GRUP SCOLAR “LIVIU REBREANU” MAIERU

CONFECŢIONAREA PRODUSELOR DIN TRICOT FOLOSIND MAŞINA FLATLOK

Îndrumător:Buhai Crina Absolvent: Rus Silvia

ANUL ŞCOLAR 2010-2011

CUPRINS

Argument

Capitolul 1 . Maşina Flatlok1.1 Generalităţi

1.2 Organele de lucru ale maşinii Flatlok

1.3 Întreţinerea maşinii Flatlok1.4 Principul de reparare a maşinii Flatlok

Capitolul 2. Măsuri de protecţia muncii la maşina Flatlok

Bibliografie

2

ARGUMENT

Prin cusatura mecanică se înţelege procesul de îmbinare pe cale mecanică a două sau mai multe detalii textile. Cusăurile mecanice folosite în procesul de confecţionare reprezintă ponderea principală în comparaţie cu cusăturile manuale şi termochimice. Ca urmare a perfecţionării maşinilor de cusut şi a proceselor de producţie,volumul cusăturilor mecanice a crescut considerabil faţă de totalul operaţiilor la confecţionarea unui produs.

Cusăturile mecanice prezintă caracteristici tehnologice superioare cusăturilor manuale, fapt pentru care acestea au prioritate în procesul confecţionării. Principalele caracteristici sunt : - se realizează cu maşini de cusut ce funcţionează cu turaţii ridicate şi execută o viteză de coaseri de 40-90 împunsături pe secundă; - rezistenţa mecanică este superioară cusăturilor manuale şi creşte proporţional cu creşterea numărului de împunsături şi cu rezistenţa aţei de cusut; - au aspectul plăcut care este determinat de uniformitatea paşilor de cusătură şi de presiunea uniformă a straturilor de material în timpul coaserii; - desimea împunsăturilor este variabilă şi poate fi reglată în funcţie de cerinţele tehnologice; - cusăturile mecanice se pot executa cu precizie atât ca linie de coasere, cât şi ca mod de fixare în dispozitivul de coasere a maşinii; - cusăturile mecanice se pot realiza cu unul sau mai multe fire de aţă , fiind în funcţie de aspectul şi destinaţia pe care le au în procesul confecţionării şi de elasticitatea sau rezistenţa lor în procesul purtării; - pot fi utilizate la diferite operaţii din procesul tehnologic ca : prelucrarea detaliilor îmbracămintei, asamblarea sau finisarea îmbrăcămintei; Cusăturile elastice reprezintă categoria cusăturilor mecanice care se întrebuinţează la confecţionarea îmbrăcămintei din tricoturi. Aceste cusături au forma unui lanţ şi se pot realiza cu unul sau mai multe fire de aţă în funcţie de cusătura care se formează. Cusătura lanţ simplu: se obţine dintr-un fir de aţă alimentat prin acul maşinii şi împletit de către un apucător rotativ sau cârlig. Cusătura lanţ simplu are aspect de tighel simplu pe faţa,iar pe dos are forma unui lănţişor. Pasul acestei cusături are o lungime reglabilă de la 0-4 mm şi poate fi utilizat la operaţii ca : însăilarea detaliilor în procesul prelucrării , formarea garniturilor, coaserea margini şi asamblarea produselor. Cusătura are elasticitate mare şi este uşor deşirabilă. Maşinile speciale , care execută aceste cusături , funcţionează cu o viteză de coasere de 3000-4000 împunsături / min.

Cusătura lanţ cu două fire : este o cusătură elastică executată cu două fire de aţă , din care unul este înfilat la ac , iar celălalt la apucător. Cusătura lanţ dublu pe faţa exterioară are aspectul tighelui simplu , iar pe dos , formă de lanţ. Această cusătură datorită elasticităţi ridicate este utilizată la operaţii de încheiat şi asamblat îmbrăcăminte din tricoturi. Pasul cusăturii are o lungime reglabilă de la 0-4 mm, în funcţie de tehnologia operaţiei care o execută. Cusătura lanţ dublu se obţine cu ajutorul unei maşini speciale pentru cusut tricoturi. Această maşină are o viteză de coasere de 2000-3000 împunsături / min. şi este aplicată la operaţii de încheiat.

Cusătura lanţ cu trei fire : este o cusătură mecanică cu elasticitate mare , utilizată pentru confecţionarea îmbrăcămintei din tricot şi este formată din trei fire de aţă din care două la ace,iar al treilea la apucător pentru acoperirea marginilor. Cusătura cu trei fire are aspectul pe faţă la fel cu al cusături tighel în paralel, iar pe dos aspectul de zigzag. Se execută cu maşina Uberbec , care funcţionează cu două ace şi un apucător . Pasul cusăturii este reglabil de la 0 - 4 mm ,în funcţie de operaţia la care este utilizată. Maşina Uberbec are o viteză de coasere

3

de 3500-5000 împunsături / min. Cusătura cu trei fire este utilizată la coaserea tivurilor, la îndoirea răscroiturii lenjeriei şi la montarea elasticului în tivuri.

Cusătura lanţ cu patru fire: este o cusătură elastică utilizată la confecţionarea îmbrăcămintei din tricot.Cele patru fire de coasere sunt înfilate astfel : două fire sunt înfilate la acele maşini ,al treilea fir la apucător,iar al patrulea fir la depunătorul de fir . Aspectul cusăturii cu patru fire este diferit pe cele două feţe , în sensul că faţa are aspect de tighele în paralel , iar pe dos aspect de cusătură în zigzag. La această cusătură firul al patrulea are rol de fir de acoperire a marginii materialului împotriva destrămării. Lungimea pasului de cusătură este variabilă de la 0-4 mm , iar distanţa între cusături este 4-8 mm. Cusătura cu patru fire este utilizată la coaserea tivurilor , la introducerea elasticului , montarea de cordoane şi alte operaţiuni similare.

Cusătura lanţ cu nouă fire :este o cusătură elastică aplicată la confecţionarea îmbrăcămintei din tricoturi. Această cusătură este formată la o maşină specială ,denumită Flatlok , care funcţionează cu nouă fire de aţă. Cele nouă fire sunt înfilate patru ace ,patru la apucătoare şi care nu se văd , iar firul al nouălea are funcţie de fir de acoperire a marginii cusăturii. Firul de acoperire este tras de către un prinzător prin faţa acelor şi a apucătoarelor pentru a se împleti cu celelalte fire.

4

Capitolul 1 . Maşina Flatlok 1.1 Generalităţi

Maşina Flatlok are o construcţie deosebită faţă de celelalte tipuri de maşini , având braţul de lucru suspendat. Această maşina este folosotă pentru asamblari cu mărgini alăturate (cap la cap), realizând o cusătură de acoperire cu noua fire pentru produse de corsetărie (fig. 1).

Fig. 1 Aspectul cusăturii Flatlok

Materialele suprapuse sunt tăiate şi se îmbină exact,margine cu margine. Se realizează împletirea firelor acelor cu cele ale apucătoarelor, pe dosul materialelor, iar pe faţă se execută împletirea dintre firele acelor şi cel de depunere. Se realizează astfel o cusătură plată , aspectuoasă şi rezistentă ,cu o lăţime de aproximativ 5,2 mm şi cu pasul cusăturii reglabil , de aproximativ 3 mm.

1.2 Organele de lucru ale maşini Flatlok

Toate organele de lucru ale maşinii Flatloc se împart în 2 categorii:A - Organe care iau parte la formarea cusăturii pe dosul materialului;B - Organe care iau parte la formarea părţii superioare a cusăturii.

A. Din prima categorie fac parte:

a) Cele 4 ace care poartă firele şi pătrund în material , făcând legătura între buclele apucătoarelor şi partea superioară a cusăturii . Unul dintre cele patru ace are vârful mai scurt (fig.2)

Mişcarea acelor este urcare - coborâre.

5

Fig. 2 Acele maşinii Flatloc

b) Apucătoarele (fig. 3) .Sunt în număr de patru şi au forma din figură.Primele 2 sunt identice , al treilea prezintă o scobitură deasupra orificiului unde se

introduce firul ; apucătorul 4 are orificiul pe unde trece firul fixat oblic.Aceste diferenţe în construcţie se impun datorită mişcărilor executate în timpul formării

cusăturii . Apucătoarele au rolul de a prinde buclele firelor de la ace şi de a forma punctele de împletire cu acestea pe dosul materialului . Ele sunt aşezate într-un suport şi execută o mişcare spaţială.

Fig. 3 Apucătoarele de la maşina Flatloc

c)Lărgitorul (fig.4) Are rolul de a lărgii buclele apucătoarelor pentru ca acele la coborâre să pătrundă prin acestea . El este prevăzut cu 3 dinţi : Z1 , Z2 , Z3.

6

Fig. 4 Lărgitorul

B. Organele pentru formarea părţii superioare a cusăturii sunt:a) Furnizorul de fireb) Depunătorul de firc) Acele

Alte organe de lucru:

Transportul este de tip diferenţial , ca şi celelalte utilaje pentru asamblarea sau surfilarea tricoturilor .

Fig. 5 Transportorul

Cuţitele au rolul de a tăia marginile tricoturilor care se asamblează cap la cap. Detaliile din tricot se introduc la maşină cu marginile suprapuse . Înainte de coasere , acţionează mecanismul de tăiere , care taie şi eliberează supraplusul de material , detaliile ajungând astfel , cap la cap . Fiecare margine de tricot este străpunsă de câte două ace. Tensiometrele au o importanţă deosebită , deoarece cele nouă fire trebuie sa fie egale , iar tensiunea firului de la depunător trebuie să fie corelată cu cea a firelor de la ace. Tensiunea firelor de la apucător este mai mică decât cea de la ace. Picioruşul de presare îndeplineşte rolul cunoscut de la celelalte utilaje.

7

1.3 Întreţinerea maşinii Flatlok

Operaţiile de deservire şi întreţinere sunt prezentate în tabelul următor:

Deservire Întreţinere-Pregătirea utilajului pentru lucru-Înfilarea aţei-Reglarea cusăturii-Coaserea-Încheierea lucrării

-Curăţire-Ungere-Reglare

Curăţirea se face la începutul sau la terminarea schimbului de lucru, maşina fiind decuplată de la sursa de energie.Astfel , se îndepărtează scamele şi praful de pe corp, masă sau organe de lucru.

Ungerea este de tip continu, realizată de o pompă centrală. Unele puncte sunt unse manual de către muncitor.

Reglarea se realizează atunci când apar defecte în cusătură.În domeniul reglărilor, ca urmare a defecţiunilor survenite în timpul procesului de

producţie, un element de noutate îl constituie reglarea corespunzătoare a tensiunii celor nouă fire de aţă. În caz contrar, va rezulta o cusătură necorespunzătoare pe faţă.

Dereglări şi defecţiuni Cauze care le produc Remediere

Ruperea firului de la ac Dispozitivele de tensionare nu sunt bine reglate(sunt prea strânse).

Reglarea tensiunii firului

Conducătoarele de fire sunt uzate, prezentând striaţii

Înlocuirea sau şlefuirea conducătoarelor de fire

Aţa este de calitate necorespunzătoare

Înlocuirea firului

Aţa nu corespunde cu fineţea acului şi cu grosimea materialului

Înlocuirea firului

Ruperea firului de la apucător

Excentricul de tensionare este uzat sau dereglat

Şlefuirea sau reglarea excentricului

Conducătoarele de fir au striaţii

Şlefiurea conducătoarelor

Aţa este de calitate necorespunzătoare

Înlocuirea aţei

Ruperea acelor Poziţia necorespunzătoare a acelor.

Montarea corectă a acelor.

Acele sunt prea subţiri pentru materialul cusut.

Înlocuirea acului cu unul corespunzător.

Acele sunt uzate. Înlocuirea acelor

8

Ruperea apucătorului Apucătorul loveşte în dinţii transportorului

Montarea corectă a apucătorului

Apucătorul loveşte în capacul maşinii.

Scăparea ochiurilor cusăturii

Acul este montat greşit Montarea corectă a acului

Acul este strâmb sau uzat Înlocuirea acului

Apucătorul este montat greşit Montarea corectă a apucătorului

Poziţia acelor faţă de apucător este greşită

Poziţionarea corectă a acelor

Acele sunt prea subţiri Înlocuirea acelor

Firul de aţă este prea răsucit sau este uns cu ulei

Înlocuirea firelor de aţă

1.4 Principii de reparare a maşinii Flatlok

Principiile de reparare a maşinii prevăd o anumită durată de funcţionare a utilajului, timp în care se efectuează revizii şi reparaţii curente.

Nr. crt

Tipul de reparaţie Intervalul dintre

reparaţii

Exemple de lucrări executate

1 Revizie tehnică (Rt) 1.200 de ore de funcţionare

-întreţinerea curentă-recondiţionare şi consolidare-întocmirea fişei de constatare a stării utilajului

2 Reparaţie curentă (Rc) 4.800 de ore funcţionare

-lucrările de la Rt-verificarea , repararea şi reglarea mecanismelor componente-recondiţionarea:-suportului -mesei de lucru -mecanismului de acţionare.

Capitolul 2 Măsuri de protecţia muncii la maşina Flatlok

1. Înainte de începerea lucrului, muncitorul care lucrează la maşinile pentru cusături elastice este obligat să verifice dacă:

-masa maşinii este bine fixată pe picioarele de susţinere-capul maşinii este bine fixat în bolţurile mesei-suport

9

-motorul electric este fixat pe suportul său-instalaţia electrică nu are porţiuni neizolate ale cablului, priza şi ştecherul sunt

întregi şi legătura la centura de împământare ne este întreruptă2. Este interzis muncitorilor să ţină piciorul pe pedala de punere în funcţiune a

maşinii în timpul introducerii firului de aţă prin ace, apucătoare .3. În timpul lucrului sunt interzise discuţiile, privirea muncitorului trebuie să fie

îndreptată permanent asupra operaţiei pe care o execută, pentru a se evita înţeparea degetelor.

4. În timpul lucrului , distanţa de la capul muncitorului va fi de minim 30 cm, iar muncitoarele vor avea părul legat la spate.

5. Pentru evitarea accidentelor produse cu ocazia ruperii acelor, se interzice lucrul la maşinile dotate cu ace strâmbe sau fără vârf.

6. Este interzis să se depoziteze pe masa maşinii de cusut obiecte inutile, ca: foarfece, cleme, rigle, etc., care, în timpul funcţionării maşinii, din cauza vibraţiilor pot provoca accidente prin cădere.

7. Racordarea la sursa de alimentare cu energie electrică a maşinilor se va face numai prin prize, fiind cu desăvârşire interzise legăturile provizorii sau folosirea de cabluri electrice înnădite.

8. Deplasarea maşinii se face numai după ce ştecherul a fiost scos din priză.9. După terminarea programului de lucru, maşina va fi deconectată de la sursa de

alimentare cu energie electrică, apucându-se ştecherul cu mâna pentru scoaterea din priză şi nu prin tragere de cablul electric.

10

BIBLIOGRAFIE

1. Gh. Ciontea,”Utilajul şi tehnologia confecţiilor textile”, Editura didactică şi pedagogică , Bucureşti, 1982

2. Simona Moisiu, Lucia Ciubotariu, „Utilaje şi tehnologii de profil”, Editura Economică Preuniversitaria 2000

3. Gheorghe Ciontea , „Utilajul şi tehnologia meseriei”, Editura didactică şi pedagogică , Bucureşti, 1999

4. Mircea Cosmin Monac ş.a. , „Norme de protecţia muncii şi P.S.I.în atelierele de pregătire practică şi laboratoare”, Editura Solstiţiu, Satu Mare, 2000

11