„Flacăra Eminovici” 2012

Cuprins 1. Ipotesti si Botosani

2.Familia Eminovici

3.Copilăria lui Mihai Eminescu

1

„Flacăra Eminovici” 2012

PrefaţăŞi iată că e miez de ghenar, miez de iarna... şi se împlinesc 162 de ani de la naşterea marelui geniu Mihai Eminovici-Eminescu. S-a născut al şaptelea,precum a şaptea zi din săptămînă "Sfînta Duminică", precum cele 7 minuni ale lumii. În acest ziar avem prilejul să-ţi aducem ţie dragă cititorule unele dintre curioasele şi plăcute evenimente despre familia şi copilăria acestui geniu literar. Ce poate fi mai sfînt pentru spirit,dacă nu casa părintească şi baştina unde petreci copilăria? Despre locurile sfinte de creştere şi de revelaţie a poetului descoperi in compartimentul ziarului "Ipoteşti şi Botoşani". Familia e o ţesătura adîncă creată din cele mai tari fire, mai fierbinţi,din speranţă,dragoste,ajutor reciproc şi stimă.Familia este o patrie mică pentru fiecare om.Despre familia Eminovici afli la pagina...Ce este copilăria?Copilaria...Mai întotdeauna ea trezeste in sufletul omului un sentiment de melancolie: lumea tihnei in care viseaza gingas si cu sfiala mugurul omenesc ce abia se deschide la viata ei palida si saraca. Varsta de aur? Nu, varsta neputintei si a sensibilitatii aproape bolnave. Daca a existat vreodata pe pamant un despotism suprem si fara rezerve, acesta este despotismul unui copil de geniu asupra sufletelor mai putin energice ale tovarasilor sai de joaca. Despre copilăria geniului afli în rubrica "Copilăria lui Mihai Eminescu". Fiecare trebuie sa-şi cunoască genii poporului său,deci îmbogăţeşte-ţi cunoştinţele prin intermediul ziarului "Familia Eminovici".

2

„Flacăra Eminovici” 2012

Ipoteşti si BotoşaniCasa Memoriala Mihai Eminescu- Ipoteşti, Botoşani, Bucovina -Casa memoriala "Mihai Eminescu" Ipoteşti - (la 8 km de Botoşani), casa in care s-a nascut luceafarul poeziei romanesti, genialul Mihai Eminescu (1850 - 1889), care a dat culturii romaneşti si universale o opera de mare valoare artistica; Infiintat in anul 1992, Memorialul Ipotesti - Centrul National de Studii "Mihai Eminescu" realiza dezideratul multor carturari ce si-au legat numele de satul copilariei lui Eminescu, anume inglobarea traditionalei activitati muzeale intr-un amplu proiect cultural, focalizat pe cercetarea biografiei si operei eminesciene si deschis oricaror manifestari de valoare din diverse domenii ale expresiei artistice. Pana la acea data, Ipotestii dispuneau de trei obiective muzeale: Casa memoriala a familiei Eminovici, Biserica de familie si Biserica noua; Muzeul "Mihai Eminescu", Biblioteca Nationalã de Poezie si Casa Papadopol sunt alte trei obiective de interes cultural realizate la Ipotesti in perioada 1992-2000. 

3

„Flacăra Eminovici” 2012

Familia Eminovici GHEORGHE EMINOVICI / 1812-1884

1812, febr. 10. Se naşte la Călineşti (Suceava) tatăl lui Mihai Eminescu, Gheorghe Eminovici, fiul mai mare al dascălului din Călineşti, Vasile Eminovici şi al Ioanei Sărghei. Provenind dintr-o familie numeroasă şi nu prea înstărită, Gheorghe Eminovici părăseşte de timpuriu satul natal. Este, pe rând, scriitor de cancelarie la baronul Jean Mustaţă, apoi administrator al moşiei Dumbrăveni a boierului Balş, care îl ajută să obţină de la domnitorul Mihail Sturza titlul de sluger. în 1841 Eminovici este ridicat la rangul de căminar. Stabilitatea materială la care râvnea Eminovici ar fi putut fi în sfârşit obţinută prin cumpărarea, în 1847, a moşiei de la Ipoteşti, unde familia căminarului se va muta definitiv abia în 1857, o dată cu terminarea noii case. însă mare parte din veniturile moşiei vor fi folosite de Eminovici pentru a asigura fiilor săi studii liceale şi universitare, costisitoare chiar şi pentru o familie mai înstărită, aşa încât în 1878, Eminovici este nevoit să vândă Ipoteştii pentru a-şi plăti datoriile; rămânând ca administrator al noului proprietar până în 1884, anul morţii sale.

4

„Flacăra Eminovici” 2012

RALUCA EMINOVICI / 1816-1876

1816. Se naşte la Joldeşti mama poetului, Raluca Iuraşcu, a treia fiică a stolnicului Vasile Iuraşcu şi a Paraschivei Iuraşcu. Se căsătoreşte în 1840 cu Gheorghe Eminovici, aducând o zestre destul de frumoasă, care părea să fie de bun augur pentru tânăra familie. Are unsprezece copii; pe şase dintre ei îi va pierde încă din timpul vieţii sale. Moare în 1876, la Ipoteşti.

„Flacăra Eminovici” 2012

5

ŞERBAN EMINOVICI / 1841-1874

1841. Se naşte Şerban, primul copil al familiei Eminovici. Urmează cursurile primare şi gimnaziale la Cernăuţi; studiază medicina la Viena şi Erlagen. Deşi nu-şi obţinuse titlul universitar, profesează ca doctor la Berlin; moare la 33 de ani, bolnav de tuberculoză

NICOLAE EMINOVICI / 1850-1889

1843, febr. 2. Se naşte Nicolae (Nicu), al doilea copil al familiei Eminovici. După terminarea gimnaziului la Cernăuţi, Nicu studiază dreptul la Timişoara, în biroul avocatului Emmerich Christian;

„Flacăra Eminovici” 2012

lipsurile materiale şi boala îl determină să se întoarcă în 1881 la Ipoteşti, unde îşi ajută tatăl în administrarea fostei moşii a familiei. în 1884, nu mult după moartea tatălui său, Nicu se sinucide; e înmormântat la Ipoteşti.

6

IORGU EMINOVICI / 1844-1873

1844, apr. 16. Se naşte Gheorghe (George, Iorgu), al treilea copil al familiei Eminovici. Face şcoala la Cernăuţi şi studii militare în Prusia. îşi întrerupe cariera militară şi se retrage la Ipoteşti, bolnav de tuberculoză, în ciuda îngrijirilor, moare în 1873, la 29 de ani.

RUXANDRA • ILIE • MARIA • VASILE EMINOVICI

• 1845, mai 5. Se naşte Ruxandra, prima fată a familiei Eminovici; trăieşte doar câteva zile. • 1846, iul. 1. Se naşte Ilie, al cincilea copil al familiei Eminovici. Face şcoala la Cernăuţi, după care urmează la Bucureşti cursurile Şcolii de medicină a doctorului Carol Davila. Se îmbolnăveşte de tifos şi moare în 1863. • 1848~1856 Se naşte Maria, al şaselea copil al familiei Eminovici. Moare la şapte ani şi jumătate. • ~1856-1860 Vasile Eminovici

MIHAI EMINESCU / 1850-1889

• 1849, dec.20. Dată prezumtivă a naşterii lui Mihai Eminescu, trecută de poetul însuşi în registrul - album al Junimii. Este

„Flacăra Eminovici” 2012

susţinută şi de Matei, fratele cel mai mic al poetului, ca fiind scrisă de către tatăl lor pe o veche psaltire. Fără acoperire documentară, data nu a fost acceptată de istoria literară. • 1849, dec.24. Alta dată prezumtivă a naşterii lui Mihai Eminescu, comunicată de Aglaia, sora poetului. • 1850, ian.15. Se naşte la Botoşani Mihai, al şaptelea copil al familiei Eminovici. Data, consemnată în Registrul de naşteri şi botezuri pe anul 1850 al oraşului Botoşani, este singura cu acoperire documentară.

7

AGLAIA EMINOVICI / 1850-1900

1852, mai 7. Se naşte Aglaia, al optulea copil al familiei Eminovici. În 1870 se căsătoreşte cu profesorul Ioan Drogli, stabilindu-se în Bucovina, la Suceava, şi mai apoi la Cernăuţi. Din această primă căsătorie are doi copii, Ioan şi George; rămâne văduvă în 1887. Se recăsătoreşte în 1890 cu Heinrich Gareiss von Dollitzsturm. Moare în 1900.

HARIETA EMINOVICI / 1852-1889

1854. Se naşte Harieta, al nouălea copil al familiei Eminovici. Înzestrată cu o inteligenţă deosebită, dar marcată din copilărie de o

„Flacăra Eminovici” 2012

deficienţă fizică, nu va putea urma cursuri şcolare regulate; tenacitatea şi energia cu care s-a autoinstruit tot timpul vieţii se regăsesc şi în felul cum şi-a asumat îngrijirea poetului între anii 1887-1888. îi va supravieţui lui Mihai doar câteva luni. Moare în octombrie 1889.

8

MATEI EMINOVICI / 1859-1929

1856, nov. 16. Se naşte Matei, al zecelea copil al familiei Eminovici. Absolvent al Institutului Politehnic din Praga; ofiţer în armata română, din care se retrage pentru a face carieră în administraţie. Spre deosebire de fraţii săi mai mari, Matei moşteneste longevitatea bătrînului Eminovici, fiind şi singurul dintre fii săi care lasă urmaşi. Moare în 1929.

„Flacăra Eminovici” 2012

9

Copilăria lui Mihai Eminescu

Copilăria a petrecut-o la Botoșani și Ipotești, în casa părintească și prin împrejurimi, într-o totală libertate de mișcare și de contact cu oamenii și cu natura, stare evocată cu adâncă nostalgie în poeziele de mai târziu .Copilaria poetului a fost caracteristica unui copil crescut la tara, care se bucura de libertatea de a cutreiera nestingherit imprejurimile satului natal.Vara, isi petrecea timpul in plimbari lungi in jurul satului Ipotesti, strabatand dealurile, vaile, luncile si padurile. Uneori, lipsea zile intregi de acasa, spre ingrijorarea parintilor sai: „ Fiind baiet, paduri cutreieram/ Si ma culcam ades langa izvor,/ Iar bratul drept sub cap eu mi-l puneam/ S-ascult cum apa suna-ncetisor,/ Un freamat lin trecea din ram in ram /Si un miros venea adormitor, /Astfel ades eu nopti intregi am mas, /Bland inganat de-al valurilor glas.” ("Fiind baiet")

„Flacăra Eminovici” 2012

Iarna umbla pe la sanatori, unde ii placea sa asculte doine si balade, proverbe, basme, zicatori, acestea reprezentand surse de inspiratie pentru creatiile sale de mai tarziu. Ecoul acestora poate fi regasit in poezia „Trecut-au anii...”:” Trecut-au anii ca nori lungi pe sesuri/ Si niciodata n-or sa vie iara,/ Caci nu ma-ncanta azi cum ma miscara/ Povesti si doine, ghicitori, eresuri,/Ce fruntea-mi de copil o-nseninara, /Abia-ntelese, pline de-ntelesuri.”A fost mereu orientat catre natura si preocupat de modificarile pe care fiecare anotimp le aduce in natura. Vedem aceste momente in poeziile precum”Povestea codrului”, ”Revedere”, ”Freamat de codru”, ”Fiind baiet” sau ”O, ramai” unde poetul a revenit la tema copilariei si naturii .Cand Mihai a implinit 7 ani, tatal sau l-a inscris la scoala din Cernauti, unde initial a obtinut rezultate bune. Doar matematica nu i-a fost pe plac: „Eu stiu chinul ce l-am avut eu insumi — spunea mai tarziu poetul — cu matematicile in copilarie din cauza modului rau in care mi se propunea, desi de altfel eram unul din capetele cele mai destepte. N-ajunsesem nici la varsta de douazeci de ani sa stiu tabla pitagoreica, tocmai pentru ca [nu] se pusese in joc judecata, ci memoria. Si desi aveam o memorie fenomenala, numere nu puteam invata deloc pe de rost, intrucat imi intrase-n cap ideea ca matematicile sunt stiintele cele mai grele de pe fata pamantului.” (G.Calinescu- „Viata lui Mihai Eminescu”) In schimb, limba romana si istoria i-au trezit interesul.

10