DE CE CHIAR ACUM?\

. Pare că ce s-a urmării s-a şi realizat. S-a urmărit creşterea instabilităţii politice, prin mij- loacc violente, pînă cînd Guver­nului i se va pune cuţitul la gît şi va fi obligat să cedeze pute­rea. Fiindcă nu revendicările e- conomice* explică acţiunile «tine­rilor din Valea Jiului. '-

Să recapitulări.' In 13 iunie 1990, după „curăţirea11 Pieţei U- niversităţii, feluriţi bucureştcni şi provinciali atacă sediul Mi­nisterului de Interne, Televiziu­nea, alte instituţii, într-”o formu­lă de violenţă, anarhică. A doua ■şi a treia zi minerii din Valea Jiului fac „ordine" în locul celor' îndrituiţi s-o facă. Preşedintele şi primul ministru afirmă că nu i-au chcmat pe minerii din Va­lea Jiului, dar, într-un fel sau; altul, le-au fost recunoscători In primul moment. Cu timpul, şe constituie federaţii, ligi şi carte­luri sindicale Ia nivel naţional. Numai minerii din Valea Jiului nu se aliază cu toţi ceilalţi mi­neri din ţară, care miercuri,

-i-am văzut, discutau cu Guver­nul revendicările lor Intr-un mod civilizat. De ce oare numai ei au rămas „independenţi"? I’ cntru că cei care aveau de gînd să-i manevreze au dorit să pro­fite dc capitalul politic al mi­nerilor din Valea Jiului,, care s-au-opus lui Ceau.şescu.Care a fost scopul aducerii minerilor la Bucureşti? Evident, linul politic, aşa cum corect au sesizat parla­mentarii şi ceilalţi politicieni care s-au exprimat în legătură

‘ cu evenimentele (cuutînd, fie ­care, să mai adauge ceva Ia ca­pitalul politic pe care-1 au, cîţ îl au ,partidelo lor). Şi cu toţii s-au ferit să spună franc că, în conformitate cu legile noastre şi ale ţărilor mai avansate în de­mocraţie, sindicatele n-au a face politică —? politica o fac parli- dele în care ficcare e liber să se înscrie sau nu.

Care sint forţelo politice in teresate în acţiunea minerilor? M ai.întîi vonr observa că la a- sallul sediului Guvernului au

participat şt o serie de bueurej- teni, care. au continuat manifes­tările Violente şi blocarea stră­zilor şl după retragerea mineri-

; lori Deci s-a mizat şi pe accştia — de către aceleaşi forţe d in ' umbră carc i-au mai manevrat. Un raţionament dctcctivist ne învaţă că, dacă vrei să afli, a- sasinul, trebuie să ştii cine cîş­tigă de pc.urma morţii victimei.

' In cazul nostru lucrurile. sînţ evidente: forţelo interesate în manevrarea minerilor din Valea Jiului sînt cele care vor profita de pc urma căderii guvernului român. Că toate partidele au dezaprobat violenţa minerilor e adevărat. Dar nu o greu să nc amintim' că absolut toate parti­dele de opoziţie, de stînga sau de dreapta — indiferent de doc­trina lor, în măsura în care o au — au susţinut absolut toate - mişcările revendicative care ce­reau căderea Guvernului. Că u- nelc partide s-au lăsat duse de val iar alte forţe au calculat cu grijă, în perspectivă, mişcările

; şi rezultatele — asta e o altă po* veste. Cert cSte că extremismul a fost stimulat din toate păr­ţile.

Este vinovat şi partidul de guvernămint — şi Guvernul în­suşi? Evident.' .Vina constă ' îri incapacitatea relansării' economi­ce' a României, paralel cu pro* greşul rapid a l " reformelor eco­nomice. Creşterea deşănţată 'a preţurilor, inflaţia, pauperizarea rapidă a unor categorii sociale, spulberarea valorii micilor eco­nomii depuse la C.E.C., blocajul economico-financiar, şomajul şi nesiguranţa zilei de mîine etc. ne ating pe majoritatea cetăţenilor României, iar pe unii mult mai mult dccit pe mineri. Şi totuşi,' ■’ nimeni — nici măcar minerii din celclalte zone ale ţării — n-au mers lă . Bucureşti „cu ran: g a 'ş i ciomagul pentru ă-şi dez- lănţui sălbăticiunea distrugerii.

Rezultatul dorit a fost căderea guvernului roman cu orice preţ.; Dar acest guvern ar fi căzut fi­resc peste eîteva luni, la viitoa­rele alegeri. Atunci, de ce atîta grabă — mai ales: de ce să se apeleze la aceste mijloace? Cine şi unde e atît dc grăbit? Pe cc grafic al mişcărilor politice e- venimcntul trebuia să sc petrea­că acum şi nu la primăvară?

Ilie CALIAN

ziarindependent

ANUL III NR. 468 j VINERI 27 SEPTEMBRIE 1991

8 PAGINI 5 LEI I

M A R E E A N E A G R ĂDaca am mai,avut îndoieli cu

privire. la~ gratuitatea unor atro­cităţi comise de mineri anul tre­cut la Bucureşti (violenţe fizice asupra unor persoane inocente, distrugerea sălbatică a materia­lelor, instalaţiilor şi ' aparatelor ştiinţifice; fapte „încununate" de mulţumirile prezidenţiale) —- ziua neagră şi îrtsîngerată de 2o septembrie mi le-a risipit; Din nou minerii „la lucru" în pie­ţele şî pe străzile Capitalei, dar şi la Petroşani, Vulcan, Craiova, în I staţii C.F.R., în subteranele metroului, âplicînd .o gamă mult mai-largă de „argumente* ale te- roţii;' anarhiei, sălbăticiei, orbirii distructive. E adevărat, o"««fup- ţiŞ. vulcanică de măre ptîtere nu-şi alege mijloacele, explozia unul vulcan, cînd are loc, poate distruge regiuni întregi, după cum lava în curgere calcinează, mistuie tot ce atinge. Şi e tot a- devărat că factori nelegaţi di­rect de activitatea şi izbucnirea vulcanică, însă favorizaţi de a- cestea, continuă, desăvîrşesc „o-

'pera“. De ce a izbucnit vulcanul tocmai în Valea Jiului, cum de au ajuns bolovanii săi incendiari tocmai la Bucureşti, de ce nu i-a potolit (n-a încercat să-i po­tolească) nimeni, deşi semnele unei erupţii devastatoare erau'e- vidente? Cine cunoaşte, cine poa­te da răspunsul se va învino­văţi probabil ’ pe sine însuşi că,

100 de cuvintc

NEVOIAŞI

Ne am ştiut robii Domnului. Şi ne trezim robii nevoilor. Din­tr-un inventar sumar, dincolo de bizarerii, am reţinut că avem nevoie- de: cumpene, certitudini, iluzii, tandreţe, optimişti, anti- senUmentali, altruişti, experien­ţe. trubaduri, frumoşi .scadenţe, zăpezi albastre, poze pentru ma­nuale cinstite, duminici înalte, armistiţii ale Domnului . . . în- tr-o noapte, tîrziu, o voce de bătrînă oropsită, la telefon, mi-a semnalat cea mai stupefi­antă nevoie a libertăţii nelimi­tate: nevoia de închisori. Pen-r. tru toţi robii lui Dumnezeu şl ai nevoilor. Pentru săraci. Pen­tru nevoiaşi. Pentru cei caţp nu-şi pot plăti chiria, dobînzile, ratele curente. Cum vedeţi,' ni­mic despre spaime, frig, foame. Oe care toate pieţele sunt pline.

Ion ARCAŞ

ştiindu-1, nu i-a prevenit urmă­rile, că, intuindu-1, totuşi, l-a neglijat.

Ce s-a petrecut şi se petrece încă în Bucureşti şi pe . „traseul minerilor“ reprezintă, cred, cea mai semnificativă izbucnire a furiei primitive acumulate timp de luni de zile de-o întreagă categorie social-profesională. Luni de zile, poate o jumătate de an, nU -mai mult: cu un ah în urmă, această întunecată, clo­cotitoare şi „justiţiară* forţă era aproape sută la sută. în shijba Puterii, a preşedintelui personal şi a guvernului (cărora le pro­misese sprijin în continuare). Paradoxali -ei au venit să-i în-, frunte acum tocmai pe cei pe care i-au sprijinit, au venit să ia cu asalt, să ardă şi să distrugă ioc- mai clădirea-simbol din faţa că­reia li s-au aduş_ mulţumiri. Un cumplit proces, a cărui semnifi­caţie nu trebuia ignorată de ni­meni, cu atît mai puţin de cu­noscătorii problemei, a avut în­tre timp loc, o întreagă masă — cu greutate nu atît demografică, nu atît cu foarte mare pondere electorală, cît economică — schimbîndu-şi treptat ori foarte rapid polaritatea din „plus“ în „minusul” cel mai categoric. Un alt paradox: cei pe care i-au combătut minerii fără mănuşi a- nul trecut au ajuns acum aliaţii, sprijinitorii, aplaudatorii lor, ba chiar înainte-mergătorii lor . în multe acţiuni. Valea. Jiului şl-a trimis golanii, (nu pe toţi îi con­siderăm ca atare) la Bucureşti. Or, cum „golanii" ştiu să se u- . Dan REBREANU

(Continuare In pag. a (I-a) -

DACA URMEAZÂ TRANSILVANIA...Echilibrul post-socialist al re­

giunii sud-est europene se află într-un permanent dezechilibru. Parcă asistăm la uri început de lume, străbătut do convulsii ca­re ameninţă uneori cu prăbuşi­rea întregului sistem. In această situaţie este posibil să se întîm- ple orice; ne-am convins văzlnd imagini , din Iugoslavia şi am a- juns să nu ne mirăm că aşa ceva se petrece la sfîrşit de se­col 20 în Europa. Orice este po­sibil.

Este posibil chiar ca după Slovenia şi Groaţia să urmeze Transilvania, teritoriu românesc de atîtea, ori inclus, în scenarii şi pe hărţi alcătuiţe de ireden- tiştii unguri, într-o Ungarie ca­re n-a existat niciodată. Nu-i ni­mic, par a spune .aceşti oameni, va exista în viitor. Iată că s-a format la Budapesta un guvern al Transilvaniei în exil, despre care oficialităţile ungare spun că este ceva neserios, iar unii po­liticieni români afirmă că riu e ' un act semnificativ, angajîn- du-sef. ca atunci cînd va fi vor­ba despre ceva serios să inter­vină cu toată puterea şi hotări­rea de care sînt capabili. Ui- tînd că atunci poate fi prea tîr­ziu. în . aceeaşi ordine de idei trebuie să amintim teatrul jucat de unii parlamentari U.D.M.R. în legătură cu actul respectiv. Ori, recapitulînd, chiar pe scurt, „faptele semnificative11 cu adre­sa directă la Transilvania; vom vedea că nu numai persoane i- zolate, cum e cazul pastorului Tokes, ci grupuri constituite şl cercuri politice cred şi fac pro­pagandă în sensul că Transilva­

nia nu trebuie şă-fie parte com­ponentă a României. ■ Exisită în Ungaria partide politice, cun» este cel al micilor ■ agrarieni, ca reprezentanţi în -coaliţia ffuver- namentală, care par a încuraja iniţiative cum este' şi recentul guvern în exil al Transilvaniei. Din care nu şe ştie- precis cine face parte, dar Oricum' nu foar­te mulţi români. Cu toate aces­tea, „guvernul" respectiv poate avea neobrăzarea, în care să fie susţinut de -oameni politici^,- să pretindă a. conduce o aşa-zisă- ţară a Transilvaniei eu majori­tate zdrobitoare românească. Nu cred că un asemenea guvern fantomă putea fi alcătuit într-o altă ţară decît în Ungaria. Unde; ideile care au făcut posibilă o iniţiativă de acest gen se hră­nesc şi dintr-o politică oficială mascată, cu caracter permanent. Un subsecretar de stat al aces­tei ţări declara recent în S.W.xL că în Ungaria nu există forţe i- redentişto importante. Iată că există chiar partide cu partici­pare în guvern care cultivă idei iredentiste. Şi este probabil ca, în : cazul izbucnirii unor conflic­te în Transilvania, unui aseme­nea mic partid să i se alăture partide politice de anvergură, poate şi unii dintre cei care con­duc destinele ţării. Exemplul cel mai convingător. ni-1 oferă mereu afirmata şl contestata re­laţie cu Iugoslavia, altă ţară ve­cină Ungariei, în care ‘ trăieso numeroşi maghiari. într-un ar-

Valer CIIIOREANU

(Continuare ln pac. » ll-a )

CONSFĂTUIRE1 '

In organizarea Departamentului Construcţiilor şi Lucrărilor Publice, Prefecturii judeţului-Cluj şi Societăţii comerciale T.C.I. — Contractor general S.A. Cluj-Napoca, ieri a avut loo o consfătuire privind unele probleme actuale ale sectorului de construcţii Au participat cadre de conducere din Departamentul Construcţiilor şi Lucrărilor Publi­ce, Agenţiei Naţionale de Privatizare, specialişti din societăţi comerciale de construcţii' din jude­ţele Alba, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Hunedoa­ra, Maramureş, Mur6ş, Sălaj şl Satu-Mare.

După un cuvînt introductiv au fost prezentate mai multe referate vizînd: Perspectivele activită­ţii do construcţii în perioada următoare; Privati­

zarea societăţilor comerciale din construcţii; Re­glementări legale privind vînzarea de active ale societăţilor comerciale cu capital de stat; Regle­mentări privind activitatea agenţilor economici din construcţii în condiţiile economiei de piaţă; Funcţionarea societăţilor comerciale din construc­ţii organizate conform Legii nr. 15/1990 şl anele probleme actuale cu care se confruntă.

Au urmat discuţii pehtru clarificarea unor pro­bleme rldicatej s-au făcut propuneri. Nu ştim în ce măsură cele discutate în cadrul consfătuirii vor contribui la impulsionarea activităţii pe şan­tierele de construcţii şl în mod deosebit pe cele care au ca obiect construcţiile de locuinţe, deoarece tn 1090 şl 1991 au fost date în folosinţă un

• nunâăr nesemnificativ de apartamente, cel puţin ln judeţul nostru. Iar problema locuinţelor a de­venit cronică.

îri curîndi P B f B

SI ALTE SURPRIZE R0B.431

fLEXIn seara zilei de 23 septembrie

1991 a avut loc' şedinţa extraor­dinară. a ' Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, sub preşedinţia d-lui Ion Iliescu, preşedintele României. în cadrul şedinţei s-a - analizat şi s-a făcut o evaluare a situaţiei provocate de actele anarhice ale unui grup masiv de minieri veniţi în Bucureşti din Valea Jiului, căruia 1 s-au ală­turat cetăţeni turbulenţi din Ca­pitală. Consiliul a dispus măsu­rile. necesare vizînd intervenţia forţelor Ministerului de Interne şi ale Ministerului Apărării Na­ţionale pentru paza şi apărarea obiectivelor importante de pe teritoriul ţării, pentru ocrotirea ■ cetăţenilor; bunurilor şi proprie^' taţilor, pentru menţinerea şi res­tabilirea ordinii de drept. In ca­drul şedinţei Sonsiliuiui, dl. Ion _ Iliescu, preşedintele _ României, împreună cu primul-ministru. dl. Petre Roman, au informat asu­pra hotărîrii luate de a declan­şa imediat procedurile necesare formării unui nou. guvern, de deschidere naţională ,în măsură; să asigure in condiţii mai bune liniştea publică, ordinea de drept şi continuarea procesului da, de­mocratizare şl reformă. , .. în jurul orei 13,00, pujrţăloruţv,,.'.

de . cuvînt- al preşedinţiei,,i':a anunţat mass-media capreşîd jn-, , tele României a acceptat , d em i ­sia cabinetului Ronian.' . .

. (Romprcs)~

• Chişinău. Potrivit' agenţiei Tass, în oraşul moldovenesc D<A- băsari continuă confruntările , dintre autorităţile locale care . sprijină republica nistreană, .proclamată pe malul stîng al Nistrului, şl organele de drept: locale, subordonate Moldovei, t a f ciocniri iau parte orăşeni. Io- ’ cuitori din satele învecinate a- flaţi pe diferite părţi ale bari- ■ cadelor. Au fost dislocate forţa suplimentare ale poliţiei repu- ; blieane. în timpul ciocnirilor trei persoane au fost rănite cu arme de foc. Poliţia a arestat zeci de oameni. Ambele părţi tratează '. în mod diferite evenimentele. După cum precizează M.A.I. al Moldovei afirmă că luptătorii înarmaţi din Transnistria au a- tacat ^secţia locală de poliţie, banca” autorităţile locale, iar locuitorii din Dubăsari dezmint aceste relatări.

• Potrivit reglementărilor în vigoare privind stabilirea . orei oficiale, pe teritoriul ţării noas­tre, începînd cu ultima duminică a lunii septembrie, se revine la ora oficială a Europei răsărite­ne, adică la ora oficială de iar­nă. Ca urmare ,în noaptea de 23 spre 29 septembrie (sîmbătă spre duminică), acele ceasornicelor vor fi mutate înapoi cu o oră, astfel îneît ora 1,00 a zilei de 29 septembrie' să .devină ora zero. In urma acestei mişcări, ultima duminică a lunii septem­brie, totalizînd 25 de ore, ..vai deveni • cea mai lungă zi a anu- ; lui. • . .

COMUNICAT

Frontul Salvării - Naţionale ; cheamă toate organizaţiile sale ■ să acţioneze cu toată fermitatea • împotriva tentativei de puci ck- . tremist In curs de desfăşurare în Bucureşti. „

în acest moment, Frontul 'Sal­vării Naţionale a cerut în-Par­lament ea. . Guvernul să rămţnă la post pentru stabilirea ordinii şl salvarea democraţiei.; ;

Frontul Salvării Naţionale so , adresează tuturor forţelor poli* , tice responsabile, tuturor orga- r nizaţiilor democratice, întregii ; populaţii, pentru a apăra legali­tatea şţ democraţia. :

Colegiul dircclor alFrontului Salvării Nnţionalo ,

n r _ O T l l - - _ . . . , r r „ ; MUNCITOARE: Anul trecut s-a greşit emd nu| \ t /Y v r I II L / \ IVII[ \ L l \ l A iL ) /\ s' atI SP,,S relc,e care ,e_au £ăcut minerii. Guver­

nul i-a ascuns. Acum s-au întors împotriva lor.Joi. dimineaţa lumea comenta, firesc, acţiunea Ne facem de rîsul lumii,

din Capitală a minerilor de pe Valea Jiului. Re- MEDIC: Nu trebuia să se ajungă aici, nici din-producem un dialog dintr-un colectiv dc muncă: tr-o parte, nici din alta. Primul ministru putea

ZUGRAV: Dacă Guvernul Ie dădea ce-au cerut, să se ducă pe Valea'Jiului sâ vadă cum trăiescminerii nu mergeau la Bucureşti» Ce salarii sînt aceşti oameni. Adică în iunie 1990 minerii n-aumari acum, la preţurile acestea ? Dc ce nu s-au fost manipulaţi şi acum sînt manipulaţi ?_ Cum sădus conducătorii să discute cu ei ? acceptăm lucrurile astea. în plus, televiziunea ne

MUNCITOARE: Dacă s-au dus la Bucureşti, prezintă, acum, tot ce fac minerii in Bucureşti şi' s-au dus, dar de cc au devastat totul pe unde în ţară. Dc cc n-au făcut şi anul trecut acelaşi

an trecut? Ce-au avut cu Craiova? Oare mine- lucru? Ne-am fi putut face o părere mai apropi-rii n-au copii în armată? Nu se gîndesc câ solda- afă de adevăr.ţii au depus un jură mint şi acţionează sub un or- CADRU DIDACTIC: Pe mine nu mă mai iiite-diii ? Eu cu mîna mea i-aş împuşca, dacă aş fi rescază televizorul. Nu mă mai uit la televizor,acolo. Puteţi să scrieţi, că şi aţa la noi n-au să nu mai ascult radioul şi nu mai citesc ziarele pen-ajungă să ne facă ce le fac bucureştenilor. Noi tru câ mă îmbolnăvesc. Prefer să lucrez totstăm ca proştii şi nu cerem nimic, iar ei tot ne- timpul.gocia/ă şi negociază. La urmă von) trage cu toţii PENSIONAR: Trebuie să pice Guvernul. Ei ca să faccm la loc ceca ce-au stricat ci. In ţara ne-au adus în starea acesta." asta unii vor să trăiască precum belferii, iar al­ţii să nu aibă nimic. A consemnat M. SANGEORZAN

ADEVĂRUL DE CLUJ

M A R E E A . . . DACĂ URMEAZĂ T R A N S I L V A N A . . .

PAGINA 2ORGANIZAŢIA TINERETULUI CREŞTIN BAPTIST"

DIN ROMÂNIA

vd (n viiâ «M ultaU

EVANGHELIA

'J >>p— » p red ica tă d e

O RICKC a m a to

(evanghelist SU A)

O > an" Hm

va cm ta :

U N D A

e v a n g h e l iz a r e

VENIŢI SA-L CUNOAŞTEM PE DUMNEZEU şi SA-L FA- CEM DE CUNOSCUT împreună cu predicatorul american RICK AMATO. Programul religios va

avea loc Ia: SALA SPORTU­RILOR dit) CLUJ-NAPOfcA azi 27 septembrie 1991, ora 18,30.

■ Va cînta solista: LINDA IlORNBERG.

Intrarea liberă.

(urmare din pag. I)

nească rapid unii cu alţii . . . Şi Sn continuarea paradoxului: mi­nerii (şi aliaţii lor bucureşteni) au izbit fără milă în trupurile militarilor, desfigurîndu-i, ru- pîndu-le oasele. Dar nu se aflau printre scutieri, jandarmi, sol-

• daţi şi fii ai Văii Jiului? Niei un tată nu şi-a desfigurat fiul, nici un frate nu şi-a trimis fra­tele la spital, cu răni dintre cele mai grave? •

Faptele sînt fapte, ele ne-au torturat, umilit, îndurerat îndea­juns anul trecut, ca şi în zilele acestea. Dar grozăvia recentă nu putea fi prevenită? Nu materia­lul incendiar sau exploziv e vi­novat de dezastrele pe care le provoacă — ci nesăbuinţa, in­competenţa celor ce nu se pri­cep să umble cu ele. Compara­ţia nu trebuie să meargă prea departe, ' e doar o sugestie de comparaţie dar, ca şi în cazul Pieţii de anul trecut,' conflictul putea fi evitat In formele lui a- berante. Primul-ministru a fost invitat (cam neprotocolar, cam ultimativ) în Valea Jiului, unde n-a descins niciodată — ce se întîmplă - dacă şi-ar fi anunţat imediata deplasare, atunci cînd a devenit iminentă deplasarea minerilor spre Bucureşti? Nu e prea mare preţul plătit (în vieţi, integritate corporală umană, în

i bunuri materiale, în traumatis­me sufleteşti, în recul pe multe planuri) pentru refuzul sau în­târzierea de a lua o decizie sa­lutară, de a trata totuşi direct eu nemulţumiţii (a căror forţă e cunoscută), de a nu-i expedia prin intermediari? Un premier care nu'cunoaşte exact starea de spirit a concetăţenilor săi, mă­car a unora dintre ei, a unei

.singure pături sociale sau profe­sionale de asemenea importanţă — îşi poate cere schimbarea din funcţie. Un premier care, cunos- cînd această stare de spirit, nu ia • imediat măsurile adecvate de dezamorsare, nu face „totul" spre a-i evita gravele consecinţe, tre­buie obligat să-şi părăsească pos­tul. Nu contest meritele primu- lui-ministru al ţării, nu ridic în slăvi meritele tradiţionale ale celor ce-şi petrec viaţa în mă­runtaiele pămîntului, dar con­sider că prezenţa d-lui Petre Roman printre ei acolo, în . Va­lea Jiului, chiar în. abataje, ar fi stopat şuvoiul de lavă fier­binte, ar fi împiedicat mareea neagră atît de distrugătoare.

In dimineaţa zilei de 76 sep­tembrie, cînd aştern pe hîrtie a- eeste rînduri, nici o hotărîre majoră n-a fost tncă luatâ sau comunicată, hotărîre izbăvitoare pentru bucureşteni şi pentru în­treaga ţară (exceptînd mobiliza­rea forţelor de ordine „şi a ar­matei): Dar o asemenea hotărîre e obligatoriu s i fie luată, altfel vom plfiti şi yom suferi In con­tinuare.

AM AFLAT DB LA I OFICIUL DE PENSII

Mai mulţt pensionari s-au a- dresat redacţiei cu rugămintea <fe a-J informa In legătură eu tault aşteptata majorare a pen­siilor. In acest scop, ne-am a* dresat d-nel Dafina Samoilă, şe­f e Oficiului de pensii Cluj. pen­tru a putea oferi informaţiile «cruto.

«Datorită numărului mare de

(Urmare din pag. I)

ticol publicat recent în săptă- minalul „Românul" sînt cuprinse date şi aprecieri care dacă sînt adevărate, demonstrează ames­tecul direct al Ungariei în răz­boiul din Iugoslavia. Este vor­ba nu numai despre arme şi material de ' război furnizate Croaţiei, ci şi despre încălcări de frontieră şi o intensă activi­tate în zona de graniţă, cum ar fi punerea la dispoziţia Croaţiei a unor aeroporturi civile şi mi­litare pentru „primirea trans­porturilor de armament11 desti­nat Croaţiei. Parcurgînd textul articolului, este imposibil să nu te întrebi ce se va întîmplă dacă, în acest şir de întîmplări tragice care marchează sud-es- tul european, va intra şi Tran­silvania, a cărei situaţie este urmărită cu perseverenţă din­colo de graniţa de vest a Ro­mâniei. Şi să adaugi primei în­trebări o a doua: Ce va facc Ro­mânia in accst caz?

Se poate răspunde foarte sim­plu, cum au Jăcut-o mulţi ro­mâni pînă acum: „Transilvania nu e o bucăţică de zahăr .. Dar acesta nu este, evident, un

răspuns pe care să-l luăm în seamă. Patrioţii înfierbîntaţi vor spune că armata va apăra Tran­silvania pină la ultimul cartuş şi ultima picătură de sînge. Se va adăuga că în 1940 situaţia era alta şi că de atunci au tre­cut 50 de ani, iar oamenii sînt altfel. Dar tot 50 de ani au tre­cut şi peste Iugoslavia şi nu vom avea orgoliul să credem că rioi am evoluat, în . timp ce iu­goslavii, s-au întors la Evul Me­diu. Tot 50 de ani au trecut.şi peste Ungaria care, iată, face (a făcut) demonstraţii de forţă

,1a graniţa cu Iugoslavia. - Pror babil nu va ezita să facă ace­leaşi demonstraţii şi la graniţa cu România dacă- va socoti că a sosit vremea potrivită. 1

Sau e bine să ne imaginăm că am învăţat, români şi unguri transilvăneni, din tragedia care a distrus o parte a Iugoslaviei? Şi că putem trăi în pace aceste vremuri tulburi? Probabil, asta, ar fi soluţia şi s-ar putea , ajun­ge la ea dacă dinspre Ungaria n-ar veni atîtea veşti că este preocupată de Transilvania în primul rînd şi abia apoi de un­gurii care locuiesc în această regiune.

Primele două etape ale noii ediţii (a XXXIV) a Diviziei A la handbal masculin au constituit, pentru formaţia universitară clu­jeană, două „colocvii11 dificile, ea avînd de înfruntat replica omo­nimelor situate în prima treime a clasamentului: duminică, în deplasare, pe Universitatea IUG Craiova (deţinătoarea „bronzu­lui"), de care a fost întrecută cu 31—19 şi miercuri, la Cluj-Na- poca, pe însăşi campioană, Poli­tehnica Timişoara, de care „U“ a dispus cu scorul de 20—14 (9—8).

De altfel canipiona (care, tre­buie precizat, a pierdut mai mulţi titulari) n-a rezistat decit 48 de minute — timp în care scorul a fost echilibrat nici una dintre echipe nedatîndu-se la mai mult de louă goluri — du­pă care ea a fost complet de­păşită de iureşul clujean care a înscris de şase ori consecutiv fă­ră să primească gol.

Atît timp cît se refuză să se facă dreptate, nu putem spune că JUSTIŢIA acţionează pe drumul Democraţiei J

Crimele nepedespite duc la recidivă, iar puterea care nu dispune judecarea vinovaţilor, înseamnă că este' asemenea lor.-

Ne alătură» protestului celor

„U‘* C.U.G. — POLITEHNICA TIMIŞOARA 20—14

O Campioana n-a rezistat decît 48 dc minute © -

Altfel,' un meci aspru, încrîn- cenat, cu luptă acerbă pentru fie­

care gol, fapt ce a trecut în plan secundar spectacolul spor­tiv. Salvat (totuşi)-în final , de dezlănţuirea alb-negrilor şi de.. . satisfacţia, unei frumoase şî me­ritate victorii. Pentru care au punctat: Siinboan 6, Aldica 5, Moldovan 4, Cristea 2, Crainic 2, Dăncilă 1. Merituoasă presta­ţia portarilor Radu Marc şi Mar­cel Florean (ultimul apărind şi un 7- m.) şi, evident, tactica a- rioptată de strategii formaţiei, profesorii Gheorghe Zamfir şi Emil Tilicea. Arbitrii A. Isop şi IL- Marzavan au contrariat prin maniera în care au acordat oas-' peţilor cîteva din cele şapte lo­vituri de Ia 7 m. (toate în pri­ma repriză !).

Principalii marcatori ai timi­şorenilor: Dobrescu 5 (toate din 7 m.), Ignat 4.

N. DEMIAN

In Sala sporturilor (sîmbătă d e la ora 9,45) „U“ FIMARO pri­meşte replica echipei SPORTUR STUDENŢESC BUCUREŞTI.

# HANDBAL. Intîlnirea din­tre divizionarele D masculine ARMATURA şi CONSTRUCTO­RUL C.S.U. ORADEA sc va dis­puta duminică, ora 10, fn Sala sporturilor.

Preţurile (deocamdată) la legume şi fructePreţurile de desfacere

în data de 25 septembrie, u- nităţile de profil ale Societăţii Comerciale Legume Fructe S.A. aplicau' următoarele preţuri: var­ză — 15 lei kg, cartofi — 30

’ de lei kg, roşii — 25 de lei kg, morcovi — 15 lei kg, ceapă — 35 de lei kg, gogonele — 13 lei -kg,: prune — 20 de lei kg, stru­guri — 30 şi 32 de lei kg, ardei — 20 de lei kg, mere — 20 de lei kg, pepeni — 8 lei kg, vine­te — 25 şi 30 de lei kg. Faţă de anii trecuţi, creşterea de pre­ţuri este foarte mare. Majora­rea provine, insă, - de la produ­cători, care şi ei ia rîndul lor au costurile extrem de ridicate.'

Stocuri pentru la iarnă

Interesaţi să ştim dacă la iar­nă vom găsi legume şi fructe în magazine, ne-am interesat de

-soarta stocurilor atît de necesa­re pentru sezonul rece. Iată care este situaţia: la cartofi s-a sta­bilit un necesar de 3.000 de to­ne. Au fost organizate centre de achiziţionare a cartofilor de la populaţie {din zona Modului) şi au fost cumpărate 150 de tone. De asemenea, este încheiat un contract cu Polonia pentru o cantitate de 3.000 de tone. Deci, vom avea cartofi suficienţi. Pre­ţul (care este acum de 30 de lei kg) va fi, probabil, mai ridicat La ceapă au fost achiziţionate 300 de tone (necesarul fiind de 700 de tone). Se prelimină aco­perirea Întregii cantităţi necesa-

operaţii eare trebuie efectuate, indexarea pensiilor a intirziat. Astfel, in luna septembrie nu s-au primit pensii majorate. In hina octombrie sperăm sâ te primească pensia majorată, acor- dtndu-sc retroactiv, incepînd ct» luna. august, diferenţele cuveni­te. Menţionăm că indicele de majorare este dc 16,34 Ia sută pentru toţi pensionarii care în­deplinesc, virstă prevăzută de ta c ."

re. Mere, la fel, vor fi în canti­tăţi suficiente. La rădăcinoase necesarul este de 400 de tone şi se estimează realizarea între­gii cantităţi. Pentru mere şi ră- dădnoaSe se preconizează schim-' buri de marfă cu alte judeţe ale ţării.

Fără subvenţiiPreţurile din acest sector nu

beneficiază de nici Un fe l de susţinere din partea statului, în condiţiile în care lucrările agri­cole, substanţele chimice şi transportul s-au scumpit enorm Nu poate fi vorba de nici un fel de protecţie socială, cel puţin în această privinţă. In schimb, sta­tul este dator S.C.L.F. Cluj cu' suma de 32 de milioane de lei, sumă ce reprezintă subvenţii a- cordate pînă la cele două libera­lizări de preţuri. Dacă statul şi- ar onora obligaţiile financiare, societatea din Cluj şi-ar rambur-

vsa creditele pentru care plăteş­te dobîndă de 15 la sută, şi-ar termina investiţiile, şi-ar pune la punct sistemul propriu de transport. Problema a rămas ne­rezolvată, insă, iar timpul trece. Sn defavoarea S.C.L.F.

RcncgocieriOriginala noastră economie de

piaţă se'face fără contracte eco­nomice. Sau, mă rog, CU' con­tracte (uneori), cu clauze de r e - ' negociere a preţului. Particularul spune că s-a scumpit aratul, se­minţele, „ ingrăşămintele, trans­portul -şi vinde mai scump. S.C. L.F. cumpără la preţuri, negocia­te, pune un adaos comercial _de 8,86 la sută (în medie) ţi ne vin­de nouă mărfurile. Dacă guver­nul nu va interveni cu o poli­tică protecţionistă In favoarea a- gricultorilor şi a producătorilor de materii prime, vom resimţi din greu liberalizarea preţurilor la legume şi fructe. Parizerul ţi salamul de vară, produse sub­venţionate de guvern, nu se gă­sesc deloc tn magazine. Măcar cartofii să fie mai ieftin i!

M. SANGEORZAN

DE LA CLUBUL „U"

Dat fiind interesul deosebit faţă dc partida de baschct din Cupa Cupelor, dintre „U" şi formaţia franceză PAU OR- TI1EZ, care se va desfăşura în Sala sporturilor marţi de Ia ora 18, biletele de intrare se pun în vînzare începînd. dc azi la agenţia clubului dc pe str. G. Doja şi la Stadio­nul Municipal (caseria din zo­na hotelului „Sport"). Pentru a. evita neplăcuta situaţie «Ie a intra in posesia unor bile­te falsificate, amatorii sînt ru­gaţi să apeleze doar la ca- seriilc indicate in prezentul anunţ.

LUARE DE POZIŢIE

împuşcaţi şi răniţi în decembrie 1989 şi cerem judecarea şi pe­depsirea tuturor crimelor săvâr­şite începând cu anul 1945.

A.F.D.P.R.,FILIALA JUDEŢULUI CLUJ

PROGRAMUL COMPETIŢIILOR SPORTIVE

# FOTBAL. In cadrul etapei a Vl-a a Diviziei B. seria III-a. sîmbătă, de la ora II, pe stadio­nul Municipal sc va disputa par­tida dintro „U“ şi RELONU& SĂVINEŞTI.

Tot simbătă de la ora 11, C.U.G. intilncşte (teren carticr Gheorgheni) pc MUREŞUL DE­VA, meci' programat în cadrul Diviziei C.

0 BASCHET. Campionatul na­ţional masculin de baschct con­tinuă cu jocurile etapei a III-a.

PAGINA 3 ADEVĂRUL DE CLXII

CUM ÎN IEIEG EN IE 6 E 1 PRIVATIZĂRII?Din momentul apariţiei sale, Legea privatizării

8 suscitat un viu interes în rîndurile cetăţenilor români, dînd naştere la discuţii aprinse şi, bine* înţeles, contradictorii, generate de întrebările pe care ni Ie punem în legătură cu .modul de apli- . care a acesteia în cconomia naţională.

tn ciclul de articole „De la pseudoreformă Ia iluzia marii privatizări", apărut în ziarul „Adevă­rul de Cluju, I. Gavra şi Gh. Funar au subliniat- cîteva aspecte şi au făcut propuneri de soluţii cu privire la această lege, soluţii menite să asi­gure garanţia depăşirii greutăţilor existente la ora actuală în viaţa economică a ţării.

Consider că’ domnii I. Gavra şi Gh. Funar, crî- ticînd unele dispoziţii ale Legii, au dat dovadă de o înţelegere insuficientă a conţinutului acesto­ra, împrejurare care mă obligă să fac precizările necesare.

1.) Unul din articolele care a făcut obiectul'cri­ticii este art. 72. Critica adusă acestui articol con­stă în faptul că persoanelor fizice şi juridice stră­ine li se permite să participe la operaţiunea dc cumpărare de acţiuni ale societăţilor comerciale, fără a avea obligaţia do a se înregistra în preala­bil Ia Agenţia Română de Dezvoltare (art. 72 alin. 1).'

Dacă citim numai acest alineat şi ne grăbim sâ dăm verdictul, vom ajunge să ne întrebăm şi să întrebăm şî pe alţii, iar- întrebările noastre nu-şi vor găsi răspuns. Ne vom întreba fără în­doială care va fi soarta acelei păi ţi din patrimo­niul naţional care cu siguranţă va face obiectul unor eventuale vînzări către străini ? De ce stră­inilor nu le incumbă prin lege obligaţia înregis­trării

Pentru a nu ne frămînta degeaba, propun tutu­ror celor care pînă în momentul de faţă au citit numai alineatul 1 al articolului să fie consecvenţi şi în cele din-urmă. dînd dovadă de-răbdare, să citească şi alineatul 2, ' _

Alin. 2 al art. 72 face trimitere Ia art. 24 din Legea 35/91, care prevede că investitorii străini, care vor' să cumpere acţiuni şi active ale socie­tăţilor comerciale, au dreptul să etară eliberarea certificatului dd - investitor Agenţiei Române do Dezvoltare. Termenul de eliberare al certificatu­lui. este de 15 zile de Ia data înregistrării ce- . rerii, cerere cai e va fi însoţită în mod obligatoriu de contractul de societate şi statut, contracte eco­nomice sau alte acte juridice. Solicitînd certifi­cat de investitor, străinii se înregistrează la Agen­ţia Română de Dezvoltare, fără a fi obligaţi prin lege să tacă acest lucru.'

Ne punem întrebarea dacă investitorii străini au : vreun interes să-şi exercite dreptul conferit prin dispoziţia art. 21 a Legii 35/1991, dacă au vreun avantaj din momentul eliberării certificatului de investitor. Răspunsul îl aflăm în prevederile alin. ultim al art.. 24. Conform acestui alineat, „certi­ficatul de investitor este opozabil autorităţilor ro­mâne pentru dovedirea drepturilor investitorilor străini". '

- Deci, certificatul dc investitor este actul oficial prin care străinii îşi dovedesc, şi îşi exercită drep­turile cu privire la acţiunile şi activele ce vor să le cumpere, iar autorităţile române, în lipsa acestuia, nu Ie vor recunoaşte nici un drept re­feritor la societăţile comerciale ale căfor acţiuni şi active se vor vinde. _

In asemenea împrejurări, nu poate fi vorba dc înstrăinarea patrimoniului naţional şi îmi permit să le pun domnilor I. Gavra şi Gh. Funar între­barea următoare: Cum răinîne, domnilor, cu în­străinarea patrimoniului naţional ?

2.) Nu contest faptul că din conţinutul „Legii privatizării" lipseşte prevederea expresă referitor la necesitatea consultării salariaţilor sau a sindi­catelor societăţilor comerciale care urmează să fie vîndute. In conformitate cu prevederile art. 63,

'Agenţia Naţională pentru Privatizare este organul guvernamental responsabil pentru coordonarea, în­drumarea şi controlul procesului de privatizare şi în această calitate are dreptul conferit prin lege să solicite date şi informaţii dc Ia societăţile co­merciale. iar acestea Ia lindul lor sînt obligate în termen de cel mult 20 dc zile să răspundă la so­licitările acesteia (art. 64).

Iată. deci, că sînt consultaţi şi salariaţii socie­tăţilor comerciale, alături de membrii consiliului de administraţie.

3.) Alt articol care a fost ţinta criticii este art. 43, care prevede că evaluarea şi înstrăinarea capi­talului social al societăţilor comerciale înainte do organizarea fondurilor se autorizează de către con­siliile împuterniciţilor statului. .

Intr-adevăr, împuterniciţii statului nu sînt an­gajaţi ai societăţilor, însă imensa responsabilitate pe care o au în această calitate îi obligă la loiali­tate faţă de cei pe care ii reprezintă şi consideram că au fost testaţi sub aspectul competenţei lor profesionale, prezentînd în acelaşi timp şi sufici­

ente garanţii morale.4.) Corespunde adevărului împrejurarea că nici

o prevedere a legii nu stabileşte numărul de so­cietăţi comerciale care urmează sa fie vîndute cetăţenilor străini. ■ - ■

Sc face însă precizarea că vînzarea se va efectua cu respectarea normelor metodologice elaborate de Agenţia Naţională pentru Privatizare şi aprobate prin hotărîrea Guvernului (art. 52).

Intre criteriile pe baza cărora Agenţia Naţională pentru Privatizare va aproba sau va respinge pro- punerile de vînzare presupunem că figurează şi precizarea privind numărul de societăţi comerci­ale carc urmează să fie vîndute cetăţenilor stră­ini. '

Fără îndoială, „Legea Privatizării" este o lege care pretinde unele precizări şi completări. • Dar numai demarind, pe baza ei, restructurarea, ma­rasmul economic în care ne aflăm îşi va găsi o rezolvare favorabilă, aşteptată de toţi cetăţenii acestei târî.

Doina DEZMIREAN, membru F.S.N.

• IN CONTRA PRIVATIZĂRII . . . ŞEFILOR.. Poziţia premieru­lui român faţă de privatizarea subalternilor dînsului este ambi­guă. Pe de o parte le cere celor care s-au făcut patroni sau ac­ţionari să se retragă din admi­nistraţie şi, jpe de altă parte, admite. (în aceeaşi cuvîntare, la şedinţa Guvernului) că pot fi făcute şi afaceri cinstite. Să e- xaminăm puţin fenomenul. Un domn care are o funcţie de stat însemnată: prefect sau primar, de pildă, în virtutea postului pe care II deţine intră în legătură cu diverse delegaţii străine ve­nite să facă afaceri oneste în România. Dacă omul statului este cinstit, va îndruma oamenii de afaceri înspre unităţile de stat sau particulare. Dacă s-a lansat în afaceri pe cont pro­priu, va trage spuza pe turta lui şi. cu un- efort minim, va obţine bani serioşi. Mai putem adăuga aici şi deplasările ofici­ale, decontate din bugetul sta­tului, şi valorificate în interesul propriu. Aşezarea interesului

a s î m b e t e ipropriu înaintea interesului obş­tesc n-are cum că fie corectă la oamenii cu funcţii de stat im­portante. In concluzie, am pre­fera să avem eroi de genul, lui Boris Elţîn. care nu văd © de­zonoare în a trăi asemeni con­cetăţenilor " pe care îi conduc.

• RELAŞ. -Vîntul balcanic ba­te şi, în Parlamentul . nostru. Aleşi ai naţiunii dau bir cu fu­giţii, trag chiulul sau, pur şi simplu, fac figuraţie. Lectura presei în timpul dezbaterilor le­gilor nu este de bun augur nici pentru parlamentari, nici pen­tru noi. Hai să-i zicem că o să-i sancţionăm şî pe cei ce nu-şi iau munca în serios n -o-să-i a- legem data viitoare. Dar cu noi cum rămîne? Trăim într-o ţară care trebuie guvernată, obliga­toriu. Şi pentru aceasta este nevoie de legi gîndite în folosul

naţiunii, iar nu al cîtorva per­soane.

• AUR. Preţul aurului a cres­cut la 2500 de lei gramul, ţinînd pasul cu dolarul şi marca. Ma­ratonul preţurilor continuă în ritm susţinut, linia de sosire fi­ind hăt departe. Indexarea sa­lariilor, în schimb, are o viteză de melc. Chiar dacă nu pentru toţi, dar pentru majoritatea aşa este. ~

• APROVIZIONARE. Colec­tivităţile de copii preşcolari şi şcolari se aprovizionează numai de la unităţile alimentare’ ce practică adaos comercial, plăţile făcîndu-se prin virament sau cecuri. Economia de piaţă ne o- feră şi surprize, cum ar fi pre­ţuri mai- scăzute aplicate .de pro­ducătorii particulari. Grădiniţele şi şcolile nu pot beneficia încă de puţinele avantaje ale refor­mei. Propunem Ministerului In- văţămîntului să dezlege - apro­vizionarea de constrângeri pă­guboase pentru unităţi şcolare şi pentru copii. Măcar atît!

M. SANGEORZAN

Rcalităti comentate

Asta ne mai lipsea: scumpirea apei potabile!La începutul lunii septembrie a.c., pensionarii

din Turda şi nu numai ei, dar mai ales ei, au avut două surprize neplăcute (pentru a cita oară?): la data stabilită, aşa după cum li s-a promis, au stat acasă pentru a primi pensia. Factorul poştal

. a făcut cîteva zig-zaguri pe stradă, apoi a făcut calea întoarsă: i se terminaseră banii !.

în locul pensiei, au primit în schimb factura pe luna - august pentru achitarea .apei potabile utili­zate. O altă surpriză, tot neplăcută: taxa ce tre­buia plătită pentru aceeaşi cantitate de apă ca şi în luna iulie, era mai mare cu 23,50 lei, la care s-au mai adăugat încă IC lei, contra-valoarea recipienţilor. Cei mai curioşi din fire, dar m ai. . . subţiri la pungă, pentru a se dumiri, au consultat „Dicţionarul explicativ al limbii române1* şl au aflat că/ recipientul este un „vas destinat pentru păstrarea şi transportarea unui lichid sau“ . . .

Iată aşadar că, acum nu plătim numai apa care ni se dă c u . . . ţîiîita şi alteori deloc, plătim ş i . . . ambalajul. Cam scump, dar face. Decît să apelăm la . . . sacauă ?

Societăţii comerciale care distribuie apa i-au fost puse mai multe întrebări. Părerile au fost îm­părţite- ba că apa trebuie dată şi cetăţenilor din oraşul vecin sau conductele sînt vechi (nu recipi- enţii ?) şi, se defectează des; ba că s-au „scumpit" materiă primă şi componentele ei; că lucrătorii din acest sector cer şi ei indexare fiindcă acţio­nează potrivit cerinţelor economiei de piaţă t O piaţă în care cauţi şl nu găseşti, iar cînd găseşti, n-ai cu ce plăti. Alţii au găsit şi scuze: ce, Exe­cutivul n-a îngheţat preţurile la carne ? Nuniai că a uitat că dorita carne creşte p e . . . os, nu şl pe acela pc care măcelarul il mai adaugă iar noi îl plătim tot la preţul d e . . . carne! Ei n-ar profita de u n . . os mai bun ?

Să-l mai contrazici atunci pe şubugăţul care susţinea' că dacă în deşertul Sahara s-ar fi con­struit socialismul, în cîţiva ani s-ar fi im portat... nisip ?

Sesizaţi, în situaţia de faţă, vreo similitudine ?

Ion CORDOŞ

Chemarea pămîntuluiDeşi se află în imediata ve­

cinătate a oraşului Cîmpia Tur­zii - de care este-* legată prin in­terese multiple, comuna Viişoara cu cei 7000 de locuitori ai să îşi are viaţa ei proprie, cu năzuinţe şi împliniri, cu posibilităţi ' de mai bine şi cu speranţe. De la doamna secretară Roşea Angela aflăm că locuitorii celor două sate, Viişoara şi Urca, benefi­ciază de 2531. hectare teren ara­bil-pe care cultivă cu precădere

^cereale păioase, porumb, sfeclă şi cartofi, că mai au în posesie suprafeţe întinse de păşuni şi fîneţe, livezi şi vii. Pe raza co­munei funcţionează o crescătprie de porci aparţinînd de comple­xul de Ia Bonţida. şi două fer­me de vaci ale I.A.S. Poiana.

Intre timp, soseşte şi domnul primar Tătar Mihai, venit direct de pe ogor de lîngă combine.

— Trebuie să stai lîngă oa­meni, ne spune dînsu!. Pînă în acest an mecanizatorii erau plă­tiţi în procente după cantitatea de grîu recoltată. Acum ■ contra­valoarea muncii lor s-a negociat la 4900 lei pe hectar — tarif u- nic — şi băieţii îi dau bătaie. Dar în condiţiile acestui seceriş intîrziat,-pentru a nu spori, pier­derile, este foarte important ca spicele să fie numai rabatate spre cuţite nu şi lovite, şocurile favorizînd ‘ scuturarea boabelor. Deci, înaintarea utilajelor tre­buie să fie moderată, nu cu vi­teza preconizată de unii eombai- nieri.

— Cum staţi cu aplicarea le­gii fondului funciar?

— Faţă de cereri, pămîn tul nu ne ajunge. Avem mulţi agricul­tori care au intrat în fostele gospodării colective fără pămînt. Cei vreo 50 care au fost etiche­taţi—drept chiaburi, ca să mai scape de necazurile acelor'tim ­puri, au „donat" o'parte din pă- mînturi statului. Aceste terenuri sînt acum fond al I.A.S.-urilor, deci nu prea avem rezerve şi to­tuşi fiecare locuitor trebuie mul­ţumit. Că dorinţa-i mare! Avem şi un caz de pomină. Viile sînt

desfăşurate pe terase realizat* după curbele de nivel şi se lu­crează în asociaţie. Badea-Am­brozie. şi-a luat însă o fîşie in lungul dealului nivelînd pe „te­ritoriul său* terasele care favo­rizează viticultura, reduc viteza de scurgere a apelor meteorice etc. Nu vrea să ştie de nimic. Să-i fie postata ca pe vremea lui tătîne-săul Mare-i grădina Domnului!

— Ploile de anul acesta au rezolvat problema apei pota- . bile? -

— Nu în totalitate. Pe reţeaua de care dispunem distribuim apa cu program. Dar avem in vede­re să organizăm o acţiune cetă­ţenească pentru a lega în cir­cuit şi q doua sursă de apă care alimenta exclusiv sediul şi aca­returile- fostei C.A.P.

:— Alte probleme?— Poluarea. In vale spre A-

rieş avem. ferma de porci, iar Valea Lată care ne traversează comuna ajunge la noi deseori poluată cu dejecţiile fermelor aparţinînd de I.A.S. Poiana. Vă-' zînd că apa este impurificată, unii cetăţeni îşi dirijează scur­gerile din gospodării tot in vale. Pentru gunoiul menajer am au­torizat doi ■ cărăuşi care pentruo taxă de 100 de lei pe an co­lectează de la fiecare gospodărie reziduurile şi le transportă la rampa special destinată. Dar u- nii locuitori nu ţin seamă de de­cizia primăriei, preferind să' fa­că economie şi se debarasează de gunoaie pe ascuns, pe unde apucă.

Probleme, preocupări. Dar pen­tru cei nărăviţi există legi şî amenzi. E păcat ca strădaniile unora să fie nesocotite de alţii şi asta şi în- ce priveşte repar­tizarea păminturilor şî In co priveşte munca de la cîmp şi In ce priveşte condiţiile de viaţă. Ca să gospodăreşti bine, e ne­voie de pricepere, poate şl de o anumită abilitate dar şi de fer­mitate pentru că acolo - unde-i lege, nu-i tocmeală!

.Emil MAIOR

„Se simte nevoia de profesionişti’'• Ne-a declarat domnul Tavi

Andrei ILEA .preşedintele Sin­dicatului pompierilor civili din judeţul Cluj •

;— La nivel naţional s-a for­mat o comisie de examinare a tuturor pompierilor civili, Mi­nisterul Muncii şi Protecţiei So­ciale, Ministerul Învăţămîntului şi Ştiinţei, Comandamentul Pom­pierilor’ şi Secretariatul General al Guvernului urmînd să ateste profesionalismul acestor^ cate­gorii de oameni. Un pompier profesionist, pe lîngă stingerea incendiilor, are în atribuţii par­ticiparea la înlăturarea calami­tăţilor naturale fluenţei circula­ţiei. deblocări de drumuri, sal­vări de persoane de la înălţime şi altele. Am introdus o lege în Parlament pentru funcţionarea formaţiunilor de pompieri pro­fesionişti' exact ca în alte state europene, de înfiinţare a Regiei autonome a pompierilor civili, stabilindu-se, totodată, fondurile şi dotarea de care are nevoie o astfel de activitate.

— Cum vor arăta noile uni­forme?

— Atelierul de creaţie de la „Flacăra" ne-a conceput şi rea­lizat nişte uniforme foarte fru­moase şi funcţionale. Noile mo­dele vor avea culoarea vişinii putrede, avind şi o uniformă de ceremonii, pentru ocazii deose­bite, de culoarea roşu aprins.

— Am înţeles că nu toate for­maţiunile dc pompieri civili s-au afiliat Ia sindicatul pe care îl conduceţi.

— Unele consilii dc adminis­traţie obstrucţionează acest pro­ces, fircsc, de organizare a unui puternic sindicat al celor ce

muncesc in acest domeniu. La nivelul judeţului Cluj sînt afi­liaţi circa 1200 de pompieri ci­vili. Dintre conducătorii de u- nităţi care n-au permis pom­pierilor lor să nj se alăture îi cităm pe cei de la „CESOM“ (fost CFGH Dej), care, prin sem­nătura domnilor director llie Andone şi şef birou Lenţa Cor- deş, interzic afilierea celor de aici ia sindicatul pompierilor ci­vili. Nu ştim ce interese există la nivel de conducere, cert este că pompierii d e 'la Dej mi-au cerut formulare în vederea pro­fesionalizării şi afilierii la sin­dicatul nostru. Aş vrea sâ le precizez celor care se opun a- cestui proces firesc că prin ob­ţinerea statutului de profesionist, pompierii civili Vor aveă noi lo­curi de muncă, numai în muni­cipiul Cluj-Napoea urmînd a se îniiinţa încă 6 platforme de pompieri pentru stingerea, in­cendiilor. în acest fel asigurăm şi o mai mare operativitate în cazul .unor incendii, timpul ma­xim de deplasare la faţa locu­lui fiind de 7 minute.

— Alte gîndufi?— în noua formă de organiza­

re, intenţionăm să excludem vo­luntariatul in ceea ce priveşte stingerea incendiilor. Aceasta se ’ va face numai cu pompieri ci­vili profesionişti. In prima fază vom face cursuri de 6 luni de calificare pentru pompieri ci­vili, iar începînd de anul viitor vom organiza şcoli specializate, profesionale, postliceale şi • post­universitare pentru aceşti pom­pieri.

Radu VIDA

ASOCIAŢIA NAŢIONALA A VETERANILOR

DE RĂZBOI FILIALA JUDEŢULUI CLUJ ANUNŢA

Veteranii, invalizii şi văduvele de război, sînt invitaţi a se pre­zenta, începînd cu data de 7 oc­tombrie a.c. cu actele dovedi­toare, la subfilialele de care a- parţin, în ordinea afişată, în

vederea Întocmirii formelor pen­tru plata indemnizaţiilor dc răz­boi cunoscute conform Legii nr. 49/l99i.

Cei din localităţile rurale sa vor prezenta la subfilialele un­de aparţin, în zilele de miercuri şi joi, ora 9—13.

Rugăm primăriile şi alte or­cane să ne sprijine în acţiunea noastră.

&DEVĂRUL DE CLU J =PAGINA 4

A ‘ . ,

Încotro se îndreaptă alimentaţia publică ?

La întrebările noastre ne răspunde dl. ec. Aurel Ioan Dan, directorul societăţii co­merciale „Arta culinară" S.A.

— D-nulc director, în noua conjunctură a cconomiej noasr tre care sînt posibilităţile de aprovizionare cu mărfuri* cc noutăţi au apiîrut in relaţiile cu furnizorii ? . - \ -

— In conjunctura actuală a comerţului, în cazul nostru, al alimentaţiei publice, nc găsim şi în activitatea de aprovizio­nare într-un proces dc căutări de soluţii dinamicc şi operative ca mhrfa şi materiile prime s3 ajungă la consumatori în can­tităţi suficiente, dc calitatc co­respunzătoare şi la preţuri cît mai accesibile. Furnizorii actu­ali sînt în general aceiaşi ca pc vremuri, cu deosebirea to­tuşi. că au apărut societăţi do aprovizionare en-gross dc la care putem achiziţiona, comple* tind fondul de mărfuri dc la furnizorii tradiţionali. Preţuri­le ? Preţurile sc negociază la nivele care, adeseori, nu sînt accesibilc pentru marea masă a cumpărătorilor, - dar din păcate nu avem de ales.

Relaţiile cu furnizorii nu sc desfăşoară pc bază contraetu- ală, aceştia ferindu-sc dc an­gajamente ferme • care, după părerea noastră, ar fi fireşti. Sperăm totuşi ca pe viitor con­tractul să. fie actual int re două sau mai multe societăţi carc să reglementeze relaţiile de furui^ zare şi realizare dc servicii. -

Am putea sublinia că au survenit mutaţii de esenţă în structura desfacerilor noastre, în sistemu! relaţiilor cu publi­cul consumator, cu alte cuvin­te în toate domeniile.

Trebuie totodată să recunoaş­tem că relaţiile dc administra­re a unităţilor sînt greoaie, a- deseori incficienic şi că relaţii­le cotidiciie impun schimbarea acestora. . . La aceasta viitorul va răspuude, credem noi, în­tr-o manieră ■ care să satisfa­că In primul rînd cererea de consum a populaţiei.- — Cum vedeţi în viitor dez­voltarea reţelei’ de alimentaţie publică ?* — La această întrebare răs­punsul este relativ^simplu. Fă­ră îndoială dezvoltarea sectoru­lui particular, care în momen­

tul dc faţă este prezent eu u - ' uitaţi numeroase de alimentaţie

' publică, arc şanse reale de a se consolida.

Comercianţii din alimentaţia publică îşi vor spune cuvînul în viitor, ca sâ anticipăm o întrebare posibilă, cu profesio­nalismul şi priceperea de care au dat şi dau dovadă. Concu­renţă va deveni mai ascuţită. Multe din firmele actuale şi care so vor mai naşte, vor da faliment, dar credem că feno­menul va fi, în firinl, un bun cîştigat al consumatorului care va aprecia singur calitatea ser­viciilor, a mărfurilor, prepara­telor, băuturilor. ^

Funcţionarea unităţilor; după nişte orarii rigide stabilite este

■ o chestiune deja a trecutului. Unităţile funcţionează, în pre­zent, după programe diferenţi­ate, criteriul de bază fiind al cerinţelor consumatorilor: de la 8 orc, 16 ore şi rion-stop.

— Ce noutăţi, ce oferte de servicii aveţi pentru consuma­tori ?

— In primul rînd, dorim să. informăm consumatorii că re­ţeaua noastră de alimentaţie publică are un foarte larg spec­tru dc diversificare, -mergînd de la unităţi tip „Gospodina**, bufete de incintă, cantine pînă la unităţi de lux care satisfac cele mai exigente pretenţii. A- vem, de asemenea, restaurante caro practică şi oferă servicii de organizare a meselor comu­ne, nunţi, banchete, întruniri în condiţii deosebit dc avanta­joase. Practic, la nivelul fiecă­rui'restaurant cu bucătărie pro­prie se pot face abonamente la meniuri pensiune, destinate mai ales elevilor şi studenţi­lor care pot apela la aecste servicii cu condiţii de servire ireproşabile şi la preţuri avan­tajoase» Putem exemplifica cî­teva din aceste unităţi fără pre­tenţia de a le fi epuizat pe

‘ toate: Rapsodia, laeto-vegetari- an, lacţo-bar, Dacia, Felcacul, Mercur, Big-Somcş, Simplon,

■Expres, Ursus, Gămbrinus, Cri- şul, Hubertus, Opera, Bulevard, Bucătăria de bloc, Zahana, Pes­carul şi multe altele. In curînd sc va redeschide într-o ţinută şi cu aceleaşi oferte de servi­cii restaurantul „Somesul“ .

■■

m m

■ - m m

“ m / '

- Si. i

m m'V V . - l

'V * . ' 4

f 5 - ■ /S i l fW m

® S l l i S l mm

■ 2. -Restaurantul „Crişul" a fost recent renovat oferind atît o ambianţă plăcută cit şi preţuri accesibile la mîncăruri şi băuturi - .

ÎN C IT EV A CUVINTEDeşi foarte tînără, ^Societatea

Comercială „Arta culinară" S.A. . are o .. ,, istorie. Aceasta a înce­put, la fel cu a celorlalte soci­etăţi din comerţ la finele anului 1990 cînd potrivit unei decizii a Prefecturii judeţului Cluj, ’ s-a hotărît scindarea vechiului Î.O. S .A J. în două societăţi „Arta culinară" şi „Vitadulci".

Dacă ar fi să facem un istoric în timp mai îndepărtat, ar trebui _ să spunem că alimentaţia • publi­că de stat s-a născut cu mai bi­ne de 42 de ani în urmă, pe­rioadă în care au avut loc mai multe reorganizări, comasări,- u- nificări etc. - . ■

Dacă ar fi să facem o . . . is­torie viitoare a alimentaţiei pu­blice din Cluj, mărturisim că a r 'f i mai dificil. Oricom, ce es­te. în prezent poate fi expus suc­cint.

Alimentaţia publică din Cluj este asigurată de mai multe so-

Pagină realizată de Gh. P LAZANU

şi Ion RUS - Fotografii:

Radu SA.NTEJUDEAN

cieţăţi comerciale de stat şi par­ticulare, care satisfac cererea de consum a populaţiei, apreciere pe care o lăsăm la judecata consumatorului, iar concurenţa specifică economiei de piaţă îşi va spune negreşit cuvîntul.

Legea privatizării, recent pro­mulgată, şi mai recenta Hotărî­re a Guvernului de vînzare a activelor, la societăţile comerci­ale de stat, va aduce privatiza­rea într-o proporţie majoră ,. în 1 reţeaua comercială în general şi, în mod,- deosebit, Sn a celei de alimentaţie publică.

Acest proces de privatizare se va desfăşura după metodologii care vor fi cunoscute îri presa centrală şi locală potrivit decla- raţiei Guvernului. " Y• Salariaţii din sectorul de ali­mentaţie publică aşteaptă cu re­al interes aceste reglementări ca­

re vizează interesele fiecămiain parte, sperînd. în atenuarea ne­liniştilor şi frâmînărilor .actuale.

Cum vedem noi acest proces? Nu ne sfiim să afirmăm public că vînzarea activelor din uni­tăţile de alimentaţie publică ar trebui să se facă cu o reala şi . eficientă protecţie a celor care au lucrat şi au creat valorile materiale (activele) în anii ante­riori. ..

Aceasta ar fi un adevărat act .reparator, atit de mult aşteptat şi dorit al vieţii economice şi sociale postrevoluţionare. Sperăm ca această majoră şi îndreptăţi­tă doleanţă a tuturor salariaţilor din comerţ să fie. citită şi auzi­tă de cei care vor hotărî desti-, nele acestui important sector din sfera serviciilor.

ec. Ioan POP, dircctor adjunct

. J s i l. « : .

, i i i i .... ^

I M

3. Printre localurile cu un profil bine dclcrmin.it sc numarii „Cuiprrcăria14. Aici consumatorii au la indemină o gamă variata <Ie preparate de bună calitate pe ba/.ă dc ciuperci.

1. Restaurantul una din noile şi modernele unilăti de alimentaţie public;t earc răs­punde oricăror exigente

• Unităţile „Gospodina" onorează comenzile pentru preparate şi semipreparate culinare, brioşi, cozonaci produse necesare pentru parastase etc. prin sistemul microcaselor de comenzi.

• Doriţi sâ serviţi un me­niu special? Nimic mai sim­plu. Se depune o comandă fa unităţile aparţinătoare Societăţii comerciale „Arta

INVITAŢIIculinară". Acestea dispun de personal calificot care pregăteşte meniuri specifice bucătăriilor din mai multe zone aJe lumii.

• O informaţie utilă pen­tru gurmanzi. Reţetele sînt adecvate cerinţelor consu- ( matorilor fără a moi fi con­

diţionate cantităţile de car­ne şi legume. _ .

• O preocupare generală a tuturor unităţilor: asigu­rarea unor produse de cali­tate, a unei bune serviri la preţuri accesibile.

O In următoarea perioa­dă, unităţile societăţii vor fi aprovizionate cu bere „Ursus" jde bună calitate. 4. O invitaţie pentru cele mai alese gusturi preparatele

„Cafec LUX‘\ .

PAGINA 5 ^D E V toU t DE fâCIJl

o ezu, cu dr agosieiPoliţiştii din Anglia s-au ţi­

nut -de cuvînt. După ce anul trecut au adus importante aju­toare pentru casele de copii handicapaţi din judeţul nostru,, iată că acum s-au întors. Zia­rul „Adevărul de Cluj" a pu­blicat un articol despre situa­ţia grea a şcolii din Ciucea. Domnii Robert. Farell, Timotht Stock şi Nicolas Farell, recep­tivi, au fost să ajute elevii de aici cu . rechizite, detergenţi, ha­late etc. Ofiţerii poliţiei engle­ze au primit, mai acum citeva luni, pe colegii lor din poliţia clujeană, 3 ofiţeri de aici a- Vînd un interesant schimb de experienţă-cu colegii lor din Devcn.

Acum, domnul colonel Victor Mariricaş, şeful poliţiei judeţe­

ne s-a întreţinut cu oaspeţii, prezentindu-le, la modul cel mai deschis, situaţia infracţio­nală de după Revoluţie,. slaba dotare a poliţiştilor noştri, sub­liniind, fără falsă modestie, bu­na pregătire a forţelor noastre de ordine,- capacitatea ofiţeri­lor ţi subofiţerilor de a face faţă. noilor condiţii create în cadrul statului de drept pe care încercăm să-l edificăm'

Ofiţerii englezi 'au venit la sediu] poliţiei în civil. Aveau cu toţii ( tricouri cu însemnele RCR, ceea ce, în 'traducere Ii* beră, ar însemna ajutor pentru copiii d»T România. Fapt în- trutotul confiimat de noile a- jutoare de care au beneficiat copiii din judeţ.

J M M H B t t

mm

■% Â/ti, ® p l l l §

.M ĂŞTI.

Nu se găsesc piese auto. Pie­se de schimb, vreau să zic. Nu se găsesc şi datorită faptului că unii le fură direct din fa­brică. Şj le dosesc, pentru vre­muri mai . . bune. Unii cred că a-sosit momentul şi le scot pc piaţă. Un asemenea exem­plu este--şi Maja Gheorghe, ca -' re avea>-.. de vînzare bucşe în valoare; de 50.000 lei. Măştile <lin-fotografie sînt tot de'furat. A.u; fost găsite în piaţa de ve­

chituri, au fost recuperate ţi redate adevăratului" beneficiar. Foştii „proprietari" vor fi pro­babil mascaţi. în haine- vărga­te, după gratii.

Aşadar, puşcărie, amenzi us­turătoare, blamul opiniei pu­blice şi, se pare, toate acestea pe degeaba. Noi şi noi hoţi în­tăresc rîndurile celor vechi. Ni- Ejic nu-i poate opri în drumul lor glorios spre celulele puşcă­riilor. i

Păcat!

. r-, î «*■ * â l

I I P - %

• V ■»

CAROSABIL

** *

r .

f i l S \ ‘

CU ALCOOL IN „FIZIC*1Au fost' găsiţi băuţi, condu-

cîndu-şi autoturismele, domnii Cosţea . Marian (5-CJ-3835), Sos Francisc (EM-A-3052) ş i. Slavin- schi Octavian (l-CJ-1065). Ulti­mul nu are nici o legătură eu titlul materialului. Domnia sa a făcut o faptă cel puţin tot atît de gravă. Pur şi simplu a trecut pe culoarea roşie a semaforului electric. Printre. cei care au bă­ut şi s-au urcat la volan se află şi Nicoară Nicolae • (3-CJ-6057) iar Kiss Robert a . . . executat- o splendidă depăşire neregulamen-- tară, periclitînd circulaţia ruti­eră.

Sînt doar cîţiva dintre cel cu care poliţia a intrat in conflict. Mai ciudat este că toată lumea recunoaşte necesitatea păstrării ordinii pe arterele rutiere, dar de la . teorie 'la practică este o cale aţit de lu n gă ...

* * * * "Şi domnul Ţineghea .Vasiie a

băut.' După; declaraţiile - domniei salej ’ o bere şi jumătate şi cir­ca 60 ‘ de grame de ţuică de cireşe. De , sughiţat a sughiţat Trabantul (6-CJ-2359), care, scă­pat de sub control, a intrat în­tr-o Lada. Pagubele sînt mari de ambele părţi, dar putea fi şi w ai rău.

OMUL Cil „MASCA" -

Goană pe străzile -Clujului, In Piaţa Victoriei un agent de cir­culaţie: face semn de oprire au­toturismului (şi conducătorului acestuia, bineînţeles). Şoferul fa­ce - exact invers şi apasă . .acce­leraţia. Agentul îl urmăreşte cu o altă maşină şi-l opreşte în dreptul Tipografiei. Omul de la volan începe să înjure. Sistema­tic şi temeinic. Dar tot nu-şi. de­clină identitate.’ Tîste găsit în fi­şierele poliţiei, identificat, cu 'a l­te cuvinte. Se numeşte^ Mureşan luliu şi locuieşte pe strada Mă­năştur nr. 103i apartamentul o.

Dacă, spun dacă, are permis de conducerc,,ii va fi retras pe 90 de zile, zice . raportul poliţiei rutiere.

Oricum, nu se face, domnule Mureşan !

FRAGILITATEA PORŢELANULUI

Rezmuveş Gabor şi Ciurar Dumitru s-au pre­zentat în piaţa de vechituri cu obiecte nou-no- uţe. Porţelanuri de cea mai bună'calitate, aduse d e 'la Alba. Se aflau frumos orînduite, ca pen­tru vînzare, 132 de larfurii, 6 servicii de cafea şi 7 castroane. In momentul în care a- apărut poliţia economică, comerţul era in toi. S-a con­fiscat totul, oamenii au lost amendaţi iar cer­cetările continuă. Dacă se dovedeşte că porţe­lanurile au fost furate, situaţia celor doi va fi foarte... fragilă. In sensul că nici Dracu’ nu-i scapă de puşcărie. ■ '

F u r t

IRjjS-Somn adî-nc, pe un butoi de pulbereECONOMICA

Domnul locotcnrnt major Alexandru Pop şi Toma Rus l-au găsit pe timp dc noapte dor­mind cît se poate do liniştit pe compresoristul- Păcurar. Petre. Nu e nici o crimă, veţi "Ice ! Vă veţi schimba insă părerea, imediat cc veţi afla că domnul Păcurar trebuia să supravegheze instalaţiile de hidrogen ale societăţii comerciale „Sinterom1* S.A. Instalaţii care, dacă se defec­tează, pot distruge o bună parte din platforma industrială a Clujului.

Asemenea. . . aventuri trebuie să coste foarte

mult. Aşteptăm, deci, o poziţie fermă din pavtea organelor In drept.

SE FURA LA „CAKP1NLZ11 S.A.Da’ se fură temeinic. Atîta cu nimeni nu recla­

mă nimic, Şi, totuşi, carnea de la abator nu este a anumitor persoane, este a noastră, a tutu­ror. La o pîndă organizată de ofiţeri ai poliţiei economice a fost descoperit Pop Vasiie Gavril. care avea înfăşurat în jurul corpului» 10 kilogra­me de carne de porc. E mult, e foarte mult dacă ne gfndim că sub această formă (şi nu nuniai) însemnate cantităţi de carne de porc iau altă destinaţie decit cea care trebuie.

Oam enii'au ajuns acolo incit să sustragă, să fure mai exact, şi uraniu. Poliţia clujeană a des­coperit cantitatea de 71 g. .Ura­niu 235 îmbogăţit. Periculoasa substanţă a fost descoperită îh containere, lă un cetăţean din Cluj, care'urmărea ca, prin in­termediul unor cetăţeni străini, să le scoată din ţară.

Cineva, de pe filieră, a pro­mis omului nostru cîte ,'îo.000 DM pentru ficcare din' cele 3 pastile furate.

Am fost asiguraţi că acţiunea a fost stopată, containerele se află în deplină siguranţă, ur­mînd a se face cercetări pentru a vedea provenienţa şi destina­ţia, urmînd să sc dcscopere în­treaga reţea a traficanţilor cu asemenea substanţe.

.Vum reveni cu amănunte.

PRECIZARE

In legătură cu accidentul de circulaţie fn care au fost im­plicaţi domnul Torok Fran­cisc (conducător auto) şi dom-, nu! Emil Pop, poliţia preci­zează că lovirea celui din ur­mă nu a avut loc pc trecerca de pietoni (distanţa de la col­ţul străzii la locul accidentu­lui fiind dc 8,30 m).: Domnul1 Emil Pop (84 ani) se află sub : supraveghere medicală,; fiind în afară de orice pericol

Vrem să atragem ' atenţia pietonilor că trecerea: printre maşini.aşa cum a făcut, vic­tima acestui accident (în Pia­ţa Victoriei) se poate solda eu lucruri mult mai ’ neplăcute dccît în cazul do faţă.

S S *

- TlLHAK

Pentru fapteie lui Adam' Marton, Codul penal are' niş­te capitdlc . usturătoare. - 'Ani grei de puşcărie. Pentru ce ? Pentru , că trăgind zdravăn la măsea, s-a apropiat de uri băiat 'Cu o bicicletă, i-a cerut o ţigară, i-a cerut bicicleta, apoi, pentru că n-a obţinut nimic din toate acestea, i-a smuls lănţişorul de la gît.

Tilharul a fost eliberat din puşcărie în dată dc 4 sep­tembrie a.c. şi, după , cum sc vede,, a şi făcut-o iar de oaie. Cineva sugera că pentru unii locuinţa veşnică ar trebui să fie puşcăiia. Treaba nu-i rea­lizabilă, dar merită cn omeni­rea să sc gîndească la o so­luţie care să rezolve odată pentru totdeauna problema violenţei unor animale ce nu-şi au locul printre oame­nii paşnici.

Nici aici, nici aiurea.

Pagină realizata de Radu VIDA

Fotografiile: Radu SÂNTEiUD**»

fcţWVAltUL DE CLUJ

r E L E C T B O U U l I S .A .FQREIGN T R A D E C O M P A N Y

expune in municipiul Cluj-Napoca oferta sa dle:- calculatoare personale• echipamente de birotica- case electronice de marcat- aparatura audioSvideo- alte bunuri de larg-

consum din import. 1Expoziţia va funcţiona in zilele de 30.09-IJ0.l99l ta sediul Camerei de Comerţ

si Industrie Cluj,8 - d u l E r o i t o r 2 , o r e l e IQ -tG .

IMPORTANT PENTRU PUBLICUL CĂLĂTOR!SOCIETATEA COMERCIALĂ NAPOCA S.A.

aduce la cunoştinţă că începînd cu data de 27 septembrie 1991 se modifică preţul biletelor de că ­lătorie pe cursa internaţională Cluj - Budapesta astfel:

-© Plata călătoriei se efectuează numai în lei6 Preţul unui bilet Cluj-Napoca — Budapesta

este de 940 lei• Călătorilor care solicită bilete dus-întors li se

acordă o reducere de 10 la sută din preţul biletu­lui pentru înapoiere. Preţul unui bilet dus-întors este de 1.786 lei şi se eliberează numai de casa de bilete din Autogara II. ^

Plecările din Cluj se fac in zilele de luni, joi, vi­neri ora 7 din Autogara II. Plecările din Budapesta in zilele de marţi, vineri şi sîmbătă ora 11, ora Ungariei, din Autogara Centrală. Biletele pot fi procurate cu anticipaţie de pînă la 60 zile faţă de data efectuării călătoriei, (1438)

; • AVEŢI PROBLEME CU POTENŢA?

Folosind sistemul Obson şi numai pentru 400 do­lari impotenţa dv, a fost un vis urît.

Pentru detalii adresaţi-vă firmei „Hipocrate“ S.R.L., Oradea, str. Postăvarului 1, telefon 991/ 3-63-60, orele 15-18. (13493)

SOCIETATEA COMERCIALA „NAPOMAR" S.A. CLUJ-NAPOCA

B-dul Muncii nr. 14 x

organizează LICITAŢIE PUBLICA pentru vînzarea urmâtoarelor materiale: -

• feavă plumb 1"• feavă plumb 3 /8• sigilii plumb• rulmenţi• motoare electriceO ţeavă construcţii ’O alte materialeLicitaţia va avea toc în data de 26 septembrie

1991 ora 10, la sediul unităţii;-Lista cu materialele disponibile şi preţurile de strigare sînt afişate la sediul unităţii. Participanţi» vor consemna la ca- seria unităţi, în numerar sau C.E.C., 10 la sută din preţul de' strigare, înainte de începerea licitaţiei.

Relaţii suplimentare la telefon 15-25-25/192.(1439)

I.A.S. BACIUOferă pentru vînzare mere consum şi industriali­

zare.Informaţii la telefon 13-06-92 şi 13-04-48, (1445)

REGIONALA C.F. CLUJ,Secţia L 3 Cluj

scoate la licitaţie mijloace fixe aprobate spre ca­sare din categoriile I, II, IV, VI, IX. Cei interesaţi pot consulta listele şi obţine date suplimentare la »ediul Secţiei L3 Cluj, Piaţa Gării nr. 2, telefon 11-10-65, interior. 2260. (1443)

SPITALUL REGIONAL C.F.R. CLUJ

str. Republicii nr. 18

organizează în data de 30 octombrie 1991, concurs pentru ocuparea postului vacant de

© contabil şef Concursul se va desfăşura la sediul unităţii, in ba­za Legii 12/1971 şi 30/1990, la data amintită. Condiţii de participare!

© domiciliul în Cluj. • studii superioare - economice - secţia finan-

ţe-contabilitate• vechime minimum 7 ani în specialitate © certificat cazier© curiculum vitae• caracterizare de la locul de muncă.

Salarizarea şi celelalte drepturi băneşti vor fi con­form H.G.R. 307/1991. Informaţii suplimentare la telefon 11-35-45, int. 231, 214. Bibliografia şi te­matica concursului sînt afişate la Spitalul C.F.R. Cluj, str. Republicii nr. 18. (1464)

S C. „ROMCONS" S.A. DEJ

oferă spre vînzare prin licitaţie diverse utilaje pen­tru industria alimentară, lucrări agricole şi materi­ale de construcţii disponibile.

Licitaţia va avea loc la sediul ,S.C. „ROMCONS” S.A. Dej, str. Dumbrava Roşie nr. 6 in data de 10 octombrie 1991, ora 8. Relaţii suplimentare la se­diul unităţii. (1463)

GRUPUL ŞCOLAR CONSTRUCŢII NR. 15 „TRAIAN VUIA" CLUJ-NAPOCA

B-dul 22 Decembrie nr 128-130

anunţă concurs în data de 15 octombrie 1991, ora 9, în conformitate cu legislaţia în vigoare pentru ocuparea postului de

© secretar şef (cu cel puţin 5 ani în profesie) înscrierile se fac., pînă în data de 10 octombrie 1991, ora 12. Informaţii suplimentare Ia secretaria­tul liceului, telefon 14-22-27. (1462)

S.C.T. — S.A. BUCUREŞTI SUCURSALA UTILAJ TRANSPORT AUTO CLUJ

str. Fabricii nr. 125/A

încadrează de urgenţă prin transfer sau Oficiul forţei de muncă:

© doi automacaragii pentru macarale pînă la 25 tone pentru lucrările din ţară

O doi mecanici auto categ. 3 -5 0 un instalator-fochistRelaţii suplimentare la telefonul 14-53-88 —

14-57-88 interior 114. (1461)

DIRECŢIA DE POŞTĂ CLUJ

Pune la dispoziţia agenţilor economici spaţii pen- k tru afişaj în incinta subunităţilor sale.

Taxa de afişaj este de 25 leî/mp/zi. Informaţii suplimentare la telefoanele: 0-41-35; 0-41-37, ser­viciul Exploatare Poştă Presă. (1460)

S.C. „INTERCOMEX—SCORPIO" S.Rl.

angajează

© proprietari de autoturisme pentru activitatea de taxi.

Informaţii telefon 15-07-95. (13517)

.-■'w/v -

FIRMA DEALUL MORII

str. Pometului

angajează personal muncitor de toate vîrstele pen­tru recoltatul merelor jde toamnă. Plata săptămî- nală în , lei şi în natură. Informaţii la telefoanele 11-79-94 şi 13-41-48 zilnic intre orele 7-20. (1465)

IN ATENJIA DUMNEAVOASTRĂ . ,

Casa de schimb „GARANT" cumpără şi vinde valutâ la cel mai bun preţ din ţară, zilnic intra orele 9-17. (13513/A)

.......... .........— PAGINA 6 ■

SOCIETATEA COMERCIALA „AVICOLA- CLUJ S.A.

cu sediul în Cluj-Napoca, str. Borzeşti nr. 28 telefon 11-29-61

organizează concurs în data de 12 octombrie 1991, ora 8, pentru ocuparea următoarelor posturj:

© merceolog principal — bărbat — studii medii economice, vechime 8 ani în specialitate

© contabil principal (caseta) — studii medii e* conomice, 8 ani în specialitate. f ; i

Cererile însoţite de copia actelor de studii şi copii de pe cap. IX din cartea de muncă, se de­pun la compartimentul personal pînă în data de 11 octombrie 1991, ora 12. (1459)

G.M.B. SALON DE FRIZERIE

Vă oferă servicii prompte, calitate, Ia preţuri avan­tajoase, zilnic 9-18,, sîmbătă 8—13. Str. Cojocnei nr. 93-97 (Mărăşti), spatele Autogării. (13529)

LICEUL ECONOMIC CLUJ-NAPOCA 5 ~

str. Emil Isac nr. 19

anunţă un post vacant de profesor Suplinitor la disciplina „Corespondenţă comercială şi stenodac­tilografie". Relaţii suplimentare la sediul liceului.

(1468)

C.A.P. GILĂU

vinde prin licitaţie publică, in data de 5 oc­tombrie 1991:

© construcţii agrozootehnice (grajduri)© agregate de aspersiune plus 1 aripă ploaie © maşină de tuns oi (rusească). (13528)

C.E. CONIX S.R.L.

vinde din depozitul din str. Napoca nr. 5 urmă­toarele:

© integrate CMOS — Microelectronica © afişoare şi LED-uri © alte componente electronice © aparatură audio-video, electrocasnice Preluăm în consignaţie marfă de la persoane

particulare şi agenţi economici. Angajăm vînzător- gestionar. (13527)

NOU I

DACA SÎNTEŢI ÎN CRIZĂ DE TIMP/

executămAranjamente mortuare speciale imediat la florăria; Laleaua, str. Ion Raţiu nr. 6, orar 8-16. (13524) .>

C.A.P. MAIA, COMUNA BOBÎLNA

anunţă

In data de 3 octombrie 1991, ora 10 va avea loc licitaţia la mijloace fixe, grajduri, magazii, auto­camion. (13521) , : i i i

EUROcom, Piaţa Muzeului 5, oferă TV COLOR „SAMSUNG", video NEC, radiocasetofoane GRUN­DIG, electrocasnice PHILIPS, MOULINEX, copiator CANON, multiplicator GESTETNER. Vinzări prin virament pentru tineri căsătoriţi. (11970)

PAGINA ADEVĂRUL DE CLUf

Dr. GIURGIU IOANĂ

medic primar balnebfizioterapie şi recuperare me­dicala anunţă Deschiderea în data de l-octom- brie 1991 «i cabinetului medical de consultaşi de balneofizioterapie situat în B-dul Eroilor 44, ap. 7, etaj 1. Se asigură tratamente de fizioterapie cu aparatură complexă.Program:' luni, marţi joi şi vineri orele 16-19.

. ’ - (13525)

S.C. „CENTRAL" S.A.

' . str. Gh. Doja nr. 22-26 Oferă celor interesaţi (grădiniţe, creşe, cămine, spitale)

DETERGENT IMPORT IUGOSLAVIAla prşţul de 100 lei^kg. Plata şi prin virament. Informaţii' suplimentare la telefon^"! 1-89-54 int.119. (1470)

> BALET „PRIMII PAŞI" S.R.L.

îşi reîncepe activitatea cu ore de balet pentru co­pii (4—9 ani) şi gimnastică'aerobică Ia 1 octom­brie, înscrierile şi plata taxelor se fac în 30 sep­tembrie între orele 17-19 in B-du) Eroilor 11 (etaj). Informaţii la telefon 14-74-50.(13522)

GRUPUL ŞCOLAR UNIREA

str. Paris nr. 60 face*inscrieri pentru anul şcolar 1991/1992 la ur­mătoarele meserii:

• ’ turnători-modelori — absolvenţi a 10 clase, înscrierile se fac zilnic între orele 8—15 la secre­tariatul şcolii, în limita numărului de locuri. (1471)

: • SOCIETATEA „ELECTRO 15"

Execută reparaţii TV color/an video radiocaseto- foane la domiciliul clientului şi la sediul societăţii.

Telefon 15-91-83 între orele 12—16. (13518)

S.C. „TEHNOFR1G" S.A. CLUJ-NAPOCA

angajează de urgenţă prin transfer sau repartiţia forţelor de muncă; • ;

® 1 instalator tehnico-sanitar.'cat, 3—4 «O 4 fochişti autorizaţi ISCIR pentru încălzire

centrală, cazane gr. II ^Se asigură locuinţă de serviciu. (1472)

AGENŢIA „DINIS"

organizează excursii scptăminal la Budapesta şi Istambul.

Informaţii telefon 16-39-71.(13520)

SOCIETATEA COMERCIALA „TEHNOFRIG" CLUJ-NAPOCA

S.A.

execută pentru societăţi comerciale de stat. parti­culare sau societăţi mixte:

® scule, dispozitive, matriţe, verificatoare Execuţia se face pe bază de proiect al beneficiaru­lui sau proiectare de către furnizor. Sculăria fiind dotată cu maşini de mare tehnicitate, beneficiind de muncitori de înaltă calificare, vă asigură cali­tate impecabilă, germene scurte lâ preţuri avan­tajoase. (1473) -

S.C. DE SALUBRITATE S.A. CLUJ

face cunoscut asociaţiilor de locatari că admite re­fuzuri la plata facturilor între datele de 25—30 ale lunii. Necomunicarea refuzului in termen se con sideră acceptare tacită, facturile depunîndu-se la C.E.C. spre încasare. Conducerea. (13520)

REGIONALA DE CAI FERATE CLUJ SECŢIA L. 2 AIUD

vinde prin licitaţie publică in data de 14 octom­brie 1991 următoatele mijloace fixe aprobcte pen­tru casare conform D.L. 5(V1991:

• canton km 481 plus 134 ® canton km 463• canton km 467• canton km 477

Licitaţia va avea loc în staţia C.F.R. Cîmpia Turzii, Districtul L, la ora 9. Relaţii suplimentore la Sec­ţia L. 2 Aiud, telefon 6-25-39. (1469)

AGENŢIA DE TURISM „ROTTA" cu sediul in str. Doja nr. 20, camera 12

(Hotel Vlădeasa)organizează excursii în Republica Moldova, la Chi­şinău. cu plecare în datele de 16, 26 octombrie şi 5, 9, 13, 20 noiembrie.

Preţ informativ 4700 lei — în care se asigură 3 cazări plus 3 pensiuni complete. Informaţii la te­lefon 11-60-94 între orele 10-18. (13519)v ' - ' W v

SOCIETATEA COMERCIALA SUINPROD BONTIDAS.A.

acbiziţoneazâ porumb în cantitâţi nelimitate sub formă de ştiuleţi sau boabe din recolta 1991 si boabe djn anii precedenţi.

Preluarea se face în următoarele puncte:® F.N.C. Viişoara, localitatea Viişcara, lîngă

Cîmpia Turzii® F.N.C. Bonţida, localitatea Bonţida, pe şosea­

ua Cluj - DejPreţul de achiziţie se aplică la boabe stass şi este de 10 lei/kg loco beneficiar sau 9 lei/kg cînd transportul se face cu maşinile societăţii.

Pentru lămuriri vă puteti adresa la sediul unită­ţii, telefon 95/13-47-27 său 952/1-29-88. (1467)

SOCIETATEA COMERCIALA „CONTINENTAL" S.A.SUCURSALA CLUJ

cu sediul în Cluj-Napoca, str. Napoca nr, 1

încheie contracte la preţ de livrare cu societăţile comerciale interesate şi primeşte zilnic comenzi de la persoane fizice pentru produse de cofetărie (pră­jituri, torturi, pişcoturi, fursecuri, etc.), fabricate în laboratorul de cofetărie propriu. Informaţii la tele­fon 11-14-41, Laboratorul de cofetărie „Continen­tal". (1466)

SOCIETATEA COMERCIALA

SERVICE - AUTO „DANMAR* S.R.L.

str. Sobarilor-fir. 29a preluat activitatea de asistenţă tehnică şi ser­vice, în perioada de garanţie şi postgaranţie, la autoturismele Dacia 500. -

Pentru inventarierea problemelor şi comandarea pieselor de schimb necesare, vă rugăm să vă adre­saţi la sediul societăţii domnului ing. Dan Ghiu*- ruţan. (13531)

- m t C U 'PUBLICITATE

• Student străin caut an apartament mobilat, cu te­lefon, (obligatoriu). Telefon:14-16-23; zilnic după ora 17. (12933) ■

• ' Studenţi căsătoriţi cău­tăm garsonieră, cameră sau apartament. Telefon 13-33-11. (13455)

• Caut apartament de în­chiriat. mobilat cu două. sau trei camere, inclusiv garaj. Telefon 11-47-33; 11-75-52 sau18-57-54, după ora 17. (13420)

-• Dau tn chirie apartament complet' numai pe valută. Te­lefon 17-15-62. (13384)

• Dau tn chirie apartament 2 camere pe valută. Telefon:14-39-84. (13417)

• Dau în chirie, apartament mobilat, 2 camere; pe valută. Cumpăr dulap cu 2 uşi, mochetă. Telefon 12-06-24. (12829-B)

• Inchiricz apartament una- două camere, confort. Informaţii flupă. ora 19, telefon 16-92-43;11-73-17. (12842)

~ • închiriez garsonieră, zona Pata, pe valută. Telefon 15-13-13. (13430)

• închiriez pe termen lung, apartament 2 camere, mobilat, în Mănăştur lîngă .Big". Plata îri valută. Telefon 14-42-42, după ora 16. (12827)

• închiriez pe valută garso­nieră mobilată, zona Pata, str. Muncitorilor nr. 6, ap. 29, orele16—18. (13320)

• închiriez apartament 2 ca- 'mere, etaj II, cartier Gheorgheni,

mobilat complet, telefon, gaz, frigider. Plata In valută antici­pat pe 1—3 luni. Relaţii telefon15-85-96 Cluj şi 996/1-66-30 Za­lău, după ora 16. (12843-A)

• Dau ln chirie apartament cu o cameră. Plata In valută. Telefon 14-21-71. (12795)

• închiriez pe valută (lei) 2 camere, mobilate, telefon. Tele­fon 17-46-19. (13366)

• Dau în chirie- apartament 3 camere,1 confort, nemobilat, fără telefon, In zonă semicentrală, pe termen de 1 an. Plata !n valu­tă. Telefon 14-54-63, după ora 19. (13388)

• Studenţi caută de închiriat apartament cu 2 camere şl tele­fon. Preferăm zonele Pasteur—

• Zorilor. Telefon 12-17-54, Intre orele 8—13 şi 16-22. 03459)

• închiriez apartament 2 ca­mere pe valutâ. Relaţii telefon:15-56-91. (13431)

• Tineri căsătoriţi căutăm a- partament sau garsonieră pen­tru închiriat. Plata în lei. Tele­fon 17-62-65 sau 17-02-41, după ora 15. (12928)

• Dau în chirie apartament pe valută, 2 camere, mobilat, te­lefon. Telefon 14-67-73, intre o- rele 16—18. (13448)

• Dau în chirie garsonieră, pe valută. Telefon 16-11-78, orele10—12; 16—21. (13434)

• închiriez apartament în va­lută, 2 camere, garaj, telefon. In­formaţii telefon 11-96-62. (13441)

• Dau în chirie apartament liber. Plata în valută. Telefon

/ 16-77-36 (13457)• Două studente căutăm co­

legă de - apartament. Telefon:13-79-00. (12919)

• Ofer In chirie apartament deosebit 2 camere mobilate. Pia­ţa Cipariu 9, sc. III, ap 36. Plata în valută. (12909)

• închiriez garaj. Cumpăr, garsonieră zona Pata, pe vaiută. Oferte: Str. Ady Endre 15'15, te­lefon 14-70-30. (12902)

• De închiriat apartament mo­bilat cu două camere pe valută In Mănăştur. Telefon 13-07-11, orele 17— 19. (13424)

• Dau In chirie pe valută, a- partament 3 camere. Telefon:18-18-84. (13365)

• închiriez apartament 2 ca­mere confort, în valută. Telefon16-88-89; 16-23-18. (13359)

1 • Dau în chirie pe valută gar­sonieră cartier Mănăştur. stra-da Grigore Alexandrescu nr. 15, bloc b 2, ap. 24. Informaţii la adresă luni şi marţi, ora 9—19 sau Luduş,' telefon 1-25-48. (13462) -

• Saut să închiriez spaţiu pen­tru a deschide un cabinet sto­matologic. Relaţii ]a telefon:17-36-75, după ora 14. (13475)

■JBKEEJtSB,• S-a deschis S.C. „ROSSI"

— S.R.L. care vă oferă bu­nuri de larg consum la pre­ţuri avantajoase. Str. Racovi- ţei nr. 17 in apropiere de ca- sa albă. (12879)

• Agenţia „DINIS“ organi­zează săptămînal, excursii la Istambul. Informaţii la teîe- fon 16-39-71. (12790)

• Solicit urgent 100.000 lei, rnmburs decembrie 1991. Do- binda negociabilă. Telefon;12-03-14. (13419)

• Preiau contract ICRAL pen­tru apartament cu 2 camere, cartier Zorilor. Recompensă ma­re. Telefon 13-41-74. (12893-A)

• Căutăm femeie externă pen­tru îngrijire copil 2 ani. Telefon16-01-01 sau 11-37-98, după 18. (13367)

• Meditez limba română cla­sele V— VIII ([inclusiv admitere în liceu). Telefon .16-15-47.(12907)

• Repar TV circuite integra­te la domiciliul clientului. Tele­fon 13-70-76, orele 21—23.(12903)

• Deţin spaţiu consignaţie. Saut asociat cu marfă din im­port. Str. Drăgălina 66, ora 11“- ,22. (13411)

• Călătoriţi comod cn IKA- RVJSUL, trei ori pe săptămînă, la Budapesta. Biletele In lei, fo- rjnţi, valută, valabile 30 de zile. Program de birou .orele 7—21, str. Fabricii 2, bloc Y 3. sc. II, etaj IV, ap. 53. telefon 15-04-12. (13526)

• Complexul turistic „ASTO- ■ RIA“ GluJ-Napoca str. Horea nr. 3 telefon 13-01-66, solicită o- ferte pentru: produse zaharoase, ţigări, sucuri, bere import, pep­si, eoca-cola. băuturi fine.(12911)

• Găsit S porci. Satul Căpuşu Mic 70. (13538)

• . Solicit tmpromut 20.000 1« pe 2 luni, dobtndă 15 la w y garanţie un televizor cotor. W * lefon 14-23-83. (1344»)

— V .tN ZA R I—' " " i * ■* ' ■

-CUMPĂRĂRI»• Cumpăr aproximativ 2000

mp teren; pentru construcţie. Oferte dUpă ora 17 la telelon14-45-91.; (13421)____________ __

• Vînd jyideo Fanitşonic re- corder' sigilat. Telefon 27-00-91 dup& ora 18. (13433)

• Cumpăr bijuterie aur ve­che. Plată : deosebită. Telelon16-17-73. (13445)

• Vînd video player Orion marcă • japoneză cu teleco­mandă!' Telefon 12-05-10. (13400)_________ , '• Vînd televizor alb-negru şi

stabilizator curent reglabil 190— 250 W. Telefon 13-21-33. (13285)

• Vindem televizoare color, vi­deo rebordeve. Telefon 13-29-05. (13290-B)

• Cumpăr ţigle (20), ofer la schimb cărămidă mare. Telefon14-07-89. (13315) '

• Vînd dulap, măsuţe, samo­var şi obiecte din 1880 — 1920, stare perfectă, pentru pretentioşi. Telefon ■ 11-32-52..-(13322)

• Cumpăr garsonieră în car­tierul Gheorgheni, zona Detunata şi împrejur şi autoturism în stare bună, litraj pînă la 1400 cmc. Telefon 11-38-35, orele 17—19. (13342) '

• Cumpăr contract ICRAL,2—3 camere. Ofer şi o garsonie­ră' confort I la înţelegere. Te­lefon ■16-41-81. (12870)

•> Cumpăr două pistoane cu segtnenţi cota unu pentru Tra- bant. Telefon 15-54-56. (12860)

...? "• ffunipăr garsonieră urgent, orice zonă. Telefon 17-18-09. (12898)

• Vînd CEC Dacia livrabil. Telefon 15-56-65, orele 16—21. (13319). • Cumpăr GEC Oltcit, ridicare

. imediată, Mercedes Diesel. .In­formaţii telefon 17-57-38. (13350)

• Vind un televizor color mar­ca Telecroni cu garanţie un an

, şl un televizor alb-nesru, mar­ca „Diamant*" Telefon 17-04-71. (13355)

• Vînd CEC Dacia 1987. Te­lefon 14-14-22, după ora 18. (13173) ■ -

• Cumpăr forinţi, Telefon: .14-29-93. (12786-B)

• Vînd Dacia 1320, fabricaţie 1989. Telefon 17-56-40. (13240)

• Vind Oltcit Club 11 R me­talizat, 1989,. 27.000 km. Telefon (18-88-43. (132G2-A)

• Cumpăr forinţi telefon:17-90-17. (13363)

• Vînd caroserie Dacia 1300 completă, Localitatea Coruşu nr. 24, (13374)

• Vind apartament două ca­mere la parter în MănăstUr. Te- - lefon 14-70T 73. (13375)

• Vind 2 dormitoare. Preţ in­formativ 110 - mii lei, rcspectiv 35 mii. Informaţii telefon: ■13-68-02 şi 13-00-68. (13382-A)

• Vind Gommodore plus >4 cu accesorii şi TM Miraj. Telefon 13-62-91.(12096)

• Cumpăr contract ICRAL. Telefon 14-94-09. (13378-A)

• Vind videorecorder Akai nou (In garanţie) şi semicursă

. riisească nouă. , Telefon 15-04-15, . între orele 17—21. (13394)

9 Cumpăr 100 cuie 20 cm (15 lei'buc.), telefon 14-67-89. (13399)

• Vindem vulpi polare. Tele­fon TT-11-74. (13410)x- • Vind cărucior copil, combi­nat. boxe 2X70 W. Telefon:13-03-62.; (13412) •

• Vînd 7 tone fin. Relaţii te­lefon 14-87-36. (12925)

• Cumpăr, garsonieră sau a- ■ (Mrţament mic, preferabil prin schimb cu SEC. maşină (ianuarie 4989). Plata în valută. Telefon: •18-99-08. (12929)

• Vînd Audi 80 şl Nissan. Te- tefon 11-33-0*. (12910)

• • De vînzare autoturism Dacia în stare bună. Telefon 13-09-61;13-40-01. (13415) ; .

• Vînd înscriere TV color nr. 4842. Telefon 13-74-22. (12931)'

• Vînd urgent sau schimb cu similar în Cluj casa cu grădină şi gaze în Dej. Telefon 952'I-57-41. (12935)

• Casă particulară do vînzare. Str. Dorului 18 Sluj: (12915)

• Vînd tractoare noi' U 445 şi la 650. Telefon 14-42-20 la orice oră. (12918)

• Vînd casă —..curte. Telefon18-01-91 între orele' 8—22. Po­sibilităţi diverse. (12920)

• Vînd camion Mercedes Die­sel plus motor rezervă, cap. 1,5 tone,, carosat cu prelată. Telefon14-99-07 sau 14-20-23. (12921)

• Vînd bufet, model vicncz?- bu placă de marmură. Telefon:18-92-10. (12913) ’

• Vînd bulbi de lalele, sto- loni de căpşijni permanenţi şi ghivece de plastic ornamental10 mm. Str. Dumbrava Roşie nr.4, orole 8—12. (12912)

• Vînd CEC ridicabil, 1987, antenă ’ parabolică completă Sa-

■ tex-,. Telefon 18-57-93. (12906)• Vind boxe 2X40 XV (tineret

2), Şi magnetofon CM “130. Rela­ţii. Ia telefon 17-17-19, după ora 14. (12905)

• Vînd autoturism Audi 80■ an fabricaţie 1978, capacitate ci­lindrică 1281 cmc în stare foarte bună. Informaţii telefon 14-17-59.(12904)

• Vînd sufragerie stil, ta­blouri, magnetofon. Informaţii după ora 16 la telefon; 16-63-69. (13118)

• 'V înd autoturism Renault 18 turbo, stare bună. ' Telefon:II-77-54;' VW Golf 1981, Citroen

- 2500 Diesel, ’ telefon 12-34-87; Da­cia 1400, preţ convenabil. ■ Tele­fon 18-00-35. (13432)

• Vînd CES Dacia ’89, Oltcit ridicabil imediat sau schimb eu contract ICRAL. Telefon 15-12-62 orele 18—20. <13449)

• Vînd Dacia . 1300. Informaţii telefon 16-28-09, după ora 16. (13447)

• Vind maşină de tricotat de fineţea nr. 5, Informaţii: Plopi­lor nr. 69, scara II, etaj 3, ap.23, întră orele 8— 10; 15—17. (13444)

• Vînd _ recameir, dulap ' cu două uşi şi 1.000 kg făină albă. Telefon 13-72-81. (13442) '

• Vînd acumulator nou cu garanţie 6 luni. Telefon 12-23-83. (13461)

• Vînd maşină de tricotaf cu cartelă „Brother“ cu dublu ja- kart; Telefon 16-60-74. (13467)

• Vînd mobilă-Bobîlna, cana­pea, fotolii, dulap,-masă, biblio­tecă, cuier, aragaz, perini, pal­ton, geacă, balon. Telefon!18-58-33. (13468)

• Cumpăr valutâ. Telefon:13-87-72. (13469)

• Vînd Dacia 1100. Telefon:17-23-41. (13474)

Vînd Mercedes 240 D, bi­bliotecă 3 corpuri. Telefon:15-59-10. (13477)

• Vînd frigider „Arctic". In­formaţii str. Gospodarilor nr. 6. (13478) .

• Vînd grădină — loc casă —v 500 mp str. Drapelului nr. 13- (Bccaş). Relaţii la telefon 9946-40-89, ora 20. (13479)

• Vînd colţar. Telefon 15-36-48, după ora 18. (13481)

• C.A.P. Boju, vinde la lici­taţie publică: • 1 magazie ce­reale • 3 fînare lemn • răcitor lapte • motoare electrice, • se­lector cereale, în data de 5 oc­tombrie 1991. (12880)

da, incălziro bu gaze. . Exclus ' cartiere. Oferte' Sluj; telefon 95'

11-34-02, orelo 19—21. (13423) .• Ofer garsonieră mare ultra­

central. Cer 2 camere confort (Mihai Viteazul, ■ Doja). Telefon:11-65-83. (13420) '

• Schimb o casă ICRAL: şi grădină. Cerem un apartament cu 2 camere plus bani. Telefon

• 18-38-30. (13373)• Ofer 2 camere confort cu

gaze, . curte, posibilitate de ga­raj ,etaj I In centru. Cer! 2 ca­mere confort parter centru. Te­lefon 11-21-16. (12923)’ • Schimb 2 camere confort Alba Iulia cu similar sau una camcră, confort în Cluj-Napoca, Informaţii telefon 13-17-43.(13451)

• Schimb apartament 4 came­re, dependinţe, _ deosebit, ultra- finisat, cartier Grigorescu, ' pro­prietate ICRAL, cu posibilitate de cumpărare, cu apartament 2 camere, nefinisat, ICRAL sau

. proprietate personală în cartie­rul Grigorescu plus 5000 dolari. Telefon 18-74-97. (13482)

• Schimb garsonieră confort mărit, str. Dorobanţilor plus CEG Dacia 1300, 1989 cu aparta­ment 3 camere, zona Mărăşti — Pata — Gheorgheni. Informaţii: telefon 15-39-59. (13473)

• Schimb apartament 2 came­re, tip vagon ICRAL, Gheorghe- ni, cu apartament 3 camere. Su­port diferenţă. Telefon 14-75-69.' (13540) ‘ -

• Bucureşti, schimb aparta­ment 2 camere confort l, etaj. 2, proprietate, zona Bucur Obor cu similar Cluj. Exclus cartierul Mănăştur. Telefon 15-87-88.(13484) . V

• Schimb apartamfent 2 came- rnere confort II, proprietate Bu­cureşti cu similar Cluj-Napoca. Informaţii 15-89-18. (13224)

• ‘ Schimb o cameră, baie; bucă­tărie plus 200 mp teren pe Zriny (lîngă paşapoarte) cu 2—3 came­re, " Exclus ’ Mănăştur" şi Grigo­rescu. Telefon 15-87-36, după 0- ra 16. (12823)

• Schimb apartament 4 came­re ICRAL. cu 2 apartamente a2 camere. Telefon* 15-03-82, după ora 18. (13353)

• Schimb apartament cu două camere confort şi beci ISRAL, zona Mănăştur, str. Cioplea nr.10, bloc S I 2, sc. II, ap. 13 cu . apartament cu 3 .camere ICRAL în orice zonă. Vind dormitor nou la preţ convenabil. (12891)

• Schimb apartament o came­ră cu apartament două camere. Ofer recompensă. Telefon:17-32-16, orele 18—20. (13392)

• Pierdut acte importante pe numele Vlad Sabin. Găsitorului recompensă mare. Telefon:15-17-65. (12926) i

• Hussain Alkhalid pierdut legitimaţie provizorie. O declar nulă. (13280)

• Pierdut contract de închiri­ere pe numele Balint Iulia. Il declar nul. (13344)

• Pierdut autorizaţia nr. 7194 din 16 ianuarie 1991 eliberată de Prefectura judeţului Cluj pe nu­mele Foiţă Alexandru. O declar hulă. (12886)

• Lăcătuş Ionel pierdut legi­timaţie " (autorizaţie) de con­trol. O declar nulă. (13385) "

• Szilagyi Robert pierdut le­gitimaţie IREC. O declar nu!5. (13422)

iQOMEMORÂRf-

- • Schimb apartament 2 came­re mari şi dependinţe, zonă ul­tracentrală Turda, cu 1 cameră şi dependinţe,\zonă centrală Tur­

• Va pios omagiu la implini- rea a doi ani de Ia moartea so-,

(ului ţi tatălui nostru LIVIU r e s t e ş a n . Maria, Livia, Dan, Ralaca. (l»H2)

0 Sintem alături de familia vasile ’ Coci? Sn marea durero pricinuită de moartea mtaştep* t a tă * celei care a fost soţie şl mama MARIA COCIŞ. Asociaţia de locatari din strada Clăbucet nr. 4. (13451) _.

9 Moartea neaşteptată a- co­locatarei noastre' IlARASTAŞAN ANA,' ne-a întristat . profund. Sincere condoleanţe familiei în­doliate. Asociaţia de locatari Ne* goiu nr. 8. (1343») ' '

# Colectivul parterului din magazinul „Central" regreţi dis* pariţia prematură a colegei ANI IlARASTAŞAN. Sincere condole' anţe familiei. (13137)

• Colectivul magazinului „Cen­tral1* regretă dispariţia prematu­

ră a colegei noastre ANI IlARASTAŞAN. Sincere condo­leanţe familiei. (13138-A) . .

0 A trecut lin an de lacrimi şi zbucium de cînd nu mai este printre noi minunata noastră mamă şi bunică MARGARETA

DAMIAN (BUNI). Pios omagiu. Mariana şi familia. ' (13330)

• Timpul nu poate şterge du­rerea din sufletele noastre ta l ani de la despărţirea de scum­

pul nostru soţ, tată şi bunic GAVR1L BREHAR. - (1335?)

' 41 Pioasă şl veşnică amintire memoriei mult iubitului meu ta­tă, colonel magistrat (r.) doctor ALEXANDRU BARBU, la şapte ani de la deces. Carmen. (12715)

• Au trecut şase luni de dor nestins, lacrimi şi dxirere de cînd ne-a părăsit iubita noastră soţie. Şi mamă FlRVU MARIA. Comemorarea, - In 38 septembrie, ora 12 la biserica de pe strada Horea. Familia îndurerată,(13301)

0 Lacrimi, , flori şi luminări pe mormintul nepreţuitului soţ, ta-

• tă şi bunic ALEXANDRU PERŞA, la 3 ani de la deces. Fa­milia îndurerată. (12800)

. # Au trecut cinci ani de la­crimi Şi durere de cind ne-» părăsit dragul nostru SANDU

PANTEA. Mormintul tău va fi veşnic presărat de florile şi la­crimile noastre de recunoştinţă» Familia. (13397)

• Zdrobiţi dc durere anunţăm că neiertătoarea moarte a ră­pit-o fulgerător pe scumpa noas­

tră mamă, soacră şl bunică MARIA COCIŞ (BUNI) la data de 21 septembrie 1991. Dragostea şl lacrimile noastre Si vor ve- gliea somnul veşnic. Fiica Rodi­ca, ginerele Ionică şi nepoţelele, Adriana şi Ioana. (1?937)

• ’ Sintem alături 06 colega noastră Anda Giurgiu in durerea pricinuită de moartea tatălui so­cru. Colectivul ERS — C.U.G, (13911) -

9 Vestea tristă a dispariţiei din viaţă a mamei colegului nostru Mureşan Ioan ne-a Îndu­rerat profund. Ne alăturăm fa­miliei îndurerate cu sentimente­le noastre de adincă compasi­une. Fie-i ţărina uşoară. Colegii de muncă. Atelier reparat încăl­ţăminte, Horea ’;S. (12930)

• Sintem alături dc colega noastră Ioana în aceste momen­te de grea cumpănă, pricinuite de dispariţia tatălui ei drag

actorul OCTAVIAN LALUŢ, Doamna dirigintă şi colegii de Clasă. (131S3)

• Cu ochii in lacrimi şl ini­mile îndurerate anunţăm înceta­rea din viaţă in data de 25 sep­tembrie a iubitului nostru soţ,

tată, socru şl bunic IOAN PUŞCAŞ, ln vlrstă de «3 ani, fost salariat la IRMR „l< Febru­arie**. Inmormintarea va avea loc In ziua de sîmbătă, 2S septem­brie, ora 13 in comuna Glrbâu, Judeţul Cluj. Vei trăi veşnic tn inimile noastre prin bunătate» şi grija care ai avut-o faţă do noi. Dumnezeu să-l odihnească. Familia îndureraţi. (131CC)

% Cadrele didactice ale Şcolii normale sînt alături de profe» soars Daniela Lăluţ la pierde­rea 6o{uiul şl transmit familiei sinceră compasiune.

0 Un uitim omagiul sufletului " ales care a fost -ANA '

HABASTAŞAN. Familia Prodan. (1333«)0 Un ultim omagiu, fostului nostru paznic de vînătoare

SUCIU VASILE din Sueutard. Dumnezeu să-I odihnească tai pa­ce. clubui de vânătoare „Cer­bul". (13139)

» Sinccre condoleanţe;, priete­nului nostru Ştefănesctt Alexan- tru pentru pierderea soţiei. Pen­sionarii din cartierul Grigorescu. Ana Munteanu. (13513)

e Foştii colegi regretă profund stingerea din viaţă a distinsului ION RETEGAN, profesor penslo-' nar. Exprimăm totodată condo­leanţe familiei îndoliate. Colecti­vul Grupului şcolar de. ted» u- şoară „Clujana". (131S1) \

9 Catedra de limba română de la Şcoala nr. 15 Cluj este ală­turi de colega Elena iPetrina ta durerea pricinuită prin pierde­rea fratelui. (13178)

_ Ne despărţim cu durere de scumpa noastră colegit ANI

HABASTAŞAN, păstrîndu-i •. o lu­minoasă şi -veşnică amintire. Co­legele de la tricotaje femei „Central1*. (13531)

9 Adine îndureraţi anunţăm încetarea din viaţă la data de25 septembrie 1991, in etate de *7 ani, a scumpului nostru soţ,

tată, bunic şi străbunic SIND HAN' ROMUL, pensionar

CFR. Înhumarea va avea loc as­tăzi 27 septembrie 1991, o r s ^ l! din capela cimitirului Mănăştur. Dumnezeu să-l odihnească.! in pace. Familia îndurerată. (12938)

0 Cu adincă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, *|u- pă o grea suferinţă a .ScunVpel

noastre mame VIBGINIAPHTRIŞOB din Slmpaul. Copiii Ioan, Vasile, Gheorghe, Dorfcl Şl Maria. Inmormintarea are | toc sîmbătă, 28 septembrie, ora 13 îa satul Slmpaul. (13913)

• Condoleanţe familiei Hărăs- (ăşan Ia despărţirea neaşteptată de buna lor mamă şi soţie, O- dihnă eternă sufletului ei bun. FamUia Rusu. (1355S)

• Cu inimile zdrobite de du­rere anunţăm Încetarea din via­ţă, după o grea suferinţă.. a iu­bitului ' nostru soţ, tată, ginere,

cumnat şi unchi OCTAVIAN LALUŢ, actor la Teatrul Naţio­nal, ln vîrsta de 53 ani. Chi­pul şi sufletul lui blind vor ră- mine veşnic iu inimile noastre. Inmormintarea va avea loc în ziua de luni 30 septembrie 1991, ora 13 de Ia capela cimitirului Central, odihnească-sc in pace. Familia îndurerată. (13557)

0 Teatrul Naţional din Cluj anunţă cu adîncă durere înceta­

rea din viaţă a actorului OCTAVIAN LALUŢ, Ani de zile fiinţa lui OCTAVIAN LALUŢ S-a contopit cu cea a teatrului clu­jean, dăruindu-i cu generozitate puterea personalităţii sale.

• A realizat numeroase crea­ţii, înnobilate' de forţa sufletu­lui şl a inteligenţei sale. Pe sce­na Teatrului Naţional din. ,Cluj, ca şi In inimile spectatorilor Ca­re au fost alături de ci seară de seară, umbra sa, ecoul vocii sale nu se vor stinge niciodată. TI vom păstra mereu o vie amin­tire. Transmitem familiei îndo­liate, sincerele noastre condole­anţe. Adunarea de doliu Vâi a- vea loc in Foaierul • Teaţfulul Naţional, luni 30 septembrie, la ora 10. (13538) 1, 1

’ l Co durere anunţăm încetarea din viaţă, după o cumplită sufe­

rinţă, o fratelui nostru COMAN LEONTIN. Inmormintarea sîmbătă, 28 septembrie, ora 15 tn cimitirul Central. Eugen 91 victor. (12916)

• Asociaţia de locatari din strada General E. Grigorescu, bloo I este alături de familia Babrlk in marea durere pricinuită de deoetui soţu­lui drag. (13128) ’

COLEGIU1 DE REDACŢIE ’

ffie Col ion (redactor sef), Dan Rebteanu (re­dactor *e! adjunct}, Valet Chioreanu (redactor şef adjunct), Traian Bara (secretar aeneral de rodocjiej, Ion Rus, Maria Sângeorzan, Radu Vida,

REDACŢIA: Cluj, str. Napoca nr. 16. TELEFOANE: 1110-32 (redactor şef); 11.75-07 (redactor şef adjunct şi secretariatul de redac(ie); 11*74-18 (secţia culturaiâ); 11-73-07 (sec­ţia probleme social-economlce); 11 *74-90 (secţia probleme cetăţeneşti}; 11-73-04 (ad­ministraţia ilarului). Mica publicitate se primeşte lîlnic Intre orele 9-16, numai la adm!* nistraţie, str. Napoca nr. 16 (la parter). Simbfita şl duminica închis.

viraj2G.C38