IMPREJURARI CAUZATOARE DE INCENDII

INSTALAŢII ELECTRICEDEFECTE SAUIMPROVIZATE

a).-folosirea conductorilor sau cablurilor electrice defecte;b).-folosirea conductorilor sau cablurilor electriceneizolate corespunzător faţă de materiale combustibile; c).-suprasolicitarea instalaţiilor electrice prin folosirea deconsumatori (reşouri, radiatoare, frigidere, maşini de spălat,aparatură electronică, etc) cu putere ce depăşeşte putereanominală stabilită pentru reţelele respective;d).-existenţa unor instalaţii electrice, îmbătrânite sau cuimprovizaţii executate de persoane neautorizate; e).-înlocuirea siguranţelor fuzibile originale cu altelesupradimensionate şi improvizate; f).-nesupravegherea aparatelor electrice aflate sub tensiunesau amplasarea acestora în apropierea materialelorcombustibile.

Incendiile provocate de instalaţiile electrice se soldează cu pierderi materiale ridicateşi de multe ori cu victime omeneşti.

FUMATUL ÎN LOCURI CUPERICOL DE INCENDIU

a).-fumatul în magazii, şoproane, fânare, depozite de furaje,poduri, …;b).-fumatul fără respectarea regulilor de prevenire aincendiilor;c).-ţigara nestinsă, uitată sau aruncată la întâmplare pemateriale combustibile

Majoritatea incendiilor datorate fumatului soldate cu victime au avut loc în timpulnopţii, când persoanele respective au adormit cu ţigara nestinsă, fiind de multe ori înstare de ebrietate.

a).-necurăţarea periodică a funinginei depuse pe coşurile defum;b).-neîntreţinerea coşurilor în urma utilizării lor îndelungate; c).-prezenţa unor vicii ascunse de construcţie (încastrarea înpereţii coşurilor a elementelor combustibile din lemn dinplanşee şi acoperişuri); d).-folosirea improvizaţiilor la burlanele metalice de evacuare

FOCUL DESCHIS

a).-distrugerea prin foc a resturilor menajere, furajere sau avegetaţiei uscate din grădini, curţi, terenuri agricole (mirişti înurma secerişului);b).-aprinderea deşeurilor menajere pe timp de vânt; c).-amplasarea gunoaielor ce urmează a fi distruse prin ardereîn apropierea şurilor, adăposturilor de animale, furajelor…; d).-utilizarea în locuinţe sau anexe gospodăreşti alumânărilor, făcliilor, lămpilor de iluminat sau de gătit cupetrol fără să se ia măsuri de prevenire; e).-depozitarea cenuşei cu jeratic nestins în locurinecorespunzătoare, în apropierea magaziilor, şurilor, furajelor;f).-folosirea de afumători improvizate în magazii sau poduri,etc.

Cele mai multe incendii datorate focului deschis, de regulă, au loc în zona rurală: lagospodăriile populaţiei, păduri (mai ales primăvara), la culturi agricole (pe timpulcampaniei agricole de vară şi toamnă).

COŞ DE FUM DEFECT SAUNECURĂŢAT

a fumului cu lungime mare şi coturi multe montate pe lângă şipe pereţii combustibili, în apropierea materialelor ori altorobiecte de uz casnic; e).-existenţa unor coşuri de evacuare a fumului cu terminaţieîn spaţiul podului pentru a menţine o temperatură mairidicată şi pentru afumarea cărnii.

Este o cauză care se manifestă cu precădere în mediul rural şi în lunile reci ale anului.

JOCUL COPIILORCU FOCUL

a).-nesupravegherea copiilor;b).-lăsarea chibriturilor la îndemâna copiilor;c).-nepreocupare, din partea părinţilor, pentru educareacopiilor în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor.

Numărul copiilor, victime ale incendiilor, este în continuă creştere.

MIJLOACE DEÎNCĂLZIRE DEFECTE,

IMPROVIZATE SAUNECURĂŢATE

a).-utilizarea sobelor metalice şi a altor sisteme improvizatesau cu defecţiuni;b).-nesupravegherea mijloacelor de încălzire pe timpulfuncţionării;c).-amplasarea lor în apropierea materialelor combustibile;d).-alimentarea defectuoasă cu combustibili sau folosirea decombustibili necorespunzători.

Ca şi coşurile de fum, mijloacele de încălzire sunt generatoare de incendii cu pondereînsemnată în lunile reci ale anului şi în mediul rural.

PREVENIREA INCENDIILOR LA GOSPODARII CETATENESTI

FOCUL DESCHIS

Orice foc, fie că este în interiorul locuinţei sau în exteriorul ei,trebuie supravegheat. Se interzice folosirea chibriturilor, lumânărilor, lămpilor deiluminat cu petrol, în spaţii cu pericol de incendiu (depozite defuraje, grajduri, magazii, alte anexe, poduri, …) şi explozie (înapropierea buteliilor de aragaz, instalaţiilor de gaze naturale,încăperi în care depozitaţi produse petroliere), cât şi laexecutarea lucrărilor agricole(în lanuri de cereale, pajişti…),în păduri şi în apropierea acestora.Este interzisă folosirea flăcării pentru verificarea etanşeităţiibuteliei. In cazul în care butelia este defectă, flacăra, înprezenţa gazului scurs de la butelie, va produce o explozie. Aparatele electrice, cablurile electrice, prizele şiîntrerupătoarele cu defecţiuni sunt surse frecvente deincendiu.Pentru remedierea aparatelor şi instalaţiilor electrice defectese apelează la specialişti.Nu utilizaţi aparatele electrice cu mâinile ude. Riscaţi să văelectrocutaţi şi să suferiţi arsuri.

INSTALAŢII ELECTRICE

Nu trageţi de cablul pentru debranşarea unui aparat electric.Acesta se poate deteriora, devenind o sursă de incendiu.Nu folosiţi prize multiple: adeseori suprasolicitate, acestea seîncălzesc şi există riscul producerii unui incendiu.Nu cumpăraţi jucării electrice care se conectează direct lapriză: o jucărie prin care trece o tensiune de 220V poate fipericuloasă pentru un copil. Vă recomandăm jucăriileechipate cu un transformator de protecţie care reducetensiunea la o valoare inofensivă, de regulă de 12V.Nu amplasaţi un obiect metalic de lungime mare (scară, ţeavă,antenă, …) în apropierea unei linii electrice aeriene: aceastaconduce adesea la accidente mortale. In cazul unui scurtcircuit, se interzice folosirea, la înlocuireasiguranţei, a unui fuzibil cu diametrul mai mare decât celcorect: prin utilizarea unui fuzibil mai gros, a liţelor, cuielor,monezilor,…, în cazul suprasolicitării reţelei electrice sau aunui scurtcircuit, acesta nu se mai poate topi, conducând laîncălzirea puternică a cablului de alimentare sau a prizei, înaceste condiţii putându-se declanşa un incendiu.

FUMAT

Se interzice fumatul în locuri cu pericol de explozie şiincendiu.Nu fumaţi în pat: riscaţi să adormiţi cu ţigara aprinsă şi săproduceţi un incendiu.

COŞ DE FUM

Coşurile de fum vor fi periodic verificate, curăţate şi reparatede către personal specializat şi autorizat.

JOCUL COPIILORCU FOCUL

Păstraţi chibriturile, brichetele şi alte surse de foc în locuri încare copii nu au acces.Inlăturaţi orice curiozitate a copiilor în legătură cu focul,explicându-le cu răbdare pericolul pe care acesta îl reprezintăpentru viaţa lor.Nu lăsaţi copiii singuri în casă cu sobe, plite, radiatoare şi/sauaparate electrice aflate în funcţiune. Exemplul celor mari cu privire la folosirea focului în prezenţacopiilor contează mult în educarea lor.O dată cu creşterea, copii trebuie învăţaţi cum să utilizezesursele de foc şi cum să se comporte în situaţii de pericol.

MIJLOACE DEINCALZIRE

Se interzice utilizarea instalaţiilor de încălzire cu improvizaţiisau defecţiuni şi lăsarea lor în funcţiune nesupravegheate.Respectaţi distanţele de protecţie dintre sobe şi materialelecombustibile.Amplasaţi în faţa sobelor cu lemne o cutie metalică: aceasta vaasigura protecţia faţă de căderea accidentală, direct pe podea,a lemnelor aprise, care ar putea determina incendiereamaterialelor combustibile cu care acestea ar veni în contact.Eventuala încălzire a adăposturilor de animale sau agrajdurilor este admisă numai dacă sunt folosite sobe fixe dincărămidă sau mijloace cu acumulare de căldură care se

alimentează din exteriorul acestor încăperi ori prin instalaţiide încălzire centrale.Se interzice folosirea sobelor cu uşiţele sau cenuşarele defecteori care nu se închid.Cenuşa şi jăratecul vor fi depozitate în gropi speciale, iar încondiţii de vânt se va stinge cu apă.

BUTELIIDE GAZE LICHEFIATE

/ARAGAZ

Se interzice folosirea buteliilor de gaze lichefiate fărăregulatori (ceasuri) de presiune cu garnituri deteriorate ori cufurtunuri de cauciuc fisurate sau lărgite la capete.Se interzice cu desăvârşire încercarea cu flacără a etanşeităţiibuteliei, garniturilor regulatorilor de presiune sau afurtunului: verificarea se va face numai cu emulsie de apă cusăpun.Se interzice aşezarea sau păstrarea buteliilor de gaze înapropierea oricăror surse de căldură ori sub acţiunea directăa razelor solare.Se interzice încălzirea buteliilor ori folosirea acestora înpoziţie culcată, răsturnată sau înclinată.Este interzisă trecerea (transvazarea) gazului din butelie înorice alte recipiente sau folosirea de butelii improvizate.La aprinderea focului la aragaze sau sobe alimentate cu gazenaturale, folosiţi principiul gaz pe flacără (întotdeaunaaprindeţi întâi chibritul şi apoi manveraţi robinetul dealimentare cu gaz). Recomandăm utilizarea aprinzătoruluielectric.

POD

Este interzisă depozitarea de materiale lemnoase, furaje saualte materiale combustibile sau inflamabile (butelii, bidoane cuproduse petroliere, …) în podurile clădirilor.Este interzisă folosirea afumătorilor improvizate în podurileclădirilor prin scoaterea unor cărămizi din coş sau neridicareazidăriei coşurilor deasupra acoperişului ori lăsarea deschisă auşiţelor de curăţare.

AFUMATOARE

Se interzice folosirea afumătoarelor improvizate oriamplasarea acestora în magazii, şuri, remize, sub şoproanesau lângă materiale combustibile: afumătorile seconfecţionează din zidării de cărămidă şi materialeincombustibile şi se vor amplasa independent de celelalteconstrucţii din gospodărie.

STINGEREA INCENDIILOR LA GOSPODARII CETATENESTI

In cazul producerii unui incendiu la gospodării sau locuinţe veţi întreprindeurmătoarele acţiuni:

Ieşiţi în aer liber încercând, pe cât posibil, închiderea tuturorferestrelor şi a uşilor în încăperea unde s-a produs incendiul şi petraseul parcurs spre exterior.

Aceasta va conduce la încetinirea propagării incendiului şi chiar la limitarea pagubelor ce s-ar putea produce.

Ajutaţi copii, persoanele în vârstă şi cu handicap la evacuarea dinclădire.

De regulă, în caz de incendiu, copii autendinţa de a se ascunde sub pat, în dulapuri sau înalte locuri întunecoase. La evacuarea din clădirile cu ascensoare nu utilizaţi liftul. Riscaţi să rămâneţi blocaţi. Nu vă întoarceţi în locuinţa incendiată pentru a încerca salvarea unor bunuri materiale. Viaţa dumneavoastră este maide preţ. Instruţi şi copii în acest sens.

Telefonaţi la serviciul public de pompieri civili din localitate saudacă acesta nu este încă înfiinţat, la “981 sau 112” – telefonulpompierilor militari.

Pentru că, în caz de incendiu, orice secundă contează, este bine să chemaţi în ajutor, înprimul rând, serviciul public de pompieri civili din localitate. Aceştia sunt instruiţi şi ştiu

ce au de făcut. Pentru operativitate, este bine ca datele pe care le furnizaţi pompierilor să fie clare şi să răspundă la următoarele aspecte:

CINE ? IDENTIFICAREAPERSOANEI CAREA SUNAT

Mă numesc Ionescu Florian şi doresc să anunţ unincendiu.

telefonez de lanumarul 555.55.55

CE ? DESCRIEREAACCIDENTULUI PRODUS

Acesta s-a produs la vecinul meu. Nici el şi nicisoţia lui nu sunt acasă, dar este posibil ca înlocuinţă să se afle o femeie de 90 de ani şi doicopii, de 5 şi respectiv 2 ani.

incendiu. Eleste incuiat in casa

impreuna cu fratele lui

Alo! 981

care are 2 ani.CUM ? CUM SE

MANIFESTA INCENDIUL

Incendiul este deja vizibil din exterior. El s-aprodus într-o încăpere aflată la etajul 2,

UNDE ? LOCULACCIDENTULUI

al casei nr.34, aflată pe str. Mihai Eminescu nr.2.

bl.1, apt.6, etj1, sector1

Apoi aşteptaţi telefonul pompierilor pentru a confirma apeluldumneavoastră.

Numărul de telefon 981 sau 112 este GRATUIT, fie că sunaţi de la telefon public sau privat.

Veţi suna direct la pompierii militari în cazul:-accidentelor rutiere-salvări de la înălţime

-salvări din puţuri -salvări de la înec,având în vedere necesitatea unei pregătiri speciale şi utilizării unorechipamente specifice de intervenţie.

Nu veţi interveni pentru stingerea incendiului, dacă nu sunteţi echipatcorespunzător şi pregătit pentru salvarea persoanelor şi stingerea incendiilor.

Pompierii, civili sau militari, sunt echipaţi, dispun de utilaje şi vehicule de intervenţiespecifice şi sunt instruiţi pentru a interveniîn situaţii de urgenţă. De aceea, în momentul în careaceştia sosesc la locul incendiului este bine să nu îi incomodaţi şi în nici un caz nu le luaţiechipamentele pentru a interveni în locul lor. Veţi acorda tot sprijinul forţelor de intervenţie prin informarea acestora cu privire la modul de manifestare a incendiului până la sosirea pompierilor.

SURSE DE APRINDERELa iniţierea unui INCENDIU este necesară prezenţa:

1) unui MATERIAL COMBUSTIBIL (lemn, hârtie, cărbune, benzină, gaz metan)2) a AERULUI3) unei SURSE DE APRINDERE

SURSELE DE APRINDERE cel mai des întîlnite sunt:1.-cu flacără

* focuri în aer liber: focul de tabără focul pentru grătar focul pentru arderea vegetaţiei uscate

* flacăra: chibrit

lumânare* flacăra de la aparate termice

sobă aragaz

2.-termice* obiecte incandescente:

ţigara becul

* căldura degajatăde aparatele electrocasnice * coşuri defecte şi necurăţate

3.-electrice*scurtcircuit

4.-natura*căldura solară* trăsnet

Pentru a produce un foc trebuie să existe, în acelaşi timp şi spaţiu, pe lângă aer şi o cantitate suficientă de material combustibil,obligatoriu, sursa de aprindere.

Nu toate materialele se aprind la fel. Unele iau foc mai greu,altele imediat.

Dacă se întrerupe pătrunderea aerului în zona de ardere, foculse stinge.

CAUZE DE INCENDIU DE NATURĂ ELECTRICĂ

Incendiile provocate de instalaţiile electrice au o pondere ridicată în totalul incendiilor cupierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale importante.

INSTALAŢIA ELECTRICĂ este ansamblul de echipamente interconectate într-un spaţiudat, iar ECHIPAMENTUL ELECTRIC este orice dispozitiv folosit pentru producerea, transportul,distribuirea sau utilizarea energiei electrice.

In instalaţia electrică se utilizează un număr mare de aparate electrice care din punct de vedereal funcţiunilor pe care le îndeplinesc se clasifică în:

aparate de conectare (întrerupătoare, comutatoare, etc)aparate pentru pornirea motoarelor (reostate, autotransformatoare de pornire, etc)aparate de semnalizare (relee, lămpi, etc)aparate de măsură (ampermetre, voltmetre, etc)aparate de protecţie (relee, siguranţe, etc)

O atenţie deosebită trebuie acordată echipamentelor electrice utilizate în zonele cu pericol deexplozie, care trebuie să aibă asigurată o PROTECTIE ANTIEXPLOZIVA.

APARATELE DE PROTECŢIE sunt aparate care sesizează situaţiile anormale înfuncţionarea unor instalaţii electrice (suprasarcini, scurtcircuit, etc), protejând-o fie printr-o comandăpentru deconectarea automată, fie prin semnalizarea apariţiei situaţiei anormale (când nu există unpericol imediat).

Ele pot fi:

a).-siguranţele fuzibile au rolul de a întrerupe circuitul, în care sunt montate în serie, printopirea unui element conceput şi calibrat în acest scop, atunci când curentul care le parcurge depăşeşteo anumită valoare. In funcţionare normală, fuzibilul nu trebuie să se topească şi nici să-şi schimbecaracteristica de protecţie. Cel mai mare curent care poate trece prin fuzibil, timp nelimitat, fără caacesta să se topească sau să-şi schimbe caracteristica se numeşte curent nominal al fuzibilului. Acestcurent este cu 20-30% mai mic decât curentul minim de topire.

Alegerea unui fuzibil cu un curent nominal mai mare decât cel reieşit din calcule face ca el să nu se topească la suprasarcini sau să se topească cu întârziere la scurtcircuite, putând conduce astfel la distrugerea izolaţiilor sau la incendiu.

b) releele de protecţie şi semnalizare sunt utilizate în instalaţiile electrice mai complexepentru protejarea acestora contra diferitelor situaţii anormale de funcţionare (supracurenţi, tensiuneminimă, etc) prin comanda deconectării instalaţiei.

c).-întrerupătoarele automate asigură protecţia împotriva suprasarcinilor, a curenţilor descurtcircuit de valori medii şi a lipsei tensiunii de alimentare, acţionând printr-un impuls mecanicdirect de declanşare a întrerupătorului.

MATERIALELE ELECTROTEHNICE se clasifică în:* materiale conductoare (conductori din cabluri, conductori neizolaţi ai liniilor aeriene,bobinajele maşinilor şi aparatelor electrice, barele dispozitivelor de distribuţie, etc)* materiale izolante (mantale izolante)

CAUZE DE INCENDIU de natură electrică pot fi:1.-Regimurile anormale de funcţionare care apar în instalaţia electrică pot pune în pericol atât

viaţa personalului de exploatare cât şi instalaţia. Cele mai frecvente regimuri anormale care pot apareîn funcţionarea unei instalaţii electrice de joasă tensiune (utilizată în gospodării) şi care constituiecauze principale de incendiu de natură electrică sunt: supracurenţii; supratensiunile; scăderea tensiuniisub anumite limite apariţia tensiunii pe piese care în mod normal nu sunt sub tensiune

Principalele SURSE DE APRINDERE de natură electrică, rezultate în urma funcţionării înregim anormal a unei instalaţii sunt:

creşterea temperaturii datorită suprasarcinii sau curenţilor de scurtcircuit în conductoareşi aparateproducerea anormală de căldură în izolaţiiproducerea locală de căldură ca urmare a contactelor defectuoasearcuri amorsate între conductori sau între conductori şi masă

SUPRACURENTII constau în depăşiri ale intensităţii curentului nominal în instalaţii şiaparate electrice. In practică, un caz particular îl constituie contactele imperfecte, care determinăcreşterea intensităţii curentului electric şi încălzirea contactelor peste limitele admise. Când fenomenuldurează o perioadă lungă se poate ajunge la topirea şi sudarea contactelor, fiind posibilă producereaincendiilor. Contacte imperfecte pot apare de exemplu la tabloul electric (siguranţe nefixatecorespunzător) sau la aparate de conectare (întrerupătoare uzate). O altă categorie de defecte ce nu trebuie neglijată o reprezintă curenţii de defect care iaunaştere ca urmare a unui defect de izolaţie a aparatului electric. Curentul care se stabileşte prin izolaţieîntre un conductor şi masa metalică pusă la pământ poate provoca scurtcircuit dacă nu există aparatede protecţie.

SUPRATENSIUNILE reprezintă depăşirea tensiunii în regim permanent. La materialeleizolante solide, chiar dacă are loc la valori mici, are ca efect îmbătrânirea izolaţiei, reducându-sedurata de viaţă a acestora.

SCADEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE poate crea pericole în exploatarea aparatelorelectrice (exemplu: pentru un motor cu putere constantă, scăderea tensiunii duce la creştereaintensităţii curentului, care provoacă supraîncălziri).

Prin apariţia TENSIUNILOR PE PIESE care în mod normal nu sunt sub tensiune, se producsupraîncălziri locale periculoase.

In afara regimurilor anormale de mai sus, în funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelorelectrice pot apare evenimente ce se pot transforma în incendii în urma:

suprasolicitărilor mecanice poluării şi coroziunii acţiunii greşite a utilizatorului

2.-Arcul electric este o descărcare disruptivă continuă, între doi electrozi sub tensiune. Arculelectric apare în instalaţiile electrice şi în condiţii normale de funcţionare, în momentul deschiderii şiînchiderii circuitelor electrice prin intermediul contactelor mobile ale întrerupătoarelor. Cu câtcontactele sunt mai uzate, din cauza numărului mare de conectări, apar încălziri locale. Efectelepericuloase ale arcului electric ca sursă de aprindere şi de iniţiere a incendiilor rezultă din temperaturamare ce se produce (3000-5000 oC) şi cantităţii relativ mari de energie disipată în timp foarte scurt.Datorită temperaturilor mari, arcul electric poate provoca topirea elementelor metalice ale instalaţiei şiaprinderea materialelor izolante combustibile (uleiuri, hârtie, carton, cauciuc, etc).

Arcul electric poate apare ca sursă de aprindere în incendii de lanuri sau păduri ca urmare aruperii şi căderii la sol pe timp de vânt puternic a unui conductor de linie de înaltă tensiune. Aparatelede protecţie automate ale reţelei asigură deconectarea rapidă, dar, mai ales în perioada secetoasă, arculprodus este suficient pentru a aprinde materialele celulozice din apropiere.

3.-S cânteile electrice sunt descărcări disruptive în aer sau alt dielectric. Comparativ cu arculelectric care poate aprinde materiale combustibile din apropierea locului unde s-a produs, o scânteieelectrică poate aprinde doar amestecuri explozive sau inflamabile.

4.-Scurtcircuitul este contactul accidental, fără rezistenţă sau printr-o rezistenţă de valoaremică a două sau mai multe conductoare aflate sub tensiune. Scurtcircuitul apare când izolaţia dintredouă conductoare ale unei instalaţii electrice, ale unei reţele sau ale unui aparat se degradează şi celedouă conductoare, între care există o diferenţă de potenţial, ajung în contact. Un scurtcircuit produs într-o instalaţie electrică poate sau nu să iniţieze un incendiu. De regulă, scurtcircuitele în instalaţiile electrice sunt eliminate prin acţiune a elementelor de protecţie. In gospodării, scurtcircuitele pot deveni surse de aprindere în următoarele condiţii favorizante: a.- montarea instalaţiei direct pe elemente combustibile. Arcul electric format în urmascurtcircuitelor poate iniţia aprinderea suportului combustibil (lemn, carton, material plastic). O măsură preventivă, în acest caz, o constituie îngroparea instalaţiei electrice sub tencuialăsau protejarea ei cu tuburi metalice. b.-străpungerea unor pereţi, platforme, panouri combustibile fără luarea unor măsuri deprotecţie. c.-nerespectarea distanţelor faţă de elementele combustibile sau depozitarea de materialecombustibile în apropierea circuitelor electrice. d.-supradimensionarea elementelor de protecţie. e.-suprasolicitarea instalaţiei electrice prin folosirea de consumatori cu puteri ce depăşescputerea calculată prin proiect pentru reţeaua respectivă. f.- instalarea sau înlocuirea unor echipamente electrice de persoane nespecializate (cauzăfrecvent întâlnită îndeosebi în mediul rural). g.- utilizarea de cordoane neizolate electric şi mecanic sau deteriorate h.- folosirea aparatelor electrice cu improvizaţii 5.-Electricitatea statică In timpul mişcării, prin frecarea de alte corpuri, corpurile lichide, solidesau gazoase, îndeosebi cele cu rezistivitate mare (peste 105 cm) se pot încărca cu electricitatestatică). Electricitatea statică poate conduce la explozie sau incendii atunci când apar simultan treicondiţii: atmosferă ambiantă explozivă; descărcare disruptivă; energia eliberată prin descărcare estesuficientă pentru aprinderea amestecului aer-gaz sau aer-pulbere.

Exemple de materialele capabile să producă descărcarea electricităţii statice sunt: cauciucurinaturale şi sintetice, mase plastice, fibre artificiale, răşini sintetice, părul uman, sulfură de carbon, eter,benzină, hidrocarburi.

Activităţile tehnologice care favorizează producerea sarcinii electrostatice şi care genereazăfrecvent incendii prin descărcarea acestora sunt:

transportul lichidelor prin conducte cu viteză relativ mare (de regulă peste 0.7 m/s) transvazarea lichidelor şi umplerea sau golirea recipienţilor (exemplu: viteza

recomandată la ieşirea din ţevile ce asigură umplerea unui rezervor este de maxim 10m/s pentru acetone şi alcooli, 3,5-1 m/s pentru benzină şi motorină şi maxim 1 m/spentru ulei şi sulfură de carbon

mişcarea particulelor la măcinare, malaxare, amestecare, comprimare benzi transportoare sau transmisii (cu curea) în mişcare mişcarea rotoarelor de la turbine, compresoare, ventilatoare. derularea filmelor, peliculelor, benzilor de hârtie şi textile, foliilor din material plastic ambalarea substanţelor pulverulente în saci

Atenţie:Corpul uman intervine în aceste fenomene în trei moduri: 1.-generator de electricitate statică datorită mişcării corpului operatorilor (îndeosebicei cu îmbrăcăminte de nylon sau plastic) ori în timpul deplasării (un om cu încălţăminte dincauciuc care merge pe un covor în mediu uscat acumulează un potenţial de 14.000 V) 2.-transfer de sarcini electrostatice de la un material încărcat la corpul uman(îndeosebi la persoanele cu piele uscată) 3.-descărcarea electrostatică de la corp la pământ (mai rapidă la persoanele cu pieleumedă).

MASURI GENERALE PENTRU EVITAREAINCENDIILOR DE NATURA ELECTRICA

In vederea evitării producerii în gospodării a incendiilor de natură electrică se vor luaurmătoarele măsuri generale:

Executarea şi montarea instalaţiilor electrice conform prevederilor reglementărilor îndomeniu.

Amplasarea instalaţiilor şi aparatelor electrice în mediu uscat şi la distanţecorespunzătoare faţă de materialele combustibile.

Exploatarea şi întreţinerea aparatelor electrice potrivit precizărilor producătorului. Utilizarea în tabloul electric doar a siguranţelor calibrate sau montarea disjunctorilor. Folosirea doar a conductorilor cu izolaţii fără deteriorări, nesolicitaţi mecanic. Interzicerea conectării la priză a unui număr mai mare de consumatori faţă de cel pentru

care a fost proiectată instalaţia electrică. Asigurarea legăturilor la pământ. Solicitarea unei persoane autorizate şi calificate pentru remedierea defecţiunilor

constatate la o instalaţie sau aparat electric.

CAUZE DE INCENDIU DE NATURĂ TERMICĂ

SURSELE DE APRINDERE de acest tip se caracterizează prin nivelul termic ridicat,acţionat fie în contact direct cu materialele combustibile (conducţie termică), fie la distanţă prinradiaţie şi convecţie, în ambele cazuri ridicându-se temperatura materialelor la valori superioaretemperaturii de autoaprindere. Temperatura de autoaprindere este temperatura până la care estenecesar să se încălzească o substanţă combustibilă pentru a se aprinde fără a veni în contact cu o sursăde aprindere.

Radiaţia Orice corp emite radiaţii electromagnetice. Această emisie se face prin suprafaţă şinu depinde decât de natura suprafeţei şi de temperatura sa. Energia radiantă ajungând pe un corp, oparte din ea pătrunde în corp, transformându-se în energie termică, iar restul se reflectă la suprafaţa

corpului. Rolul radiaţiei este redus în iniţierea incendiului, dar mult mai important în evoluţia saulterioară (radiaţia flăcărilor, a corpurilor supraîncălzite).

Conducţia termică Reprezintă transportul direct al căldurii în interiorul aceluiaşi corp, înmasa căruia există diferenţe de temperatură sau în corpuri diferite atunci când acestea sunt în contact şiexistă diferenţă de temperatură între ele. Acest mod de transmitere a căldurii este caracteristiccorpurilor solide şi joacă un rol esenţial în faza de iniţiere a incendiilor: 1.prin contactul direct dintre un corp cu nivel termic ridicat (sursa de aprindere) cu unmaterial combustibil, căldura transmisă acestuia îi ridică temperatura până la valoarea deautoaprindere. 2. unele corpuri bune conducătoare pot transmite căldura preluată de la un obiect incandescent sau în urma unei acţiuni la distanţă (sudură, tăiere) – chiar şi în altă incintă - până la contactul cu un material combustibil, provocând aprinderea lui.

Convecţia Este o transmitere de căldură datorată unui fluid în mişcare, în care elementulconducător (fluidul) vehiculează energia termică din zona de temperatură mai ridicată în zona detemperatură mai joasă. Convecţia este un fenomen complex ce intervine cu deosebire în propagareaincendiilor (deplasarea fumului şi gazelor arse).

CAUZE DE INCENDIU de natură termică pot fi:1.-Corpuri incandescente (ţigara, becul, topiturile metalice) pot atinge temperaturi ridicate

(700-1500 oC). Un indice al temperaturii unui metal îl constituie culoarea.

700 oC 900 oC 1000 oC 1200 oC 1300 oC 1500 OC

1.1. Ţigara – prin teste s-a constatat că: materialele din bumbac 100% se pot aprinde de la resturi de ţigară chiar în 30

secunde, arzând mocnit în întregime.materialele din bumbac 67% s-au aprins în medie după 6-7 minute.

materialele din bumbac 50% s-au aprins după 5-10 minute şi au ars mocnit peporţiuni limitate.

materialele în întregime din fire şi fibre sintetice s-au degradat sub formă detopitură fără să se aprindă.

materialele de origine animală (lână, mătase naturală) se carbonizează foartepuţin şi nu favorizează arderea mocnită a ţigării.

vatelina se carbonizează fără a prezenta puncte de incandescenţă şi fără a seaprinde.

rumeguşul arde mocnit 2-3 ore după care se aprinde cu flacără.1.2.Becurile incandescente – se caracterizează prin temperatură ridicată la suprafaţa balonului

de sticlă care pot aprinde materialele combustibile cu punct de aprindere scăzut (hârtie, unele textile)când intră în contact cu acestea.

Atenţie: Incendii de acest tip sunt posibile în magazii, depozite, pivniţe unde prin aglomerarea mărfurilor, îndeosebi prin aşezarea în stive înalte, ambalaje vechi sau alte materiale combustibile ajung în apropierea becurilor incandescente. Producerea incendiilor este favorizată şi de ventilaţia slabă ce împiedică evacuareacăldurii becurilor.

1.3. Topituri de metale sau alte substanţe In cazul în care în urma unor manevre greşite saudefecţiuni (fisuri, deetanşări), cantitatea de material topit deversat este mare, propagarea incendiuluieste rapidă, iar intervenţia de stingere dificilă.

1.4. Brocuri de sudură şi particule incandescente Cele mai multe metale au densitate mare,ceea ce face ca particulele de metal să cadă repede şi să pătrundă în cele mai mici fisuri sau crăpături.

Un broc de sudură poate ajunge până la o distanţă de 10 m de punctul de lucru, la o temperatură de500-800 oC.

1.5 Jar, cenuşă, zgură In condiţiile în care depozitarea şi stingerea acestor reziduuri solide alearderii nu are loc conform reglementărilor, prin contact accidental (vânt, curenţi de aer, etc) cumateriale combustibile (fân, resturi vegetale, menajere sau textile) poate avea loc aprinderea acestora.

1.6. Scântei de la coşuri Au potenţial termic suficient pentru a iniţia aprinderea învelişuluicombustibil al unui acoperiş sau al unor materialele combustibile din vecinătate. Distanţa de acţiuneeste de circa 10-30 m.

2.-Căldura degajată de aparate termice 2.1.Sobele metalice apar ca surse de autoaprindere, îndeosebi ca urmare a unui situaţii

anormale de funcţionare:@ “fuga flăcării” (dispariţia bruscă a flăcării în arzător) – fenomen întâlnit în

condiţiile în care coşul nu este dotat cu apărătoare contra vântului.

Atenţie: In caz de stingere a flăcării în arzător, instrucţiunile fabricantului recomandă închiderea accesului combustibilului în arzător, răcirea acestuia şi abia apoi

reaprinderea lui. In caz contrar, combustibilul ajuns în arzătorul încălzit, se evaporă imediat şi la reaprinderea arzătorului se produce explozia.

@ amplasarea greşită a sobelor poate conduce la răsturnarea acestora, îndeosebi depersoane în stare de ebrietate sau copii. @ neetanşeităţile la îmbinările conductelor sau fisurarea conductelor conduce lascurgeri de combustibil pe elementele supraîncălzite ale sobei, cu posibilitatea iniţierii unui incendiu.

2.2. Aparatele de încălzit electrice (aeroterma, caloriferul, reşoul, radiatorul) şi aparateleelectrocasnice (fierul de călcat, televizorul) pot iniţia incendii ca urmare a unor defecţiuni de naturăelectrică, cât şi prin căldura transmisă de aparate, prin conducţie sau radiaţie, materialelorcombustibile pe care sunt amplasate sau din vecinătate.

2.3. Reşourile constituie un risc ridicat de incendiu atunci când sunt executate artizanal, cuimprovizaţii sau nesupravegheate.

2.4. Radiatorul electric (eleveuza), utilizat în crescătorii de păsări a generat un număr marede incendii prin:

ruperea legăturilor de suspendare determinând contactul cu paiele. aşezarea prea aproape de aşternutul de paie. scurtcircuit (corodarea conductorilor).

2.5. Radiatorul electrocasnic constituie sursă de incendiu dacă este lăsat sub tensiune încursul nopţii la distanţe prea mici de paturi sau dacă se usucă îmbrăcăminte pe el.

3.-Efectul termic al curentului electric La trecerea curentului electric prin orice conductor se degajă o cantitate de căldură, care în

cazul unei izolaţii corecte se disipează în mediul înconjurător. In cazul unei exploatări greşite,amplasarea pe materiale combustibile (lemn) favorizează aprinderea acestora. Din cauzasupraîncălzirilor conductorilor, are loc şi deteriorarea izolaţiei cu favorizarea unor defecţiuni electricede tip arc electric sau scurtcircuit, la rândul lor potenţiale surse de aprindere.

MASURI GENERALE PENTRU EVITAREAINCENDIILOR DE NATURA TERMICA

In vederea evitării producerii incendiilor de natură termică se vor lua următoarele măsurigenerale:

Interzicerea fumatului în locuri cu pericol de incendiu şi explozie. Amenajarea unor locuri speciale pentru fumat, dotate cu mijloace de primă intervenţie

în caz de incendiu. Executarea lucrărilor de sudură pe baza permisului de lucru cu foc, de către personal

specializat şi instruit, controlarea la finalizarea lucrării şi asigurarea mijloacelor de primăintervenţie în caz de incendiu.

Amplasarea instalaţiilor de încălzit, respectându-se distanţele de protecţie faţă dematerialele combustibile.

Utilizarea numai a instalaţiilor de încălzit fără improvizaţii sau defecţiuni. Curăţarea periodică a instalaţiilor de încălzit. Protejarea lămpilor cu incandescenţă cu globuri şi grătare de protecţie. Verificarea permanentă a suspendării radiatoarelor electrice tip eleveuza. Depozitarea în gropi speciale a cenuşii, jarului şi stingerea cu apă în caz de vânt.