7/23/2019 Furnirul

http://slidepdf.com/reader/full/furnirul 1/3

Furnirul- este un strat foarte subţire de lemn, cu grosimi variind între 0,2-6 mm,

 în funcţie de destinaţia lui.Furnirele se pot obţine prin: debitări manuale, cu fierăstraie;

mecanic, pe maini de laminare i prin derulare. !u toate că cele mai bune furniruri sunt

cele tăiate cu fierăstrăul, totui pierderile de material sunt mari i de aceea, cea maie"tinsă metodă este cea de tăiere mecanică.

Furnirul derulat este mai gros, se pre#intă sub formă de bandă continuă i are un desen

simplu, pe c$nd furnirele debitate tangenţial, radial i semiradial sunt subţiri i cu

desene frumoase: inelele anuale formea#ă la furnirul debitat tangenţial linii în formă de

%, la debitarea radială inelele anuale formea#ă linii paralele, drepte i la furnirele

debitate semiradial, linii paralele i înclinate.

&in punct de vedere al desenului natural pe care-l pre#intă, furnirele se clasifică în:

furnire cu desen de#ordonat: furnir înflorat, furnir cu flăcări, furnir cu oc'iuri etc.,

obţinute prin debitarea tangenţială a rădăcinii sau a #onelor cu defecte naturale i

furnire cu desen ordonat numite i furnire cu dungi late, vărgate (fri#e), obţinute prin

debitare radială.

Furnirele cu desenele de#ordonate sunt cele mai valoroase însă pre#intă dificultăţi la

 împerec'ere în cadrul aceleai garnituri.

 *n funcţie de specia lemnoasă din care provin, furnirele pot fi de: specii indigene

i e"otice, iar în funcţie de destinaţie, ele se clasifică în: furnire te'nice i furnire

estetice.

Furnirele te'nice se obţin din esenţe obinuite, cu desene simple, comune i pre#intă

grosimi cuprinse între 0,+-6 mm. cestea sunt folosite mai ales la fabricarea placaelor,

a panelelor, a lemnului stratificat, a mobilei etc.Furnirul estetic, a cărui grosime varia#ă

 între 0,2- mm, este reali#at dintr-o esenţă valoroasă, indigenă sau e"otică i se aplică

 în general pe suprafaţa unui lemn masiv, inferior sau de-asupra unui strat de furnir 

te'nic, în vederea ridicării valorii estice a acestora. /nele dintre furnirele esteticeindigene pot fi înnobilate prin presare, în desenul furnirelor unor specii e"otice (furnir de

fag înnobilat).

eali#area din lemn masiv a unor suprafeţe similare celor furniruite este greu de

reali#at din mai multe motive: produsul ar fi foarte scump, de multe ori nu s-ar putea

7/23/2019 Furnirul

http://slidepdf.com/reader/full/furnirul 2/3

pune în evidenţă luciul datorită planului i al metodei de debitare iar rugo#itatea ar 

putea fi mai ridicată.

&e asemenea, furnirele estetice sunt folosite i pentru a reali#a decoraţii deosebite ale

diferitelor piese de mobilier, prin intermediul mo#aicurilor, al marc'etăriilor i al

intarsiilor.

1o#aicurile pot acoperi întreaga suprafaţă a piesei de mobilier (mo#aic tip parc'et) sau

parţial (sub formă de ben#i sau de ro#ete).

1arc'etăria îi are originea în epoca enaterii italiene i constă în aranarea,

după anumite modele prestabilite, a unor piese mici i de esenţe e"otice colorate diferit.

 *n acest fel se obţin decoraţii complicate, sub formă de flori, peisae, couri cu flori etc.

ntarsiile sunt incrustaţii reali#ate în e"clusivitate din furnir, at$t fondul c$t i compo#iţia

reali#$ndu-se în totalitate separat de #ona de aplicare, peste care se dispun ulterior.ntarsia este alcătuită dintr-un furnir de fond din specii de culoare desc'isă, o

compo#iţie din furnire din specii de culoare intermediară, un fileu i o ramă de încadrare

din furnire din specii de culoare înc'isă.

Furnirul lamelin este obţinut prin suprapunerea, lipirea i presarea unui număr mare de

foi de furnir din esenţe diferite, care apoi sunt debitate în acelai mod ca i furnirul

obinuit. *n acest fel se obţin desene divers colorate, corespun#ătoare culorii speciilor 

folosite. lte tipuri de furnire sunt aplicate pe un suport te"til ţesut sau neţesut i sunt

destinate acoperiri diferitelor profile.

Furnirele pot fi înlocuite cu '$rtie decorativă te"turată care imită furnirele estetice,

precum i cu o serie de folii 3%!.

Furnirele estetice au condiţiile organoleptice de admisibilitate foarte stricte, în

funcţie de cele 4 clase de calitate e"istente i de destinaţia lor, e"terioare sau interioare,

astfel:

nodurile sănătoase total concrescute: sunt admise 2-4 bucăţi, cu diametre cuprinse

 între + mm (cal. ) i 2+ mm (cal. a -a);nodurile sănătoase parţial concrescute i

nodurile parţial putrede nu sunt admise pentru furnirele de cal. , iar pentru cele de cal.

a -a sunt admise 2 noduri, cu un diametru de p$nă la 0 mm5m2;

7/23/2019 Furnirul

http://slidepdf.com/reader/full/furnirul 3/3

fibră creaţă, înclinată, înc$lcită i răsucită: se admit dacă nu influenţea#ă defavorabil

aspectul mobilei;

găuri i galerii nu sunt admise pentru cal. , iar pentru cal. a -lea sunt admise găuri

i#olate, cu diametru de ma"im 4 mm, pe o suprafaţă ma"imă de 0 din totalul

suprafeţei foii de furnir;

inima roie de fag i coloraţii înc'ise sănătoare nu sunt admise la cal. , dar se admit la

cal. a -a pe cel mult 20 din suprafaţă;coloraţia de mucegai nu se admite la furnirele

cal. iar la cal. a -a se admit pe cel mult 0 din suprafaţa foii;petele de mucegai,

tanin sau ulei nu sunt admise la cal. , iar la cal. a -a se admit pe o suprafaţă de cel

mult 4 cm2;putregaiul nu este admis pentru nici o calitate de furnir;

asperităţile provenite de la debitare nu se admit la cal. i se admit pe o suprafaţă de

cel mult 5+ din suprafaţa totală a foii de furnir, dacă nu sunt accentuate;#g$rieturile cu oad$ncime mai mare de 0,0+ mm nu sunt admise la cal. I iar la cal. a III-a se admit cel mult

2 #g$rieturi de p$nă la 0,4 mm ad$ncime 5m2;ondulări i defecte de încleiere: nu se

admit.

3entru furnirele e"otice de cal. , condiţiile de admisibilitate sunt la fel de

restrictive, neadmiţ$ndu-se dec$t noduri sănătoase total concrescute (2 noduri, cu

mărimea de p$nă la + mm).

/miditatea foilor de furnir în momentul recepţiei trebuie să fie de ma"im + iar grosimea trebuie să fie cuprinsă între 0,7 i mm, în funcţie de specia lemnoasă

respectivă.