Friedrich Wilhelm Nietzsche, filozof existenialist german. "Dumnezeu a murit!" "Ct melancolie n orice lucru ncheiat!" "Care este adevrul? E omul una din gafele lui Dumnezeu sau Dumnezeu e una din cele ale omului?" "Omul este o frnghie care leag bestia de supraom - o frnghie peste abis." "Creaia:...singurul surs al tragediei noastre." "M-am ntrebat adeseori dac nu sunt mai profund ndatorat celor mai grei ani din viaa mea dect oricror altora." "Vrednic de cinstire este tot ce pare anevoios." "Cnd te uii ndelung ntr-un abis, abisul se uit i el la tine". "Libertatea nseamn s fim responsabili pentru noi nine." "Fr muzic, viaa ar fi o greeal." "Ceea ce nu ne omoar, ne face mai puternici." "Omul este ceva ce trebuie depit." "Din paradis lipsesc toi oamenii interesani." "Te duci la femei? Nu uita biciul!" (Aa grit-a Zarathustra) "Ai cutat cea mai grea povar i atunci te-ai gsit pe tine nsui." "Pentru fiina cea mai puternic, rul nu vine de la cel puternic, ci de la cel slab." "Dac vrei s ajungi sus, folosete picioarele tale. Nu te lsa purtat, nu te cra pe spinarea sau pe capul altora." "Libertatea este absena gndirii individuale." "Moralitatea este instinctul de turm al individului." "Femeia e o suprafa care simuleaz adncimea." "Timpul este focul n care ne ardem existena." "Credina nseamn s nu vrei s tii ce este adevrat." "Nimeni nu cunoate, nici nu poate cunoate, partea cea mai bun ascuns n adncul lui." "Se poate aprecia calitatea unui om dup cantitatea de singurtate pe care o poate suporta."Arthur Schopenhauer-filozofgerman. Orice zi este o mic via- orice deteptare i sculare o mic natere, orice diminea o mic tineree, orice culcare i adormire o mic moarte. Cci mersul vieii e departe de a fi numai fapta noastr, ci este produsul a doi factori: a irului ntmplrilor i a irului hotrrilor noastre,care se es unele n altele i se modific unele pe altele. Ce este apa pentru foc, mila este pentru suprare. De aceea sftuiesc pe acela care se teme s fac un ru aproapelui sau, stapanit fiind de suprare, s-i reprezinte raul deja fcut, s-i vada urmtoarea victima in culmea durerii i sa-i spuna >. Aceast imagine i-ar liniti mnia, cci mila este antidotul necazului, prin acest artificiu reusind s se stpneasc la vreme. "Nu incercati sa-i tratati pe oameni dupa cat merita . Spiritul superior nu trebuie sa se lase antrenat de asprimea celui caruia i se adreseaza , caci acesta-l conduce la ura , nici de prostia lui , care nu i-ar provoca decat dispret ." "Elementul intelectual se epuizeaza , vointa este neobosita . Dupa o indelungata munca intelectuala, oboseala creierului este evidentaasa cum obosesc bratele dupa o munca fizica grea . A acumula cunostinte presupune efort ...Vointa este propria noastra existenta ." "Vointa este eterna, elementul intelectual tine de timp ." "Caracterul omului poate fi dedus din manifestarile lui marunte . Pentru lucrurile importante oamenii isi iau precautii; in gesturile mici ei se manifesta dupa natura lor si fara a-si da osteneala sa se mai ascunda ." "Vointa si puterea nu ajung. Omul trebuie sa stie ce vrea si ce poate ." "Toti oamenii ilustri sunt melancolici geniul fiind adesea dublat de o mare sensibilitate. " "Omul se obisnuieste cu orice . De aceea linistea sufleteasca este superioara obisnuintei . A nu avea nevoie de obiceiuri, ce avantaj!" "Cel mai bun caracter are momente de rautate si cele mai mari genii , ingustimi de spirit ." "Omul de lume perfect va fi acela pe care nu-l va opri nehotararea , iar graba nu-l va rataci niciodata ." "Gradul de sensibilitate la durere, frustrare , creste proportional cu simtirea si inteligenta ." "Dorinta insoteste suferinta , se dezvolta perpetuu ajungand subiect de tragedie sau comedie ." "In viata este necesar daca vrem sa ne atingem scopul , sa urmarim o singura linie , lasand la dreapta si la stanga ei o multime de lucruri ."Citatedin aforismele lui Schopenhauer A voi nseamn n mod esenial a suferi, i cum viaa nseamn Voin, toat viaa este caracterizat de durere. Cu excepia omului, nicio fiin nu se uimete de propria existen. Omul este un animal metafizic. Viaa unui om este o permanent lupt pentru existen cu certitudinea c va fi nvins. Daca nu ar exista teama de parerea celorlalti, luxul nu ar fi nici a zecea parte din ce e astazi.