I.3. Formele de guvernmntForma de guvernmnt este un concept din tiinele politice care se refer la modul n care este organizat puterea executiv n stat, n principal la modul cum este numit i legitimat conductorul statului. In Europa, se difereniaz astfel dou mari forme de guvernmnt: monarhia, cu un conductor cu mandat transmis ereditar republica, n care conducerea statal este aleas prin vot.

I.3.1. Monarhia Este o forma de guvernmnt n care puterea este simbolizat de o singur persoan numit monarh. Aceasta form de guvernmnt a fost una obinuit n ntreaga lume n perioadele antic i medieval n care monarhul, un adevrat autocrat ereditar (mprat, ar, sultan, rege, domnitor) dispunea integral de puterea suprem n stat, poporul fiind total lipsit de drepturi (monarhie nelimitat).In prezent, este o forma de guvernmnt cu un monarh al crui mandat este transmis ereditar numite monarhii ereditare, iar in alte situaii, monarh este ales numite monarhii elective (spre exemplu, Papa, suveranul Vaticanului este ales de ctre Colegiul Cardinalilor).Cu toate acestea, exista in prezent state care dei au conductori ereditari sunt considerate republici (cum ar fi Marele Consiliu de efi n Fiji).Din punct de vedere al ntinderii puterii monarhului, monarhia este de doua feluri: absolut si constituional. Monarhia absolut (n prezent: Vaticanul, unele monarhii musulmane, Swaziland, Arabia Saudita, cele din Asia exemplu Nepal etc.). n aceast form de guvernmnt, monarhul deine puterea absolut in stat. Parlamentul, daca exist, are numai un rol decorativ, puterea executiv fiind exercitat n totalitate de monarh.Monarhia absoluta s-a manifestat in formele sale clasice n timpul dinastiilor Tudor, Bourbon, Romanov si a fost nlturata n apusul Europei prin revoluiile burgheze din rile de Jos, Anglia si Frana. n centrul i estul Europei, absolutismul se va menine mbrcnd forma absolutismului luminat (despotismul luminat) care, prin reforme, va prelungi pentru o perioada i existena monarhiei absolutiste, dar i a formelor feudale. Monarhia limitat/constituional (in prezent : Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord, Suedia, Belgia, Olanda, Spania). Seful statului este monarhul, care deine de regul puteri limitate iar puterea executiv a statului este deinut de Guvern prin Primul-Ministru. Monarhiile constituionale moderne, de obicei respecta principiul separrii puterilor, unde monarhul e capul ramurei legislative sau doar are un rol ceremonial.Conducerea statal, cea care deine puterea executiv, este aleas prin vot. (ex: Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord).Ca structur, sistemul este foarte asemntor cu cel al Republicii Parlamentare, diferenele fiind legate de eful statului i modalitatea de alegere al acestuia. Monarhiile au cunoscut o reducere treptat a puterilor lor, mai ales dup anul 1945, in prezent rolul acestora fiind mai mult simbolic. Cu toate acestea, exist puteri de rezerv pe care acetia le pot folosi (mai ales n Marea Britanie), ns acest lucru ar putea duce la o criz puternic n statul respectiv.Aceast form de guvernmnt este considerat stabil, ntruct eful statului, dei nu este ales direct de ctre ceteni, este imparial din punct de vedere politic i nici nu se implic la nivel public n politica statului (de exemplu, Regina Marii Britanii nu face niciodat afirmaii publice referitoare la politicile Guvernului, ns are o ntlnire sptmnal cu primul-ministru in care i exprim punctul de vedere legat de aciunile acestuia).Ca forme derivate ale monarhiei constituionale, doctrina mai vorbete i despre Monarhia parlamentara dualista (n care monarhul si Parlamentul se afla, din punct de vedere legal, pe o poziie egal) sau despre Monarhia parlamentara contemporana, ntlnita astzi n Anglia, Belgia, Olanda, tarile scandinave, ca o expresie a tradiiei i istoriei acestor ri, are mai mult un caracter simbolic (n care monarhul pstreaz unele prerogative precum dreptul de a dizolva Parlamentul, dreptul de numiri n funcii superioare, dreptul de a refuza semnarea unor legi).

I.3.2. RepublicaAceasta forma de guvernmnt se caracterizeaz prin aceea ca ntreaga conducerea statal este aleas prin votul naiunii.Pot fi identificate urmtoarele feluri de republic: Republica parlamentar (in prezent: Germania, Italia). Concepia clasica a acestei forme de guvernmnt a constat in alegerea sefului de stat de ctre Parlament. Astzi noiunea s-a nuanat astfel nct Parlamentul numete executivul (Guvernul) si, n unele cazuri, Preedintele rii.Prim-ministrul sau cancelarul (de exemplu, Germania) este eful guvernului, autoritatea executiv n stat, pe cnd Preedintele are funcii simbolice (rolul de a media conflictele politice i de a reprezenta pe plan extern ara, neavnd atribuii executive).n aceste republici, Parlamentul, pe lng funcia sa naturala de a adopt legile, decide i cine va fi reprezentat n Guvern. Spre exemplu, in Germania, partidele politice prezint n alegerile parlamentare nu doar o list de candidai, ci i candidatura pentru funcia de Cancelar federal. Astfel, orice alegtor tie din timp cine va fi n fruntea Executivului german dac voteaz pentru un partid sau altul. Republic prezidenial (In prezent: SUA). Concepia clasica a acestei forme de guvernmnt consta in alegerea sefului de stat de ctre ceteni fie direct prin vot universal, egal, secret si liber exprimat, fie indirect, prin intermediul colegiilor electorale. Doar ca seful de stat in cazul SUA ntrupeaz i funcia de ef al guvernului (executivul), aa ca se poate spune ca naiunea este cea care alege implicit si executivul. Aadar, in SUA nu exist prim-ministru, iar Preedintele rii este si executivul ales, aa cum am artat, de ctre ceteni.Cu toate acestea, aciunile Preedintelui sunt puternic controlate de Parlament, desigur cu scopul prevenirii abuzurilor.In cadrul prezidenialismului de tip american puterile statului sunt geometric partajate, conform trinitii lui Montesquieu, printele separaiei puterilor in stat, in formula: legislativ, executiv si judectoresc. Republica semiprezidenial (Frana, Romnia). Aceasta eticheta taxonomic, semi-prezidenial, reprezint o formula de guvernmnt mixta si a fost inventat n anul 1978 de ctre politologul Maurice Duverger pentru a sublinia particularitile Constituiei franceze din 1958 (a Cincea Republic Francez) si potrivit creia primul ministru i preedintele sunt ambii participani activi n administraia statului.Seful statului (preedintele) este ales prin vot universal, avnd un rol sporit fata de republica parlamentar si mai diminuat fata de cea prezidenial.Guvernul este desemnat de Preedinte, dar votat de Parlament i este responsabil n faa acestuia, care l poate i demite printr-o moiune de cenzur. In Romania, executivul (Guvernul) depinde att de Parlament, de Preedinte, cat si Primul-ministru, astfel : Preedintele este ales direct de ctre ceteni. Primul-ministrul este propus de Preedinte si este validat de Parlament; Guvernul este propus de Primul-ministru si numit de Preedinte;Primul-ministru este eful guvernului, mprind totui puterea executiv cu Preedintele statului. Acesta din urm are atribuiuni importante mai ales n domeniul politicii externe, de aprare i celei de securitate.