formule de salut si expresii uzuale
DESCRIPTION
Formule de Salut Si Expresii UzualeTRANSCRIPT
Formule de salut si expresii uzuale
Guten Morgen! Buna dimineata!
Guten Tag! Buna ziua!
Guten Abend! Buna seara!
Gute Nacht! Noapte buna!
Hallo! Salut!
Auf Wiedersehen! La revedere!
Bis später! Pe mai tarziu!
Tschüs! Pa!
Ja! Da!
Nein! Nu!
… nicht … negatia folosita pentru verbe
Bitte! Poftim!
Bitteschön! Poftiti, va rog!
Danke! Multumesc!
Dankeschön! Multumesc frumos!
Gerne! / Bitte! Cu placere!
Entschuldigung! Scuzati! / Pardon!
Es tut mir leid! Imi pare rau!
Ich weiß nicht! Nu stiu!
Ich verstehe nicht! Nu inteleg!
Wie geht es dir? Ce mai faci?
Wie geht es Ihnen? Ce mai faceti (dvs.)?
Gut ! Bine!
Sehr gut ! Foarte bine!
Es geht! Merge!
Wie heißt du? Cum te cheama?
Ich heiße ANDREI. Ma cheama ANDREI.
Wie alt bist du? Cati ani ai?
Ich bin 25 Jahre alt. Eu am 25 de ani.
Wo wohnst du? Unde locuiesti?
Ich wohne in BRASOV. Eu locuiesc in BRASOV.
Was ist das? Ce este aceasta/ aceasta?
Das ist ein/ eine … . Acesta/ aceasta este un/o … .
Wer ist das? Cine este acesta/ aceasta?
Das ist MARIA. Aceasta este MARIA.
Wo ist ANA? Unde este ANA?
ANA ist hier. Ana este aici.
Lunile anului si zilele saptamanii
Subdiviziunile anului
die Sekunde secunda
die Minute minut
die Stunde ora
der Tag zi
die Nacht noapte
die Woche saptamana
der Monat luna
das Jahr an
die Zeit timp
die Uhr ceas
Die Jahreszeit (Anotimp)
der Frühling primavara
der Sommer vara
der Herbst toamna
der Winter iarna
Das Wetter (vremea)
der Himmel cer
die Sonne soare
der Mond luna
die Wolke nor
der Regen ploaie
der Schnee zapada
der Blitz bliţ
der Donner tunet
... legate de timp
heute astazi tags ziua
morgen/ übermorgen maine/ poimaine abends seara
gestern/ vorgestern ieri/ alaltaieri nachts noaptea
morgens Dimineata jetzt acum
Vocabular 1
Singular Traducere Plural
das Wort cuvant die Wörter
der Mann barbat die Männer
die Frau femeie die Frauen
die Mutter, mama die Mütter
der Vater tata die Väter
das Kind copil die Kinder
das Mädchen fetita die Mädchen
der Junge baiat die Jungen
der Mensch om die Menschen
die Leute oameni este un plural si nu are singular
Vocabular 2
Singular Traducere Plural
das Haus casa die Häuser
das Fenster fereastra die Fenster
die Tür usa die Türen
das Dach acoperis die Dächer
der Balkon balcon die Balkons
der Schlüssel cheie die Schlüssel
die Fabrik fabrica die Fabriken
die Arbeit munca die Arbeiten
der Garten gradina die Gärten
die Schule scoala die Schulen
der Kindergarten gradinita die Kindergärten
die Maus soarece die Mäuse
die Katze pisica die Katzen
der Hund catel die Hunde
das Auto masina die Autos
der Bus autobuzul die Busse
die Maschine masinarie die Maschinen
der Zug tren die Züge
das Land tara die Länder
die Stadt oras die Städte
die Hauptstadt capitala die Hauptstädte
Kronstadt Brasov -
Hermannstadt Sibiu -
Bukarest Bucuresti -
das Heft caiet die Hefte
das Buch carte die Bücher
der Bleistift creionul die Bleistifte
der Kuli pix die Kulis
der Baum pom die Bäume
die Blume floare die Blumen
das Gras iarba -
der Tisch masa die Tisch
Antonime Traducere
groß klein mare mic
hoch klein inalt scund, mic
lang kurz lung scurt
gut schlimm bun rau
schön hässlich frumos urat
rund oval rotund oval
warm kalt cald, calduros rece
krank gesund bolnav sanatos
breit eng lat ingust
brav schlimm cuminte rau
frisch alt proaspat vechi
jung alt tanar batran
viel wenig mult putin
viele wenige multi putini
hier dort aici acolo
oben unten sus jos
links rechts in stanga in dreapta
drinnen draußen inauntru afara
nahe weit aproape departe
fleissig faul harnic lenes
oft selten des rar
Fara antonime Traducere
kaputt stricat
zerbrochen spart
fertig gata
jetzt acum
bunt = farbig colorat
krumm stramb
Expresii opuse Traducere
ist … ist nicht … este … nu este …
sind … sind nicht … sunt nu sunt
hat … hat nicht … are … nu are …
haben … haben nicht … au … nu au …
sehr + ADJ nicht sehr + ADJ foarte … nu foarte …
zu + ADJ nicht zu + ADJ prea … nu prea …
so + ADJ + wie nicht so + ADJ + wie atat de…ca si nu atat de…ca si
Cuvinte de legatura Traducere Cuvinte de legatura Traducere
und şi für pentru
aber dar, însă durch prin
mit cu von de la
ohne fără bis pana
auf pe bis zu pana la
neben langă nach + tara/ localit. spre
zwischen între zu spre
in în nur numai, doar
Die Farben (culorile)
hell
dunkel
bunt=farbig
bunt
farbig
dunkelblau
hellblau
hellbraun
dunkelbraun
hellgrün
dunkelgrün
Weiß Grau Dunkelrot
Alfabetul si grupele speciale de litere
A/a [a] Ä/ä [e] atunci cand se face dictare pe litere , ä se va citi A-Umlaut
B/b [be]
C/c [ţe] D/d [de]
E/e [e]
F/f [ef] G/g [ghe]
H/h [ha]
I/i [i] J/j [iot]
K/k [ka]
L/l [el] M/m [em]
N/n [en]
O/o [o] Ö/ö [ö] atunci cand se face dictare pe litere , ö se va citi O-Umlaut
P/p [pe]
Q/q [ku] R/r [er]
S/s [es]
ß [es-ţet] T/t [te]
U/u [u]
Ü/ü [ü] atunci cand se face dictare pe litere , ü se va citi U-Umlaut V/v [fau]
W/w [ve]
X/x [ics] Y/y [üpsilon] Ypsilon
Z/z [ţet]
Regula generala
Spre deosebire de limba engleza, limba germana se citeste asa cum se scrie, respectand regulile din
alfabet, precum si pe cele ale grupurilor de litere predefinite.
Exceptie fac doar cuvintele preluate din alte limbi cu tot cu scrierea din limba respectiva. In acest caz,
acestea se vor scrie si se vor citi ca in limba de provenienta.
Grupuri de litere specifice limbii germane
In limba germana, la intalnirea acestor grupuri de litere(la fel ca si in cazul literelor individuale din
alfabet prezentate anterior) acestea se vor citi conform regulilor de mai jos.
ie = i –lung
ieh = i –lung
ei = ai
ey = ai (acest grup apare doar in cateva nume proprii, in rest doar “ei”)
ai = ai
ay = ai (acest grup apare doar in cateva nume proprii, in rest doar “ai”)
au = au
eu = oi
äu = oi
ch = h (atunci cand se face dictare pe litere, grupul «ch»se citeşte «ţe-ha»)
chs = cs (ca in Alexandru sau ca in Alecsandri)
sch = ş (atunci cand se face dictare pe litere, grupul «sch»se citeşte «es-ţe-ha»)
sp = şp (ca in şpray sau şpaclu)
st = şt (ca in ştecăr sau ştrudel)
ss = s
ß = s
ck = k (atunci cand se face dictare pe litere, grupul «ck» se citeşte «ţe-ka») se scrie in loc de kk cand vocala precedenta este scurta
tz = ţ (atunci cand se face dictare pe litere, grupul «tz» se citeşte«te-ţet») se scrie in loc de zz cand
vocala precedenta este scurta tsch = ciî (poate fi urmat de orice vocala tscha, tsche, tschi, etc., citindu-se : ce, ci, cia, cio, ciu)
dsch = giî (poate fi urmat de orice vocala dscha, dsche, dschi, etc., citindu-se : ge, gi, gia, gio, giu)
qu = cv (ca in Quelle, Quartett, Frequenz)
ph = f (ca in Physik, Philipp)
th = t (ca in Mathematik)
aa, ee, oo = a lung, e lung, o lung (ca in Waage, Moor, Boot, Meer, See)
Vocalele limbii germane
A, E, I, O, U
Ä, Ö, Ü, Y
Reguli de citire a unor litere sau grupuri de litere in anumite situatii
1. -ig la final de cuvant se citeşte –ih
-ig = -ih
Ex. fertig, Honig, König
2. Grupurile -ls,- ts si –ns se citesc lţ,-ţ, respectiv nţ
-ls = -lţ
-ts = -ţ
-ns = -nţ
Ex. Hals
Hans
stets
OBS !!! exista si -nz ca de ex ”Kranz” sau „Walzer”
3. Grupul „-ng”
Se pronunta „–n” nazal (=ŋ) la sfarsitul sau in interiorul cuvantului, la fel ca in
pronuntia cuvantului englezesc „English”
Ex. Englisch
4. Grupurile de litere -er, -el si -en
Sunt foarte uzuale si apar cel mai frecvent la finalul sau inceputul cuvintelor
(=sunt sufixe, respectiv prefixe). In ambele situatii (fie ca sufixe sau prefixe)
acestea se vor citi –ăr, -ăn şi -ăl.
-er = -ăr
-en = -ăn
-el = -ăl
Ex. Mutter Erzählen
Arbeiten Entschuldigung
Würfel -
5. Litera „C”
Apare doar insotit de „h” in grupul de litere „–ch”. Exceptie fac cazurile in care
sunt preluate din alte limbi, cuvinte care incep cu „c” si care isi pastreaza scrierea
si pronuntia ca in limba de provenienta.
Ex. Cäsar, Cicero, Camping, Celsius
OBS. In cadrul acestor cuvine, atunci cand „c” este urmat de una din
literele a, o, u, l, r, acesta se pronunta „k”
Ex. Camping, Couch, Creme, Clara, Cato, Curacao
Daca insa litera „c” este urmata de una din literele e, ä, i, y, atunci acesta se
pronuta „ţ”
Ex. Celsius, Cicero, Cäsar
6. Grupul „ch”
In cuvintele de origine germana apare doar in interiorul cuvantului sau la final de
cuvant.
Ex. machen, Buch, lachen, kochen
Atunci cand apare la inceput de cuvant este vorba de cuvinte preluate din alte
limbi impreuna cu scrierea si pronuntia acestora ca in limba de provenienta.
Ex. China, Charakter, Chef, Chance, Chor, Chronik, Chaos, Chauffeur
7. Litera „h”
Se pronunta doar atunci cand este prima litera din cuvant sau in cuvintele compuse,
atunci cand cuvintele secundare din cadrul compunerii incep cu H
Ex. Haus
Kaufhof (, Kauf = cumpara, hof = curte)
wohin, woher ( Wo + hin, wo + her)
Atunci cand se situeaza in interiorul cuvantului sau pe ultima pozitie din cuvant,
se numeste „h-mut” si nu se citeste.
Ex. sehen, gehen, Hahn, Kuh, Schuh
8. Litera „s”
Se citeste „z” – la inceputul unui cuvant si atunci cand e urmat de o vocala sau
cand sta intre 2 vocale. In acest caz se pronunta la fel ca in cuv. rom. „zumzet”
Ex. sehen, lesen, Rose, sieben
Se citeste „s”– la final de cuvant, respectiv dupa literele „b” si „p”, iar in interior,
atunci cand nu sta intre 2 vocale. In aceste situatii se va pronunta ca in cuv. rom.
„casa”.
Ex. Haus, Mops, Liste, Erbse
9. Litera „j”
Se citeste „i” in cuvintele de origine germana.
Ex. Jacke, ja, jetzt, Joghurt
In cuvintele de origine straina se citeste „j” ca in rcuvantul romanesc „joc”
Ex. Journalist, Jongleur
10. Litera „V”
Se citeste „f” in cuvintele de origine germana.
Ex. Vater, vier, Vogel, voll, von
In cuvintele de origine straina se citeste „v” ca in cuv. rom. „veverita”
Ex. Vase, Violine, Sklave, November, Universität, Klavier
11. Grupurile „ge” si „gi”
Se citesc „ghe” si „ghi”.
Ex. gehen, gerne, Georg,
Giraffe, Gitarre,
12. Combinatia de litere „t” si „i” in cuvintele internationale de tip:
Actiune, natiune, confectie, atractie
Acest grup se va citi in cadrul acestor cuvinte „ţi”
Ex. Nation, Aktion, Konfektion, Attraktion, etc.
Accentul
Spre deosebire de limba romana, accentul german este in general fix, adica se
mentine pe aceeasi silaba, si anume, in general, pe radacina cuvantului.
In anumite cuvinte de origine negermana, accentul cade pe a 2-a sau a 3-a, chiar
si a 4-a silaba a cuvantului.
In cuvintele de origine germana formate cu sufixe de origine straina ca de ex.
„–ier”, accentul cade pe sufix.
Ex. studieren, radieren, funktionieren.
In cuvintele compuse accentul cade pe cuvantul determinativ, dar exista si
exceptii, ca de ex. Jahrhundert, Viertelstunde.
Propozitii
1. Tata este jos 2. Mama este acolo 3. Pisica este maro si gri. 4. Casa este mov. 5. Iarna este alba. 6. Iarba este verde. 7. Masina (=masinaria) este mare. 8. Trenul este lung 9. Pisica este acolo 10. Cartea este albastra 11. Baiatul este mic 12. Fetita este frumoasa. 13. Gradina este mare. 14. Tata este in stanga. 15. Mama este in dreapta. 16. Tara este mare. 17. Orasul este mic. 18. Sibiu este mare si frumos. 19. Capitala este Bucuresti. 20. Casa nu este mica si nu roz. 21. Brasov nu este urat. 22. Trenul nu este scurt. 23. Cartea nu este buna 24. Orasul nu este mare. 25. Fetita nu este bolnava. 26. Munca nu este frumoasa. 27. Fabrica este mare. 28. Buna ziua, d-na Anna! 29. Cum va nerge? 30. Bine. Multumesc. 31. La revedere, d-ra Maria! 32. Buna seara, Alex! Cum iti merge? 33. Merge! 34. Imi pare rau? 35. Buna dimineata, Anne! 36. Ciao, Andreas! Cum iti merge ? 37. Foarte bine! 38. Pe mai tarziu, Hans ! 39. Pe mai tarziu Lorelei. 40. Servus Heino! Cum iti merge? 41. Multumesc. Bine! 42. Noapte buna, Petra! 43. Multumesc frumos! 44. Casa nu este galbena 45. Barbatul este in dreapta si femeia este in stanga. 46. Soarecele nu este in stanga si masina nu este jos.
47. Soarecele este ianuntru. Soarecele nu este afara 48. Femeia nu este aici si copilul nu este in dreapta. 49. Baiatul nu este mic si fetita nu este mare. 50. Mama este harnica si copilul este rau. 51. Pisica este bolnava si cainele este sanatos. 52. Fabrica este aici si gradina este acolo. 53. Floarea si copacul sunt verzi 54. Autoturismul este galben deschis. 55. Caietul este verde inchis 56. Gradina este lunga si verde. 57. Brasov nu este mic si nu mare. 58. Pisica nu este maro si nu neagra. 59. Omul nu este aici si nu acolo. 60. Pisica nu este sus si cainele nu este jos. 61. Mama si copilul sunt afara 62. Tata si baiatul sunt inauntru. 63. Casa si gradina sunt frumoase. 64. Cainele si pisica au copii. 65. Mama si tata au 2 copii. 66. Cum te cheama? 67. Ma cheama Andrei. 68. Cati ani ai? 69. Am 2 ani. 70. Unde locuiesti? 71. Nu stiu! 72. Scuzati, nu inteleg nimic. 73. Cine este aceasta? 74. Aceasta este o fetita. 75. Ce este aceasta? 76. Aceasta este o casa. 77. Unde este femeia? 78. Femeia este in gradina. 79. Vara este foarte calda 80. Primavara este calda 81. Iarna este foarte rece 82. Toamna este rece. 83. Copilul nu este cuminte. 84. Caietul nu este ingust 85. Balconul nu este lat 86. Acoperisul este nou si usa este veche 87. Oamenii nu sunt aici. 88. Masa este rotulna si trenul este lung 89. Masina este stricata 90. Munca este gata, ora nu este gata. 91. Iarba este scurta 92. Pixul nu este urat. 93. Gradinita nu este prea colorata. 94. Autobuzul nu este prea colorat 95. Oamenii nu sunt harnici. 96. Buna dimineata domnisoara Ute.
97. Buna dimineata domnule Uwe. 98. Buna seara doamna Becker. 99. Noapte buna domnisoara Franziska. 100. Noapte buna, domnule Kasper. 101. Buna ziua domnisoara Maria. 102. Buna ziua domnule Kurt. 103. Buna seara doamna Heike. 104. Servus domnisoara Jennifer. 105. Pa, domnule Andreas. 106. La revedere, doamna Krauss. 107. La revedere, domnule Strauss. 108. Cerul este acolo, soarele este sus. 109. Norul este albastru inchis 110. Fulgerul este deschis (luminozitate/ culoare)
Articolul hotarat
Substantivele insotite de articole hotarate denumesc entitati care au mai fost mentionate sau sunt
presupuse a fi cunoscute (din experienta)
Singular Plural
Masc. DER DIE
Fem. DIE DIE
Neutr. DAS DIE
Nota: La plural articolul hotarat are aceeasi forma pentru toate cele 3 genuri (m., f., n.)
Articolul nehotarat
Insoteste substantive care denumesc entitati necunoscute sau mentionate pentru prima data, intr-un
anumit context.
Articolul nehotarat nu are forma de plural, unde substantivele apar fara articol.
SG. PL. DER EIN
DIE EINE DIE - (nu are)
DAS EIN
Nota: La plural nu exista articol nehotarat.
Singular Plural
Masc. EIN -
Fem. EINE -
Neutr. EIN -
Articolul nehotarat negativ
1. Negatia substantivelor se face cu art. nehot. neg. KEIN
EIN KEIN
EINE KEINE la pl. KEINE
EIN KEIN
Singular Plural
Masc. KEIN KEINE
Fem. KEINE KEINE
Neutr. KEIN KEINE
Pronumele negativ KEIN sta numai in fata substantivelor(nu si a altor parti de vorbire). Se foloseste pentru a nega existenta unui lucru (exprimat de un substantiv) in contextul dat. Se traduce in lb. romana prin „nici un”/ „nici o”
Pronumele posesiv (doar pers I, II, III sg) – mein dein sein ihr. (Pluralul se face in modulul 2)
Singular Plural
I mein/ meine/ mein I
II dein/ deine/dein II
III m. sein/ seine/ sein III
f. ihr/ ihre/ ihr
n. sein/ seine/ sein
Casa ta este mare si casa mea este mica. Masina ta este rosie si masina mea este galbena.
Iarba ei este maro si iarba lui este verde. Etc.
Exercitii
Mama are o masina ________________________________________________ Copilul are un soarece ________________________________________________ Femeia are un copil ________________________________________________ Fetita are un soricel ________________________________________________ Pisica are o casa. ________________________________________________ Tata are un pom. ________________________________________________ Casa are o gradina ________________________________________________ Femeia are o pisica ________________________________________________ Barbatul are un catel ________________________________________________ Omul are o masina. ________________________________________________ Barbatul are un oras. ________________________________________________ Gradina are o floare. ________________________________________________ Femeia are o fabrica. ________________________________________________ Masina are o floare ________________________________________________ Cartea are un caiet ________________________________________________ Tara are o capital ________________________________________________ Pomul are o floare ________________________________________________ Trenul are oameni ________________________________________________ Gradina are flori ________________________________________________ Casa are copaci. ________________________________________________ Iarba are flori ________________________________________________ Masa are iarba. ________________________________________________ Alex are o pisica ________________________________________________ Ria are o fabrica ________________________________________________ Anda are o casa ________________________________________________ Erika are o pisica ________________________________________________ Paul si Erika au 2 copii. ________________________________________________ Anne si Georg au 3 catei ________________________________________________ Nora si Beate au 4 pisici. ________________________________________________ Lena are copii ________________________________________________ Gradina are copaci. ________________________________________________ Autobuzul are usi ________________________________________________ Anul are anotimpuri ________________________________________________
Aici
W-Fragen = intrebari (doar cele mai importante)
REGULA !!! In cadrul intrebarilor de acest tip, verbul sta pe pozitia 2.
Doar WELCH- si WIE VIEL/ WIE VIELE sunt urmate de substantivul pe care il determina (la fel ca in
limba romana: „welch-=care” si „wie viel=cati/ cate”) si abia apoi vine verbul.
WER = cine?
WAS = ce?
WIE = cum?
WO = unde? (se foloseste numai cu verbele statice=care arata locatia) WO ?
WOHIN = incotro? (se foloseste numai cu vebe de miscare=care arata o deplasare )WOHIN?
WOHER = de unde?
WANN = cand?
WESSEN = a, al, ai, ale cui?
WARUM = de ce?
WOMIT = cu ce?
WELCHER = care? (pentru subst. cu DER)
WELCHE = care? (pentru subst. cu DIE)
WELCHES = care? (pentru subst. cu DAS)
o WIE VIEL = cat? (nu se pot numara)
o WIE VIELE = cati/ cate? (se pot numara)
o WIE LANGE = cat de mult (legat de timp, ca in englezescul „How long?”)
Exercitii cu W-Fragen – exemple simple de propozitii scurte formulate cu ajutorul verbelor haben si sein.
Unde este mama? Mama este acolo Cine este acesta? Acesta este George Unde este Ana? Ana este in casa. Ce este aceasta? Aceasta este o fabrica? A cui fabrica este aceasta? Aceasta este fabrica ei.
Cum este floarea? Floarea este scurta. Cum este masina? Masina este stricata. Care este fetita ta? De ce este fetita mica? De unde este Alin? Unde este masina ei? Care este barbatul tau Care este sotia ta? De ce este casa aici? Incotro este fabrica? Incotro este Brasov? Incotro este Bucuresti? Incotro este Sibiu? Cat timp este noapte? Cat timp este iarna?
Cat timp este ziua? Cat timp este primavara? Cat timp este vara? De unde este baiatul? De unde este tatal tau? De unde este sotia lui? Cine este sus? Ce este jos? Cu ce este cartea? Cu ce este caietul? Cand este iarna? Ce este iarna? Cand este vara? Acum este vara. Cum este iarna? Unde sunt norii? Cum este soarele? Ce este fulgerul? De unde este Karin? Cine este bolnav Alte exercitii in Anexa 4
incolo
W-Fragen – exercitii (Anexa la Lektion 4)
1. Cine este acesta? Acesta este sotul meu. 2. Cine este aceasta? Aceasta este sotia mea. 3. Cine este acesta? Acesta este copilul meu. 4. Cine este acesta? Acesta este baiatul meu. 5. Cine este aceasta? Aceasta este fetita mea. 6. Cine este barbatul? Barbatul este sotul meu. 7. Cine este femeia? Femeia este sotia mea. 8. Cine este copilul? Copilul este baiatul meu. 9. Cine este copilul? Copilul este fetita mea. 10. Cine este mare? Catelul este mare
1. Ce este acesta? Acesta este un tren. 2. Ce este un tren? Un tren nu este o masina. 3. Ce este o pisica? O pisica nu este o gragina 4. Ce este o casa? O casa nu este un soarece. 5. Ce este un oras? Un oras nu este o tara. 6. Ce este o tara? O tara nu este o masina. 7. Ce este un om si ce este un copil? Un om este un barbat. 8. Ce este un om? Un om este o femeie. 9. Ce este un copil? Un copil este un baiat. 10. Ce este un copil? Un copil este o fetita. 11. Ce este o masinarie si ce este o masina? 12. Ce este un pom? Un pom nu este o floare.
1. Unde este aceasta? Aceasta nu este aici. 2. Unde este Maria? Maria este acolo. 3. Unde este gradina? Gradina este afara 4. Unde este casa? Casa nu este aici. 5. Unde este tara? Tara nu este acolo. 6. Unde este pisica? Pisica este inauntru. 7. Unde este catelul? Catelul nu este sus. 8. Unde este barbatul? Barbatul este jos. 9. Unde este femeia? Femeia nu este in stanga. Femeia este in dreapta. 10. Unde este Ana? Ana nu este sus. Ana este aici.
1. Cum este o casa? O casa este mare si albastra. O casa nu este verde. 2. Cum este o masina? O masina este mica si neagra. O masina nu este roz. 3. Cum este o masinarie? O masinarie este mare si neagra. O masinarie nu este frumoasa. 4. Cum este un caiet? Un caiet este mic si alb. Un caiet nu este negru. 5. Cum este un tren? Un tren este mare si lung. O carte nu este mare. 6. Cum este o pisica? O pisica este mica si neagra. O pisica nu este albastra. 7. Cum este un copil? Un copil este mic si urat. Un copil nu este cuminte. 8. Cum este o gradina? O gradina este mare si verde. O gradina nu este rotunda. 9. Cum este iarba? Iarba este scurta. Iarba nu este lunga.
1. Care este Ana? Aceasta este Ana. Aceasta nu este Alina. 2. Care este pisica? Aceasta este pisica. Acesta nu este Paul. 3. Care este baiatul? Acesta este baiatul. Acesta nu este Mircea. 4. Care este mama si care este tatal? Acesta este tata si aceasta este mama. 5. Care este fetita si care este pisica? Aceasta este fetita si aceasta este pisica. 6. Care este casa si care este gradina? Aceasta este casa si aceasta este gradina.
7. Care este masinaria si care este masina? Aceasta este masinaria si aceasta este masina. 8. Care este este pisica si care este cainele? Acesta este cainele. Acesta nu este o pisica 9. Care este cartea si care este caietul? Aceasta este cartea. Caietul nu este aici. 10. Care este trenul si care este soricelul? Acesta este trenul si soricelul nu este aici 11. Care este tara si care este orasul? Aceasta este tara si orasul nu este aici. 12. Care este fabrica si care este casa? Aceasta este casa si fabrica nu este aici.
1. Cand este primavara? 2. Cand este vara? 3. Cand este toamna? 4. Cand este iarna? 5. Cand este seara? 6. Cand este noapte? 7. Cand este dimineata? 8. Cand este zi?
1. De ce este pisica roz? Pisica nu este roz. Pisica este mov. 2. De ce este tara mare? Tara nu este mare. Tara este mica. 3. De ce este orasul mic? Orasul nu este mic. Orasul este mare. 4. De ce este cainele negru? Cainele nu este negru. Cainele este galben. 5. De ce este masina frumoasa? Masina nu este frumoasa. Masina este urata. 6. De ce este cartea maro? Cartea nu este maro. Cartea este alba. 7. De ce este trenul scurt? Trenul nu este scurt. Trenul este lung. 8. De ce este casa gri? Casa nu este gri. Casa este portocalie. 9. De ce este gradina verde? Gradina nu este verde, gradina este mov. 10. De ce este baiatul mic? Baiatul nu este mic. Baiatul este frumos. 11. De ce este fetita urata? Fetita nu este urata. Fetita este frumoasa. 12. De ce este casa urata? Casa nu este urata. Casa este mare.
1. Cat are mama? 2. Cat are tata? 3. Cat are fetita? 4. Cat are baiatul? 5. Cat are catelul? 6. Cat are pisica? 7. Cat are masina? 8. Cat are casa? 9. Cat are gradina? 10. Cat are caietul?
1. Cu ce este cartea? 2. Cu ce este casa? 3. Cu ce este caietul? 4. Cu ce este masina? 5. Cu ce este orasul? 6. Cu ce este gradina? 7. Cu ce este munca? 8. Cu ce este fabrica? 1. A cui masina este aceasta masina? Aceasta masina este masina mea 2. A cui masina este masina? Aceasta este masina mea. 3. A cui este masina? 4. A cui fetita este aceasta fetita? Aceasta fetita este fetita lui. 5. A cui fetita este fetita? Aceasta este fetita lui. 6. A cui este fetita? 7. Al cui copil este acest copil? Acest copil este copilul tau.
8. Al cui copil este copilul?Acesta este copilul tau 9. Al cui este copilul? 10. A cui gradina este aceasta gradina? Aceasta gradina este gradina ei. 11. A cui gradina este gradina? Aceasta este gradina ei. 12. A cui este gradina? 13. A cui gradina este aici? Aici este gradina mea. 14. A cui casa este acolo? Acolo este casa ta. 15. A cui mama este jos? Mama lui este jos. 16. Al cui tata este sus? Tatal ei este sus. 17. Al cui catel este acesta? Acesta este catelul lui. 18. Al cui baiat are o masina? Baiatul tau are o masina. 19. Al cui copil are o pisica? Copilul lui are o pisica. 20. Al cui barbat are o casa? Barbatul ei are o casa. 21. A cui sotie are un tren? Sotia lui are un tren. 22. A cui munca este aceasta? Aceastaeste munca mea. 23. A cui tara este aceasta? Aceasta este tara ta. 24. A cui gradina este mare? Gradina lui este mare. 25. Al cui oras este Sibiu? Sibiu nu este orasul meu. 26. Al cui oras este Brasov? Orasul lui este Brasov. 27. A cui carte este aici? Cartea ei este acolo si cartea mea este aici. 28. Al cui caiet este rosu? Caietul ei este rosu. 29. A cui carte este urata? Cartea mea nu este urata. 30. A cui gradina este frumoasa? Gradina mea este mare si frumoasa. 31. Al cui copil este mic si frumos? Copilul ei este mic si frumos. 32. A cui masina este rosie? Masina ei nu este rosie. 33. A cui mama este urata? Mama ei nu este urata. 34. Al cui tren este lung? Trenul lui este lung. 35. Al cui tata este jos? Tatal tau nu este jos. 36. Al cui copil este in stanga? In stanga este copilul lui. 37. A cui fetita este in dreapta? In dreapta este fetita ei. 38. A cui casa este in dreapta? In dreapta nu este casa mea. In dreapta este casa ta. 39. A cui gradina este in stanga? Gradina lui este in stanga 40. A cui masinarie este portocalie? Masinaria mea este portocalie. 41. A cui pisica este maro?Pisica ei este maro si pisica mea e neagra. 42. Al cui soricel este verde? Soricelul meu este verde si soricelul tau este roz.
Pronumele personal & Numeralul
Pronumele personal
Singular Plural
I ich I wir
II du II ihr
III m. er III sie
f. sie Politete Sie
n. es
SEIN = a fi
Singular Plural
I ich bin I wir sind
II du bist II ihr seid
III m. er ist III sie sind
f. sie ist Politete Sie sind
n. es ist
HABEN = a avea
Singular Plural
I ich habe I wir haben
II du hast II ihr habt
III m. er hat III sie haben
f. sie hat Politete Sie haben
n. es hat
Intrebari standard
Wie heißt du ? Cum te cheama ? o Ich heiße …
Wie alt bist du ? Cati ani ai? o Ich bin …. Jahre alt.
Was bist du? Ce esti tu? o Ich bin + profesia sau meseria (la masculin/ feminin)
Woher kommst du? De unde esti (in lb.germ. de unde vii?) o Ich komme aus Rumänien o Ich komme aus Brasov.
Wo liegt Brasov? Unde este situat Brasovul? o Brasov liegt in Rumänien.
Die ZAHLEN= numerele
1. eins 2. zwei 3. drei 4. vier 5. fünf 6. sechs 7. sieben 8. acht 9. neun 10. zehn 11. elf 12. zwölf
13. dreizehn 14. vierzehn 15. fünfzehn 16. sechzehn 17. siebzehn 18. achtzehn 19. neunzehn 20. zwanzig 21. einundzwanzig 22. zweiundzwanzig 23. dreiundzwanzig
30.dreißig
40. vierzig 50. fünfzig 60. sechzig 70. siebzig 80. achtzig 90. neunzig 100. hundert 200. zweihundert 300. dreihundert 400. vierhundert
500. fünfhundert 600. sechshundert 700. siebenhundert 800. achthundert 900. neunhundert 1,000. tausend 2,000. zweitausend 10,000. zehntausend 100,000. hunderttausend 1,000,000. eine Million
45. fünfundvierzig 99. neunundneunzig 111. hundertelf/ einhundert elf 124. hundertvierundzwanzig /einhundert vierundzwanzig 232. zweihundertzweiunddreißig 458. vierhundertachtundfünfzig 963. neunhundertdreiundsechzig 751. siebenhunderteinundfünfzig 333. dreihunderttdreiunddreißig 1,542. Tausendfünfhundertzweiundvierzig 6,103. Sechstausendhundertdrei 1,111. Tausendhundertelf 3,569. dreitausendfünfhundertneunundsechzig 600,000. sechshunderttausend 1,234,674. Eine Million zweihundertvierunddreissigtausendsechshundertvierundsiebzig 4,831,351. VierMillionen achthunderteinunddreißigtausenddreihunderteinundfünfzig
Anexa – pronumele personal
Pronumele personal
Singular Plural
I ich I wir
II du II ihr
III m. er III sie
f. sie Politete Sie
n. es
SEIN = a fi
Singular Plural
I ich bin I wir sind
II du bist II ihr seid
III m. er ist III sie sind
f. sie ist Politete Sie sind
n. es ist
HABEN = a avea
Singular Plural
I ich habe I wir haben
II du hast II ihr habt
III m. er hat III sie haben
f. sie hat Politete Sie haben
n. es hat
WERDEN = a deveni
Singular Plural
I ich werde I wir werden
II du wirst II ihr werdet
III m. er wird III sie werden
f. sie wird Politete Sie werden
n. es wird
Numeralul - Anexa exercitii
Propozitii cu numere (legate de varsta unei persoane)
Cum te cheama? Cati ani ai? Eu am 4 ani.
Cum il cheama? Cati ani are el? El are 8 ani
Cum o cheama? Cati ani are ea? Ea are 10 ani
Cum va cheama pe voi? Cati ani aveti voi? Noi avem 7 ani
Cum va cheama pe dvs? Cati ani aveti dvs.? EU am avem 37 ani
Cum se numeste mama ta? Mama mea se numeste Ute. Cati ani are mama ta? Mama mea are 199 ani. Ea are 612 ani
Cum se numeste tatal tau? Tatal meu se numeste Oliver. Cati ani are tatal tau? Tatal meu are 891 ani. El are 768 ani
Cum se numeste copilul tau? Copilul meu se numeste Hendrik. Cati ani are copilul tau? Copilul meu are 76 ani. El are 77 de ani
Cum se numeste fetita ta? Feteita mea se numeste Karina. Cati ani are fetita ta? Fetita mea are 55ani. Ea are 15 ani
Cum se numeste baiatul tau? Baiatul meu se numeste Uwe. Cati ani are baiatul tau? Baiatul meu are 6 ani. El are 100 de ani
Cum se numeste sotul tau? Sotul meu se numeste Adolf. Cati ani are sotul tau? Sotul meu are 412 ani. El are 444 de ani
Cum se numeste sotia ta? Sotia mea se numeste Karla. Cati ani are sotia ta? Sotia mea are 31 ani. Ea are 68 ani
Cum se numeste pisica ta? Pisica mea se numeste Mitze . Cati ani are pisica ta? Pisica mea are 22 de ani. Ea are 44 de ani
Cum se numeste catelul tau? Catelul meu se numeste Bello. Cati ani are catelul tau? Catelul meu are 14 de ani. El are 16 ani
Cum se numeste soricelul tau? Soricelul meu se numeste Alfie . Cati ani are soricelul tau? Soricelul meu are 12 de ani. El are 19 ani
Cum se numeste masina ta? Masina mea se numeste Volkswagen. Cati ani are masina ta? Masina mea are 24 de ani. Ea are 36 ani
Cum se numeste orasul tau? Orasul meu se numeste Brasov (pe germ.). Cati ani are orasul tau? Orasul meu are 885 de ani. El are 880 de ani
Cum se numeste tara ta? Tara mea se numeste Rumänien . Cati ani are tara ta? Tara mea are 2800 de ani. Ea are 2511 de ani
Cum se numeste cartea ta? Cartea mea se numeste „Florile”. Cati ani are cartea ta? Cartea mea are 183 de ani. Ea are 115 ani
De unde vine el?
El vine din Berna
Unde este situat Berna?
Berna se situeaza in Elvetia (pe germ.).
De unde vine el (la neutru)?
El vine din Londra
Unde este situata Londra?
Berna se situeaza in Anglia (pe germ.).
De unde vine ea?
Ea vine din München
Unde este situat München?
München se situeaza in Germania (pe germ.).
De unde vii tu?
Eu vin din Paris
Unde este situat Paris?
Parisul se situeaza in Franta (pe germ.).
De unde vii tul?
Eu vin din Adelaide
Unde este situate Adelaide?
Sidney se situeaza in Australia.
Scrieti numerele
234,567 ______________________________________________________________________________
145,324 ______________________________________________________________________________
709,321 ______________________________________________________________________________
1,401,700 ____________________________________________________________________________
3,703,911 ____________________________________________________________________________
1,878 ______________________________________________________________________________
4,500 ______________________________________________________________________________
7,600 ______________________________________________________________________________
88,808 ______________________________________________________________________________
9,999 ______________________________________________________________________________
111,111 ______________________________________________________________________________
6,666 ______________________________________________________________________________
7,777,777 ____________________________________________________________________________
3,612 ______________________________________________________________________________
4,311 ______________________________________________________________________________
59,919 ______________________________________________________________________________
2,212 ______________________________________________________________________________
5,555 ______________________________________________________________________________
812,814 ______________________________________________________________________________
987,654 ______________________________________________________________________________
3,210 ______________________________________________________________________________
1,110 ______________________________________________________________________________
505,303 ______________________________________________________________________________
Adjectivul
Spre deosebire de limba romana, pozitia adjectivului in limba germana este in fata substantivului.
Pentru inceput vom utiliza doar adjectivele care insotesc substantivele in cazul nominativ. Avem 2 situatii.
1. Atunci cand aceste substantive sunt precedate de art. hot. DER, DIE, DAS.
In acest caz, terminatia adjectivului folosit va fi „–e” la toate cele 3 genuri (=der, die sau das)
La plural terminatia este „–e”
Ex. La singular
DER: der große Mann
DIE: die große Frau
DAS: das große Kind
DER: der kleine Mann
DIE: die kleine Frau
DAS: das kleine Kind
Ex. La plural
DIE DIE großen Männer
DIE schönen Frauen
DIE kleinen Kinder
2. La substantivele precedate de art nehot EIN, EINE, EIN sau neg. KEIN/ KEINE/ KEIN
In acest caz, terminatia adjectivului folosit va fi in functie de genul substantivului precedat.
Astfel,avem 2 situatii
daca este vorba de un subst. masculin (=der), terminatia specifica va fi „–er”
daca este vorba de un subst. feminin (=die), terminatia specifica va fi „–e”
daca este vorba de un subst. neutru (=das), terminatia specifica va fi „–es”
Ex.
DER: ein großer Mann
DIE: eine große Frau
DAS: ein großes Kind
DER: kein schöner Mann
DIE: keine schöne Frau
DAS: kein schönes Kind
Nota: La fel se va proceda si atunci cand acestea sunt precedate de MEIN/MEINE/MEIN, DEIN/ DEINE/ DEIN, IHR/, IHRE, IHR etc.
Ex. La plural
DIE meine großen Männer
seine schönen Frauen
keine kleinen Kinder
Nota: La plural nu exista situatia EIN/ EINE/ EIN, intrucat art. nehot. nu are plural. Astfel vom avea doar celelalte situatii de pronume, ca: MEIN,
MEINE, MEIN/ DEIN, DEINE, DEIN/ IHR, IHRE, IHR/ SEIN, SEINE, SEIN / etc.
3. La substantivele care nu sunt precedate de nici un articol sau nici un pronume.
In acest caz acestea primesc terminatia articolului hotarat (atat la sg. cat si la pl.)
DER: großer Mann
DIE: große Frau
DAS: großes Kind
DER: kleiner Mann
DIE: kleine Frau
DAS: kleines Kind
Ex. La plural
DIE große Männer
DIE schöne Frauen
DIE kleine Kinder
Conjugarea verbelor
REGULA!!! In limba germana verbul ocupa intotdeauna locul 2 in propozitie. Doar in intrebarile de tip DA/ NU acestea ocupa locul 1. Subiectul sta intotdeauna langa verb.
Conjugarea verbelor la prezent (doar terminatiile)
Majoritatea verbelor din limba germana se termina la infinitiv in –en.
Alte terminatii posibile sunt: -eln
-ern
Ex. haben, machen, kommen, gehen, sammeln, knabbern
Terminatiile specifice conjugarii la PREZENT.
Singular Plural
I -e I -en II ÷st II -t III m.
÷t
III -en f. Politete -en n.
KOMMEN = a veni
Singular Plural
I ich komme I wir kommen
II du kommst II ihr kommt
III m. er kommt III sie kommen
f. sie kommt Politete Sie kommen
n. es kommt
GEHEN = a merge
Singular Plural
I ich gehe I wir gehen
II du gehst II ihr geht
III m. er geht III sie gehen
f. sie geht Politete Sie gehen
n. es geht
MACHEN = a face
Singular Plural
I ich mach__ I wir mach__
II du mach__ II ihr mach__
III m. er mach__ III sie mach__
f. sie mach__ Politete Sie mach__
n. es mach__
WOHNEN = a locui
Singular Plural
I I
II II
III m. III
f. Politete
n.
LEBEN = a trai
Singular Plural
I I
II II
III m. III
f. Politete
n.
BRINGEN = a aduce
Singular Plural
I I
II II
III m. III
f. Politete
n.
TRINKEN = a bea
Singular Plural
I I
II II
III m. III
f. Politete
n.
Intrebarile de tip DA/ NU (=Forma interogativa a prezentului)
Se formeaza prin inversiunea subiectului cu predicatul. Restul cuvintelor din propozitie isi pastreaza ordinea (in cazul propozitiilor simple). Astfel, verbul (al carui loc fix in afirmatiile din limba germana este locul 2) trece in acest caz pe locul 1, iar subiectul trece pe locul 2 (rocada).
Raspunsul la aceste intrebari este intotdeauna Da sau Nu.
Ex.
Du hast eine Katze. Hast du eine Katze?
Er ist Ingenieur. Ist er Ingenieur?
Die Hunde kommen. Kommen die Hunde?
Das Kind bringt eine Blume. Bringt das Kind eine Blume?
Sie wohnt in Hamburg. Wohnt sie in Hamburg?
Ihr lebt in Berlin. Lebt ihr in Berlin?
Sie trinken Wasser. Trinken Sie Wasser?
Exercitii
Formati propozitii afirmative pe care le transformati apoi in propozitii interogative
Conjugari verbe (cu si fara negatie)
=
Singular Plural
I ich e I wir en
II du st II ihr t III m. er t III sie en
f. sie t Politete Sie en
n. es t
=
Singular Plural
I ich I wir
II du II ihr
III m. er III sie
f. sie Politete Sie
n. es
=
Singular Plural
I ich I wir
II du II ihr
III m. er III sie
f. sie Politete Sie
n. es
=
Singular Plural
I ich I wir
II du II ihr
III m. er III sie
f. sie Politete Sie
n. es
=
Singular Plural
I ich I wir
II du II ihr
III m. er III sie
f. sie Politete Sie
n. es
=
Singular Plural
I ich I wir
II du II ihr
III m. er III sie
f. sie Politete Sie
n. es
=
Singular Plural
I ich I wir
II du II ihr
III m. er III sie
f. sie Politete Sie
n. es
=
Singular Plural
I ich I wir
II du II ihr
III m. er III sie
f. sie Politete Sie
n. es
=
Singular Plural
I ich I wir
II du II ihr
III m. er III sie
f. sie Politete Sie
n. es
=
Singular Plural
I ich I wir
II du II ihr
III m. er III sie
f. sie Politete Sie
n. es
=
Singular Plural
I ich I wir
II du II ihr
III m. er III sie
f. sie Politete Sie
n. es
=
Singular Plural
I ich I wir
II du II ihr
III m. er III sie
f. sie Politete Sie
n. es
=
Singular Plural
I ich I wir
II du II ihr
III m. er III sie
f. sie Politete Sie
n. es
=
Singular Plural
I ich I wir
II du II ihr
III m. er III sie
f. sie Politete Sie
n. es
=
Singular Plural
I ich I wir
II du II ihr
III m. er III sie
f. sie Politete Sie
n. es
=
Singular Plural
I ich I wir
II du II ihr
III m. er III sie
f. sie Politete Sie
n. es
=
Singular Plural
I ich I wir
II du II ihr
III m. er III sie
f. sie Politete Sie
n. es
=
Singular Plural
I ich I wir
II du II ihr
III m. er III sie
f. sie Politete Sie
n. es
=
Singular Plural
I ich I wir
II du II ihr
III m. er III sie
f. sie Politete Sie
n. es
Prepozitia
Prepozitiile stau, de obicei, in fata substantivelor. In limba germana exista doar cateva prepozitii care stau in spatele substantivului. Spre deosebire de limba romana, in germana prepozitia este, de regula, urmata de articolul care insoteste substantivul si acolo unde echivalentele romanesti sunt nearticulate.
Ich gehe in die Stadt. Du kommst aus der Stadt. Anka wohnt in Straßburg. Michael geht auf der Straße Otto lebt auf der Straße
Prepozitii
in în
auf pe
mit cu
ohne fără
an la (lângă) se fol. ptr.stare, miscare si temporal
bei la (pentru stare cu referire la o locatie, de ex. la mine la tine, la aprozar)
zu la, înspre, spre loc (pentru mişcare, cu sensul de spre, către, înspre un
loc)
bis până la, până
seit de (cu sens temporal de ex. de ieri, de o luna, de cand)
für pentru
durch prin
nach la (cu mişcare, ex. nach Hause)
spre, catre + localitate/ tara. Intotdeauna cu un verb de miscare. Ex ich fahre nach Deutschland
după (ex. nach Robert, nach dir)
a (ex. es riecht nach…= miroase a …)
vor înaintea, dinaintea, de, în faţa (şi ca stare şi ca mişcare)
hinter după, în spatele (cu stare sau mişcare), înapoia, posterior
neben lângă
über deasupra, peste
despre
unter dedesubt, sub, de jos, inferior,
dintre
printre
um în jurul, împrejurul
zwischen între
aus din (dintr-o/ dintr-un)
von de la, din
de (de ex. von hier, von jetzt)
despre
wegen din cauza,
gegen împotriva, contra
înspre, către
ausser în afară de, cu excepţia
statt în locul, în loc să
Adverbul
Adverbele sunt parti de vorbire care exprima
locul (adverbele de loc)
timpul (adverbele de timp)
modul (adverbele de mod)
cauza (adverbele de cauza) Acestea sunt cele mai frecvente tipuri de adverbe.
De asemenea, exista si alte categorii de adverbe, mai putin intalnite, care se studiaza la nivele mai avansate. Advrebele nu se declina si nu se conjuga, aceasta insemnand ca ele nu isi modifica forma in vorbire.
Adverbe
De loc
drinnen (innen)
drauβen (auβen)
oben
unten
vorne
hinten
hier
dort
links
rechts
überall
nirgends
nahe
weit
De loc cu directie
herein =inauntru – indica o directie
heraus=in afara – indica o directie
her =incoace
De timp
morgen
heute
übermorgen
gestern
vorgestern
nachts
abends
tags
jetzt
spät
dann
oft
selten
bald
nie
immer =totdeauna, mereu
De mod
gut
wohl
schlecht
gern/ gerne
laut
leise
stark
Cantitative
viel
wenig
ein wenig
ein bisschen
nur
NEGAREA ADVERBELOR se face CU NICHT
Ex.
nicht jetzt
nicht morgen
nicht gut
nicht schlecht
nicht weit
nicht viel
Genitivul
Numele de persoane formeaza genitivul singular in „–s“.
Ex.
Alinas Wohnung ist im Zentrum locuinta Alinei este in centru
Annas Bücher sind auf dem Tisch cartile Anei sunt pe masa.
Genitivul sta inaintea substantivului pe care il determina.
Substantivul determinat sta fara articol atunci cand e precedat de un genitiv.
In limbajul colocvial, genitivul este inlocuit de constructia cu prepozitia „von“.
Ex.
Die Wohnung von Alina ist im Zentrum locuinta Alinei este in centru
Die Bücher von Anna sind auf dem Tisch cartlie Anei sunt pe masa
In acest caz substantivul determinat trece in fata contstructiei cu VON.
Genitivul numelor terminate in –s. –ß, -x, z, tz, se marcheaza printr-un apostrof.
In vorbire se prefera inlocuirea acestui genitiv cu constructia cu VON.
Ex.
Thomas´ Haus ist im Zentrum. Das Haus von Thomas ist im Zentrum.
Karl Marx´ Lehren Die Lehren von Karl Marx
Fritz´ Mutter ist Lehrerin. Die Mutter von Fritz ist Lehrerin.
La acestea (pentru o pronuntare mai usoara) uneori se poate intalni si forma de genitiv
Ex.
Marxens Lehren invataturile lui Marx
Fritzens Mutter mama lui Fritz
Numele precedate de titlu sau profesie, grad si grad de rudenie la care nu se foloseste articolul (der/
die/ das-ul), formeaza genitivul tot in „–s”
Ex.
Professor Popescus Kursus cursul profesorului Popescu
Tante Ancas Testament testamentul matusii Anca
Komissar Beckers Fälle cazurile comisarului Becker
OBSERVATII Daca persoana are mai multe prenume sau se specifica si numele si prenumele, genitivul se pune o
singura data, la ultimul dintre ele.
Ex.
Eva Marias Bluse bluza Evei Maria
Friedrich Schillers Dramen dramele lui Friedrich Schiller
Exercitii
Raspundeti in cele 2 variante de genitiv, la intrebari cu WESSEN.
Tari si orase
Deutschland
Russland
Weißrussland
Holland (die Niederlande)
Finnland
Griechenland
Neu Seeland
Estland
Lettland
Irland
Schottland
England
Großbritannien
Rumänien
Spanien
Italien
Belgien
Bulgarien
Serbien
Australien
Moldawien
Tschechien
Polen
Schweden
Norwegen
Frankreich
Österreich
die Slovakei
die Türkei
Mongolei
Zypern
Portugal
Dänemark
die Schweiz
Ungarn
die Ukraine
die Vereinigten Staaten (die USA)
China
Japan
Kanada
Amerika
Lateinamerika
der Iran
der Irak
der Sudan
Kontinente
Australien / Ozeanien
Europa
Nordamerika
Südamerika
Asien
Afrika
Antarktika
Städte
Bukarest
London
Budapest
Moskau
Sankt Petersburg
Rom
Warschau
Wien
Mailand
Neapel
Venedig
Athen
Städte in Rumänien
Kronstadt
Hermannstadt
Schäßburg
Klausenburg
Temeswar
Neumarkt / Marosch
Fogarasch
Rosenau
Zeiden
Reps
Bukarest
Jassy
Galatz
Konstanz
Regionen
Siebenbürgen = Transsilvanien
die Moldau
Dobrudscha
der Banat
Walachei
der Balkan