fundamentarea deciziei de finanţare a unei întreprinderi mici si mijlocii prin fonduri
TRANSCRIPT
Fundamentarea deciziei de finanţare a unei
întreprinderi mici si mijlocii prin fonduri
structurale
Unitatea de uscare şi tratament termic al lemnului
Dornafor Vatra Dornei
Pentru accesarea fondurilor europene post-aderare, România a conceput o strategie
complexă, aprobată de Comisia Europenă, prin intermediul documentelor programatice Planul
Naţional de Dezvoltare 2007-2013 şi Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013.
În cadrul fiecărui Program Operaţional, s-au constituit axe prioritare, respectiv domenii
de intervenţie, corespunzator obiectivelor specifice ce se doresc a fi implementate.
În cadrul acestor Programe Operaţionale, Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM) ocupă
un loc important în creşterea competitivităţii economice, dezvoltarea mediului de afaceri şi
protecţia mediului înconjurător, acestea fiind şi principalele aspecte urmărite de Uniunea
Europeană prin alocarea acestor fonduri.
Principalele domenii finanţate în cazul IMM-urilor sunt:
- investiţii productive
- cercetare-dezvoltare, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
- mediu (eficienţa energetică, energie regenerabilă) etc.
Pentru implementarea acestor Programe Operaţionale, entităţile responsabile sunt
Autorităţile de Management, care la rândul lor pot delega anumite atribuţii Organismelor
Intermediare. Orice referire la Autoritatea de Management/Organismul Intermediar se va face
prin Finanţatorul de Fonduri.
În vederea obţinerii de fonduri de la Finanţatorul de Fonduri, solicitantul trebuie să
îndeplinească toate criteriile de eligibilitate impuse de aceasta.
Criteriile de eligibilitate sunt expuse în cadrul documentelor specifice axei
prioritare/domeniului de intervenţie/operaţiunii din cadrul fiecarui Program Operaţional
(Ghidurile Solicitantului).
Condiţiile principale de acordare:
1. Societatea îşi desfăşoară activitatea de minim 12 luni.
2. Societatea înregistrează profit din exploatare conform ultimului bilanţ contabil depus.
3. Societatea nu înregistrează incidente de plată majore cu cecuri în ultimele 12 luni şi nu
este în interdicţie bancară de a emite cecuri la data solicitării creditului.
4. Societatea are serviciul datoriei A, conform ultimei verificări în Centrala Riscurilor
Bancare.
5. Societatea nu înregistrează datorii mai vechi de 30 de zile, conform ultimului Certificat
Fiscal sau prezintă dovada reeşalonării acestora.
I. Nu se acordă pre-finanţare de către
Finanţatorul de Fonduri
II. Pre-finanţare oferită de Finanţatorul de
Fonduri
a) Credit suport – pentru pre-finanţarea
cheltuielilor eligibile aferente proiectului, în
vederea acoperirii decalajului existent între
plăţile către furnizorii de lucrări/echipamente/
servicii efectuate în cadrul proiectului de
investiţii, şi încasările de la Finanţatorul de
Fonduri.
a') Scrisoare de garanţie bancară pentru
restituirea avansului oferit de
Finanţatorul de Fonduri, beneficiarului.
a'')Credit suport – pentru pre-finanţarea
cheltuielilor eligibile aferente proiectului,
în vederea acoperirii decalajului existent
între plăţile către furnizorii de lucrări/
echipamente/ servicii efectuate în cadrul
proiectului de investiţii, şi încasările de la
Finanţatorul de Fonduri.
b) Credit de investiţii – pentru co-finanţarea componentei de „contribuţie proprie”, în
completarea surselor proprii, necesară obţinerii finanţării nerambursabile
c) Credit suplimentar – pentru finanţarea cheltuielilor neeligibile aferente proiectului
d) Linie de credit – pentru finanţarea activităţii curente a clientului, în urma implementării
proiectului.
7.1. CREDIT
SUPORT
7.1.a. Obiectul
creditului
Credit destinat pre-finanţării nevoilor clientului în vederea acoperirii
decalajului existent între plăţile către furnizorii de lucrări/echipamente/
servicii efectuate în cadrul proiectului de investiţii, şi încasările de la
Finanţatorul de Fonduri.
7.1.b. Moneda RON/EUR
7.1.c. Valoarea
creditului
Valoarea creditului se stabileşte în funcţie de tipul de client, astfel:
a) Finanţare 100% (finanţare non-revolving) - până la 100% din valoarea
finanţării nerambursabile obţinute de la Finanţatorul de Fonduri.
b) Finanţare pe tranşa maximă (finanţare revolving) - maxim valoarea
celei mai mari tranşe de execuţie a proiectului din valoarea finanţării
nerambursabile obţinute de la Finanţatorul de Fonduri.
Se acordă pe termen scurt sau mediu, pe o perioadă de maxim 3 ani.
Perioada maximă se stabileşte în funcţie de perioada de execuţie a proiectului de investiţii,
corelată cu Contractul de Finanţare cu fonduri europene post–aderare privind tranşele de
execuţie şi decontarea cheltuielilor aferente acestora de către Finanţatorul de Fonduri.
7.3. CREDIT DE
INVESTIŢII
7.3.a. Obiectul
creditului
Finanţarea componentei de «contribuţie proprie», necesară obţinerii
fondurilor europene nerambursabile, în completarea surselor proprii.
7.3.b. Moneda RON/EUR
7.3.c. Valoarea
creditului
Până la 100% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente contribuţiei
proprii.
7.3.d. Perioada
creditului
Se acordă pe termen scurt, mediu sau lung, pe o perioadă de maxim 15
ani, cu respectarea LAD BRD.
Perioada de graţie este de maxim 36 luni şi se acordă în funcţie de
perioada de execuţie a proiectului de investiţie finanţat, în sens de corelare
cu aceasta. Perioada de graţie se aplică doar asupra principalului, dobânda
şi comisioanele aferente plătindu-se lunar la data stabilită în contractul de
credit încheiat între bancă şi client.
7.3.e. Gradul de
acoperire cu
garanţii
Gradul de acoperire cu garanţii este de minim 100%, calculată la valoarea
creditului şi dobânda pe primul an de creditare
7.3.f. Modalitatea de
rambursare
Rambursarea se va face în rate lunare/ trimestriale/semestriale, în funcţie
de aprobarea creditului. Pe toată durata perioadei de graţie, dobânda şi
comisioanele se plătesc lunar.
7.5. LINIA DE
CREDIT
7.5.a. Obiectul
creditului
Finanţarea necesarului de trezorerie, generat în urma finalizării şi operării
proiectului de investiţii cu componentă fonduri europene nerambursabile.
7.5.b. Moneda RON/EUR
7.5.c. Valoarea
creditului
Valoarea finanţării se stabileşte de bancă în funcţie de necesităţile
clientului şi de capacitatea financiară a acestuia.
7.5.d. Perioada
creditului
Credit revolving, acordat pe un termen de maxim 12 luni, cu posibilitatea
prelungirii.
7.5.e. Gradul de
acoperire cu
garanţii
Gradul de acoperire cu garanţii trebuie sa fie de minim 100%, calculată la
valoarea creditului şi dobânda pe primele 3 luni de creditare.
7.5.f. Modalitatea de
rambursare
Rambursarea capitalului se face la scadenţă. Dobânda şi comisioanele se
plătesc lunar.
Atenţie! În cazul creditului suport, dacă, conform Contractului de Finanţare, decontările
aferente proiectului de către Finanţatorul de Fonduri, se efectuează în contul
beneficiarului deschis la Trezoreria Statului, este obligatoriu încheierea unui Contract
de Cesiune de Creanţe între client şi bancă asupra încasărilor din contul clientului
deschis la Trezoreria Statului
Contractul de Cesiune de Creanţe se va înregistra la Arhiva Electronică de Garanţii
Reale Mobiliare. Nu se va face notificarea debitorului cedat - Trezoreria Statului.
Indiferent de tipul de credit solicitat, se va constitui în mod obligatoriu garanţie reală
mobiliară asupra tuturor conturilor curente în lei şi valută ale clientului deschise la bancă.
Conform reglementărilor în vigoare privind accesarea fondurilor europene post-aderare,
în general nu se pot lua în gar Dobânda aferentă creditelor este cea prevazută în Lista de
dobânzi, în vigoare la momentul acordării creditului.
Comisioanele aferente creditelor sunt cele prevazute în Lista Standard de Tarife şi
Comisioane în vigoare la momentul solicitării creditului.
În cazul SGB-urilor se vor percepe comisioanele standard aplicabile acestor tipuri de
angajamente, în vigoare la momentul emiterii acestuia.
Pentru creditele garantate cu garanţie emisă de FNGCIMM (Fondul Naţional de
Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii), la comisioanele standard se
adaugă comisionul de garantare pentru garanţia acordată de FNGCIMM, stabilit conform
Conventiei pentru garanţii exprese, irevocabile şi necondiţionate nr.1062/09.12.2008.
Analiza se va efectua pe baza documentelor solicitate.
Aprobarea dosarului va fi condiţionată de prezentarea Inştiinţării emise de
Finanţatorul de Fonduri/Contractului de Finanţare încheiat între Finanţatorul de Fonduri
şi client.
În plus, clientul trebuie să dovedească calitatea de proprietar al infrastructurii şi terenului
pe care se realizează investiţia sau de concesionar al acestora. Contractul de concesiune va trebui
sa îndeplinească condiţiile impuse de Finanţatorul de Fonduri, prin Programul Operaţional prin
care se solicită finanţare nerambursabilă, privind perioada de valabilitate minimă acceptată. În
plus, în vederea obţinerii finanţării de la Bancă, la momentul acordării creditului, obligatoriu
clientul va prezenta un contract de concesiune valabil încheiat pe o perioadă care să depăşească
cu cel puţin 2 ani perioadă de creditare.
După aprobarea creditelor potrivit competenţelor, banca împreună cu solicitantul
vor proceda la semnarea contractului de credit şi a contractelor de garanţie
Punerea la dispozitie a creditului se efectueaza dupa indeplinirea tuturor conditiilor
precedente mentionate in Contractul de Credit incheiat intre banca si client. Utilizarile din
credite se vor efectua integral sau in transe, pe faze de executie ale proiectului de investitii co-
finantat, pe baza de documente justificative. Utilizarile din creditul suport se vor efectua doar
pentru cheltuielile eligibile aferente proiectului de investitii pre-finantat, stabilite conform
Contractului de Finantare incheiat intre client si Finantatorul de Fonduri. Lista cheltuielilor
eligibile este prezentata in Ghidul Solicitantului aferent programului de finantare pentru care
clientul a obtinut finantare nerambursabila. Pentru creditul suport, utilizarile din credit vor fi
corelate cu etapele de executie ale proiectului, precum si cu perioada de decontare a cheltuielilor
eligibile de catre Finantatorul de Fonduri, conform Contractului de Finantare incheiat intre
client si Finantatorul de Fonduri.
Pentru creditul suport, tipul facilitatii este data de valoarea finantata a proiectului, si anume:
a.) in cazul finantarilor de 100% din valoarea finantarii obtinute de la Finantatorul de Fonduri,
facilitatea este utilizata pe transe, sumele rambursate din incasarile de la finantator, neputand
fi reutilizate.
b.) in cazul finantarilor a caror valoare este maxim cea mai mare transa de executie a
proiectului, din valoarea finantarii obtinute de la Finantatorul de Fonduri, facilitatea este
utilizata pe transe de executie si sumele rambursate din incasarile de la Finantatorul de
Fonduri sunt disponibile pentru o noua utilizare.
In plus, se va urmari modul de implementare a investitiei finantate, respectarea termenelor
stipulate in Contractul de Finantare incheiat intre client si Finantatorul de Fonduri,
precum si incasarea sumelor nerambursabile aferente proiectului. De asemenea, se va
urmari respectarea termenului de executie a proiectului impus de Finantatorul de Fonduri.
LISTA DOCUMENTELOR NECESARE
Cerere credit;
Instiintarea privind Acordul de Finantare/ Contractul de Finantare incheiat cu
Entitatea Finantatoare de Fonduri Europene Nerambursabile;
Acord consultare CRB si CIP (inclusiv pentru celelalte societati din grup, daca este
cazul);
Certificat constatator de la Registrul Comertului, nu mai vechi de 30 zile (cu
posibilitatea de a fi obtinut de catre Banca);
Dosar juridic (actele de constituire legala a societatii si actele aditionale, acordurile
si avizele prevazute de lege pt. functionarea societatii, Certificat constatator Oficiul
Registrului Comertului, lista reprezentantilor legali ai societatii si copii acte
identitate, etc);
Aprobarea AGA/CA privind contractarea si garantarea creditului (tip credit, valoare,
durata, mod de garantare, mandatare persoane pentru semnare documente);
Documentatia garantiilor reale mobiliare sau imobiliare (Extrase CF pentru imobilele
in cauza / copii dupa CI pentru autovehicule propuse pentru gaj, Acte de proprietate a
bunurilor mobile si imobile cum ar fi: contract de vanzare-cumparare, donatie,
sentinta judecatoreasca, etc).*
Dosar financiar : bilantul si contul de rezultate (inclusiv anexe, eventual Raport
cenzori sau certificare) aferente ultimului exercitiu anual si ultimului semestru (daca
este cazul), depuse la Administratia financiara.
*In cazul garantiilor emise de fondurile de garantare, se vor solicita documentele cerute
conform conventiei semnate cu acestea.
DOSARUL DE MONITORIZARE
Structura dosarului:
A. Planul de investitie completat de Consilier (conform modelului de mai jos)
B. Structura finantarii completat de Consilier (conform modelului de mai jos)
C. Contractul de Credit incheiat intre banca si client
D. Contractul de Finantare incheiat cu Autoritatea de Management
E. Lista cheltuielilor eligibile – din Contractul de Finantare Nerambursabila
1. Date generale
1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia
REGNAFOR S.R.L.
Adresa Sediu Social: strada Schitului nr. 5, Vatra Dornei, judetul Suceava
Telefon/fax: 0744.987.654
Capital social: 200 RON
Cod unic de inregistrare: CUI 24764382
Numar de ordine la Oficiul Registrului Comertului: J40/19566/2008,
Banca: PIRAEUS BANK ROMANIA SA, Sucursala Vatra Dornei,
Str.
Mihai Eminescu nr.16, Bl. L4, parter
Cont curent RON: RO24PIRB4237720925002000
1.2 Scurt istoric al solicitantului
Societatea cu raspundere limitata SC DORNAFOR este persoana juridica romana si a fost
infiintata in anul 2008 in baza Legii 31/1990, republicata. Societatea are urmatorul actionariat:
Dna Ionescu Maria 5% din actiuni
Dnul Popescu Ioan 95 % din actiuni
Datorita faptului ca Dnul Popescu Ioan detine un procent de 95 % din capitalul social, fiind astfel
actionar majoritar detine si functia de administrator al SC DORNAFOR SRL. si are calitate de
reprezentant legal in derularea anumitor proiecte, cum ar fi cel de finantare a intreprinderii prin
fonduri structurale.
Sediul social al societatii este in Romania, Mun. Vatra Dornei, strada Schitului nr. 5.
Societatea detine in prezent la adresa mai sus mentionata un contract de comodat
nr.FN/15.11.2008 pe o perioada dr 10 ani cu drept de prelungire.
De asemenea societatea are un cotract de comodat nr.3/9.12.2008 pentru punctul de lucru in
comuna Iacobeni, jud. Suceava imobil la curte, camera 2, in suprafata de aproximativa de 10 mp
avand destinatia de birou si teren in suprafata de 700mp unde va fi amplasata investitia fiind dat
in folosinta pe perioada nedeterminata.
1.3 Obiecte de activitate ale SC DORNAFOR (activitati pentru care are certificate
constatatoare de la Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara
respectivele activitati)
Conform Certificatului Constatator ORC nr.624329/15.12.2008:
Obiectul de activitate principal al societatii este: Cod CAEN 1610- „ Taierea si
rindeluirea lemnului” conform codificarii ordin 337/2007
Obiecte de activitate secundare:
- 0210 – Silvicultura si alte activitati forestiere ;
- 0220 – Exploatare forestiera ;
- 0240 – Activitati de servicii anexe silviculturii;
1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul SC DORNAFOR: resurse funciare
(cu precizarea regimului proprietatii), constructii, utilaje si echipamente,
animale,etc.)
Societatea nu detine mijloace fixe de natura cladirilor, utilajelor, echipamentelor etc.
Denumire mijloc fixData
achizitiei
Valoare neta la data
intocmirii ultimului
bilant
-RON-
Bucati
1.CLADIRI TOTAL
1.1 detaliati……………..
1.n detaliati………………
2.UTILAJE TOTAL
2.1 detaliati……………..
2.n detaliati………………
3.ANIMALE
3.1 detaliati……………..
3.n detaliati………………
4.ALTELE - detaliati
TOTAL
TERENURI
Nr.crt Amplasare
Judet/Localitate
Suprafata totala
(mp) / Categoria de
folosinta
Valoarea contabila
- RON-
Regim juridic
1Com. Iacobeni,
Jud.Suceava
Cca. 710 mp/ teren
incinta-
Contract de
comodat
autentificat cu
nr.6385/16.12.
2008
Descrierea proiectului de investitie
2.1 Denumirea investitiei
“UNITATE DE USCARE SI TRATAMENT TERMIC AL LEMNULUI PRIN SCHEMA DE
AJUTOR DE STAT - XS28/123F/2008”
2.3 Amplasamentul proiectului (regiunea, judetul, localitatea)
SC DORNAFOR SRL isi desfasoara activitatea la punctul de lucru situat in JUDETUL Suceava
, comuna Iacobeni conform Contractului de comodat autentificat cu nr.6385/16.12.2008, terenul
situandu-se in partea de vest a proprietatii.
Comuna se află situată pe DN 17, la 100 km de municipiul Suceava. Ea dispune de o suprafata
totala de 6235,6 ha si o populatie de 2402 locuitori. Activitati specifice zonei: Creşterea
animalelor, Forestier Recoltarea, prelucrarea şi valorificarea fructelor de pădure şi a florei
montane
Judetul Suceava dispune de importante bogatii ale solului si subsolului, cum sunt: īntinse
suprafete de paduri, minereuri polimetalice, zacaminte de mangan, sulfuri complexe, baritina,
precum si izvoare de ape minerale care au influentat nemijlocit dezvoltarea economica a acestei
zone. Judeţul Suceava este caracterizat prin intensa exploatare a pădurilor şi printr-o activitate
industrială remarcabilă.
Dupa natura proprietatii, fondul forestier judetean se clasifica in:
proprietate publica a statului: 27.946 ha, din care:
o proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale: 465 ha;
proprietate privata: 7.932 ha, din care:
o persoane fizice: 7.857 ha;
o persoane juridice: 75 ha.
Functia economica a padurilor: functia economica a padurii, parghie a cresterii
nivelului de trai si calitatii vietii, presupune folosirea insusirilor naturale intrinseci ale
ecosistemelor forestiere in mentinerea si crearea unui mediu natural specific, exercitarea de
influente favorabile asupra mediului inconjurator, producerea de biomasa vegetala si animala,
infrumusetarea peisajului etc. La nivelul anului 2005, s-au valorificat produse care au atins o
valoare de 6.427,7 mii RON, din care valorificarea masei lemnoase reprezinta 5502,1 mii RON.
In anul 2005 s-a pus in circuitul economic o cantitate de masa lemnoasa de 71.000 m3, din care:
pentru agentii economici: 35.000 mc;
pentru aprovizionarea populatiei: 36.000 mc.
Descrierea utilitatilor existente la amplasament
o In baza Adresei nr.4355/ 8.12.2008 eliberata de Primaria Comunei Iacobeni in care se
specifica faptul ca pentru acesta investitie nu este necesara obtinerea Certificatului de
urbanism/Autorizatiei de construire, s-au eliberat urmatoarele:
o Avizul de principiu pentru apa si canalizare nr.4358/8.12.2008 privind racordarea
la reteaua de apa si canalizare a com. Iacobeni;
o Avizul de principiu pentru gunoi menajer nr.4357/8.12.2008 privind permiterea
deversarii gunoiului menajer rezultat in urma activitatii la groapa de gunoi a
comunei Iacobeni;
o Alimentare cu energie electrica: racord sistem distributie SC E-ON DISTRIBUTIE SA
2.4 Descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei.
Se va descrie conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu
obiectivele masurii / schemei si capacitatea existenta si capacitatea propusa a se
realiza la finalizarea investitiei.
TEMA PROIECTULUI
Decizia de finantare din fonduri structurale o constituie infiintarea unei unitati “............DE
USCARE SI TRATAMENT TERMIC AL LEMNULUI PRIN SCHEMA DE AJUTOR DE
STAT - XS28/123F/2008”
Scopul SC DORNAFOR se concretizeaza prin achizitionarea:
Unei linii uscare si tratament termic
OBIECTIVELE INVESTITIEI
Obiectivul general
Obiectivul general urmarit este cresterea competivitatii microîntreprinderilor din
domeniul prelucrarii primare a produselor forestiere lemnoase si nelemnoase si obtinerea de
surse regenerabile de energie din biomasa forestiera, realizându-se, pe aceasta cale,
îmbunatatirea performantei generale a întreprinderilor din domeniu.
Termenul de competitivitate poate fi raportat - in functie de nivelul la care se refera o
anumita problema - la o tara, la o ramura, la o intreprindere sau un produs. Exista o strânsa
interdependenta intre nivelele de competitivitate. Pe de o parte, calitatea produsului/serviciului
determina posibilitatile intreprinderii de a face fata concurentei. Pe de alta parte, performantele
intreprinderii sunt dependente de realizarile la nivel de ramura si de competitivitatea tarii pe plan
international.
Competitivitatea este o notiune ce poate fi folosita doar intr-un context comparativ. Din
punct de vedere microeconomic, competitivitatea reprezinta capacitatea produsului, a
intreprinderii, de a se mentine pe piata cu ajutorul unui ansamblu de caracteristici care ii asigura
un avantaj fata de produsele similare concurente, sau fata de intreprinderile cu obiect de
activitate similar care se adreseaza cu precadere aceluiasi segment de consumatori/ utilizatori.
Astfel, prin implementarea proiectului fiind achizitionata o linie tehnologica noua ,de ultima
generatie, performantele acestora nu se vor putea compara cu utilajele utilizate de majoritatea
microîntreprinderilor din domeniul prelucrarii primare a produselor forestiere lemnoase si
nelemnoase, care functioneaza cu tehnologii invechite si factor de poluare ridicat. Prin urmare,
prin achizita de unei linii tehnologice noi societatea isi va asigura o pozitionare buna pe piata
tinta.
Prin investitia propusa societatea SC DORNAFOR SRL isi va spori capacitatea de a
face fata competitiei concurentiilor directi si, de aici, va avea un aport la cresterea
competitivitatii microîntreprinderilor din domeniul prelucrarii primare a produselor forestiere
lemnoase si nelemnoase , realizându-se, pe aceasta cale, îmbunatatirea performantei generale a
întreprinderilor din domeniu.
Analizand situatia la nivel regional, conform Adresei nr. 6009/10.12.2008, emisa de
ITRSV ( Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare) Suceava , la nivelul judetului
Suceava exista o capacitate de productie de circa 670.000 mc masa lemnoasa pe picior care poate
fi recoltata in anul 2011, care se poate procesa in 142 unitati de prelucrare cu o capacitate de
procesare cumulata de 1200 mc/8 ORE. In acest fel societatea, prin proiect, vine sa intampine un
deficit de existent pe piata, avand impact pozitiv asupra intregului lant de productie existent.
Obiective specifice ale deciziei de finantare
1. Introducerea si dezvoltarea tehnologiilor si procedeelor pentru obtinerea de
produse forestiere primare: prin proiect societatea SC DORNAFOR SRL va prelucra
primar cheresteaua prin uscare si tratament termic .
2. Cresterea valorii adaugate a produselor forestiere cu impact asupra îmbunatatirii
competitivitatii microîntreprinderilor sprijinite: prin investitia propusa societatea va
crea valoarea adaugata ascendenta datorita faptului ca fiecare produs rezultat in procesul
de productie este valorificat la capacitatea lui maxima.
Valoarea Adaugata Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Cifra de afaceri
1.314.00
0
1.533.00
0
1.752.00
0
1.971.00
0
2.190.00
0
+ Variatia Stocurilor 0 0 0 0 0
+ Venituri din productia proprie si
capitalizata0 0 0 0 0
-Cheltuieli materiale 846.277 987.3231.128.36
9
1.269.41
5
1.410.46
1
- Alte cheltuieli materiale 6.570 7.665 8.760 9.855 10.950
VAB(valoarea adaugata bruta) 461.153 538.012 614.871 691.730 768.589
Asadar, achizitiile prevazute vor determina urmatoarele:
Implementarea unor tehnologii si procese tehnologice de ultima generatie, pentru
obtinerea de produse forestiere primare, ce asigura un randament sporit, un grad de
valorificare a materiei prime lemnoase intr-un procent de peste 90%, economie de materii
prime, energie si costuri auxiliare. Asadar, este atins primul obiectiv specific mentionat
mai sus.
Valorificarea resurselor excedentare secundare de masa lemnoasa din zona ( rumegus si
deseuri de lemn ) prin folosirea lor in cadrul procesului tehnologic de uscare si tratament
termic; prin realizarea acestui proces se atinge obiectivul 1, dar si conduce la cresterea
valorii adaugate a produselor forestiere cu impact asupra îmbunatatirii competitivitatii
Eliminarea riscurilor de poluare a mediului (aer, apa, sol) cu deseuri de lemn prin
folosirea liniei tehnologice de ultima generatie justfica atingerea obiectivului specific si
anume “mentinerea biodiversitatii si protejarea mediului” Astfel se promoveaza
tehnologii ce au impact favorabil asupra mediului.
FUNDAMENTAREA INVESTITIEI
Lemnul de diverse esente moi , sub forma de bustean inferior, cu precadere de diametre
mici, precum si lemnul de celuloza, este o resursa regenerabila de materie prima lemnoasa cu
crestere rapida (15 -25 ani) ce se regaseste in zona amplasarii investittiei.
In aceste zone, in momentul de fata exista un excedent de materie prima datorita atat
capacitatilor de productie reduse ale intreprinderilor mici si mijlocii dar mai ales in urma
inchiderii principalei companii producatoare de panouri aglomerate din lemn, ce valorifica
lemnul de diverse esente moi ( plop, tei ... ), sub forma de cherestea uscata si tratata. Avand in
vedere cresterea tot mai accentuata a costurilor cu materiile prime si energia a aparut necesitatea
schimbarii radicale a fluxului tehnologic prin folosirea de tehnologii cu consum redus de energie,
grad inalt de automatizare si care asigura un randament de transformare a materiei prime in
diverse produse finite cat mai ridicat.
CAPACITATE EXISTENTA
Societatea nu detine in prezent nici o capacitate de productie in functiune, fiind start-up.
CAPACITATEA IN URMA FINANTARII
Capcitati rezultate in urma finantarii
Uscare cherestea 150 mc/luna 1.800 mc/an
Tratament termic
cherestea100 mc/luna 1.200 mc/an
Grad de utilizare al capacitatii de productie
(estimare)
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
60% 70% 80% 90% 100%
Productii rezultate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Cherestea uscata (mc) 1.080 1.260 1.440 1.620 1.800
Cherestea tratata termic (mc) 720 840 960 1.080 1.200
Preturi medii estimate de vanzare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Cherestea uscata (ron/mc) 750 750 750 750 750
Cherestea tratata termic (ron/mc) 700 700 700 700 700
Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata
pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute in urma primirii finantarii
SC DORNAFOR SRL va desfasura activitati in cadrul industriei lemnului, industrie care este
formata din urmatoarele segmente:
exploatarea, transportul si sortarea lemnului brut din padure;
prelucrarea primara a lemnului si obtinerea cherestelelor, a lamelelor pentru
parchet, a traverselor de cale ferata a stalpilor din lemn si altele;
prelucrarea intermediara si fabricarea: furnirelor, placajelor, a placilor din aschii
si fibre lemnoase, a panourilor din particule de lemn innobilate cu folii
melaminice, a furnirelor naturale si sintetice;
fabricarea elementelor de constructii din lemn (panouri, usi, ferestre, pervaze,
praguri, case prefabricate si altele);
fabricarea ambalajelor din lemn (lazi, ladite, butoaie);
productia de mobilier si a altor produse superior prelucrate, cum sunt: scaune,
mobilier pentru birouri si magazine, pentru bucatarii, dormitoare, sufragerii,
biblioteci, camere de zi, fotolii, canapele, saltele, instrumente muzicale, articole
de sport, jucarii din lemn, chibrituri, creioane si articole de uz gospodaresc si
decorative din lemn.
Prin natura investitiei ce se doreste a fi realizata in Romania, firma va intra pe segmentul de
prelucrarea primara a lemnului.
Industria lemnului din Romania se dezvolta pe fondul unui bogat fond forestier (6,2 mil
ha padure) si o lungii experiente in domeniu. Astfel, suprafata fondului forestier este de 6,4 mil
ha, 26,7% din suprafata Romaniei, din care padurile reprezinta 6, 2 mil ha, in care se afla un
volum de masa lemnoasa pe picior de 1.350 mil.mc, cu o crestere anula de 34, 17 mil. mc.
Cresterea medie pe hectar este de 5, 51 mc. Pe un hectar revin, in medie, 218 mc. Potentialul
anual de productie este de aproximativ 17 mil.mc.
Sectorul industriei lemnului a parcurs un proces amplu de modificari ale structurilor de
productie, intregul program de restructurare fiind conceput astfel incat sa asigure un mediu
favorizant pentru dezvoltarea cu prioritate a industriei de mobilier, intrucat acesta este produsul
care valorifica in cel mai inalt grad materialul lemnos.
In industria lemnului isi desfasoara activitatea peste 11.500 agenti economici, din care
peste 97% sunt intreprinderi mici si mijlocii. In ceea ce priveste firmele mici exista tendinta de
specializare, acestea intimpinand dificultati in adaptarea productiei la mai multe segmente,
alegand in special produsele cu cea mai mare cerere din zona unde isi desfasoara activitatea.
Motorul cresterii pietei este dat de reprezentat de numarul mare de ansambluri
rezidentiale care urmeaza a fi finalizate in acest an, cat si in anii urmatori.
Ritmul mediu inregistrat in perioada 2001-2006 este de 8,1% in cazul industriei de
prelucrare a lemnului si 9,2% in cazul industriei mobilei, comparativ cu 6,1% in industria
prelucratoare si 5,0% pe total industrie:
10 luni 2006/2000
modif. procentuala
RMA*)
2001-2006 -%-
RMA*)
2007-2010-%-
Industria de prelucrare a lemnului 59,2 8,1 6,5
Industria celulozei, hartiei si cartonului 33,9 5,0 4,8
Industria de mobilier 69,3 9,2 7,9
Total activitati ce prelucreaza lemnul 46,8 7,9 7,0
*) Ritm mediu annual
Evolutia din ultimii ani a principalelor doua ramuri bazate pe resursele lemnoase -
industria de prelucrare a lemnului si cea de mobilier - a fost de multe ori contradictorie, cea ce
releva, in primul rand, gradul relativ scazut de interdependenta dintre ele. Astfel, au fost ani cu
reduceri pronuntate a productiei din industria de prelucrare a lemnului (- 14,7% in anul 2001 si –
8,6% in anul 2002), dar cu cresteri substantiale, mult peste media din industrie, in cazul
productiei de mobila. In anul 2004 situatia a fost profund inversata: productia industriala de
prelucrare a lemnului s-a majorat cu 42% iar cea de mobilier s-a redus cu 10,3%. Din anul 2005,
corelarea evolutiva s-a imbunatatit, ambele tipuri de activitati inregistrand plusuri semnificative.
In anul 2010, existau peste 3800 de agenti economici care operau in exploatarea
forestiera, prelucrarea primara a lemnului si producerea mobilei, numarul respectiv cuprindea
atat unitati create inainte de 1989, cat si dupa acest an.
Functionarea acestor intreprinderi, foarte multe dintre ele fiind de mici dimensiuni a fost
ingreunata atat de trasaturile care le erau specifice, de forma sub care se constituisera (unele
fiind chiar asociatii familiale), cat si de inexistenta legilor care sa aduca reglementari in domeniu.
O inzestrare tehnica, departe de a fi la nivelul cerintelor tehnologice, si o putere
economico financiara redusa nu le-a permis cresterea gradului de prelucrare a lemnului. Asa se
face ca perioada de referinta s-a caracterizat printr-o exploatare si comercializare, mai ales la
export, a lemnului brut, sau cu grad redus de prelucrare, ceea ce era departe de a situa Romania
intr-o pozitie avantajoasa pe piata internationala.
Ca in orice perioada sociala tulbure, unii au profitat asigurandu-si castiguri pe seama a
ceea ce nu trebuia exportat: lemnul brut sau cu grad redus de prelucrare. In aceste conditii,
pozitia Romaniei pe piata internationala a lemnului s-a deteriorat, imbunatatirea acesteia fiind,
dupa cum se stie, un proces dificil.
In ceea ce priveste decalajul tehnologic, industria lemnului se afla, in prezent, la un nivel tehnic
sub 30-35% fata de nivelul tehnologiilor de varf din domeniile respective din tarile UE. Cauza
principala a acestui decalaj tehnic, care se inregistreaza in tehnologiile de fabricatie a
principalelor produse din industria de prelucrare a lemnului, o reprezinta volumul redus al
fondurilor pentru investitii, in acest sector. Decalajul tehnic genereaza unul de productivitate si,
de aici, pot decurge diferentele de costuri dintre industria lemnului din Romania si cea din tari cu
inzestrare tehnica moderna, de mare randament. Or, este cunoscut ca, avantajul competitiv este
de partea celor care produc la costuri mai mici, calitatea urmand sa fie, pentru toti, aceeasi.
In domeniul exploatarii forestiere, unii agenti economici au reusit sa se doteze cu echipamente
performante, in special pentru operatiile de recoltare de pe terenurile de deal si de ses. In plan
general insa, dotarile tehnice in exploatarea prezinta un grad avansat de uzura fizica si morala.
In ceea ce priveste prelucrarea primara, aparitia unui mare numar de mici producatori de
cherestea, care folosesc mijloace tehnice invechite sau cu performante scazute, lipsiti de
mijloacele financiare corespunzatoare pentru achizitia de noi echipamente, a facut ca tehnicitatea
medie pe ansamblul producatorilor de cherestea si de semifabricate din lemn sa fie redusa si cu
randamente slabe.
In ceea ce priveste, structura de productie din industria lemnului (tipul de produse, valoarea
cantitatilor din fiecare tip si ponderea acesteia in total valoare a productiei) aceasta se formeaza
sub influenta cererii consumatorilor de produse lemnoase. Prin ceea ce se produce, ca fel de
produse, structura sortimentala, trebuie sa se vina in intampinarea cererii, marind capacitatea
unei intreprinderi de a se adapta la piata si sansele sale de a fi performanta si de a supravietui
intr-un anumit mediu. In acelasi timp, se poate interveni in a forma cererea. Astfel, se lanseaza
noi produse, care, prin calitate, design o mai buna adaptare la cerintele vietii moderne, pot trezi
interesul consumatorilor, formandu-se o atitudine favorabila a acestora fata de ceea ce se ofera,
un rol insemnat au, in acest sens, reclama si publicitatea, ca si relatiile de interfata cu
consumatorii promovate, adesea, de agentii de vanzari.
Pana la in anul 2000, principalele produse a caror productie fizica a inregistrat o variatie pozitiva
au fost cherestelele si parchetul, produse destinate exportului, in proportie de peste 50%, in timp
ce produsele stratificate din lemn, materiale de baza in constructia de mobilier, au inregistrat un
declin foarte puternic.
In perioada 2001-2005, productia de placi aglomerate din lemn, furnir, panouri din lemn masiv,
usi - ferestre, case prefabricate, ambalaje, mobilier si alte activitati neclasificate a inregistrat un
trend crescator. Productia de busteni, cherestea, parchet, placaj si PFL a cunoscut o dinamica
pozitiva, in perioada 2001-2004, iar in anul 2005 aceste produse, comparativ cu 2004, au
inregistrat descresteri, astfel: la busteni cu 27,9%, la cherestea cu 22,2%, la PFL cu 46,7%, la
placaj cu 3%, la panel cu 4%.
Cresterea capacitatilor in domeniu productiei de cherestea a avut loc prin crearea de IMM-uri.
Rezultatele economice pe ansamblul industriei lemnului vor depinde de performantele fiecarui
agent economic. Aceste performante au, la randul lor, o stransa legatura si cu marimea agentilor
economici (studiile arata legatura directa dintre marimea unei unitati si eficienta sa economica;
de altfel, asistam, in conditiile globalizarii la cresterea gradului de concentrare a producerii unor
produse in mari companii).
Pe ansamblul acestor intreprinderi, predomina cele mici care detin 86,7%, urmate de cele
mijlocii – 10,7% si de cele mari – 2,6%. De aici, decurge atentia acordata, prin politicile
economice, IMM-urilor desi eventuala lor disfunctionalitate va marca, in mod hotarator,
industria lemnului.
In domeniul cherestelei, intreprinderile mici sunt predominante – 80,6%, la fel si in productia de
mobila – 90,0%. Daca tinem seama de aceasta situatie, putem aprecia ca, in cea mai mare parte,
cheresteaua si mobilierul se obtin in intreprinderi mici. Cu toate acestea, desi, grupurile si
intreprinderile mari detin ponderi reduse in numarul total al intreprinderilor, ele ofera cea mai
mare parte a productiei.
Obiectivul strategic al industriei de prelucrarea lemnului este cresterea eficientei economice in
intreaga activitate, prin valorificarea superioara a resursei de masa lemnoasa disponibile pentru
industrializare si cresterea exportului sub forma de produse finite.
Factorii principali care vor influenta decisiv evolutia pietei interne in perioada urmatoare vor fi:
Revigorarea si relansarea cererii interne de mobila;
Imbunatatirea mediului de afaceri si dezvoltarea sectoarelor de activitate aferente;
Privatizarea integrala a acestui domeniu de activitate;
Specializarea in productie a societatilor comerciale si inceperea procesului de
concentrare a capitalului in industria lemnului;
Adaptarea la standarde UE
Consumul de produse de mobilier pe piata interna va creste proportional cu cresterea consumului
total final al gospodariilor populatiei, cu cresterea volumului constructiilor, cu dezvoltarea
agriculturii, turismului si sectoarelor industriale pe care le serveste.
Expansiunea sectorului constructiilor de case a generat o crestere a cererii pentru produsele din
industria lemnului, dar si la nivele calitative ridicate. Pentru unele produse, cu grad de noutate si
de calitate sporita, cererea a fost si este, inca, acoperita din importuri.
Intr-un context in care pietele externe au solicitat si solicita cantitati tot mai mari de cherestea,
cererea interna pentru aceasta a depasit oferta. Numeroase firme, avand ca obiect de activitate
intermedierea vanzarilor de cherestea la export, nu au mai reusit sa-si procure intreaga cantitate
de marfa necesara pentru satisfacerea comenzilor externe primite. Totodata, pe masura
dezvoltarii activitatii in domeniul constructiilor (case din lemn, acoperisuri din lemn, garduri,
mobilier de gradina, scanduri pentru cofraje) s-a inregistrat o crestere a cererii de cherestea
calitatea “intern pentru constructii”. Cererea de cherestea destinata productiei de mobila a urmat
evolutia acesteia. In anumite perioade, la cheresteaua de calitate superioara, din specii valoroase
(cires, nuc, paltin, etc.) s-a inregistrat un deficit care a influentat negativ productia de mobilier.
Cererea de lemn rotund pentru furnir si placaj, destinate preponderent productiei de mobila, a
depasit oferta ca urmare a lipsei de materii prime care au fost prelucrate, cu precadere, in
cheresteaua pentru export, lipsind fabricile de furnir si placaj de materiile prime corespunzatoare,
cantitativ si calitativ, capacitatilor instalate.
Piata externa a constituit o destinatie importanta pentru produsele romanesti din lemn. Cererea
de masa lemnoasa bruta si de produse lemnoase prelucrate primar, pe piata internationala, s-a
mentinut constanta, fiind sustinuta atat de tarile lipsite de aceste resurse naturale, cat si de cele
ale caror capacitati de prelucrare sunt atat de dezvoltate, incat necesarul de materie prima nu
poate fi asigurat numai din resurse proprii.
Romania si-a marit oferta de produse lemnoase brute si prelucrate primar, inregistrand cresteri
semnificative atat in ceea ce priveste volumul exportat, cat si ponderile acestora in total import.
In ceea ce priveste activitatea societatii SC DORNAFOR SRL ., materia prima de baza cu care
urmeaza a fi aprovizionata o constituie cheresteaua. In zona de amplasare a investitiei ( Judetul
Suceava) precum si in judetele limitrofe exista suprafete apreciabile de paduri, paduri care au o
varsta de exploatare inte 15 si 30 ani si care poate sa asigure o baza solida de aprovizionare.
Comercializarea cherestelei se realizeza de catre agenti economici de stat si particulari,
specializati in exploatari forestiere.
Materialele auxiliare, combustibilul ( motorina, rumegus ), energia electrica precum si alte
produse si servicii necesare intretinerii si functionarii linilor tehnologice, se achizitioneaza de pe
piata locala a Judetului Suceava.
POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI
Denumire furnizor
de materii prime /
materiale
auxiliare / produse
servicii
Adresa
Produs furnizat
si cantitate
aproximativa
Valoare
aproximativa -
ron-
% din
total
achizitii
S.C. Regnafor srl Vatra Dornei, jud.
Suceava
Cherestea uscare 485.053 64%
S.C. Hubarco srl Vatra Dornei, jud.
Suceava
Cherestea tratare
termica
272.842 36%
TOTAL 757.895 100%
Societatea comerciala SC DORNAFOR SRL prin realizarea investitiei propuse devine un
important furnizor de materii prime sub forma de cherestea uscata si tratata termic, utilizata in
domeniul constructiilor, al industriei mobilei si ambalajelor.In urma tratamentelor termice
aplicate cherestelei, acesteia ii creste valoarea economica de piata si devine un produs foarte
solicitat atat de catre firmele de pe piata locala a mobilei si constructiilor cat si de pe piata
internationala.
Datorita numarului mic de compani ce proceseaza primar cheresteaua prin aplicarea
tratamentelor de uscare si tratament termic, practic nu exista o piata concurentiala, intreaga
marfa putand fi comercializata fara impedimente.
Ca urmare a pretului constant mai mare pe piata internationala se va urmarii cu precadere
oferirea la export a marfii.
POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI
Nr. crt Client (denumire si adresa) Valoare – ron % din vanzari
1 S.C Forex srl , Brasov 433.620 33%
2 S.C Rovitacom srl, Bucuresti 565.020 43%
3 S.C Mast Wood, Botosani 315.360 24%
TOTAL 1.314.000 100%
Analiza SWOT a industriei lemnului din RomaniaAnaliza SWOT a industriei lemnului din Romania
In urma analizei indicatorilor reprezentativi pentru industria lemnului in ultimii ani si actuala
stare a sectorului industrial au rezultat urmatoarele considerente:
Puncte tari:
Existenta unei traditii si a unei experiente indelungate in industria de exploatare si
prelucrare a lemnului;
Diversitatea mare aproduselor din nomenclatorul de fabricatie (peste 25 de mii de
produse diferite);
Existenta personalului competitiv, cu abilitati in prelucrarea lemnului si
disponibilitate spre instruire;
Raspandirea societatilor comerciale de prelucrare a lemnului pe intreg teritoriul tarii
si existenta multiplelor posibilitati de cooperare in industrie;
Posibilitatea asigurarii din tara a principalelor sortimente de materii prime lemnoase,
in cantitati care acopera necesitatile acestei industrii in proportie de peste 90%;
Existenta unor piete si clienti traditionali;
Dispunerea uniforma a capacitatilor de productie pe intreg teritoriul tarii;
Puncte slabe ale industriei lemnului :
Lipsa unor reglementari unitare privind gestionarea si circulatia materialului lemnos;
Dotarea unui important numar de capacitati de productie in industria lemnului cu
echipamente si tehnologii invechite, neperformante, care favorizeaza risipa;
Specializiarea redusa a capacitatilor de productie in functiune si cooperare slaba intre
unitatile de productie din industria lemnului;
Interesul scazut al agentilor economici in valorificarea reziduurilor din lemn, in
special rumegus, fapt ce determina depozitarea uneori haotica a acestora, de regula pe
malurile cursurilor de apa, aducandu-se in acest mod prejudicii componentelor de
mediu;
Valoarea mare a investitiilor necesare pentru modernizarea sau realizarea de noi
capacitati de productie in sectorul exploatare si prelucrare primara a lemnului ;
Lipsa unor strategii adecvate de marketing si a unor retele proprii de distributie, pe
pietele externe, comercializarea produselor realizandu-se prin intermediari, ceea ce
mareste gradul de dependenta fata de clientii externi.
Oportunitati:
Prin actiuni de modernizare si retehnologizare, capacitatile de productie existente pot
deveni performante avand posibilitatea realizarii de produse competitive pe piata
internationala;
Industria lemnului dispune de resurse de materii prime regenerabile constituita atat
din specii valoroase destinate mobilei si altor produse finite din lemn, cat si specii
repede crescatoare destinate in principal sectorului produselor stratificate;
Produsele industriei lemnului beneficiaza de o piata externa relativ stabila, pe care
ocupa un segment traditional si cu posibilitati certe de extindere in special in tarile
Uniunii Europene;
Prin programele finanate de Uniunea Europeana, se vor putea accesa fonduri
importante pentru procesarea lemnului;
Amenintari
Capacitatea de procesare si dotarea tehnica si tehnologica se poate deteriora;
Dificultatile in adaptarea la cerintele U.E.;
Unele produse tehnologice sunt generatoare de substante poluante pentru mediu;
Dezvoltarea insuficienta a scolii de design care nu este inca in masura sa ofere
intreaga colectie de modele necesare activitatii de productie;
Lipsa unei imagini proprii, recunoscute a firmelor pe piata internationala;
Descrierea eventualelor achizitii efectuate in urma finantarii
Nr.crt Denumire/Tip utilaj/echipamentNr
buc.
Valoare
fara TVATVA
Total cu
TVA
-RON- -RON- -RON-
1
Instalatie tip container destinata
uscării şi tratării termice a lemnului 1 967.561 183.837 1.151.398
TOTAL 967.561 183.837 1.151.398
Investitia consta achizitioanarea unei Instalatie tip container destinata uscării şi tratării
termice a lemnului, instalatie tehnologica cu grad avansat de mecanizare si automatizare,
asigurand astfel un randamet sporit, un grad de valorificare a materiei prime lemnoase intr-un
procent de peste 90%, economie de materii prime, energie si costuri auxiliare si un ridicat nivel
de productivitate in conditii de maxima securitate a personalului de exploatare.
Intreaga instalatie este complet autonoma, nu necesita racordarea la retelele de apa,
canalizare sau reteaua de energie electrica, se poate instala pe orice suprafata de teren plana,
amenajata sau nu, fara a necesita conditii speciale de instalare si punere in functiune. Referitor la
acest aspect s-a eliberat de catre Primaria Comunei Cosesti Adresa nr.4355/ 8.12.2008 in care se
specifica faptul ca pentru acesta investitie nu este necesara obtinerea Certificatului de
urbanism/Autorizatiei de construire.
7. Finantarea investitiei
Din valoarea totala a investitiei de 1.151.398 RON ajutorul public nerambursabil este de 483.781
RON:
Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevazute in fisa
tehnica a masurii se va utiliza cursul de schimb Euro/RON publicat pe pagina web a Bancii
Central Europene www.ecb.int/index.html de la data intocmirii memoriului justificativ.
Curs Euro / RON: 3,878 din data de 10.12.2008
Procent finantare publica =50%
Cheltuieli
eligibile
Cheltuieli
neeligibile Total
RON Euro RON Euro RON Euro
Ajutor public
nerambursabil 483.781
124.75
0 483.781 124.750
Sursele de finantare
pentru completarea
necesarului de
finantare din care: 483.781
124.75
0 183.837 47.405 667.618 172.155
- autofinantare 0 0 183.837 47.405 183.837 47.405
- imprumuturi 483.781
124.75
0 0 483.781 124.750
TOTAL PROIECT 967.561249.50
0183.837 47.405 1.151.398 296.905
8. Proiectii financiare si indicatori financiari
Perioada de implementare a proiectului a fost estimata la 9 luni, respectiv pana in
decembrie 2009, completandu-se astfel pentru exercitiul financiar 2009, foaia de calcul FN
An 1 I. Perioada ianuarie 2010 – decembrie 2014 este considerata a fi perioada de 5 ani de
la data darii in exploatare a investitiei. Pentru acesta perioada s-a realizat prognoza
veniturilor si a costuri, alaturi de contul de profit si pierdere, fluxul de numerar si bilantul
previzionat, pe baza carora s-au calculat indicatorii financiari ai proiectului
9.1. Prognoza veniturilor
Pentru fundamentarea veniturilor s-a pornit de la corelarea capacitatiilor de procesare utilajelor
prevazute prin proiect, conform tabelului de mai jos:
FUNDAMENTARE CAPACITATE DE PRODUCTIE si GRAD DE UTILIZARE AL
CAPACITATII DE PRODUCTIE
Grad de utilizare al capacitatii de productieAnul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
60% 70% 80% 90% 100%
Productii rezultate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Cherestea uscata (mc) 1.080 1.260 1.440 1.620 1.800
Cherestea tratata termic (mc) 720 840 960 1.080 1.200
Preturi medii estimate de vanzare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Cherestea uscata (ron/mc) 750 750 750 750 750
Cherestea tratata termic (ron/mc) 700 700 700 700 700
Venituri Estimate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Cherestea uscata (ron/mc) 810.000 945.0001.080.00
01.215.000 1.350.000
Cherestea tratata termic (ron/mc) 504.000 588.000 672.000 756.000 840.000
TOTAL VENITURI1.314.00
01.533.000
1.752.00
01.971.000 2.190.000
Sezonalitate Trim 1 Trim 2 Trim 3 Trim 4
Cherestea uscata (mc) 15% 35% 35% 15%
Cherestea tratata termic (mc) 15% 35% 35% 15%
Astfel, capacitatile rezultate prin proiect sunt urmatoarele:
Capacitati rezultate in urma proiectului
Uscare cherestea 150 mc/luna 1.800 mc/an
Tratament termic
cherestea100 mc/luna 1.200 mc/an
9.2. Prognoza cheltuielilor
Prognoza costurilor s-a efectuat pe urmatoarele categorii de cheltuieli:
Cheltuieli cu materiile prime: Cherestea pentru
uscare si Cherestea pentru tratare termica conform
planului de consum de mai jos, alaturi de consumabile
estimate la 2% din costul materiei prime.
1. Materii prime – cantitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Cherestea pentru uscare (mc) 1.137 1.326 1.516 1.705 1.895
Cherestea pentru tratare termica (mc) 758 884 1.011 1.137 1.263
1. Materii prime - pret unitar Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Cherestea pentru uscare (ron/mc) 400 400 400 400 400
Cherestea pentru tratare termica (ron/mc) 400 400 400 400 400
1. Materii prime - cost total Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Cherestea pentru uscare 454.73 530.526 606.316 682.105 757.895
7
Cherestea pentru tratare termica303.15
8353.684 404.211 454.737 505.263
Total Materii Prime757.89
5884.211
1.010.52
61.136.842 1.263.158
2. Consumabile - 2% cost M.P.Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
15.158 17.684 20.211 22.737 25.263
Cheltuielile aferente utilitatilor (motorina, rumegus):
au fost calculate conform consumurilor de mai jos,
corelate cu cresterea capacitatii de productie.
4. Utilitati Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Motorina generator electric- 3000 litri/luna x 3, 14
ron/litru x 12 luni x grad utilizare capacitate de
productie
67.824 79.128 90.432101.73
6113.040
Rumegus centrala termica- 30 tone/luna x 25 ron/tona x
12 luni x grad utilizare capacitate de productie5.400 6.300 7.200 8.100 9.000
4. Total Utilitati 73.224 85.428 97.632 109.83 122.040
6
Cheltuieli cu personalul:
3. Costuri cu personalul Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
1 specialist pe parte de industria
lemnului
1.940 ron/luna -
brut23.284 23.284 23.284 23.284 23.284
1 manager achizitie/vanzari 1.642 ron/luna -
brut19.701 19.701 19.701 19.701 19.701
1 muncitor manipulare marfa
(incarcare, descarcare, asezare la
sipca, etc)
1.343 ron/luna -
brut16.119 16.119 16.119 16.119 16.119
1 operator functionare uscatoare1.493 ron/luna -
brut17.910 17.910 17.910 17.910 17.910
Total salarii 77.015 77.015 77.015 77.015 77.015
Asigurari sociale 23.875 23.875 23.875 23.875 23.875
3. Total costuri cu personalul 100.890 100.890 100.890100.89
0100.890
Cheltuieli cu amortizarea: s-au prognozat la nivelul sumei de 48.378 RON/an, avand la baza
durata de recuperare a utilajelor prin proiect, al caror cost s-a estimat a se recupera in 20 ani de la
finalizarea investitiei.
Alte costuri de exploatare - 0,5% CA (marketing, telefonie fixa mobila, internet,etc)
Cheltuieli cu dobanzile: se constituie din dobanzile aferente creditului cu care se va cofinanta
investitia.