Funcţiile preţurilor

Principalele funcţii îndeplinite de către preţ într-o economie de piaţă sunt următoarele:

1. Funcţia de calcul şi măsurare a cheltuielilor şi rezultatelor constă în aceea că prin

intermediul preţurilor, indicatorii eforturilor şi efectelor ce caracterizează activităţile economicosociale

capătă o expresie bănească concretă. În acest context, preţul apare ca instrument de

fundamentare a deciziilor adoptate de agenţii economici în toate fazele circuitului economic:

aprovizionare-producţie-desfacere;

2. Funcţia de informare a agenţilor economici, prin intermediul căreia pe de o parte,

factorii de producţie sunt orientaţi spre utilizările cele mai eficiente, iar consumatorii spre alegerile

cele mai convenabile. Preţul este acela care îl determină pe producător să extindă, să restrângă sau

să abandoneze anumite activităţi. În acest fel, el este cea mai importantă sursă de informaţii pentru

adoptarea deciziilor de alocare şi realocare a resurselor pe domenii;

3. Funcţia de stimulare a agenţilor economici producători, prin recuperarea cheltuielilor şi

asigurarea profitului, ca premisă a continuităţii activităţilor economice. Ofertanţii sunt stimulaţi să

crească producţia acelor bunuri pentru care se oferă preţuri avantajoase pe piaţă dar, în acelaşi timp,

preţurile acţionează ca factor de presiune asupra reducerii costurilor de producţie în scopul creşterii

profiturilor încasate;

4. Funcţia de pârghie economică, justificată în primul rând prin aceea că preţurile cuprind

în structura lor elemente valorice, considerate fiecare ca fiind pârghii economice şi anume: salarii,

impozite, contribuţii, dobânzi, taxe, profit, comisioane şi adaos comercial etc.; în al doilea rând prin

aceea că preţul unui produs se încadrează într-un sistem de preţuri ale altor produse cu care se află în

raporturi de proporţionalitate (denumite şi preţuri relative), iar în al treilea rând prin aceea că

preţurile au implicaţii complexe în gestiunea agenţilor economici acţionând în două faze importante:

în faza aprovizionării, prin preţurile factorilor de producţie şi în faza desfacerii, prin preţurile

produselor livrate;

5. În anumite situaţii, şi în special când se practică preţuri administrate, preţul este un factor

de redistribuire a veniturilor şi patrimoniului între diferite categorii de agenţi, ramuri şi sectoare de

activitate.

Decizia de preţ se adoptă ţinând seama de existenţa unor constrângeri monetare, fiscale,

bugetare, tehnice, economice şi sociale, etc. şi a unor libertăţi de acţiune a agenţilor economici.

Constrângerile se manifestă sub forma unor elemente normative şi a unor elemente sau condiţii

obiective. Elementele normative constau în legi, hotărâri şi ordonanţe guvernamentale, ordine ale

ministerelor, hotărâri ale autorităţilor locale, şi alte acte normative privind preţurile, cheltuielile

cuprinse în preţ şi celelalte componente ale preţurilor (dobânzi, profit, impozite şi taxe, adaos

comercial), precum şi unele restricţii privind producţia, desfacerea şi consumul, importul şi exportul,

etc.