[formarea_formatorilor]

Ghidul FormatoruluiGhidul FormatoruluiGhidul FormatoruluiGhidul FormatoruluiGhidul Formatorului

Formarea FormatorilorFormarea FormatorilorFormarea FormatorilorFormarea FormatorilorFormarea Formatorilor

Accesul la educaþie al grupurilorAccesul la educaþie al grupurilorAccesul la educaþie al grupurilorAccesul la educaþie al grupurilorAccesul la educaþie al grupurilordezavantajate cu focalizare pe ROMIdezavantajate cu focalizare pe ROMIdezavantajate cu focalizare pe ROMIdezavantajate cu focalizare pe ROMIdezavantajate cu focalizare pe ROMI

Program finanþat deUniunea Europeanã Ghidul FormatoruluiGhidul FormatoruluiGhidul FormatoruluiGhidul FormatoruluiGhidul FormatoruluiAcest proiect este finanþatde Uniunea Europeanã

Accesul la educaþie al grupurilorAccesul la educaþie al grupurilorAccesul la educaþie al grupurilorAccesul la educaþie al grupurilorAccesul la educaþie al grupurilordezavantajate cu focalizare pe romidezavantajate cu focalizare pe romidezavantajate cu focalizare pe romidezavantajate cu focalizare pe romidezavantajate cu focalizare pe romi

33333

PrefaþãPrefaþãPrefaþãPrefaþãPrefaþãPrefaþãPrefaþãPrefaþãPrefaþãPrefaþã

În perioada 2002-2004 în zece judeþe din România a fost implementat proiectulAccesul la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi.Accesul la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi.Accesul la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi.Accesul la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi.Accesul la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi.Proiectul a inclus activitãþi variate, formãrile fiind o componentã deopotrivãimportantã ºi apreciatã de cãtre participanþi. Pentru a veni în sprijinul formatorilorºi cadrelor didactice, echipa de proiect a elaborat o serie de ºapte ghiduri.

Aceste ghiduri au fost concepute ca resursã pentru formatorii formaþi în acestproiect ºi care au livrat cursuri de formare pentru mai mult de 1500 de cadredidactice în 10 judeþe din România. Ghidurile cuprind elemente specifice cursurilorde formare a cadrelor didactice, pe tema politicilor ºi practicilor educaþionaleincluzive, elemente de proiectare ºi livrare a programelor de formare, teoriilecare fundamenteazã fiecare arie tematicã ºi exemple de activitãþi practice.Ghidurile propun tehnici de formare adecvate, materiale de sprijin pentru formatoriºi formabili, studii de caz ºi materiale pentru lecturã. Scopul cursurilor de formareeste sã dezvolte profesional personalul didactic, astfel încât sã adopte uncomportament incluziv ºi o atitudine reflexivã ºi sã creeze un mediu la clasã caresã promoveze experienþe de învãþare pozitive pentru toþi copiii. Seria cuprindetitlurile: „Formarea formatorilor”, „Dezvoltarea culturii ºi practicilor ºcolareincluzive”, „Evaluarea în cadrul sistemelor educaþionale incluzive”, „Relaþia ºcoalã-comunitate”, „Educaþia remedialã”, „Curriculum incluziv” ºi „Educaþia interculturalãºi anti-discriminare”.






44444

Pornind de la ideea unei introduceri în problematica politicilor ºi practiciloreducaþiei incluzive livratã formatorilor de cadre didactice incluºi în proiectul„Accesul la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi”„Accesul la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi”„Accesul la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi”„Accesul la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi”„Accesul la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi”,Ghidurile pentru formatori vor fi puse la dispoziþia Caselor Corpului Didactic dinRomânia, cu scopul de a promova politici ºi practici incluzive centrate pe elev ºiîn acele judeþe care nu au participat la proiect.

Conceptul de IncluziuneIncluziuneIncluziuneIncluziuneIncluziune fundamenteazã toate aspectele proiectului „Accesul„Accesul„Accesul„Accesul„Accesulla educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi”la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi”la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi”la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi”la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi”, prin care seurmãreºte crearea în ºcoli a unor medii de învãþare accesibile ºi primitoare caresã reflecte ºi celebreze diversitatea etnicã ºi culturalã, astfel încât fiecare copilsã aibã ºansa de a se dezvolta la potenþialul maxim.

Alte activitãþi au cuprins:- Formare pentru inspectori ºcolari, directori de grãdiniþe ºi ºcoli,

cadre didactice la nivelurile preºcolar, primar ºi gimnazial;- Elaborare de materiale educaþionale noi;- Dezvoltare de parteneriate între ºcoalã ºi comunitate;- Formare de institutori prin învãþãmânt deschis la distanþã;- Formarea ºi angajarea mediatorilor ºcolari pentru întãrirea relaþiilor

dintre ºcoalã ºi comunitate.






55555

Scopul programului de formareScopul programului de formareScopul programului de formareScopul programului de formareScopul programului de formare

Sã ofere formatorilor (ºi potenþialilor formatori) posibilitatea de a-ºi dezvolta bazade cunoºtinþe ºi abilitãþi în ceea ce priveste formarea adulþilor, în special îndomeniul „Educaþiei incluzive”.

Cui se adreseazã?Cui se adreseazã?Cui se adreseazã?Cui se adreseazã?Cui se adreseazã?

Manualul se adreseazã celor interesaþi în livrarea modulului de formare aformatorilor, inspectorilor ºcolari ºi altor specialiºti din învãþãmânt.

Ce cuprinde acest ghid?Ce cuprinde acest ghid?Ce cuprinde acest ghid?Ce cuprinde acest ghid?Ce cuprinde acest ghid?

În acest ghid se regãsesc: prezentarea generalã a cursului, scurte descrieri aleactivitãþilor pentru participanþi, unele materiale ale cursului pentru prezentãri* ºisuport de curs pentru participanþi. (Acesta este conþinutul ºi nu modul de utilizare.)

ConþinutConþinutConþinutConþinutConþinut

Partea întâiPartea întâiPartea întâiPartea întâiPartea întâi - competenþe vizate ºi prezentarea generalã a cursuluiPartea a douaPartea a douaPartea a douaPartea a douaPartea a doua - prezentarea detaliatã a cursului ºi sugestii pentru formatoriPartea a treiaPartea a treiaPartea a treiaPartea a treiaPartea a treia - prezentãri PowerPointPartea a patraPartea a patraPartea a patraPartea a patraPartea a patra - suport de cursAnexaAnexaAnexaAnexaAnexa - resurse suplimentare

Acest Ghid al Formatorului vine în completarea ghidurilor din seria Accesul laEducaþie al Grupurilor Dezavantajate cu Focalizare pe Romi. “Ghidul pentru oformare participativã a educatorilor ºi învãþãtorilor” ar trebui distribuit tuturorparticipanþilor la acest curs. Ghidul furnizeazã ºi bibliografie suplimentarã pentruformator.

* Se recomandã ca formatorii sã se asigure în permanenþã cã materialelecursului de formare sunt actualizate în concordanþã cu schimbãrile din politicilesau procedurile operate de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.






66666

PPPPPAAAAARRRRRTTTTTEEEEEAAAAA

11111

PPPPPARARARARARTEA ÎNTÂITEA ÎNTÂITEA ÎNTÂITEA ÎNTÂITEA ÎNTÂI

COMPETENÞE VIZACOMPETENÞE VIZACOMPETENÞE VIZACOMPETENÞE VIZACOMPETENÞE VIZATETETETETEªªªªªI PREZENTI PREZENTI PREZENTI PREZENTI PREZENTAREAAREAAREAAREAAREA

GENERALÃGENERALÃGENERALÃGENERALÃGENERALÃA CURSULUIA CURSULUIA CURSULUIA CURSULUIA CURSULUI






77777


11111

Scopul modulului de formareScopul modulului de formareScopul modulului de formareScopul modulului de formareScopul modulului de formare

Sã ofere formatorilor (ºi potenþialilor formatori) posibilitatea de a-ºi dezvolta bazade cunoºtinþe ºi abilitãþi în ceea ce priveºte formarea adulþilor, în special îndomeniul Educaþiei Incluzive.

Competenþe vizateCompetenþe vizateCompetenþe vizateCompetenþe vizateCompetenþe vizate

Dupã parcurgerea acestui modul de formare, participanþii vor avea capacitatea sã:

identifice caracteristicile educaþiei pentru adulþi ºi sã explice modalitatea încare un formator poate livra în mod corespunzator un program de formare(zilele 1 ºi 2);

înþeleagã diversitatea modurilor de învãþare ale oamenilor ºi sã punã înpracticã numeroase tehnici de formare pentru a veni în întâmpinareadiferitelor nevoi de învãþare (zilele 1, 2 ºi 4);

utilizeze abilitãþi de facilitare verbale ºi non-verbale pentru o mai bunãcomunicare în cadrul formãrii (toate zilele);

demonstreze abilitãþi eficiente de prezentare (ziua 2);

proiecteze o sesiune pe baza criteriilor unei experienþe de învãþare eficientstructurate (ziua 3);

explice obiectivele ºi metodele de evaluare ale formãrii ºi sã primeascã ºisã ofere cu încredere un feedback constructiv (zilele 4 ºi 5).

1.

2.

3.

4.

5.

6.

Prezentarea modulului de formarePrezentarea modulului de formarePrezentarea modulului de formarePrezentarea modulului de formarePrezentarea modulului de formare

Acest modul de formare dureazã cinci zile. Fiecare zi este structuratã în câte patrusesiuni, cu durata de o orã ºi jumãtate.

În prezentarea de mai jos a programului se oferã câteva exemple de organizare în timpa fiecãrei sesiuni.

Programul fiecãrei zile este conceput în funcþie de obiectivele de învãþarespecifice, pentru dezvoltarea competenþelor descrise anterior.






88888


11111

Ziua

1 -

Ses

iune

a 1

Ziua

1 -

Ses

iune

a 1

Ziua

1 -

Ses

iune

a 1

Ziua

1 -

Ses

iune

a 1

Ziua

1 -

Ses

iune

a 1

DU

RA

DU

RA

DU

RA

DU

RA

DU

RA TTTT T

AAAA AO

RA

OR

AO

RA

OR

AO

RA

ELE

ME

NTE

DE

CO

NÞI

NU

TE

LEM

EN

TE D

E C

ON

ÞIN

UT

ELE

ME

NTE

DE

CO

NÞI

NU

TE

LEM

EN

TE D

E C

ON

ÞIN

UT

ELE

ME

NTE

DE

CO

NÞI

NU

TA

CTI

VIT

AC

TIV

ITA

CTI

VIT

AC

TIV

ITA

CTI

VIT

AAAA A TE

FO

RM

ATE

FO

RM

ATE

FO

RM

ATE

FO

RM

ATE

FO

RM

A TTTT TO

R /

PO

R /

PO

R /

PO

R /

PO

R /

PARARA

RAR A

RTI

CIP

TIC

IPTI

CIP

TIC

IPTI

CIP

ANT

ANT

ANT

ANT

ANT

RES

UR

SER

ESU

RSE

RES

UR

SER

ESU

RSE

RES

UR

SE

Urã

ri de

bun

veni

t ºi p

reze

ntãr

i

Aºte

ptãr

i ºi t

emer

i

Stab

ilirea

regu

lilor d

e des

fãºu

rare

a cur

sului

Pauz

ã

9.00

9.20

9.50

10.3

0

20 m

in

30 m

in

40 m

in

30 m

in

PP 1,

2, 3

Hârtiu

þe ad

ezive

sau

simbo

luri

“cãr

ãmiz

i”

Ziua

1 -

Ses

iune

a 2

Ziua

1 -

Ses

iune

a 2

Ziua

1 -

Ses

iune

a 2

Ziua

1 -

Ses

iune

a 2

Ziua

1 -

Ses

iune

a 2

Intro

duce

re

Învã

þare

expe

rienþ

ialã

Stilu

ri de

învã

þare

Pauz

a de p

rânz

11.0

0

11.0

511

.20

12.3

0

5 m

in

15 m

in70

min

90 m

in

Obie

ctive

de în

vãþa

re pe

flipch

art /

pos

ter

PP 4

, 5 ,6

, 7PP

8, 9

Ches

tiona

rPa

chet

ul cu

supo

rtul d

e cur

s A

Ziua

1 -

Ses

iune

a 3

Ziua

1 -

Ses

iune

a 3

Ziua

1 -

Ses

iune

a 3

Ziua

1 -

Ses

iune

a 3

Ziua

1 -

Ses

iune

a 3

Form

ator

ul: p

rezin

tã in

form

aþii d

espr

e cic

lul în

vãþa

rii ºi

prez

intã

AN

FFa

cilite

azã d

esfã

ºura

rea a

ctivi

tãþilo

r de i

dent

ificar

e a ne

voilo

r de f

orm

are

ºi de

iden

tifica

re a

met

odel

or d

e AN

FPa

rtici

panþ

ii: p

roie

ctea

zã u

n pr

oces

de

ANF

Ciclu

l învã

þãrii

siste

mat

iceAn

aliza

nev

oilo

r de

form

are

(ANF

)Pa

uzã

14.0

0

15.3

0

90 m

in

30 m

in

PP 10

Ziua

1 -

Ses

iune

a 4

Ziua

1 -

Ses

iune

a 4

Ziua

1 -

Ses

iune

a 4

Ziua

1 -

Ses

iune

a 4

Ziua

1 -

Ses

iune

a 4

Parti

cipan

þii of

erã

feed

back

în u

rma

activ

itãþii

Form

ator

ul: a

jutã

parti

cipan

þii sã

refle

ctez

e asu

pra î

nvãþ

ãrii

Anali

za N

evoil

or de

For

mar

e

Refle

cþie

Înch

eier

ea a

ctivi

tãtilo

r

16.0

017

.00

17.3

0

60 m

in30

min

Jurn

alul

de

refle

cþie

ziln

icã

Ziua 1Ziua 1Ziua 1Ziua 1Ziua 1

Form

area

For

mat

orilo

r

Form

ator

ii: fa

cilit

eazã

exe

rciþi

ul „C

um în

vãþ c

el m

ai b

ine”

Parti

cipa

nþii:

îºi i

dent

ificã

pro

pria

mod

alita

te d

e în

vãþa

reFo

rmat

orii:

pre

zint

ã in

form

aþii

cu p

rivire

la s

tilur

ile d

e în

vãþa

rePa

rtici

panþ

ii: id

entif

icã

lega

tura

din

tre s

tilur

ile d

e în

vãþa

re º

i act

ivitã

tile

de în

vãþa

re.

Form

ator

ii: d

escr

iu o

biec

tivel

e ed

ucaþ

iona

le s

peci

fice

zile

i res

pect

ive

Form

ator

ii: li

vrea

zã in

form

aþii

cu p

rivire

la m

odur

ile d

e în

vãþa

re

Form

ator

ii: s

e pr

ezin

tã p

e ei

înºi

ºi º

i pro

gram

ul. P

rezi

ntã

stilu

l în

care

va

fi tin

ut c

ursu

lFo

rmato

rii: pr

ezint

ã asp

ecte

orga

nizato

rice /

aran

jamen

te log

istice

pentr

u cur

s.

Form

ator

ii: p

rezi

ntã

impo

rtanþ

a re

gulilo

r de

des

fãºu

rare

a c

ursu

lui º

ifa

cilit

eazã

form

ular

ea r

egul

ilor

de c

ãtre

par

ticip

anþi

prin

tr-un

exe

rciþi

uPa

rtici

panþ

ii lu

crea

zã în

ace

leaº

i gru

puri

ca m

ai s

usFo

rmat

orii:

faci

litea

zã fe

edba

ck-u

l ºi e

xplic

ã sc

opul

sta

bilir

ii re

gulilo

r de

desf

ãºur

are

în c

ursu

rile

de f

orm

are

Form

ator

ii: f

acilit

eazã

com

unic

area

aºt

eptã

rilor

ºi t

emer

ilor

parti

cipa

nþilo

r pr

intr-

un e

xerc

itiu

Parti

cipa

nþii:

se

împa

rt în

gru

puri

rest

râns

e (d

e m

axim

4 p

erso

ane)

ºi

pun

în p

ract

icã

exer

citiu

l






99999


11111

Ziua

2 -

Ses

iune

a 1

Ziua

2 -

Ses

iune

a 1

Ziua

2 -

Ses

iune

a 1

Ziua

2 -

Ses

iune

a 1

Ziua

2 -

Ses

iune

a 1

Form

ator

ii: fa

cilite

azã

activ

itate

a de

bra

inst

orm

ing

Parti

cipan

þii: id

entif

icã p

artic

ular

itãtile

form

ãrii p

artic

ipat

ive.

Form

ator

ii: liv

reaz

ã in

form

aþii º

i pre

zintã

act

ivita

tea

Parti

cipan

þii: lu

crea

zã în

3 g

rupu

ri pen

tru a

iden

tifica

abi

litãþile

de

facil

itare

.

DU

RA

DU

RA

DU

RA

DU

RA

DU

RA TTTT T

AAAA AO

RA

OR

AO

RA

OR

AO

RA

AC

TIV

ITA

CTI

VIT

AC

TIV

ITA

CTI

VIT

AC

TIV

ITAAAA A T

E F

OR

MA

TE F

OR

MA

TE F

OR

MA

TE F

OR

MA

TE F

OR

MA TTTT T

OR

/ P

OR

/ P

OR

/ P

OR

/ P

OR

/ P

ARARAR

AR AR

TIC

IPTI

CIP

TIC

IPTI

CIP

TIC

IPAN

TAN

TAN

TAN

TAN

TR

ESU

RSE

RES

UR

SER

ESU

RSE

RES

UR

SER

ESU

RSE

Des

chid

erea

act

ivitã

þilor z

ilei

Form

are p

artic

ipativ

ãR

olur

i ºi a

bilitã

þi de

facil

itare

Pauz

ã

9.00

9.20

10.3

0

20 m

in

70 m

in

30 m

in

Obie

ctive

de în

vãþa

re pe

flipch

art /

pos

ter

PP 11

, 12,

13

Ziua

2 -

Ses

iune

a 2

Ziua

2 -

Ses

iune

a 2

Ziua

2 -

Ses

iune

a 2

Ziua

2 -

Ses

iune

a 2

Ziua

2 -

Ses

iune

a 2

Form

ator

ii: li

vrea

zã in

form

aþii

ºi fa

cilit

eazã

dis

cuþia

Form

ator

ii: p

rezi

ntã

conc

eptu

l, av

anta

jele

ºi d

ezav

anta

jele

Form

ator

ii: fa

cilite

azã

activ

itate

a de

bra

inst

orm

ing

ºi liv

reaz

ã in

form

aþii

Parti

cipan

þii: id

entif

icã m

etod

e/te

hnici

de

form

are

care

pot

fi u

tiliza

te în

pro

cesu

l înv

ãþãr

ii(p

entru

acu

mul

area

cun

oºtin

þelo

r/ de

zvol

tare

a ab

ilitãþ

ilor/

form

area

atit

udin

ilor)

Prin

cipi

ile fa

cilitã

riiFo

rmar

ea în

echip

ãM

etod

e/ te

hnici

de

form

are

Pauz

a de p

rânz

11.0

011

.20

11.3

5

12.3

0

20 m

in15

min

55 m

in

90 m

in

PP 14

PP 15

Ziua

2 -

Ses

iune

a 4

Ziua

2 -

Ses

iune

a 4

Ziua

2 -

Ses

iune

a 4

Ziua

2 -

Ses

iune

a 4

Ziua

2 -

Ses

iune

a 4

Form

ator

ii: of

erã

info

rmaþ

ii cu

privi

re la

org

aniza

rea

unei

pre

zent

ãri e

ficie

nte

Partic

ipanþ

ii: ex

erse

azã s

usþin

erea

unei

prez

entã

riFo

rmat

orii:

ream

inte

sc p

artic

ipan

þilor d

espr

e re

flecþ

ia zi

lnicã

Parti

cipan

þii: co

mpl

etea

zã ju

rnal

ul d

e re

flecþ

ie zi

lnicã

Abilit

ãþi d

e pr

ezen

tare

Refle

cþie

Înch

eier

ea a

ctivi

tãþilo

r

16.0

0

17.1

5

17.3

0

75 m

in

15 m

in

PP 1

6, 1

7, 1

8, 1

9, 2

0, 2

1,22

, 23,

24

Jurn

alul

de

refle

cþie

ziln

icã

Ziua

2 -

Ses

iune

a 3

Ziua

2 -

Ses

iune

a 3

Ziua

2 -

Ses

iune

a 3

Ziua

2 -

Ses

iune

a 3

Ziua

2 -

Ses

iune

a 3

Form

ator

ii: Fa

cilite

azã a

plica

rea d

iferit

elor

tehn

ici de

form

are

Parti

cipan

þii: lu

crea

zã în

5 g

rupu

riFo

rmat

orii:

facil

iteaz

ã ac

tivita

tea

de co

nstru

ire a

“dru

mul

ui în

vãþa

rii”

Parti

cipan

þii: id

entifi

cã e

tape

le în

vãþã

rii

Met

ode/

tehn

ici d

e fo

rmar

e

Refle

cþie

Pauz

ã

14.0

0

15.0

0

15.3

0

60 m

in

30 m

in

30 m

in

Carto

naºe

Pach

et cu

supo

rt de c

urs B


Form

area

For

mat

orilo

rE

LEM

EN

TE D

E C

ON

ÞIN

UT

ELE

ME

NTE

DE

CO

NÞI

NU

TE

LEM

EN

TE D

E C

ON

ÞIN

UT

ELE

ME

NTE

DE

CO

NÞI

NU

TE

LEM

EN

TE D

E C

ON

ÞIN

UT






1010101010

Plan

urile

sesiu

nii –

conc

eper

eaun

ei a

ctivi

tãþi d

e fo

rmar

ePl

anur

ile se

siuni

i – pl

anific

are î

ntim

p ºi re

surs

e

Plan

urile

sesiu

nii –

conc

luzii

Ref

lect

ie - Î

nche

iere

a ac

tivitã

þilor

16.0

0

16.4

5

17.0

5

17.3

0Ju

rnal

ul d

e re

flecþ

ie zi

lnicã

Ziua 3Ziua 3Ziua 3Ziua 3Ziua 3PPPPPAAAAARRRRRTTTTTEEEEEAAAAA

11111Fo

rmat

orul

: fac

ilitea

zã a

ctiv

itate

a de

pro

iect

are

a co

nþin

utul

ui º

i de

aleg

ere

am

etod

elor

/tehn

icilo

r de

form

are

Parti

cipa

nþii:

alc

ãtui

esc

conþ

inut

ul u

nui c

urs

de fo

rmar

eFo

rmat

orul

: fac

ilitea

zã a

ctiv

itate

a de

alo

care

de

timp

ºi re

surs

e pe

ntru

o s

esiu

nede

form

are;

Par

ticip

anþii

: rea

lizea

zã p

lanu

ri de

ses

iune

de

form

are

Form

ator

ii: in

itiazã

dis

cuþii

pe m

argi

nea

activ

itãtilo

r des

fãºu

rate

de

parti

cipa

nþi

Parti

cipa

nþii:

împã

rtãse

sc c

elor

lalþi

mod

ul în

car

e au

lucr

at (p

roce

s ºi

pro

dus)

ºi

iden

tific

ã ce

ea c

e au

învã

þat

Form

ator

ii: re

amin

tesc

par

ticip

anþilo

r des

pre

refle

cþia

ziln

icã

Parti

cipa

nþii:

com

plet

eazã

jurn

alul

de

refle

cþie

ziln

icã

Ziua

3 -

Ses

iune

a 1

Ziua

3 -

Ses

iune

a 1

Ziua

3 -

Ses

iune

a 1

Ziua

3 -

Ses

iune

a 1

Ziua

3 -

Ses

iune

a 1

Form

ator

ii: fa

cilite

azã

reviz

uire

a dr

umul

ui în

vãþã

riiPa

rticip

anþii:

ada

ugã

la / d

iscut

ã de

spre

dru

mul

învã

þãrii

Form

ator

ii: pr

ezin

tã in

form

aþii c

u pr

ivire

la p

lani

ficar

e ºi

preg

ãtire

Form

ator

ii: fa

cilite

azã

pune

rea

în p

ract

icã a

act

ivitã

þilor d

e pl

anific

are

ºi de

stab

ilire

a obi

ectiv

elor

de în

vãþã

rePa

rticip

anþii:

real

izeaz

ã ac

tivita

tea

gând

iþi/ lu

craþ

i în p

erec

hi/ c

omun

icaþi

DU

RA

DU

RA

DU

RA

DU

RA

DU

RA TTTT T

AAAA AO

RA

OR

AO

RA

OR

AO

RA

ELE

ME

NTE

DE

CO

NTI

NU

TE

LEM

EN

TE D

E C

ON

TIN

UT

ELE

ME

NTE

DE

CO

NTI

NU

TE

LEM

EN

TE D

E C

ON

TIN

UT

ELE

ME

NTE

DE

CO

NTI

NU

TA

CTI

VIT

AC

TIV

ITA

CTI

VIT

AC

TIV

ITA

CTI

VIT

AAAA A TE

FO

RM

ATE

FO

RM

ATE

FO

RM

ATE

FO

RM

ATE

FO

RM

A TTTT TO

R /

PO

R /

PO

R /

PO

R /

PO

R /

PARARA

RAR A

RTI

CIP

TIC

IPTI

CIP

TIC

IPTI

CIP

ANT

ANT

ANT

ANT

ANT

RES

UR

SER

ESU

RSE

RES

UR

SER

ESU

RSE

RES

UR

SE

Bun

veni

t ºi re

vizui

rea

drum

ului

învã

þãrii

Plan

ificar

e ºi c

onte

xtG

ândir

e orie

ntat

ã spr

e sco

p

Pauz

ã

9.00

9.20

9.40

10.3

0

20 m

in

20 m

in50

min

30 m

in

Obie

ctive

de în

vãþa

re pe

flipch

art /

pos

ter

Ziua

3 -

Ses

iune

a 2

Ziua

3 -

Ses

iune

a 2

Ziua

3 -

Ses

iune

a 2

Ziua

3 -

Ses

iune

a 2

Ziua

3 -

Ses

iune

a 2

Form

ator

ii: fa

cilite

azã d

esfã

ºura

rea e

xerc

iþiulu

i de e

xplo

rare

a im

porta

nþei

form

ulãr

ii obi

ectiv

elor

Par

ticip

anþii:

form

eazã

linia

valo

ricã

Form

ator

ii: fa

cilite

azã

activ

itate

a gr

upur

ilor d

e st

abilir

e a

obie

ctive

lor

Parti

cipan

þii: st

abile

sc o

biec

tivel

e un

ei a

ctivi

tãþi d

e în

vãþa

re; u

nul s

tã / t

rei c

ircul

ãFo

rmat

orii:

facil

iteaz

ã ana

liza d

esfã

ºurã

rii se

siuni

i vs.

proi

ectu

l/ pla

nul s

esiu

nii

Parti

cipan

þii: id

entifi

cã g

radu

l de

atin

gere

a o

biec

tivel

or d

e în

vãþa

re

Scop

uri º

i obi

ectiv

e de î

nvãþ

are

Stab

ilirea

obi

ectiv

elor

Reca

pitula

rea o

biecti

velor

Pauz

ã

11.0

0

11.0

5

11.2

0

12.3

0

5 m

in

15 m

in

70 m

in

90 m

in

PP 25

, 26

Ziua

3 -

Ses

iune

a 3

Ziua

3 -

Ses

iune

a 3

Ziua

3 -

Ses

iune

a 3

Ziua

3 -

Ses

iune

a 3

Ziua

3 -

Ses

iune

a 3

Form

ator

ul: fa

cilite

azã

activ

itate

a de

stab

ilire

a ob

iect

ivelo

r de

învã

þare

Parti

cipan

þii: fo

rmul

eazã

obi

ectiv

e de

învã

þare

ºi d

iscut

ã în

tre e

iPl

anur

ile se

siuni

i – st

abilir

eaob

iect

ivelo

rPa

uzã

14.0

0

15.3

0

90 m

in

30 m

in

Ziua

3 -

Ses

iune

a 4

Ziua

3 -

Ses

iune

a 4

Ziua

3 -

Ses

iune

a 4

Ziua

3 -

Ses

iune

a 4

Ziua

3 -

Ses

iune

a 4

45 m

in

20 m

in

25 m

in

Pach

et cu

supo

rt de c

urs C

Form

atul

plan

ului

unei

sesiu

nide

form

are

Form

area

For

mat

orilo

r






1111111111


11111

Form

area

For

mat

orilo

rE

LEM

EN

TE D

E C

ON

TIN

UT

ELE

ME

NTE

DE

CO

NTI

NU

TE

LEM

EN

TE D

E C

ON

TIN

UT

ELE

ME

NTE

DE

CO

NTI

NU

TE

LEM

EN

TE D

E C

ON

TIN

UT

Evalu

area

form

ãrii

Abor

dãri î

n ev

alua

rea

form

ãrii

Pauz

ã

Met

ode d

e eva

luare

Tehn

ici de

form

are

Pauz

ã

Form

ator

ii: fa

cilite

azã

brai

nsto

rmin

g-ul

Parti

cipan

þii: id

entifi

cã de

ce ºi

cine

ar tr

ebui

sã ev

alue

ze fo

rmar

eaFo

rmat

orii:

furn

izeaz

ã in

form

aþii d

espr

e cic

lul s

chim

bãrii

ºi le

gãtu

ra lu

i cu

prog

ram

ele d

e for

mar

e; fa

cilite

azã p

uner

ea în

prac

ticã a

proi

ectã

rii un

ei ev

aluã

riPa

rticip

anþii:

se îm

part

în g

rupu

ri ºi p

roie

ctea

zã o

„eva

luar

e ra

pidã

”

AC

TIV

ITA

CTI

VIT

AC

TIV

ITA

CTI

VIT

AC

TIV

ITAAAA A T

E F

OR

MA

TE F

OR

MA

TE F

OR

MA

TE F

OR

MA

TE F

OR

MA TTTT T

OR

/ P

OR

/ P

OR

/ P

OR

/ P

OR

/ P

ARARAR

AR AR

TIC

IPTI

CIP

TIC

IPTI

CIP

TIC

IPAN

TAN

TAN

TAN

TAN

TR

ESU

RSE

RES

UR

SER

ESU

RSE

RES

UR

SER

ESU

RSE

Obie

ctive

de în

vãþa

re pe

flipch

art /

pos

ter

PP 27

, 28,

29

Form

ator

ii: fa

cilite

azã d

iscuþ

iile ºi

exer

sare

a pro

iect

ãrii f

orm

ular

elor

de ev

alua

rePa

rticip

anþii:

proi

ecte

azã u

n for

mul

ar de

eval

uare

Form

ator

ii ºi p

artic

ipan

þii id

entifi

cã g

rupu

ri de

lucr

u pe

ntru

exe

rsar

ea te

hnici

lor/

met

odelo

r de f

orm

are

Pach

et cu

supo

rtul d

e cur

s D

Ziua

4 -

Ses

iune

a 1

Ziua

4 -

Ses

iune

a 1

Ziua

4 -

Ses

iune

a 1

Ziua

4 -

Ses

iune

a 1

Ziua

4 -

Ses

iune

a 1

DU

RD

UR

DU

RD

UR

DU

RAAAA A TTTT T

AAAA AO

RA

OR

AO

RA

OR

AO

RA

9.00

9.30

10.3

0

30 m

in

60 m

in

30 m

in

Ziua

4 -

Ses

iune

a 2

Ziua

4 -

Ses

iune

a 2

Ziua

4 -

Ses

iune

a 2

Ziua

4 -

Ses

iune

a 2

Ziua

4 -

Ses

iune

a 2

11.0

0

12.2

012

.30

80 m

in

10 m

in90

min

Ziua

4 -

Ses

iune

a 3

Ziua

4 -

Ses

iune

a 3

Ziua

4 -

Ses

iune

a 3

Ziua

4 -

Ses

iune

a 3

Ziua

4 -

Ses

iune

a 3

Exer

sare

a teh

nicil

or d

e for

mar

e

Pauz

ã

14.0

0

15.3

0

90 m

in

30 m

in

Ziua

4 -

Ses

iune

a 4

Ziua

4 -

Ses

iune

a 4

Ziua

4 -

Ses

iune

a 4

Ziua

4 -

Ses

iune

a 4

Ziua

4 -

Ses

iune

a 4

Exer

sare

a teh

nicilo

r de f

orm

are

Reca

pitula

re ºi

refle

cþie

Înch

eier

ea a

ctivi

tãþilo

r

16.0

017

.00

17.3

0

60 m

in30

min

Parti

cipan

þii: ex

erse

azã î

n per

echi

sau g

rupu

ri teh

nici

de fo

rmar

e spe

cifice

Hâr

tie, fo

arfe

ci, ca

rioca

,pi

xuri,

etc

Parti

cipan

þii: e

xers

eazã

în p

erec

hi sa

u gr

upur

i tehn

ici d

e fo

rmar

e sp

ecific

eFo

rmat

orul

facil

iteaz

ã o

activ

itate

dist

ract

ivã d

e re

capi

tula

re; r

eam

inte

scpa

rticip

anþilo

r des

pre

refle

cþia

ziln

icãPa

rticip

anþii:

com

plet

eazã

jurn

alul

de

refle

cþie

ziln

icã

Jurn

alul

de

refle

cþie

ziln

icã







1212121212

Ziua 5Ziua 5Ziua 5Ziua 5Ziua 5PPPPPAAAAARRRRRTTTTTEEEEEAAAAA

11111

99999

Ziua

5 -

Ses

iune

a 1

Ziua

5 -

Ses

iune

a 1

Ziua

5 -

Ses

iune

a 1

Ziua

5 -

Ses

iune

a 1

Ziua

5 -

Ses

iune

a 1

DU

RA

DU

RA

DU

RA

DU

RA

DU

RA TTTT T

AAAA AO

RA

OR

AO

RA

OR

AO

RA

ELE

ME

NTE

DE

CO

NTI

NU

TE

LEM

EN

TE D

E C

ON

TIN

UT

ELE

ME

NTE

DE

CO

NTI

NU

TE

LEM

EN

TE D

E C

ON

TIN

UT

ELE

ME

NTE

DE

CO

NTI

NU

T

Crite

rii de

evalu

are a

prez

entã

rilor

Prez

entãr

i

Pauz

ã

9.00

9.20

10.3

0

20 m

in

70 m

in30

min

Ziua

5 -

Ses

iune

a 2

Ziua

5 -

Ses

iune

a 2

Ziua

5 -

Ses

iune

a 2

Ziua

5 -

Ses

iune

a 2

Ziua

5 -

Ses

iune

a 2

Prez

entã

ri - co

ntin

uare

Pauz

ã11

.00

12.3

090

min

90 m

in

Ziua

5 -

Ses

iune

a 3

Ziua

5 -

Ses

iune

a 3

Ziua

5 -

Ses

iune

a 3

Ziua

5 -

Ses

iune

a 3

Ziua

5 -

Ses

iune

a 3

Evalu

area

prez

entã

rilor

Refle

cþie

Evalu

area

mod

ulului

de fo

rmar

eÎn

chei

erea

act

ivitã

þilor

14.0

0

15.0

015

.30

16.0

0

60 m

in

30 m

in30

min

Form

ator

ii: pr

ezin

tã st

ruct

ura

zilei

; facil

iteaz

ã fo

rmul

area

crite

riilor

de

eval

uare

apr

ezen

tãrilo

rPa

rticip

anþii:

iden

tificã

crite

riile

ºi se

pun

de

acor

d as

upra

ord

inii p

reze

ntãr

ilor

Parti

cipan

þii: p

rezin

tã te

hnici

le d

e fo

rmar

e, în

per

echi

sau

grup

uri

AC

TIV

ITA

CTI

VIT

AC

TIV

ITA

CTI

VIT

AC

TIV

ITAAAA A T

E F

OR

MA

TE F

OR

MA

TE F

OR

MA

TE F

OR

MA

TE F

OR

MA TTTT T

OR

/ P

OR

/ P

OR

/ P

OR

/ P

OR

/ P

ARARAR

AR AR

TIC

IPTI

CIP

TIC

IPTI

CIP

TIC

IPAN

TAN

TAN

TAN

TAN

TR

ESU

RSE

RES

UR

SER

ESU

RSE

RES

UR

SER

ESU

RSE

Obie

ctive

de în

vãþa

re pe

flipch

art /

pos

ter

Parti

cipan

þii: p

rezin

tã te

hnici

le d

e fo

rmar

e, în

per

echi

sau

grup

uri

Form

ator

ii: fa

cilite

azã

un fe

edba

ck p

ozitiv

în le

gãtu

rã cu

pre

zent

ãrile

Parti

cipan

þii: o

ferã

feed

back

în le

gãtu

rã cu

pro

priile

pre

zent

ãri s

au cu

pre

zent

ãrile

celo

rlalti

Form

ator

ii: fa

cilite

azã

o ac

tivita

te d

istra

ctivã

de

eval

uare

a în

tregu

lui c

urs

Parti

cipan

þii co

mpl

etea

zã ju

rnal

ul d

e re

fleþtie

ziln

icãPa

rticipa

nþii:

com

plete

azã c

hesti

onar

ul de

evalu

are

Vite

zom

etre

Ches

tiona

rul d

e eva

luare

Form

area

For

mat

orilo

r






1313131313


22222

PPPPPARARARARARTEA A DOUATEA A DOUATEA A DOUATEA A DOUATEA A DOUA

PREZENTPREZENTPREZENTPREZENTPREZENTAREAAREAAREAAREAAREADETDETDETDETDETALIAALIAALIAALIAALIATÃ A CURSULUITÃ A CURSULUITÃ A CURSULUITÃ A CURSULUITÃ A CURSULUI

ªªªªªI SUGESTII PENTRUI SUGESTII PENTRUI SUGESTII PENTRUI SUGESTII PENTRUI SUGESTII PENTRUFORMAFORMAFORMAFORMAFORMATTTTTORIORIORIORIORI






1414141414


22222

Ziua 1Ziua 1Ziua 1Ziua 1Ziua 1Obiective de învãþareObiective de învãþareObiective de învãþareObiective de învãþareObiective de învãþare

La sfârºitul acestor patru sesiuni, participanþii vor fi capabili sã:1. identifice diferite stiluri de învãþare2. identifice activitãþi de învãþare corespunzãtoare diferitelor stiluri de învãþare3. înteleagã abordãri participative ºi experienþiale ale formãrii4. proiecteze un proces de analizã a nevoilor de formare.

IntroducereIntroducereIntroducereIntroducereIntroducereAºteptãri ºi temeriAºteptãri ºi temeriAºteptãri ºi temeriAºteptãri ºi temeriAºteptãri ºi temeriReguli de desfãºurareReguli de desfãºurareReguli de desfãºurareReguli de desfãºurareReguli de desfãºurare

Ziua 1 Sesiunea 1Ziua 1 Sesiunea 1Ziua 1 Sesiunea 1Ziua 1 Sesiunea 1Ziua 1 Sesiunea 1...............

Urãri de bun venit ºi prezentãri.

Formatorii se prezintã pe ei înºiºi, spunând pe scurt cine sunt ºi de ce se aflãacolo.

Se explicã scopul ºi rezultatele aºteptate ale acestui curs ºi se prezintã temelece vor fi abordate în cadrul cursului, pe parcursul celor cinci zile de formare.(PP: 1, 2, 3)

Se explicã faptul cã vor fi oferite suporturi de curs participanþilor.Sunt prezentate aspecte organizatorice, de exemplu orele de începere ºiîncheiere a sesiunilor de formare, ieºiri în caz de incendiu, etc.

Partea de început a acestui atelier se va concentra pe o activitate de încurajarea participanþilor de a se cunoaºte ºi a-ºi împãrtãºi gândurile ºi aºteptãrile cuprivire la acest curs de formare.

Aºteptãri ºi TAºteptãri ºi TAºteptãri ºi TAºteptãri ºi TAºteptãri ºi Temeri :emeri :emeri :emeri :emeri : Prezentaþi activitatea ºi explicaþi de ce este importantca participanþii sã aibã capacitatea de a comunica celorlalþi modul în care percepacest modul de formare, motivele pentru care se afla la acest curs, aºteptãrilepe care le au etc. Este o ocazie pentru participanþi sã punã întrebãri, sã clarifice aºteptãri, sãexprime temeri etc. ºi pentru formator sã ofere rãspunsuri.

ActivitateActivitateActivitateActivitateActivitate

9 .009 .009.009.009.00

9.209.209.209.209.20

Cereþi participanþilor sã se împartã în grupuri de 3 sau 4 persoane cu carese cunosc destul de bine. Furnizaþi hârtiuþe adezive;Cereþi participanþilor ca, în perechi, sã discute despre aºteptãrile lor – cevor / sperã sã obþinã prin participarea la acest curs de formare; orice temerepe care ar putea-o avea – de exemplu lucruri care se pot sau nu întâmpla;cum sperã sã contribuie la întregul proces.Cereti participanþilor sã scrie fiecare aºteptare, temere sau contribuþie înparte pe câte o hârtiuþã adezivã diferit coloratã.Cereþi tuturor participanþilor sã vinã, sã se prezinte ºi sã lipeasca hârtiutaadezivã pe colile de flipchart corespunzãtoare. Vor fi afiºate coli deflipchart intitulate “Aºteptãri”, “Temeri” sau “Contribuþii”

.....

.....

.....

.....






1515151515

Faceþi rezumatul aºteptãrilor, temerilor, contribuþiilor afiºate ºi faceþiobservaþiile corespunzãtoare, referindu-vã la temele ce vor fi abordate ºila ceea ce vor învãþa, etc.

.....

9.509.509.509.509.50 Reguli de desfãºurareReguli de desfãºurareReguli de desfãºurareReguli de desfãºurareReguli de desfãºurare

Explicaþi cã regulile de desfãºurare contribuie la:

.....

.....

.....atingerea/ realizarea aºteptãrilordiminuarea temerilorstabilirea unor relaþii bune de lucru – în special pentru un grup care valucra împreunã pentru mult timp, sperând sã obþinã rezultate practiceimediate.

Formaþi grupuri de 4 persoane, precum în activitatea precedentã. Daþi-lehârtii în formã (ºi culoare) de cãrãmiziCereþi fiecãrui grup sã reciteascã aºteptãrile ºi temerile formulate ºi sãconceapã niºte reguli de desfãºurare – scriind fiecare regulã pe câte ocãrãmidã.Apoi cereþi grupurilor sã trimitã câte un reprezentant ºi sã punã câte ocãrãmidã / regulã de desfãºurare pe un zid de cãrãmizi pregãtit în prealabil(pe o coalã de flip chart). Dupã ce fiecare grup trimite câte un reprezentantprocesul se va relua, astfel încât pe zidul de cãrãmizi vom avea o regulãde la grupul A, o regulã de la grupul B, una de la grupul C, etc., ºi apoiîncã una de la grupul A, B, C etc.Ajutaþi-i sã grupeze regulile, discutând cu atentie fiecare regulã ºi cerânddetalii suplimentare corespunzãtoare. Facilitatorul le adaugã pe cele carelipsesc.Explicaþi cã aceste reguli vor consolida baza formãriiExplicaþi motivele pentru care faceþi aceasta – pentru a încuraja fiecareparticipant sã se implice ºi sã-ºi asume o responsabilitate, sã participe laîndeplinirea sarcinii de lucru, etc.Sugeraþi tot ceea ce credeþi cã este esenþial la acest nivel, accentuândfaptul cã participanþii pot sã facã oricând adãugiri, în urma consultãrii curestul participanþilor (în acest fel regulile se comunicã)

.....

.....

.....

.....

Activitate: 30 minuteActivitate: 30 minuteActivitate: 30 minuteActivitate: 30 minuteActivitate: 30 minute

.....

.....

.....

Sugeraþi cã aceste reguli de desfãºurare vor fi revãzute la începutulfiecãrei zile.Reiteraþi faptul cã aceste reguli de desfãºurare reprezintã acordulgeneral cu privire la:

- cum lucrãm unii cu altii- cum îi tratãm pe ceilalþi- cum ne comportãm, etc..

10 .3010 .3010 .3010 .3010 .30 PauzãPauzãPauzãPauzãPauzã


22222

.....

.....






1616161616


22222

Învãþare experientialãÎnvãþare experientialãÎnvãþare experientialãÎnvãþare experientialãÎnvãþare experientialãStiluri de învãþareStiluri de învãþareStiluri de învãþareStiluri de învãþareStiluri de învãþare

Ziua 1 Sesiunea 2Ziua 1 Sesiunea 2Ziua 1 Sesiunea 2Ziua 1 Sesiunea 2Ziua 1 Sesiunea 2..........

Uraþi bun venit participanþilor ºi citiþi cu voce tare obiectivele de învãþare alezilei.

Formatorul va prezenta diferite abordãri ale procesului de învãþare ºi va explicadiferenþa dintre abordarea “prin memorare” ºi aceea prin depãºireaproblemelor, punând în luminã principiile învãþãrii.(PP: 4, 5, 6)

Formatorul va prezenta informaþii despre învãþarea experienþialã.

Învãþarea din experienþã înseamnã mai mult decât a avea respectiva experienþã.Toata lumea are experienþe dar nu învaþã în mod necesar din ele. Reflecþiaasupra experienþei, totuºi, ne ajutã sã învãþãm din ea, iar gândurile ºisentimentele generate de aceastã reflecþie pot furniza idei ºi o privire deansamblu. Pentru ca învãþarea sã fie eficientã, noile idei trebuie testate. Înacest fel, cel care învaþã poate sã facã legãtura dintre teorie (generalizãrileproduse prin reflecþie) ºi acþiune (schimbarea comportamentalã o datã ce noileidei au fost interiorizate).

Învãþarea prin aplicare practicã înseamnã testarea unei idei, punerea ei înpracticã, reflecþia asupra ei ºi întoarcerea la teorie prin relaþionarea acesteia cuceea ce se întâmplã.

Modelul folosit pentru a ilustra acest lucru este Ciclul Învãþãrii Experienþialeal lui Kolb.(PP: 7)

Stiluri de învãþareStiluri de învãþareStiluri de învãþareStiluri de învãþareStiluri de învãþare

Formatorul faciliteazã desfãºurarea activitãþilor.

Activitatea: Cum învãþ cel mai bine? 30 minuteActivitatea: Cum învãþ cel mai bine? 30 minuteActivitatea: Cum învãþ cel mai bine? 30 minuteActivitatea: Cum învãþ cel mai bine? 30 minuteActivitatea: Cum învãþ cel mai bine? 30 minute

11 .0011 .0011 .0011 .0011 .00

11 .0511 .0511 .0511 .0511 .05

11 .2011 .2011 .2011 .2011 .20

Cereti participanþilor sã scrie orice le trece prin minte despre subiectul“Cum învãþ cel mai bine ?”Discuþie în grupuri structuratã pe urmãtoarele întrebãri:- Cum învãþaþi?- Care sunt particularitãþile stilului dvs. de învãþare ?- Ce obiºnuinþe de învãþare v-ati dezvoltat?Creaþi definiþii colective pentru “stil de învãþare”

.....

.....

.....Formatorul explicã faptul cã indivizii tind sã-ºi formeze preferinþe cu privirela modul de învãþare, cunoscute sub denumirea de stiluri de învãþare. Existãnumeroase abordãri în ceea ce priveºte identificarea stilurilor de învãþare ºidiferite definiþii ºi categorizãri. Una dintre abordãri identificã stilurile de învãþarecare corespund fiecãrui stadiu al ciclului învãþãrii experenþiale al lui Kolb.(PP: 8)






1717171717

Explicaþi urmãtoarele definiþii:Explicaþi urmãtoarele definiþii:Explicaþi urmãtoarele definiþii:Explicaþi urmãtoarele definiþii:Explicaþi urmãtoarele definiþii:ActivistulGânditorulTeoreticianulPragmaticul

O altã abordare are la bazã studiul Dr. Howard Gardner asupra conceptului de“inteligenþe multiple”. Gardner este creatorul conceptului de InteligenþeMultiple ºi, plecând de la acest concept a identificat alte stiluri de învãþare.Spuneþi participanþilor cã vor primi suportul de curs “Stiluri de învãþare înfunctie de context” – bazat pe tipologia lui Gardner în care vor gãsi descriereainteligenþelor multiple.(PP: 9)

Formatorul accentueazã faptul cã diversitatea modurilor de învãþare atragedupã sine obligaþia formatorilor de a folosi o varietate de metode ºi tehnici deformare.

Activitate: Proiectarea de activitãþi pentru diferite stiluri deActivitate: Proiectarea de activitãþi pentru diferite stiluri deActivitate: Proiectarea de activitãþi pentru diferite stiluri deActivitate: Proiectarea de activitãþi pentru diferite stiluri deActivitate: Proiectarea de activitãþi pentru diferite stiluri deînvãþare 30 minuteînvãþare 30 minuteînvãþare 30 minuteînvãþare 30 minuteînvãþare 30 minute

.....

.....

.....

Împãrþiþi participanþii în grupuri ºi distribuiþi câte un stil de învãþarefiecãrui grup.Fiecare grup trebuie sã identifice ºi sã descrie câte o activitate de învãþarespecificã, relevantã pentru stilul de învãþare.Grupurile îºi prezintã activitãtile de învãþare identificate.

12 .3012 .3012 .3012 .3012 .30

Formatorul distribuie pachetul cu suportul de curs A ºi trebuie sã menþionezeexistenþa unui suport de curs cu un chestionar asupra stilurilor de învãþare,pe care participanþii l-ar putea întrebuinþa pentru a-ºi evalua propriul stil /propriile stiluri de învãþare.


22222 Pauza de masãPauza de masãPauza de masãPauza de masãPauza de masã






1818181818


22222

Ciclul învãþãrii sistematiceCiclul învãþãrii sistematiceCiclul învãþãrii sistematiceCiclul învãþãrii sistematiceCiclul învãþãrii sistematiceAnaliza nevoilor de formare (ANF)Analiza nevoilor de formare (ANF)Analiza nevoilor de formare (ANF)Analiza nevoilor de formare (ANF)Analiza nevoilor de formare (ANF)

Ziua 1 Sesiunea 3Ziua 1 Sesiunea 3Ziua 1 Sesiunea 3Ziua 1 Sesiunea 3Ziua 1 Sesiunea 3..........

Formatorul prezintã informaþii cu privire la ciclul învãþãrii sistematice(PP: 10)

Explicã faptul cã de-a lungul celor cinci zile de formare acest curs se va focalizaasupra fiecãruia din cele patru elemente, începând cu identificarea nevoilorde formare.

Identificarea nevoilor de formare este un prim pas extrem de important aloricãrui curs de formare, însã, cu toate acestea, deseori se trece peste el. Aajuta oamenii sã se gândeascã cu atenþie la propriile nevoi de formare are omultitudine de avantaje :

- este un mod de a-i implica în procesul de formare- poate furniza ocazia pentru formatori ºi participanþi de a se cunoaste mai bine înainte de începerea concretã a cursului ºi de a discuta asupra eventualelor întrebãri sau temeri- ne dã siguranþa faptului cã respectivul curs de formare va veni în întâmpinarea nevoilor participanþilor.

ANF poate fi desfãºuratã individual sau în grupuri.

Nevoile de formare pot fi identificate în relaþie cu abilitãþile participanþilor–abilitatea de a îndeplini anumite sarcini, cunoºtinþele lor – recunoaºterea ºiconºtienþizarea contextului ºi a informaþiilor relevante, ºi înþelegerea de caredau dovadã aceºtia prin valorificarea informaþiilor.Uneori oamenii nu doresc sã-ºi identifice nevoile de formare, pentru cã acesteapot fi percepute ca semne de slãbiciune. De aceea este o bunã idee sã începeþiprin a cere participanþilor sã se gândeascã la punctele lor tari – la ceea ce suntbuni, ºi apoi sã-i întrebaþi unde existã loc de îmbunãtãþire ºi ce abilitãþi,cunoºtinte sau moduri de a întelege ar dori sã-ºi dezvolte sau sã-ºi formeze.

Activitate: Identificarea nevoilor de formare 30 minuteActivitate: Identificarea nevoilor de formare 30 minuteActivitate: Identificarea nevoilor de formare 30 minuteActivitate: Identificarea nevoilor de formare 30 minuteActivitate: Identificarea nevoilor de formare 30 minute

14 .0014 .0014 .0014 .0014 .00

Împãrþiþi participanþii în 3 grupuriPrimul grup va trebui sã-ºi identifice nevoile de formare- cunoºtinþe,abilitãþi, întelegere- pentru a folosi internetul ca pe un instrument decercetareAl doilea grup va trebui sã-ºi identifice nevoile de formare- cunoºtinþe,abilitãþi, întelegere pentru a organiza o excursie în CanadaAl treilea grup va trebui sã-ºi identifice nevoile de formare- cunoºtinþe,abilitãþi, înþelegere pentru a pregãti o cinã cu 3 feluri de mâncare pentru8 persoaneFiecare grup trebuie sã-ºi înregistreze nevoile de formare pe o coalã deflipchartGrupurile oferã feedback atât pentru procedeul pe care l-au utilizat înidentificarea nevoilor de formare, cât ºi pentru eficienþa sa.

.....

.....

.....

Deseori, ANF se bazeazã pe percepþia participanþilor asupra propriei persoaneºi asupra activitãþii pe care trebuie sã o desfãºoare, însã alte persoane pot fi deasemenea solicitate sã rãspundã la întrebãri pentru a identifica nevoi de formare;de exemplu: un cadru didactic îºi alcãtuieºte propria listã cu nevoi de formare,dar direcþiunea ºi elevii pot veni cu idei diferite.

.....

.....

.....






1919191919

Se pot folosi diferite metode de a identifica nevoile de formare, de exemplu :chestionare, activitãþi în grupuri, interviuri, observaþia. Fiecare dintre acesteava avea propriile avantaje ºi dezavantaje.

Activitate: Metode de ANF 40 minuteActivitate: Metode de ANF 40 minuteActivitate: Metode de ANF 40 minuteActivitate: Metode de ANF 40 minuteActivitate: Metode de ANF 40 minute

.....

.....

.....

Împãrþiþi participanþii în 4 grupuri.Explicaþi-le cã vor avea de proiectat un curs de formare a cadrelor didacticecu tema „Educaþia incluzivã” ºi cã primul pas este acela de a identificanevoile de formare ale participanþilor.Furnizaþi fiecãrui grup câte o metodã de ANF ºi cereþi-le sã dezvolte unproces de analizã a nevoilor de formare care sã utilizeze metoda respectivã,identificând tipurile de întrebãri pe care le-ar putea pune sau chestiunilepe care le-ar avea în vedere etc.Grupurile vor oferi feedback dupã pauzã.



22222

.....






2020202020


22222

Analiza Nevoilor de Formare (continuare)Analiza Nevoilor de Formare (continuare)Analiza Nevoilor de Formare (continuare)Analiza Nevoilor de Formare (continuare)Analiza Nevoilor de Formare (continuare)

Ziua 1 Sesiunea 4Ziua 1 Sesiunea 4Ziua 1 Sesiunea 4Ziua 1 Sesiunea 4Ziua 1 Sesiunea 4

.....Continuati activitatea de ANF 20 minuteContinuati activitatea de ANF 20 minuteContinuati activitatea de ANF 20 minuteContinuati activitatea de ANF 20 minuteContinuati activitatea de ANF 20 minute16 .0016 .0016 .0016 .0016 .00

17 .0017 .0017 .0017 .0017 .00

Cereþi fiecãrui grup sã ofere feedback ºi, în timpul acestui proces, sã segândeascã rapid la avantajele ºi dezavantajele metodei.

.....

Formatorul faciliteazã comunicarea experienþelor participanþilor cu privire la ANF– atât din postura de formator care identificã nevoile de formare ale grupului, câtºi din postura de participant la grupul al cãrui nevoi de formare sunt identificate

Reflecþie ºi evaluare

Facilitaþi scurte discuþii cu privire la ceea ce s-a învãþat în aceastã zi, întrebândparticipanþii în ce mãsurã au beneficiat de pe urma continutului, ce le-a plãcutîn privinþa stilului de lucru ºi al formatului cursului de formare, ºi ce considerãei cã ar fi fãcut în mod diferit.

Anunþaþi participanþii despre existenþa jurnalului de reflecþie zilnicã ºi cereþi-le sã-ºi noteze gândurile ºi sentimentele, ghidându-se dupã domeniile dereflecþie indicate.

17 .3017 .3017 .3017 .3017 .30 Încheierea activitãþilorÎncheierea activitãþilorÎncheierea activitãþilorÎncheierea activitãþilorÎncheierea activitãþilor






2121212121


22222


La sfârºitul acestor 4 sesiuni, participanþii vor fi capabili sã :1. descrie caracteristicile unei facilitãri eficiente;2. identifice o serie de tehnici de formare ºi utilizãrile lor;3. dezvolte ºi livreze o scurtã prezentare în fata unui auditoriu.

Abilitãþi de facilitareAbilitãþi de facilitareAbilitãþi de facilitareAbilitãþi de facilitareAbilitãþi de facilitareTTTTTehnici de formareehnici de formareehnici de formareehnici de formareehnici de formareAbilitãþi de prezentareAbilitãþi de prezentareAbilitãþi de prezentareAbilitãþi de prezentareAbilitãþi de prezentare

Ziua 2 Sesiunea 1Ziua 2 Sesiunea 1Ziua 2 Sesiunea 1Ziua 2 Sesiunea 1Ziua 2 Sesiunea 1...............

Uraþi bun venit participanþilor ºi prezentaþi obiectivele formãrii pe ziuarespectivã.

Activitate : Formare participativã 20 minuteActivitate : Formare participativã 20 minuteActivitate : Formare participativã 20 minuteActivitate : Formare participativã 20 minuteActivitate : Formare participativã 20 minute

9 .009 .009.009.009.00

9.209.209.209.209.20

Solicitaþi participanþilor un brainstorming pe tema caracteristicilor formãriiparticipative, atât din punctul de vedere al formatorului, cât ºi alparticipanþilor.

.....

Roluri ºi abilitãþi de facilitareRoluri ºi abilitãþi de facilitareRoluri ºi abilitãþi de facilitareRoluri ºi abilitãþi de facilitareRoluri ºi abilitãþi de facilitare

Formatorul furnizeazã explicaþii asupra celor trei roluri – cheie ale unuifacilitator :dezvoltarea soluþiilor incluzive;promovarea înþelegerii mutuale;încurajarea participãrii depline. (PP: 11, 12, 13)

Activitate: Abilitãþi de facilitare 60 minuteActivitate: Abilitãþi de facilitare 60 minuteActivitate: Abilitãþi de facilitare 60 minuteActivitate: Abilitãþi de facilitare 60 minuteActivitate: Abilitãþi de facilitare 60 minute

PauzãPauzãPauzãPauzãPauzã

Împãrþiþi participanþii în 3 grupuri ºi cereþi fiecãrui grup sã identifice tipuride abilitãþi ºi calitãþi necesare unui facilitator în vederea îndepliniriieficiente a unuia din cele trei roluri (distribuiþi roluri diferite fiecãrui grup)Apoi, cereþi grupurilor sã dezvolte un joc de rol care sã demonstreze rolulfacilitatorului, enunþând câteva din abilitãþile identificate.Solicitaþi fiecãrui grup în parte sã alcãtuiascã o listã de abilitãþi necesarefacilitatorului pentru a fi eficient în rolul ce le-a fost distribuit, ºi apoi sãpunã în practicã jocul de rol. Dupã fiecare joc de rol, cereþi celorlaltegrupuri sã facã observaþii ºi sã-ºi dea seama dacã au identificat alte abilitãþisau calitãþi care nu au fost menþionate în prealabil.

.....

.....

.....

10.3010 .3010 .3010 .3010 .30






2222222222


22222

TTTTTehnici de formare ºi facilitareehnici de formare ºi facilitareehnici de formare ºi facilitareehnici de formare ºi facilitareehnici de formare ºi facilitare


.....Formatorul prezintã principiile facilitãrii.(PP: 14)

Încurajeazã discuþia despre acestea ºi cere participanþilor sã dea exemple desprecum le-au aplicat pânã acum în cadrul formãrilor.

Formatorul prezintã conceptul de formare în echipã ºi descrie unele avantajeºi dezavantaje.

Stabilirea unei conexiuni între tehnicile de formare ºi nevoile de formare

Activitate: TActivitate: TActivitate: TActivitate: TActivitate: Tehnici de formare 60 minuteehnici de formare 60 minuteehnici de formare 60 minuteehnici de formare 60 minuteehnici de formare 60 minute

11 .0011 .0011 .0011 .0011 .00

11 .2011 .2011 .2011 .2011 .20

11 .3511 .3511 .3511 .3511 .35

Solicitaþi grupurilor un brainstorming pe tema tehnicilor de formare pecare le cunosc din experienþa lor de formatori, persoane care învaþã sauobservatori. Scrieþi-le pe o coalã de flipchart.Analizaþi-le pe fiecare ºi cereþi ilustrarea întrebuinþãrii lor.

.....

.....

Pauzã de masãPauzã de masãPauzã de masãPauzã de masãPauzã de masã

Explicaþi cã tehnicile de formare sunt concepute pentru a schimba modul deacþiune / comportamentul oamenilor prin dezvoltarea cunoºtinþelor, abilitãþilorºi atitudinilor.Formatorul furnizeazã informaþii despre diferenþa dintre cunoºtinþe, abilitãþiºi atitudini.Specificã urmatoarele: cunoºtinþele se referã la “reþinerea faptelor ºiinformaþiilor” , abilitãþile se referã la capacitatea de a face ceva (abilitãþi cognitivesau manuale), iar atitudinile se referã la exprimarea valorilor ºi sentimentelorîntr-o situaþie datã.

Explicaþi cã un comportament implicã o combinaþie de cunoºtinþe, abilitãþi ºiatitudini.

(PP: 15)

Cereþi participanþilor sã identifice care din tehnicile enumerate s-ar aplicaîn mod corespunzãtor în dezvoltarea cunoºtinþelor, care în dezvoltareaabilitãþilor ºi care în cea a atitudinilor.

.....

12.3012 .3012 .3012 .3012 .30






2323232323


22222

TTTTTehnici de formareehnici de formareehnici de formareehnici de formareehnici de formare


.....Activitate: înþelegerea tehnicilor de formare 60 minuteActivitate: înþelegerea tehnicilor de formare 60 minuteActivitate: înþelegerea tehnicilor de formare 60 minuteActivitate: înþelegerea tehnicilor de formare 60 minuteActivitate: înþelegerea tehnicilor de formare 60 minute14 .0014 .0014 .0014 .0014 .00

15 .0015 .0015 .0015 .0015 .00

Împãrþiþi participanþii în 5 grupuri ºi cereþi-le sã discute despreexperienþele pe care le-au avut utilizând o anumitã tehnicã de formare(formatorul va distribui fiecãrui grup o tehnicã de formare anume) ºicare au fost avantajele ºi dezavantajele utilizãrii tehnicii respective deformare. Tehnicile de formare vor fi distribuite grupurilor astfel:Grupul 1: prezentareaGrupul 2: utilizarea modelelor/demonstraþiaGrupul 3: studiul de cazGrupul 4: jocul de rolGrupul 5: gândiþi / lucraþi în perechi / comunicaþiFiecare grup va prezenta produsul activitãþii desfãºurate. Încurajaþidiscuþii ºi întrebãri.Cereþi participanþilor sã scrie pe hârtiute adezive diferite tehnici deformare pe care ar dori sã le exerseze în timpul cursului ºi motivelepentru care ar dori sã le exerseze. Aceste hârtiuþe se lipesc pe o coalãde flipchart ºi rãmân pe perete pentru ca participanþii sã mai poataadãuga ºi altele de-a lungul cursului.

.....

.....


Activitate : drumul colectiv al învãþãrii 30 minuteActivitate : drumul colectiv al învãþãrii 30 minuteActivitate : drumul colectiv al învãþãrii 30 minuteActivitate : drumul colectiv al învãþãrii 30 minuteActivitate : drumul colectiv al învãþãrii 30 minutePrezentaþi învãþarea ca pe o cãlãtorie, cu suiºuri ºi coborâºuri, dar

având la sfârºit o þintã.Daþi 2 sau 3 cartonaºe fiecãrui participant.Cereþi-le participanþilor sã scrie pe fiecare cartonaº câte un lucru pe

care l-au învãþat astãzi.Apoi cereþi-le sã aºeze toate cartonaºele pe podea în aºa fel încât sãformeze o cãrare ºerpuitã de-a lungul încãperii, ºi fiecare în parte sã

se uite la cartonaºele scrise de ceilalþi.Pãstraþi cãrarea pentru a putea fi privitã din nou de participanþi laînceputul primei sesiuni din ziua urmãtoare.

.....

15.3015 .3015 .3015 .3015 .30

.....

.....

.....

.....

.....






2424242424


22222

Abilitãþi de prezentareAbilitãþi de prezentareAbilitãþi de prezentareAbilitãþi de prezentareAbilitãþi de prezentare


.....Formatorul livreazã informaþii cu privire la caracteristicile unei prezentãrieficiente.

(PP: 16)

Activitate: exersarea prezentãrilor 75 minuteActivitate: exersarea prezentãrilor 75 minuteActivitate: exersarea prezentãrilor 75 minuteActivitate: exersarea prezentãrilor 75 minuteActivitate: exersarea prezentãrilor 75 minute

16 .0016 .0016 .0016 .0016 .00

17 .1517 .1517 .1517 .1517 .15

Aºezaþi participanþii în perechi, preferabil persoane care nu se cunoscprea bineCereþi-le sã se intervieveze reciproc pentru a gãsi caracteristici personalede comunicat celorlalþiParticipanþii pregãtesc apoi o prezentare de trei minute a persoanei dinperecheFormaþi grupuri a câte 5 perechi maxim ºi distribuiþi fiecãruia pânã la 9exemplare din grila de feedback pentru prezentãriCereþi fiecãrui participant în parte sã-ºi susþinã prezentarea în fatagrupului.În urma discuþiilor, grupul identificã prezentarea cea mai atractivã dinpunct de vedere al conþinutului, stilului, limbajului trupului etcDacã existã mai mult decât un grup, solicitaþi “câstigãtorului” din fiecaregrup sã repete prezentarea în faþa tuturor participanþilor ºi apoi toatãlumea se pune de acord asupra unui „câstigãtor absolut”.Puneþi din nou accentul asupra factorilor care contribuie la proiectareaunei prezentãri bune ºi oferiþi un premiu „câstigãtorului absolut” !

.....

Încheierea activitãþilorÎncheierea activitãþilorÎncheierea activitãþilorÎncheierea activitãþilorÎncheierea activitãþilor

Distribuiþi pachetul cu suportul de curs BReamintiþi participanþilor despre existenþa jurnalului de reflecþie zilnicã ºi cereþi-le sã-ºi noteze gândurile ºi sentimentele, ghidându-se dupã domeniile dereflecþie indicate.

17 .3017 .3017 .3017 .3017 .30

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....






2525252525


22222


La sfârºitul acestor 4 sesiuni, participanþii vor fi capabili sã:1. planifice o sesiune de formare bazatã pe obiective de învãþare specificate;2. dezvolte un plan al unei sesiuni de formare.

Planificarea ºi proiectarea unei sesiuni de formarePlanificarea ºi proiectarea unei sesiuni de formarePlanificarea ºi proiectarea unei sesiuni de formarePlanificarea ºi proiectarea unei sesiuni de formarePlanificarea ºi proiectarea unei sesiuni de formare


.....Formatorul ureazã bun venit participanþilor.

Activitate: Recapitulare 20 minuteActivitate: Recapitulare 20 minuteActivitate: Recapitulare 20 minuteActivitate: Recapitulare 20 minuteActivitate: Recapitulare 20 minute

9 .009.009.009.009.00

9.209.209.209.209.20

9.409.409.409.409.40

Cereþi participanþilor sã-ºi reaminteascã drumul – “pietrele de pavaj”-(cartonaºele) din ziua precedentã.Întrebaþi-i dacã vor sã adauge ceva.Furnizaþi-le ocazia de a face comentarii sau de a pune întrebãri în legãturãcu oricare dintre pietrele de pavaj.

.....

Formatorul furnizeazã informaþii în legãturã cu planificarea ºi contextul uneisesiuni de formare.(PP: 17 - 24)

Gândire orientatã spre scop.

Activitatea a : Gândiþi / Lucraþi în pereche / Comunicaþi 35 minuteActivitatea a : Gândiþi / Lucraþi în pereche / Comunicaþi 35 minuteActivitatea a : Gândiþi / Lucraþi în pereche / Comunicaþi 35 minuteActivitatea a : Gândiþi / Lucraþi în pereche / Comunicaþi 35 minuteActivitatea a : Gândiþi / Lucraþi în pereche / Comunicaþi 35 minute

Participanþilor li se cere sã se gândeascã la un vis – ceva ce ar vrea într-adevãr sã se întâmple;Ei discutã apoi cu un partener;Dupã aceea, comunicã cu restul grupului;Formatorul încurajeazã discuþia prin întrebãri de genul: Ce aþi fãcut pânãacum pentru a vã îndeplini visul? Ce veþi face pânã la sfârºitul acestui an?Ce este nevoie sã faceþi pentru a vã atinge þinta pe acest an?

.....

..........

10.3010 .3010 .3010 .3010 .30

..........

Activitatea b: obiective de învãþare 15 minuteActivitatea b: obiective de învãþare 15 minuteActivitatea b: obiective de învãþare 15 minuteActivitatea b: obiective de învãþare 15 minuteActivitatea b: obiective de învãþare 15 minute

Cereti participanþilor sã scrie ce cred cã dvs., ca formator, doriþi ca ei sãpoatã face la sfârºitul sesiunii, care sunt cunoºtinþele pe care vã aºteptaþisã le dobândeascã, care sunt atitudinile pe care vã aºteptaþi sã ºi le formeze,care sunt atitudinile pe care vã aºteptaþi sã le dezvolte.

.....


.....






2626262626


22222

Identificarea þintelor ºi obiectivelor de învãþareIdentificarea þintelor ºi obiectivelor de învãþareIdentificarea þintelor ºi obiectivelor de învãþareIdentificarea þintelor ºi obiectivelor de învãþareIdentificarea þintelor ºi obiectivelor de învãþare


.....Formularea þintelor ºi obiectivelorFormularea þintelor ºi obiectivelorFormularea þintelor ºi obiectivelorFormularea þintelor ºi obiectivelorFormularea þintelor ºi obiectivelor

Activitate: Linia valoricã 20 minuteActivitate: Linia valoricã 20 minuteActivitate: Linia valoricã 20 minuteActivitate: Linia valoricã 20 minuteActivitate: Linia valoricã 20 minute

11 .0011 .0011 .0011 .0011 .00

11 .3011 .3011 .3011 .3011 .30

12 .1012 .1012 .1012 .1012 .10

Participanþii vor rãspunde cu “da” sau “nu” la întrebarea “Este necesarãformularea detaliatã a obiectivelor de învãþare?”Se va trasa o linie de la “da hotãrât” la “nu hotãrât”. Participanþii voralege poziþia care îi caracterizeazã cel mai bine. Îºi vor discuta alegereacu partenerii din vecinãtate.Fiecare grup restrâns, împãrtãºind o perspectivã similarã, îºi va exprimapãrerea printr-un enunþ ce va fi comunicat întregului grup.La sfârsit, participanþii vor avea ocazia de a-ºi schimba pãrerea iniþialã încazul în care au fost convinsi de cãtre ceilalti.

.....

.....


Încheiaþi aceastã sesiune punând accent pe importanþa stabilirii unor scopuriºi obiective de învãþare clare. (PP: 25, 26)

Activitate: exersarea stabilirii în scris a obiectivelor 40 minuteActivitate: exersarea stabilirii în scris a obiectivelor 40 minuteActivitate: exersarea stabilirii în scris a obiectivelor 40 minuteActivitate: exersarea stabilirii în scris a obiectivelor 40 minuteActivitate: exersarea stabilirii în scris a obiectivelor 40 minute

Se vor forma 6 grupuri pentru a aplica stabilirea în scris a obiectivelor.Fiecare grup va desemna obiective pentru activitãþi de învãþare diferite:– Grupul 1 – o lecþie– Grupul 2 – o excursie– Grupul 3 – o ºedinþã cu pãrinþii– Grupul 4 – o sesiune de formare– Grupul 5 – dezvoltare profesionalã– Grupul 6 – dezvoltare personalãUnul stã / trei circulã – cereþi câte unui membru din fiecare grup sã rãmânãacolo unde este iar celorlalþi sã se alãture altor grupuri. (Aceastã metodãeste folositã pentru a asigura comunicarea activitãþii grupurilor restrânse.)

.....

12.3012 .3012 .3012 .3012 .30

.....

.....

.....

Activitate: recapitularea paºilor executaþi în sesiunea de dimineaþãActivitate: recapitularea paºilor executaþi în sesiunea de dimineaþãActivitate: recapitularea paºilor executaþi în sesiunea de dimineaþãActivitate: recapitularea paºilor executaþi în sesiunea de dimineaþãActivitate: recapitularea paºilor executaþi în sesiunea de dimineaþã20 minute20 minute20 minute20 minute20 minute(Aceasta ajutã participanþii sã reflecteze atât asupra modului de organizare asesiunii, cât ºi asupra lucrurilor pe care le-au învãþat)

Întrebaþi participanþii care cred cã au fost obiectivele de formare alesesiunii de dimineaþã, ºi comparaþi-le cu predicþiile lor anterioare.Participanþii vor opera, în scris, o analizã atât a obiectivelor pe care le-auatins, cât ºi a acelora pe care nu le-au atins, explicând motivele pentrucare unele obiective au fost atinse ºi altele nu.Distribuiþi pachetul cu suportul de curs C

.....

.....

.....






2727272727


22222

Planurile sesiunilorPlanurile sesiunilorPlanurile sesiunilorPlanurile sesiunilorPlanurile sesiunilor


.....Salutaþi participanþii ºi organizaþi activitatea pentru urmãtoarele 2 sesiuni.Cereþi participanþilor sã deseneze un ceas ºi, în urma discuþiilor cu colegii, sãstabileascã întâlniri cu câte o persoanã la orele 9.00, 12.00, 14.00 ºi cu 4persoane la ora 17.00.

Citiþi cu voce tare obiectivele sesiunii.

Activitate: Încãlzire 20 minuteActivitate: Încãlzire 20 minuteActivitate: Încãlzire 20 minuteActivitate: Încãlzire 20 minuteActivitate: Încãlzire 20 minute

14 .0014 .0014 .0014 .0014 .00

14 .3014 .3014 .3014 .3014 .30

Cereþi participanþilor sã meargã la întâlnirea de la ora 17.00.În cadrul ‘întâlnirii’, participanþii vor discuta doua aspecte:- Care a fost cea mai valoroasã abilitate dobânditã în timpul unei sesiunide formare la care au participat pâna acum ?- Enumerarea situaþiilor în care aceastã abilitate le-a folosit în activitateade predare / formare.Ideile importante discutate în fiecare grup vor fi împãrtãºite tuturorparticipanþilor.Cereþi-le participanþilor sã rãmânã în grupurile de patru.

.....

.....


Activitate: proiectarea obiectivelor 60 minuteActivitate: proiectarea obiectivelor 60 minuteActivitate: proiectarea obiectivelor 60 minuteActivitate: proiectarea obiectivelor 60 minuteActivitate: proiectarea obiectivelor 60 minute

În grupuri de patru, participanþii enumerã teme pentru o sesiune deformare despre filosofia educaþiei incluzive. Acestea vor fi scrise pe ocoalã de filpchart.Prima schiþã de plan: scopuri ºi obiective de învãþare. Participanþii voridentifica scopul ºi obiectivele de învãþare ale sesiunii de formare. Li se vacere sã scrie obiective stabilite pentru cunoºtinþe, abilitãþi ºi atitudini.Formatorul ºi facilitatorii vor monitoriza activitatea de grup.Prima comunicare. Participanþii merg la „întâlnirea de la ora 9.00” ºidiscutã despre schiþele lor de plan timp de 5 minute.Participanþii se reîntorc la „întâlnirea de la ora 17.00”. Comunicã feed-back-ul primit. Apoi participanþii vor decide ce schimbãri sunt necesare ºiîºi vor revizui prima schiþã de plan.

.....

15.3015 .3015 .3015 .3015 .30

.....

.....

.....

.....

.....






2828282828


22222

Planurile sesiunilor (continuare)Planurile sesiunilor (continuare)Planurile sesiunilor (continuare)Planurile sesiunilor (continuare)Planurile sesiunilor (continuare)


.....Proiectarea activitãþilor de formare: conþinut ºi metode 45 minuteProiectarea activitãþilor de formare: conþinut ºi metode 45 minuteProiectarea activitãþilor de formare: conþinut ºi metode 45 minuteProiectarea activitãþilor de formare: conþinut ºi metode 45 minuteProiectarea activitãþilor de formare: conþinut ºi metode 45 minute16 .0016 .0016 .0016 .0016 .00

16 .4516 .4516 .4516 .4516 .45

17 .0517 .0517 .0517 .0517 .05

Participanþii sunt la întâlnirea de la ora 17.00. Temele enumerate în primaparte a sesiunii vor fi întrebuinþate în acest stadiu.Grupurile aleg temele care îndeplinesc obiectivele de învãþare.Utilizând formatul unui plan de sesiune, ei vor începe sã detalieze o temã,evidenþiind activitatea formatorului / activitatea participanþilor.Participanþii merg la întâlnirea de la ora 12.00, discutã asupra ceea ce aulucrat ºi cer feedback.Se reîntorc la întâlnirea de la ora 17.00 ºi comunicã feedback-ul primit.Apoi vor decide ce schimbãri sunt necesare ºi îºi vor revizui planificarea

.....

Reamintiþi participanþilor despre existenþa jurnalului de reflecþie zilnicã ºicereþi-le sã-ºi noteze gândurile ºi sentimentele, ghidându-se dupã domeniilede reflecþie indicate.Încheierea activitãþilorÎncheierea activitãþilorÎncheierea activitãþilorÎncheierea activitãþilorÎncheierea activitãþilor

Proiectarea activitãþilor de formare: conþinut ºi metode 20 minuteProiectarea activitãþilor de formare: conþinut ºi metode 20 minuteProiectarea activitãþilor de formare: conþinut ºi metode 20 minuteProiectarea activitãþilor de formare: conþinut ºi metode 20 minuteProiectarea activitãþilor de formare: conþinut ºi metode 20 minute

Participanþii sunt la întâlnirea de la ora 17.00. Temele enumerate însesiunea 3 vor fi întrebuinþate în acest stadiu.Grupurile aleg temele care îndeplinesc obiectivele de învãþare.Utilizând formatul unui plan de sesiune, ei vor aloca timpul necesar pentruîndeplinirea unui obiectiv de formare prin metodele alese de ei. Apoilisteazã materialele ºi suporturile de curs care vor fi folosite.Participanþii merg la întâlnirea de la ora 14.00, discutã timp de 5 minuteasupra a ceea ce au lucrat.Se reîntorc la întâlnirea de la ora 17.00 ºi comunicã feedback-ul primit.Apoi vor decide ce schimbãri sunt necesare ºi îºi vor revizui planificarea

.....

17.3017 .3017 .3017 .3017 .30

.....

.....

.....

.....

.....

.....

Toate grupurile vor aºeza planurile sesiunii pe perete, pentru a putea fi vãzutede cãtre toþi participanþii.Formatorul faciliteazã discuþia pe marginea urmãtoarelor întrebãri :

Care au fost cele mai dificile stadii ale proiectãrii ?De ce ?Cum poate fi întrebuinþatã experienþa anterioarã a persoanei participantela formare pentru a forma noi cunoºtinþe ?Care sunt activitãþile care oferã persoanelor participante la formareposibilitatea de a dezvolta cunoºtinþe ºi abilitãþi?Care dintre activitãþi tin cont de diversitatea stilurilor de învãþare dincadrul grupului?

...............

.....

.....

.....

.....






2929292929


22222


La sfârsitul acestor 4 sesiuni, participanþii vor avea capacitatea sã :1. înþeleagã teoria de bazã a evaluãrii;2. identifice cine, ce, cum ºi de ce se evalueazã formarea;3. proiecteze procese de evaluare.

Evaluarea formãriiEvaluarea formãriiEvaluarea formãriiEvaluarea formãriiEvaluarea formãrii


.....Uraþi bun venit participanþilor ºi explicaþi scopul sesiunii

Activitate: scopul activitãþii de evaluare a formãrii (30 minute)Activitate: scopul activitãþii de evaluare a formãrii (30 minute)Activitate: scopul activitãþii de evaluare a formãrii (30 minute)Activitate: scopul activitãþii de evaluare a formãrii (30 minute)Activitate: scopul activitãþii de evaluare a formãrii (30 minute)

9 .009 .009.009.009.00

9.309.309.309.309.30

Cereþi participanþilor sã-ºi reaminteascã experienþe anterioare în legaturãcu evaluarea ºi facilitãþi o discuþie scurtã.Activitate de brainstorming: “De ce ar trebui sã evaluam o sesiune deformare ?” Notaþi rãspunsurile pe o coalã de flipchart.Accentuaþi faptul cã evaluarea se face pentru a atribui o valoare unuilucru, pentru a-i reflecta calitatea ºi eficienþa.Activitate de brainstorming: “Cine ar trebui sã evalueze o sesiune deformare ?” Notaþi rãspunsurile pe o coalã de flipchart.Accentuaþi faptul cã formatorii, participanþii, sponsorii, etc., toatepersoanele implicate pot avea un interes în evaluarea formãrii.

.....

Abordãri în evaluarea cursurilor de formareAbordãri în evaluarea cursurilor de formareAbordãri în evaluarea cursurilor de formareAbordãri în evaluarea cursurilor de formareAbordãri în evaluarea cursurilor de formare

Facilitatorul explicã ciclul schimbãrii ca parte a teoriei evaluãrii – intrãri, proces,ieºiri ºi consecinþe sau impact.

Accentuaþi cã orice activitate planificatã conþine aceste elemente ºi cã ele seintercondiþioneazã.

Prezentare în legaturã cu formarea: intrãri (formatori, participanþi, materialepentru formare, fonduri ºi spatiu), proces (metode de formare, stil, abilitãþi defacilitare, participare etc), ieºiri (participanþi formaþi, obiective îndeplinite,produse de atelier gen materiale vizuale etc.), impact (rezultatul final –comportament schimbat, calitate crescutã a serviciilor prestate de cãtre ceiformaþi etc.)(PP: 27, 28, 29)

Facilitaþi o scurtã discuþie în legãturã cu relaþia dintre planificarea ºi evaluareaformãrii – accentuând cã a) planificarea formãrii trebuie sã conþinã metodeleºi criteriile pentru evaluare, ºi b) rezultatul evaluãrii constituie baza unui nouplan de formare.

.....

.....

.....

.....






3030303030

Activitate: proiectarea evaluãrii 40 minuteActivitate: proiectarea evaluãrii 40 minuteActivitate: proiectarea evaluãrii 40 minuteActivitate: proiectarea evaluãrii 40 minuteActivitate: proiectarea evaluãrii 40 minute

.....

.....

Rugaþi participanþii „sã meargã la întâlnirea de la ora 17.00”; cereþi-le sãdecidã cine ar putea evalua sesiunea de formare proiectatã anterior ºi sãelaboreze o metodã de evaluare rapidã ºi informalã – aceasta putând fioricât de creativã sau distractivã doresc.Fiecare grup va demonstra pe rând propria abordare a evaluãrii.



22222






3131313131


22222

Evaluarea (continuare)Evaluarea (continuare)Evaluarea (continuare)Evaluarea (continuare)Evaluarea (continuare)


.....Metode de evaluare a unei sesiuni de formareMetode de evaluare a unei sesiuni de formareMetode de evaluare a unei sesiuni de formareMetode de evaluare a unei sesiuni de formareMetode de evaluare a unei sesiuni de formare

Explicaþi cã putem evalua înainte de formare, în timpul formãrii, imediat dupãformare sau dupã o anumitã perioadã de timp, de exemplu dupã 3 luni.

Scrieþi urmãtoarea întrebare pe o coalã de flipchart : “Cum evaluãm o sesiunede formare?” ºi cereþi participanþilor sã se gândeascã la experienþa lor anterioarãîn legãturã cu evaluarea ºi, prin brainstorming, sã alcãtuiascã o listã de metodede evaluare a formãrii.

Activitatea 1 : Gândiþi / lucraþi în perechi / comunicaþi – ConþinutulActivitatea 1 : Gândiþi / lucraþi în perechi / comunicaþi – ConþinutulActivitatea 1 : Gândiþi / lucraþi în perechi / comunicaþi – ConþinutulActivitatea 1 : Gândiþi / lucraþi în perechi / comunicaþi – ConþinutulActivitatea 1 : Gândiþi / lucraþi în perechi / comunicaþi – Conþinutulunui formular de evaluare 25 minuteunui formular de evaluare 25 minuteunui formular de evaluare 25 minuteunui formular de evaluare 25 minuteunui formular de evaluare 25 minute

11 .0011 .0011 .0011 .0011 .00

11 .4511 .4511 .4511 .4511 .45

12 .2012 .2012 .2012 .2012 .20 Cereþi participanþilor sã priveascã peretele unde au expus tehnicile de formarepe care voiau sã le exerseze. Verificaþi dacã nu vor sã mai adauge ºi altele.Identificaþi grupuri de câte 2 sau 3 participanþi pentru fiecare tehnicã deformare.


Activitatea 2 : proiectarea unui formular de evaluare 40 minuteActivitatea 2 : proiectarea unui formular de evaluare 40 minuteActivitatea 2 : proiectarea unui formular de evaluare 40 minuteActivitatea 2 : proiectarea unui formular de evaluare 40 minuteActivitatea 2 : proiectarea unui formular de evaluare 40 minute

Cereþi participanþilor sã identifice aspectele asupra cãrora ar dori sãprimeascã feedback din partea cursanþilor în cazul livrãrii unei sesiuni deformare, ºi sã alcãtuiascã o listã.Apoi participanþii vor compara listele ºi vor discuta cu un partener.Împãrþiþi participanþii în grupuri ºi cereþi-le sã negocieze ce aspecte aleformãrii ar putea fi evaluate prin intermediul chestionarului de evaluare.Fiecare grup le va scrie pe hârtiuþe adezive colorate (de exemplu: aspectelegate de conþinut pe hârtiuþe albastre, cele în legãturã cu formatorul pehârtiuþe galbene etc.)Fiecare grup va prezenta aspectele identificate tuturor participanþilor,prin intermediul unui panou tematic (dupã culoare).

12 .3012 .3012 .3012 .3012 .30

.....

..........

.....

Împãrþiþi participanþii în 4 grupuri ºi cereþi-le sã proiecteze un formularde evaluare pentru acest curs de formare, luând în considerare intrãrile,procesul, ieºirile ºi impactul.Cereþi grupului 1 sã prezinte itemii referitori la intrãri – ºi vedeþi dacãalte grupuri au ceva de adãugat, grupului 2 sã prezinte itemii referitori laproces - ºi vedeþi dacã alte grupuri au ceva de adãugat, ºi aºa mai departe.

Distribuiþi pachetul cu suportul de curs D

.....

.....






3232323232


22222

Exersarea tehnicilor de formareExersarea tehnicilor de formareExersarea tehnicilor de formareExersarea tehnicilor de formareExersarea tehnicilor de formare

Ziua 4 Sesiunile 3 ºi 4Ziua 4 Sesiunile 3 ºi 4Ziua 4 Sesiunile 3 ºi 4Ziua 4 Sesiunile 3 ºi 4Ziua 4 Sesiunile 3 ºi 4

.....Aceste douã sesiuni au ca scop exersarea de cãtre participanþi a tehnicilor deformare specifice. Fiecare grup identifica o temã de formare ºi proiecteazã oactivitate întrebuinþând tehnica de formare respectivã.

Acestea vor fi prezentate întregului grup în Ziua 5 (când, în fapt, fiecareparticipant în parte va deveni formator iar ceilalþi vor fi participanþi la curs) ºica atare vor avea nevoie sã pregãteascã suport de curs, materiale, etc.

Formatorii trebuie sã stea în apropiere pentru a ajuta la nevoie.Înainte de sfârºitul sesiunii, formatorul trebuie sã verifice dacã toti participanþiisunt pregãtiþi pentru prezentãrile de a doua zi ºi sã identifice ordinea optimã.

Formatorul faciliteazã o activitate recapitulativã distractivã pentru întregulgrup.

Reamintiþi participanþilor despre existenþa jurnalului de reflecþie zilnicã ºi cereþi-le sã-ºi înregistreze gândurile ºi sentimentele, ghidându-se dupã domeniile dereflecþie indicate.

14 .0014 .0014 .0014 .0014 .00

17 .0017 .0017 .0017 .0017 .00






3333333333


22222


La sfârºitul acestor 3 sesiuni, participanþii vor fi capabili sã:1. demonstreze o tehnicã de formare;2. îºi evalueze propria performanþã ºi pe a celorlalþi.

Prezentãri pentru exersarea de tehnici de formarePrezentãri pentru exersarea de tehnici de formarePrezentãri pentru exersarea de tehnici de formarePrezentãri pentru exersarea de tehnici de formarePrezentãri pentru exersarea de tehnici de formare

Ziua 5 Sesiunile 1 ºi 2Ziua 5 Sesiunile 1 ºi 2Ziua 5 Sesiunile 1 ºi 2Ziua 5 Sesiunile 1 ºi 2Ziua 5 Sesiunile 1 ºi 2

.....Uraþi bun venit participanþilor ºi explicaþi structura zilei – ordinea prezentãrilor,etc.

Explicaþi faptul cã fiecare prezentare va fi evaluatã în funcþie de criteriile stabilitede participanþi. Facilitaþi o scurtã discuþie pentru a stabili de comun acordcriteriile, nu mai multe de 4, ºi determinaþi metoda de evaluare, de exemplumarcaje cu feþe zâmbitoare, încruntate, etc.

Prezentãri ale grupurilorPrezentãri ale grupurilorPrezentãri ale grupurilorPrezentãri ale grupurilorPrezentãri ale grupurilor


Prezentãri ale grupurilorPrezentãri ale grupurilorPrezentãri ale grupurilorPrezentãri ale grupurilorPrezentãri ale grupurilor


9.009.009.009.009.00

9.209.209.209.209.20

10 .3010 .3010 .3010 .3010 .30

11 .0011 .0011 .0011 .0011 .00

12 .3012 .3012 .3012 .3012 .30






3434343434


22222

EvaluareaEvaluareaEvaluareaEvaluareaEvaluarea


.....Formatorul faciliteazã discuþia în plen pentru a evalua prezentãrile pe bazametodei ºi criteriilor stabilite. Formatorul ar trebui sã se asigure cã oricecomentariu este cât se poate de pozitiv, de exemplu: ce v-a placut într-adevarla..., ce putea sã fie chiar ºi mai bine...

Formatorul cere feedback din partea fiecãrui participant, cu privire la cum s-asimþit în timpul prezentãrii.

14 .0014 .0014 .0014 .0014 .00

15 .0015 .0015 .0015 .0015 .00

15 .3015 .3015 .3015 .3015 .30 Furnizaþi fiecãrui participant câte un chestionar de evaluare ºi cereþi-le sã îlcompleteze.Multumiþi tuturor pentru participare ºi spuneþi la revedere.

Încheierea activitãþilorÎncheierea activitãþilorÎncheierea activitãþilorÎncheierea activitãþilorÎncheierea activitãþilor

Cereþi participanþilor sã traseze pe vitezometre o linie între 1 ºi 100 km/h,în punctul unde ei simt cã se aflã. De exemplu, pe vitezometrul “toatãlumea a avut ocazia sã participe”, în cazul în care un participant îºiapreciazã implicarea ca fiind minimã, el poate trasa o linie între 1 ºi 20iar în cazul în care îºi apreciazã participarea ca fiind bunã, marcheazã olinie între 70 ºi 100.Odatã ce toti participanþii au îndeplinit sarcina, se poate iniþia o discuþieasupra judecãþilor emise ºi asupra strategiilor pentru viitor, de exemplu:dacã ne aflãm acum în acest punct, de ce este nevoie pentru a înainta mairepede?

16.0016 .0016 .0016 .0016 .00

.....

.....

Formatorul rezumã ceea ce s-a realizat pe parcursul celor cinci zile de curs ºisolicitã participanþilor reflecþii imediate.

Activitate: plasaþi vitezometre pe perete (vezi materiale pentruActivitate: plasaþi vitezometre pe perete (vezi materiale pentruActivitate: plasaþi vitezometre pe perete (vezi materiale pentruActivitate: plasaþi vitezometre pe perete (vezi materiale pentruActivitate: plasaþi vitezometre pe perete (vezi materiale pentruformatori)formatori)formatori)formatori)formatori)






3535353535


33333

PPPPPARARARARARTEA A TREIATEA A TREIATEA A TREIATEA A TREIATEA A TREIA

PREZENTÃRIPREZENTÃRIPREZENTÃRIPREZENTÃRIPREZENTÃRIPOWERPOINTPOWERPOINTPOWERPOINTPOWERPOINTPOWERPOINT






3636363636


33333






3737373737


33333






3838383838


33333






3939393939


33333






4040404040


33333






4141414141


33333






4242424242


33333






4343434343


33333






4444444444


33333






4545454545


33333






4646464646


44444

PPPPPARARARARARTEA A PTEA A PTEA A PTEA A PTEA A PAAAAATRATRATRATRATRA

SUPORSUPORSUPORSUPORSUPORT T T T T DEDEDEDEDE CURS CURS CURS CURS CURS

Materialele cuprinse în aceastã parte a ghidului oferãinformaþii pentru formator, inclusiv fiºe de lucru carepot fi utilizate în sesiunile de formare. De asemenea,

materialele de faþã pot constitui suport de curs pentruparticipanþi.






4747474747


44444

Abordãri ale procesului de învãþareAbordãri ale procesului de învãþareAbordãri ale procesului de învãþareAbordãri ale procesului de învãþareAbordãri ale procesului de învãþare

Abordarea prin MemorareAbordarea prin MemorareAbordarea prin MemorareAbordarea prin MemorareAbordarea prin Memorare

A turna cunoºtinþe „cu tolcerul” într-un cap golA turna cunoºtinþe „cu tolcerul” într-un cap golA turna cunoºtinþe „cu tolcerul” într-un cap golA turna cunoºtinþe „cu tolcerul” într-un cap golA turna cunoºtinþe „cu tolcerul” într-un cap gol

Abordarea prin rezolvarea problemelorAbordarea prin rezolvarea problemelorAbordarea prin rezolvarea problemelorAbordarea prin rezolvarea problemelorAbordarea prin rezolvarea problemelor

Cursantul este perceput ca un “vas gol”.

Profesorul / formatorul vorbeºte, iar cursanþii ascultã /îºi însuºesc cunoºtinþele.

Cunoºtinþele sunt percepute ca un set apriori stabilit deinformaþii de încredere.

Profesorul / formatorul este perceput ca expert, deþinând toate informaþiile utile

.....

.....

.....

Crearea unui climat de învãþareCrearea unui climat de învãþareCrearea unui climat de învãþareCrearea unui climat de învãþareCrearea unui climat de învãþare

Formatorul/ facilitatorul furnizeazã cadrul în caremembrii grupului pot sã facã propriile descoperiri, sãcaute cauzele problemelor ºi sã gãseascã soluþii.

Formatorul pune întrebãri de genul: ce ? cum ? de ce ?

Participanþii dezvoltã în mod activ soluþii, plecând dela propria experienþã ºi propriile probleme.

.....

.....

.....

?????

?????

Dupã P. Friere, Working for Change

Suport de Curs ASuport de Curs ASuport de Curs ASuport de Curs ASuport de Curs A






4848484848


44444

Cum învãþãmCum învãþãmCum învãþãmCum învãþãmCum învãþãm

20%20%20%20%20%dindindindindinceeaceeaceeaceeaceea

ce audce audce audce audce aud

40% din40% din40% din40% din40% dinceea ceceea ceceea ceceea ceceea ce

audaudaudaudaudºiºiºiºiºi vãd vãd vãd vãd vãd

80% din ceea80% din ceea80% din ceea80% din ceea80% din ceeace descoperãce descoperãce descoperãce descoperãce descoperã

singurisingurisingurisingurisinguri

Oamenii îºi amintesc:Oamenii îºi amintesc:Oamenii îºi amintesc:Oamenii îºi amintesc:Oamenii îºi amintesc:






4949494949


44444

învãþarea participativã înseamnãînvãþarea participativã înseamnãînvãþarea participativã înseamnãînvãþarea participativã înseamnãînvãþarea participativã înseamnã

Acestea sunt unele dintre caracteristicile învãþãrii participative.Acestea sunt unele dintre caracteristicile învãþãrii participative.Acestea sunt unele dintre caracteristicile învãþãrii participative.Acestea sunt unele dintre caracteristicile învãþãrii participative.Acestea sunt unele dintre caracteristicile învãþãrii participative.

Împãrtãºireaexperienþelor

Descoperireindividualã a

lucrurilorÎnvãþarea din greºeli

Experimentarea Implicareatuturor

Amuzament

Sã-i provoci peceilalþi

sã gândeascã

Sã reflecteziasupra ceea ce

ai învãþat

Dezvoltarea încrederii

O multime deactivitãþi

Accesibilã oricui

Oamenii carecomunicã,

împãrtãºesc,discutã






5050505050


44444

Ciclul învãþãrii lui KolbCiclul învãþãrii lui KolbCiclul învãþãrii lui KolbCiclul învãþãrii lui KolbCiclul învãþãrii lui Kolb

Este în general binecunoscut faptul cã oamenii învaþã din propria experientã. Putemîntelege mai uºor niste informaþii noi, dacã le raportãm la ceea ce stim deja.

Kolb a identificat un model al acestei învãþãri ºi l-a transpus într-o diagramã simplã.(Kolb D. (1984) Învãþarea experienþialã)

PregãtireaPregãtireaPregãtireaPregãtireaPregãtireatestãrii întelegeriitestãrii întelegeriitestãrii întelegeriitestãrii întelegeriitestãrii întelegerii

ºi cunoºtinþelorºi cunoºtinþelorºi cunoºtinþelorºi cunoºtinþelorºi cunoºtinþelorachizitionateachizitionateachizitionateachizitionateachizitionate

(Eu încerc)(Eu încerc)(Eu încerc)(Eu încerc)(Eu încerc)

CiclulCiclulCiclulCiclulCiclulînvãþãriiînvãþãriiînvãþãriiînvãþãriiînvãþãrii

lui lui lui lui luiKOLBKOLBKOLBKOLBKOLB

ExperienþaExperienþaExperienþaExperienþaExperienþaconcretã aconcretã aconcretã aconcretã aconcretã a

evenimentelor înevenimentelor înevenimentelor înevenimentelor înevenimentelor înlumea realãlumea realãlumea realãlumea realãlumea realã

(Eu fac)(Eu fac)(Eu fac)(Eu fac)(Eu fac)

Ocazii de aOcazii de aOcazii de aOcazii de aOcazii de areflecta asuprareflecta asuprareflecta asuprareflecta asuprareflecta asupra

acestor experienþeacestor experienþeacestor experienþeacestor experienþeacestor experienþe(Eu simt)(Eu simt)(Eu simt)(Eu simt)(Eu simt)

Emiterea deEmiterea deEmiterea deEmiterea deEmiterea degeneralizãri ºigeneralizãri ºigeneralizãri ºigeneralizãri ºigeneralizãri ºi

concluzii caconcluzii caconcluzii caconcluzii caconcluzii caurmare aurmare aurmare aurmare aurmare a

reflectiei, ºireflectiei, ºireflectiei, ºireflectiei, ºireflectiei, ºiexprimarea de ideiexprimarea de ideiexprimarea de ideiexprimarea de ideiexprimarea de ideiºi teorii de aplicatºi teorii de aplicatºi teorii de aplicatºi teorii de aplicatºi teorii de aplicat

(Eu gândesc)(Eu gândesc)(Eu gândesc)(Eu gândesc)(Eu gândesc)






5151515151


44444

Stiluri de învãþareStiluri de învãþareStiluri de învãþareStiluri de învãþareStiluri de învãþare

Oamenii tind sã prefere anumite moduri de învãþare, cunoscute sub numele de stiluri deînvãþare. Formatorii ar trebuie sã fie conºtienþi de faptul cã în orice moment al formãrii,în salã se aflã oameni cu stiluri de învãþare diferite.

Doi psihologi britanici, dr. Peter Honey ºi profesor Alan Mumford au identificat patrustiluri principale de învãþare care corespund cu fiecare etapã din ciclul de învãþareexperienþialã al lui Kolb.

Act iv iº t i iAct iv iº t i iAct iv iº t i iAct iv iº t i iAct iv iº t i i Gânditori iGânditori iGânditori iGânditori iGânditori i TTTTTeoreticienii Pragmaticiieoreticienii Pragmaticiieoreticienii Pragmaticiieoreticienii Pragmaticiieoreticienii Pragmaticii

Activiºti iActiviºti iActiviºti iActiviºti iActiviºti i

Activiºtii se implicã pe deplin ºi obiectiv în noi experienþe. Le place sã trãiascã aici ºi acumºi sã se lase conduºi de experienþele imediate. Sunt deschiºi ºi lipsiþi de scepticism, lucrucare îi determinã sã devinã entuziaºti oricând se întâlnesc cu un lucru nou. Trãiesc dupãfilozofia: „Voi încerca orice o datã”. Au un program zilnic foarte încãrcat ºi încearcã sãatace diverse probleme prin brainstorming. De îndatã ce entuziasmul provocat de oactivitate se epuizeazã, se grãbesc sã caute o altã experienþã. Tind sã fie atraºi de experienþelenoi dar se plictisesc în momentul implementãrii ºi consolidãrii pe termen lung. De obicei,sunt viata ºi sufletul petrecerilor ºi cautã sã facã acele activitãþi care au o legãturã directãcu ei înºiºi.

TTTTTestare organizatãestare organizatãestare organizatãestare organizatãestare organizatãPragmaticulPragmaticulPragmaticulPragmaticulPragmaticul

Observare/Observare/Observare/Observare/Observare/ReflecþieReflecþieReflecþieReflecþieReflecþie

GânditorulGânditorulGânditorulGânditorulGânditorul

Formularea unFormularea unFormularea unFormularea unFormularea uneieieieieireguli/dezvoltareareguli/dezvoltareareguli/dezvoltareareguli/dezvoltareareguli/dezvoltarea

unei teoriiunei teoriiunei teoriiunei teoriiunei teoriiTTTTTeoreticianuleoreticianuleoreticianuleoreticianuleoreticianul

ExperimentareExperimentareExperimentareExperimentareExperimentareActivistulActivistulActivistulActivistulActivistul






5252525252

Activiºti i :Activiºti i :Activiºti i :Activiºti i :Activiºti i :

Învaþã cel mai bine cândÎnvaþã cel mai bine cândÎnvaþã cel mai bine cândÎnvaþã cel mai bine cândÎnvaþã cel mai bine când Învaþã mai putin cândÎnvaþã mai putin cândÎnvaþã mai putin cândÎnvaþã mai putin cândÎnvaþã mai putin când

Existã multe experienþe, probleme ºioportunitãþi noi care îi provoacã

Trebuie sã asculte prelegeri cuexplicaþii lungi despre cum trebuiefãcute diverse lucruri

..... .....

Li se cere sã caute miezul lucrurilor ºiprimesc sarcini pe care le considerãdificile

Li se oferã libertatea de a veni cu idei

Au ocazia de a conduce sau organizape alþii

Trebuie sã lucreze mult singuri, deexemplu sã citeascã sau sã scrie foartemulte notiþeLi se cere sã stea deoparte ºi sã nu seimpliceTrebuie sã urmeze instrucþiuni ca lacarte, fãrã libertate prea mare sauposibilitate de schimbare

.....

.....

.....

.....

.....

.....


44444

GânditoriiGânditoriiGânditoriiGânditoriiGânditorii

Gânditorilor le place sã stea ºi sã mediteze la experienþe, dar ºi sã le observe din diferiteunghiuri. Ei adunã informaþii, prima datã direct de la sursã, apoi ºi de la alþii ºi preferã sãle „rumege” bine înainte de a formula orice concluzie. Cel mai mult conteazã adunarea ºianaliza riguroasã a datelor ºi evenimentelor, deci tind sã amâne cât mai mult posibilformularea unor concluzii definitive. Filozofia lor spune cã trebuie sã fii precaut ºi sã nulaºi nici un lucru necercetat. „Uitã-te înainte sã sari”, „Gândeºte-te mult la ceea ce faci”.Sunt oameni gânditori cãrora le place sã analizeze toate perspectivele ºi implicaþiile posibileînainte de a face orice miºcare. Preferã sã ocupe un loc în spate, la întâlniri ºi discuþii. Leplace sã observe modul de acþiune al oamenilor. Îi ascultã pe alþii ºi aºteaptã sã vadãdirecþia discuþiilor înainte sã facã orice observaþie. Atunci când spun sau fac ceva, sebazeazã pe o imagine de ansamblu care include trecutul, dar ºi prezentul, observaþiilealtora, dar ºi ale lor.

Gânditorii:Gânditorii:Gânditorii:Gânditorii:Gânditorii:


.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

Pot lucra în propriul ritm, fãrã termenelimita scurte

Li se lasã timp de gândire înainte de aacþiona sau comenta, de exemplu li seacordã timp pentru pregãtiri

Au ocazia de a analiza ce s-a întâmplatºi de a se gândi la ce au învãþat

Au capacitatea de a efectua cercetãrifoarte detaliate ºi prelungite

Îºi fac probleme din cauza termenelorlimitã sau sunt grãbiþi sã treacã de la oactivitate la altaSunt forþaþi sã fie în centrul atenþiei,de exemplu ca lideri sau atunci cândtrebuie sã facã o prezentare

Nu au timp sã se pregãteascã, deexemplu când li se cere sã acþioneze sauemitã observaþii imediat, fãrãplanificareSunt obligaþi sã se implice pânã la capãt






5353535353

TTTTTeoreticienii:eoreticienii:eoreticienii:eoreticienii:eoreticienii:

TTTTTeoreticieniieoreticieniieoreticieniieoreticieniieoreticieniiTeoreticienii adapteazã ºi integreazã observaþiile în teorii complexe dar foarte logice. Eianalizeazã problemele pe o linie verticalã logicã, pas cu pas ºi asimileazã lucruri disparate înteorii coerente. Tind sã fie perfecþioniºti ºi nu se opresc pânã când lucrurile nu sunt aranjatebine ºi se încadreazã într-o schemã raþionalã. Le place sã analizeze ºi sintetizeze. Le place sãemitã prezumþii, principii, teorii de bazã, modele ºi sisteme de gândire; „dacã sunt logice, suntbune”. Întrebãrile pe care ºi le pun cel mai frecvent sunt: „Are sens?”, „Cum se potriveºte acestlucru cu celãlalt?”, „Ce prezumþii de bazã pot formula?”. Teoreticienii au tendinþa de a fidetaºaþi, analitici ºi dedicaþi unei obiectivitãþi rationale mai degrabã decât oricãrui lucru subiectivsau ambiguu. Preferã sã extindã orice certitudine ºi se simt inconfortabil când se confruntã cujudecãþi subiective, gândire lateralã ºi cu orice lucru care nu este fix.


.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

Învaþã lucruri care prezintã evidentavantaje practice, de exemplu cum sãeconomiseºti timp, cum sã te descurcicu oamenii mai ciudaþiLi se oferã repede ocazia de a pune înpracticã ceea ce învaþã

Li se oferã ocazia de a încerca diverselucruri singuri ºi primesc feedback dela un expert în care au încredere

Nu vãd nici un beneficiu în ceea ceînvaþã, de exemplu nu areaplicabilitate practicã

Nu existã nici un câstig material, deexemplu întâlniri mai scurte,reducerea volumului de muncãNu li se oferã instrucþiuni sau ocaziade a exersa diverse lucruri

Existã obstacole care le blocheazã accesulspre a utiliza ceea ce învaþã, de exempluobstacole politice sau de conducere


44444


.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

Existã o organizare clarã ºi un scopclar ºi stiu ce li se cere

Au timp sã gândeascã logica dintreidei, evenimente ºi situaþii

Sunt provocaþi intelectual, de exemplupuºi în situaþii complexe în care suntobligaþi sã utilizeze abilitãþi ºi cunoºtinþeObservã cã ceea ce fac se încadreazãîntr-un tipar logic

Sunt puºi în situatia de a faceanumite lucruri fãrã sã cunoascãscopul sau contextul acestoraSimt cã nu sunt pe aceeaºi lungime deundã, intelectual, cu ceilalþiparticipanþi, de exemplu dacã se aflãprintre multi activiºtiActivitatea nu este organizatã sausunt informaþi într-un moddezorganizatNu li se oferã ºansa de a-ºi utilizaabilitãþile de a raþiona

PragmaticiiPragmaticiiPragmaticiiPragmaticiiPragmaticiiPragmaticilor le place sã încerce idei ºi tehnici pentru a verifica dacã funcþioneazã practic. Eicautã, în mod pozitiv, idei noi ºi profitã de prima ocazie pentru a experimenta practicrespectivele lucruri. Le place sã facã diverse lucruri ºi acþioneazã rapid ºi cu încredere când estevorba de idei care îi atrag. Nu le place „vorba în gol” ºi tind sã-ºi piardã rãbdarea în cadruldiscuþiilor deschise. Sunt oameni de esenþã practicã ºi cu picioarele pe pãmânt ºi le place sã iadecizii practice ºi sã rezolve probleme. Pragmaticii considerã cã problemele ºi oportunitãþilesunt „provocãri”. Filozofia lor este: „întotdeauna existã o cale mai bunã” ºi „dacã functioneazã,atunci acel lucru este bun”.Pragmaticii:Pragmaticii:Pragmaticii:Pragmaticii:Pragmaticii:






5454545454

Aspecte cheieAspecte cheieAspecte cheieAspecte cheieAspecte cheie

Nu depuneþi eforturi pentru a vã aminti aceste etichetãri. În primul rând, sunt doar unghid – o persoanã poate deþine o combinaþie de stiluri care se pot schimba, în funcþie deactivitãþile în care este implicatã la un moment dat. În al doilea rând, etichetele nu suntatât de importante încât sã permitã recunoaºterea caracteristicilor fiecãrui stil, pe bazacãreia sã modificaþi apoi formarea ºi posibil, chiar propriile preferinþe de învãþare.

Pe scurt:Pe scurt:Pe scurt:Pe scurt:Pe scurt:


44444

Când oamenii trebuie sã înveþe, ei trebuie încurajaþi sã se schimbe. Cel mai eficientmod de a realiza acest lucru este sã îi ajutaþi sã înþeleagã ce beneficii vor obþine.

Oamenii învaþã cel mai bine când pot desãvârºi Ciclul de învãþare.

Oamenii pot fi ajutaþi sã înveþe atunci când formatorul este conºtient cã atât stilurilede învãþare ale formatorului cât ºi ale cursantului pot facilita învãþarea sau o potbloca. Prin urmare, este esenþial sã se conceapã un curs de formare care rãspundediferitelor stiluri de învãþare.

.....

.....

.....






5555555555

Opinii ale experþilor privind stilurile de învãþareOpinii ale experþilor privind stilurile de învãþareOpinii ale experþilor privind stilurile de învãþareOpinii ale experþilor privind stilurile de învãþareOpinii ale experþilor privind stilurile de învãþare

IntroducereIntroducereIntroducereIntroducereIntroducere

Experþii educaþionali recunosc din ce în ce mai mult cã oamenii învaþã în moduri diferite,cã au diferite stiluri de învãþare. Pentru formatori, dar ºi pentru cadre didactice,conºtientizarea existenþei diferitelor stiluri de învãþare poate avea un impact substanþialasupra pedagogiei, conducându-i spre o mai bunã înþelegere a nevoilor de învãþare ºi spreconºtientizarea necesitãþii de a utiliza materiale diferite, funcþie de stilul de învãþare ºi decomplexitate.

Ce sunt stilurile de învãþare?Ce sunt stilurile de învãþare?Ce sunt stilurile de învãþare?Ce sunt stilurile de învãþare?Ce sunt stilurile de învãþare?

Existã un studiu din literatura de specialitate, bazat pe teoria doctorului Howard Gardner(http://pzweb.harvard.edu/PIs/HG.htm), privind conceptul „inteligenþelor multiple”.Gardner este cel care a descoperit conceptul de inteligenþe multiple ºi a identificat iniþialºapte, apoi opt tipuri de inteligenþã. Din punct de vedere lingvistic, termenii de „Inteligenþemultiple” ºi „Stiluri de învãþare” sunt diferiþi. Totuºi, de îndatã ce citeºti câteva materiale,descoperi cã elementele descriptive ale fiecãruia sunt similare, cei doi termeni fiind deseoriutilizaþi într-o manierã interºanjabilã. De multe ori confuzia apare pe fondul unei distincþiilingvistice între cei doi termeni dar al lipsei unei distincþii logice sau metodologice.

În multe cazuri, se pare cã diverse persoane au considerat taxonomia lui Gardner ca punctde plecare, au modificat-o pentru a rãspunde propriilor cerinþe ºi au denumit rezultatuldin nou, sub forma unei scheme a stilurilor de învãþare, asa cum reiese dacã vei cãuta peinternet dupã termenul „stiluri de învãþare” (Cautaþi pe GOOGLE termenul “LearningStyles”), când vei obþine o sumedenie de categorii cu scheme care cuprind de la câtevastiluri de învãþare diferite la foarte multe stiluri. Urmãtoarele indicii te vor ajuta sã înþelegidiferitele scheme pe care le vei gãsi:


44444

Existã multe definiþii pentru termenul „stiluri de învãþare”. Din punctde vedere pedagogic, stilurile de învãþare sunt recunoaºterea faptuluicã oamenii învaþã diferit; cã în timp ce unii oameni învaþã mai repedecitind cãrþi, alþii învaþã mai rapid prin imagini ºi diagrame; cã în timp ceunii oameni preferã sã înveþe în grup, altor oameni le place sã lucrezesinguri.

stilurile de învãþare identificate în majoritatea schemelor tind sã se bazeze pe factorisenzoriali ºi sociali;

oamenii au mai multe stiluri de învãþare, nu doar unul. Majoritatea schemelor custilurile diferite identificate, vor conþine preferinþe mãsurabile. Stilul de învãþarefinal va lua forma unui profil care va indica preferinþele existente din toate acelestiluri;

stilurile de învãþare par sã se schimbe cu trecerea timpului ºi existã indicii puternicecã sunt afectate de contextul social al celui care învaþã. Unii cercetãtori susþin cãstilurile de învãþare sunt determinate social;

.....

.....

.....






5656565656


44444

din perspectiva pedagogicã, nu are sens sã verifici câte stiluride învãþare poti identifica ºi nici sã te angajezi într-odezbatere despre aspecte mai subtile ale definiþiei; importanteste sã informezi atât cadrele didactice, cât ºi pe cei careînvaþã cã oamenii învaþã în moduri diferite ºi cã acelediferenþe sunt nevoi de care trebuie sã se þinã seama înprocesul de predare ºi învãþare.

.....

Aceste observaþii sunt preluate din Masterclass; http://www.ltscotland.org.uk/ictineducaþion/index.asp






5757575757


44444

Stilurile de învãþare în funcþie de contextStilurile de învãþare în funcþie de contextStilurile de învãþare în funcþie de contextStilurile de învãþare în funcþie de contextStilurile de învãþare în funcþie de context

Stil de învãþareStil de învãþareStil de învãþareStil de învãþareStil de învãþare MetodãMetodãMetodãMetodãMetodã

Îi place sã citeascã, scrie ºi sãspunã poveºti.Este bun la memorare de nume,locuri, date ºi diverse informaþii.Învaþã cel mai bine dacãspune, aude ºi vede cuvinte.

Îi place sã facã experimente, sãrezolve probleme, sã lucreze cucifre, sã punã întrebãri ºi sãîncerce modele ºi asocieri.Este bun la matematicã,raþionare, logicã ºi rezolvare deprobleme.

Îi place sã deseneze, cons-truiascã, proiecteze ºi sãcreeze lucruri, sã viseze cuochii deschiºi, sã priveascãimagini, filme ºi sã se joacecu orice fel de maºinãrii.Este bun la imaginarea lucru-rilor, simþirea schimbãrilor,labirinte / puzzle, descifrareahãrþilor ºi tabelelor.

Învaþã cel mai bine cândvizualizeazã, viseazã, vede cuochii minþii ºi lucreazã cuimagini ºi culori.

Oferiþi-le materiale scrise ºicitiþi-le elevilor.Ascultaþi întrebãrile, temerileºi experienþele elevilor.Încurajaþi elevul sã vã relatezepovestea pe care a citit-o sausã expunã ceva ce a scris.Prezentaþi elevului cum sãediteze texte.Oferiþi-le posibilitatea de avizita biblioteci ºi librãrii.Daþi-le jocuri cu cuvinte, cumar fi scrabble, integrame,rebusuri.

Încurajaþi elevul sãexperimenteze.Invitaþi elevul sã vã ajute sãîncercaþi anumite lucruriPrezentaþi elevului tabele ºimodele de software.

Invitaþi elevul sã vã ajute sãplanificati resursele clasei.Dati elevului jocuri destrategie cum ar fi ºahul saumonopoly.

Oferiþi alternative vizualeataºate textului ºi vorbirii –grafice, ilustraþii multimedia.Oferiþi materiale de arta ºilucru manual.

Duceþi elevul sã viziteze galeriide artã, teatre ºi muzeePrezentaþi elevului echipa-mente digitale, graficã pesoftware ºi instrumente multi-media.Daþi elevului jocuri grafice cumar fi jocul cu imagini sau jocurisimulatoare

PreferinþãPreferinþãPreferinþãPreferinþãPreferinþã

VVVVVizualizualizualizualizual

Logico/Logico/Logico/Logico/Logico/matematicmatematicmatematicmatematicmatematic

LingvisticLingvisticLingvisticLingvisticLingvistic

Învaþã cel mai bine cândîncadreazã în categorii,clasificã ºi lucreazã cumodele / asocieri abstracte.






5858585858


44444

Stilurile de învãþare în funcþie de contextStilurile de învãþare în funcþie de contextStilurile de învãþare în funcþie de contextStilurile de învãþare în funcþie de contextStilurile de învãþare în funcþie de context

Stil de învãþareStil de învãþareStil de învãþareStil de învãþareStil de învãþare StrategieStrategieStrategieStrategieStrategiePreferinþãPreferinþãPreferinþãPreferinþãPreferinþã

InterpersonalInterpersonalInterpersonalInterpersonalInterpersonal

MuzicalMuzicalMuzicalMuzicalMuzical

Corporal-Corporal-Corporal-Corporal-Corporal-chinchinchinchinchinestezicestezicestezicestezicestezic

IntrapersonalIntrapersonalIntrapersonalIntrapersonalIntrapersonal

Îi place sã se miºte mult, sã atingã,sã vorbeascã ºi sã se foloseascã delimbajul trupului.

Este bun la activitãþile fizice ºi lucrumanual.

Învaþã cel mai bine când atinge, semiºcã, interacþioneazã în spaþiu ºiasimileazã cunoºtinte prinsenzaþiile pe care le procurã trupul.

Îi place sã cânte la instrumentemuzicale ºi din voce. Îi plac suneteleºi vocile umane

Este bun la ascultare, capabil sãdistingã diferitele sunete din mediu

Învaþã cel mai bine când ascultã, maiales atunci când existã un acordmuzical sau au anumit ritm

Îi place sã îºi facã mulþi prieteni, sãvorbeascã cu oamenii ºi sã sealãture unor grupuri.

Este bun la înþelegerea faþã deoameni, conducere, organizare,comunicare, manipulare ºimedierea conflictelor.

Învaþã cel mai bine cândîmpãrtãºeºte, comparã, relaþi-oneazã, coopereazã ºi intervie-veazã

Îi place sã lucreze singur ºi sã-ºiurmeze propriile interese.

Este bun la înþelegerea propriuluisine, se focalizeazã spre interiorprin sentimente/ vise, îºi urmeazãinstinctele/ interesele /þintele ºi esteoriginal.

Învaþã cel mai bine prin activitateindependentã, proiecte indivi-dualizate, sub propria îndrumare ºiîn propriul ritm ºi spaþiu.

Încurajaþi elevul sã participe ladansuri, sã joace un rol sau sãefectueze activitãþi sportive

Oferiþi elevului o varietate delucruri pe care sã le manipuleze ºisã le experimenteze

Jucaþi un joc cum ar fi ºaradele

Daþi elevului instrucþiuni oral(înregistrate, prin discurs rezumat)ca alternativã la text

Încurajaþi elevul sã ia parte laactivitãþi muzicale. Oferiþi elevuluiocazia de a merge la concerte ºispectacole de muzicã.

Oferiþi elevului un software cu carepoate compune piese muzicale

Oferiþi elevului ocazia de a lucra înperechi sau în grup

Încurajaþi discuþiile sau activitãþilede rezolvare a problemelor

Oferiþi accesul la forumuri dediscuþie online

Daþi elevului timp sã lucreze ºi sãexperimenteze singur

Invitaþi elevul sã arate ceea ce facesingur întregii clase

Încurajaþi elevul sã-ºi menþinã unjurnal






5959595959


44444

Chestionar pentru stilurile de învãþareChestionar pentru stilurile de învãþareChestionar pentru stilurile de învãþareChestionar pentru stilurile de învãþareChestionar pentru stilurile de învãþare

Chestionarul vã va ajuta sã identificaþi preferinþele dumneavoastrã de învãþare ºi sãîntelegeþi modul în care stilul de învãþare pe care îl aveþi poate afecta modul în careformaþi alte persoane.Acest chestionar se bazeazã pe unul dezvoltat de Honey ºi Mumford. A fost conceputpentru a vã ajuta sã aflaþi stilul(urile) de învãþare pe care îl (le) preferaþi. Nu existã nici olimitã de timp pentru completarea chestionarului, dar probabil vã va lua între 5 ºi 10minute.

Nu existã rãspunsuri corecte sau greºite, iar acurateþea rezultatelor depinde de precizia cu careputeþi rãspunde. Bifaþi enunþul dacã mai mult sunteþi în acord decât în dezacord cu el. Fiþiatenþi sã nu pierdeþi din vedere nici o întrebare pentru cã acest lucru va afecta rezultatul.

Îmi place sã ºtiu exact cum stau lucrurile.

Îmi place destul de mult sã-mi asum riscuri.

Prefer sã rezolv problemele printr-o abordare „pas cu pas” decât sã ghicesc rezolvarea.

Îmi plac lucrurile simple ºi directe mai mult decât cele mai complicate.

Deseori fac diverse lucruri „doar din plãcere”, nu mã prea gândesc înainte la ele.

Deseori nu iau lucrurile drept bune, ci îmi place sã le verific singur.

Când înveþi, cel mai mult conteazã dacã lucrurile învãþate funcþioneazã în practicã.

Caut în mod activ sã fac lucruri noi.

Când aud o idee nouã, imediat încep sã vãd cum o pot încerca practic.

Îmi place sã urmez o rutinã fixã ºi sã respect orarele etc.

Am mare grijã când încerc sã fac ceva. Nu-mi place sã mã grãbesc sã formulezconcluzii.

Îmi place sã fiu foarte atent când iau decizii ºi prefer sã cântãresc mai întâi toateposibilitãþile.

Nu-mi plac lucrurile „imprecise”; prefer sã vãd cã lucrurile se încadreazã într-unanumit tipar.

Îmi place sã pun punctul pe „i” în timpul discuþiilor.

Îmi place sã încerc ceva nou ºi diferit ºi consider cã este o provocare.

Prefer sã analizez în detaliu orice lucru înainte de a ajunge la o concluzie.

De obicei îmi este mai greu sã vin cu idei „pe moment”

Prefer sã am cât mai multe informaþii posibile despre subiectul care mã intereseazã.Cu cât am mai multe de analizat, cu atât mai bine.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.






6060606060


44444

Prefer sã fac lucrurile spontan, pe mãsurã ce apar, decât sã planific dinainte.

Tind sã judec ideile altora în funcþie de cum lucreazã acele persoane.

Nu cred cã poþi lua o decizie doar pentru cã ceva îþi spune cã este bine aºa. Trebuiesã analizezi totul.

Sunt destul de minuþios când fac ceva, un pic perfecþionist.

De obicei, în timpul discuþiilor intervin cu multe idei nãstruºnice.

În timpul discuþiilor propun idei care funcþioneazã.

Prefer sã abordez problemele din cât mai multe unghiuri diferite, înainte sã lerezolv.

De obicei, vorbesc mai mult decât ascult.

Destul de des mi se întâmpla sã gãsesc mai multe modalitãþi realiste de a rezolvalucrurile.

Cred cã o gândire atentã ºi logicã este cheia de rezolvare a multor lucruri.

Dacã trebuie sã scriu o scrisoare oficialã, prefer sã încerc mai multe ciorne înaintede scrisoarea finalã.

Îmi place sã iau în calcul toate alternativele înainte sã mã decid.

Nu-mi plac ideile nãstruºnice; nu sunt foarte practice.

Cel mai bine este sã te uiþi atent înainte sã sari.

De obicei, mai mult ascult decât vorbesc.

Nu conteazã cum faci un lucru, atâta timp cât funcþioneazã.

Nu mã deranjez sã respect sau sã fac reguli ºi planuri pentru cã eliminã orice aspectdistractiv al lucrurilor.

De obicei, sunt „viaþa ºi sufletul petrecerilor”.

Fac orice este nevoie pentru a-mi termina munca.

Îmi place sã descopãr cum funcþioneazã anumite lucruri.

Îmi place cã întâlnirile ºi discuþiile sã respecte un anumit tipar ºi sã se încadreze întimp.

Nu mã enervez deloc dacã lucrurile scapã puþin de sub control.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.






6161616161


44444

SCORUL DUMNEASCORUL DUMNEASCORUL DUMNEASCORUL DUMNEASCORUL DUMNEAVOASTRÃVOASTRÃVOASTRÃVOASTRÃVOASTRÃ

Notaþi câte un „1” , în dreptul numãrului fiecãrei întrebãri de mai jos, pe care aþi bifat-o,apoi adunaþi toate cifrele de „1” din fiecare coloanã.

258

15192326353640

11121618212529303233

136

10131722283839

479

14202427313437

ActivistActivistActivistActivistActivist GânditorGânditorGânditorGânditorGânditor TTTTTeoreticianeoreticianeoreticianeoreticianeoretician PragmaticPragmaticPragmaticPragmaticPragmatic

Dispuneþi scorurile obþinute în fiecare coloanã pe braþele crucii de mai jos, apoi legaþipunctele de pe axele adiacente precum în exemplul de mai jos. Veþi obþine o reprezentaregraficã a punctelor tari pe care le aveþi în procesul de învãþare ºi veþi vedea unde vãsituaþi.

ActivistulActivistulActivistulActivistulActivistul

TTTTTeoreticianuleoreticianuleoreticianuleoreticianuleoreticianul

PragmaticulPragmaticulPragmaticulPragmaticulPragmaticul

GânditorulGânditorulGânditorulGânditorulGânditorul

10

5

10 5

105

10

5

Veþi gãsi indicii spre mai multe chestionare alternative la adresahttp://www.support4learning.org.uk/educaþion/lstyles.htm#Mainly






6262626262

Evaluarea Evaluarea Evaluarea Evaluarea Evaluarea Formãrii Formãrii Formãrii Formãrii Formãrii

Planificare &Planificare &Planificare &Planificare &Planificare &ProiectareProiectareProiectareProiectareProiectare

Livrarea Livrarea Livrarea Livrarea Livrarea Formãrii Formãrii Formãrii Formãrii Formãrii

Identificarea Identificarea Identificarea Identificarea Identificarea Nevoilor de Nevoilor de Nevoilor de Nevoilor de Nevoilor de

FormareFormareFormareFormareFormare

PerformanþaPerformanþaPerformanþaPerformanþaPerformanþa

Ciclul formãrii sistematiceCiclul formãrii sistematiceCiclul formãrii sistematiceCiclul formãrii sistematiceCiclul formãrii sistematice

Cei patru paºi, aºa cum sunt ilustraþi în diagrama de mai sus, furnizeazã un cadru extinsºi sistematic.


44444






6363636363

Indicii pentru o bunã facilitareIndicii pentru o bunã facilitareIndicii pentru o bunã facilitareIndicii pentru o bunã facilitareIndicii pentru o bunã facilitarePPPPPAAAAARRRRRTTTTTEEEEEAAAAA

44444

Asumaþi-vã responsabilitatea de a ajuta participanþii sã treacã peste tendinþa fireascãde a nu comunica deschis în cadrul unui grup.Convingeþi participanþii sã vã vorbeascã ºi ajutaþi-i sã se simtã auziþi.Atrageþi în discuþie ºi persoanele mai tãcute.Sprijiniþi participanþii, încurajându-i sã gândeascã.Asumaþi-vã responsabilitatea de a gãsi modalitãþi de atingere a obiectivelor propuse.Ajutaþi participanþii sã se implice.

.....

.........................

Pentru a încuraja o participare completãPentru a încuraja o participare completãPentru a încuraja o participare completãPentru a încuraja o participare completãPentru a încuraja o participare completã

Ajutaþi participanþii sã conºtientizeze cã parteneriatele solide se construiesc pe bazaunei înþelegeri mutuale.Ajutaþi participanþii sã conºtientizeze cã perceperea lucrurilor dintr-o perspectivãdiferitã faþã de cea proprie este vitalã pentru înþelegerea mutualã.Acceptaþi faptul cã neînþelegerile sunt inevitabile, fiind un factor de stres pentrutoate persoanele implicate.Acordaþi sprijin participanþilor care au probleme.Ramâneþi complet imparþial, ascultaþi cu atenþie toate punctele de vedere, astfelîncât fiecare participant sã aibã încrederea cã existã cineva care îl înþelege.

.....

.....

.....

..........

Pentru a promova înþelegerea mutualã:Pentru a promova înþelegerea mutualã:Pentru a promova înþelegerea mutualã:Pentru a promova înþelegerea mutualã:Pentru a promova înþelegerea mutualã:

Ajutaþi participanþii în cãutarea ideilor ºi soluþiilor care sã reflecte punctele de vedereale tuturora.Acordaþi sprijin participanþilor pentru a se elibera de discuþii restrictive, gen “chestiunide serviciu”.Ajutaþi grupurile sã treacã peste perioadele dificile de construire a unui cadru comun.Ajutaþi grupurile sã formuleze propuneri creative care sã cuprindã mai multeperspective, deseori divergente.

.....

.....

..........

Promovarea soluþiilor incluzive:Promovarea soluþiilor incluzive:Promovarea soluþiilor incluzive:Promovarea soluþiilor incluzive:Promovarea soluþiilor incluzive:

Suport de Curs BSuport de Curs BSuport de Curs BSuport de Curs BSuport de Curs B






6464646464

Exemple de Abilitãþi de PrezentareExemple de Abilitãþi de PrezentareExemple de Abilitãþi de PrezentareExemple de Abilitãþi de PrezentareExemple de Abilitãþi de PrezentarePPPPPAAAAARRRRRTTTTTEEEEEAAAAA

44444

Stabilirea regulilor de desfãºurare potrivite grupului ºi asigurarea respectãrii acestorade cãtre grup.

Ascultarea activã, incluzând:- mentinerea contactului vizual;- întrebuinþarea corespunzãtoare a limbajului trupului;- identificarea cu perspectivele ºi sentimentele participanþilor, dar, în acelaºi timp,menþinerea privirii de ansamblu ºi conºtientizarea procesului.

Parafrazarea, contribuind la condensarea materialului ºi rezumarea contribuþiilorrepetitive.

Validarea/clarificarea scopului principal al unei exagerãri/distorsiuni, fãrã a insistaasupra corectitudinii sale.

Tratarea cu fermitate, dar ºi cu respect, a întreruperilor.

Recunoaºterea emoþiei, atunci când este exprimatã cu sinceritate, dar ºi asigurareafaptului cã mesajul transmis de vorbitor nu se pierde din cauza acestei emoþii.

Ordonarea – sprijin pentru a stabili o ordine atunci când mai multe persoane dorescsã exprime o idee în acelasi timp (probabil ca rãspuns la un anumit aspect sau sugestie).

Înregistrarea – urmãrirea diferitelor direcþii de gândire ce se manifestã simultan încadrul aceleiaºi discuþii.

Încurajarea/crearea unui climat deschis, care faciliteazã participarea tuturorpersoanelor, fãrã a pune accentul pe manifestãri individuale.

Echilibrarea – sprijin acordat grupurilor sã “echilibreze” discuþia chestionând altepuncte de vedere care pot fi prezente dar neexprimate.

Pãstrarea intenþionatã a tãcerii – planificarea unor pauze, pentru a da posibilitateavorbitorilor de a se gândi în liniºte la ceea ce vor sã spunã.

Accent pe baza comunã - validarea dezacordurilor care conduc la polaritãþi în interiorulunui grup ºi focalizarea asupra aspectelor unde existã acord între membrii grupului.

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

Exemple de abilitãþi necesare unui facilitator sunt descrise în cele ce urmeazã.Exemple de abilitãþi necesare unui facilitator sunt descrise în cele ce urmeazã.Exemple de abilitãþi necesare unui facilitator sunt descrise în cele ce urmeazã.Exemple de abilitãþi necesare unui facilitator sunt descrise în cele ce urmeazã.Exemple de abilitãþi necesare unui facilitator sunt descrise în cele ce urmeazã.






6565656565

CEI 5 F ai FacilitãriiCEI 5 F ai FacilitãriiCEI 5 F ai FacilitãriiCEI 5 F ai FacilitãriiCEI 5 F ai FacilitãriiPPPPPAAAAARRRRRTTTTTEEEEEAAAAA

44444

Facilitatorii au o influenþã considerabilã asupra tonului general ºi atmosferei imprimateunei întâlniri/ formãri. La început, oamenii se uitã mai mult la propriile scaune decât

unii la alþii ! O atitudine prietenoasã oferã participanþilor un sentiment de relaxare carecontribuie la îmbunãtãþirea calitãþii contribuþiei lor. Aceastã atitudine este ºi

contagioasã – un zâmbet atrage dupã sine alt zâmbet.

Dar trebuie de asemenea sã fie ºi...

Întotdeauna vor exista limite de timp. Facilitatorul are responsabilitatea de a ducediscuþia mai departe, deºi unii participanþi se vor împotrivi.

Fiecare sesiune de curs necesitã o focalizare – proiectarea obiectivelor de învãþareasigurã acest lucru. Fiecare sesiune trebuie sã respecte, mai mult sau mai puþin,

proiectul/ planul iniþial. A rãmâne focalizat poate însemna ºi a fi ferm.

Unele discuþii pot devia de la programul iniþial. Facilitatorul trebuie sã hotãrascãsituaþiile în care acestea pot fi continuate sau în care acestea necesitã redirecþionare.

Toti participanþii trebuie trataþi în acelaºi fel ºi tuturora trebuie sã le fie oferite ocaziide implicare. Facilitatorul are responsabilitatea ca toatã lumea sã înveþe.

FermFermFermFermFerm

Foarte PrietenosFoarte PrietenosFoarte PrietenosFoarte PrietenosFoarte Prietenos

FocalizatFocalizatFocalizatFocalizatFocalizat

FlexibilFlexibilFlexibilFlexibilFlexibil

Fair PlayFair PlayFair PlayFair PlayFair Play






6666666666

Bariere în învãþareBariere în învãþareBariere în învãþareBariere în învãþareBariere în învãþarePPPPPAAAAARRRRRTTTTTEEEEEAAAAA

44444

Participanþii simt cã materialul nu este relevantParticipanþii simt cã materialul nu este relevantParticipanþii simt cã materialul nu este relevantParticipanþii simt cã materialul nu este relevantParticipanþii simt cã materialul nu este relevantAceastã barierã nu ar trebui sã existe dacã obiectivele sesiunii sunt explicate/stabilitede comun acord de la bun început ºi afisate de-a lungul întregii sesiuni.

Participanþii nu ºtiu cu siguranþã ce sã facãParticipanþii nu ºtiu cu siguranþã ce sã facãParticipanþii nu ºtiu cu siguranþã ce sã facãParticipanþii nu ºtiu cu siguranþã ce sã facãParticipanþii nu ºtiu cu siguranþã ce sã facãUn facilitator trebuie sã explice cu claritate grupului cerinþele fiecãrei activitãþi, ºi sãverifice cã toti participanþii au înteles, furnizându-le ocazii de a pune întrebãri. Estenecesar de asemenea ca facilitatorul sã observe grupul pentru a acorda sprijin celorîncã nesiguri.

Participanþii nu au încredere în eiParticipanþii nu au încredere în eiParticipanþii nu au încredere în eiParticipanþii nu au încredere în eiParticipanþii nu au încredere în eiUnele persoane pot întâmpina dificultãþi atunci când doresc sã cearã explicaþiisuplimentare pentru clarificare ºi au sentimentul cã toata lumea, cu excepþia lor, ºtiece sã facã. Lucrul în grupuri restrânse îi pune în situaþia de a participa cu o conºtiinþãde sine diminuatã. Este necesar ca facilitatorul sã modifice componenþa grupurilorpentru a oferi fiecãruia în parte ocazia de a contribui.

Încãpere lipsitã de confort / zgomot / distragerea atenþieiÎncãpere lipsitã de confort / zgomot / distragerea atenþieiÎncãpere lipsitã de confort / zgomot / distragerea atenþieiÎncãpere lipsitã de confort / zgomot / distragerea atenþieiÎncãpere lipsitã de confort / zgomot / distragerea atenþieiEste necesar ca facilitatorul sã verifice locaþia înainte de începerea sesiunii, pentru ase asigura cã este confortabilã ºi dotatã cu facilitãþi corespunzãtoare pentru participanþi(de exemplu: existenþa unor toalete dezafectate, zgomotul sistemului de ventilaþie)etc. Facilitatorul ar trebui, de asemenea, sã întrebe managerul locaþiei respectivedacã anumite activitãþi ce se desfãºoarã acolo în timpul seminarului ar putea distrageatenþia participanþilor. Repetãm, pregãtirea ºi planificarea sunt esenþiale.

Participanþii se simt presaþi / simt cã se merge prea repedeParticipanþii se simt presaþi / simt cã se merge prea repedeParticipanþii se simt presaþi / simt cã se merge prea repedeParticipanþii se simt presaþi / simt cã se merge prea repedeParticipanþii se simt presaþi / simt cã se merge prea repedeÎn timpul sesiunii, facilitatorul trebuie sã verifice dacã ritmul cursului este potrivitpentru toþi participanþii. Oamenii îºi pierd interesul dacã simt ca nu pot face faþã oriau pierdut firul discuþiei. Ca atare, planul sesiunii trebuie sã permitã timp pentrureflecþii, observaþii sau întrebãri.

Se vorbeºte prea multSe vorbeºte prea multSe vorbeºte prea multSe vorbeºte prea multSe vorbeºte prea multFacilitatorul trebuie sã furnizeze o combinaþie de activitãþi ºi informaþii, pentru aveni în întâmpinarea diferitelor stiluri de învãþare existente în cadrul unui grup. Uniiparticipanþi preferã sã se concentreze pe teorie ºi sã ia notiþe, în timp ce alþii preferãsã se implice activ ºi sã colaboreze cu ceilalþi în îndeplinirea sarcinilor.

Expirarea timpuluiExpirarea timpuluiExpirarea timpuluiExpirarea timpuluiExpirarea timpuluiDacã sesiunea se încheie înainte ca participanþii sã fi atins toate obiectivele stabilitepentru acea sesiune, ei ar putea pleca cu un sentiment de frustrare ºi insatisfacþie. Deasemenea, este improbabil sã existe timp pentru a evalua sesiunea împreunã cuparticipanþii. Pentru a evita aceste lucruri, facilitatorul trebuie sã proiecteze în prealabilun ghid sau plan al sesiunii, cuprinzând timpul alocat fiecãrui exerciþiu / subiect, ºi sãconducã sesiunea astfel încât limitele de timp sã fie respectate.

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

Orice sesiune sau curs este un proces bidirecþional, necesitând implicare activã atât dinpartea facilitatorului cât ºi din partea participanþilor. Lipsa participãrii totale a membrilorgrupului se poate datora unui numãr de factori, mulþi dintre ei putând fi evitaþi dacã arfi fost luaþi în considerare în stadiul de planificare a sesiunii. Mai jos sunt descrisecâteva bariere în învãþare de care un facilitator trebuie sã fie conºtient.






6767676767

Lista de verificare pentru formarea în echipã / facilitarea în echipãLista de verificare pentru formarea în echipã / facilitarea în echipãLista de verificare pentru formarea în echipã / facilitarea în echipãLista de verificare pentru formarea în echipã / facilitarea în echipãLista de verificare pentru formarea în echipã / facilitarea în echipãPPPPPAAAAARRRRRTTTTTEEEEEAAAAA

44444

Petreceþi timp pentru a vã cunoaºte cu ceilalþi ºi a înþelege mai bine :- punctele tari ºi slabe ale fiecãruia- perspectivele fiecãruia- stilurile de formare ale fiecãruia- nivelurilor de cunoºtinþe, abilitãþi ºi experienþã ale fiecãruia.

Planificaþi un timp de pregãtire în echipã – va dura mai mult sã lucraþi cu altcineva.

Stabiliþi de comun acord scopurile ºi obiectivele formãrii.

Negociaþi stilul, abordarea ºi modul de prezentare.

Discutaþi cunoaºterea grupului.

Clarificaþi aspectele cu privire la cine, ce va face ºi când va face.

Discutaþi modalitãþi de abordare a unor situaþii dificile, de exemplu: declanºareaunui conflict în interiorul grupului sau a unui conflict între un membru al grupului ºiunul dintre dvs.

Stabiliþi de comun acord abordarea concluziilor pe scurt ºi a feedback-ului primit dela fiecare.

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....AAAAAvantaje:vantaje:vantaje:vantaje:vantaje:

Dezavantaje:Dezavantaje:Dezavantaje:Dezavantaje:Dezavantaje:

Programul de formare poate fi obositor ºi extenuant emoþional – este bine sãîmpãrþiþi munca cu altcineva.Feedback, recapitulare ºi concluzii – este bine sã aveþi un coleg cu care sã faceþitoate acestea.Formatorii îºi pot exploata punctele tari prin distribuirea rolurilor ºi a sarcinilor.Asigura flexibilitate ºi asumarea a douã roluri în acelasi timp; de exemplu o persoanãconduce sesiunea, alta noteazã pe flipchart, etc.

.....

.....

..........

Duce la creºterea duratei ºi a costurilor, luând în considerare planificarea prealabilã,facilitarea cursului ºi evaluarea finalã.Lipsa flexibilitãþii – deseori formatorii trebuie sã-ºi adapteze programul planificatîn prealabil, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor participanþilor; acest lucru estemult mai dificil de realizat când nu existã doar o singurã persoanã care sã controlezeîntregul proces.Existã cazuri în care formatorii / facilitatorii nu se înteleg între ei, au niveluri diferitede abilitãþi ºi experienþã sau au stiluri de lucru total diferite – toate aceste aspecteduc la crearea unei tensiuni.

.....

.....

.....






6868686868

Alegerea metodelor ºi tehnicilor de formare corespunzãtoareAlegerea metodelor ºi tehnicilor de formare corespunzãtoareAlegerea metodelor ºi tehnicilor de formare corespunzãtoareAlegerea metodelor ºi tehnicilor de formare corespunzãtoareAlegerea metodelor ºi tehnicilor de formare corespunzãtoarePPPPPAAAAARRRRRTTTTTEEEEEAAAAA

44444

Într-o situaþie datã, întrebuinþarea unei metode poate fi mai inspiratã decât a alteia.Nu este o ºtiinþã exactã (!), în schimb se pot oferi unele linii directoare generale.

Ob iec t i ve le fo rmãr i iOb iec t i ve le fo rmãr i iOb iec t i ve le fo rmãr i iOb iec t i ve le fo rmãr i iOb iec t i ve le fo rmãr i i Activitãþi de evaluareActivitãþi de evaluareActivitãþi de evaluareActivitãþi de evaluareActivitãþi de evaluare

Prin lecturã, prezentãri,brainstorming, cu ajutorulradioului/televizorului,studii de caz

Demonstraþii sauinstrucþiuni, urmate deactivitãþi practice ºifeedback de corectare agreºelilor.

Discuþia, jocul de rol,modelele, simularea,exerciþiile de clarificare

Examinare oralãExaminare scrisã

Observaþia la locul de muncãsau în timpul activitãþilorpractice sau a jocului de rol;o listã de verificare în timpulobservaþiei ar fi utilã

Indirecte, prin observareacomportamentului la loculde muncã

Activitãþi de formareActivitãþi de formareActivitãþi de formareActivitãþi de formareActivitãþi de formare

Când obiectivul dvs.este transmiterea decunoºtinþe /informaþii

Când obiectivul dvs.este predareaabilitãþilor(manuale, degândire, deplanificare…)

Când obiectivul dvs.este schimbareaatitudinilor /valorilor






6969696969

TTTTTehnici de formare: demonstraþiaehnici de formare: demonstraþiaehnici de formare: demonstraþiaehnici de formare: demonstraþiaehnici de formare: demonstraþiaPPPPPAAAAARRRRRTTTTTEEEEEAAAAA

44444

DescriereDescriereDescriereDescriereDescriere

Demonstraþia este prezentarea modului în care se “poate face” ceva.

Util izareUtil izareUtil izareUtil izareUtil izare

AAAAAvantajevantajevantajevantajevantaje

A învãþa cursanþii anumite deprinderi/abilitãþi sau tehnici.A demonstra o abordare pas-cu-pas...........

atrage uºor atentia cursanþilor;aratã aplicaþia practicã a unei metode/ tehnici;implicã cursanþii atunci când acestia încearcãmetodã/tehnicã.

...............

Lucruri la care sã vã gândiLucruri la care sã vã gândiLucruri la care sã vã gândiLucruri la care sã vã gândiLucruri la care sã vã gândiþþþþþi înainte de a vã decide sã utilizai înainte de a vã decide sã utilizai înainte de a vã decide sã utilizai înainte de a vã decide sã utilizai înainte de a vã decide sã utilizaþþþþþi o demonstraþiei o demonstraþiei o demonstraþiei o demonstraþiei o demonstraþie

necesitã planificare ºi exerciþiu practic înainte;formatorul are nevoie de material suficient pentru ca toþi cursanþii sã poatãîncerca metoda/tehnica demonstratã;nu este utilã când grupul cursanþilor este mare;este necesarã oferirea de feed-back atunci când cursanþii încearcãmetoda/tehnica demonstratã;

..........

..........ProcesProcesProcesProcesProces:::::

Introduceþi „demonstraþia” – care este scopul demonstraþiei?Prezentaþi materialul pe care îl veþi utiliza.Demonstraþi.Demonstraþi din nou, explicând fiecare pas.Invitaþi cursanþii sã adreseze întrebãri.Invitaþi cursanþii sã practice metoda/tehnica prezentatã.Discutaþi despre cât de uºor/dificil a fost pentru ei sã exerseze metoda/tehnicademonstratã - concluzionaþi.

1.2.3.4.5.6.7.






7070707070

TTTTTehnici de formare: studiul de cazehnici de formare: studiul de cazehnici de formare: studiul de cazehnici de formare: studiul de cazehnici de formare: studiul de cazPPPPPAAAAARRRRRTTTTTEEEEEAAAAA

44444


Studiul de caz este o descriere scrisã a unei situaþii ipotetice care este utilizatã pentruanalizã ºi discuþie

Util izareUtil izareUtil izareUtil izareUtil izare


se discutã probleme obisnuite în situaþii tipice;oferã oportunitatea de a dezvolta abilitãþi de rezolvare a problemelor;promoveazã discuþiile în grup ºi rezolvarea problemelor în grup.

...............

cursanþii se pot referi la situaþia descrisã;implicã un element de mister;situaþiile ipotetice nu implicãriscuri personale;cursanþii sunt implicaþi.

cazul trebuie sã fie „aproape” de experienþa cursanþilor;problemele sunt de multe ori complexe ºi pot fi abordate din mai multe perspective;de multe ori nu existã o singurã soluþie bunã;solicitã mult timp de pregãtire dacã trebuie ca formatorul sã descrie cazul;întrebãrile din cadrul discuþiei trebuie sã fie foarte bine planificate.

...............

.....

ProcesProcesProcesProcesProces:::::

1.2.3.4.5.6.7.8.

9.

Lucruri la care sã vã gândiLucruri la care sã vã gândiLucruri la care sã vã gândiLucruri la care sã vã gândiLucruri la care sã vã gândiþþþþþi înainte de a vã decide sã utilizai înainte de a vã decide sã utilizai înainte de a vã decide sã utilizai înainte de a vã decide sã utilizai înainte de a vã decide sã utilizaþþþþþi studiul dei studiul dei studiul dei studiul dei studiul decazcazcazcazcaz.........................

Prezentaþi cazul.Daþi timp cursanþilor sã se familiarizeze cu cazul.Prezentaþi întrebãrile pentru discuþia ce conduce la rezolvarea problemei.Daþi timp cursanþilor sã rezolve problema.Solicitaþi cursanþilor sã prezinte câteva din soluþiile identificate.Discutaþi toate soluþiile posibile.Întrebaþi cursanþii ce au învãþat din exerciþiu.Întrebaþi cursanþii cum s-ar putea discuta despre caz într-un mod care sã aibãrelevanþã pentru munca lor.Formulaþi concluziile.






7171717171

TTTTTehnici de formare: joc de rolehnici de formare: joc de rolehnici de formare: joc de rolehnici de formare: joc de rolehnici de formare: joc de rolPPPPPAAAAARRRRRTTTTTEEEEEAAAAA

44444


Într-un joc de rol, douã sau mai multe persoane joacã pãrþi ale unui scenariu în legãturao temã de formare

Util izareUtil izareUtil izareUtil izareUtil izareAjutã cursanþii sã îºi schimbe atitudinileOferã cursanþilor posibilitatea de a identifica consecinþele acþiunilor lor asupracelorlalþiOferã cursanþilor posibilitatea de a vedea cum se pot simþi/comporta alþii într-osituaþie datãOferã un mediu sigur în care cursanþii pot explora probleme care discutate în viaþarealã le-ar crea disconfortOferã cursanþilor posibilitatea de a explora abordãri alternative ale unor situaþii

..........

.....

.....

.....

Stimulativã ºi distractivãAtrage atenþia grupuluiSimuleazã lumea realã

...............


1.2.

3.4.

5.6.7.8.9.

Lucruri la care sã vã gândiþi înainte deLucruri la care sã vã gândiþi înainte deLucruri la care sã vã gândiþi înainte deLucruri la care sã vã gândiþi înainte deLucruri la care sã vã gândiþi înainte dea vã decide sã utilizaþi jocul de rola vã decide sã utilizaþi jocul de rola vã decide sã utilizaþi jocul de rola vã decide sã utilizaþi jocul de rola vã decide sã utilizaþi jocul de rol...............

Pregãtiþi actorii astfel încât sã înþeleagã rolul lor ºi situaþiaPregãtiþi atmosfera pentru ca observatorii sã cunoascã situaþia implicatã în jocul derolObservaþi jocul de rolMultumiþi actorilor ºi întrebaþi-i cum s-au simþit în timpul jocului de rol – fiþi siguricã ies din rolul pe care l-au jucat ºi redevin persoane realeÎmpãrtãºiþi reacþiile ºi observaþiile observatorilorDiscutaþi diferitele reacþii faþã de ceea ce s-a întâmplatÎntrebaþi cursanþii ce au învãþat ºi ce principii au fost dezvoltateÎntrebaþi cursanþii cum se relaþioneazã situaþia descrisã cu propria lor viaþãConcluzionaþi


Jocul de rol este spontan - nu existã un scenariu scris în prealabilActorii trebuie sã înþeleagã bine care este rolul lor pentru ca jocul de rol sã îºiatingã scopulActorii trebuie sã „se descurce” singuri cu rolul pe care îl au.






7272727272

TTTTTehnici de formare: gândiþi – lucraþi în perechi- comunicaþiehnici de formare: gândiþi – lucraþi în perechi- comunicaþiehnici de formare: gândiþi – lucraþi în perechi- comunicaþiehnici de formare: gândiþi – lucraþi în perechi- comunicaþiehnici de formare: gândiþi – lucraþi în perechi- comunicaþi


44444


Tehnica prin care cursanþii învaþã unul de la celãlalt ºi încearcã sã-ºi exprime propriileidei într-un mediu prietenos înainte de a le face publice.

Util izareUtil izareUtil izareUtil izareUtil izareDã posibilitatea cursanþilor de a se implica, de a participa la identificarea rãspunsului(rãspunsurilor) la întrebare.Oferã un mediu sigur în care cursanþii pot comunica.Oferã cursanþilor posibilitatea de a explora soluþii alternative.

.....

..........

uºor de utilizat;informaþia prezentatã de formator este reþinutã mai uºor;creºte încrederea cursanþilor;oferã posibilitatea tuturor cursanþilor de a participa;creºte calitatea discuþiilor;cursanþii ºi formatorii dobândesc o mai bunã întelegere a aºteptãrilor faþã de„atenþie” ºi „participare” la discuþii;

..............................

ProcesProcesProcesProcesProces1.2.3.4.5.

6.7.8.

Lucruri la care sã vã gânditi înainte de a vã decide sã utilizati tehnicaLucruri la care sã vã gânditi înainte de a vã decide sã utilizati tehnicaLucruri la care sã vã gânditi înainte de a vã decide sã utilizati tehnicaLucruri la care sã vã gânditi înainte de a vã decide sã utilizati tehnicaLucruri la care sã vã gânditi înainte de a vã decide sã utilizati tehnica.........................

Formulaþi întrebarea.Cursanþii gândesc individual rãspunsuri la întrebarea formulatã.Cursanþii discutã în perechi rãspunsurile identificate.Monitorizaþi discuþiile în perechi.Fiecare pereche formuleazã propriile rãspunsuri la întrebare (utilizând rãspunsurilefiecãrui cursant).Cursanþii împãrtãºesc rãspunsurile lor cu întregul grup.Întrebaþi cursanþii ce au învãþat.Concluzionaþi.


Evitaþi întrebãrile uºoare sau cu un singur rãspuns corect.Toti paºii acestei tehnici trebuie sã se desfãºoare într-o limitã de timp ce ar trebuiplanificatã înainte.Cursanþii trebuie sã înþeleagã cã fiecare va trebui sã gãseascã rãspuns (rãspunsuri) laîntrebarea adresatã.Asiguraþi-vã cã fiecare cursant are partener pentru discuþia în perechi.Dacã grupul este prea mare ºi sunt foarte multe perechi, solicitaþi, la întâmplare,câteva perechi sã comunice rãspunsurile identificate sau continuaþi cu grupuri de 4ºi/ sau de 8 cursanþi.

GândeºteGândeºteGândeºteGândeºteGândeºte PerechePerechePerechePerechePereche

ComunicãComunicãComunicãComunicãComunicã






7373737373


44444

GândeºteGândeºteGândeºteGândeºteGândeºte

Gândeste-tela propriile idei

ºi/sau noteazã-þi ideile

Lucraþi în perechiLucraþi în perechiLucraþi în perechiLucraþi în perechiLucraþi în perechi

Expune-i partenerului ideile tale

ComunicaþiComunicaþiComunicaþiComunicaþiComunicaþi

Vorbiþi cu o altã pereche despre ideile voastre

FeedbackFeedbackFeedbackFeedbackFeedbackPrezentaþi în plen ideile grupului vostru






7474747474

TTTTTehnici de formare: prezentareaehnici de formare: prezentareaehnici de formare: prezentareaehnici de formare: prezentareaehnici de formare: prezentareaPPPPPAAAAARRRRRTTTTTEEEEEAAAAA

44444


Prezentarea este o activitate condusã de un specialist - resursã care va furnizainformaþii, teorii ºi principii. Formele de prezentare pot fi diferite: de la conferinþepânã la prelegeri interactive (ce presupun implicarea auditoriului prin întrebãri ºidiscuþii). Este una din tehnicile de formare care depind în foarte mare mãsurã deformator.Util izareUtil izareUtil izareUtil izareUtil izare

introduce participanþii într-o temã nouã;oferã o privire de ansamblu sau o sintezã;aduce fapte, statistici;se adreseazã unui grup mare de cursanþi.

....................

Acoperã mult material în timp scurt.Utilã pentru grupuri mari.Poate fi adaptatã la diferite tipuri de cursanþi.Poate preceda tehnici de formare cu caracter practic/aplicativ.Formatorul are mai mult control decât în orice altã situaþie.

.........................


1.2.3.4.

Lucruri la care sã vã gândiþi înainte de a vã decide sã utilizaþi o prelegereLucruri la care sã vã gândiþi înainte de a vã decide sã utilizaþi o prelegereLucruri la care sã vã gândiþi înainte de a vã decide sã utilizaþi o prelegereLucruri la care sã vã gândiþi înainte de a vã decide sã utilizaþi o prelegereLucruri la care sã vã gândiþi înainte de a vã decide sã utilizaþi o prelegere

.........................

.....

.....

Prezentaþi tema, spuneþi cursanþilor despre ce veþi vorbi.Spuneþi ceea ce doriþi sã le spuneþi, prezentaþi materialul utilizând mijloacevizuale.Rezumaþi punctele cheie ale prezentãrii, spuneþi cursanþilor ceea ce le-aþiprezentat.Invitaþi participanþii sã adreseze întrebãri.


Este o comunicare cu sens unic.Nu este experienþialã în abordare.Rolul cursantului este pasiv.Formatorul are nevoie de abilitãþi „speciale” pentru a fi un prezentator efectiv.Nu este o metodã potrivitã pentru schimbarea comportamentului ºi dobândireade abilitãþi.Cursantul reþine foarte puþin dacã aceasta tehnicã nu este urmatã de o tehnicãcu caracter practic/aplicativ.Prezentarea este o tehnicã des utilizatã în situaþii formale..






7575757575

Abilitãþi de prezentareAbilitãþi de prezentareAbilitãþi de prezentareAbilitãþi de prezentareAbilitãþi de prezentarePPPPPAAAAARRRRRTTTTTEEEEEAAAAA

44444

Cunoaºteþi spatiulCunoaºteþi spatiulCunoaºteþi spatiulCunoaºteþi spatiulCunoaºteþi spatiul – familiarizaþi-vã cu locul în care veþi vorbi. Sosiþi devreme ºiplimbaþi-vã prin încãpere, inclusiv prin zona de unde veþi susþine prezentarea. Încazul în care folosiþi echipamente, verificaþi-le. Plimbaþi-vã prin locul unde va fiaºezat auditoriul. Mergeþi din locul unde veþi fi aºezat dvs. pânã la locul unde veþivorbi.

Cunoaºteþi auditoriulCunoaºteþi auditoriulCunoaºteþi auditoriulCunoaºteþi auditoriulCunoaºteþi auditoriul – Pe cât posibil, salutaþi persoanele din auditoriu cândsosesc ºi vorbiþi cu ele. Este mai uºor sã vorbeºti unui grup de persoaneprietenoase decât unui grup de strãini.

Cunoaºteþi materialulCunoaºteþi materialulCunoaºteþi materialulCunoaºteþi materialulCunoaºteþi materialul – Dacã nu sunteþi în largul dvs. ºi familiarizaþi cu materialulpe care îl veþi utiliza, nervozitatea vã va creºte. Exersaþi-vã discursul sauprezentarea ºi recapitulaþi pânã când puteþi prezenta cu uºurinþã.

Învãþati sã vã relaxaþiÎnvãþati sã vã relaxaþiÎnvãþati sã vã relaxaþiÎnvãþati sã vã relaxaþiÎnvãþati sã vã relaxaþi – Puteþi diminua tensiunea prin exerciþii. Aºezaþi-vãconfortabil cu spatele drept. Inspiraþi încet, þineþi-vã respiraþia 4 sau 5 secunde,apoi expiraþi încet. Pentru a vã relaxa muºchii feþei, deschideþi larg gura ºi ochii,apoi închideþi-i strâns.

Vizualizaþi-vã vorbindVizualizaþi-vã vorbindVizualizaþi-vã vorbindVizualizaþi-vã vorbindVizualizaþi-vã vorbind – Imaginaþi-vã vorbind, cu voce tare, clarã ºi sigurã, întimp ce auditoriul aplaudã. Dacã vizualizaþi cã aveþi succes veþi ºi avea succes.

Conºtientizaþi cã oamenii vor sã reuºiþiConºtientizaþi cã oamenii vor sã reuºiþiConºtientizaþi cã oamenii vor sã reuºiþiConºtientizaþi cã oamenii vor sã reuºiþiConºtientizaþi cã oamenii vor sã reuºiþi – Toþi ascultãtorii doresc ca vorbitoriisã fie interesanþi ºi stimulativi aducând informaþii captivante. Ei doresc ca dvs. sãreuºiþi, nu sã aveþi un esec.

Nu vã scuzaþi nervozitateaNu vã scuzaþi nervozitateaNu vã scuzaþi nervozitateaNu vã scuzaþi nervozitateaNu vã scuzaþi nervozitatea – În cea mai mare parte a timpului, nervozitateadvs. nu este manifestã. Dacã nu spuneþi nimic despre acest lucru, nimeni nu vaobserva. Dacã vã scuzaþi nervozitatea sau problemele pe care credeþi cã le aveþicu discursul dvs., nu veþi face nimic altceva decât sã atrageþi atenþia asupra lor.Dacã le-aþi fi trecut sub tãcere, ascultãtorii poate nu ar fi remarcat nimic.

Concentraþi-vã asupra mesajului,Concentraþi-vã asupra mesajului,Concentraþi-vã asupra mesajului,Concentraþi-vã asupra mesajului,Concentraþi-vã asupra mesajului, nu asupra propriei persoanenu asupra propriei persoanenu asupra propriei persoanenu asupra propriei persoanenu asupra propriei persoane –Nervozitatea dvs. se va disipa dacã vã veþi concentra atenþia asupra auditoriuluiºi asupra mesajului transmis ºi nu asupra anxietãþii ºi propriei persoane.

TTTTTransformaþi nransformaþi nransformaþi nransformaþi nransformaþi nervozitatea în enervozitatea în enervozitatea în enervozitatea în enervozitatea în energie pozitivãergie pozitivãergie pozitivãergie pozitivãergie pozitivã - Aceeaºi energie nervoasãcare declanºeazã frica de scenã poate fi ºi un veritabil atu. Controlaþi-o ºitransformaþi-o în vitalitate ºi entuziasm.

Câstigaþi experienþãCâstigaþi experienþãCâstigaþi experienþãCâstigaþi experienþãCâstigaþi experienþã – Experienþa duce la creºterea încrederii, cheia uneiprezentãri eficiente. Majoritatea vorbitorilor aflaþi la început au experienþa diminuãriianxietãþii dupã fiecare discurs pe care îl susþin.

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

PregãtiPregãtiPregãtiPregãtiPregãtiþþþþþi, pregãtii, pregãtii, pregãtii, pregãtii, pregãtiþþþþþi, pregãtii, pregãtii, pregãtii, pregãtii, pregãtiþþþþþiiiiiUn studiu celebru aratã ca frica de a vorbi în public este frica numãrul 1 a oamenilor;frica de a muri este abia pe locul 7! Mai mult de 41% din oameni manifestã fricã sauanxietate la ideea unui discurs în faþa unui grup. Toatã lumea, chiar prezentatorii cuexperienþã, au emoþii atunci când se adreseazã unui auditoriu. Acest lucru estefiresc. Cea mai bunã modalitate de a înfrunta anxietatea este în primul rândrecunoaºterea faptului cã aceastã fricã este perfect normalã ºi cã nu eºti singurulcare o resimte. Pentru a-þi reduce frica, trebuie sã te pregãteºti îndelung ºicorespunzãtor înainte de a vorbi. Pregãtirea corespunzãtoare ºi repetiþia pot ajutala o diminuare a fricii cu aproape 75%. Tehnicile de respiraþie corespunzãtoare reducfrica cu încã 15%. Starea mentalã proprie este rãspunzãtoare pentru cele 10 procenterãmase. Unele sugestii pentru surmontarea anxietãþii de a vorbi în public suntprezentate mai jos.






7676767676

ªase tehnici utile pentru prezentãri în faþa ORICÃRUI auditoriuªase tehnici utile pentru prezentãri în faþa ORICÃRUI auditoriuªase tehnici utile pentru prezentãri în faþa ORICÃRUI auditoriuªase tehnici utile pentru prezentãri în faþa ORICÃRUI auditoriuªase tehnici utile pentru prezentãri în faþa ORICÃRUI auditoriuPPPPPAAAAARRRRRTTTTTEEEEEAAAAA

44444

1.1.1.1 .1 .

2 .2 .2 .2 .2 .

3 .3 .3 .3 .3 .

4 .4 .4 .4 .4 .

5 .5 .5 .5 .5 .

6 .6 .6 .6 .6 .

VVVVVizualizaþi-vã auditoriul ca persoanizualizaþi-vã auditoriul ca persoanizualizaþi-vã auditoriul ca persoanizualizaþi-vã auditoriul ca persoanizualizaþi-vã auditoriul ca persoane individuale, nu ca o masã de oameni.e individuale, nu ca o masã de oameni.e individuale, nu ca o masã de oameni.e individuale, nu ca o masã de oameni.e individuale, nu ca o masã de oameni.Imaginaþi-vã cã singura persoanã care ascultã este cel mai bun prieten al dvs. Fiecarepersoanã în parte din auditoriu vã ascultã, aºa cã adresaþi-vã lor ca indivizi, nu cagrup compact. Creaþi un prototip al membrilor auditoriului ºi inventaþi o povestedespre viaþa, problemele ºi nevoile lor. Prin practicã, veþi putea învãþa sã transpuneþiimaginea prototipului asupra unui întreg auditoriu real.

VVVVVizualizaþi-vã auditoriul la cinã.izualizaþi-vã auditoriul la cinã.izualizaþi-vã auditoriul la cinã.izualizaþi-vã auditoriul la cinã.izualizaþi-vã auditoriul la cinã.Imaginea cinei creeazã un sentiment de intimitate ºi încredere. Dacã veþi reuºi sãvizualizaþi o ambianþã plãcutã, vã veþi simþi confortabil ºi relaxaþi.

Fiþi conºtienþi de feþele, mâinile, hainele ºi limbajul trupului persoanelorFiþi conºtienþi de feþele, mâinile, hainele ºi limbajul trupului persoanelorFiþi conºtienþi de feþele, mâinile, hainele ºi limbajul trupului persoanelorFiþi conºtienþi de feþele, mâinile, hainele ºi limbajul trupului persoanelorFiþi conºtienþi de feþele, mâinile, hainele ºi limbajul trupului persoanelordin auditoriu.din auditoriu.din auditoriu.din auditoriu.din auditoriu.Veþi realiza o legãturã cu atât mai strânsã cu ascultãtorii dvs. cu cât vã veþi adresa lorîn mod cât mai specific. Puteþi sã spuneþi culoarea ochilor lor? Ce haine poartã?Unde locuiesc? Mâinile spun multe despre o persoanã. Ce dezvãluie ele?

Expresia facialã ºi vocea dvs., în timp ce vorbiþi, trebuie sã fie acelea aleExpresia facialã ºi vocea dvs., în timp ce vorbiþi, trebuie sã fie acelea aleExpresia facialã ºi vocea dvs., în timp ce vorbiþi, trebuie sã fie acelea aleExpresia facialã ºi vocea dvs., în timp ce vorbiþi, trebuie sã fie acelea aleExpresia facialã ºi vocea dvs., în timp ce vorbiþi, trebuie sã fie acelea aleunui bun prieten.unui bun prieten.unui bun prieten.unui bun prieten.unui bun prieten.Tonul vocii dvs. este în strânsã legãturã cu expresia feþei dvs. Dacã vã încruntaþi,vocea dvs. va suna asprã ºi rece. În schimb, un zâmbet vã va încãlzi vocea care vadeveni plãcutã.

Când vorbiþi, faceþi gesturi simple, fireºti, cu mâinile sau capul !Când vorbiþi, faceþi gesturi simple, fireºti, cu mâinile sau capul !Când vorbiþi, faceþi gesturi simple, fireºti, cu mâinile sau capul !Când vorbiþi, faceþi gesturi simple, fireºti, cu mâinile sau capul !Când vorbiþi, faceþi gesturi simple, fireºti, cu mâinile sau capul !Majoritatea oamenilor considerã zona gurii ca fiind centrul unei bune comunicãri.Nimic mai departe de adevãr! Pentru a fi persoane ce comunicã convingãtor, trebuiesã vã folosiþi întregul corp. Discursul dvs. câstigã în energie ºi entuziasm prin gesturiºi limbajul trupului.

Zâmbiþi mereu!Zâmbiþi mereu!Zâmbiþi mereu!Zâmbiþi mereu!Zâmbiþi mereu!Un zâmbet reprezintã unul dintre cele mai puternice instrumente pe care le aveti dea crea o relaþie cu ascultãtorii dvs., chiar ºi atunci când nu vã pot vedea! Zâmbiþi cândvorbiþi. Zâmbiþi în timp ce formaþi numãrul de telefon. Zâmbiþi chiar ºi atunci cândnu aveþi dispoziþia necesarã. Descãtuºaþi puterea ascunsã a vocii dvs.

Acest document este o adaptare a unor materiale disponibile pe Internet.






7777777777

TTTTTabel de feedback pentru o prezentare verbalãabel de feedback pentru o prezentare verbalãabel de feedback pentru o prezentare verbalãabel de feedback pentru o prezentare verbalãabel de feedback pentru o prezentare verbalãPPPPPAAAAARRRRRTTTTTEEEEEAAAAA

44444

Nesatisf.Nesatisf.Nesatisf.Nesatisf.Nesatisf.StructuraStructuraStructuraStructuraStructura1. Mesaj clar ºi logic2. Mesajul a cuprins o prezentare în prealabil a conþinutului3. Mesajul a cuprins concluzii care au pus accentulpe ideile principaleConþinutConþinutConþinutConþinutConþinut4. Informaþiile au fost corecte, interesante ºi relevante.5. Mesajul a inclus detalii ºi informaþii reale în sprijinulideilor principale6. Prezentatorul a specificat sursele de informaþie7. Prezentarea a fost focalizatã pe subiectAbilitãþi de prezentareAbilitãþi de prezentareAbilitãþi de prezentareAbilitãþi de prezentareAbilitãþi de prezentare8. Prezentatorul a menþinut contactul vizual9. Prezentatorul a utilizat un limbaj accesibil10. Prezentatorul s-a încadrat în limita de timp prestabilitã11. Prezentatorul ºi-a utilizat adecvat însemnãrile12. Prezentatorul a folosit eficient materialele

BunãBunãBunãBunãBunã FFFFF. bunã. bunã. bunã. bunã. bunã

Puncte tariPuncte tariPuncte tariPuncte tariPuncte tari

Puncte slabePuncte slabePuncte slabePuncte slabePuncte slabe

VVVVVorbitor:orbitor:orbitor:orbitor:orbitor:

Subiect:Subiect:Subiect:Subiect:Subiect:






7878787878

PlanificareaPlanificareaPlanificareaPlanificareaPlanificareaPPPPPAAAAARRRRRTTTTTEEEEEAAAAA

44444

Pentru a planifica bine, vã este util sã vã cunoasã vã cunoasã vã cunoasã vã cunoasã vã cunoaºººººteteteteteþþþþþi auditoriuli auditoriuli auditoriuli auditoriuli auditoriul. Fie cã cunoaºteþigrupul cu care veþi lucra, fie cã nu, este util sã clarificaþi aºteptãrile, sã ajungeþi la unconsens în privinþa obiectivului sesiunii ºi rolului pe care îl veþi avea ca formator. Acestlucru nu este întotdeauna posibil dar vã ajutã sã planificaþi.

O formare ºi facilitare eficientã depinde de planificarea pe care o faceplanificarea pe care o faceplanificarea pe care o faceplanificarea pe care o faceplanificarea pe care o faceþþþþþi înaintei înaintei înaintei înaintei înainte.Formatorii trebuie sã construiascã întreaga sesiune conform scopului ºi obiectivelor. Înmod ideal, ar trebui sã aveþi o idee despre timpul pe care ar trebui sã-l alocaþi ºi timpulpe care îl puteþi aloca unei activitãþi ºi despre cum se leagã activitatea de ultima temã/exerciþiu, cum va ajuta participanþii sã gândeascã ºi sã înveþe ºi cum acea activitateconduce firesc ºi logic la subiectul urmãtor. Acest lucru nu înseamnã ca nu puteþi fiflexibil pentru a rãspunde nevoilor ºi solicitãrilor participanþilor. Doriþi sã vã asiguraþicã veþi respecta unele puncte stabilite în program, dar ar trebui sã anticipaþi modul încare depãºiþi întreruperile neprevãzute sau noi agende ale grupului.

Planul cu descrierea sesiuniiPlanul cu descrierea sesiuniiPlanul cu descrierea sesiuniiPlanul cu descrierea sesiuniiPlanul cu descrierea sesiunii de formare ilustreazã lucrurile la care trebuie sã vãgândiþi când planificaþi o sesiune de formare sau o activitate de grup, de exemplu scopulºi obiectivele de învãþare ale sesiunii, alocarea timpului, conþinuturi, activitateaformatorului, puncte importante în învãþare, activitatea participanþilor ºi resurselenecesare.

Întotdeauna ar trebui sã încercaþi sã asiguraþi utilizarea unei combinaunei combinaunei combinaunei combinaunei combinaþþþþþii de metodeii de metodeii de metodeii de metodeii de metodeºi tehniciºi tehniciºi tehniciºi tehniciºi tehnici, de exemplu lucrul în perechi/ grupuri mici/ discuþii cu întregul grup ºi„jocuri”/ joc de rol / exerciþii etc. ªi în acest moment este util sã vã cunoaºteþi auditoriul– unele persoane sunt îngrozite de jocurile de rol ºi va fi nevoie sã simtã cã existã unmediu sigur pentru a participa, unele vor lucra cel mai bine în grupuri mici iar altele sepot simþi cel mai bine, la început, în cadrul exerciþiilor în care contribuþiile sunt anonime.

Planificarea mai implicã ºi un anumit grad de orchestrareorchestrareorchestrareorchestrareorchestrare. Probabil doriþi sã vã asiguraþicã oamenii nu lucreazã în aceleaºi grupuri mici întotdeauna, întrucât nu le permiteprea mult sã comunice idei ºi experienþe, unii participanþi se pot plictisi ºi câþivaparticipanþi, dar mereu aceiaºi, pot domina discuþiile. Facilitatorii trebuie sã cunoascãdinamica grupului pentru a asigura participarea egalã a fiecãruia. Prin urmare este crucialsã luam în calcul relaþiile de putere ºi inechitate. De exemplu, în unele situaþii esteavantajos sã se comunice idei între bãrbati ºi femei, dar în altele participanþii se potsimþi mai sigur/confortabili dacã lucreazã în grupuri de acelaºi sex. Este nevoie sã vãgândiþi cu atenþie ºi la tipul de exerciþii –de exemplu, unora le este greu sã lucreze pepodea în timp ce alþii nu pot sta în jurul unei mese prea mult timp. Egalitatea ºi accesulla participare, la comunicare ºi învãþare sunt factori importanþi în timpul facilitãriigrupurilor.

Suport de Curs CSuport de Curs CSuport de Curs CSuport de Curs CSuport de Curs C






7979797979

ContextContextContextContextContextPPPPPAAAAARRRRRTTTTTEEEEEAAAAA

44444

Formatorii lucreazã într-o varietate de contexte ºi trebuie subliniat faptul cã abilitãþilevor fi aceleaºi, dar cã rolul, abordarea ºi metodele vor fi diferite.

Formatorii pot juca o gamã variatã de roluri fãcând lucruri precum stimularea discuþiilorîntr-o manierã informalã, lucrul în focus grupuri sau demonstrarea unor tehnici. Caformatori, poate lucraþi cu un grup pe care îl cunoaºteþi bine ºi vã simþiþi confortabilîmpreunã sau poate vã alãturaþi unui grup care nu a mai lucrat împreunã în aceeaformatie ºi care s-a format prin invitaþii deschise. Se poate ca mai multe grupuri deinteres sã se întâlneascã, dar sã fie la niveluri de încredere, influenþã ºi putere diferitesau poate sunteþi chemat „din afarã” pentru a forma un grup/ organizaþie.

Un aspect important în procesul de planificare este acela de a înþelege contextul în carelucraþi.

Luaþi în considerare urmãtoarele:

posibilele motive de implicare ale participanþilor (incluzând potenþiale aspectepozitive ºi negative);

probabilitatea apariþiei unui conflict;

posibilitatea implicãrii imediate a participanþilor;

existenþa relaþiilor ierarhice între participanþi;

experienþa anterioarã a participanþilor cu privire la cursurile de formare.

.....

.....

.....

.....

.....






8080808080

Scopuri ºi Obiective de ÎnvãþareScopuri ºi Obiective de ÎnvãþareScopuri ºi Obiective de ÎnvãþareScopuri ºi Obiective de ÎnvãþareScopuri ºi Obiective de ÎnvãþarePPPPPAAAAARRRRRTTTTTEEEEEAAAAA

44444

Scopul este un enunþ a ceea ce cursul îºi propune sã cuprindã/ sã acopere.

Competenþa este un enunþ care descrie cunoºtinþele, abilitãþile ºi atitudinile pe careparticipantul le va demonstra la sfârºitul sesiunii/ cursului sau al programului de formare.

Obiectivele de învãþare descriu beneficiile obþinute în urma unui program de formare.Formatorul trebuie sã fie conºtient de modul în care proiectarea programului de formare vaatinge obiectivele dorite ºi trebuie întotdeauna sã precizeze participanþilor care suntobiectivele de învãþare anticipate. Ca atare, în proiectarea unui curs, este important sãplanificaþi ce vreþi sã obþineti ºi ceea ce participanþii vor fi capabili sã facã la sfârºitul lui.

Odatã ce v-aþi decis asupra obiectivelor, puteþi proiecta conþinutul corespunzãtor,metodele de livrare ºi sã identificaþi resursele necesare. Ele permit, de asemenea, ºi oformã de evaluare

Obiectivele formulate trebuie sã fie scurte ºi clare, ºi de obicei vor include un verb activ,de exemplu :

CunoCunoCunoCunoCunoºººººtintintintintinþþþþþe:e:e:e:e: defineºte, recunoaºte, leagã, descrie, numeºte

AbilitãþiAbilitãþiAbilitãþiAbilitãþiAbilitãþi::::: aplicã, actioneazã, utilizeazã, demonstreazã

Atitudini:Atitudini:Atitudini:Atitudini:Atitudini: înþelege, chestioneazã, atribuie valoare, încurajeazã, ascultã.

Este necesar ca obiectivele sã descrie ceea ce va face cursantul, nu ceea ce va faceformatorul.

Este necesar ca obiectivele sã enunþe cu precizie ce înseamnã ºi presupuneperformanþa cursantului.

Este necesar ca obiectivele sã fie scrise într-un mod accesibil pentru ca sã poatã fiînþelese cu uºurinþã.

Stabiliþi doar atâtea obiective câte sunt necesare; de obicei, nu este nevoie de olistã foarte lungã de obiective.

.....

.....

.....

.....






8181818181

Tim

p /

Tim

p /

Tim

p /

Tim

p /

Tim

p /

dura

tãdu

ratã

dura

tãdu

ratã

dura

tã

Titlu

l se

siun

ii /

curs

ului

de

form

are

Titlu

l se

siun

ii /

curs

ului

de

form

are

Titlu

l se

siun

ii /

curs

ului

de

form

are

Titlu

l se

siun

ii /

curs

ului

de

form

are

Titlu

l se

siun

ii /

curs

ului

de

form

are

Obi

ectiv

eO

biec

tive

Obi

ectiv

eO

biec

tive

Obi

ectiv

e


44444

Sub

iect

/S

ubie

ct /

Sub

iect

/S

ubie

ct /

Sub

iect

/co

nþin

utco

nþin

utco

nþin

utco

nþin

utco

nþin

utA

ctiv

itate

a fo

rmat

orul

uiA

ctiv

itate

a fo

rmat

orul

uiA

ctiv

itate

a fo

rmat

orul

uiA

ctiv

itate

a fo

rmat

orul

uiA

ctiv

itate

a fo

rmat

orul

uiA

ctiv

itate

a pa

rtic

ipan

tulu

iA

ctiv

itate

a pa

rtic

ipan

tulu

iA

ctiv

itate

a pa

rtic

ipan

tulu

iA

ctiv

itate

a pa

rtic

ipan

tulu

iA

ctiv

itate

a pa

rtic

ipan

tulu

iR

esur

seR

esur

seR

esur

seR

esur

seR

esur

se

Plan

de

sesi

une

de fo

rmar

ePl

an d

e se

siun

e de

form

are

Plan

de

sesi

une

de fo

rmar

ePl

an d

e se

siun

e de

form

are

Plan

de

sesi

une

de fo

rmar

e






8282828282

Ce este evaluarea?Ce este evaluarea?Ce este evaluarea?Ce este evaluarea?Ce este evaluarea?PPPPPAAAAARRRRRTTTTTEEEEEAAAAA

44444

Evaluarea este un proces sau o metodã prin care emitem judecãþi sau atribuimEvaluarea este un proces sau o metodã prin care emitem judecãþi sau atribuimEvaluarea este un proces sau o metodã prin care emitem judecãþi sau atribuimEvaluarea este un proces sau o metodã prin care emitem judecãþi sau atribuimEvaluarea este un proces sau o metodã prin care emitem judecãþi sau atribuimvaloare lucrurilorvaloare lucrurilorvaloare lucrurilorvaloare lucrurilorvaloare lucrurilor. . . . . Evaluarea trebuie sã fie obiectivã ºi pe cât posibil în afarã oricãreidiscriminãri, pentru a avea valoare realã. Este vital ca toþi cei implicaþi sã recunoascã ºisã trateze evaluarea ca pe o încercare onestã de a rãspunde la întrebãri importantepentru toatã lumea. Modul de abordare trebuie sã fie riguros ºi sistematic; este necesarsã stabilim cu claritate scopurile evaluãrii ºi metodele care vor fi utilizate, ºi sã neasigurãm cã abordarea este precisã ºi consistentã.

INTRÃRIINTRÃRIINTRÃRIINTRÃRIINTRÃRIresursele utilizate pentru a atinge scopurile ºi obiectivele(de exemplu : echipamente, oameni, clãdiri), ºi politicile ºideciziile luate pentru întrebuinþarea acestora

PROCESPROCESPROCESPROCESPROCESactivitãþile ºi felul în care acestea contribuie la atingerea scopurilor ºiobiectivelor - cum sunt folosite în practicã “intrãrile”?

IEªIRIIEªIRIIEªIRIIEªIRIIEªIRI Care este rezultatul direct, imediat?

CONSECINÞE /CONSECINÞE /CONSECINÞE /CONSECINÞE /CONSECINÞE /IMPIMPIMPIMPIMPACTACTACTACTACT Ce se întâmplã sau se poate întâmpla ca o consecinþã a ieºirilor ?

Suport de Curs DSuport de Curs DSuport de Curs DSuport de Curs DSuport de Curs D






8383838383

Formarea - ca activitate planificatãFormarea - ca activitate planificatãFormarea - ca activitate planificatãFormarea - ca activitate planificatãFormarea - ca activitate planificatãPPPPPAAAAARRRRRTTTTTEEEEEAAAAA

44444

IntrãriIntrãriIntrãriIntrãriIntrãri

Formatori

Participanþi

Materiale

Fonduri

ProcesProcesProcesProcesProces

Metode deformare

Abilitãþi defacilitare

Participare

IeºiriIeºiriIeºiriIeºiriIeºiri

Participanþiformaþi

Obiective atinse

Produse de atelier

ImpactImpactImpactImpactImpact

Comportamentschimbat

Livrarede servicii

îmbunãtãþitecalitativ

Câteva recomandãri pentru elaborarea unui chestionarCâteva recomandãri pentru elaborarea unui chestionarCâteva recomandãri pentru elaborarea unui chestionarCâteva recomandãri pentru elaborarea unui chestionarCâteva recomandãri pentru elaborarea unui chestionarde evaluare al unui seminar de formarede evaluare al unui seminar de formarede evaluare al unui seminar de formarede evaluare al unui seminar de formarede evaluare al unui seminar de formare

1.1.1 .1 .1 .

2 .2 .2 .2 .2 .

3 .3 .3 .3 .3 .

4 .4 .4 .4 .4 .

5 .5 .5 .5 .5 .

6 .6 .6 .6 .6 .

7 .7 .7 .7 .7 .

Nu exageraþi cu numãrul de întrebãri.

Formulaþi întrebãrile clar ºi concis.

Oferiþi participanþilor instructiuni clare privindmodalitatea de completare a chestionarului.

Aveþi în vedere scopul evaluãrii atunci cândformulaþi întrebãrile din chestionar.

Adresaþi participanþilor întrebãri de tip închissi întrebãri de tip deschis.

Întrebãrile de tip închis sunt întrebãri la care participantul trebuie sã aleagã unuldin rãspunsurile potrivite.ex.: Formatorii seminarului au oferit informaþiile într-un mod clar? da / nu / parþialsau: metodele utilizate pe parcursul seminarului au fost:excelente / foarte bune / bune / nesatisfãcãtoare.

Întrebãrile de tip deschis sunt întrebãri la care participanþi vor formula rãspunsulîn spatiul limitat pe care îl puneti la dispozitie.ex.: Care sunt temele pe care le consideraþi de utilitate maximã? De ce?

Redactaþi un chestionar de evaluare „prietenos”.






8484848484

Aspecte de luat în calcul într-un chestionar de evaluare a unAspecte de luat în calcul într-un chestionar de evaluare a unAspecte de luat în calcul într-un chestionar de evaluare a unAspecte de luat în calcul într-un chestionar de evaluare a unAspecte de luat în calcul într-un chestionar de evaluare a uneieieieieisesiuni de formaresesiuni de formaresesiuni de formaresesiuni de formaresesiuni de formarePPPPP

AAAAARRRRRTTTTTEEEEEAAAAA

44444

Conþinut

Activitãþi

Materiale

Formatori

Structura atelierului (duratã, locaþie)

Aspecte generale






8585858585

REFLECÞIE ZILNICÃREFLECÞIE ZILNICÃREFLECÞIE ZILNICÃREFLECÞIE ZILNICÃREFLECÞIE ZILNICÃPPPPPAAAAARRRRRTTTTTEEEEEAAAAA

44444

ÎncheiaÎncheiaÎncheiaÎncheiaÎncheiaþþþþþi fiecare zi cu o activitate de refleci fiecare zi cu o activitate de refleci fiecare zi cu o activitate de refleci fiecare zi cu o activitate de refleci fiecare zi cu o activitate de reflecþþþþþie asupra urmãtoarelor :ie asupra urmãtoarelor :ie asupra urmãtoarelor :ie asupra urmãtoarelor :ie asupra urmãtoarelor :

Ce s-a întâmplat astãzi?

Cum s-au desfãºurat activitãþile?

Ce am învãþat?

Cum pot aplica în munca mea ceea ce am învãþat aici?

.....

.....

.....

.....

CompletaCompletaCompletaCompletaCompletaþþþþþi cel putin unul dintre urmãtoarele enuni cel putin unul dintre urmãtoarele enuni cel putin unul dintre urmãtoarele enuni cel putin unul dintre urmãtoarele enuni cel putin unul dintre urmãtoarele enunþþþþþuri, la sfâruri, la sfâruri, la sfâruri, la sfâruri, la sfârºººººitulitulitulitulitulfiecãrei zile:fiecãrei zile:fiecãrei zile:fiecãrei zile:fiecãrei zile:

Astãzi am învãþat cã.....

Astãzi mi-am reamintit cã....

Astãzi mi-am notat cã....

Astãzi am descoperit cã.....

Astãzi mi-am dat seama cã....

Astãzi m-a surprins cã.....

Astãzi m-am bucurat cã....

Astãzi am fost dezamãgit(ã) cã.....

Astãzi eu..........

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....






8686868686

VVVVVitezometre.itezometre.itezometre.itezometre.itezometre.PPPPPAAAAARRRRRTTTTTEEEEEAAAAA

44444

00000

1010101010

2020202020

3030303030

4040404040 5050505050 6060606060

7070707070

8080808080

9090909090

100100100100100

Afirmaþiile sunt enumerate mai jos. De exemplu, pentru evaluarea unui curs deformare:

Simt cã am învãþat multe de la ceilalþi în timpul cursului.

Combinaþia de metode de învãþare a fost potrivitã pentru mine.

Simt cã înteleg mai bine rolul formatorului.

Mã pot gândi acum la o mulþime de alte nevoi de formare.

Simt cã acest curs a corespuns aºteptãrilor mele.

Simt cã acest curs ºi-a atins obiectivele de învãþare stabilite.

Etc.

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....






8787878787

ANEXÃANEXÃANEXÃANEXÃANEXÃ

RESURSE SUPLIMENTRESURSE SUPLIMENTRESURSE SUPLIMENTRESURSE SUPLIMENTRESURSE SUPLIMENTAREAREAREAREARE






8888888888

GHIDUL FORMAGHIDUL FORMAGHIDUL FORMAGHIDUL FORMAGHIDUL FORMATTTTTORULUIORULUIORULUIORULUIORULUIPENTRUPENTRUPENTRUPENTRUPENTRU

O FORMARE P O FORMARE P O FORMARE P O FORMARE P O FORMARE PARARARARARTICIPTICIPTICIPTICIPTICIPAAAAATIVÃTIVÃTIVÃTIVÃTIVÃA FORMAA FORMAA FORMAA FORMAA FORMATTTTTORILOR DE CADRE DIDACTICEORILOR DE CADRE DIDACTICEORILOR DE CADRE DIDACTICEORILOR DE CADRE DIDACTICEORILOR DE CADRE DIDACTICE

DIN ÎNVÃÞÃMÂNTUL PREªCOLAR ªI PRIMARDIN ÎNVÃÞÃMÂNTUL PREªCOLAR ªI PRIMARDIN ÎNVÃÞÃMÂNTUL PREªCOLAR ªI PRIMARDIN ÎNVÃÞÃMÂNTUL PREªCOLAR ªI PRIMARDIN ÎNVÃÞÃMÂNTUL PREªCOLAR ªI PRIMAR

Aceastã anexã este un ghid pentru formatorii de cadre didactice din învãþãmântulprescolar ºi primar. Formatorii vor putea aplica metodologia pentru învãþare activãdescrisã în acest manual în timpul desfãºurãrii atelierelor de formare destinate dezvoltãriicunoºtinþelor ºi abilitãþilor personalului didactic. Experienþa acumulatã de-a lungultimpului a demonstrat cã aceste metode de formare sunt eficiente în educaþia adulþilor.

CUPRINSCUPRINSCUPRINSCUPRINSCUPRINS

Învãþarea activãÎnvãþarea activãÎnvãþarea activãÎnvãþarea activãÎnvãþarea activã

Cei cinci paCei cinci paCei cinci paCei cinci paCei cinci paºººººi ai formãriii ai formãriii ai formãriii ai formãriii ai formãrii

Evaluarea nEvaluarea nEvaluarea nEvaluarea nEvaluarea nevoilorevoilorevoilorevoilorevoilor

Scopuri ºi obiectiveScopuri ºi obiectiveScopuri ºi obiectiveScopuri ºi obiectiveScopuri ºi obiective

Planul unei sesiuniPlanul unei sesiuniPlanul unei sesiuniPlanul unei sesiuniPlanul unei sesiuni

Implementare – Metode ºi materiale pentru formareImplementare – Metode ºi materiale pentru formareImplementare – Metode ºi materiale pentru formareImplementare – Metode ºi materiale pentru formareImplementare – Metode ºi materiale pentru formare

Monitorizare ºi evaluareMonitorizare ºi evaluareMonitorizare ºi evaluareMonitorizare ºi evaluareMonitorizare ºi evaluare

22222

77777

77777

1111111111

1414141414

1616161616

2222222222






8989898989

ÎNVÃÞAREA ACTIVÃÎNVÃÞAREA ACTIVÃÎNVÃÞAREA ACTIVÃÎNVÃÞAREA ACTIVÃÎNVÃÞAREA ACTIVÃ

Învãþarea activã este o metodã educativã destinatã adulþilor, presupune participarealor directã ºi crearea unui mediu care încurajeazã schimburile de experienþã. Metodaimplicã exersarea noilor abilitãþi ºi aplicarea noilor cunoºtinþe ºi atitudini în cadrulactivitãþilor de formare.

Ce reprezintã?Ce reprezintã?Ce reprezintã?Ce reprezintã?Ce reprezintã?

DIAGRAMA DE MAI JOS PREZINTÃ METODA TRADIÞIONALÃ DE PREDARE

Metoda Didacticã „Cadru Didactic“ „Cursant“

De ce?De ce?De ce?De ce?De ce?

CadruCadruCadruCadruCadruDidacticDidacticDidacticDidacticDidactic

ccccc

ccccc

ccccc

ccccc

Caracteristicile modelului sunt urmãtoarele:

CursantCursantCursantCursantCursant

este foarte important

ºtie tot

ignorã experienþele elevilor

este mic ºi lipsit de importanþã

ºtie puþine despre subiect

trebuie sã tacã în timpul orei

nu are de transmis nici o experienþã

Cadru DidacticCadru DidacticCadru DidacticCadru DidacticCadru Didactic

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

Metoda didacticã Profesor – Cursant este deseori un model ineficient de formare aadulþilor, din douã motive:

nu ia în calcul o resursã foarte importantã — cunoºtinþele ºi experienþele cursanþilor;

adulþii învaþã mai bine ºi îºi amintesc ce au învãþat atunci când:

aud informaþiile;vãd demonstraþii ºi ilustrãri;discuta despre informaþii ºi idei;aplicã tehnici.

.....

.....

.....

.....






9090909090

DIAGRAMA DE MAI JOS ILUSTREAZÃ TEORIA ÎNVÃÞÃRII ACTIVE

Formare ParticipativãFormare ParticipativãFormare ParticipativãFormare ParticipativãFormare Participativã

P

P

P

P

P

P

T

Acest model are urmãtoarele caracteristici:

ParticipanþiiParticipanþiiParticipanþiiParticipanþiiParticipanþiiFormatorulFormatorulFormatorulFormatorulFormatorul

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

este un facilitator

comunicã bine

lucreazã la acelaºi nivel la carelucreazã participanþii

respectã ideile ºi experienþeleparticipanþilor

sprijinã procesul de învãþare

este un organizator de experienþe deînvãþare

sunt membrii unei reþele de comunicare

se simt în largul lor

participã activ

comunicã experienþe

pun întrebãri, fac greºeli ºi îºi asumãriscuri, ca parte a procesului de formare

percep formatorul ca pe o resursã, unghid sau un mentor

Modelul învãþarii active ia în considerare principiile legate de educaþia pentru adulþi ºile aplicã în metodele de formare.






9191919191

PRINCIPIILE EDUCAÞIEI PENTRU ADULÞI ªI IMPLICAÞIILE PE CARE LE AU ÎNPROCESUL DE FORMARE

Implicaþii reflectate în planul de formareImplicaþii reflectate în planul de formareImplicaþii reflectate în planul de formareImplicaþii reflectate în planul de formareImplicaþii reflectate în planul de formarePrincipii în educaþia pentruPrincipii în educaþia pentruPrincipii în educaþia pentruPrincipii în educaþia pentruPrincipii în educaþia pentruadulþ iadulþ iadulþ iadulþ iadulþ i

.....

.....

.....

.....

.....

.....

..........

.....

Adulþii învaþã cel mai bine atuncicând percep cã ceea ce învaþãrãspunde nevoilor lor.

Adulþii învaþã prin aplicarepracticã ºi prin implicare activãîn procesul de învãþare.

Adulþii au stiluri de învãþareunice. Învaþã în feluri diferite, înritmuri diferite ºi din experienþediferite.

Participanþii vin la ateliere delucru cu propriul bagaj decunostinte ºi experienþeimportante.

Se oferã situaþii din „viaþa realã” ºi se puneaccentul pe aplicabilitatea elementelorînvãþate în situaþii reale.Se identificã nevoile de învãþare aleparticipanþilor ºi ceea ce este important pentruei.Activitãþi care necesitã o participare activã dinpartea celor care învaþã.

Activitãþi care îi implicã pe participanþi ca ungrup unitar: cu idei, atitudini, sentimente,prezenþã fizicã.

Se utilizeazã o varietate de tehnici de formare.

Se creeazã o atmosferã prin care se respectã ºise înþeleg diferenþele dintre participanþi.

Posibilitatea de a comunica informaþii.Se analizeazã ºi se discutã despre experienþeleparticipanþilor.Participanþii sunt vãzuti ca o resursã ºi suntîncurajati sã participe ºi sã comuniceexperienþe.

În ce fel?În ce fel?În ce fel?În ce fel?În ce fel?

RezultatRezultatRezultatRezultatRezultat

Utilizând principiile ºi practicile pentru formarea adulþilor, formatorul se poate aºteptaca participanþii sã se implice activ la seminar. Persoanele care se formeazã prin acestemetode învaþã repede ºi achiziþioneazã noi cunoºtinþe ºi abilitãþi.

Procesul de formare descris înurmãtoarele secþiuni urmeazã cinci paºi,asa cum ilustreazã diagrama de mai sus.Procesul de formare începe cu o analizãa nevoilor care se reflectã în formulareascopurilor ºi a obiectivelor. Scopurile ºiobiectivele decid conþinutul sesiunilorcare, la rândul lor, se materializeazã înimplementarea atelierelor de formare.Activitãþile de monitorizare ºi evaluareindicã gradul în care atelierul rãspundenevoilor participanþilor ºi ajutã laîmbunãtãþirea viitoarelor cursuri deformare.

CEI CINCI PCEI CINCI PCEI CINCI PCEI CINCI PCEI CINCI PAªI AI FORMÃRIIAªI AI FORMÃRIIAªI AI FORMÃRIIAªI AI FORMÃRIIAªI AI FORMÃRII






9292929292

EVEVEVEVEVALUAREA NEVOILORALUAREA NEVOILORALUAREA NEVOILORALUAREA NEVOILORALUAREA NEVOILOR

Ce înseamnã?Ce înseamnã?Ce înseamnã?Ce înseamnã?Ce înseamnã?

Evaluarea nevoilor este un proces de identificare a cerinþelor într-o situaþie datã, înacest caz, ceea ce participanþii trebuie sã înveþe în cadrul unui atelier de formare.

De ce?De ce?De ce?De ce?De ce?Evaluarea nevoilor va permite formatorului sã proiecteze un atelier de formare care vaoferi participanþilor cunoºtintele, abilitãþile ºi atitudinile necesare muncii pe care odesfãºoarã aceºtia.Cum?Cum?Cum?Cum?Cum?

AnalizaAnalizaAnalizaAnalizaAnalizaþþþþþi Fii Fii Fii Fii Fiºººººa Postuluia Postuluia Postuluia Postuluia PostuluiVerificaþi dacã fiºa postului este completã ºi precisã. (Adãugaþi sau revizuiþi atribuþiiledin fiºa postului în funcþie de nevoi).

EfectuaEfectuaEfectuaEfectuaEfectuaþþþþþi o i o i o i o i o aaaaanalizã a nalizã a nalizã a nalizã a nalizã a sssssarcinilorarcinilorarcinilorarcinilorarcinilor

Analiza sarcinilor indicã abilitãþile ºi atitudinile necesare pentru a duce la bun sfârºit osarcinã. Analiza ajutã formatorul sã contureze un set de obiective ale cursului, determinãconþinutul cursului ºi îl ajutã sã aleagã metodele de formare ºi de testare pentru evaluare.

Adunaþi informaþii referitoare la modalitatea în care se pot îndeplini sarcinile dinfiºa postului din:

experienþa ºi cunoºtinþele formatorului;observând modul cum o persoanã cu experienþã îndeplineºte o sarcinã;manuale sau alte materiale scrise care prezintã modalitãti de îndeplinirea sarcinii respective;discuþii cu alte persoane.

Notaþi-vã orice informaþie care credeþi cã indicã moduri de efectuare a analizei.comparaþi experienþa dvs cu modalitatea de îndeplinire a sarcinii înconcordanþã cu standardele ºi protocoalele scrise.ciscutaþi despre sarcini ºi cu alþi formatori de cadre didactice, cu experienþã.verificaþi rezultatul analizei sarcinilor în timp ce observaþi o persoanãexperimentatã îndeplinind sarcina respectivã.

Stabiliþi cunoºtinþele, abilitãþile ºi atitudinile necesare fiecãrei sarcini.

...............

.....

.....

..........

Definiþi abilitãþile, faptele ºi atitudinile dejaexistente la participanþi ºi identificaþi-le pecele pe care trebuie sã le înveþe.În cadrul atelierului, puneþi accentul doarpe acele elemente pe care participanþiiTREBUIE sã ºi le însuºeascã pentru a ficompetenþi în munca pe care o desfãºoarã.Încurajaþi participanþii sã afle ºi alteinformaþii legate de sarcina lor ºi care nusunt esenþiale din alte surse, cum ar fi cãrþi,conversaþii ºi experienþã.

Concentraþi-vã aici

OBLIGAOBLIGAOBLIGAOBLIGAOBLIGATTTTTORIUORIUORIUORIUORIUDE ªTIUTDE ªTIUTDE ªTIUTDE ªTIUTDE ªTIUT

UTILUTILUTILUTILUTILDE ªTIUTDE ªTIUTDE ªTIUTDE ªTIUTDE ªTIUT

INTERESANTINTERESANTINTERESANTINTERESANTINTERESANTDE ªTIUTDE ªTIUTDE ªTIUTDE ªTIUTDE ªTIUT






9393939393

Pregãtiþi un tabel cu analiza sarcinilor.

Întocmiþi un tabel care sã arate cunoºtinþele, abilitãþile ºi atitudinile necesare uneianumite sarcini.

1

2

3

4

SARCINASARCINASARCINASARCINASARCINA CUNOªTINÞECUNOªTINÞECUNOªTINÞECUNOªTINÞECUNOªTINÞE ABILITÃÞIABILITÃÞIABILITÃÞIABILITÃÞIABILITÃÞI AAAAATITUDINITITUDINITITUDINITITUDINITITUDINI

CATEGORIA LUCRÃTORULUI: Învãþãtor/ ÎnvãþãtoareSARCINA: Sã încurajeze familiile sã se implice în procesul educativ ºi sã contribuie laacesta

Stabiliþi cunoºtinþele, abilitãþile ºi atitudinile pe care participanþii deja le deþin.Aplicaþi orice combinaþie de metode:

chestionaþi participanþii;observaþi participanþii;daþi participanþilor niste teste pregãtitoare;cereþi-le participanþilor sã identifice posibilele probleme ce pot apãrea înactivitatea lor;chestionaþi „clientii”;altele.

Eliminaþi din tabel cunoºtinþele, abilitãþile ºi atitudinile pe care participanþii le audeja.

....................

..........


Dupã efectuarea unei evaluãri a nevoilor, veþi avea o listã cu abilitãþile, cunoºtinþele ºiatitudinile pe care participanþii trebuie sã ºi le însuºeascã pentru a îºi desfãºura activitateala locul de muncã.

Utilizaþi aceastã listã atunci când stabiliþi obiectivele atelierului de formare.






9494949494

SCOPURI ºI OBIECTIVESCOPURI ºI OBIECTIVESCOPURI ºI OBIECTIVESCOPURI ºI OBIECTIVESCOPURI ºI OBIECTIVE


Scopul reprezintã un enunþ care exprimã þinta generalã.

SCOPSCOPSCOPSCOPSCOP

SCOPURILE SCOPURILE SCOPURILE SCOPURILE SCOPURILE sunt ca stelele…ne trasãm direcþia ghidându-nedupã ele, dar rareori le atingem.

Scopul unei formãri descrie, în general, modalitatea în care atelierul de formarecontribuie la atingerea obiectivelor programului. De exemplu, cum vã ajutã atelierulde formare la îmbunãtãþirea educaþiei la nivel comunitar.


Scopul oferã o viziune coerentã ºi imprimã formãrii o anumitã direcþie.

Cum?Cum?Cum?Cum?Cum?

Stabiliþi scopul general al formãrii. Gândiþi-vã la ce doriþi sã vedeþi la sfârºitulformãrii.

Discutaþi despre scop cu managerii de program ºi cu alti formatori.

Exemple de scopuri:

Toate cadrele didactice din învãþãmântul primar vor adopta o abordare anti-discriminatorie în practica de la clasã.


Toate persoanele implicate în procesul de formare — organizatori, formatori, evaluatoriºi participanþi — au o viziune comunã privind scopul formãrii.

.....






9595959595

SSSSSMMMMMAAAAARRRRRTTTTT

OBIECTIVEOBIECTIVEOBIECTIVEOBIECTIVEOBIECTIVE


Un obiectiv este un enunþ specific care exprimã ceea ce participantul trebuie sã fiecapabil sã facã pentru a demonstra cã ºi-a însuºit cunoºtinþele, atitudinile ºi abilitãþilenecesare pentru îndeplinirea unei sarcini.

Fiecare obiectiv trebuie sã fie:

pecific — indicã cu exactitate ceea ce va face participantul.

ãsurabil — conþine termeni cantitativi (de ex., cifre, procente).

ttainable (Realizabil) — pot fi îndeplinite de cãtre participant.

elevant — prezintã relevanþã faþã de activitãþile cerute la locul de muncã.

emporal determinat (conþine un termen temporal) — indicã perioada de timpnecesarã îndeplinirii obiectivului.

SSSSSMMMMMAAAAARRRRRTTTTTDe ce?De ce?De ce?De ce?De ce?

Obiectivele servesc urmãtoarelor scopuri:Leagã conþinutul cursului de formare de cunoºtinþele, abilitãþile ºi atitudinileidentificate în analiza sarcinilor, care se bazeazã pe performanþele dorite a fiatinse de cãtre participanþi la locul de muncã.Determinã ca activitãþile de planificare ºi implementare a formãrii sã fie binefocalizate, eficiente ºi eficace.Reprezintã standarde utilizate în vederea evaluãrii cursului de formare

.....

.....

.....Cum?Cum?Cum?Cum?Cum?

Folosiþi-vã de lista de sarcini creatã ca rezultat al analizei sarcinilor. Formulaþi fiecaresarcinã sub forma unui enunþ care sã prezinte cele cinci calitãþi de mai sus.

Utilizaþi verbe active atunci când formulaþi obiectivele.

Exemple de obiective:

..... Pânã la sfârºitul cursului de formare, fiecare participant va ºti sã descriediferitele moduri de învãþare ale elevilor.Pânã la sfârºitul cursului de formare, fiecare participant va ºti cum sã efectuezeo evaluare a gradului de incluziune al unei ºcoli.Pânã la sfârºitul cursului de formare, fiecare participant va fi capabil sãgândeascã critic pe teme de prejudecãþi ºi discriminare.

.....

.....


Obiectivele cursului se coreleazã în mod direct cu nevoile de învãþare ale participanþilor.






9696969696

PLANURILE SESIUNILORPLANURILE SESIUNILORPLANURILE SESIUNILORPLANURILE SESIUNILORPLANURILE SESIUNILOR

Ce reprezintã?Ce reprezintã?Ce reprezintã?Ce reprezintã?Ce reprezintã?

Planurile sesiunilor sunt instrucþiuni scrise ale cursului de formare. Acestea descriu îndetaliu felul în care se va desfãºura formarea ºi se bazeazã pe ceea ce participanþiitrebuie sã înveþe.


Planul sesiunii îl ajutã pe formator sã organizeze seminarul de formare ºi poate ficonsiderat reþeta care îl îndrumã pe formator în conducerea atelierelor.

Cum?Cum?Cum?Cum?Cum?Întocmiþi un plan al sesiunii pentru a atinge fiecare obiectiv. Planul sesiunii artrebui sã cuprindã:

obiectivele sesiunii;timpul necesar pentru atingerea fiecãrui obiectiv;metodele/ tehnicile de formare care vor fi utilizate în timpul sesiunii;resursele necesare pentru desfãºurarea sesiunii;tehnici de evaluare pentru mãsurarea gradului de atingere a obiectivelor.

Întocmiþi câte un tabel pentru fiecare sesiune, asa cum puteþi vedea mai jos.

.........................

Tineþi minte sã alocaþi destul timp pentru a permite participanþilor sã exerseze abilitãþilerespective. Atunci când planificaþi un atelier de formare, oferiþi participanþilor suficienttimp pentru a exersa în mai multe moduri: unul pe celãlalt, în clasã, sub supraveghere înºcoli.

Ca o regulã, alocaCa o regulã, alocaCa o regulã, alocaCa o regulã, alocaCa o regulã, alocaþþþþþi o perioadã dublã de timp pentru exersareai o perioadã dublã de timp pentru exersareai o perioadã dublã de timp pentru exersareai o perioadã dublã de timp pentru exersareai o perioadã dublã de timp pentru exersareaabilitãþilor faabilitãþilor faabilitãþilor faabilitãþilor faabilitãþilor faþãþãþãþãþã de cea alocatã prezentãrii. de cea alocatã prezentãrii. de cea alocatã prezentãrii. de cea alocatã prezentãrii. de cea alocatã prezentãrii.

FORMULAR PENTRU PLANUL UNEI SESIUNIFORMULAR PENTRU PLANUL UNEI SESIUNIFORMULAR PENTRU PLANUL UNEI SESIUNIFORMULAR PENTRU PLANUL UNEI SESIUNIFORMULAR PENTRU PLANUL UNEI SESIUNI

Indicaþiduratasesiuniiºi afiecãreiactivitãþi.

TimpTimpTimpTimpTimp Metodã de PredareMetodã de PredareMetodã de PredareMetodã de PredareMetodã de Predare ResurseResurseResurseResurseResurse EvaluareEvaluareEvaluareEvaluareEvaluare

Titlul Sesiunii:Titlul Sesiunii:Titlul Sesiunii:Titlul Sesiunii:Titlul Sesiunii:Obiectivele Sesiunii:Obiectivele Sesiunii:Obiectivele Sesiunii:Obiectivele Sesiunii:Obiectivele Sesiunii:(enunþuri SMART care descriu ceea ce vor învãþa participanþii)

SubiectSubiectSubiectSubiectSubiectEnumeraþisubiectele/temele pe carele va cuprindesesiunea deformare.

Enumeraþisubtemele(abilitãþi,cunoºtinþe ºiatitudini) careurmeazã sã fiepredate

Enumeraþi metodele/tehnicile de formarecare urmeazã sã fieutilizate.

Scrieþi instrucþiunilepe care le va urmaformatorul.

Enumeraþi resurselenecesare sesiunii.

Scrieþiindicatorii pecare îi va utilizaformatorulpentru a mãsuragradul deatingere aobiectivului.

Resurse materialeutilizate pentruplanificarea sesiunii(cãrti, materialeaudio-vizuale).Echipa de formatori,experþi ºi personalulcare contribuie larealizarea sesiunii.Transport ºi altecerinþe.

.....

.....

.....






9797979797


Planul unei sesiuni descrie tot ce formatorul trebuie sã pregãteascã pentru fiecare sesiunede formare ºi modalitatea de desfãºurare ºi evaluare a atelierului de formare.

Era odatã o profesoarã,Se remarca printr-o trãsãturãDestul de ciudatã.

Milioane de elevi,Poate chiar miliardeSe adunau în fiecare zi în jurul ei.

Când, în cele din urmã,Directorul ºcolii o vãzu,Întrebatã fiind cum de reuºise aºa ceva,

Ea ridicã trei degeteªi spuse,"Voi, toþi care întrebaþiNu trebuie decât sã-mi urmaþi exemplul”

"Sã porneºti de la zeroªi sã ajungi Cel Mai Tare din Campus,Trebuie doar sã gãseºti rãspuns la trei întrebãri:Unde merg?Cum o sã ajung acolo?Cum îmi voi da seama cã am ajuns acolo?"






9898989898

IMPLEMENTIMPLEMENTIMPLEMENTIMPLEMENTIMPLEMENTAREA: METAREA: METAREA: METAREA: METAREA: METODE ªI MAODE ªI MAODE ªI MAODE ªI MAODE ªI MATERIALE DE FORMARETERIALE DE FORMARETERIALE DE FORMARETERIALE DE FORMARETERIALE DE FORMARE

Ce sunt?Ce sunt?Ce sunt?Ce sunt?Ce sunt?Formarea necesitã abilitãþi foarte specializate. Fiecare formator se foloseºte de propriaexperienþã, propriul stil ºi propriile talente pentru desfãºurarea atelierului. Metodelede formare ºi materialele sunt tehnici ºi resurse pe care le utilizeazã formatorul pentrua-ºi organiza atelierul ºi pentru a transfera participanþilor noi cunoºtinþe, abilitãþi ºiatitudini.De ce?De ce?De ce?De ce?De ce?

Atelierele orientate spre învãþarea activã cuprind o varietate de metode de formarenecesare pentru a implica participanþii în procesul de învãþare.

Cum?Cum?Cum?Cum?Cum?

METODE DE FORMARE – ASPECTE GENERALEMETODE DE FORMARE – ASPECTE GENERALEMETODE DE FORMARE – ASPECTE GENERALEMETODE DE FORMARE – ASPECTE GENERALEMETODE DE FORMARE – ASPECTE GENERALECând alegeþi metodele de predare pentru un anumit seminar de formare, vã rugãmsã luaþi în considerare urmãtoarele întrebãri:

Este metoda adecvatã obiectivului?Cere metoda un nivel al cunoºtinþelor ºi abilitãþilor mai ridicat decât cel pecare îl posedã participanþii?De cât timp este nevoie pentru a o pregãti, pentru a o utiliza? Dispuneþide timpul necesar?De cât spaþiu este nevoie? Dispuneþi de spaþiul necesar?Este metoda potrivitã mãrimii grupului de participanþi?Ce fel de materiale necesitã? Dispuneþi de acestea?Necesitã metoda utilizarea unor abilitãþi speciale? Deþine formatorulasemenea abilitãþi?

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

METMETMETMETMETODE DE FORMARE PENTRU CUNOODE DE FORMARE PENTRU CUNOODE DE FORMARE PENTRU CUNOODE DE FORMARE PENTRU CUNOODE DE FORMARE PENTRU CUNOªªªªªTINTINTINTINTINÞÞÞÞÞEEEEE

Prezentaþi doar elementele pe care este necesar sã le cunoascã participanþii.Captaþi atenþia participanþilor – explicaþi-le motivul pentru care este nevoie sã ºtietematica. Relataþi o poveste care sã reflecte de ce este important.Prezentaþi un rezumat. Explicaþi temele principale pe care urmeazã sã le cuprindeþi.Prezentaþi faptele ºi informaþiile.Utilizaþi suporturi de curs pentru a consolida discuþia. Participanþii învaþã mai multdacã ascultã ºi participã activ decât dacã îºi iau notiþe detaliate.Cereþi participanþilor sã relateze povestiri despre modul de aplicare în practicã acelor învãþate.Când este posibil, utilizaþi materiale audio-vizuale cum ar fi:

Tabla ºi cretaFlip chartModelePostere

FotografiiRetroproiectoareFoliiVideo

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....Planificaþi un exerciþiu prin care participanþii sã punã în practicã cunoºtinþele pecare le-au învãþat.






9999999999

METMETMETMETMETODE DE FORMARE PENTRU ABILITÃÞIODE DE FORMARE PENTRU ABILITÃÞIODE DE FORMARE PENTRU ABILITÃÞIODE DE FORMARE PENTRU ABILITÃÞIODE DE FORMARE PENTRU ABILITÃÞI

Numiþi abilitatea.Expuneþi motivele pentru care este importantã.Explicaþi când se utilizeazã.Descrieþi paºii necesari în aplicarea practicã a abilitãþii respective.Demonstraþi abilitatea respectivã.

Demonstraþia trebuie sã utilizeze metode eficiente, cu aplicabilitate îndomeniul de activitate a participanþilor.Utilizaþi doar echipamente de care dispun participanþii la locul de muncã.Toþi participanþii trebuie sã poata vedea ceea ce faceþi dvs.Explicaþi ceea ce faceþi (un suport de curs scris, cu imagini, va consolidaexplicaþia oralã).

EfectuaEfectuaEfectuaEfectuaEfectuaþþþþþi sesiuni practice.i sesiuni practice.i sesiuni practice.i sesiuni practice.i sesiuni practice.Aceasta este cea mai importantã parte în predarea abilitãþilor

Alocaþi timp pentru exersare.Toþi participanþii trebuie sã exerseze abilitatea respectivã.Fiecare participant trebuie sã primeascã feedback de la formator.

.....

...............

...............Metode de exersare pentru formarea abilitãþilorMetode de exersare pentru formarea abilitãþilorMetode de exersare pentru formarea abilitãþilorMetode de exersare pentru formarea abilitãþilorMetode de exersare pentru formarea abilitãþilorJocul de RolJocul de RolJocul de RolJocul de RolJocul de RolJocul de rol este deseori folosit în dezvoltarea abilitãþilor de comunicare. Prin aceastãmetodã participanþii joacã diferite roluri simulând o piesã de teatru.

Formatorul prezintã cadrul în care participanþii vor juca.Ceilalþi participanþi observã jocul de rol ºi noteazã tot ce actorul face bine ºi oricegreºealã a acestuia.La sfârºitul jocului de rol, formatorul faciliteazã o discuþie cu toti participanþii. Ces-a întâmplat? Cum s-a simþit cursantul-formator? Cum s-au simþit cei care aujucat un rol? A avut importanþã limbajul trupului? Ce ar fi putut determina ointeracþiune mai eficientã?Este important sã se creeze o atmosferã care sã imprime siguranþã ºi sprijin întimpul discuþiei. Concentraþi-vã asupra lucrurilor pe care participantul le-a facutbine. Formulaþi recomandãri concrete pentru a îmbunãtãþi ceea ce s-ar fi pututface mai bine.Asiguraþi-vã cã participanþii înteleg cã scopul feedback-ului constã în utilizareaobservaþiilor pe care le face fiecare pentru a îmbunãtãþi tehnicile ºi abilitãþile.Atmosfera din timpul feedback-ului ar trebui sã fie mai degrabã constructivã decâtcriticã.

.....

.....

.....

.....

Studii de cazStudii de cazStudii de cazStudii de cazStudii de cazStudiile de caz sunt utile în dezvoltarea abilitãþilor de rezolvare a problemelor ºi de luarea deciziilor. Studiile de caz descriu situaþii în scris, iar participanþii scriu sau spun ce arface ei în situaþia respectivã. Situaþiile pot cuprinde practici utilizate la clasã sau chestiunide organizare ºi de management.

Formatorul oferã participanþilor posibilitatea de a-ºi exersa abilitãþile într-o ºcoalã.Formatorul le demonstreazã cum se lucreazã în mod corect.Participanþii pun în practicã abilitãþile la locul de muncã, sub supraveghere.Formatorul, din ce în ce mai sigur pe abilitãþile participanþilor, le cere acestora sãlucreze independent din ce în ce mai mult.

.....

.....

.....

.....

ExperienExperienExperienExperienExperienþþþþþa de muncãa de muncãa de muncãa de muncãa de muncã

.....






100100100100100

METMETMETMETMETODE DE FORMARE PENTRU AODE DE FORMARE PENTRU AODE DE FORMARE PENTRU AODE DE FORMARE PENTRU AODE DE FORMARE PENTRU ATITUDINITITUDINITITUDINITITUDINITITUDINI

Atitudinea reprezintã o tendinþã de adoptare a unui anumit comportament. Cunoºtinþeleºi abilitãþile nu sunt întotdeauna suficiente pentru a îndeplini o sarcinã în mod eficient. Oatitudine caldã este un element cheie în relaþia dintre cadrele didactice ºi elevi. Când sedoreºte dezvoltarea atitudinilor, deseori se pot aplica cinci tehnici utile:

Oferiþi informaþiiOferiþi informaþiiOferiþi informaþiiOferiþi informaþiiOferiþi informaþii - Formatorul poate prezenta informaþii despre importanþa uneiatitudini corecte fatã de îndeplinirea unei anumite sarcini.

Exemplu:

Cadrele didactice trebuie sã conºtientizeze din ce în ce mai mult propriileprezumþii ºi atitudini în ceea ce priveºte diversitatea.

Oferiþi exemple sau modeleOferiþi exemple sau modeleOferiþi exemple sau modeleOferiþi exemple sau modeleOferiþi exemple sau modele - Experþii educaþionali cu experienþã ºi formatorul suntmodele foarte importante pentru participanþi.

Exemplu:

Daca formatorul acordã atenþie celorlalþi, dovedeºte cã stapâneºte tehnicile deînvãþare activã ºi toate instrumentele destinate formãrii, atunci este probabil caparticipanþii sã se comporte la fel.

Oferiþi experienþãOferiþi experienþãOferiþi experienþãOferiþi experienþãOferiþi experienþã - Experienþa directã are un impact mult mai puternic asupraparticipanþilor decât dacã aceºtia doar citesc despre efectele rasismului ºi discriminãrii.

Exemplu:

Participanþii vor fi puternic motivaþi ºi vor cãuta sã-ºi dezvolte abilitãþi princare sã lupte împotriva rasismului atunci când vãd cu ochii lor efectele pe carele are discriminarea asupra imaginii de sine pe care ºi-o formeazã un copil.

Organizaþi mici grupuri de discuþieOrganizaþi mici grupuri de discuþieOrganizaþi mici grupuri de discuþieOrganizaþi mici grupuri de discuþieOrganizaþi mici grupuri de discuþie - Atitudinile participanþilor se pot schimba atuncicând îºi exprimã opiniile ºi discutã despre ele cu alþii. Asiguraþi-vã cã grupele sunt destulde mici pentru a permite ca FIECARE participant sã aibã posibilitatea de a vorbi.

Exemplu:

Temele de discuþie pentru grupuri restrânse ar putea fi:bariere în calea participãrii ºi învãþãrii;valori sociale ºi cum acestea pot fi reflectate implicit;în “curriculumul ascuns”;importanþa implicãrii pãrinþilor.

.....

.....

.....

Joc de rolJoc de rolJoc de rolJoc de rolJoc de rol - Oferiþi participanþilor posibilitatea de a se pune în pielea pãrintelui sau acopilului.






101101101101101

MAMAMAMAMATERIALE ªI RESURSE PENTRU FORMARETERIALE ªI RESURSE PENTRU FORMARETERIALE ªI RESURSE PENTRU FORMARETERIALE ªI RESURSE PENTRU FORMARETERIALE ªI RESURSE PENTRU FORMARE

Atunci când planificã materialele pe care le va utiliza în activitatea de formare,formatorul ar trebui sã se gândeascã la urmãtoarele întrebãri:

Ce materiale existã?Va facilita materialul învãþarea activã?Sala de curs permite utilizarea materialului (poate fi vãzut, auzit,…)?ªtie formatorul cum sã foloseascã materialul?Pot învãþa participanþii cum sã foloseascã materialul?

.....

.....

.....

.....

.....Tipuri de Tipuri de Tipuri de Tipuri de Tipuri de mmmmmateriale pentru ateriale pentru ateriale pentru ateriale pentru ateriale pentru ffffformareormareormareormareormare

Materialele scrise sunt utile atunci când predãm cunoºtinþe. Poate deja existã materiale lanivelul de învãþare potrivit sau formatorul poate elabora materiale noi.

Exemple de materiale scrise

liste de verificare pentru abilitãþile necesareluãrii unor decizii;exemple de tabele pentru înregistrarea datelor.

.....

.....Aspecte asupra cãrora sã ne concentrãm atenþia înmomentul elaborãrii ºi utilizãrii materialelor scrise:

..... materialele conþin doar acele cunoºtinþe de care au nevoie participanþii;

..... sunt clare;

..... asezarea în paginã este foarte importantã, pãstraþi paginile „curate” ºiordonate;

..... utilizaþi un limbaj ºi diagrame adecvate nivelului de cunoºtinþe alparticipanþilor. De exemplu, folosiþi grafice doar dacã participanþii le potînþelege.

Materialele audio-vizuale sunt utile când predãm cunoºtinþe sau dezvoltãm abilitãþi.

Exemple de materiale audio-vizuale

tablãflip-charttabele ºi diagramemodele

fotografiiretroproiectoarefoliivideo

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

Aspecte de luat în considerare atunci când alegeþi materialele audio-vizuale:

În ce mãsurã sprijinã materialul învãþarea activã?Corespunde materialul nivelului de cunoºtinþe al participanþilor?Cum va utiliza formatorul materialele?Dispuneþi de material pentru atelierul de formare?

.....

.....

.....

.....






102102102102102

Vor putea toþi participanþii sã vadã ºi sã auda materialul?Sunt necesare materiale suplimentare? Dispuneþi de materiale suplimentare?(Pentru a prezenta un film, aveþi nevoie de un ecran sau de un perete alb. Poatedoriþi sã folosiþi markere de diferite culori în cazul în care utilizaþi un flip-chart.)Este sala potrivitã pentru utilizarea materialelor?

.....

.....

.....RezultatRezultatRezultatRezultatRezultat

Formatorul va implementa atelierul de formare alegând metodele ºi materialele necesare,corelate cu obiectivele formãrii; acest lucru va presupune o implicare activã aparticipanþilor în cadrul atelierului de formare.






103103103103103

MONITMONITMONITMONITMONITORIZARE ªI EVORIZARE ªI EVORIZARE ªI EVORIZARE ªI EVORIZARE ªI EVALUAREALUAREALUAREALUAREALUARE


Monitorizarea ºi evaluarea sunt procese de adunare ºi analizare a informaþiilor în vedereaevaluãrii gradului de eficienþã al atelierului de formare.

De ce?De ce?De ce?De ce?De ce?Se efectueazã activitãþi de monitorizare ºi evaluare pentru a îmbunãtãþi calitateaatelierului de formare ºi pentru a verifica dacã participanþii ºi-au însuºit cunoºtinþele,abilitãþile ºi atitudinile necesare în activitatea specificã pe care o desfãºoarã. Rezultatelemonitorizãrii ºi evaluãrii sunt, de asemenea, utilizate în viitoarele planificãri aleatelierelor de formare.Cum?Cum?Cum?Cum?Cum?

Diagrama de mai jos indicã cinci etape ale evaluãrii ºi cronologia acestora

EvaluareaEvaluareaEvaluareaEvaluareaEvaluareaNevoilorNevoilorNevoilorNevoilorNevoilor

11111 22222 MonitorizareMonitorizareMonitorizareMonitorizareMonitorizare 44444 R e z u l t a tR e z u l t a tR e z u l t a tR e z u l t a tR e z u l t a timediatimediatimediatimediatimediat (ieºire) (ieºire) (ieºire) (ieºire) (ieºire)

55555 Rezultat peRezultat peRezultat peRezultat peRezultat petermen lungtermen lungtermen lungtermen lungtermen lung(consecinþa)(consecinþa)(consecinþa)(consecinþa)(consecinþa)

66666 ImpactImpactImpactImpactImpact

33333 ProcesProcesProcesProcesProces

(timp)Atelierul deAtelierul deAtelierul deAtelierul deAtelierul de

FormareFormareFormareFormareFormare

1 )1 )1 )1 )1 )

2 )2 )2 )2 )2 )

3 )3 )3 )3 )3 )

4 )4 )4 )4 )4 )

5 )5 )5 )5 )5 )

6 )6 )6 )6 )6 )

Evaluarea nEvaluarea nEvaluarea nEvaluarea nEvaluarea nevoilorevoilorevoilorevoilorevoilor se efectueazã înaintea atelierului pentru a identifica nevoilede formare ale participanþilor pentru ca aceºtia sã poatã lucra eficient în viitor.

MonitorizareaMonitorizareaMonitorizareaMonitorizareaMonitorizarea se efectueazã în timpul atelierului ºi are scopul de a evaluaactivitãþile zilnice de formare ºi de a aduce schimbãri imediate pentru îmbunãtãþireacalitãþii atelierului, dacã este cazul.

Evaluarea procesului formãriiEvaluarea procesului formãriiEvaluarea procesului formãriiEvaluarea procesului formãriiEvaluarea procesului formãrii se realizeazã la sfârsitul atelierului de formare ºise concentreazã pe calitatea desfãºurãrii atelierului.

Evaluarea rezultatului imediat (ieEvaluarea rezultatului imediat (ieEvaluarea rezultatului imediat (ieEvaluarea rezultatului imediat (ieEvaluarea rezultatului imediat (ieºººººirilor)irilor)irilor)irilor)irilor) se efectueazã la sfârºitul atelieruluide formare ºi mãsoarã gradul de atingere a obiectivelor de formare de cãtreparticipanþi.

Evaluarea rezultatului pe termen lung (consecinEvaluarea rezultatului pe termen lung (consecinEvaluarea rezultatului pe termen lung (consecinEvaluarea rezultatului pe termen lung (consecinEvaluarea rezultatului pe termen lung (consecinþþþþþei)ei)ei)ei)ei) reprezintã o activitatede clarificare care urmãreºte gradul în care participanþii aplicã noile cunoºtinþe,abilitãþi ºi atitudini la locul de muncã.

Evaluarea impactuluiEvaluarea impactuluiEvaluarea impactuluiEvaluarea impactuluiEvaluarea impactului indicã gradul în care formarea a contribuit la atingereaobiectivului general al programului. Se poate ca impactul sã nu fie vizibil imediatdupã atelier. Nu este uºor de realizat aceastã etapã a evaluãrii ºi unele proiecte nudispun de timpul ºi resursele necesare pentru a determina adevãratul impact alactivitãþilor desfãºurate.






104104104104104

MONITORIZAREAMONITORIZAREAMONITORIZAREAMONITORIZAREAMONITORIZAREA

Monitorizarea reprezintã un exerciþiu util care poate fi efectuat în fiecare zi a atelieruluide formare cu scopul de a determina eventualele îmbunãtãþiri care s-ar putea aducecursului sau atelierului de formare.

ÎncepeÎncepeÎncepeÎncepeÎncepeþþþþþiiiii fiecare zi prin a vã aloca puþin timp pentru un exerciþiu de tipul "Unde ne"Unde ne"Unde ne"Unde ne"Unde neaflãm?"aflãm?"aflãm?"aflãm?"aflãm?". Exerciþiul este o modalitate prin care participanþii pot comunica experienþeîntre ei, dar ºi formatorului. Este ºi un instrument valoros pentru formator întrucâtpoate afla felul în care participanþii rãspund la diferitele ateliere ºi metode de formare,lucru care aduce modificãrile de rigoare ale curriculumului formãrii.

Cereþi participanþilor sã identifice:probleme pe care le-au întâlnit individual sau în grup;modalitãþi/ posibilitãþi de rezolvare a acestora;cunoºtinþe pe care le-au acumulat;teme din seminarul de formare, care nu sunt relevante pentruactivitatea lor;teme care nu au fost incluse în seminar dar de care au nevoie înactivitatea lor.

.....

.....

.....

.....

.....

ÎncheiaÎncheiaÎncheiaÎncheiaÎncheiaþþþþþiiiii fiecare zi cu o sesiune de „Reflecþie”.Puneþi participanþilor urmãtoarele întrebãri:

Cum a fost atelierul astãzi?Ce lucruri aþi aprofundat?Cum s-a desfãºurat? Ce tehnicis-au folosit?Ce aþi învãþat?Cum putem aplica în munca noastra ceea ce am învãþat aici?

Formatorul poate sã realizeze ºi o sesiune de reflecþie cerând fiecãrui participant sãcompleteze cel puþin una dintre urmãtoarele întrebãri.

Astãzi am învãþat cã.....Astãzi mi-am reamintit cã....Astãzi mi-am notat cã....Astãzi am descoperit cã.....Astãzi mi-am dat seama cã....Astãzi m-a surprins cã.....Astãzi m-am bucurat cã....Astãzi am fost dezamãgit(ã) cã.....Astãzi eu..........

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....






105105105105105

EVEVEVEVEVALUAREA MODULUI DE DESFÃªURARE A AALUAREA MODULUI DE DESFÃªURARE A AALUAREA MODULUI DE DESFÃªURARE A AALUAREA MODULUI DE DESFÃªURARE A AALUAREA MODULUI DE DESFÃªURARE A ATELIERULUITELIERULUITELIERULUITELIERULUITELIERULUI

Acest tip de evaluare se focalizeazã pe procesul de desfãºurare a atelierului.

Comparaþi planul pe care vi l-aþi întocmit pentru atelier cu ceea ce s-a întâmplat încadrul acestuia.

Câti participanþi au fost formaþi? Mai mulþi sau mai puþini decâtati planificat?Care au fost temele atelierului? S-au adãugat teme noi sau au fost scoasealtele în cadrul cursului sau atelierului?Câte sesiuni s-au þinut? Au ajuns?Aþi avut la dispoziþie echipamentul audio-vizual? A funcþionat acestaîn mod corespunzãtor?A fost sala destul de spaþioasã? Au reuºit participanþii sã ajungã la timpla atelier?S-a modificat ceva în desfãºurarea atelierului? Au avut un efect pozitivmodificãrile aduse?Cum s-ar putea îmbunãtãþi atelierul ºi condiþiile de participare la acesta în viitor?

Evaluaþi gradul de participare activã de care au dat dovadã participanþii în timpulformãrii.

.....

.....

.....

.....

.....

.....

.....

Am condus o sesiune „Unde ne aflãm?“

Lista de verificare pentru participantLista de verificare pentru participantLista de verificare pentru participantLista de verificare pentru participantLista de verificare pentru participant

În calitate de participant la acest atelier...

Am condus o sesiune de „reflecþie“

Am moderat o discuþie într-un grup restrâns

Am moderat o discuþie într-un grup mareAm prezentat concluziile dintr-un gruprestrânsAm moderat o sesiune întrebare -rãspuns

Am participat într-un joc de rol

Am prezentat un studiu de caz

Am demonstrat o nouã abilitate






106106106106106

EVEVEVEVEVALUAREA REZULALUAREA REZULALUAREA REZULALUAREA REZULALUAREA REZULTTTTTAAAAATULUI IMEDIATULUI IMEDIATULUI IMEDIATULUI IMEDIATULUI IMEDIAT AL AT AL AT AL AT AL AT AL ATELIERULUITELIERULUITELIERULUITELIERULUITELIERULUI

Evaluarea rezultatului imediat al atelierului ar trebui sã se concentreze pe mãsurareagradului de atingere a obiectivelor de învãþare. Reþineþi cã obiectivele au fost în aºa felformulate încât sã fie specifice ºi mãsurabile.

Metode de evaluare a cunoMetode de evaluare a cunoMetode de evaluare a cunoMetode de evaluare a cunoMetode de evaluare a cunoºººººtintintintintinþþþþþelorelorelorelorelorDeseori se folosesc testetestetestetesteteste pentru a afla dacã participanþii ºi-au însuºit noile cunoºtinþe.

TTTTTeste – aspecte geneste – aspecte geneste – aspecte geneste – aspecte geneste – aspecte generaleeraleeraleeraleeraleTestele finale se dau o singurã datã, la sfârsitul atelierului/cursului deformare.Formatorul mai poate folosi teste iniþiale pe lângã testele finale.Pentru acest tip de testare, formatorul va da acelasi test înainte ºi dupãatelierul de formare. Testele iniþiale îi indica formatorului pe care dintresubiecte sã punã accentul în cadrul atelierului. Prin compararea rezultateloracestora cu ale celor finale, formatorul îºi poate face o idee desprecunoºtinþele pe care participanþii le-au acumulat de-a lungul atelierului.Testele se pot da scris sau oral.Pot fi structurate sub forma unor opþiuni multiple, adevãrat/fals, rãspunsscurt sau teste-eseu.Un alt tip de test poate fi prezentarea unui studiu de caz pe baza cãruiaparticipanþii vor trebui sã rãspundã la anumite întrebãri. Deseori, înatelierele de formare se aplicã acest tip de test.

.....

.....

.....

.....

.....

.....

Metode de evaluare a abilitãþilorMetode de evaluare a abilitãþilorMetode de evaluare a abilitãþilorMetode de evaluare a abilitãþilorMetode de evaluare a abilitãþilorDeseori, abilitãþileabilitãþileabilitãþileabilitãþileabilitãþile se evalueazã prin observarea participanþilor în timp ce pun în practicãabilitãþile respective.

Participanþii pot fi observaþi în cadrul atelierului sau în afara lui.Observaþi participanþii în timpul jocului de rol din cadrul atelierului.Participanþii pot fi observaþi ºi atunci când li se prezintã modele în cadrulatelierului.Observaþi participanþii în timp ce îºi utilizeazã abilitãþile într-o ºcoalã.

.....

.....

.....Metode de evaluare a atitudinilorMetode de evaluare a atitudinilorMetode de evaluare a atitudinilorMetode de evaluare a atitudinilorMetode de evaluare a atitudinilor

Atitudinile indicã motivaþia pe care o aratã participanþii în atingerea obiectivelor dedezvoltare a cunoºtinþelor ºi abilitãþilor ºi în desfãºurarea eficientã a activitãþilor. Atitudinilesunt destul de greu de evaluat. În evaluare, ar trebui ca participanþilor sã li se cearã sãdescrie în ce fel atitudinile lor îi ajutã pe copii sã obþinã rezultate ºcolare mai bune.Evaluarea se poate face ºi observându-i pe participanþi îndeplinind anumite sarcini.EVEVEVEVEVALUAREA REZULALUAREA REZULALUAREA REZULALUAREA REZULALUAREA REZULTTTTTAAAAATULUI PE TERMEN LUNG (CONSECINTULUI PE TERMEN LUNG (CONSECINTULUI PE TERMEN LUNG (CONSECINTULUI PE TERMEN LUNG (CONSECINTULUI PE TERMEN LUNG (CONSECINÞÞÞÞÞEI) ALEI) ALEI) ALEI) ALEI) ALAAAAATELIERULUITELIERULUITELIERULUITELIERULUITELIERULUIAr trebui sã se efectueze ºi niºte întâlniri de clarificare pentru a fi siguri cã participanþiiaplicã în munca lor ceea ce au învãþat la atelierul de formare. Evaluarea rezultatuluipe termen lung ar trebui planificatã la aproximativ ºase luni de la data când s-a terminatatelierul. Ar trebui ca participanþii sã fie urmãriþi cum îºi desfãºoarã activitatea la loculde munca, cu sarcinile obiºnuite pe care le au de îndeplinit. Ar trebui avute în vedere ºicondiþiile de la locul de muncã, inclusiv echipamentele ºi materialele disponibile,aceasta pentru a stabili dacã formarea a avut drept efect o îmbunãtãþire a serviciiloreducaþionale oferite de cãtre cadrele didactice.






107107107107107

EVEVEVEVEVALUAREA IMPALUAREA IMPALUAREA IMPALUAREA IMPALUAREA IMPACTULUI PE CARE ÎL ARE AACTULUI PE CARE ÎL ARE AACTULUI PE CARE ÎL ARE AACTULUI PE CARE ÎL ARE AACTULUI PE CARE ÎL ARE ATELIERULTELIERULTELIERULTELIERULTELIERUL

De obicei, acest tip de evaluare se efectueazã de cãtre o echipã de cercetare, dacã sedoreste o evaluare la un astfel de nivel. Evaluarea impactului va mãsura cât de mult adeterminat atelierul de formare creºterea numãrului de copii romi cuprinºi în învãþãmântulpreºcolar ºi cât de mult a redus numãrul copiilor romi care abandoneazã ºcoala.


Evaluarea NevoilorEvaluarea NevoilorEvaluarea NevoilorEvaluarea NevoilorEvaluarea Nevoilor îl ajutã pe formator sã formuleze obiective de învãþare specificeºi sã aleagã metodele de formare care îi ajutã pe participanþi sã îºi însuºeascã abilitãþi,cunoºtinþe ºi atitudini.

MonitorizareaMonitorizareaMonitorizareaMonitorizareaMonitorizarea îl ajutã pe formator sã evalueze activitãþile zilnice ale atelierului.Formatorul poate utiliza aceste informaþii pentru a adapta atelierul la nevoile particulareale grupului de participanþi.

EvaluareaEvaluareaEvaluareaEvaluareaEvaluarea procesului de desfãºurare a atelierului îl ajutã pe formator sã evaluezeimplementarea acestuia. Formatorul poate afla dacã se impun abordãri diferite înatelierele viitoare ºi cât de activi sunt participanþii la atelier.

EvaluareaEvaluareaEvaluareaEvaluareaEvaluarea rezultatului imediat (ieºirilor) indicã formatorului dacã participanþii si-auînsuºit sau nu cunoºtinþele, abilitãþile ºi atitudinile de care au nevoie pentru a îndeplinisarcinile care le revin la locul de muncã.

EvaluareaEvaluareaEvaluareaEvaluareaEvaluarea rezultatului pe termen lung (consecinþei) indicã mãsura în care participanþiiaplicã cunoºtinþele, abilitãþile ºi atitudinile noi în activitatea de la locul de muncã.

Evaluarea Evaluarea Evaluarea Evaluarea Evaluarea impactului indicã gradul în care atelierul a contribuit la atingerea obiectivelorprogramului, de exemplu, îmbunãtãtirea accesului grupurilor dezavantajate la educaþie.

SfârºitSfârºitSfârºitSfârºitSfârºit

[formarea_formatorilor]

Documents