FundatiiAcest curs prezinta Fundatii.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 253 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: pdf.

ExtrasCAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE PRIVIND PROIECTAREA

ŞI EXECUŢIA FUNDAŢIILOR

I.1. Definiţia sistemului structural

Toate construcţiile sunt realizate în baza unui „sistem structural”

ce reprezintă ansamblul elementelor care asigură rezistenţa şi stabilitatea

acestora sub acţiunea încărcărilor statice şi dinamice, inclusiv cele

seismice.

Elementele structurale se grupează în patru subsisteme:

Fig. I.1 Componentele sistemului structural: Suprastructura S;

Substructura B; Fundaţiile F; Terenul de fundare T; Ιnfrastructura Ι

- Suprastructura (S) – ansamblul elementelor de rezistenţă situate

deasupra infrastructurii;

- Substructura (B) – zona poziţionată între suprastructură şi fundaţii;

- Fundaţia (F) – ansamblul elementelor structurale care asigură

transmiterea în bune condiţii de rezistenţă şi stabilitate a sarcinilor

exterioare la terenul de fundare;

- Terenul de fundare (T) – reprezintă suportul construcţiei, sau

volumul de rocă sau de pământ care resimte influenţa construcţiei

respective, sau în care pot avea loc fenomene care să influenţeze

construcţia.

Substructura şi fundaţiile formează infrastructura construcţiei (I).

Dacă substructura lipseşte, atunci infrastructura este alcătuită numai din

fundaţii.

I.2. Cerinţe privind proiectarea substructurilor

În vederea proiectării substructurii unei construcţii (alcătuită de

regulă din elemente structurale de subsol verticale – pereţi, stâlpi – şi

orizontale sau înclinate – grinzi, plăci...), se vor avea în vedere

următoarele:

- Se va ţine cont de conlucrarea dintre fundaţii şi suprastructură;

- Se vor lua în considerare încărcările proprii, cele transmise de

suprastructură şi de terenul de fundare;

- Încărcările transmise din acţiunile seismice se vor asocia

mecanismului de plastificare al suprastructurii. În zonele

seismice de calcul E şi F (conform NP 100-92) această condiţie

nu este obligatorie.

- Se vor impune condiţiile de verificare la stările limită ultime şi ale

exploatării normale. Infrastructura se va proiecta astfel încât să

fie solicitată în domeniul elastic de comportare.

I.3. Factori de care depinde alegerea sistemului de fundare

O problemă foatre importantă o constituie alegerea tipului de

fundaţie corespunzător fiecărui caz în parte. Pentru aceasta este necesar

să luăm în considerare următorii factori:

I.3.1. Sistemul structural al construcţiei.

- tipul de structură (monolită, prefabricată, pe cadre, sau pe

diafragme...);

- planul construcţiei în care trebuie să fie incluse dimensiunile

elementelor ce formează atât suprastructura, cât şi substructura:

deschideri, travei, înălţimi...

- materiale preconizate a se folosi: beton, metal, zidărie...

- acţiunile transmise la nivelul superior al fundaţiei, natura lor şi

combinaţiile cele mai defavorabile în grupările fundamentale şi

speciale de încărcări;

- mecanismul de disipare a energiei induse de acţiunea seismică

(poziţia zonelor potenţial plastice, eforturile transmise fundaţiilor...)

- sensibilitatea la tasări a sistemului structural.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 253 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro