www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Folclor INTRODUCERE Folclorul este parte inseparabila din viata unui popor si oglindind-o n aspectele sale diverse si se impune ca un important mijloc de cunoastere a omului, a vietii sociale, a cadrului national n care se desfasoara acesta. Este legat de momentele cele mai importante din viata colectivitatilor si individului: munca, sarbatori, nastere, casatorie, moarte etc., si l nsoteste pe om la bucurie si necaz, l ajuta n munca si l ntareste n lupta pentru o viata n colectivitate. Folclorul a ndeplinit si ndeplineste mereu multiple si importante functii: magice, functie utilitara, functie de felicitare si urare, ceremoniala, istorica, de alinare a durerii, distractive, estetice etc . Este nsusi modul de viata al oamenilor de-a lungul istoriei si exprimnd n forma imaginilor artistice necazurile si bucuriile de a se integra n identitatea unei tari, unui neam, nazuintele de libertate ale lui si comunitatii din care face. Folclorul se dovedeste a fi o arta n definitie pura, de legare de real printr-un sublim artistic, de raspuns uman la momentele cruciale ale vietii, existentei. 1 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Creatia populara se manifesta ntotdeauna ntr-un anumit context, printr-un sincretism artistic de tenta comunitara populara, n momente temporale desfasurate ciclic. Folcloristii deosebesc nsa de acestea creatiile populare ce apartin ciclului familial, integrat ciclului general al vietii, al vrstelor, din repertoriul nuptial si funebru. Departe de a considera folclorul cu functiile sale avute n trecutul istoric, al vietii naturale, patriarhale, subliniem nca de la nceput, ca numarul si modalitatile specifice ale exprimarii folclorice scad pe masura transformarii societatii umane, prin redimensionarea spatiului taranesc existent, n exprimare artistica. Este viu nca, replica a transcendentului filozofic al comunitatii la realitatea sa fundamentala, dar si la aspectele imediate. Capacitatile de adaptare a folclorului la noi realitati, este un fenomen asupra carora nu s-au dat raspunsuri cuvenite, de multe ori acestea neapartinndu-i. Dincolo de toate aceste probleme, lucrarea noastra capata cu att mai multa preocupare pentru asimilarea unui istoric context national folcloric n care a avut loc nsasi formarea, evolutia cultural artistica a poporului romn. Folclorul muzical este o marturie, un depozit istoric degradat pe alocuri, dar un izvor teoretic de procese muzicale asupra unei substante muzicale nca exploatat pe deplin. Folclorul, cu functiile sale, cu capacitatile de integrare ntr-un mediu ancestral se manifesta nca n comunitatile satesti izolate, dar fenomenul poluarii acestuia este atotcuprinzator. Probabil ca n istoria milenara ale poporului romn au avut loc astfel de raspntii, dar contemporaneitatea cu mijloacele sale audio video o consideram a fi responsabila doar partial de pierderea caracteristicilor fundamentale ale folclorului, caracteristici ce pot fi gasite n orice manual, curs sau tratat de folclor. O paralela cu folclorul altor natiuni europene moderne nu reconsidera afirmatiile noastre de mai sus. 2 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Dezvoltarea unei societati din zilele noastre este invers proportionala cu prezenta folclorului, nu si a popularului, unii dintre teoreticieni fie si de pe plaiuri mioritice opernd o egalitate ntre cei doi termeni. Se teoretizeaza inconstient productia culturala unei natiuni n straturile ei cele mai generale. Din aceasta cauza, productiile folclorice sufera modificari esentiale devenind productii de spectacol, de divertisment n spatiul culturii de consum, modificari ale exprimarii specific - nationale, exacerbndelementele muzicale de aiurea. . n acest context sumar relatate aici profesorul de muzica trebuie sa si nsuseasca elementele de baza ale folclorului romnesc, structurile de valabilitate plenara a acestuia n raport cu alte atitudini muzical culturale, sa sprijine prin ndrumare si control de specialitate manifestarile folclorice ale elevilor la ora de muzica, adeseori n afara acesteia. Prin folclor, copii ncep un proces de integrare n comunitatea romneasca de care sunt legati prin repetarea manifestarilor folclorice respective de-a lungul ntregii vieti, fiecare membru nou al comunitatii relund ideatic si practic ntregul bagaj de comunicare muzicala, literara, a jocului si dansului, al artelor folclorice vizuale. ntr-un studiu1 dedicat nsusirii folclorului muzical si a redarii acestuia n colectivitate, interesnd transmisia repertoriilor aferente vrstelor minorilor precum si vrstnicilor ntr-o expresie de titlu teoretic unic psihologia folclorului se absolva fenomenul muzical cult sau literat, de spontaneitate si autenticitate. Sub semnatura lui Paul Popescu Neveanu din Prefata lucrarii amintite, aflam ca studiul si experimentele de specialitate etnomuzicologica constata prezenta acelorasi structuri muzicale identice sau analoge, sub aspect general, n folclorul copiilor de pretutindeni: este urmarea unor constante umane legate de mecanisme 1 Suliteanu, Ghizela Psihologia folclorului musical Editura Academiei, Bucuresti 1980 3 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z neuropsihologice si metricoauditive. Descoperirea ntareste concluziile lui Constantin Brailoiu din studiul La rythmique enfantine - legate de folclorul copiilor de pretutindeni si dintotdeauna, ce pot fi exprimate succint de expresia consacrata filogeneza2 urmeaza ontogenezei. Mai mult, concluzia studiului arata ca nceputurile muzicii omenirii se gasesc n cadrul perceptiei muzicale pe cale ontogenetica, odata cu procesul de constientizare muzicala. 3 Cercetarea folclorica, n virtutea elementelor unor fenomene psihologice reprezinta vrful domeniului n pedagogia si psihologia scolara, folclorul fiind un interes pentru alt fel de parametrii de analiza dect cei ai empirismului descriptiv. Din punct de vedere al evolutiei istoriei spirituale romnesti, rezultatele analitice urmare a tratarii moderne a fondului folcloric muzical deja cules si arhivat - ofera probabil o alta baza de gndire pe care se sprijina edificiul milenar al poporului romn, constientizat astfel prin cunoastere. n felul acesta se pot disemina formele si entitatile folclorice arhaice odata cu influentele culte sau semiculte operate asupra culturii populare de cteva secole istorice. nainte de orice influente precum cele arabo persane odata cu venirea turcilor, a celor din vest plecate din prin aparitia Imperiului Austro Ungar sau a modernizarii recente n plan istoric a Romniei prin filiera culturala franceza de dupa Revolutia de la 1848, istoria poporului romn este mult mai veche si n folclor se afla nsasi nceputul formarii limbii, culturii si civilizatiei romnesti. Acesta este reflexul preocuparilor etnomuzicologilor, folcloristilor care au sarcina de a delimita metode si concepte moderne de analiza si sinteza a unui inestimabil fond istoric ce nu 2 Ontogeneza dezvoltarea organismelor vii ce cuprinde toate transformarile organ ismului de la stadiul de embrion pna la sfrsitul existentei, pag. 627 ; Filogeneza Proces al evolutiei form elor organice n cursul dezvoltarii sale istorice a lumii vii ; din *** DEX . Dictionar al limbii romne, Academia Republicii Socialiste Romne, Bucuresti 1984 3 Suliteanu, Ghizela Psihologia folclorului musical Editura Academiei, Bucuresti 1980, pag. 10 4 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Zare dreptul prin valoarea sa de a sta la umbra istoriei. Consideram ca exista preocupari de teoretizare a folclorului n lucrari ce propun idei noi, dincolo de orice manifestare ideologica. Tratatele de teorie a muzicii prefigurate de profesorul universitar Constantin Rpa, mai vechile scrieri ale lui Octavian Lazar Cosma din Hronicul muzicii romnesti, multe din scrierile lui Gheorghe Ciobanu, alte studii legate de alte aspecte de morfologie si sintaxa muzicala folclorica din care amintim Sisteme sonore n folclorul romnesc de Gheorghe Oprea precum si altele pe care ni le imaginam, dau o imensa sansa celui ce se dedica n exclusivitate studierii folclorului. Aceste preocupari sunt o contrapondere la formulele de itch ce se manifesta n societatea audio vizualului. 5 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z I. Sisteme de operare asupra productiilor muzicale folclorice I. 1. 1. Ritmica sistemelor folclorice Dupa cum se cunoaste, analiza unui text muzical are loc n baza acelorasi procedee valabile oricarei lucrari muzicale culte. Analizele au un comportament de sistem avnd punct de plecare parametrii organizatori ai unui sunet, din cele 4 calitati ale unui sunet muzical. Parametrii sunt ai naltimii, duratei, dinamicii si agogicii, precum si al timbrului.. Sistemul timbralitatii este n folclor apanajul organologiei domeniul studiului instrumentelor populare. Dinamica intersectata cu sistemele metro ritmice nu poate avea o mentalitate diferita fata de cea a muzicii culte, sistemele ritmice operante fiind nsa diferite. Folclorul muzical foloseste n afara de sistemul apusean numit divizionar alte 3 sisteme ritmice aparute si n muzica literata4 la nceputul secolului al XIX-lea. Ele sunt: - sistemul ritmic giusto silabic ce are urmatoarele caracteristic: poseda doua valori ritmice patrimea si optimea, n care, unei silabe i pot fi repartizate o durata lunga patrimea, sau, una scurta - optimea. Prin 4 Termenul a fost mprumutat din Psihologia folclorului muzical al Gabrielei Sulit eanu, nlocuind astfel expresia muzica culta. 6 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z urmare, denumirea sistemului ritmic giusto - silabic certifica o interpretare justa (pe silaba) a cte unei valori din cele doua, definindu-se astfel un ritm bicron. Metrica are totusi timpul exprimat la nivelul unei optimi, n combinatii, compuneri metrice de masuri simple binare si ternare eterogene, astfel ca, coroborat cu agogica unui tempo moderat - specific muzicii vocale gasim masurile: 5/8, 7/8, 8/8 (3 +3+2 sau variante ale acestora), 9/8 (3+2+2+2 si variante ale acestora), s.a.m.d. - sistemul ritmic asa este bicron la rndu-i cu optime si saisprezecime, specific muzicii de dans, de joc popular prin tempo rapid (allegro), cu aceleasi elementele organizatorice simple heterometrice binare si ternare compuse: 5/16, 7/16, 8/16, 9/16, 10/16 s.a.m.d. - sistemul parlando rubato desemneaza cntarea vocala vorbita si libera vorbit liber 5. Este apanajul melodiei doinei - cntare specifica folclorului muzical romnesc, n care o valoare lunga, de obicei cu o fermata, este precedata sau/si urmata de diverse formule melodice, totul ansamblat cu melisme - note melodice ornamentale. n afara de aceste sisteme, consideram un studiu pe criteriile ritmicii copiilor, mai ales ca el aste valabil pe coordonatele muzicii vrstelor mici, acelasi n tot universul muzicii copilariei. I. 1. 2. Ritmica si gen vocal Ritmica specifica fiecarui gen muzical folcloric vocal foloseste legi ale versificatiei. Legile versificatiei n limba romna si structura ritmica a melodiei determina accentul n folclorul romnesc. n literatura folclorica6, n limba orala poetica, cele 3 accente tonice ale limbii romne sunt: 1 oxitonic de pe ultima silaba; 2 paraxitonic de pe silaba penultima; 35 Giuleanu, Victor Principii fundamentale n teoria muzicii Editura muzicala, Bucu resti 1974, pag. 420. 6 *** Dictionar de termini muzicali Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucure sti 1984 pag. 13 7 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z proparoxitonic de pe silaba antepenultima, evidentiaza o singura silaba dintr-un cuvnt, devenind astfel si accent muzical. Practic, elementul fundamental al ritmului este accentul metric. Accentul metric mparte versul popular n picioare metrice alcatuite din 2 silabe, prima accentuata a doua neaccentuata, atona. Nu este necesara ca n unele refrene, n folclorul copiilor ca accentul sa cada si dupa 3 silabe. Astfel, nu este obligatorie concordanta dintre accentul metric cu cel tonic. Acelasi cuvnt poate avea accente diferite precum padure sau padure n acelasi vers, fenomen ce este atribuit picioarelor metrice antice.7 Constantin Brailoiu, n lucrarea Versul popular romnesc cntat8 scrie despre folclorul romnesc ca foloseste mai multe sisteme de versificatie conduse de legi diferite, dupa cum este vorba de versuri recitate sau de versuri asociate cu muzica . E o alta natura muzicala prin care ntelegem categoriile sistemice ordinatoare ale naltimilor modurilor, cu legi specifice de ntrupare a unui gen muzical folcloric unitar: recitarea scandarea sau recitativul ritmat.. Trimitnd la legile prozodiei limbii latine, versul romnesc este octosilabic, precum si a unul hexasilabic, se pare mai vechi. Pentru unii teoreticieni, este momentul unui curaj al descoperii unor straturi folclorice mai vechi, cel traco getic, cerc de muzicieni ce aduc noutati din istoria veche a protoromnilor. II. 2. Sisteme de organizare intonationala II. 2. 1. Criteriul cvintei naturale n sisteme modale pentaIstoria analizelor stiintifice ale muzicii modale cunoscute n aspectele sale teoretice ncep a se ivi la sfrsitul secolului a XIX-lea. 7 *** Dictionar de termini muzicali Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucure sti 1984 pag. 14 8 Brailoiu, Constantin Opere, vol. I , Editura muzicala a Uniunii Compozitorilor din R.S. R, Bucuresti, 1967, cu Traducere si Prefata de Emilia Comisel, pag. 17 8 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Astazi, organizarea naltimii n muzica folclorica, face parte din marele sistem muzical modal, conform sistematizarii aflate n orice manual de teorie a muzicii, sau, ntr-unul de folclor la capitolul Teoria modurilor.9 Acestea cuprind principii de baza ale analizei si formarii modurilor 1. cvinta ca element generator si 2. tetracordul implicat n cordii, diatonism si cromatism. Lista modurilor se ncheie cu ordonarea modurilor pe numar de elemente componente ale unui mod: oligocordii din seriile prepentatonice si prepentacordice, modurile pentacordice/pentatonice apoi hexacordice, ntr-o diagrama atotcuprinzatoare. n alta lucrare de teorie a muzicii, dedicata10 organizarii naltimilor dea lungul istoriei sonore n sisteme valabile si paralele cu istoria n praguri evolutive ale societatii umane, la capitolul dedicat muzicii populare romnesti 11 melosul popular este constituit din structuri mici ologocordice si pentatonice. 12 Problema scarilor mai mari dect acestea este rezolvata prin admiterea mbogatirii acestor scari prin amplificare treptata a scarilor oligocordice, sau printr-un proces de suprapunere octavianta de tetracorduri sau alte scari oligocordice. Adaugarea unor alte trepte la scarile primare, de obrsie, sta la baza relatiilor semitonale dintre treptele unui mod de mai trziu, : idee conform careia, fiecare mod reprezinta un sistem ordonator de naltimi ce are o calitate fundamentala, aceea a individualitatii: fiecare astfel de structura fiind valabila unui stadiu lde dezvoltare a muzicii. Sunt legaturi capitale ale organizarii materialului muzical existent ntr-o productie folclorica, cu dezvoltarea individului 9 Giuleanu, Victor - Principii fundamentale n teoria muzicii Editura muzicala, Bu curesti 1974, pag.156 10 Rpa, Constantin Teoria superioara a muzicii, vol. I, Sisteme tonale Editura Me diaMusica, Cluj Napoca, 2001 11 Rpa, Constantin Teoria superioara a muzicii, vol. I, Sisteme tonale Editura Me diaMusica, Cluj Napoca, 2001, pag. 326 12 Rpa, Constantin Teoria superioara a muzicii, vol. I, Sisteme tonale Editura Me diaMusica, Cluj Napoca, 2001, pag. 327 9 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z social si istoric, oferind explicatiile pentru un folclor al straturilor sau al vrstelor, precum si explicatii logice ale contaminarii sau modernitatii. Principiul fundamental ale structurilor modale din productiile folclorice o are ordonarea pe criteriul cvintelor perfecte a treptelor unui mod, si ramne justificare pentru majorul pentatonic. Eliminnd semitonurile, sistemul penta- elimina intervalele disonante de tip + sau - , respectiv 4ta marita si 5ta micsorata ntre treptele IV VII si VII IV dintr-un mod heptacordic. Dealtfel, ntr-o melodie din folclor, studiul modului se transforma ntr-unul al modurilor, fiecare articulatie de forma de tipul Refrenului, al rndului melodic avnd o entitate modala, la structura intonationala a unei piese, participnd mai multe categorii de moduri: oligocordice (monocordul, bicordul, tricordul, tetracordul, pentacordul sau bitonul, tritonil sau tetratonul) sau direct modurile pentatonice n stare directa sau rasturnari. n cadrul lor se afla implicate anumite formule artistice generale si particulare apartinatoare unui prototip de gen muzical folcloric, ce permite folcloristului sa ordoneze genurile, fie si vocale cum ar fi scandarea, recitativul din bocete, cntece de leagan, cntece ale copiilor, cntece magice, colinde; ca apartin unui strat vechi al melosului popular romnesc sau nu.. Acestea sunt modalitati de expresivitate muzicala implicite ce sunt obtinute din reale elemente constitutive, de structura al unui discurs folcloric melodic. La fel se explica unele formule ritmice apartinatoare unui anumit gen folcloric precum ritmul copiilor sau categoriile sistemice din giusto silabic, asa sau parlando rubato. Se stabilesc odata cu planul ritmicii ca viziune unica relatii univoce ntre continutul expresiv al unei entitati muzicale folclorice si forma muzicala, genul muzical sistemic apartinator, urmare a procedeelor muzicale ritmice folosite. 10 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Cum folclorul muzical din aceasta lucrare este n primul rnd al vocalitatii, al cuvntului, problemele de versificatie joaca de asemenea un rol capital, din aceasta derivnd ritmica, ritmica muzicala. ntre aceste legi cu o primordialitate data uneia, aceasta devine proces si functie pentru bogatia expresiva dorita, pentru finalitatea de gen muzical folcloric, pentru scopul transmiterii directe si imediate. Mijloacele launtrice, ncorporate n sistemele ordonatoare ale intonatiei, ritmului (prin vers) devin astfel fundamentale. Precum n muzica numita culta, legile interne ale unui gen muzical, ale unei forme muzicale, participa cu individuale elemente de organizare a naltimilor, duratelor, carora li se aplica mijloace si procedee componistice numite tipuri de scriitura componistica. II . 2. 2. Criteriul tetracordului Descoperind din diverse surse, ca n perioada secolului al II-lea .e.n., tracii detineau stadii evoluate ale muzicii13, n lucrarea sa dedicataorganizarii sistemului intonational, Constantin Rpa14 atribuie un capitol ntreg domeniului, intitulat de ele Sisteme tonale traco dace. Gndirea teoretica a profesorului clujean aplicata si asupra marturiilor folclorice, este aceea a scolii muzicale clujene, ce deosebeste evolutia sistemelor organizatorice istorice pe criterii muzical geografice, diseminate lingvistic: limbile indo europene (din care fac parte etnosul romnilor ), determina ca viziune finala sistemul intonational bazat pe tetracordie. Precum la grecii antici, tetracordul este unitatea fundamentala a unei structuri intonationale ordonate. n schimb, popoarele fino ungro 13 Ghircoiasu, R n Contributii la istoria muzicii romnesti Editura muzicala, Bucur esti, 1963; n Cosma, Octavian Lazar Hronicul muzicii romnesti Editura muzicala, Bucuresti, 1973 14 Rpa, Constantin Teoria superioara a muzicii, vol. I, Sisteme tonale Editura Me diaMusica, Cluj Napoca, 2001, pag. 72 11 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z mongole, migratoare sau nu, aveau ca finalitate muzicala ordonatoare pentatonia, plasnd ordinea cvintelor ca principiu fundamental al elementelor componente unui sistem muzical intonational. Se explica prin aceasta coordonata a alcatuirii sistemului intonational - pe criteriul tetracordului, influentele tracilor dacilor asupra muzicii antice grecesti, ba prin marturisitoare mitologie orphica, ca proces de adaptare a unei optiuni generale mitologice a grecilor, preluata de la traco daci. Interpretarea nu este noua, provine din teoriile etnomuzicologilor, istoriografiei muzicale romnesti din diferite marturii ale scrierilor antice ajunse pna astazi. Evident, acestea sunt luate drept probe ale ambelor principii: 1. cel al consonantei perfecte (acordaj octaviant n cvarta, cvinta si octava apartinnd lirei lui Orpheu15 ca si din exemple muzicale folclorice oferite: - vezi Hora miresei , dintr-o culegere a ui George Breazul corespunzator paginii. n baza aceluiasi principiu fundamental, al ordonarii intonationale pe tetracord din folclorul romnesc se explica logic aparitia cromatismelor pe diverse oligocordii, n care rolul cvintelor eliptice nu au sens. 15 Rpa, Constantin Teoria superioara a muzicii, vol. I, Sisteme tonale Editura Me diaMusica, Cluj Napoca, 2001, pag. 73 12 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z III - Repertoriul pentru copii III. 1. Folclorul copiilor caracteristici generale 1. Avnd o vechime mare amintesc practicilor stravechi si perpetui, ntr-un continut sincretic si variat ce cuprinde creatii de diferite functii, eterogene ca origine. Legatura cu jocul si miscarea determina modul de manifestare si interpretare al productiilor din aceasta categorie. Constitutia acestor productii folclorice ale copiilor si gradul de dezvoltare al acestora determina specificul si continutul, precum si procedeele folosite. Elementele de baza ale folclorului copiilor sunt versificatia si un sistem 13 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z ritmic, n melodica, arhitectonica si sistem intonational aflate n minime elemente. Specificitatea repertoriului copiilor reiesita din ritmica, sistemele sonore si structurile intonationale cauta si astazi raspunsuri la ntrebarea fundamentala Ce este folclorul copiilor ? Ce semnifica n mentalitatea copiilor productiile lor folclorice ? Raspunsul va fi un complex de factori sincretici psihologico - comportamentali legati de componentele socialului, al integrarii puiului de om n colectivitatea n care s-a ivit.. n acelasi timp folclorul vrstelor este limbaj de comunicare lexicalsi verbal - si cod de identitate individuala sau colectiva, estetica comportamentala pentru un grup de vrsta, stare comunicanta a afectului sau a unor actiuni propriu- zise opuse unor imitatii non verbale prezente si ele n numar nelimitat; poate fi un posibil metalimbaj narativ descriptiv, conform oricarei arte. Productiile folclorice ale copiilor au functii diferite, sunt sincretice si colective pe categorii de vrsta. Parametrii folclorici implica formule traditionale memorate pasiv sau provenite din repertoriul maturilor. 2. Vesti si dovezi despre productiilor artistice ale copiilor din tara noastra dateaza nca din secolul al XIII-lea, din perioada domniei lui C. Brncoveanu.16 Folosind terminologia locala a denumirilor jocurilor din Transilvania, la 1818 Moise Fulea aminteste de jocuri ce se practica si azi: de-a mijotca, de-a puscasii, iepurii si puscasii, nucile dupa cum scrie Emilia Comisel n Folclorul copiilor, iar n Pepelea sau tradaciuni naciunale lui T. Stamati n 1851 noteaza formulele integrale ale jocurilor. 16 Oprea, Gheorghe Agapia, Larisa - Folclor musical romnesc - Editura didactica t i pedagogica, Bucuresti 1983, pag. 211 : Primele referiri la repertoriul copiilor romni le gasim n secolul al XVIII-lea la Anton Maria del Chiaro, secretarul lui C. Brncoveanul care remarca asemanarile dintre jocuril e copiilor de la noi si cele din tara sa n Istoria delle moderne Revoluzioni della Valachia publicata n 1718 14 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Acestea apar pregnant n secolul al XIX-lea, perioada n care preocuparea pentru culegerea si publicarea folclorului a crescut datorita n mare parte dorintei de afirmare si recunoastere a specificului national romnesc. Generatia reprezentata de nume ca T. Pamfilie, P. Ispirescu, G. Dem. Teodorescu aduce o contributie importanta la culegerea, pastrarea si publicarea folclorului copiilor, literar n primul rnd, apoi muzical. Adevarata preocupare practica de culegere a folclorului nceputa n perioada de debut a secolului al XX-lea va atrage studiul teoretic al materialului cules: n culegeri folclorice ce contin si productii specifice folclorului copiilor. 3. Studiul teoretic al ritmului muzical apare odata cu scrierile si activitatea depusa de C. Brailoiu alaturi de colaboratorii sai, de G. Breazul si tinerii studenti aflati sub ndrumarea sa. O buna perioada din nceputul secolului va apartine sociologului Dimitrie Gusti, culegerile sale de producte populare avnd loc la putina vreme dupa cele ale folcloristului si compozitorului maghiar Bela Barto. Amintim acestea aici deoarece Gusti n Monografia satului Dragus, n alte culegeri publicate , literatura folclorica interesa cel mai mult. Descriptivul ca si tehnica preluarii nregistrarii fonetico - literare era tehnica de lucru la acea vreme n folclor pe cilindrii fonografului - efectuata pe echipe de studiu sociologic. Dintre toate culegerile cele mai valoroase dar si studii pe marginea materialului cules sunt ale lui Bela Barto, Constantin Brailoiu sau George Breazul s.a. . 4. Productiile artistice ale copiilor au vechimea ancestralului, repertoriul lor fiind ntr-un numar relativ fix de jocuri, cntece, dansuri sau obiceiuri; apar n situatii de diferite dar anumite jocuri, cntece, dansuri specifice, aceleasi pentru o etapa a vrstei lor, aceleasi pentru o situatie distractiva, educativa etc. Desi vechi, sunt vii si astazi, numarul mare de 15 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z astfel de piese fiind binecunoscute si cultivate de cadrele didactice din gradinite sau scoli. Cadrul ideal n care apar si se dezvolta creatiile copiilor este joaca. n functie de vrsta, de caracteristicile psiho-fizice ale copilariei, de specificul national, de mediul nconjurator si social n care se manifesta creativitatea si sensibilitatea copilului, productiile artistice demonstreaza strnsa legatura dintre particularitatile de gndire a copilului cu miscarea corpuluiacestuia. Motricitatea copilului e de natura evidentei, si vom observa miscari ale trunchiului, batai din mini sau din picioare, leganatul capului etc. Aceste miscari, constituie si se transforma n repere metro-ritmice ale jocului, repere ce intereseaza pe muzicieni sau coregrafi dar si pe lingvisti. Ritmul copiilor este identic pe ntinse zone geografice ale lumii, dincolo chiar de specificul national, de recuzita ntrebuintata n joc sau mediul ambient si social. In joaca lor, copii de pretutindeni si afirma si dezvolta vointa, inteligenta creatoare, atentia, sentimentul apartenentei la colectivitate, si impun norme stricte de comportament Biologic stabilita de specialisti, vrstele copiilor sunt grupate conform unei categorii de vtsta, copilaria nsemnnd perioada de pna la 14 ani. In cadrul acestei perioade exista - n functie de categoria respectiva creatii apartinnd adultilor si sunt adresate copiilor sub 5 ani. Psihologia starii biologice de adeasta fiind aceeasi pe diferite meridiane, copii au acelasi comportament bio- psihologic de crestere si receptare n prima faza a copilariei, cunoscuta n psiho pedagogie ca a prenotatiei. Cu totul alte dimensiuni contine folclorul copiilor mai mari, apropiat ceremonialului17 sau repertoriul este preluat de la maturi. 17 Ceremonie Ansamblu de reguli, de forme exterioare, protocolare, obisnuite unei somnalitati Form exterioara a unui cult. ***DEX . Dictionar al limbii romne, Academia Republicii S ocialiste Romne, Bucuresti 1984, pag 141 16 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z 5. Creatii ce apartin copiilor au functie integratoare, odata cu intrarea lor n familie sau alte grupe sociale, si manifestarea creatoare a lor apartine unui cadru nou, al grupelor de copii. Functie de categoriile de vrsta, tematic ntlnim cntece si creatii - n versuri de obicei - legate de elementele naturii, vietati, obiecte din mediul ambient si productii legate de scoala, viata comunitatii din care face parte copilul. Alte creatii ale copiilor de peste 5 ani sunt jocurile propriu-zise individuale, de grup - pe echipe.. Pot fi legate de diferite evenimente din viata copiilor, pot avea scop educativ dar si distractiv, de integrare n colectivitate etc. Productiile folclorice ale copiilor cuprind cntece si jocuri si se interpreteaza n perioada de iarna si primavara vara. Toamna ncepe procesul educativ, fara ca elementele folclorice tipice sa lipseasca, (ex. 1,2,3,4,5,6,7,8,9). Tematica cntului sau a jocului copiilor (exemplificate mai sus) devine plan secundar n cadrul unui proces sincretic. Toate aceste elemente vin sa demonstreze unitatea, sincretismul ancestral al creatiei artistice populare din care repertoriul copiilor face parte. ntr-o clasificare concluziva, tematica repertoriului folcloric al copiilor sunt legate de: - contactul copiilor cu mediul nconjurator adresate elementelor naturii, vietatilor, obiectelor si apartin stratului arhaic; - imagini din viata sociala; - legate de joc - individuale si colective de la numaratori pna la jocurile calendaristice (cu repertoriu de iarna al adultilor sau cel sorcova, plugusor, colind, cntecul de stea) sau cele de primavara 17 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z vara (invocarea ploii, lazarelul, lioara, toconelele, homanul etc.). 6. n prima faza a copilariei se obisnuieste cu cntecul de leagan al mamei sale, cu sonoritatile specifice creatiei adultilor. In repertoriul adultilor ce se adreseaza copiilor, sunt incluse cntece sau scandari. Cuvintele, melosul mpreuna cu miscarile ritmice regulate posibile nunele productii folclorice ale adultilor, se imprima n constiinta copilului relatii sonore ntre sunetele - cuvinte, metrica si ritmul silabelor vorbite, intonatia lor, mai trziu el ncercnd sa recreeze sonoritatile si succesiunile ritmice cu care a fost familiarizat familiarizat. Procesul de crestere va implica procesul de imitare a incantatiilor cntecului de leagan, dupa ce copilul va asocia somnul cu prezenta sonora a repertoriului respectiv, recunoscnd glasul mamei. Prin cntecul de leagan va ncepe concomitent procesul de familiarizare a copilului cu sonoritatii limbii materne, procesul devine si unul de nvatare a limbii , starii spirituale, culturale de mediu necesare, colaterale si existentiale nsusirii limbii. La grupele copiilor de vrsta mai mare, apropiata nsa de cele mici, cuvintele limbii materne odata nsusite are loc jocul cuvintelor. n grup, la joaca, imaginatia si inventivitatea copiilor se manifesta prin modificarile aduse cuvintelor prin diverse procedee lingvistice: a. scindarea cuvintelor (Paparuda ruda, Gargarita - rita), prin adaugarea de prefixe (u - na m - na, co - do-m - na); b. framntari de limba (Tu ra vu - ra, te ta vu - ra); c. deformari ale cuvintelor. Procedeele sunt intentionate, realizate din necesitatea de a obtine un echilibru n sonoritatea silabelor si o simbioza ntre muzicalitatea limbii vorbite si structura melodica, creatiile plasndu-se n zona de tranzitie 18 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z dintre limba si muzica. Fiind legate de miscare, ele sunt percepute de copil n primul rnd ritmic. Se pot imediat stabili reguli de analiza a repertoriului copiilor n planurile ritmicii, versului - versificatiei, a melodiei din care se extrag treptele unui mod. Acestea sunt mijloace existentiale n folclorul copiilor, n creatiile lor, finalitatea de regula avnd-o miscarea corporala. 7. Clasificarile manifestarilor folclorice ale copiilor are la baza diverse criterii: - sursa populara sau etnica; - tematica literara joc, luare de rs, numaratori etc; - functie; - sex numai de fete, numai de baieti sau mixte; - zonale geografice - regiune, tara ; - izvoare propriu copiilor, de la maturi, de la parinti; origine culta; - dupa vrsta faza de ascultare, de creatie si reproducere n studiul sau18 Emilia Comisel demonstreaza functionalitatile repertoriului pentru copii: 1. Formule folclorice ale copiilor: a) formule terapeutice - sa fie sanatos; sa nu se mbolnaveasca de friguri; sa nu-i cada parul; sa-i creasca dintii; sa-i treaca negii; sa-i iasa apa din urechi; glcile; guturaiul, pentru piciorul amortit; urciorul boala a ochiului; invocarea pestelui si a sarpelui la scaldat; b) cntece pentru plante papadie, ciocul berzei, sngerica, aluna, 18 Folclor muzical 19 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z c) pentru insecte fluture, gargarita, licurici, albina, gza, boul Domnului, omida, greier, carabus etc. d) pentru pasari - onomatopee (gaina cocos, pitpalac, rata), barza, cioara, ciocrlie, gugucie; e) pentru schimbarea vremii 1. invocarea ploii; 2 . invocarea soarelui; 3. invocarea negurii; 4. pentru curcubeu; 5. pentru vnt; 6. pentru tunet; 7. pentru zapada;f) pentru lucruri nensufletite: florile de porumb sa creasca ct mai sus, sa sara la fel n tigaie; fluier sa cnte frumos cnd este confectionat; pentru fum sa iasa pe cos; g) pentru animale - lup, urs, guster, liliac, cine, iepure, oaie si berbec, arici, veverita, broasca; melc, bivol; h) la joc sa nu se greseasca, sa nu se uite, sa se grabeasca la ascuns, sa nu vorbeasca. 2. Formule independente de jocul organizat: a) versificate: porecle, pacaleli, luari n rs, ocari, ntrebari, framntari de limba; b) neversificate: zicatori, cimilituri, basme, probleme, framntari de limba neversificate. 3. Formule legate de miscare : a) adresate copiilor de pna la 5 ani; b) numaratori: recitate, cntate; c) cntece de joc d) formule scandate sau cntate; e) jocuri propriu zise - jocuri individuale (cu mingea, coarda ); f) jocuri colective cu sau fara accesorii. 20 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z O mare parte a repertoriului copiilor sunt legate de repertoriul de evenimente din viata omului (priveghi), din repertoriul legat de date calendaristice din iarna ( pitarai, bobrnaci, plugusor, sorcove, colinde, chiraleisa, cntece de stea), sau vara ( nfrtatit, homanul, catu . mtu, toconele, lazarul etc. ). 8.Ritmul copiilor Analiza riguroasa a principalului element structural ale creatiilor incluse repertoriului copiilor bazat pe ritm si melodica aferenta, verisificatiei a oferit-o Constantin Brailoiu n studiul sau La rytmique enfantine Ritmul copiilor.19 .Sustinnd autonomia sistemului ritmic prin aceea ca este folosit cu precadere n spatiul geografic al copilariei de pretutindeni, ca acesta se alatura cuvntului devenind un ritm vocal, unde scandarea pe durate lungi si scurte nu provine ntotdeauna din versificatie, Constantin Brailoiu induce un ritm ancestral, vorbind astfel de un ritm prestabilit20 si cuvntul i se ajusteaza . Principii ale sistemului ritmic al copiilor sunt sistematizate de Gheorghe Oprea21 astfel: a). duratele se grupeaza doua cte doua n asa numitele serii, ce contin maxim 12 durate, cea mai frecventa fiind cea de cu suma de 8; b). seriile ncep cu accent fara ca acesta sa ntlneasca pe cel metric din vorbirea curenta; c). valoarea exprimata muzical al unei serii are loc n baza unei optimi, o serie fiind valorata de numarul de optimi; d). 19 Brailoiu, Constantin Opere, vol. I , Editura muzicala a Uniunii Compozitorilo r din R.S. R, Bucuresti, 1967, cu Traducere si Prefata de Emilia Comisel, pag. 119 20 Brailoiu, Constantin Opere, vol. I , Editura muzicala a Uniunii Compozitorilo r din R.S. R, Bucuresti, 1967, cu Traducere si Prefata de Emilia Comisel, pag. 23 21 Oprea, Gheorghe Agapie, Larisa Folclorul musical romnesc Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1983, pag. 179 21 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z strofele ritmice pot fi cuprinzatoare a unor serii egale sau inegale heterocrone; e). seriile pot fi anacruzate, seria de nceput fiind supranumerara. Seriile combinatorii ale fragmentarii cuplarii silabelor este data de Constantin Brailoiu n studiul sau22 astfel: 2 + 2 + 2 + 2 (4 mbinari 23 fractiuni sau fractii ) 2 + 2 + 4 (3 )2 + 4 + 2 4 + 2 + 2 2 + 6 (2 ) 6 + 2 4 + 4 Sistemul ritmic specific folclorului copiilor este strns legat de poezie si ritmicitatea ei, datorita necesitatii satisfacerii simetriilor auditive, singurele puncte de sprijin a discursului poetic. Rima interioara structureaza versuri ct mai usor de mpartit n diferite unitati sonore. Unitatea dintre ritmul versului si miscare, genereaza formule ritmice bazate pe succesiuni binare (cte doua optimi) si ternare (triolete) si combinatii ale acestor formule. Patrimea24 este timpul mai lung al cntecelor, genernd formule de optimi ce se executa pe unul si acelasi sunet. Aceste combinatii determina cel mai des coincidenta accentului vorbit cu accentul metric generat de ritm. Studiul lui Constantin Brailoiu a generat o seama de legi de metrou ritmica a versificatiei n baza lor cercetatorii postbelici descoperind 22 Brailoiu, Constantin Opere, vol. I , Editura muzicala a Uniunii Compozitorilo r din R.S. R, Bucuresti, 1967, cu Traducere si Prefata de Emilia Comisel.pag. 131 23 Idem. 24 Sistemul ritmic folosit de copii n afara de cel divizionar este posibil a fi s i unul unul giusto silabic. Oricare ar fi sistemul ritmic folosit, patrimii (timp) i corespunde tempoul moder at atribuit de regula cntarii vocale. Din aceasta cauza, valoarea minima (timp) n cntarea vocala este optimea ca n giusto - silabic. n sistemele ritmice corespunzatoare tempourilot rapide, a muzicii de dans popular, valoarea scrisa, (grafica) a timpului lung este optimea, timpului scurt - saisprezecimea, valabile numai n cnta rea instrumentala. 22 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z implicatii nebanuite, altele cu totul noi, aplicate sau nu problemei n chestiune. n creatiile copiilor, versurile pot avea dimensiuni variate, fiind diferite ca dimensiuni de creatiile adultilor. Versuri copiilor contin de la doua pna la douasprezece entitati. Majoritar au structura binara, dar exista si versuri cu structura ternara. Din necesitatea de a asigura echilibrul necesar versificatiei, apar si versuri cu nceput anacruzic (U-ni-ca, do-i-ca, tre-i-ca, pa-tri-ca). Analiznd versurile observam ca sunt izometrice si heterometrice. Folclorul copiilor cuprinde ritmuri deosebite ntre ele, precum ritmul de dans, asa sau divizionar apusean, iar strofele ritmice ale creatiilor copiilor cum am aratat - sunt constituite din versuri egale ca numar de silabe (izometrice) sau inegale (heterometrice), din serii cu durata egala (izomorfe) sau inegala (heteromorfe), cu structura identica (izocrone) sau diferita (heterocrone).. In ritmul muzical contaminat al folclorului copiilor din zona europeana apuseana, cnd unele productii muzical literare sunt semiculte, se pastreaza specificitatea ritmica din folclorul copiilor. Cuplurile elementare de durate din ritmul copiilor apar deseori n aceasta ipostaza mai des valori inegale (trioleti trei unitati n loc de doua, valori punctate, uneori 4 unitati de saisprezecimi), si pot fi astfel catalectice sau acatalectice, ca si n folclorul necontaminat. 9 .Melodica folclorului copiilor este simpla, desfasurndu-se pe trepte apropiate, avnd, n general, un desen ascendent. Datorita numarului redus de sunete melodia cedeaza locul preocuparii pentru miscare, pentru cuvinte si rime, pentru miscarea propice jocului. Extragndu-se din melodie modul respectiv, n tratare descendenta, ele sunt oligocordice, bitonii mbunatatite cum lasa sa se nteleaga Gheorghe Oprea25, grupnd n jurul lui sol si mi25 Oprea, Gheorghe Agapie, Larisa Folclorul musical romnesc Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 23 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z elemente adaugitoare. Ultimul exemplu de mod ce este al unei rare tricordii apoi tritonii cu pieni26 : 1. sol mi; (2). la sol mi; (3). sol mi re; (4). la - sol mi re; 5). sol mi re do; (6). si la sol mi re do; (7) sol fa mi; (8) la sol mi re do. Se sustine astfel asertiunea din studiul lui Gheorghe Oprea27 ce scrie: Facnd abstractie deocamdata de creatiile recitate sau scandate, ca si cele pe un singur sunet, deci lund n consideratie numai piesele ce au la baza un sistem sonor, se poate sesiza ca pondereaeste detinuta de anumite bitonii si bicordii . Fenomenul e observat nca din timpul lui George Breazul, dar si de cercetatori ai structurilor modale prezente mai ntotdeauna n muzica, unele dintre structurile modale nscriindu-se n sirul fibonaccian de numere corespunzator sectiunii de aur. 10 . Intervalele melodice pe care le formeaza succesiunea sunetelor sunt cu preponderenta primele (importante n desfasurarea sonora), secundele mari, tertele mici, cvartele si cvintele mai rar. La analiza, scarile sonore modale remarca preferintele copiilor spre sistemele oligocordice, ponderea cea mai mare avnd-o anumite bitonii si bicordii: SOL-MI, SOLRE, SI-SOL si LA-SOL, FA-MI. Criteriul primordialitatii evidentiaza si alte succesiuni ale intervalelor de terta mica si secunda mare, cvarta perfecta, cvinta perfecta, terta mare si mai rar secunda mica. Ca forma arhitectonica, creatiile folclorului copiilor nu se supun acelorasi reguli ca cele ale adultilor. Daca n creatiile adultilor analiza formei arhitectonice se bazeaza pe rndul melodic, n creatiile infantile se 1983, pag. 218 26 Pien - (cuvant chinez, granita ) termen preluat din teoria modala chineza indi cnd sunetele secundare si fluctuante (dupa Constantin Brailoiu), din *** Dictionar de termini muzicali Edi tura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1984 pag.377. 27 Oprea Gheorghe Sisteme sonore n folclorul romnesc Editura muzicala, Bucuresti19 98, pag. 54 24 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z remarca importanta celui rndului motivic, caci melodiile sunt construite din motive identice, repetate sau diferite. 11. Textul literar determina repetitia motivelor identice sau diferite, datorita importantei pe care o acorda copilul textului, mai exact rimei si nu melodiei. Cele mai pregnante formule repetitive apar n incipitul si finalul mini - strofelor, de obicei n pereche. n pofida contururilor, uneori imprecise, si a constructiilor nedefinit nchegate pe alocuri, repertoriul copiilor este extrem de unitar pe zone si specii. Putem afirma ca folclorul copiilor are urmatoarele caracteristici: sincretismul (mbinarea jocului cu versul si melodica); predominarea elementului ritmic, legat de miscare; simplitatea melodiei; constructia melodica pe baza de motive; existenta unui sistem ritmic si de versificatie propriu. 28 III. 3 Cntecul de leagan Cntecul de leagan a aparut ca o exprimare fireasca a dragostei materne fata de copil. El are un rol bine determinat, dictat de nevoia de a obtine efectul dorit, anume somnul. Miscarea de leganare sporeste efectul dorit de mama, acela de linistire a copilului si somnul att de necesar n dezvoltarea lui. Cntecul de leagan este o specie a cntecului liric, datorita sentimentelor de dragoste ce se transmite. Factura stilistica este determinata de cadrul leganatului. Ritmul leganatului a dictat metrul versului, mpreuna cu tematica adecvata.Cntecul de leagan se distinge prin prezenta unor exclamatii bisilabice cu care ncep: nani, lui-lui, bua, haia etc., pentru a corespunde celor doua 28 Oprea, Gheorghe; Agapia, Larisa Folclor musical Editura didactica si pedagogi ca, Bucuresti 1983, pag. 219 25 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z miscari specifice leganatului, fie nainte-napoi, sau sus-jos cnd leganatul este suspendat (ex. 10). De aceea cntecul de leagan se distinge prin prezenta unor exclamatii de ndemn cu care ncepe, pentru a fi reluate si n cadrul cntecului, dupa nevoie, fie pentru a fi nserate n vers, fie pentru a alcatui singure un vers, repetat uneori ca refren. Experienta ndelungata a aratat ca melodia poate amplifica efectul narcotic al leganatului, dar se poate presupune ca n acelasi timp ea exercita si o anumita destindere asupra celui care o executa, alungnd plictiseala determinate de monotonia leganatului. Prin melodica de mare vechime si prin realizarea poetica, el formeaza o specie aparte a liricii populare, la granita dintre lirica rituala si cea profana. Tematic, cntecele de leagan apartin marelui complex al cntecelor ce oglindesc relatiile de familie. Tematica literara exprima dragostea mamei fata de copil, dorinta de a-i asigura o copilarie linistita si o viata fericita, visele ei legate de viitorul copilului. Adorarea cu care este exprimata dorinta mamei imprima cntecului de leagan aspect de incantatie sau urare din folclorul obiceiurilor. Urarea directa sau indirecta, clar exprimata sau abia schitata, isi gaseste expresie n foarte multe din cntecele lirice care fac parte din stratul cel mai vechi al folclorului nostru. Cea mai frecventa tema este ndemnul de a adormi, care poate fi considerat drept laitmotivul cntecelor de leagan. Totusi, cele mai multe cntece invoca factori auxiliari care sa-i provoace adormirea celui leganat. Cel mai des invocat este somnul, nchipuit ca o fiinta capabila sa ndeplineasca aceasta sarcina (ex. 11). Sporadic apare somnul aidoma unei zeitati care salasluieste undeva departe n palate narcotizante, de aceea mama l invoca sa-i duca acolo copilul. De cele mai multe ori, alaturi de somn apar, alaturi de somn mai apar si o seama de animale mici si pasari cu 26 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z putere somnifera neasteptat de eficienta: rata, gsca, pestele, closca cu puii ei etc. (ex.13). Exemplele utilizate demonstreaza cum creatorul cntecului de leagan s-a transpus n optica infantila si a retinut predilectia celor mici pentru animale din gospodarie: rata, curca, gsca, pisica etc. (ex. 14)Asocierea lor n cntec vine din dragostea maternala, din intensitatea maxima a afectiunii pentru cel mic. n aceasta atmosfera asocierea a progresat n registrul diminutivelor, rezultatul fiind transpunerea copilului n pui animalier (ex. 15). Nu pare verosimil ca invocarea animalelor auxiliare si a somnului sa aiba un substrat de natura magica. Somnul personificat nu pare ecoul vreunei zeitati nzestrata cu atributii narcotice de felul lui Ypnos sau Morpheus din Grecia antica. Pot fi semnalate urme firave ale descntecului n modul de perfectare a adormirii: Doi. Doi si iar doi,/ Ada somnu pruncului/ Din cornu berbecului,/ Di la mnei, di la ditai,/ Di la pruncut mititei! ; alteori cntecul oglindeste practica scuiparii ca antidot contra deochiului: Ptiu, cu mama, ptiu! . Numeroase cntece de leagan se extind tematic dincolo de preocuparile somnifere. Mamele obisnuiesc sa dea fru liber imaginatiei, nchipuindu-si copilul mare n diferite ipostaze. Cele mai multe oglindesc bucuria parintilor de a avea un ajutor n muncile grele din gospodarie. Numeroase variante exprima visul mamelor de a-si vedea copilul pazitor al oilor si vacilor, munca mult mai adecvata stadiului infantil (ex. 16). Mai putine variante nfatiseaza copilul sau copila ca ajutor n casa la treburile marunte ale mamei, altele numara o parte din atributiile copiluluicrescut, alte variante insista asupra unor munci care apasa mai greu asupra gospodariei cum ar fi prasitul (ex. 17).n Muntenia vestica s-au pastrat ecouri ale vietii haiducesti care transpar ntr-un cntec de leagan, parafraznd un cunoscut cntec haiducesc, Voinicul care-i voinic Iese 27 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z noaptea la colnic (ex. 18). Alte variante oglindesc si preocuparile erotice inerente maturitatii, de la dragostea incipienta pna la casatorie (ex. 19), unele nfatisnd toate etapele vietii n chip succint (ex. 20). Cnd rabdarea mamei este pusa la ncercare, dezmierdarile mamei se prefac n apostrofari (ex. 21). Alta grupa tematica se refera la soarta parintilor copilului leganat. Cnd apasa vreo durere sau s-a petrecut o drama, mama trece de la dezmierdarea copilului la nsiruirea pasurilor proprii. Toate cntecele de leagan din aceasta grupa oglindesc viata grea a femeii. Cteva cntece comenteaza absenta tatalui care cel mai adesea este luat la oaste sau e plecat prin sat, sau la crsma (ex. 22). Alteori, tatal este o persoana incomoda, de aceea amintirea lui genereaza suferinta n sufletul celei care leagana regretnd maritatul (ex.23). Culmea dramatica este nscrisa de cntecele fetelor care leagana copii din flori. Afectiunea maternala este nabusita de durerea celei nselate. Mama se vede ostracizata (ex. 24). Durerea ei se preface n chip firesc n blestem mpotriva celui care a nselato (ex. 25). n blestemul fetei sunt nserate versurile curente n cntecele lirice ale fetei parasite de iubit. Cntecele de leagan se arata partial tributare cntecelor lirice, mai rar baladelor. Tematica nrudita evidentiaza versurile existente n repertoriul liric n care sunt exprimate ideile si sentimentele ce le exprima. Adesea, cntecul de leagan poate fi nlocuit printr-un cntec oarecare din repertoriul liric, doar refrenul tipic l integreaza n tematica leganatului, precum si ultimul vers adaptat (ex. 26). Acest exemplu are trasaturile caracteristice doinei, dar apare si utilizarea ritmului ternar iambic pe lnga utilizarea recitativului (ex. 27). Cntecul de leagan si doina sunt categorii asemanatoare att datorita continutului poetic, ct si datorita alternantei dintre trepte apropiate. Doina este o categorie prin excelenta neocazionala, iar cntecul de leagan, fara sa fie legat de un obicei anume, are o functie precisa n viata colectivitatii. 28 Carti,referate,articole online de la A la Z www.cartiaz.ro Trebuie subliniat ca este o creatie ntr-un fel singulara, n ntreaga cultura populara, prin ineditul structurilor sonore si specificul realizarilor artistice. n unele zone ale tarii la leganat se interpreteaza melodii de cntec propriu-zis sau chiar de doina. Acest aspect a dus la transpunerea unor texte lirice n cntecele de leagan fara nici o adaptare, fiind depanate ntocmai ca n celelalte ocazii de cntat. Trasatura stilistica dominanta a cntecelor de leagan este utilizarea frecventa a diminutivelor. Afectiunea maternala se materializeaza cel mai adecvat n apelativele adresate celui leganat care sunt n mod constant forme diminutivale: copilas, copilita, dragulita, puiut, palicas, copil micut, puisor de rndunica etc. De altfel, nsusi termenul pui este un diminutiv mprumutat din lumea pasarilor tocmai pentru ca denumeste realitatea cea mai infantila, stadiul minim al formei existentiale. Folosirea diminutivelor atrage dupa sine forme corespunzatoare pentru ntregirea rimei (ex. 28). Refrenul simplu format din silabele nani, lui, are ca suport sonor un interval de terta mica descendenta, sau secunda mare descendenta. Prin adaugarea unui singur sunet sau doua superioare ca naltime se realizeaza o melodie simpla, cu salturi mici, sensibila, care sa ofere atmosfera propice somnului. Sistemele sonore care stau la baza melodiei cntecului de leagan sunt vechi, mergnd de la bicordii la pentatonii. Melodia este silabica, bazata pe celule melodice cu structura motivica. Cntecele de leagan au miscare regulata, datorita miscarii pe care o implica. Ritmul specific este iambul si piricul. Forma arhitectonica are unul sau doua rnduri melodice care se repeta. Rar se ntlnesc trei si patrurnduri melodice. Cntecele de leagan au configuratia altor categorii lirice cum ar fi doina si cntecul propriu-zis, fiind cunoscute si sub numele de cntece ca la leagan. In procesul coexistentei cu poetica, muzica detine locul principal. Functia cntecului de leagan determina nu numai structurile 29 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z muzicale, dar si particularitatile de interpretare (tempo - ul, nuantele). Exista o corespondenta ntre evolutia de la structurile simple spre cele mai complexe si evolutia n timp a limbajului, vechimea manifestarii fiind data de analiza diferitelor exemplare culese. Cntecele de leagan demonstreaza persistenta relatiilor intervalice de terta mica, cvarta perfecta, secunda mare, sensul descendent al celulei muzicale, preferinta pentru sistemele sonore primare de doua, trei, patru, cinci sunete. Putem concluziona ca prin functie, cntecul de leagan are apartenenta unei incantatii magice pentru adormirea copilului; prin continut, el vorbeste despre cursul normal al destinului individual, n termini definitorii pentru viziunea folclorica asupra vietii. Se desprinde, din substanta lui, un anumit sentiment al predestinarii insului uman, unor norme si praguri ale vietii care constituie chiar rostul existentei telurice. 30 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z IV . Repertoriul nuptial Manifestarile n cadrul ritualului sunt muzicale, literare, coregrafice si dramatice. Repertoriul muzical este ntretinut de regula de lautari, n cadrul lui sunt prezente doua categorii muzicale: cntece si jocuri ceremoniale, cntece si jocuri neocazionale . Ca obicei si spectacol, nunta reuseste numeroase creatii folclorice, care, atunci cnd marcheaza diferitele secvente ceremoniale sau rituale, sunt preluate din repertoriul asa-numit neocazional pentru a satisface functia distractiva. Este cadrul n care sincretismul se manifesta n toata amploarea, unitatea si diversitatea sa. n acest context, muzica reprezinta o componenta esentiala si indispensabila, mai ales pentru suita momentelor specifice obiceiului. Casatoria reprezinta, n primul rnd, o schimbare a statutului relatiilor sociale ale individului, trecerea de la un sistem de relatii de familie si de grup la alte relatii de grup, cu implicatii n comportamentul protagonistilor, care suporta, ei nsisi, schimbari fundamentale. Nunta este complexul de obiceiuri care ceremonializeaza casatoria: 31 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z - este singurul ceremonial de trecere conservat la care protagonistii participa constient; - - este singurul ceremonial de trecere n care ambii termeni apartin lumii albe , reprezentnd deci zone vitale. Spectacolul nuntii se caracterizeaza prin echilibru ntre secventele sale ce marcheaza despartirea de o stare civila, culminnd cu trecerea propriuzisa la una noua, marcnd n acelasi timp noua stare. Scopul ultim este de natura biologica, dar cadrul care l conditioneaza este social: perpetuarea neamului (n sens de familie), perpetuarea numelui si intrarea acesteia n comunitatea sociala apartinatoare. IV. 1. Etape si secventele ceremonialului de nunta Pentru a sesiza toate momentele scenariului nuptial se porneste pornim de la un model reconstituit de nunta ce contine structura secventiala a suitei poetice ceremoniale: Etapa I -a a. petitul oratia petitului (atestata documentar, conservata n zone folclorice limitate); b. mpodobirea bradul oratia bradului; c. gatirea ginerelui si a miresei cntecul la barbieritul ginerelui executat de lautari, si cntecul miresei (de despartire) n momentulmpodobirii la care participa partea feminina a nuntii fetele din generatia miresei, femeile satului, mama miresei; d. schimbul de daruri oratia darurilor; e. iertaciunile; Etapa a II a f. plecarea la cununia religioasa; 32 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Hora miresii29 cntec ceremonial de nunta, cu mai multe variante, raspndit n Transilvania, Tara Crisurilor si Maramures. Se cnta de catre nuntasi, n grup, naintea plecarii alaiului la cununie. Este si joc popular romnesc (varianta de hora) practica n cadrul ceremonialului nuptial n Muntenia, Oltenia si Moldova. Se joaca imediat dupa sosirea alaliului de la cununie si constituie unul din momentele care marcheaza integrarea miresei n familia mirelui; n timpul jocului, mireasa si soacra mica mpart daruri nuntasilor apropiati precum stergare, camasio etc. Are ritm binar, miscare vioaie si melodie proprie care se cnta si vocal de catre lautari. Sinonime: nuneasca. Hora miresii reprezinta si un joc vocal din ceremonialul nuptial din Maramures. Se joaca de catre femei, spre dimineata dupa nvelitul miresei ( nlocuirea cununei de mireasa cu naframa de nevasta). Etapa a III-a g. masa mare / petrecerea maturilor strigarea darurilor. Considernd-o cuprinzatoare ca acelasi ritual de trecere, nunta cunoaste 3 etape30 dupa alti autori: a) petitul, logodna si invitatia la nunta faza preliminara: b) casatoria propriu zisa cu sceventele: - plecarea miresei la apa; - mpodobirea miresei si a mirelui (separat); - aducerea cadourilor pentru mireasa; - sosirea alaiului de nunta al ginerelui la casa miresei; 29 *** Dictionar de termini muzicali Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucur esti 1984 pag. 254 30 Otilia Pop Miculi ***Sinteze de folclor - Editura Fundatiei Romnia de Mine , Bu curesti 2003, pag 172 33 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z - transportul zestrei; - iertaciunea ; - separarea miresei de casa parinteasca; - trecerea miresei n rndul nevestelor. c) etapa postnuptiala: - petrecerea maturilor; - sosirea alaiului cu parintii miresei; - darurile: - vizite protocolare. Muzical exista doua tipologii de gen muzical, din care cel vocal: cntecul miresei - , cntecul mirelui, cntecul soacrei, cntecul zestrei, cntecul bradului sau al steagului de nunta, cntecul gainii. Instrumental cu sau fara nsotitor de strigaturi sunt: nuneasca, busuiocul si dansuri cu caracter distractiv perinita, rata, ariciul s.a. IV. 2 Descrierea ceremonialului Obiceiurile de nunta au evoluat mai pregnant de la stravechi functii magice sau strict ceremoniale la functii predominant spectaculare. Suita ceremoniala difera de la o zona folclorica la alta, n functie de traditiile locale si de secventele ceremoniale mai puternic conservate. n Vlcea are caracterul unei suite de oratii ample, n unele zone din Transilvania secvente complexe de strigaturi substituie n multe momenterolul oratiilor, la Vatra Dornei sau n Maramures se observa procese de contaminare a oratiilor cu cntecele lirice de despartire. Oratia mare este o reprezentare integrala a ceremonialului, de la petit pna la masa care ncheie spectacolul nuntii. O alta reprezentatie integrala a trecerii nsasi, 34 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z marcnd spatial de care mireasa se desparte, simbolul suprem al trecerii (cununa) si, prin opozitie, spatial n care mireasa se integreaza. Nunta este spectacolul cel mai nsetat de fast, ostentatia fiind trasatura ei dominanta, cu intentia de a consemna clipe marete n calendarul vietii cotidiene. Tendinta constanta de a mbina obligativitatea practicilor traditionale cu cerintele moderne, scenariul fiind o mixtura ntre arhaic si contemporan, duce la o simbioza nu ntotdeauna pe deplin organica, iar pe alocuri cu stridente flagrante. Nunta nu se caracterizeaza numai prin acest binom constant ntre obligativitate rituala straveche si receptivitatea aspectelor moderne. Pe ct de solemne trebuie sa fie unele acte si scene, pe att de comice se dovedesc altele, simbioza dintre fastuos si comic fiind ntru totul obligatorie. Fastul este asigurat n primul rnd prin participarea masiva a localnicilor, apoi prin ornamentatia ostentativa n concordanta cu gustul contemporan. Comicul este continuu alimentat de verva improvizatorica a participantilor si ndeosebi a vornicilor, a conducatorilor ceremonialului. n toata desfasurarea sa, nunta cuprinde creatii literare, din care fac parte: oratia de nunta si strigaturile; creatii muzicale si coregrafice. Dintre acestea din urma unele au caracter ritual, celelalte tin de repertoriul neocazional. Personajele principale care participau n spectacolul nuntii sunt mirii (n special mireasa, care, prin casatorie, paraseste casa parinteasca), apoi socrii mari si mici, nunii (nasii), vorniceii (chematorii la nunta), drustele (fetele chemate de catre mireasa), stegarul sau bradarul (cel ce purta steagul sau bradul mpodobit la casa mirelui) si, binenteles, lautarii. Nunta este un eveniment pregatit mai mult timp. Au existat si mai exista, pe alocuri, unele etape care preced nunta. Scoaterea la hora a fetelor era un moment important din punct de vedere social caci, din acel moment, erau 35 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z considerate bune de maritat. n Moldova, flacaul care o scotea pe fata pentru prima data la hora, primea un colac special pregatit. Se crede ca mireasa este plina de virtuti deosebite. Astfel, colacul rupt n capul ei la plecarea la cununie si aruncat n cele patru zari capata nsusiri speciale, rvnite adnc de colectivitate. Asemenea bucati sunt bune pentru maritat si deci, culese de fete; sunt bune pentru vrajile de dragoste, sunt aducatoare de noroc, aduc bunastarea n gospodarie (Muntenia), atrag cumparatori la vitele duse la trg. De asemenea, cel mai adesea nainte de plecarea la cununie, mireasa stropeste multimea cu manunchiul de busuioc cu apa adusa de ea de la fntna (ajutata de purtatorul bradului sau stegar), ndeosebi ca sa-i mearga bine mirelui. n chip anacronic, s-a mai mentinut cte o trasatura arhaica din ceremonialul de odinioara. n Tinutul Padurenilor, mireasa si mai nsira pe culmea trnatului iile frumos brodate la mneci si umere, pentru a fi vazuta de trecatori, dar mai ales de ceata mirelui n ziua nuntii. Acest obicei dateaza din epoca feudala, atunci cnd fata iobagului nu avea alta zestre dect mai multe rnduri de mbracaminte, lucrate de ea si de mama-sa, prilej de a-si evidenti harnicia. Totalitatea actelor din scenariul nuptial au n vedere asigurarea trecerii depline de la stadiul de flacau - fata la cel al oamenilor constituiti ntr-o familie ce si ntemeiaza virtual si o gospodarie proprie. Dupa scopul lor functional, ele pot fi grupate n trei categorii: separare, tranzitie si ncorporare. Obiceiurile caracteristice se ncadreaza n grupa riturilor de trecere cuscopul de a usura fazele tranzitorii de la stadiul de flacau - fata la cel de barbat - nevasta. Prima categorie afecteaza numai mirele si mireasa, fiind distribuite n cadrul ceremonialului pe mai multe planuri, mai evidente fiind cele coregrafice (jocurile tineretului din ajunul nuntii ca luare de ramas-bun 36 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z de la categoriile feciorilor si fetelor, jucarea miresei pe bani de catre toti participantii, barbate si femei, scoaterea mirilor pentru nunteasca din curte, semn de integrare n categoria gospodarilor) si detaliile vestimentare speciale: vrsta - pana mirelui, dar mai ales ale miresei (cununa, coafura, de fata, apoi de nevasta; prin Oas deosebita si la mireasa). Complexul riturilor de trecere se ngemaneaza la nunta cu cele menite sa asigure belsugul n gospodarie, fertilitatea si mai cu seama sporul n copii (mese ncarcate cu mncaruri si bauturi, lovirea mirilor si nuntasilor cu boabe de cereale, aruncate de catre mireasa sau nasa a bucatelor din colacul tinut pe capul ei n cele patru parti ale orizontului, luarea unor copii n brate sau asezarea lor pe genunchii miresei etc.). Unele rituri de trecere ale unei nunti sunt menite sa asigure coeziunea si buna ntelegere conjugala, astfel ca soacra introduce n casa mirii cu capetele alaturate ntr-un servet, fie mannca amndoi dintr-un ou sau dintro farfurie cu aceeasi lingura, fie mireasa priveste mirele la sosirea alaiului lui printr-un inel sau colac ( pinten ) etc. Cele din a treia categorie tin de apararea mirilor si a tuturor nuntasilor de actiunile nocive ale spiritelor vrajmase, extrem de active n asemenea momente ale fazelor de tranzitie. Cele mai vizibile rituri sunt cele ce urmaresc sa faca ct mai mult zgomot. Cele mai eficace sunt chiotele ( huhurezaturile ) si, mai cu seama, mpuscaturile de toate categoriile. Grija cea mai mare trebuie acordata miresei deoarece ea este cea mai expusa atacurilor numenale (care tin de numele miresei): de aici, obiceiul de a nlocui n momentul ntlnirii cu cortegiul mirelui, nti cu o fata, apoi cu o baba, pentru a induce n eroare spiritele nocive. Dimitrie Cantemir ofera n Descrierea Moldovei aceasta scena inclusa n momentul cererii n casatorie. Un alt obicei ce azi a disparut era acela de a ascunde mireasa sub un voal n drum spre cununie. Chiar daca mirii sunt cei mai expusi si 37 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z deci sunt ca atare cei mai neajutorati, n chip contrastant ei sunt dotati si cu anumite puteri speciale pe care le detin numai n momentele acestea tranzitorii. Prin Moldova sudica, mirele nu se descopera dect n biserica, doar de catre nas si doar n momentul n care nasul i pune cununia. Prin Muntii Apuseni, cnd este adusa mireasa la alaiul mirelui, toata asistenta se ridica n picioare, cu exceptia mirelui care ramne pe scaun. Pretutindeni n oratii, mirele este: tnarul nostru mparat , domnu mire . n unele zone ale tarii mirii sunt supusi unor interdictii alimentare: n Muntenia, le este interzis mirilor sa consume carne sau sa mannce ceva la masa mare, iar n Tinutul Padurenilor din Hunedoara, mirele nu are voie sa vada bradul lucrat de mireasa. Oscilatiile semantice ale practicilor apar de ndata ce si-au pierdut semnificatia originara. Faptele pot fi reinterpretate dupa natura contextului si stadiul colectivitatii. Astfel, n locul semnificatiei rituale de odinioara, apare alta de natura profana, pur ceremoniala. mpuscaturile sunt astfel interpretate numai ca semne de mare fast, capabile sa reliefeze mai puternic amploarea pompei cu care se desfasoara nunta. De cel mai mute ori, variatiile semantice se observa pe plan regional, tradnd diferentele de mentalitate si de traditie, astfel, aruncarea bucatilor de colac de catre mireasa a ajuns astfel prin Moldova sa simbolizeze inima caritabila; stropirea rituala cu apa cu scop fertilizator, asa cum apare pretutindeni, si-a pierdut aceasta semnificatie prin Moldova nordica, ajungnd sa fie ca interpretata drept un scop de curatenie etc.De multe ori polisemantismul semnificatiilor aceluiasi act ramne n sfera rituala cu substrat magic mai evident sau mai ascuns. Astfel, la sosirea cortegiului mirelui venit sa duca mireasa la cununie, acesta este privit de mireasa prin inel sau colac nu numai ca sa traiasca cu drag unul de altul 38 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z ci si cu functie augurala, caci cum l zareste atunci, asa va fi toata viata: vesel, trist etc., sau cu scop pur medical: sa nasca usor sau sa n-o doara ochii la batrnete . Nu este clar daca gaina daruita nasilor ca sa-i ospateze pe fini la proxima vizita a acestora a avut numai aceasta functie ceremoniala, pentru ca ulterior mncarea gainii sa asigure fertilitatea noii perechi, sau amndoua ntelesurile au coexistat nca de la nceputuri. IV. 3 Inaintea nuntii Nunta este anuntata din timp, de catre vornicei (chematori la nunta) mbracati n straie de sarbatoare. Ei invita n numele mirilor pe toti satenii la nunta propriu-zisa. Spectacolul nuntii este asemanator pe ntreg teritoriul tarii, dezvaluind originea comuna si straveche a acestui obicei. Trecerea tinerei perechi ntr-o alta etapa a existentei lor presupune respectarea cu strictete a anumitor reguli, momente nsotite de un repertoriu special. Nunta ncepe acum n ziua de smbata, cu mpodobirea bradului (steagului) la casa mirelui. Regasim aceasta semnificatie n obiceiul de a sadi un pom cnd se naste un copil, n ritualul fratiei de cruce , care n Transilvania este consemnata prin alegerea unui brad, ca si n obiceiurile de nunta si nmormntare. La nceput, nunta se desfasoara pe doua planuri. Prin Muntenia si Dobrogea mpodobirea bradului se face la mireasa acasa. Cu acest prilej se cnta: Hai, bradule, hai/ Hai, c-am sa te tai/ C-o barda taioasa,/ C-o fata frumoasa,/ C-un topor frumos,/ C-un flacau frumos./ Pe la miez de noapte/ Ce frunza se bate?/ Frunza fagului/ Si cu-a bradului./ Hai, bradule, hai,/ Din tulpina ta/ Rame se lucreaza,/ Use de altare,/ Rame de icoane./ Hai, bradule, hai,/ Nunta sa-mi cinstesti/ Si s o - nveselesti. 39 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Hora bradului31 joc popular romnesc ritual, care face parte din ceremonialul nuptial n Muntenia. Se joaca smbata seara sau duminica dimineata cnd se mpodobeste bradul de nunta. Iau parte n general tineretul si familiile mirilor. Coregrafic este o hora obisnuita din repertoriul local, care capata functie ceremoniala n momentul respectiv. Nici acest model nu reprezinta o esalonare perfecta a secventelor suitei, deoarece este reconstituit pe baza a ceea ce exista si poate fi identificat n circuitul folcloric, nu pe baza a ceea ce a existat ntr-o structura traditionala mai logic determinate functional. La momentele enumerate se mai adauga un numar impresionant de strigaturi, presarate pe tot parcursul ceremonialului. Aceste strigaturi sunt legate semantic de secventele care le integreaza. Masa mare este si ea marcata printr-un repertoriu mai larg, cu caracter festiv, interpretat de lautari la cererea expresa a nuntasilor. IV. 4 La casa miresei La casa miresei n zona Moldovei se pregatesc florile pentru nuntasi. In smbata nuntii la mireasa acasa se pregatesc hainele si cununa, iar fetele din alaiul miresei, drustele , interpreteaza cntece prin care sunt exprimate regretele, durerea despartirii de cei dragi, de tot ce nseamna viata ei de fata. Hora miresii la apa32 moment ritual din ceremonialul nuptial din Muntenia. Duminica dimineata, imediat dupa ce a fost mbracata mireasa merge la o fntna mai ndepartata sau la ru, ducnd o galeata mpreuna cu un tnar, ruda apropiata a mirelui care se numeste cumnat de mna urmat de alaiului nuntasilor si de lautari. Acolo scoate apa de trei ori, si cu un manunchi de busuioc stropeste n cele patru puncte cardinale. n acest 31 *** Dictionar de termini muzicali Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucur esti 1984 pag. 25432 *** Dictionar de termini muzicali Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucur esti 1984 pag. 254 40 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z timp, alaiul nuntasilor joaca hora. Coregrafic este o hora obisnuita din repertoriul local ce capata functia de ritual n momentul respectiv. Mirele si alaiul sunt asteptati la casa miresei cu masa bogata si cu voiebuna. Acum se joaca bradul sau steagul, frumos mpodobit. Dupa cununia religioasa alaiul merge la casa mirelui. Este momentul n care zestre miresei este dusa si ea cu cntece rezervate acestui moment. n Tinutul Padurenilor se intoneaza de catre femei un cntec al zestrei alcatuit si el pe contrastul dintre fata-nevasta: Strnge-ti, sora, hainele, /Ti le strnge, ti le plnge,/ Ca ti le-ai facut cntnd/ S - acu ti le rupi plngnd . Un joc al zestrei exista si n Moldova, iar rudele miresei au datoria sa joace fiecare obiect n fata tuturor invitatilor nainte ca acestea sa fie asezate n casa mirelui. Exista obiceiul ca la intrarea n casa la ntoarcerea de la cununie sa fie nconjurata masa de trei ori de catre principalii actori ai nuntii. Cu acest prilej se cnta o melodie speciala. Urmeaza masa mare si jocul celor tineri. Trecerea miresei n rndul nevestelor este un moment important n desfasurarea nuntii. Acest moment are o semnificatie deosebita deoarece marcheaza ultima faza a ritualului de trecere de la starea de tnara fata, fara obligatiile si greutatile vietii de familie la stadiul de tnara sotie. Cu acest prilej se cnta o melodie speciala La desrobatul miresei , La luarea petelei . n unele zone, dupa scoaterea voalului sau a cununii, se schimba si pieptanatura. Cntecele de despartire potenteaza liric secventele ceremoniale care semnifica ruperea tinerilor de vechea lor stare, exterioriznd sentimental dureros, sau cel putin nostalgic, pe care aceasta rupere o implica. Plnsul miresei nu este n aceste momente neaparat o reactie interioara, sau nu numai att, ci si o obligatie rituala, de buna cuviinta. O varianta din Tinutul Hunedoarei, imagineaza, ca revers al sentimentului de nstrainare, continuitatea legaturilor ntre mireasa si familia parasita, apelnd la simboluri cu rezonanta magica, pe care se vor 41 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z construi metafore ale dorului: De-oi avea, goveo, avea,/ De-ai avea tata cu mila,/ El pe tine nu te-ar da,/ Goveo - n asta seara mare/ Cu straini, goveo, pe cale/ Si pe tine te-ar scria/ n cornutul mesei lui:/ Cnd la masa si-ar prnzi,/ La fiica dulce-ar gndi,/ Lacrimile l-or porni,/ De-oi avea, goveo, avea,/ Govea, o mama cu mila/ Ea pe tine nu te-ar da,/ Si pe tine tear scria/ n toarta ciubarului,/ n cornul chindeului;/ Cnd dupa apa-ar pleca/ La fiica dulce-ar gndi,/ Lacrimile o-ar porni . La casa miresei are loc gatitul miresei si se cnta Cntecul miresei sau La punerea de petele , La nhobotatul miresei : Ia-ti mireasa ziua buna/ De la tata, de la muma/ De la frati, de la surori, De la gradina cu flori/ etc., cu referire si la ireversibilitatea acestei perioade din viata tiner ei fete: Azi mi esti cu fetele,/ Mine cu nevestele,/ Poimine cu babele . Cntecul este executat de catre lautari, iar uneori de catre asistenta. n cntecul de despartire cntat miresei la punerea petelei, sentimentul dureros provocat de ruptura capata accente tragice (ex. 29), explicabile prin nelinistea si teama pe care pasul spre necunoscut le inspira, dar si prin casatoria, adeseori fortata, determinate de tranzactii familiale, reprezentnd pentru mireasa o rupere si de idealurile ei erotice: Plnge, mireasa cu jele,/ Ca nu-i mai purta petele,/ Nici n degete inele/ Si nici in urechi cercei,/ Nici nu-i sedea cu flacai./ Cununita te cea verde/ Cum te scoate dintre fete/ Si te da ntre neveste;/ Si cununa cea de flori/ Te scoate dintre feciori/ Si te pune-ntre nurori./ Cntati, fete, horile/ Si va purtati florile,/ Dupa ce ve-ti marita,/ Horile nu-ti mai juca,/ Florile nu-ti mai purta,/ A cnta nu-ti cuteza/ n casa de soacra-ta,/ n tinda de socru-tau,/ Si-afar de barbatu-lu.IV. 5. Cntecele de mireasa Cele mai stabile cntece s-au pastrat n legatura cu personajul central al nuntii, mireasa. Cntecul miresei este executat n momentul solemn cnd 42 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z este gatita mireasa prin punerea cununiei si a voalului, pe alocuri reluat si la plecarea din casa parintilor. n zonele urbanizate, el este cntat numai la instrument, ceea ce indica o faza mai evoluata ce precede disparitia lui. Tematica lui se mparte distinct n cele doua categorii opozante: pe de o parte cele duioase, adesea de o tristete coplesitoare, pricinuita de despartirea de parinti, pe de alta, cele cu iz satiric. Exista, nsa, si cntecele miresei, o mare varietate a tipurilor melodice determinata de diferenta zonala, secventele n care sunt plasate si modalitatea de interpretare. n Transilvania cntecul miresei este numit Gogea miresei (gogie Sudul Transivaniei), Banat govie sau, n Bihor Aleruitul miresei (de la refrenul ler ficuta ) (ex.30) n cntecele miresei abunda pentacordiile, hexacordiile, pentatoniile (ex.31). n cntecele miresei din Transilvania si Banat nu poate trece neobservata confirmarea unor trasaturi cum ar fi: ambitusul de octava, salturile de cvarta, uneori chiar cel de cvinta ntre aceleasi trepte, rolul celulei bisilabice n generarea structurilor, ncheierea frazelor pe aceleasi sunete (ex.32). pentru Maramures si Oas exista constatari mai vechi sau mai noi care arata ca Horea lunga era singurul fond de baza din care a evoluat repertoriul actual. Horea cu noduri , sub denumirea a mniresi din batrni serveste ca melodie ceremoniala. Succesiunile sonore pentru acest tip melodic sunt total diferite fata de cele cu care ne-am obisnuit pna acum la categoria aceasta (ex. 33). n exemplul 34 observam ca pasajele cu noduri se combina cu recitativele recto-tono, dar pe alocuri, ivindu-se alternarea repetata a doua trepte, proprie doinei (fenomen ntlnit si n Bucovina). Tot n aceste zone, deplasarea alaiului miresei spre cununie este nsotita de melodii care pot fi adecvate att mersului ceremonios, ct si cntarii colective (ex. 35). n subdialectul muntenesc si cel moldovenesc predomina sistemele sonore heptacordice diatonice sau cromatice. 43 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Cntecul La barbieritul mirelui apare n Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania (melodia este cea a miresei) iar n Muntenia si Oltenia cntecul ginerelui este un fost mars turcesc (ex.36). Daca nunta se desfasoara duminica, n dimineata respectiva, n Oltenia, Muntenia, Moldova, mirele este barbierit, sau se simuleaza barbieritul, lautarii interpretnd cntecul La barbieritul ginerelui si se formeaza si alaiul mirelui. El este barbierit dupa ce i-a fost muiata fata cu vin, de catre un flacau. n timpul barbieritului, ginerele tine sub picior o moneda. Practica, precum si cntecul aferent, sunt atestate numai n sudul Carpatilor, apoi la srbi si bulgari, ceea ce ar indica o obrsie straveche, probabil traca. Spre deosebire de notele tragice din cntecul de despartire al miresei, cntecul La barbieritul ginerelui: este mai senin, oscilnd ntre regret si gluma: Foaie verde de-o cicoare,/ Aoleo, ce bine-mi pare/ Ca vine vinerea mare,/ Mustata mi se-mpresoara,/ Pleaca taica sa ma-nsoare,/ Pna azi cu fetele,/ Mine cu nevestele,/ Poimine cu babele,/ S-au dus tineretile! . Sentimentul mbatrnirii treptate, al opozitiei dintre viata libera, iara grijile si raspunderile de gospodar ce-l vor coplesi dau nastere regretului pentru ce ramne n urma, face ca perspectiva viitorului sa apara ntr-o lumina sumbra: Fire-ai naibilor de vale,/ Cum ramasesi tu de jale,/ Fara glas de fata mare/ Fara voinicel calare!/ Cnd sedeam pe pajiste/ Si vorbeam de dragoste / Cnd sedeam pe pat la voi/ Si beam rachiu din butoi,/ De ne iubeam amndoi /Busuioc uscat pe masa,/ Rami, mama, sanatoasa,/ Ca eu plec sa-mi fac casa/ luminoasa,/ Nu ca astantuneacoasa / Si-apucai optecele,/ Gasii dragostile mele/ Sub un maldar de nuiele./ Ridicai nuielele,/ Zburau dragostile;/ Nu stiu-n apa se-necara,/Sau n piatra se-ncuiara . Adesea, variantele mai adauga si alte ingrediente mai mult din nevoia de a lungi cntecul pe toata durata barbieritului. O varianta dobrogeana reda 44 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z cu sobrietate sentimentele din acest prag de trecere: Foaie verde si-un dudau,/ Bine mai traiam flacau/ Cnd eram la taica-meu,/ Ca-ncalecam calul meu./ Calul meu si saua mea,/ ncalecam cnd vroiam,/ Si plecam unde doream,/ Puneam piciorul n scara/ Si plecam n lunca mare,/ Ma culcam pe iarba moale,/ Fara fir de suparare./ Foaie verde colilie,/ Rami cu bine, feciorie;/ Cine te-o vedea calare/ Tati sa-ti zica dumneata, barbate . Cntecul nasului (ex. 37) si cntecul socrilor sunt creatiile lautarilor, care n melodiile mai moderne au o contributie importanta n desfasurarea ceremonialului de nunta. IV. 6 - Iertaciunea Urmeaza apoi iertaciunea , care este rostita de staroste, si care, n numele miresei, cere iertare parintilor, celorlalti membrii ai familiei daca ea i va fi suparat cu ceva. n Transilvania ca si n zona Radautilor acest moment este nsotit de muzica. Sosirea alaiului mirelui face loc altui obicei, si anume cererea n casatorie. Starostele rosteste o conacarie sau colacarie , ce aminteste de tema alegoriei vnatorii. Cnd mirele se pregateste sa plece cu mireasa, aceasta trebuie sa plnga pentru ca asa se cuvine . nainte de a iesi, alaiul trebuie sa gaseasca portile ncuiate, prilej cu care ginerele este supus de catre rudele miresei unor probe de istetime la care trebui sa ofere raspunsuri satisfacatoare. Nevesteasca , sau Cntecul lacatii , se desfasoara sub forma de dialog, ca o adevarata disputa ntre oastea mirelui si cea a miresei. Spre sfrsitul cntecului se face aluzie la ntrarea alaiului mirelui n ograda miresei, ograda fiind asemuita cu o gradina cu flori: -ce rnd fu de tine/ Si ce te-a aflat,/ De tu ai intrat/ n gradina mare/ Fara nstiintare/ Si tu ai cules/ si tu ai ales/ Cea mai mndra floare/ Nearsa de soare;/ Cte ai lasat,/ Toate le-ai calcat/ Si s-au olivit/ Si s-au vestejit./ -Zau nu m-am bagat,/ Ci de stire-am dat,/ Nici n45 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z am cules,/ Nici n-am ales,/ Cea mai dalba floare/ Mndru-nfloritoare,/ Ci ca mi-a dat,/ Care mi-a-nsemnat,/ Bunul Dumnezeu,/ Mi-am luat-o eu. IV. 7. Jocuri nuptiale Jocul pe bani n unele acte se ntrevede o valenta dubla. n Transilvania, jocul miresei pe bani (cnd ea este jucata pe rnd de toti participantii, plata fiind simbolica), reprezinta un act de integrare a noii neveste n comunitatea satului n aceasta ipostaza, dar se poate presupune ca si mireasa mpartaseste jucatorilor ceva din nsusirile pe care le are numai n acest stadiu laminar (de asteptare), azi disparute din constiinta purtatorilor de folclor. Jocul gainii33 moment ritual din ceremonialul nuptial din Transilvania. Pe o melodie vioaie Hategana sau hartag tocacita (sefa bucatariei) aduce o gaina fripta si mpodobita pe care o prezinta nasului spre vnzare. Are loc un dialog versificat strigaturi pe text improvizat cu caracter satiric si comic. Sinonime: a gainii. IV. 8. Oratiile de nunta Oratiile de nunta sunt creatii de amploare mare, raspndite pe parcursul desfasurarii obiceiului n toate momentele-cheie, intensificnd caracterul dramatic si spectacular al acestora, atmosfera solemna sau momentul de buna voie. n limbajul popular traditional sunt numite conacarii, colacerii, termenul de oratie fiind de origine carturareasca. Termenul de oratie l ntlnim mai nti in nvataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Theodosie , cu sens de discurs funebru. Dimitrie Cantemir n Descrierea33 *** Dictionar de termini muzicali Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucur esti 1984 pag. 254 46 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z Moldovei primul text de oratie de nunta, fara sa-i indice denumirea. Termenul de oratie a denumit n cultura veche discursurile n proza ce se rosteau cu ocazia diferitelor sarbatori (mai ales de Craciun) si cu ocazia nuntilor boieresti si domnesti. Din relatarile eruditului domn al Tarii Moldovei reiese nsa ca aceleasi cuvinte se rosteau si la nuntile taranesti si la cele domnesti, iar momentul n care se rosteau era petitul propriu-zis. Oratie34 - specie literara, epica a folclorului romnesc ce este scandata de persoane anumite, specializate n timpul ceremoniei nuptiale. Cele mai valoroase ca functie marcheaza momentele mai importante ale nuntii: - sosirea alaiului mirelui la casa miresei colacaria ; - aducerea darurilor schimbul ; - iertaciunea ; - la masa mare. De mari dimensiuni, oratiile sunt naratiuni epice, ncarcate de simboluri, unele alegorice, presarate cu fragmente hazlii ori pline de sobrietate. Un motiv stabil este cel al vnatorii amintic de Dimitrie Cantemir. IV. 9 - Strigaturile Strigaturile nsotesc momentele coregrafice din desfasurarea nuntii, ele fiind o ntregire necesara a jocului. Strigaturile trebuiesc debitate ntr-un anumit fel si n mprejurari care impun o anumita culoare tematica. Recitarea poate fi de asemenea sacadata, fiecare silaba corespunznd unei pulsatii ritmice, de obicei unei optimi cnd masura are ca unitate de timp patrimea, dar si accelerata, silabele precipitndu-se ca o avalansa, fara vreo corespondenta cu ritmul muzical, aceasta cu precadere la sfrsitul 34 *** Dictionar de termini muzicali Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucur esti 1984 pag. 351 47 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z strigaturii. n concluzie, strigatura marcheaza trecerile de la fazele potolite la cele culminante. Nu constituie o greseala sesizabila includerea strigaturilor nuptiale la capitolul strigaturilor deoarece majoritatea au un caracter satiric. Veselia, hazul se cer comunicate, ele nu se pot consuma ntr-o ardere pur interioara. Strigatura e rostita pentru a fi perceputa de o asistenta, cel mai adesea pentru a provoca o destindere prin ilaritate dezlantuita. Chiar cntecele nuptiale apar si sub forma de strigatura la joc, mprumutul fiind din repertoriul nuptial: Fetico de om bogat,/ Nu pripi la maritat/ Ca floarea la scuturat,/ Ca floarea mai nfloare-o data/ Iar tu nu te mai faci fata . Coregrafie n cadrul productiilor coregrafice sunt incluse n repertoriul local curent dansurile rituale si dansuri obisnuite, cu caracter distractiv. n categoria dansurilor rituale includem Jocul drustelor (n Maramures), executat n fata casei, atunci cnd mirele vine sa-si ia mireasa; Jocul bradului sau Jocul steagului , De trei or de dupa masa (ex.38), Busuiocul , Polobocul , Jocul zestrei , Nunteasca . V. Repertoriul funebru 48 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z V. 1. Generalitati ntregul complex al obiceiurilor de nmormntare reprezinta ceremonializarea unui eveniment biologic inevitabil, cu implicatii sociale profunde, care antreneaza un ntreg sistem de concepte, credinte si atitudini, ca elemente de motivatie sau structura. n colectivitatea traditionala, toatasuita de practici si cntece funebre are n primul rnd, rostul de a restabili echilibrul social zdruncinat prin disparitia unui membru al grupului respective. Moartea este resimtita mai nti n planul realitatii cotidiene, ca o despartire definitiva a defunctului de familie, de o colectivitate mai larga, structurata pe criterii de rudenie, vecinatate si generatie. Sentimentul de pustiire , de gol, pe care aceasta despartire l determina, marcheaza o dereglare puternica a echilibrului psihologic si social, la nivelul familiei si al colectivitatii mai largi. Marea despartire nu reprezinta nsa, n conceptia traditionala, o ncheiere definitiva a destinului individului, dincolo de care nu mai exista nimic si nu se mai continua nici o legatura cu lumea viilor, ci o trecere ireversibila, din lumea aceasta n lumea de dincolo , care poate fi ea nsasi dereglata, cu urmari nocive pentru colectivitate. De aici rezulta doua atitudini fundamentale, cu implicatii pe plan ceremonial: a) grija pentru ca despartirea, trecerea si integrarea n lumea de dincolo sa fie perfecte si definitive, pentru a se evita rentoarceri, n afara firii, ale defunctului n lumea viilor (strigoi, moroi); b) sentimental ca ntre defunct si cei vii pot fi restabilite legaturi firesti , ca existenta defunctului n alta lume, opuse celei de aici, dar nu cu totul straina de ea, nu este incompatibila cu existenta din lumea aceasta. n exprimarile folclorice, izvorte din conceptia traditionala a poporului romn, nu se manifesta o tema predominanta fata de mort; 49 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z cntecele rituale, jocurile de priveghi arata, dimpotriva, ca ntre lumea celor vii ti lumea celor morti existau anumite legaturi. In ceremonialul de nmormntare, accentul va fi pus pe secventele care marcheaza marea despartire si pregatesc marea trecere, semnificatia si rostul acestor secvente fiind prin definitie polivalente: ele trebuie sa asigure perfecta despartire si trecere; n acelasi timp nsa, pentru refacerea echilibrului moral si social al familiei si colectivitatii mai largi, ele sunt destinate ameliorarii durerii tragice determinate de constiinta ireversibilului. De aceea moartea este conceputa, imaginar, ca o lunga calatorie, marcata si pe plan ceremonial, ntr-o lume similara acesteia de aici, desi opusa ei. n structura ceremonialului de nmormntare, dar si n cadrul obiceiurilor care prelungesc acest ceremonial, apar rituri care urmaresc restabilirea unor legaturi vitale, materiale, ale defunctului cu universul lumii luminate . Scenariul funebru este mult mai unitar dect cel nuptial si mai cu seama mult mai vechi n structura lui rituala. Misterul mortii si teama de necunoscut au nlesnit transmiterea unor conceptii stravechi mpreuna cu practicile corespunzatoare. Dupa ce se anunta moartea se trecea la pregatirea defunctului pentru trecerea n noua stare precum si pregatirea camerei, ntoarcerea oglinzilor, ndepartarea unor anumite animale etc. Pe parcursul perioadei de trei zile, ct dureaza ceremonialul nmormntarii, au loc manifestari folclorice cum ar fi bocetul, Cntecul bradului , Zorile , La sulita (ex. 39), Cetina de bradu (ex. 40), Cntecul buhasului (ex. 41), Ale drumului , Ale pamntului (ex. 42). n ceea ce priveste functia tematica si modul de realizare, productiile muzicale se pot sistematiza astfel: - cntece ceremoniale ( ale bradului , ale zorilor , de priveghi , de petrecut , ale drumului , ale pamntului etc.), care se cnta n grup de 50 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z catre femei (3,5,7 n Oltenia ; sau doua grupuri antifonice de 2,4,6 n Banat), n anumite momente ale ceremonialului funerar crestin; - bocetele se cntau, de obicei, individual (vocea este nsotita uneori heterofonic de fluier sau cimpoi), n timpul zilei; de obicei, nu sunt legate de anumite momente ale ceremonialului; exista nsa si bociri rituale, publice;- repertoriul instrumental semnale, melodii de origine vocala, melodii de dansuri rituale; -versul de origine semicarturareasca (mult mai putin reprezentat fata de celelalte genuri vocale; a aparut relativ recent n Transilvania si partial n Banat).35 Constantin Brailoiu a fost primul folclorist romn care a atras atentia asupra distinctiei ce trebuie facuta ntre cntecele ceremoniale si bocetele propriu-zise. Daca aceste din urma sunt lamentatii libere, revarsari melodice ale durerii , cntecele ceremoniale, legate organic de anumite momente din desfasurarea ritualului, sunt cntate dupa anumite reguli, de femei care nu pot fi rude de aproape ale mortului. Daca n prezent cntecele ceremoniale pot fi ntlnite pe o arie relativ restrnsa, se presupune ca n trecut ele erau raspndite pe ntreg teritoriul romnesc, tinnd seama de unitatea structurala de ansamblul obiceiurilor funebre romnesti, de unele imagini poetice preluate de bocete sau alte genuri n zonele unde cntecul ceremonial nu mai este atestat, de unele asemanari, pe care le putem identifica daca facem comparatia cu alte cntece rituale: de nunta, ale cununii etc. Cntecele ceremoniale de nmormntare si bocetele se nsira pe parcursul desfasurarii ceremonialului ca partile constitutive ale unei suite 35 Oprea, Gheorghe; Agapie Larisa Folclorul muzical romnesc Editura Didactica si Pedagogica. Bucuresti 1983, pag. 241 51 www.cartiaz.ro Carti,referate,articole online de la A la Z simfonice, alcatuind, n ansamblu, un sistem unitar, n care fiecare element si ocupa rolul bine determinat. Aceasta nseamna ca fiecare din aceste parti constituie, ntructva, o creatie de sine statatoare. ntotdeauna, cnt