flacăra olimpică

Republica Moldova, Chişinău, str. A. Puşkin 11Tel: (373 22) 22-31-83Fax: (373 22) 22-88-21e-mail: [email protected]

GHIDUL “FLACĂRA OLIMPICĂ“

AUTORMihai-Ionuț BURCIU

CO-AUTORIAnatolie POPUȘOIIrina ANTOȘCIUC-BURCIUAna Maria STRATOU

COORDONATORLucia JURAVSCHI

FOTOGRAFIIArhiva CIO Olympic.orgArhiva CNO Londra2012.comMuzeul Olimpic MDA Sochi2014.comN. Buceațchi RIA NovostiB. Harcenko AFPK. Buceațchi EFEA. Șvețova AGERPRESP. Gilham Allfun.mdR. Juilliart VIP MagazinJ. Evans John-HuetS. Doneț

TRADUCEREAna Maria STRATU

DESIGN&PREPRESSCornel JOSAN

COPERTĂCornel JOSAN

ISBN: 978-9975-66-380-9

TIRAJ: 11.000 ex.

TIPARELAN POLIGRAF, str. Mesager, 7Chişinău, 2014

COMITETUL NAŢIONAL OLIMPIC AL REPUBLICII MOLDOVA

Ghidul olimpic întitulat „Flacăra Olimpică”, care este editat sub egida Comitetului Național Olimpic, având în calitate de cuvânt de salut mesajele Preşedintelui CIO Thomas BACH şi al Preşedintelui CNO Nicolae JURAVSCHI, este un suport metodologic pentru Programul de educație olimpică „LECȚII OLIMPICE”, fiind distribuit lectorilor şi profesorilor de educație fizică şi sport din instituțiile de învățământ din țară. Menirea Ghidului Olimpic este să ajute învățătorii de educație fizică în realizarea sarcinii lor de bază de a transmite copiilor importanța sportului şi a spiritului olimpic în viața zilnică. Lecțiile sunt organizate de CNO şi Academia Națională Olimpică şi se desfăşoară cu participarea olimpicilor moldoveni, profesorilor de educație fizică, antrenorilor şi voluntarilor CNO. Aspectul educativ al Olimpismului şi al valorilor olimpice stau la baza caracterului unic al Mişcării Olimpice. Sportul reprezintă un puternic instrument şi are potențialul de a juca un rol fundamental în societate în general, dar mai cu seamă, în procesul de educație a tinerei generații.

DESPRE GHID

The Olympic Guide entitled “Flacăra Olimpică“ (”The Olympic Flame”), which is published under the auspices of the National Olympic Committee, including a greeting message from the IOC President Thomas BACH and NOC President Nicolae JURAVSCHI, serves as methodological support for the Olympic Education Program “OLYMPIC LESSONS”. It is being distributed to lecturers and teachers of physical education and sport in all the schools of the country. The aim of the Olympic Guide is to assist teachers of physical education in their essential task of instilling in children an appreciation of the importance of sport and the Olympic spirit in their daily lives. The Olympic Lessons are organized by the NOC in local schools and involves the participation of Moldovan Olympians, physical education teachers, coaches and NOC volunteers. The educational aspect of the Olympism and the Olympic values underlie the unique nature of the Olympic Movement. Sport is a powerful tool and has the potential to play a fundamental role for society in general, but especially in the education of the young generation.

ABOUT THE GUIDE

PARTICIPAREA SPORTIVILOR MOLDOVENI LA JOCURILE OLIMPICE

II

CUPRINS CAPITOLUL I MIȘCAREA OLIMPICĂ ............................................................... 09

1.1. MIȘCAREA OLIMPICĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA ................ 10

1.2. JOCURILE OLIMPICE ANTICE ...................................................... 21

1.3. JOCURILE OLIMPICE MODERNE ................................................ 26

1.4. SIMBOLURILE MIȘCĂRII OLIMPICE .......................................... 32

CAPITOLUL II PARTICIPAREA SPORTIVILOR MOLDOVENI LA JOCURILE OLIMPICE ............................................................ 38

2.1. CAMPIONII OLIMPICI AI MOLDOVEI ........................................ 39

2.2. RETROSPECTIVA PARTICIPĂRII SPORTIVILOR MOLDOVENI LA JO, EDIȚIILE 1960-2014 ............................. 60

CAPITOLUL III SPERANȚE OLIMPICE .............................................................. 109

3.1. JOCURILE OLIMPICE DE TINERET ............................................ 109

3.2. FESTIVALUL OLIMPIC AL TINERETULUI EUROPEAN ......... 115

CAPITOLUL IV ACȚIUNI OLIMPICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA ........................................................... 123

4.1. ZIUA OLIMPICĂ ............................................................................... 123

4.2. CINA OLIMPICĂ ............................................................................... 128

4.3. TROFEUL OLIMPIC ........................................................................ 131

4.4. SPORTUL ȘI FEMEIA ..................................................................... 132

4.5. PROIECTUL VALORI OLIMPICE “LECȚII OLIMPICE - 2014” ............................................................ 134

4.6. MUZEUL OLIMPIC .......................................................................... 136

4.7. AGENȚIILE TERITORIALE ALE CNO .......................................... 138

MIŞCAREA OLIMPICĂI

SPERANŢE OLIMPICEIII

ACŢIUNI OLIMPICE ÎN REPUBLICA MOLDOVAIV

4

I N TERNAT IONALOLYMP ICCOMM ITTEE

Mesajul PreşedinteluiComitetului Internaţional OlimpicThomas BACH

Ghidarea tinerei generaţii spre calea sportivă şi promovarea valorilor olimpice în rândul tinerilor reprezintă două priorităţi de bază a întregii Mişcări Olimpice. Anume în această direcţie şi-a orientat eforturile Comitetul Naţional Olimpic al Republicii Moldova prin intermediul a diverse activităţi şi programe încă de la fondarea sa.

Nu există o mai bună ilustrare a acestei constatări decât cel mai recent proiect numit “Proiectul Valori Olimpice”, lansat într-un an olimpic, aşa cum vom sărbători ediţia XXII a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci în februarie şi Jocurile Olimpice de Tineret de la Nanjing în luna august.

În cadrul acestui proiect de Lecţii Olimpice, susţinut de Solidaritatea Olimpică, CNO va publica “Flacăra Olimpică”, un Ghid Olimpic care va trece în revistă istoria Jocurilor Olimpice din antichitate până în timpurile moderne şi va relata, de asemenea, despre participarea olimpică a sportivilor săi şi realizările acestora.

Prin distribuirea acestui ghid în şcolile din Republica Moldova, CNO va folosi sportul ca un mijloc de a transmite tinerilor valorile olimpice de excelenţă, prietenie şi respect, astfel, promovând valori umane universale.

Aduc sincere felicitări şi mulţumiri Comitetului Naţional Olimpic al Republicii Moldova pentru acest proiect lăudabil, prin care CNO rămâne angajat mai mult decât oricând în promovarea şi diseminarea valorilor Olimpice printre cei care reprezintă viitorul Mişcării noastre şi a societăţii: tânăra generaţie.

5

Message from the Presidentof the International Olympic Committee

Thomas BACH

Getting the young generation onto the field of sport and exposing youngsters to the Olympic values are two of the main priorities for the whole Olympic Movement. This is exactly what the National Olympic Committee of the Republic of Moldova has endeavoured to do since its foundation through its diverse activities and programmes.

There is no better illustration of this than its latest project called the “Project of Olympic Values”, launched in an Olympic year, as we will celebrate the XXII Olympic Winter Games in Sochi in February and the 2nd Summer Youth Olympic Games in Nanjing in August.

At the heart of this project of Olympic lessons, supported by Olympic Solidarity, the NOC will publish the “Olympic Flame”, an Olympic guide which recounts the history of the Olympic Games from ancient to modern times, as well relates the Olympic participation of its athletes and their achievements.

By distributing this Guide in schools throughout the Republic of Moldova, the NOC will use sport as a means to introduce young people to the values of excellence, friendship and respect, thus also teaching them universal life values.

Congratulations and thanks to the National Olympic Committee of the Republic of Moldova for this commendable project through which the NOC remains committed more than ever to promoting and disseminating Olympic values to those who represent the future of our Movement and of society: the young generation.

6

Message from the Presidentof the NOC of the Republic of MoldovaNicolae JURAVSCHI

Integrating the Olympic ideals in the education system is an effective pedagogical method, contributing to the development of the human personality through the potential of sport and physical activity.

The Project of Olympic Values, launched by the NOC of the Republic of Moldova in 2014 known as Olympic Lessons, is intended to convey the Olympic values to young people motivating them to debate on the importance of practicing sport.

The publication Olympic Flame is a methodological tool for the Olympic Lessons and a reliable guide which will help young people to discover the beauty of sport. Through this guide, the NOC of the Republic of Moldova will provide young people with various answers concerning the meaning of the Olympic Movement and will challenge and inspire them to embrace and embody the Olympic values of excellence, friendship and respect.

Valuable information is included about the past and present of the Olympic Games helping children to understand their greatness and relevance today. The book will focus on the participation of Moldovan athletes in the Olympic Games.

I am convinced that the Olympic Lessons represent an effective way of teaching the physical and Olympic education, beneficial to the intellectual and emotional development of young people. I hope that schoolchildren and students will benefit from the important messages of this guide, helping them to enrich their personality.

7

Mesajul PreşedinteluiCNO al Republicii Moldova

Nicolae JURAVSCHI

Integrarea idealurilor olimpice în sistemul de educaţie reprezintă o metodă pedagogică eficientă care contribuie la dezvoltarea personalităţii umane prin intermediul potenţialului sportului şi activităţii fizice.

Proiectul Valorile Olimpice, lansat de CNO al Republicii Moldova în 2014 sub formă de Lecţii Olimpice, îşi propune să transmită tinerilor valorile olimpice şi să-i motiveze să dezbată subiecte cu privire la importanţa practicării sportului.

Publicaţia Flacăra Olimpică reprezintă suportul metodologic al Lecţiilor Olimpice şi un ghid sigur care va ajuta tinerii să descopere frumuseţea sportului. Prin intermediul acestui ghid, CNO al Republicii Moldova îşi propune să ofere tinerilor multiple răspunsuri cu privire la esenţa Mişcării Olimpice, dar şi să-i inspire să susţină şi să adopte valorile olimpice de excelenţă, prietenie şi respect.

Informaţii utile cu privire la Jocurile Olimpice antice şi moderne vor ajuta copiii să înţeleagă măreţia şi relevanţa lor actuală. Flacăra Olimpică pune accent deosebit pe participarea sportivilor moldoveni la ediţiile Jocurilor Olimpice.

Îmi exprim convingerea că Lecţiile Olimpice reprezintă o metodă eficientă de predare a educaţiei fizice şi olimpice, care este benefică pentru dezvoltarea intelectuală şi emoţională a tinerilor. Sper că elevii şi studenţii vor beneficia din plin de mesajele utile care se conţin în Flacăra Olimpică, contribuind la îmbogăţirea personalităţii lor.

UN DRAPEL,O ŢARĂ,O ECHIPĂ!

Compan e Farmaceutici ă

Balkan Pharmaceuticals

ÎMPREUNĂ SUSŢINEM ECHIPA OLIMPICĂ A REPUBLICII MOLDOVACOMITETUL OLIMPIC AL REPUBLICII MOLDOVA

MIŞCAREA O

LIMPICĂ ÎN

REPULICA MO

LDOVA

9

Jocurile Olimpice reprezintă un eveniment multi-sportiv internațional care se desfăşoară o dată la patru ani. Este cel mai grandios spectacol sportiv de pe planetă, fiind urmărit de zeci de milioane de persoane simultan de pe toate continentele globului pământesc.

CNO al Republicii Moldova a fost fondat la 29 ianuarie 1991. Efim JOSANU a fost ales Preşedinte, Nicolai AMBROSI - Secretar General, Valentin GUȚU - Prim-vicepreşedinte şi Alexandru GHEORGHIȚĂ - Vicepreşedinte, iar 51 de persoane au devenit membri ai CNO. În anul 1992, Republica Moldova a fost vizitată de Preşedintele Comitetului Internațional Olimpic, J.A.SAMARANCH. Marchizul Juan Antonio SAMARANCH a fost unul dintre promotorii mişcării olimpice în Republica Moldova. Sportivii moldoveni au participat la Jocurile Olimpice şi chiar au urcat pe podiumul olimpic încă din anul 1960, de la ediția de la Roma (Italia), când sportivii meleagurilor noastre concurau pentru echipa Uniunii Sovietice. În anul 1992, 13 sportivi din Republica Moldova au participat la Jocurile Olimpice de la Barcelona, în componența echipei unite a CSI. A fost o participare plină de glorie. Halterofilul Tudor CASAPU şi handbalistul Veaceslav GORPIȘIN au devenit campioni olimpici.

La 30 martie 2001, Adunarea Generală a CNO l-a ales pe Nicolae JURAVSCHI în funcția de Preşedinte.

MIŞCAREA OLIMPICĂ

Compan e Farmaceutici ă

Balkan Pharmaceuticals

Nicolae JURAVSCHI, Preşedinte CNOşi Jacques ROGGE, ex-Preşedinte CIO

Cristina VASILIANOV, Secretar General al CNO, Nicolae JURAVSCHI, Preşedinte CNO,

Thomas BACH, Preşedinte CIO şi Sergey BUBKA, Preşedinte CNO al Ucrainei

Nicolae JURAVSCHI şi ex-Preşedintele CIO Juan Antonio SAMARANCH

10

MIŞ

CARE

A O

LIM

PICĂ

ÎN R

EPUB

LICA

MO

LDOV

A

MIŞCAREA OLIMPICĂ în Republica Moldova

Primii membri ai CNO al Republicii Moldova

Primul Executiv al CNO

MIŞCAREA O

LIMPICĂ ÎN

REPULICA MO

LDOVA

11

Anul 1992 a fost unul care va rămâne în istorie prin vizita în țara noastră a Preşedintelui CIO - Juan Antonio SAMARANCH. În acelaşi an, Campionul Olimpic Tudor CASAPU a fost decorat cu Ordinul Republicii.

Momente de neuitat pentru Mişcarea Olimpică din Republica Moldova:Preşedintele CIO - Juan Antonio SAMARANCH, în vizită la Chişinău, aprilie 1992

Clipe istorice la Chişinău, mai 1999:Pere MIRO - reprezentant CIO

Efim JOSANU - Preşedinte CNO Juan Antonio SAMARANCH - Preşedinte CIOGrigore POPOVICI - Secretar General al CNO

Preşedintele CIO - Juan Antonio SAMARANCH, în vizită la Chişinău, transmite drapelul CIO

12

MIŞ

CARE

A O

LIM

PICĂ

ÎN R

EPUB

LICA

MO

LDOV

AEmblema Comitetului Național Olimpic al Republicii Moldova reprezintă o îmbinare a inelelor olimpice cu coroana domnitorului Moldovei Ștefan cel Mare - simbol național, care semnifică istorie, demnitate națională a poporului, coeziunea forțelor în lupta pentru independență, pace şi prosperitate, reunite sub flamura tricolorului. Autorul emblemei CNO, desemnată prin concurs republican, este Nicolai AMBROSI. În martie 1992 emblema a fost aprobată de CIO, înregistrată ulterior de AGEPI.

Ion HADÂRCĂ devine în anul 2003 autorul textului poetic al Imnului Olimpic Național, iar Valentin DÎNGA - compozitor al creației muzicale.

Nicolai AMBROSIautorul emblemei CNO al Republicii Moldova

Ion HADÂRCĂ, autorul Imnului Olimpic al CNO şi Nicolae JURAVSCHI, Preşedintele CNO

În anul 1993, la inițiativa CNO a fost fondată Academia Națională Olimpică. Primul Director al Academiei Naționale Olimpice a fost Pavel TOLMACIOV, Rector al Institutului Național de Educație Fizică şi Sport. În perioada anilor 2001 - 2013 Director al Academiei Naționale Olimpice a fost Veaceslav MANOLACHI, rector al Universității de Stat de Educație Fizică şi Sport. Din decembrie 2013, Director al Academiei Naționale Olimpice este Anatolie POPUȘOI, Doctor în Pedagogie, Antrenor Emerit al Republicii Moldova. Reprezentanți ai Republicii Moldova au participat cu regularitate la cursurile Academiei Internaționale Olimpice.

Anatolie POPUȘOI, directorul Academiei Naționale Olimpice, la cursurile Academiei Internaționale Olimpice

MIŞCAREA O

LIMPICĂ ÎN

REPULICA MO

LDOVA

13

Anul 1994 a fost unul de o mare însemnătate pentru olimpismul național, în Moldova venind în vizită Preşedintele EOC, care mai apoi a devenit şi Preşedinte al CIO, Jacques ROGGE. Șeful Departamentului Sport al Consiliului Europei, George WALKER, a vizitat Moldova în anul 1995. Prin decizia CIO, în anul 1995, Preşedintele Republicii Moldova Mircea SNEGUR a fost desemnat Personalitate a Mișcării Olimpice Mondiale.

Campionul Olimpic Tudor CASAPU are onoarea în anul 1996 să poarte Torța Olimpică pe străzile centrale ale oraşului Washington din SUA. În acelaşi an, Valentin GUȚU - Prim-vicepreşedinte al CNO a fost menționat cu trofeul CIO „Activitate sportivă”, în timp ce Nicolae JURAVSCHI - dublu Campion Olimpic la Seul, vice-Campion Olimpic la Atlanta, a fost decorat cu Ordinul Republicii.

În anul 1997, Efim JOSANU a fost reales în funcția de preşedinte al CNO, iar Grigore POPOVICI a devenit Secretar General. Nicolae JURAVSCHI şi Valentin GUȚU au fost aleşi în funcțiile de vice-preşedinți ai CNO. Numărul membrilor CNO a crescut pînă la 55. În acelaşi an, Rectorul USM, Gheorghe RUSNAC, a fost menționat cu Trofeul CIO „Educație Olimpică”. Directorul General al SA Moldtelecom, Stela ȘCOLA, a primit în anul 1998 Trofeul CIO „Partener Olimpic”.

CNO organizează cu regularitate stagiuni şi seminare de o importanță notorie pe temele: Sportul și Medicina, Sportul și Femeia, Sportul și Mediul înconjurător. Două lucrări ale reprezentanților Republicii Moldova de la concursul „Sportul și Arta” au fost expuse la Muzeul Olimpic din Lausanne, Elveția.Petru CADUC, antrenor al lotului de box, în anul 2000, a fost menționat cu trofeul CIO „Merit în Sport”. Petru GUZUN, Preşedinte al Federației de Dansuri Sportive, a fost decorat cu Ordinul Republicii Moldova.

Efim JOSANU, în vizită la Preşedintele Moldovei, Mircea SNEGUR

Preşedintele Asociației Comitetelor Naționale Olimpice Europene, Jacques ROGGE, alături de conducerea CNO la o întrevedere de la Viena în anul 1995

14

MIŞ

CARE

A O

LIM

PICĂ

ÎN R

EPUB

LICA

MO

LDOV

AÎn anul 1999, cu ocazia Zilei Mondiale Olimpice, Republica Moldova a fost vizitată, pentru a doua oară, de către Preşedintele CIO J.A.SAMARANCH. Cu această ocazie, CNO a inaugurat Aleea Olimpică pe Bulevardul Renaşterii din Chişinău. În acelaşi an a fost înființată Asociația Națională a Atleților Olimpici (ANAO), al cărei preşedinte este ales dublu-Campionul Olimpic Nicolae JURAVSCHI.

Preşedintele Republicii Moldova, Petru LUCINSCHI, a fost decorat cu Ordinul Olimpic, iar Preşedintele CIO, J.A.SAMARANCH, a fost decorat cu Ordinul Republicii Moldova. Primarul General al Chişinăului, Serafim URECHEANU, prin decizia CIO, a fost desemnat Personalitate a Mișcării Olimpice Mondiale. Mihai HÎNCU a fost menționat cu trofeul „Sportul pentru toți”.

Preşedintele CNO - N. JURAVSCHI, Preşedintele CIO - J.A. SAMARANCH, Prim-ministrul I. STURZA,

Primarul General al capitalei S. URECHEANUşi campionii olimpici L. POPOVA şi T. CASAPU,

participă la inaugurarea Aleii Olimpice din Chişinău

Preşedintele Republicii Moldova - P. LUCINSCHI şi Preşedintele CIO - J.A. SAMARANCH

Preşedintele CIO - J.A. SAMARANCH, alături de campionii olimpici Nicolae JURAVSCHI, Tudor CASAPU şi Larisa POPOVA, pe Aleea Olimpică din Chişinău

MIŞCAREA O

LIMPICĂ ÎN

REPULICA MO

LDOVA

15

La 29 ianuarie 2001, la Palatul Republicii din Chişinău, a avut loc festivitatea dedicată împlinirii a 10 ani de la fondarea CNO. Au participat reprezentanți ai CIO, dar şi reprezentanți ai Comitetelor Naționale Olimpice din peste 20 de țări (Georgia, Ucraina, Rusia, Belarus, Polonia, Turcia, Grecia, Bulgaria, Macedonia, etc.), veterani ai sportului, sportivi şi antrenori. Adunarea Generală a CNO, la 30 martie 2001, l-a ales pe Nicolae JURAVSCHI în calitate de Preşedinte. Vicepreşedinți - Mihai HÎNCU şi Tudor CASAPU. Secretar General - Grigore POPOVICI. Efim JOSANU, ex-Preşedinte, a fost ales Preşedinte de Onoare.

În anul 2001 au fost create 11 Agenții Teritoriale Olimpice în județele republicii. La Filarmonica Națională a avut loc prima gală sub egida CNO, „GALA OLIMPICĂ - 2001”.

Vladimir VORONIN, Preşedintele Republicii Moldova, în anul 2002, a fost decorat cu Ordinul Olimpic al Republicii Moldova, iar Preşedintele CNO, Nicolae JURAVSCHI, este decorat cu Ordinul Olimpic de aur al Asociației Comitetelor Naționale Olimpice.În anul 2002 a fost fondat ziarul olimpic Sport Plus, iar în acelaşi an a avut loc prima ediție a Săptămânii Olimpice în Moldova, dedicate Zilei Mondiale Olimpice, urmând ca în anul 2004 să fie creat Muzeul Olimpic din Moldova.

Executivul CNO al Moldovei, în şedință prezidată de Nicolae JURAVSCHI

Nicolai AMBROSIDirectorul Muzeului Olimpic al CNO

16

MIŞ

CARE

A O

LIM

PICĂ

ÎN R

EPUB

LICA

MO

LDOV

Aîn anul 2003, la Palatul Republicii, s-a desfăşurat Ședința Comitetelor Olimpice din CSI, în cadrul căreia Larisa POPOVA este premiată cu trofeul CIO „Sportul şi Femeia”. În anul 2004, Moldova se bucură de vizita Preşedintelui Comitetelor Olimpice Europene, Mario PESCANTE şi a Secretarului General, Patrick HICKEY. M. PESCANTE este decorat cu Ordinul Olimpic al CNO al Republicii Moldova.

Vizita oficială în Republica Moldova a Preşedintelui Comitetului Olimpic European, Mario PESCANTE

Preşedinția Republicii Moldova:Grigore POPOVICI - Secretar General al CNO

Patrick HICKEY - Secretar General al COEMario PESCANTE - Preşedinte al COE

Nicolae JURAVSCHI - Preşedinte al CNO

Adunarea generală a CNO al Republicii Moldova, în anul 2004, l-a reales în funcția de Preşedinte al forului național olimpic pe Nicolae JURAVSCHI. Secretar General - Grigore POPOVICI. Redacția ziarului Olimpic „Sport Plus” a fost menționată în 2004 cu trofeul CIO „Sport şi Media”. Comitetele naționale olimpice din Republica Moldova şi Rusia au semnat un acord de colaborare.

Acord de colaborare între CNO al RM (Preşedinte Nicolae JURAVSCHI) şi Comitetul Olimpic al Rusiei (Preşedinte Alexandr JUKOV)

MIŞCAREA O

LIMPICĂ ÎN

REPULICA MO

LDOVA

17

Nicolai AMBROSI şi Nicolae PIATAC sunt licențiați CIO în calitate de directori de Curs „Administrație sportivă”, în 2005. Tudor CASAPU - Campion Olimpic, Preşedinte al Federației de Haltere şi Iacob TIHMAN - Director General EFES „Vitanta Brevery Company” au fost decorați cu Ordinul Olimpic al Republicii Moldova. În anul 2006, Vadim ALBU, voluntar al Agenției Olimpice Orhei, este menționat cu trofeul CIO „Sportul și Literatura”.

Grigore POPOVICI, Secretar General al CNO şi Leonid TEGACIOV, Preşedinte al Comitetului Olimpic al Rusiei, sunt decorați cu Ordinul Olimpic al Republicii Moldova. În anul Jocurilor Olimpice torineze, 2006, este fondată revista „Sport Time”.

În anul 2007 are loc vizita de lucru a reprezentanților Solidarității Olimpice şi COE - Pamela VIPOND şi Gianluca DE ANGELIS.

Nicolae JURAVSCHI poartă Torța Olimpică pe străzile Romei în anul 2005, vestind JO de iarnă de la Torino 2006

În anul 2005, N. JURAVSCHI are onoarea să poarte Torța Olimpică pe străzile centrale ale capitalei Italiei, Roma, pentru a vesti Jocurile Olimpice de la Torino 2006.

În partea stângă - Pamela VIPOND (Solidaritatea Olimpică) şi Gianluca DE ANGELIS (EOC), într-o vizită la CNO al Moldovei

18

MIŞ

CARE

A O

LIM

PICĂ

ÎN R

EPUB

LICA

MO

LDOV

ANicolai AMBROSI, Director Executiv al CNO Moldova, a fost menționat cu trofeul CIO „Promovarea Olimpismului”. Efim JOSANU, Preşedinte de Onoare al CNO, Larisa POPOVA, Campioană Olimpică, Nicolae CIORNÎI, Preşedinte al Clubului de fotbal „Zimbru” şi Giani MERLO, Preşedinte AIPS, au fost decorați cu Ordinul Olimpic al Republicii Moldova. La 20 martie 2009, Adunarea Generală a CNO îl realege pe Nicolae JURAVSCHI în funcția de Preşedinte al CNO, iar în funcția de Secretar General pe Cristina VASILIANOV.

În 2009, Centrul de Medicină Sportivă a fost menționat cu trofeul CIO „Sportul și lupta contra dopajului”. Preşedintele CNO, Nicolae JURAVSCHI, efectuează o vizită la Solidaritatea Olimpică.

În anul 2011 este sărbătorită cea de-a XX-a aniversare de la fondarea CNO, la care participă cca. 500 persoane, inclusiv oficiali de stat, reprezentanți ai corpului diplomatic, etc. În cadrul acestei festivități, Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport, Igor DOBROVOLSCHI - Campion Olimpic, Nicolai AMBROSI - Director al Muzeului Olimpic, Petru CADUC - antrenor al lotului de box şi Anatol BALAN - Preşedinte al Federației de Atletism, au fost decorați cu Ordinul Olimpic al Republicii Moldova. Cu aceeaşi distincție pe parcursul anului au fost decorați Octavian MORARIU - Preşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi Alexandru CHIRPICENCO - antrenor al lotului național de kaiac-canoe.

În vizită la sediul Solidarității Olimpice, împreună cu Pamela VIPOND.

Nicolae JURAVSCHI - Preşedinte al CNO, în vizită la Comitetul Internațional Olimpic

MIŞCAREA O

LIMPICĂ ÎN

REPULICA MO

LDOVA

19

În vizită la sediul Solidarității Olimpice, împreună cu Pamela VIPOND.

La 10 iulie 2012 Comitetul Național Olimpic al Republicii Moldova a organizat ceremonia de prezentare a echipamentului olimpic şi de lansare a Mascotei Echipei Olimpice - DRĂGUȘOR.

Asemenea Dragonului dacic din antichitate, DRĂGUȘOR vrea să consolideze şi să fortifice spiritul de echipă al olimpicilor moldoveni, încurajându-i la performanțe înalte.

La ceremonia din iulie 2012 au participat Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae TIMOFTI şi Vicepreşedintele Parlamentului Moldovei, Liliana PALIHOVICI.

Preşedintele CNO - Nicolae JURAVSCHI, Preşedintele RM - Nicolae TIMOFTI şi Vicepreşedintele Parlamentului RM - Liliana PALIHOVICI

Nicolae JURAVSCHI - Preşedinte al CNO, în vizită la Comitetul Internațional Olimpic

20

MIŞ

CARE

A O

LIM

PICĂ

ÎN R

EPUB

LICA

MO

LDOV

A

CNO a participat în anul 2013, la Almaty (Kazakhstan), la Forumul Regional CSI, țările baltice şi Georgia, fiind reprezentat de Prim-Vicepreşedintele Nicolae PIATAC.

În anii 2012-2013, CNO a valorificat cu succes programul Solidarității Olimpice ce vizează creşterea nivelului de calificare al antrenorilor, colaborând cu federațiile de profil. Cursuri de formare pentru antrenori au fost organizate de CNO pentru antrenorii federațiilor de hipism, tenis, canotaj şi lupte.

Participanții Cursului de Administrație Sportivă, organizat de CNO

Participanții la Forumul Regional CSI, țările baltice şi Georgia - Kazakhstan 2013

JOCURILE O

LIMPICE AN

TICE

21

JOCURILE OLIMPICE ANTICEJocurile Olimpice antice, denumite originar Jocuri Olimpice (din greacă: Olympiakoi Agones) erau constituite din competiții atletice care aveau loc pe o arenă între diferite localități ale Greciei Antice.

Aceste competiții au început în anul 776 î.Hr. în Olympia (Grecia), şi s-au serbat până în anul 393 când au fost desființate de împăratul roman TEODOSIU I.

Se consideră anul 884 î.Hr. ca dată probabilă a primelor Jocuri Olimpice, totuşi, pentru istorici începând cu anul 776 î.Hr. există o cronologie exactă a competițiilor olimpice.

Jocurile Olimpice antice se desfăşurau la fiecare patru ani, vara, în zilele sărbătorilor lui ZEUS, în nord-vestul Peloponesului, în câmpia Olympia. Participau doar bărbații de origine greacă, în timp ce femeilor nu le era permisă prezența nici ca spectatoare. De asemenea, doar cetățenii liberi erau admişi, sclavii fiind excluşi.

Stadion din Olympia antică

Harta Greciei Antice

Teodosiu I

Parthenon, Atena (Grecia)

22

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE A

NTI

CEOrganizarea jocurilor, judecarea rezultatelor şi decernarea premiilor se făceau de către magistrați numiți HELLADONIKE. Jocurile durau cinci zile şi începeau cu o procesiune solemnă şi cu jertfe, cu defilarea concurenților şi jurământul olimpic. În ziua a doua avea loc întrecerea tinerilor de 18-20 ani după care, în ziua a treia întreceri de alergare, lupte, pugilat şi pancrațiu.

Cea mai disputată probă, cea de pentatlon avea loc în ziua a patra urmată de întrecerile „hoplitodorilor” (oameni înarmați), alergările de care şi călăria. De-a lungul timpului, ordinea întrecerilor s-a modificat de nenumărate ori. În ziua a cincea erau premiați învingătorii (Olimpionike, învingător la Olympia) care primeau o cunună din ramuri de măslin sălbatic. Cei care îşi mențineau titlul de campion la mai multe ediții succesive sau erau câştigători a mai multor jocuri care se desfăşurau pe teritoriul Greciei se numeau periodonikes.

Jocurile Olimpice au fost cele mai vechi dintre cele patru evenimente atletice naționale care făceau parte din jocurile periodos, sau de “circuit”. Celelalte trei au fost: Jocurile Pytice din Delphi, Jocurile Istmice din Corint şi Jocurile din Nemeea.

O deosebire importantă dintre Jocurile greceşti şi cele moderne este că toate evenimentele atletice indiferent de gradul de importanță erau organizate sub patronajul unei divinități. La Delphi era onorat zeul APOLLO, iar în Corint şi Nemeea zeul POSEIDON. Se credea că zeii le dau atleților forța fizică şi abilitatea necesară pentru a putea participa cu succes la Jocuri, şi drept urmare, atleții se închinau la zeitățile respective.

ZEUS - conducătorul zeilor de pe Muntele Olimp

Atleți, 440–435 î.Hr.

Lupte antice

Olympia

JOCURILE O

LIMPICE AN

TICE

23

În timpul jocurilor olimpice încetau orice conflicte politice şi militare dintre cetățile greceşti, instituindu-se aşa-zisa „pace olimpică”. Intervalul dintre două ediții se numea „olimpiadă”. Evenimentele importante din istoria acestei perioade sunt exprimate prin numărul de ordine al Olimpiadei: de exemplu, lupta de la Termopile a avut loc în primul an al Olimpiadei 75 (480 î.Hr.). Tradiția spune că începând cu anul 720 î.Hr. atleții concurau dezbrăcați.

Ultima ediție a jocurilor a avut loc în anul 392, fiind interzise doi ani mai târziu printr-un edict al împăratului roman TEODOSIU I, din prejudecată religioasă (acesta era creştin, iar membrilor acestui cult le repugnau toate tradițiile legate de religiile păgâne), el ordonând distrugerea clădirilor Olimpiei. Până la acest moment final, timp de 12 secole Jocurile Olimpice s-au desfăşurat neîntrerupt o dată la patru ani; au avut loc 293 de ediții. În anul 426, TEODOSIU AL II-LEA a ordonat distrugerea edificiilor din Olympia.

Leonidas la Termopile, Lupta de la Termopile - 480 î.Hr.

Participanţii Jocurilor Olimpice anticeCompetitorii puteau proveni din orice clasă socială. Chiar dacă antrenorii acelor vremuri primeau sume imense pentru a pregăti tinerii familiilor înstărite, sportivii care nu îşi permiteau un astfel de profesor erau sprijiniți de către cetate, cea care le oferea banii necesari antrenamentelor. Inițial, jocurile erau deschise doar vorbitorilor de limba greacă, fiind înregistrați competitori din toate coloniile meditareneene sau din cele de la Marea Neagră. Odata cu adoptarea Olimpiadei de către romani, aceasta va căpăta un caracter universal, istoria menționând printre concurenți, pe lângă sportivii latini chiar şi un rege armean.

Niciun sclav sau barbar nu avea dreptul de a concura la Jocurile Olimpice. Orice persoană care comisese o crimă sau care furase dintr-un templu primea interdicția de a mai participa vreodată la competiții.Festivalul era interzis şi femeilor măritate care nu puteau nici măcar să privească întrecerile, orice abatere fiind pedepsită cu moartea. Cu toate acestea, virginele şi preotesele zeiței DEMETER erau binevenite. Și totuşi, istoria menționează o astfel de abatere, atunci când KALLIPATEIRA, mama unui competitor s-a deghizat în antrenor pentru a-şi pregăti fiul al cărui tată murise. Descoperită, KALLIPATEIRA va fi totuşi iertată de către organizatori în semn de respect pentru familia ei din care făceau parte nu mai puțin de şase campioni olimpici, inclusiv fiul pe care îl antrenase.

Gravură pe perete din timpul primelor jocuri olimpice

Teodosiu al II-lea

24

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE A

NTI

CE

Primul câştigător al unei probe olimpice se pare că a fost KOROIBOS, un bucătar grec, cel care a fost cel mai rapid în proba de alergare în anul 776 î.Hr. Chiar dacă, inițial, competiția era destinată exclusiv oamenilor liberi vorbitori de limbă greacă, Olimpiada avea să numere în rândul câştigătorilor ei şi câteva personalități străine: împărații romani TIBERIUS şi NERO, câştigători ai curselor hipice, VARASTADES, rege al Armeniei, campion olimpic la box şi FILIP AL II-LEA al Macedoniei, învingător la cursele de cai.

Primele probe sportive din cadrul Jocurilor OlimpicePrimele mențiuni istorice cu privire la Jocurile Olimpice vorbesc despre existența unei singure probe, cea de alergare, stadion, în care atleții se întreceau pe o distanță de aproximativ 190 de metri, atât cât însemna o lungime de stadion. Proba era asemănătoare cu cea din zilele noastre, atleții concurând pe culoare delimitate, împărțite de jaloane în cinci distanțe egale.

De abia în 724 î.Hr., 52 de ani mai târziu față de prima competiție olimpică recunoscută, grecii vor introduce o nouă probă sportivă, cea cunoscută sub numele de diaulos, proba de alergare care cuprindea două lungimi de stadion sau un tur complet al acestuia. Cea de a treia disciplină sportivă va fi tot una de alergare, dolichos, în 720 î.Hr. pe o distanță de 4800 de metri şi era asemănătoare cu maratonul de astăzi, având în vedere că atleții începeau şi terminau cursa pe stadion.

Următorii aproape două sute de ani vor aduce noi probe sportive într-o competiție în care victoriile începuseră să fie considerate mai importante decât câştigarea unui război :

• Pentatlon (708 î.Hr.) – proba care constă din cinci discipline distincte: aruncare discului, alergare, săritura în lungime, lupte şi aruncarea suliței.• Box sau Pygmachia (688 î.Hr.)• Cursele hipice (608 î.Hr.)• Pankration (648 î.Hr.) – disciplină sportivă care a dispărut de-a lungul timpului şi care îmbina boxul cu luptele, într-o formă asemănătoare artelor marțiale mixte.• Hoplitodromos (580 î.Hr. sau 520 î.Hr.) – proba de alergare în care atleții concurau circa 380, respectiv 760 de metri.

Cursă de alergare din antichitate

Hoplitodromos

Stadionul din Nemeea antică

Gravură pe perete din timpul primelor jocuri olimpice

JOCURILE O

LIMPICE AN

TICE

25

Deşi au fost cei care au introdus proba de box între celelalte evenimente sportive ale Olimpiadei, spartanii nu au participat niciodată la meciuri, considerând că o eventuală înfrângere ar fi fost prea defăimătoare. Altfel, boxul se practica pe scară largă în rândul armatei spartane cu scopul de a întări osătura feței în perspectiva viitoarelor războaie.

Comparativ cu Jocurile Olimpice moderne, arbitrii antici considerau precizia cu care era lansat un disc la fel de importantă ca şi distanța la care era aruncat acesta. Discurile erau confecționate din piatră, fier sau bronz în forma unei farfurii. Dimensiunile acestora variau atâta vreme cât se considera că tinerii nu pot arunca o greutate la fel de mare ca şi seniorii.

Statuie - aruncarea discului Frunzele şi ramurelele de măslin erau considerate un simbol de abundență, glorie

şi pace, fiind folosite pentru încununarea învingătorilor de jocuri şi războaie.De-a lungul anilor, Măslinul a rămas un simbol de pace, înțelepciune, glorie, fertilitate, putere şi puritate.

Învingătorii Jocurilor Olimpice antice primeau pe podium coronițe din ramuri de măslin. Măslinele sunt lăudate şi preamărite în Cărți Sfinte ca fiind prețioase şi reprezentând una dintre cele mai importante plante.În Grecia Antică, uleiul de măsline era folosit la miruirea regilor şi a atleților şi era ars în lămpile sacre din temple, ceea ce sta la baza „flăcării eterne” a Jocurilor Olimpice.

Statuie, simbolul învingătorilor -

coroana de măslin

Grecia Antică, încoronarea campionilor olimpici Motto-ul sportivilor de la Jocurilor Olimpice moderne, ‘’Important

este să participi’’, ar fi putut părea, cel mult, o glumă bună în Grecia antică, acolo unde atleții se rugau pentru ‘’Victorie sau moarte’’. Poate tocmai această mentalitate a fost cea care a dus la naşterea unor campioni ale căror reuşite se confundă azi cu faptele eroilor din mitologie. Cu siguranță, cel mai titrat atlet al antichității a fost Milo din Croton.

Primii câștigători ai probelor olimpice:

• Stadion – Koroibos din Elis (746 î.Hr.)• Diaulos – Hypenus din Elis (724 î.Hr.)• Dolichos – Acantus din Laconia (720 î.Hr.)• Hoplitodromos – Damaretus din Herea (520 î.Hr.)• Lupte – Eurybatus din Laconia (708 î.Hr.)• Box – Onomastus din Smirna (688 î.Hr.)• Pankration – Lygadmis din Siracuza (648 î.Hr.)• Pentatlon – Lampis din Laconia (708 î.Hr.)• Cursele hipice – Pagon din Teba (680 î.Hr.)

Gravură antică, olimpici purtând ramuri de măslin

Box antic

26

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE M

ODE

RNE

JOCURILE OLIMPICE MODERNEDupă 1.500 de ani de întrerupere, după ce TEODOSIU al II-lea a ordonat distrugerea tuturor edificiilor sportive din Olympia, în 1896, la Atena (Grecia), au fost reluate Jocurile Olimpice. Reconstruirea acestui eveniment sportiv s-a datorat francezului Pierre de COUBERTIN. Un rol important în reînvierea Jocurilor Olimpice l-a jucat şi Evanghelie ZAPPA.

S-a descoperit că pe durata secolului al XVII-a, termenul OLIMPIC s-a utilizat în diferite competiții sportive. Primul eveniment sportiv care a purtat un astfel de nume au fost Jocurile Olimpice Cotswold, o competiție sportivă desfăşurată în Anglia, organizată între 1612 şi 1642 de către avocatul Robert DOVER.

Între 1796 şi 1798, în Franța, s-a desfăşurat Olimpiada Republicană, încercându-se să se copie formatul Jocurilor Olimpice antice. Doctorul William Penny BROOKES, în anul 1850, la Much Wenlok (Anglia), a organizat un eveniment sportiv sub denumirea de Jocurile Olimpice de la Wenlock. La Liverpool (Anglia), între 1862 şi 1867, John HULLEY şi Charles MELLY au organizat evenimentul sportiv Grand Olympic Festival.

În anul 1865 a fost fondată Asociația Olimpică Națională de la Liverpool, care mai apoi avea să devină actuala Asociație Olimpică a Marii Britaniei, urmând ca în 1866, la Crystal Palace, să fie organizate Jocurile Olimpice Naționale ale Marii Britaniei.

Planul sportiv al lui Robert DOVER

Comitetul Olimpic Internaţional și începutul unei noi ere

Comitetul Internațional Olimpic este o organizație cu sediul la Lausanne (Elveția), înființată de Pierre de COUBERTIN şi Demetrios VIKELAS la data de 23 iunie 1894.

Fondatorii Comitetului Internațional Olimpic

JOCURILE O

LIMPICE M

ODERN

E

27

Pierre de COUBERTIN a fost un istoric şi pedagog francez, născut într-o familie de aristocrați. În timpul studiilor sale pedagogice privind influența sportului în formarea tinerilor a fost impresionat de modelul englez conceput de Thomas ARNOLD la Școala de Rugby şi de Olimpiadele Greciei Antice. Odată ajuns aici, visul său de a reînvia Jocurile Olimpice a fost precis conturat.

Evanghelie ZAPPA a fost o personalitate născută în Grecia, dar care a avut şi teritorii importante în România. Pe cheltuiala lui s-au organizat Jocurile Olimpice din anul 1896 (Olimpiada Zappeiană) şi tot pe banii lui s-a construit complexul olimpic ce cuprindea un stadion, un amfiteatru pentru întrecerile de gimnastrică, săli de conferințe şi alte clădiri.

Din inițiativa lui Pierre de COUBERTIN, la primul Congres al Comitetului Internațional Olimpic (CIO) din 18-23 iunie 1894, de la Paris, s-a hotărât ca oraşul Atena din Grecia să fie gazda Jocurilor Olimpice din 1896.

Au participat 14 țări şi 241 de sportivi care s-au întrecut în 43 de probe din 9 sporturi. Deşi numărul de participanți a fost mic după standardele de azi, pentru acea vreme a fost cea mai mare participare internațională la un eveniment sportiv. Ceremonia a fost deschisă de regele GEORGE I al Greciei chiar în ziua în care se sărbătoreau 75 de ani de la obținerea independenței Greciei.• În locul unei arene antice s-a ridicat Stadionul Panathinaikos, construit în formă de „U”• Numărul de spectatori la ceremonia de deschidere a fost estimat la 80.000• Mai mult de jumătate din totalul sportivilor înscrişi în concurs au aparținut Greciei• Proba de maraton (40 km) s-a desfăşurat pe acelaşi traseu pe care soldatul atenian Philipides l-a străbătut cu 2.386 de ani înainte pentru a anunța atenienilor victoria în fața perşilor.

Stadionul Panathinaikos din Atena 1986

Afişul oficial al Jocurilor Olimpice de la Atena 1896

Pierre de COUBERTIN

Evangelos ZAPPAS

28

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE M

ODE

RNE

În spiritul tradiției antice greceşti, femeile nu au luat parte la aceste prime întreceri olimpice. Stamata REVITHI, poreclită Melpomene după muza tragediei în mitologia greacă, a protestat alergând maratonul pe 11 aprilie, a doua zi după proba desfăşurată de sportivii bărbați.• Primul titlu olimpic a fost câştigat la triplusalt de americanul James CONNOLLY.• Proba de 100 de metri fiind primul eveniment sportiv desfăşurat la Olimpiadă, primul câştigător olimpic poate fi considerat americanul Francis Lane care a terminat cursa în 12,2 secunde.• În fața publicului său, grecul Spiridon LOUIS a câştigat proba de maraton. Aceasta a fost singura cursă la care a participat dar victoria l-a făcut erou național al Greciei.• Învingător la gimnastică, germanul Carl SCHUMANN a reuşit performanța să termine învingător şi la lupte.După jocuri, COUBERTIN şi CIO împreună cu regele GEORGE I şi alți competitori de la Atena au cerut ca toate Jocurile Olimpice să se desfăşoare la Atena. Totuşi Jocurile Olimpice de vară din 1900 erau planificate să aibă loc la Paris şi excluzând aşa numitele Jocuri Olimpice Intercalate din 1906, Olimpiada a revenit la Atena abia în anul 2004.

Prima apariție feminină la Jocurile Olimpice moderne datează de la ediția din anul 1900 desfăşurată la Paris (Franța). Chiar şi aşa, între anii 1900 şi 1992, mai bine spus până la Jocurile Olimpice de la Barcelona, 35 de țări ale lumii continuă vechea tradiție şi deleagă la competițiile olimpice doar bărbați.

În anul 2000, Bahrein a delegat în premieră două femei la Jocurile Olimpice de la Sydney. La ediția din anul 2004, Afganistan a fost reprezentat de două sportive, iar Emiratele Arabe Unite au fost reprezentate de două femei la Jocurile Olimpice de la Beijing din anul 2008.

În anul 2010, doar trei țări ale lumii, Brunei, Arabia Saudită şi Qatar, continuau a fi țări fără participare feminină la Jocurile Olimpice. Înainte de ediția olimpică de la Londra din anul 2012, Directorul pentru Relații din Golf, Ali Al-Ahmed, a solicitat interzicerea delegației Arabiei Saudite la Jocurile Olimpice dacă nu acceptă în lotul olimpic şi femei. Cum Londra 2012 bătea la uşă, Qatar a anunțat că va trimite patru sportive la ediția din Anglia.

James Brendan CONNOLLY primul campion

olimpic al erei moderne

Tir cu arcul, participarea feminină la Jocurile Olimpice

Astfel, cu presiunea enormă exercitată de către Comitetul Internațional Olimpic asupra celor trei țări, ediția Jocurilor Olimpice de la Londra 2012 a fost prima în care fiecare țară a avut în delegație şi sportive.

Charlotte COOPERprima femeie câştigătoare a aurului olimpic la tenis

Apariţia femeilor la Jocurile Olimpice

JOCURILE O

LIMPICE M

ODERN

E

29

Boicotarea Jocurilor Olimpice

BOICOTURI

1976

1980

1984

Participanți între 1976 -1980

Boicotul olimpic a apărut la Mebourne 1956, ediție boicotată de Olanda, Spania şi Elveția pentru a protesta contra represiunii sovietice în Ungaria; în plus, Cambodgia, Egipt, Irak şi Liban au boicotat Jocurile în timpul Crizei Suez. În 1972 şi 1976 un număr mare de țări africane au amenințat CIO cu boicotul Jocurilor Olimpice pentru a forța interzicerea participării Africii de Sud, Rodesia şi Noua Zeelandă. CIO a cedat în primele două cazuri, dar în 1976 a refuzat deoarece boicotul consta în protestul împotriva prezenței echipei de rugby a Noii Zeelande în Africa de Sud, iar rugbiul nu era sport olimpic. Douăzeci şi două de țări (Guyana a fost singura țară

în afara continentului african) au boicotat Olimpiada de la Montreal deoarece i s-a permis Noii Zeelande să participe la competiție. În 1980 şi 1984 opozanții Războiului Rece şi-au boicotat reciproc Jocurile Olimpice. Statele Unite urmate de alte 64 de țări au refuzat să participe la JO de la Moscova pentru a protesta împotriva invaziei Afganistanului de către armata sovietică. Boicotul a redus numărul țărilor participante la 80. A fost cel mai mic număr de țări participante la JO după 1956. Uniunea Sovietică şi alte 14 țări din blocul estic (cu excepția României) n-au participat la JO de la Los Angeles, argumentând că securitatea sportivilor nu ar fi fost garantată.

Dopajul, violenţa și terorismul

Una din problemele principale ale Jocurilor Olimpice este dopajul. La începutul secolului XX, mulți sportivi olimpici au început să folosească medicamente pentru a-şi îmbunătăți performanțele sportive. Primul caz de deces la Jocurile Olimpice din cauza dopajului a avut loc în 1960, la Roma. În timpul cursei de ciclism, danezul Knut ENEMARK JENSEN a căzut de pe bicicletă şi mai târziu a murit. Autopsia a arătat că sportivul se afla sub influența amfetaminelor. După acest episod, CIO a introdus testul antidoping. Primul sportiv olimpic găsit pozitiv la testul antidoping a fost pentatlonistul suedez Hans-Gunnar LILJENWALL la Jocurile Olimpice din 1968.

Logoul Agenției Mondiale Anti-doping

30

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE M

ODE

RNE

Marion JONES - americanca a admis în 2007 că a folosit steroizi înainte de a câştiga cea de-a cincea medalie la Jocurile Olimpice de vară din 2000

Debutul Jocurilor Olimpice de Iarnă

La sfârşitul anilor 1990, CIO a luat inițiativa şi a organizat o luptă împotriva dopării, condusă de Agenția Mondială Antidoping. Jocurile Olimpice de vară din 2000 şi Olimpiada de iarnă din 2002 au arătat că bătălia nu s-a terminat; câțiva medaliați au fost descalificați după ce au fost depistați pozitiv. La JO de la Sydney 2000, gimnastei Andreea RĂDUCAN i s-a retras medalia de aur la individual compus, după ce controlul antidoping a ieşit pozitiv la efedrină, din cauza unei pastile de nurofen administrate de medicul echipei. În ciuda a ceea ce COUBERTIN a sperat, Olimpiada nu a adus pacea totală în lume. De fapt, trei Olimpiade au fost anulate din cauza războiului: Olimpiada de vară din timpul Primului Război Mondial şi

Olimpiadele de vară şi de iarnă din 1940 şi 1944 din cauza celui de-al Doilea Război Mondial.

Terorismul a devenit recent o amenințare pentru Jocurile Olimpice. În 1972, când s-au desfăşurat Jocurile de vară de la München, 11 membri ai echipei olimpice israeliene au fost luați ostateci de un grup extremist palestinian „Septembrie negru”; zece din ei au fost ucişi. În timpul Olimpiadei de vară de la Atlanta din 1996, a avut loc un atac terorist cu bombă în Centennial Olympic Park în care au murit 2 persoane şi 111 au fost rănite. Jocurile Olimpice de iarnă din 2002 de la Salt Lake City au fost primele Jocuri de la atacurile din 11 septembrie. Măsurile de securitate au fost fără precedent.

Primele Jocuri Olimpice de iarnă au avut loc în 1924 în Franța la Chamonix. Până în 1992, jocurile s-au desfăşurat în aceiaşi ani ca şi Jocurile Olimpice de vară. Din anul 1994, ele au loc tot la patru ani dar decalate cu doi ani față de jocurile de vară.La Congresul Comitetului Internațional Olimpic de la Lausanne, din iunie 1921, Contele Clary şi Marchizul de Polignac, membrii francezi ai CIO, au pus în discuție organizarea unor Jocuri Olimpice consacrate doar sporturilor de iarnă, reprezentanții țărilor scandinave au sărit ca arşi; nu puteau fi de acord cu o competiție care ar fi diminuat teribil

importanța Jocurilor Nordice, pe care le organizau încă din 1901. Aceea era însă o manifestare sportivă cu caracter local şi, în plus, mai multe țări din Europa Centrală şi Occidentală se aflau şi ele în poziția (şi aveau posibilitatea) de a organiza un asemenea concurs – au plusat francezii. Mai mult, câteva sporturi de iarnă fuseseră deja incluse în programul olimpic: probele de patinaj artistic, în cadrul Jocurilor Olimpice de vară de la Londra, din 1908 (un prim paradox, iată, care se cerea soluționat), iar hocheiul pe gheață, în programul JO de vară de la Anvers din 1920.

Hans EIDENDEUG sare de pe trambulina din Chamonix, în februarie 1924La Lausanne, în 1921, se cerea astfel „tratament egal pentru

sporturile de iarnă”, iar Comitetul Internațional Olimpic identifica o formulă de compromis, acordând patronajul său pentru organizarea unor „Jocuri de Iarnă”, cu ocazia celebrării celei de-a opta Olimpiade din era modernă, de la Paris, în 1924. Viitoarea competiție dedicată sporturilor de iarnă nu primea încă statut olimpic, dar urma să fie organizată tot de către francezi, în preziua jocurilor pariziene.

Anders HAUGEN, sarituri cu schiurile la Jocurile Olimpice 1924

JOCURILE O

LIMPICE M

ODERN

E

31

Președinţii Comitetului Internaţional Olimpic

Thomas BACH [2013 - prezent]

Jacques ROGGE[2001 - 2013]

Juan Antonio SAMARANCH [1980 - 2001]

Michael MORRIS KILLANIN [1972 - 1980]

Avery BRUNDAGE [1952 - 1972]

Johannes Sigrid EDSTROM [1946 - 1952]

Henri de BAILLET-LATOUR [1925 - 1942]

Pierre de COUBERTIN [1896 - 1925]

Demetrius VIKELAS [1894 - 1896]

32

SIM

BOLU

RILE

MIŞ

CĂRI

I OLI

MPI

CE

SIMBOLURILE MIŞCĂRII OLIMPICE

Motto-ul olimpic Motto-ul Mişcării Olimpice, citatul latin “Citius, Altius, Fortius” , care înseamnă “Mai Repede, Mai Înalt, Mai Puternic”, a fost propus de Pierre de Coubertin cu ocazia fondării Comitetului Internațional Olimpic, în anul 1894 şi a fost introdus odată cu Jocurile Olimpice de la Paris, 1924.

Un alt motto, neoficial dar foarte cunoscut, preluat de către Coubertin dintr-o ceremonie ținută de episcopul de Pennsylvania, la Jocurile Olimpice de la Londra din 1928, constă în fraza: “Cel mai important lucru nu este să câștigi, ci să participi!”.

Inelele olimpiceCele cinci inele întrepătrunse reprezintă cele cinci continente ale lumii şi semnifică uniunea dintre ele şi întâlnirea sportivilor din întreaga lume. Culorile celor cinci cercuri olimpice (albastru, negru, roșu, galben, verde), precum şi culoarea albă a fundalului lor, reprezintă culorile existente pe toate steagurile țărilor lumii.

Fiecare ediție a Jocurilor Olimpice are propria-i emblemă olimpică, în care sunt integrate cele 5 cercuri olimpice alături de elemente reprezentând oraşul şi țara gazdă, dar şi cultura specifică acesteia. Emblemele olimpice sunt create şi propuse de către Comitetul de Organizare al Jocurilor Olimpice.

Drapelul Olimpic

Steagul afişat cu ocazia Jocurilor Olimpice cuprinde simbolul şi semnificația celor cinci cercuri întrepătrunse. Pierre de COUBERTIN a fost inspirat în alegerea acestui drapel al Olimpiadei de către psihiatrul Carl JUNG, care considera inelul ca o expresie a continuității şi a ființei umane.

Drapelul olimpic, defilare spre arborare la Jocurile Olimpice de la Londra 2012

Inelele Olimpice pe Turnul Londrei 2012

Medalie olimpică din 1948

SIMBO

LURILE MIŞCĂRII O

LIMPICE

33

Imnul OlimpicImnul Olimpic este interpretat în timpul înălțării Drapelului olimpic cu ocazia Ceremoniilor de Deschidere şi Închidere ale Jocurilor Olimpice. Imnul olimpic este o piesă muzicală compusă de Spyridon SAMARAS pe versurile poetului grec Palamas.

Imnul a fost cântat pentru prima dată la Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Atena din anul 1896, dar nu a fost declarat ca Imn Olimpic până în anul 1957.

Flacăra Olimpică

Torţa Olimpică

Flacăra olimpică este aprinsă la Olympia (Grecia) şi purtată până în oraşul gazdă de atleți. Aceasta joacă un rol important la Ceremonia de deschidere şi arde pe tot parcursul olimpiadei. O flacără arzând neîntrerupt în timpul desfăşurării Jocurilor Olimpice, simbolizând focul furat de la zei de către Prometeu, tradițională în olimpiadele antice, a fost reintrodusă în anul 1928, cu prilejul Jocurilor Olimpice de la Amsterdam.

Torța care poartă flacăra olimpică din Grecia şi până în țara de desfăşurare a Jocurilor Olimpice a fost introdusă de către Carl DIEM cu ocazia controversatelor Jocuri Olimpice de la Berlin, din anul 1936. În zilele noastre, torța olimpică este aprinsă cu câteva luni înainte de începerea Jocurilor Olimpice, în localitatea Olympia din Grecia. Unsprezece femei, reprezentând virginele vestale, sunt personajele unei ceremonii în care torța este aprinsă de lumina soarelui prin intermediul unei oglinzi parabolice.

Ceremonie de aprindere a flăcării olimpice - Olympia (Grecia) 2012

Ceremonia de aprindere a flăcării olimpice de către cele 11 virgine - Olympia (Grecia) 2012

Notele Imnului Olimpic 1896

34

SIM

BOLU

RILE

MIŞ

CĂRI

I OLI

MPI

CEDupă aprinderea flăcării, virginele o transmit purtătorului Torței olimpice, care va începe traseul olimpic, ce continuă până în ziua Ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice.

Cei trei “stâlpi” sau cele trei principii care stau la baza desfăşurării Jocurilor Olimpice sunt: sport, mediu înconjurător şi cultură.

Odată aprinsă, Torța Olimpică va fi purtată de mii de persoane, sportivi şi personalități pe străzile țării organizatoare. De la o ediție la alta a Jocurilor Olimpice, Torța olimpică are un design nou, care ondulează principiile statului respectiv.

Mascota OlimpicăMascota Jocurilor Olimpice întruchipează elementele definitorii ale țării organizatorice. Prima apariție a Mascotei Olimpice datează de la Jocurile Olimpice de la Munchen (Germania) din anul 1972. Organizatorii fiecărei ediții ale Jocurilor Olimpice aleg aceste simboluri în funcție de cultura şi istoria țării gazdă şi o promovează prin diferite instrumente de marketing, astfel încât pe durata Jocurilor Olimpice, Mascota să aibă popularitate.

MISHA - Mascota Jocurilor Olimpice de la Moscova 1980

David BECKHAM, purtător al Torței olimpice pentru Jocurile Olimpice de la Londra - 2012

Aprinderea torței olimpice şi începutul itinerarului olimpic - Olympia (Grecia) 2013

Aprinderea flăcării olimpice în Olympia (Grecia) 2012

SIMBO

LURILE MIŞCĂRII O

LIMPICE

35

Posterul Jocurilor Olimpice

Jurământul Olimpic

Un afiş ori poster specific fiecărei ediții a Jocurilor Olimpice, combinând, de obicei, simbolurile Olimpiadei cu elemente particulare, caracteristice oraşului şi țării gazdă.

Trebuie să menționăm că de la prima ediție modernă a Jocurilor Olimpice, cea de la Atena 1896 şi până la cea de la Rio de Janeiro din 2016, s-a utilizat o gamă foarte largă de idei şi creații ale acestor afişe. Dacă la edițiile de până la 1964 se utilizau afişe foarte încărcate şi colorate, după 1964, posterele au devenit mult mai simple, practice, având imaginea logoului ediției şi inelele olimpice.

Logoul Jocurilor Olimpice de la Rio de Janeiro 2016

Afişul Jocurilor Olimpice de la Stockholm 1912

Afişul Jocurilor Olimpice de la Anvers 1920

Jurământul olimpic este rostit de către un sportiv şi un arbitru la deschiderea fiecărei ediții a Jocurilor Olimpice.

Sportivul, făcând parte din echipa țării organizatoare, ține în mână un colț al drapelului olimpic, rostind cuvintele: “În numele tuturor competitorilor, promit că vom lua parte la aceste Jocuri Olimpice, respectând şi supunându-ne regulilor care le guvernează, dedicându-ne sportului fără doping sau alte substanțe stimulatoare, în adevăratul spirit al sportivității, pentru gloria sportului şi onoarea echipelor noastre.”

Arbitrul, aparținând, de asemenea, țării gazdă, strânge în mână un colț al drapelului olimpic, rostind jurământul: “În numele arbitrilor şi al oficialilor, promit că vom oficia aceste Jocuri Olimpice, respectând şi supunându-ne regulilor care le guvernează, în adevăratul spirit al sportivității.”

Jiang ENING depune Jurământul Olimpic la JO de la Beijing, 8 august 2008

36

SIM

BOLU

RILE

MIŞ

CĂRI

I OLI

MPI

CESalutul OlimpicSalutul olimpic este o variantă a salutului roman: brațul drept ridicat oblic către cer. Este un salut similar celui hitlerist, cu excepția faptului că brațul este ridicat mai sus. După cel de-al doilea război mondial s-a renunțat la acest simbol olimpic, pentru a nu fi confundat cu salutul nazist.

Ceremonia de deschidere a Jocurilor OlimpiceCeremonia de deschidere a unei ediții ale Jocurilor Olimpice se organizează pe Stadionul Olimpic, de regulă construit special pentru acest eveniment olimpic. Ceremonia este o amplă desfăşurare de resurse umane, care prin muzică, dans şi teatru, este regizată în aşa mod încât să relateze cultura țării în care se vor organizează Jocurile Olimpice.

Festivitatea începe cu arborarea drapelului de stat al țării organizatoare şi intonarea imnului național. Unul dintre momentele de glorie pe care milioane de spectatori din întreaga lume îl urmăreşte la televizor, este defilarea delegațiilor olimpice pe Stadionul Olimpic.

Evenimentul festiv continuă cu arborarea Drapelului Olimpic, intonarea Imnului Olimpic, discursurile oficialilor, jurământul sportivilor şi arbitrilor şi culmină cu aprinderea Flăcării olimpice pe Stadionul Olimpic şi declararea ediției respective deschisă.

Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Londra 2012

Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Seul 1988

Ceremonia de închidere a Jocurilor OlimpiceCeremonia de închidere a Jocurilor Olimpice este la fel de impresionantă ca cea de deschidere, celebrând spiritul, cultura şi patrimoniul țării gazde.

Defilarea delegației Moldovei pe Stadionul Olimpic la Ceremonia de deschidere a JO de la Sydney 2000

SIMBO

LURILE MIŞCĂRII O

LIMPICE

37

Medaliile olimpice și premiereaCele trei medalii olimpice (aur, argint şi bronz) au un model comun, stabilit de organizatorii fiecărei ediții a Jocurilor Olimpice. Între anii 1928 şi 2000, una din fețele medaliilor includea imaginea lui Nike, tradiționala zeiță a victoriei, ținând un palmier în mâna stangă şi o coroană de câştigător în cea dreaptă.

Din 2004, această față a medaliei s-a transformat într-o referință mult mai explicită la caracterul grecesc al jocurilor. În această nouă variantă, zeița Nike este înfățişată zburând deasupra unui stadion panatenic, reflectând, astfel, reînnoirea Jocurilor Olimpice.

Anatoli CÎRÎCU pe podiumul olimpic de la Londra 2012

Premierea sportivilor se face pe un podium pentru primele trei locuri ale tuturor probelor sportive. Ceremonia de înmânare a medaliilor este una sacră, unde toate concursurile sportive sunt întrerupte şi toată atenția este îndreptată către premiere. Sportivii care urcă pe podium primesc medaliile şi buchetul de flori din partea unor personalități ale sportului mondial ori național, sau membri ai Comitetului Internațional Olimpic. După primirea meritelor se intonează Imnul Național al învingătorului.

Ceremonia de închidere a unei ediții a Jocurilor Olimpice se termină cu discursurile oficialilor şi transmiterea cheii olimpice şi a Drapelului Olimpic de către primarul oraşului gazdă către primarul oraşului care va organiza viitoarea ediție a Jocurilor Olimpice.

Ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de la Beijing 2008

Transmiterea Drapelului Olimpic de către primarul Londrei spre

primarul din Rio de Janeiro

Atena 2004

Paris 1924

Berlin 1936

Seul 1988

Sochi 2014Londra 2012

38

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE

PARTICIPAREA SPORTIVILOR MOLDOVENISportivii moldoveni au participat la Jocurile Olimpice şi chiar au urcat pe podiumul olimpic încă din anul 1960, de la ediția de la Roma (Italia), când sportivii meleagurilor noastre concurau pentru echipa Uniunii Sovietice.

Mişcarea olimpică în Republica Moldova, sub formă oficială, datează de la 29 ianuarie 1991, când a fost fondat Comitetul Olimpic al Republicii Moldova. În anul 1992, Republica Moldova a participat la Jocurile Olimpice de la Barcelona, în componența echipei unite a CSI, dar a purtat propriul drapel.

Lotul Republicii Moldova a participat pentru prima dată la Jocurilor Olimpice ca stat independent, în anul 1994, la ediția de iarnă, de la Lillehammer (Norvegia).

7

8

13MEDALIONUL OLIMPIC NAȚIONAL

PARTICIPAREA SPORTIVILO

R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

39

Larisa POPOVA [Moscova - 1980]

Stela ZAHAROVA[Moscova - 1980]

Nicolae JURAVSCHI[Dublu-campion la Seul - 1988]

Igor DOBROVOLSCHI[Seul - 1988]

Tudor CASAPU[Barcelona – 1992]

Veaceslav GORPIȘIN [Barcelona – 1992]

CAMPIONII OLIMPICI AI MOLDOVEI

CANOTAJ

MEDALIE DE ARGINTMontreal 1976

CAMPIOANĂ OLIMPICĂMoscova 1980

LARISA POPOVA


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

41

Larisa POPOVA s-a născut la Tiraspol în data de 9 aprilie 1957. A devenit vice-Campioană Olimpică în anul 1976 la Montreal (Canada), la proba de 4+1 rame, alături de colegele sale din selecționata URSS: Ana KONDRASHINA, Mira BRIUNINA, Galina ERMOLAEVA şi Nadejda CERNISHEVA.

Larisa POPOVA, prima Campioană Olimpică a Moldovei, la antrenamente

Larisa POPOVA şi Elena HLOPȚEVA, savurând victoria pe podiumul olimpic de la Moscova 1980

42

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CEA intrat în istorie în anul 1980, la Jocurile Olimpice de la Moscova (URSS), când alături de Elena Hlopțeva din Belarus, a devenit Campioană Olimpică, fiind astfel şi prima femeie Campioană Olimpică din istoria Moldovei. Medalia a fost cucerită la proba de canotaj schif de două vâsle.

În anul 2003, Comitetul Internațional Olimpic i-a atribuit trofeul “Femeia și Sportul”, oferit drept recunoştință pentru realizările şi contribuțiile deosebite în vederea dezvoltării, încurajării şi întăririi poziției deținute de femei şi fete la toate nivelurile sportului.

Larisa POPOVA şi Elena HLOPȚEVA, pe podiumul olimpic de la Moscova 1980

Larisa POPOVA poartă Torța pentru Armonie Mondială - Chişinău 2010

Larisa POPOVA, alături de delegația olimpică a Moldovei


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

43

În prezent, Larisa Popova este membră a Executivului Comitetului Național Olimpic al Republicii Moldova.

Larisa POPOVA primeşte „Ordinul Olimpic”, înmânat de Preşedintele CNO, Nicolae JURAVSCHI la jubileul de 50 de ani de la naşterea Campioanei Olimpice

Larisa POPOVA şi Elena HLOPȚEVA, întâlnire după vremuri

Larisa POPOVA primeşte trofeul CIO „Cea mai activă femeie în sport din Europa”, chiar din

mâinile lui Jacques ROGGE, Preşedintele CIO

CANOE

DUBLU CAMPION OLIMPIC Seul 1988

MEDALIE DE ARGINTAtlanta 1996

NICOLAE JURAVSCHI


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

45

În următorii trei ani, N. JURAVSCHI a câştigat un număr de 8 medalii de aur la Campionatele Mondiale în probele de C-2 şi C-4. N. JURAVSCHI a fost invitat pentru a reprezenta România la ediția din 1992, avându-l ca partener pe Gheorghe Andriev şi s-a calificat în două finale olimpice, cea de la C2 - 500 m şi C2 - 1.000 m, obținând la ambele probe locul 4.

Nicolae JURAVSCHI şi Victor RENEISKI, momente de glorie după câştigarea medaliei de aur Seul 1988

Nicolae JURAVSCHI împreună cu echipa olimpică la Seul 1988

Nicolae JURAVSCHI, întâlnit de mama sa în Aeroportul Chişinău, la întoarcerea acasă de la Seul 1988

Nicolae JURAVSCHI şi echipa olimpică în timpul Campionatelor Mondiale

Nicolae JURAVSCHI după cucerirea medaliei de aur la Seul 1988

Nicolae JURAVSCHI s-a născut la data de 8 august 1964 în satul Chircăieşti (raionul Căuşeni). În perioada sovietică, N. JURAVSCHI s-a antrenat la echipa sportivă a Forțelor Armate din Chişinău. Echipa N. JURAVSCHI - V. RENEISKI a cucerit la Jocurile Olimpice de la Seul (1988) medaliile de aur în proba de canoe dublu, cursele de 500 şi 1000 metri, concurând pentru URSS.

46

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE

Prin Decretul nr. 254/4 septembrie 1996, preşedintele Mircea SNEGUR l-a decorat cu Ordinul Republicii „în semn de înaltă prețuire a meritelor deosebite în dezvoltarea sportului şi a mişcării olimpice naționale, pentru succese remarcabile obținute la ediția a XXVI-a a Jocurilor Olimpice de Vară de la Atlanta”. I s-a conferit titlul de Maestru al Sportului de Categorie Internațională. În anul 2001, Nicolae Juravschi a fost desemnat de către ziariştii sportivi din Republica Moldova drept Cel mai bun sportiv moldovean din secolul XX.

El a revenit apoi în Republica Moldova şi în anul 1995 l-a convins pe fostul său partener V. RENEISKI, din Belarus, pentru a-şi uni forțele încă o dată şi a reprezenta Republica Moldova la Atlanta 1996. Ei au obținut medalia de argint în proba de C2 - 500 metri, aducând astfel prima medalie olimpică pentru Republica Moldova ca stat independent la această probă sportivă.

Nicolae JURAVSCHI şi Victor RENEISKI în timpul antrenamentelor de la Atlanta 1996

O revedere pentru istorie: Nicolae JURAVSCHI şi

Victor RENEISKI, alături de antrenorul lor Alexandr

CHIRPICENCO

Nicolae JURAVSCHI şi Victor RENEISKI în timpul competițiilor de la Atlanta 1996

Nicolae JURAVSCHI şi Victor RENEISKI urcă din nou pe podiumul olimpic, de această dată la Atlanta 1996, unde au obținut medalia de argint după o luptă dramatică cu echipajul Ungariei, terminat la foto-finiş


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

47

După retragerea din activitatea competițională, N. Juravschi a devenit membru în conducerea Comitetului Național Olimpic al Republicii Moldova, deținând funcția de vicepreşedinte al acestuia (1997-2001). La data de 30 martie 2001, Adunarea Generală a CNO l-a ales pe Nicolae JURAVSCHI în funcția de Președinte al Comitetului Național Olimpic al Republicii Moldova, el fiind reales la 26 noiembrie 2004, pentru un nou mandat de 4 ani. Printre realizările sale în perioada 2001-2004 se numără soluționarea unui şir de probleme organizatorice, precum şi elaborarea de proiecte ale construcției bazelor sportive şi centrului de medicină. Nicolae JURAVSCHI a fost ales din anul 1999 preşedinte al Asociației Naționale a Atleților Olimpici din Republica Moldova (ANAO). La 14 noiembrie 2012, Nicolae JURAVSCHI este reales de Adunarea Generală a CNO în funcția de Preşedinte.

Preşedintele CNO, Nicolae JURAVSCHI, îşi etalează medaliile cucerite la Jocurile Olimpice

Cei patru campioni olimpici - întâlnire la Liceul Internat Republican cu Profil Sportiv 2013

HALTERE

CAMPION OLIMPIC Barcelona 1992

TUDOR CASAPU


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

49

Cea mai mare realizare din cariera sa a fost reprezentarea Republicii Moldova în echipa unificată a CSI în cadrul Jocurilor Olimpice de la Barcelona din 1992, obținând medalia de aur la haltere, cat. 75 kg (mijlocie), stabilind astfel o performanță unică în sportul moldovenesc - fiind singurul campion olimpic la o probă individuală.

În 1992 a fost decorat cu Ordinul Republicii.

În prezent, este şef al secției Sport profesionist la CSC „Dinamo” din Chişinău, având gradul de colonel. De asemenea, este Președinte al Federației de Haltere.

Tudor CASAPU, la antrenamentele de haltere

Tudor Casapu s-a născut la data de 18 septembrie 1963 la Mingir (Hînceşti). A obținut mai multe titluri de campion la haltere: multiplu campion al Uniunii Sovietice (1987-1990), campion mondial (1990, Budapesta), medalii de bronz la Campionatele Europene şi Mondiale (1991).

Campionul Olimpic Tudor CASAPU, la antrenamente

50

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE

Conducerea FHM: Vadim VACARCIUC, Tudor CASAPU şi Sergiu CASAPU

Tudor CASAPU, Preşedinte al FHM şi Gherorghe GUȚU, antrenorul lotului național


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

51

Preşedintele FHM, Tudor CASAPU - alături de lotul național la Campionatul European de la Kazan 2011

Preşedintele FHM, Tudor CASAPU – alături de campionii olimpici Nicolae JURAVSCHI şi Larisa POPOVA

IGOR DOBROVOLSCHI

FOTBAL

CAMPION OLIMPIC Seul 1988


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

53

Momentul cel mai glorios al carierei sale datează de la Jocurile Olimpice de la Seul din anul 1988 când a devenit campion olimpic în componența echipei URSS. La aceeaşi ediție a fost desemnat cu Gheata de argint a turneului de fotbal olimpic, după ce a marcat 6 goluri.

Igor DOBROVOLSCHI [nr. 10], cu naționala URSS, medaliată cu aur la Jocurile Olimpice de la Seul 1988

Igor Dobrovolschi s-a născut la data de 27 august 1967 în satul Markovo (Regiunea Odesa). A absolvit Liceul Internat Republican cu Profil Sportiv din Chişinău după care a avut o carieră de succes în fotbal, fiind sportiv al selecționatei URSS, mai apoi CSI şi Rusia.

Igor DOBROVOLSCHI, alături de coechipierul naționalei sovietice Igori COLÎVANOV

54

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CEÎn anul 1990 a câştigat Campionatul European Under 21 cu echipa URSS, ca în acelaşi an să fie desemnat Cel mai bun fotbalist al Uniunii Sovietice. Cariera sa avea încă să-i aducă multe împliniri. În sezonul 1991-1992, Dobrovolschi a devenit campion al Franței cu echipa Olympique Marseille.

În sezonul 1992-1993 a câştigat cel mai prestigios titlu din istoria fotbalului inter-cluburi, Liga Campionilor Europei cu Olympique Marseille (Franța). Și-a început cariera la Nistru CHIȘINĂU, a urmat Dinamo MOSCOVA şi a mai trecut pe la Castellon şi Atletico Madrid (Spania), Servette (Elveția), Genoa (Italia), Fortuna (Germania).

Și-a încheiat formidabila carieră de fotbalist în anul 2005 la formația Tiligul Tiraspol, unde se lansează în cariera de antrenor.În anul 2006, Federația Moldovenească de Fotbal îi face propunerea să preia echipa națională a Moldovei, la care Dobrovolschi răspunde afirmativ. El a antrenat echipa națională de fotbal a Republicii Moldova în perioada 2006-2009. Sub conducerea lui Dobrovolschi, Selecționata Republicii Moldova a înregistrat cele mai bune rezultate din istoria sa, acumulând 12 puncte în preliminariile pentru EURO 2008. În vara anului 2010, a devenit antrenor la FC Dacia CHIȘINĂU, reuşind în sezonul 2010-2011 să câştige titlul de campion al Diviziei Naționale.

Cel mai bun fotbalist al URSS în anul 1990

Campion la vârstă fragedă

Selecționer al Moldovei


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

55

Antrenor al FC Veris

În anul 2013 a acceptat provocarea să antreneze revelația anului în fotbalul moldovenesc FC Veris CHIȘINĂU, o echipă care avea între rânduri mai mulți fotbalişti ai selecționatelor naționale ale Moldovei.Igor DOBROVOLSCHI, chiar dacă a devenit un antrenor apreciat, nu a lăsat fotbalul, acesta continuă să joace fotbal în Campionatul Național de veterani al Moldovei, fiind dublu-campion național cu echipa Geotermal Chişinău.

Campionul Olimpic Igor DOBROVOLSCHI - mereu prezent şi activ la Zilele Olimpice Mondiale

56

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE

GUSMAN KOSANOVatletism

Roma 1960Medalie de Argint

NAUM PROCUPEȚkaiac-canoeMexico 1968

Medalie de Bronz

LARISA POPOVAcanotaj academic

Montreal 1976 Moscova 1980Medalie de Argint Campioană Olimpică

STELA ZAHAROVAgimnastică

Moscova 1980Campioană Olimpică

Sportivii sunt cei mai buni ambasadori pe care îi poate avea cauza vieții. Noi îi alegem pe cei care au înțeles că zicala „minte sănătoasă în corp sănătos” implică şi o dreaptă judecată, în respect față de valorile imuabile ale vieții şi familiei, cele care alcătuiesc fundamentul civilizației noastre.

Înfruntând sorții potrivnici ai vieții, născuți pe meleaguri frumoase, dar lipsiți adesea de condițiile altor țări, sportivii moldoveni nu s-au dat bătuți şi au adus de-a lungul vremurilor lauri şi mândrie țării noastre, au smuls mii de lacrimi şi milioane de emoții pe chipurile celor care iubesc sportul.

Legendele sportului sunt valori incontesatabile pentru o națiune!

LEGENDELE SPORTULUI MOLDOVENESC


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

57

SVETLANA DOLJENCOatletism

Moscova 1980Medalie de Argint

NICOLAE JURAVSCHI8 medalii aur CM, kaiac-canoe

Seul 1988 Atlanta 1996Dublu Campion olimpic Medalie de Argint

VICTOR RENEISKI8 medalii aur CM, kaiac-canoe

Seul 1988 Atlanta 1996Dublu Campion olimpic Medalie de Argint

IGOR DOBROVOLSCHIfotbal

Seul 1988Campion Olimpic

TIMOFEI SCREABINbox

Seul 1988Medalie de Bronz

SERGHEI MARCOCIpolo pe apă

Seul 1988 Barcelona 1992Medalie de Bronz Medalie de Bronz

58

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE

NATALIA RUSNACENCOhandbal

Seul 1988Medalie de Bronz

TUDOR CASAPUhaltere

Barcelona 1992Campion Olimpic

VEACESLAV GORPIȘINhandbal

Barcelona 1992Campion Olimpic

NATALIA VALEEVAtir cu arcul

Barcelona 1992Dublă medaliată cu Bronz

ALEXEI VDOVINpolo pe apă

Barcelona 1992Medalie de Bronz

IURII BAȘCATOVnatație

Seul 1988 Barcelona 1992Medalie de Argint Medalie de Argint


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

59

SERGHEI MUREICOlupte greco-romane

Atlanta 1996Medalie de Bronz

OLEG MOLDOVANtir

Sydney 2000Medalie de Argint

VITALIE GRUȘACbox

Sydney 2000Medalie de Bronz

VEACESLAV GOJANbox

Beijing 2008Medalie de Bronz

ANATOLI CÎRÎCUhaltere

Londra 2012Medalie de Bronz

CRISTINA IOVUhaltere

Londra 2012Medalie de Bronz

RETROSPECTIVA PARTICIPĂRII SPORTIVILOR MOLDOVENI LA JOCURILE OLIMPICE

60

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE

RETROSPECTIVA PARTICIPĂRII SPORTIVILOR MOLDOVENI LA JOCURILE OLIMPICEPARTICIPAREA SPO

RTIVILOR M

OLDOVEN

I LA JOCURILE O

LIMPICE

61

62

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE

ROMA

1960Ediția Jocurilor Olimpice de la Roma 1960 a fost prima în care Moldova a avut reprezentanți. Sportivii făceau parte din echipa Uniunii Sovietice. Valentina MASLOVSCHI (Bolşov), Victor BOLȘOV şi Gusman KOSANOV au fost primii în istoria meleagurilor noastre.

Gusman KOSANOV primul din dreapta

Valentina MASLOVSCHI (Bolşov), la Roma 1960


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

63

A fost o ediție cu un debut formidabil. G. KOSANOV a câştigat medalia de argint în proba de atletism ştafetă 4x100 m, fiind, desigur, prima medalie olimpică pentru un sportiv din Moldova la Jocurile Olimpice.

Gusman KOSANOV numărul 159

Valentina MASLOVSCHI (Bolşov), la fel de frumoasă ca pe timpurile de glorie

Gusman KOSANOV, primul sportiv din Moldova medaliat cu argint la Jocurile Olimpice din Roma 1960

64

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE

MEXIC

1968Sportivii moldoveni au participat la ediția Jocurilor Olimpice în anul 1968, peste Atlantic, la Ciudad de Mexico (Mexic), în cadrul echipei URSS. Ca şi la ediția de la Roma, ținuturile Moldovei au fost reprezentate de trei sportivi: Dumitru MATVEEV, Naum PROCUPEȚ (kaiac-canoe), Victor BOLȘOV, pentru a doua oară (atletism - săritura în înălțime). Participarea la această ediție a fost una bună pentru sportivii noştri. Naum PROCOPEȚ a câştigat medalia de bronz la kaiac-canoe, fiind cea de-a doua medalie din istorie pentru sportivii moldoveni la Jocurile Olimpice.

Naum PROCUPEȚ, medaliat cu bronz la Ciudad de Mexico 1968

Victor BOLȘOV, un zbor de succesla Ciudad de Mexico 1968

Dumitru MATVEEV, un olimpic de referință în sportul moldovenesc la Ciudad de Mexico 1968


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

65

MEXIC

1968

La Jocurile Olimpice de la Munchen (Germania), 1972, au participat patru sportivi moldoveni, în cadrul echipei URSS: Serghei MUHIN (hipism), Ion USATÎI (handbal), Iurie FILATOV (kaiac-canoe) şi Svetlana DOLJENCO (atletism).

MUNCHEN

1972

Serghei MUHIN, hipism - participant la Jocurile Olimpice de la Munchen 1972

Ion USATÎI, în vizită la Comitetul Național Olimpic al Republicii Moldova

Ion USATÎI (centru), handbalist moldovean - participant la Jocurile Olimpice de la Munchen 1972

Ion USATÎI, alături de membrii Federației Moldoveneşti de Handbal

66

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE

MONTRÉAL

1976Jocurile Olimpice de la Montréal au fost un test trecut cu bine de sportivii moldoveni în cadrul echipei URSS, Larisa POPOVA reuşind să câştige medalia de argint la proba de canotaj 4+1. Cea de-a doua reprezentantă a meleagurilor noastre a fost atleta Svetlana DOLJENCO.

Echipajul de canotaj 4+1, medaliat cu argint la Montreal 1976


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

67

Jocurile Olimpice de la Moscova (URSS), 1980, au o strânsă legătură şi cu Moldova. Ștafeta Făcliei Olimpice a fost purtată de 368 de sportivi pe traseul Leuşeni - Criva.

MOSCOVA

1980

Marele atlet Victor BOLȘOV ridică spre cerul Chişinăului flacăra olimpică vestind Jocurile Olimpice de la Moscova

68

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CEDupă patru participări la Jocurile Olimpice pentru sportivii din Moldova, cea mai frumoasă împlinire a cunoscut-o Larisa POPOVA din Tiraspol. Deținătoarea argintului olimpic de la Montreal şi-a înscris în palmares prima medalie de aur, cucerită în ziua de 26 iulie, împreună cu Elena HLOPȚEVA din Belarus, în proba de schif-două vâsle la canotaj.

Această ediție nu avea să se termine doar cu o medalie pentru sportivii moldoveni. Gimnasta Stela ZAHAROVA a intrat şi ea în posesia medaliei de aur la proba pe echipe, iar Svetlana DOLJENCO a cucerit medalia de argint la aruncarea greutății.

La această ediție a luat parte şi Valeriu CACIANOV la proba decatlon.

Stela ZAHAROVA, un salt pe “bârna de aur” la Moscova 1980

Larisa POPOVA - medaliată cu aurpe podiumul olimpic de la Moscova 1980

Valeriu CACIANOV, în timpul unei curse olimpice

Svetlana DOLJENCO, o aruncare de argint

olimpic la Moscova 1980


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

69

În toată istoria evoluărilor la Jocurile Olimpice, cea mai reuşită participare a sportivilor moldoveni a fost înregistrată pe continentul asiatic. În 1988, la Seul (Coreea de Sud), au fost cucerite şase medalii de 8 sportivi participanți. Participarea excelentă la campionatele euro-pene şi mondiale, i-a obligat pe responsabilii echipei URSS să-i introducă în lista sportivilor olimpici pe canoiştii Nicolae JURAVSCHI din Moldova şi Victor RENEISKI din Belarus. Prin talentul antrenorului Alexandru CHIRPICENCO, N. JURAVSCHI şi V. RENEISKI au devenit dublu-Campioni Olimpici la proba de canoe dublu la 500 m, respectiv 1000 m.

SEUL

1988

După o întrerupere de 32 de ani, selecționata de fotbal a URSS câştigă medalia de aur. În componența echipei campioane a jucat şi fotbalistul moldovean Igor DOBROVOLSCHI, absolvent al Liceului Internat Republican cu Profil Sportiv din Chişinău.

Dublu-campioni olimpici la Seul 1988: N. JURAVSCHI şi V. RENEISKI, împreună cu antrenorul Alexandru CHIRPICENCO

Trei medaliați olimpici la Seul: N. JURAVSCHI, I. BAȘCATOV, T. SCREABIN

Igor DOBROVOLSCHIcampion olimpic la Seul 1988

70

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CELa Seul, pentru prima dată a urcat pe podiumul olimpic un reprezentant al oraşului Bălți.Timofei SCREABIN a câştigat medalia de bronz la box, categoria 51 kg.

Serghei MARCOCI a intrat în posesia medaliei de bronz la polo pe apă, iar Natalia RUSNACENCO a cucerit medalia de bronz la handbal. Au mai participat la această ediție Oleg MOLDOVAN (tir) şi Vlad IUVCENCO (canotaj).

Iurie BAȘCATOV a intrat în posesia medaliei de argint în componența ştafetei nautice de 4x100 m liber

Timofei SCREABIN

Serghei MARCOCI

Oleg MOLDOVANNatalia RUSNACENCO


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

71

Imperiul Sovietic s-a destrămat, iar fostele republici unionale au luat parte la ediția de la Barcelona (Spania), 1992, în echipa unificată a CSI, dar au purtat fiecare propriul drapel, iar pe podium au fost intonate imnurile țărilor independente. Jocurile Olimpice de la Barcelona au reprezentat primul test de verificare pentru tânăra conducere a Comitetului Național Olimpic, care a delegat un lot de 11 sportivi.

BARCELONA

1992

Halterofilul Tudor CASAPU, originar din Mingir (Hînceşti), a cucerit medalia de aur la categoria de 75 kg, aceasta fiind prima medalie de aur la un sport individual.

Tudor CASAPU - primul moldovean campion olimpic la un sport individual

A doua medalie de aur a fost câştigată de Veaceslav GORPIȘIN împreună cu echipa de handbal a CSI

Tudor CASAPU - campion olimpic la Barcelona 1992

72

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CEIurie BAȘCATOV a urcat pe podiumul olimpic, fiind distins cu medalie de argint la natație, iar sportivii de la polo pe apă Serghei MARCOCI şi Alexei VDOVIN au fost medaliați cu bronz.

La ediția de la Barcelona au mai participat Oleg CARPOV, Vasile TĂNAS (hipism), Vadim ZADOINOV, Olga BOLȘOV (atletism), Alexandru BRITOV (canotaj), Sveatoslav REABUȘENCO (ciclism) şi Serghei MARINIUC (natație).

Natalia VALEEVA - două medalii de bronz la Barcelona 1992

Iurie BAȘCATOV - medaliat cu argint la Barcelona 1992

Serghei MARCOCI - medalie de bronz la Barcelona 1992

Oleg CARPOV


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

73

Olga BOLȘOV Vadim ZADOINOV

Serghei MARINCIUCAlexandru BRITOV (în centrul pozei)

74

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE

LILLEHAMMER

1994Lotul echipei olimpice a Republicii Moldova a participat în anul 1994 pentru prima dată la Jocurile Olimpice de Iarnă. Țara noastră a fost reprezentată de Elena GOROHOV şi Vasile GHERGHI, ambii la proba biatlon.

Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă din 1994

Delegația Moldovei la Lillehammer 1994, primită la Preşedinția țării


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

75

Lotul olimpic al Republicii Moldova a participat în premieră cu o echipă, formată din 41 de sportivi, la ediția Jocurilor Olimpice de la Atlanta. Moldova a fost la această ediție printre cele 24 de țări debutante la Jocurile Olimpice.

ATLANTA

1996

Delegația Moldovei pentru Jocurile Olimpice de la Atlanta, în vizită la Președinție

Delegația Moldovei defilează la Ceremonia de inaugurare de la Atlanta 1996

76

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CENicolae JURAVSCHI şi Victor RENEISKI, dublu-campioni la Seul 1988, au urcat din nou pe podiumul olimpic, de această dată pentru a culege argintul la canoe dublu

Au mai participat la această ediție următorii sportivi: Olga BOLȘOV, Vadim ZADOINOV, Alexandru ENCO, Valentina ENACHE, Alexandru JUCOV, Valeriu VLAS, Feodosii CIUMACENCO, Ina GLIZNUȚĂ (atletism), Veaceslav ORIOL, Igor BONCIUCOV, Ruslan IVANOV, Igor PUGACI, Oleg TANOVIȚCHI (ciclism), Vadim VACARCIUC, Vladimir POPOV, Mihai VÂHODEȚ, Vladimir BÂRSA, Sergiu CREȚU (haltere), Sergiu MARINIUC, Andrei ZAHAROV, Vadim TATAROV, Maxim CAZMIRCIUC, Artur ELIZAROV (natație), Andrei PLĂCINTĂ, Vadim SALCUȚAN (kaiac-canoe), Andrei GOLBAN, Oleg CREȚU (judo), Oleg MOLDOVAN, Ghenadie LÂSOCON (tir), Natalia VALEEVA, Nadejda TOMA (tir cu arcul), Victor PEICOV, Vitalie RĂILEAN, Lukman JABRAILOV, Nazim ALIDJANOV (lupte libere), Igor GRABOVEȚCHI (lupte greco-romane), Igor SAMOILENCO, Octavian ȚÎCU (box).

Nicolae JURAVSCHI şi Victor RENEISKI, savurând medalia de argint împreună cu antrenorul Alexandru CHIRPICENCO

O altă distincție olimpică a obținut Serghei MUREICO

medalie de bronz la lupte greco-romane

Nicolae JURAVSCHI şi Victor RENEISKI, pe podium la Atlanta


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

77

Oleg MOLDOVAN Ghenadie LÂSOCON Vadim VACARCIUC

Igor GRABOVEȚCHI Victor PEIKOV Sergiu MARINIUC

Igor SAMOILENCO Natalia VALEEVA Octavian ȚÎCU

78

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE

NAGANO

1998La ediția Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Nagano (Japonia), Republica Moldova a fost reprezentată de doi biatlonişti: Elena GOROHOV şi Ion BUCȘA.

Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Nagano

Delegația Republicii Moldova defilează la Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Nagano


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

79

SYDNEY

2000În anul 2000, lotul olimpic al Republicii Moldova a participat la Jocurile Olimpice de la Sydney (Australia) cu un număr de 34 de sportivi:Oleg MOLDOVAN (tir), Vitalie GRUȘAC (box), Olga BOLȘOV, Vitalie CERCHES, Fedosei CIUMACENCO, Ivan EMILIANOV, Valentina ENACHI, Inna GLIZNUȚA, Efim MOȚPAN, Iaroslav MUȘINSCHI, Roman ROZNA, Valeriu VLAS şi Vadim ZADOINOV (atletism), Andrei ZAHAROV, Dumitru ZASTOICO, Andrei CECAN, Alexandru IVLEV, Serghei MARINIUC, Andrei MIHAILOV, Victor ROGUT, Sergiu STOLEARENCO, Vadim TATAROV şi Maria TREGUBOV (natație), Victor BIVOL, Ludmila CRISTEA, Gheorghi KURGHELAȘVILI şi Victor FLORESCU (lupte libere), Ion DIACONU, Vitalie RĂILEAN, Ruslan BODIȘTEANU şi Octavian CUCIUC (lupte libere), Vadim VACARCIUC, Alexandru BRATAN şi Vladimir POPOV (haltere). În clasamentul pe națiuni Moldova s-a clasat pe locul 62 din 199 de țări participante.

Dinamovistul Oleg MOLDOVAN a reuşit să câştige medalia de argint la tir-armă pneumatică, distanță 10 m

Delegația olimpică înainte de a pleca la Jocurile Olimpice de la Sydney 2000, primită de Preşedintele țării P. LUCINSCHI

80

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE

Ion DIACONUlocul VI la lupte libere

Vitalie RĂILEANlocul VII la lupte libere

Ruslan BODIȘTEANU locul X la lupte libere

Pugilistul Vitalie GRUȘAC din satul Grimăncăuți a câştigat medalia de bronz la categoria de 67 kg

Vadim VACARCIUC, locul V la haltere, a fost portdrapelul Moldovei


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

81

Lotul olimpic a participat în anul 2002 la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Salt Lake City (Statele Unite ale Americii) cu cinci sportivi: Elena GOROHOV, Ion BUCȘA, Valentina CIURINA şi Mihail GRIBUȘENKOV (biatlon), Liviu CEPOI (sanie).

SALT LAKE CITY

2002

Delegația Moldovei defilează la Ceremonia de deschidere a JOI de la Salt Lake City

Elena GOROHOV în timpul cursei de biatlon la Salt Lake City

82

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE

ATENA

2004Ediția Jocurilor Olimpice de la Atena (Grecia), anul 2004, nu ne-a adus medalii. Lotul țării noastre a fost compus la această ediție din 33 de sportivi: Alexandru BRATAN, Vadim VACARCIUC şi Eugen BRATAN (haltere), Victor BIVOL (judo), Ion LUCHIANOV, Vladimir LETNICOV, Ivan EMILIANOV, Vadim HRANOVSCHI, Roman ROZNA, Victor COVALENCO, Fedosei CIUMACENCO, Olga CRISTEA, Natalia CERCHES, Svetlana TCACI-ȘEPELEVA, Inna GLIZNUȚA şi Olga BOLȘOV (atletism), Vitalie GRUȘAC şi Igor SAMOILENCO (box), Ruslan IVANOV şi Igor PUGACI (ciclism), Oleg MOLDOVAN (tir), Octavian GUȚU, Stepan PINCIUC, Victor ROGUT, Alexandr IVLEV, Andrei MIHAILOV, Andrei CAPITANCIUC, Sergiu POSTICA, Andrei ZAHAROV, Maria TREGUBOVA şi Nicoleta COICA (natație), Ghenadie TULBEA şi Ruslan BODIȘTEANU (lupte libere).

Delegația Moldovei, primită de Preşedintele țării V. Voronin în ajunul plecării la Atena

Delegația Moldovei defilează pe Stadionul Olimpic din Atena


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

83

Alexandru BRATANlocul IV la haltere

Eugen BRATAN haltere

Vadim VACARCIUChaltere

84

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE

Victor BIVOLlocul V la judo

Andrei ZAHAROV natație

Vitalie GRUȘACbox

Ghenadie TULBEA lupte libere


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

85

Vladimir LETNICOV atletism - triplusalt

Olga BOLȘOV atletism - triplusalt

86

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE

Natalia CERCHESatletism - 10.000 m

Olga CRISTEAatletism - 800 m

Roman ROZNAatletism - aruncarea ciocanului

Victor COVALENCOatletism - decatlon

Ion LUCHIANOVatletism - 3.000 m cu obstacole


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

87

Vadim HRANOVSCHIatletism - aruncarea discului

Ivan EMILIANOVatletism - aruncarea greutății

Fedosei CIUMACENCOatletism - marş sportiv

Svetlana TCACI-ȘEPELEVAatletism - maraton

88

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE

TORINO

2006Lotul olimpic al Republicii Moldova a participat în anul 2006 la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Torino cu 7 sportivi: Valentina CIURINA, Elena GOROHOV, Mihail GRIBUȘENKOV şi Natalia LEVCENCOVA (biatlon), Bogdan MACOVEI (sanie), Ilie BRIA şi Sergiu BALAN (schi fond). Natalia Levcencova a obținut locul 8 la proba de biatlon, distanța 15 km, consemnând cel mai bun rezultat din istoria participărilor sportivilor moldoveni la Jocurile Olimpice de Iarnă.

Natalia LEVCENCOVA şi antrenorul ei Alexandr HLUSOVICI, felicitați de Preşedintele CNO, Nicolae JURAVSCHI

Delegația Republicii Moldova la deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Torino 2006

Delegația Moldovei defilează la deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Torino


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

89

Bogdan MACOVEI coboară pe sanie la Torino 2006

Valentina CIURINA şi Natalia LEVCENCOVA, în acțiune la Torino 2006

Elena GOROHOV, după cursa de biatlon de la Torino 2006

Natalia LEVCENCOVA, cel mai bun rezultat pentru un sportiv moldovean la o ediție de iarnă a Jocurilor Olimpice

90

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE

BEIJING

2008După o întrerupere de opt ani, Republica Moldova a revenit cu medalie la Jocurile Olimpice de la Beijing (China) 2008, unde a deplasat un lot de 29 de sportivi.

Delegația Moldovei înainte de plecareala Jocurile Olimpice de la Beijing

Delegația Moldovei defilează pe Stadionul Olimpic din Beijing


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

91

Boxerul Veaceslav GOJAN din satul Grimăncăuți a cucerit medalia de bronz la categoria 54 kg, cedând un singur meci, cel în compania lui Enkhbatyn Badar-Uugan, care avea să devină campion olimpic.

Veaceslav GOJAN, declarat învingător pe ringul Jocurilor Olimpice de la Beijing

Veaceslav GOJAN pe podiumul olimpic

Antrenorul Petru CADUC se bucură de victoria elevului său Veaceslav GOJAN

Veaceslav GOJAN, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de la Beijing

92

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CEÎntre alte rezultate remarcabile ale sportivilor noştri se numără locul 9 obținut de boxerul Vitalie GRUȘAC şi halterofilul Alexandru DUDOGLO, dar şi locurile 10 şi 12 ocupate de Ludmila CRISTEA la lupte, respectiv Ion LUCHIANOV la atletism.

Au mai participat la ediția Jocurilor Olimpice de la Beijing: Igor GRABUCEA, Andrei GUȚU, Eugen BRATAN, Vadim VACARCIUC (haltere), Nicolai CEBAN (lupte libere), Alexandr PLIUȘCHIN (ciclism), Ghenadie LÂSOCON (tir), Sergiu TOMA (judo), Sergiu POSTICA, Andrei ZAHAROV, Veronica VDOVICENCO (natație), Alexandr LETNICOV, Inna GLIZNUȚA, Zalina MARGHIEV, Marina MARGHIEV, Valentina DELION, Vadim HRANOVSCHI, Oxana JURAVELI, Roman ROZNA, Ivan EMILIANOV, Olga CRISTEA, Feodosii CIUMACENCO, Vadim COVALENCO, Iaroslav MUȘINSCHI (atletism).

Veaceslav GOJAN, medaliat olimpic, decorat de Preşedintele Moldovei Vladimir VORONIN

Bucuria boxerilor la întoarcerea în țară

Alexandru DUDOGLOlocul IX la haltere

Ludmila CRISTEA locul X la lupte feminine

Ion LUCHIANOV locul XII la atletism


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

93

Vadim VACARCIUC, haltere Igor GRABUCEA, haltere

Eugen BRATAN, haltere

Ivan EMILIANOV, atletism

Olga CRISTEA, atletism

Andrei ZAHAROV, natație

94

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE

Alexandr PLIUȘCHIN, ciclism

Feodosii CIUMACENCO, atletism

Vladimir LETNICOV, atletism - triplusalt

Sergiu TOMA, judo

Iaroslav MUȘINSCHI, atletism


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

95

VANCOUVER

2010

Delegația Moldovei defilează la Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Vancouver

Delegația Moldovei defilează la Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Vancouver, în fața tribunei oficialităților

Republica Moldova a participat la ediția Jocurilor de Iarnă de la Vancouver cu un lot de 7 sportivi: Natalia LEVCENCOVA şi Victor PÎNZARU (biatlon), Alexandra CAMENȘCIC şi Sergiu BALAN (schi fond), Bogdan MACOVEI (sanie), Christophe ROUX şi Urs IMBODEN (schi alpin).

96

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE

Lotul olimpic a primit drapelul de stat la întâlnirea cu Premierul Vlad FILAT

Natalia LEVCENCOVAbiatlon

Alexandra CAMENȘCICschi fond

Urs IMBONDENschi alpin


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

97

Victor PÎNZARU, biatlon

Christophe ROUX, schi alpin

Bogdan-Ernest MACOVEI, sanie

Sergiu BALAN, schi fond

98

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE

LONDRA

2012Cea de-a XXX-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară a fost găzduită de Londra. Capitala Angliei a devenit primul oraş care realizează tripla olimpică. În 1908 şi în 1948, Londra a găzduit alte două ediții ale Jocurilor Olimpice de vară din epoca modernă.

Delegația Republicii Moldova a primit drapelul de stat de la Premierul Vlad FILAT

Ceremonia de deschidere a avut loc pe Stadionul Olimpic din capitala Angliei. În prezența a 80.000 de spectatori şi a zeci de şefi de state şi de guvern, dar şi sub privirile Reginei Elizabeta a II-a a Marii Britanii, a defilat şi delegația Republicii Moldova, având în componență 20 de sportivi. Portdrapelul delegației noastre a fost cel mai tânăr olimpic Dan OLARU, care avea atunci 15 ani.

Delegația Republicii Moldova defilează pe Stadionul Olimpic din Londra


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

99

Preşedintele CNO - Nicolae JURAVSCHI, autograf pe Zidul Olimpic de la Londra

Prim-ministrul RM - Vlad FILAT, autograf pe Zidul Olimpic de la Londra

Delegația Moldovei - Satul Olimpic de la Londra, împreună cu Prim-ministrul R. Moldova - Vlad FILAT, Preşedintele CNO - Nicolae JURAVSCHI, Ministrul Tineretului şi Sportului - Octavian BODIȘTEANU

100

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE

Delegația Republicii Moldova la arborarea drapelului țării în Satul Olimpic, Londra - 2012

Cristina VASILIANOV - Secretar General al CNO şi Marina TAUBER - Preşedinte al FTM, în Satul Olimpic de la Londra

Medaliile de bronz obținute de halterofilii Cristina IOVU şi Anatoli CÎRÎCU au contribuit la ridicarea spiritului întregii națiuni. Sportiva în vârstă de 19 ani a concurat la categoria de 53 de kg, reuşind să urce pe ultima treaptă a podiumului olimpic, cu un total de 219 kg. Cristina a fost cea mai bună la smuls, reuşind 99 kg, iar la ridicat a reuşit doar 120 kg. Halterofilul din Cahul, Anatoli CÎRÎCU, a câştigat medalia de bronz la categoria 94 kg, reuşind să ridice un total de 407 kg. Anatolie CÎRÎCU şi Cristina IOVU, medaliați

cu bronz la Jocurile Olimpice de la Londra


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

101

Cristina IOVU medalie de bronz

Anatoli CÎRÎCUmedaliat cu bronz

Cristina IOVU, fericită după câştigarea medaliei de bronz

Anatoli CÎRÎCU, clipe de maximăbucurie pe podiumul olimpic

Cristina IOVU pe podiumul olimpic

Anatoli CÎRÎCUpe podiumul olimpic

102

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CECu un efectiv de 20 de sportivi, echipa olimpică a Republicii Moldova a înregistrat rezultate memorabile la Londra. Printre primii zece s-au clasat Ion LUCHIANOV şi Zalina MARGHIEV la atletism, Vasile BELOUS (box), Sergiu TOMA (judo) şi Svetlana SAENKO (lupte libere). Dan OLARU, cel mai tânăr olimpic moldovean, având la ediția de la Londra doar 15 ani, a debutat spectaculos, el numărându-se printre cei mai buni 9 arcaşi ai lumii.

Ion LUCHIANOVatletism - locul 10

Dan OLARU tir cu arcul - locul 9

Zalina MARGHIEVatletism - aruncarea ciocanului, locul 8


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

103

Vasile BELOUSbox - categoria 69 kg, locul 9

Svetlana SAENKO lupte feminine - categoria 72 kg, locul 10

Sergiu TOMAjudo - categoria 81 kg, locul 9

Nicolae CEBAN lupte libere - categoria 96 kg, locul 11

Iaroslav MUȘINSCHIIatletism - maraton, locul 25

104

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE

Elena POPESCUatletism - 800 m

Natalia CERCHES atletism - maraton, locul 70

Marina ZGURSCAIA tir cu pistolul - 10 m

Danila ARTIOMOVnatație - 100 m bras

Tatiana CHIȘCA natație - 100 m bras


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

105

Sergiu MARGHIEVatletism - aruncarea ciocanului

Oleg BERDOS ciclism pe şosea - distanță 249 km

Ivan REMARENCOjudo - 90 kg

Olesea COJUHARIatletism - 400 m plat

Zalina MARGHIEV, portdrapelul delegației RM la Ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de la Londra

106

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE

SOCI

2014Lotul Republicii Moldova a participat la Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci (Rusia), cu patru sportivi: Alexandra CAMENȘCIC (schi fond şi biatlon, a doua participare la Jocurile Olimpice de iarnă), Victor PÎNZARU (schi fond, a doua participare la Jocurile Olimpice de iarnă), Bogdan MACOVEI (sanie, a treia participare la Jocurile Olimpice de iarnă) şi Georg LINDNER (slalom uriaş). Șef de misiune: Secretarul General al CNO - Cristina VASILIANOV.

Bogdan-Ernest MACOVEI în acțiune la Soci 2014, sanie - locul 36

Georg LINDNER, la Soci 2014, schi alpin - a abandonat distanța

Delegația Republicii Moldova la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci 2014

Portdrapel la Ceremonia de deschidere a fost Victor PÎNZARU


R MO

LDOVENI LA JO

CURILE OLIM

PICE

107

Serghei DONEȚ - jurnalist, Serghei BUBKA - Preşedintele CNO din Ucraina, Thomas BACH - Preşedintele CIO şi

Cristina VASILIANOV - Secretarul General al CNO al RM

Nicolae JURAVSCHI şi Octavian BODIȘTEANU, transmit urări de bine delegației olimpice la Soci

Victor PÂNZARU schi fond, preliminarii - locul 77

Alexandra CAMENȘCICschi fond - locul 71, biatlon - locul 84

Prim-ministrul Iurie LEANCĂ, în vizită la olimpicii moldoveni de la Soci

Prim-ministrul Iurie LEANCĂ, alături de delegația olimpică a RM la Soci

108

PART

ICIP

AREA

SPO

RTIV

ILO

R M

OLD

OVEN

I LA

JOCU

RILE

OLI

MPI

CE

URMĂTOARELE EDIŢII ale Jocurilor OlimpiceJocurile Olimpice de VARĂ I RIO [Brazilia] 2016

Jocurile Olimpice de IARNĂ I PYEONGCHANG [Coreea de Sud] 2018

Jocurile Olimpice de VARĂ I TOKYO [Japonia] 2020

A XXXI-a ediție a Jocurilor Olimpice va avea loc în 2016 la Rio de Janeiro, în Brazilia, urmând să fie prima ediție a Jocurilor Olimpice de vară care are loc pe continentul sud-american. Alegerea oraşului gazdă a avut loc la 2 octombrie 2009 la cea de-a 121-a sesiune CIO de la Copenhaga. Șapte oraşe şi-au depus candidatura pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 2016: Tokyo (Japonia), Madrid (Spania), Chicago (SUA), Rio de Janeiro (Brazilia), Doha (Qatar), Praga (Cehia) şi Baku (Azerbaidjan).

A XXIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de Iarnă va avea loc în 2018 în Pyeongchang, în Coreea de Sud, în perioada 9 – 25 februarie. În cursa pentru organizarea acestei ediții au intrat trei oraşe: Pyeongchang (Coreea de Sud), Munchen (Germania) şi Durban (Africa de Sud). Alegerea oraşului gazdă a avut loc la 6 iulie 2011 la cea de-a 123-a sesiune CIO de la Durban. Va fi a doua ediție de iarnă organizată de Coreea de Sud după cea din anul 1988 de la Seul.

A XXXII-a ediție a Jocurilor Olimpice va avea loc în 2020 în Tokio, Japonia. În cursa pentru organizarea acestei ediții au intrat cinci oraşe: Doha (Qatar), Tokyo (Japonia), Baku (Azerbaidjan), Istanbul (Turcia) şi Madrid (Spania). Alegerea oraşului gazdă a avut loc la 7 septembrie 2013 la cea de-a 125-a sesiune CIO de la Buenos Aires.

SPERANŢE O

LIMPICE

109

SPERANŢE OLIMPICE

Jocurile Olimpice pentru tineret reprezintă un festival internațional major cultural şi sportiv celebrat în tradiția Jocurilor Olimpice. Jocurile Olimpice pentru tineret se desfăşoară o dată la patru ani, cu ediții de vară şi de iarnă.

Jocurile Olimpice de Tineret

Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Tineret de la Singapore

Delegația Moldovei la Innsbruck: Nadejda BRIA (antrenor), Irina COZONAC (sportivă) şi Valentin CHICU (şef de misiune)

Jocurile Olimpice de Tineret oferă participanților posibilitatea să cunoască sentimentul olimpic şi să câştige experiența utilă pentru marile competiții pe care le vor disputa când vor ajunge la vârsta de seniori.Ediția de la Singapore a reprezentat un debut plin de succes:• 205 țări participante• mai mult de 3500 atleți• 201 de probe din 26 de sporturiSingapore a câştigat dreptul de a găzdui Jocurile din 2010, care aveau să fie primele din istorie, fiind desfăşurate în perioada 14 - 26 August. Prima ediție de iarnă a Jocurilor Olimpice pentru tineret a avut loc în anul 2012 la Innsbruck (Austria). Moldova a fost reprezentată de sportiva Irina COZONAC la proba biatlon.

Următoarele ediții ale Jocurilor Olimpice pentru tineret:• 2014, vară: Nanjing (China)• 2016, iarnă: Lillehammer (Norvegia)• 2018, vară: Buenos Aires (Argentina)

110

SPER

ANŢE

OLI

MPI

CERetrospectiva participării sportivilor moldoveni la JOTLa prima ediție a Jocurilor Olimpice pentru Tineret de la Singapore 2010, Republica Moldova a fost reprezentată de 11 sportivi: Iulia LEORDA (lupte), Doina CRAVCENCO, Eugen GLUȘCO (atletism), Olga BLIZNEȚ (tenis de masă), Alexandra MÎRCA (tir cu arcul), Eugenia TANASIENCO, Serghei GOLBAN (natație), Daniil SVAREȘCIUC (box), Vladislav ARVENTII (taewondo WTF), Alexandru ȚIGANU (kaiac-canoe), Ghenadie PREȚIVATÎI (judo);.

Eroina Moldovei a fost tânăra Iulia LEORDA, care a obținut argintul la lupte, dar nu mai puține merite a avut şi Daniil SVAREȘCIUC, adjudecându-şi bronzul pe ringul de box.

Lotul olimpic la Jocurile Olimpice pentru tineret

de la Singapore

Iulia LEORDA Singapore 2010Veaceslav ARVENTII, port-drapelul Moldovei la

Ceremonia de deschidere a JOT de la Singapore 2010

SPERANŢE O

LIMPICE

111

Iulia LEORDA pe podiumul de la Singapore 2010

Daniil SVAREȘCIUC Singapore 2010

Daniil SVAREȘCIUC, victorios la Singapore 2010

112

SPER

ANŢE

OLI

MPI

CE

Olga BLIZNEȚ, locul 5 la tenis de masă - Singapore 2010

Doina CRAVCENCO, locul 5 la 2000 m cu obstacole - Singapore 2010

Alexandra MIRCA, locul 5 la tir cu arcul - Singapore 2010

SPERANŢE O

LIMPICE

113

La întoarcerea în Chişinău, echipa olimpică de tineret a fost primită cu multă căldură de către oficialii Comitetului Național Olimpic, Mass-Media şi fani.

Veaceslav ARVENTII, locul 5 la taekwondo WTF - Singapore 2010

Alexandru ȚIGANU, locul 5 la kaiac-canoe - Singapore 2010

Revenirea acasă - primire călduroasă la Aeroportul Chişinău

114

SPER

ANŢE

OLI

MPI

CE

Primierul Vlad Filat i-a primit la Casa Guvernului pe Iulia LEORDA şi Daniil SVAREȘCIUC

Întoarcerea acasăAeroportul Chişinău

SPERANŢE O

LIMPICE

115

Festivalul Olimpic al Tineretului EuropeanFestivalul Olimpic al Tineretului European, ori Zilele Olimpice reprezintă un eveniment multi-sportiv bienal de anvergură, organizat sub egida Comitetelor Olimpice Europene, la care participă tineri talentați din toată Europa. Trebuie să precizăm că anume la aceste competiții s-au lansat cei care aveau să devină mari campioni ai lumii, precum Rafael NADAL (tenis), Gabriela SZABO (atletism), Viktoria KOMOVA (gimnastică), Alina MAKARENKO (g. ritmică), Rebecca ADLINGTON (natație).

Festivalul serveşte drept rampă de lansare pentru tinerii sportivi în vederea creşterii măiestriei lor sportive şi participării ulterioare la campionate europene, mondiale şi la Jocurile Olimpice. Jacques ROGGE, Ex-preşedinte al CIO, este autorul acestui eveniment pentru tineri sportivi talentați.Prima ediție a Festivalul Olimpic al Tineretului European a avut loc în Brussel în 1991.

“Acest Festival oferă o puternică motivație tinerilor sportivi din Europa întrucît imprimă sens competițional carierelor lor chiar de la început.”

[Jacques Rogge]

FOTE în detalii:• tradiție de peste 20 de ani• eveniment olimpic cu participarea a 49 CNO europene• eveniment sportiv pentru tineri între 14 şi 18 ani• eveniment bienal cu ediții de vară şi de iarnă• prima experiență olimpică pentru tineri sportivi• protocol olimpic: flacăra olimpică, ceremonii de deschidere şi închidere cu

parada sportivilor, jurămîntul sportivilor şi arbitrilor• o platformă de lansare pentru viitorii campioni• o modalitate de promovare a valorilor olimpice

FOTE Logo

Logo-ul Comitetelor Olimpice Europene

Thomas DALEY, în timpul competițiilor de natație la JOT

Jacques ROGGE, ex-Preşedinte COE, CIO

116

SPER

ANŢE

OLI

MPI

CEEdiții de vară ale FOTE• 3 600 sportivi şi oficiali din 49 de CNO• 9 probe de sport în program• peste 1 000 de voluntari • peste 7 000 persoane acreditate

Următoarele ediții ale Festivalului Olimpic al Tineretului European:• FOTE 2015, iarnă: Voralberg şi Liechtenstein (Austria şi Liechtenstein)• FOTE 2015, vară: Tbilisi (Georgia)• FOTE 2017, iarnă: Sarajevo (Bosnia)• FOTE 2017, vară: Gyor (Ungaria)

Retrospectiva participării sportivilor moldoveni la FOTE

Pe parcursul celor 22 ani de activitate, CNO a asigurat participarea Echipei Olimpice de Tineret la următoarele ediții ale FOTE: Olanda-1993, Marea Britanie-1995, Portugalia-1997, Danemarca-1999, Spania-2001, Franța-2003, Italia-2005, Serbia-2007, Finlanda-2009, Turcia-2011, Olanda-2013, cât şi la edițiile de iarnă: Cehia-2011 şi România-2013.

Tinerii sportivi moldoveni au cucerit la toate edițiile de vară 3 medalii de aur: Irina ERHAN (judo), Olga CRISTEA şi Tatiana CICANCI (atletism), 4 medalii de argint: Andrei CECAN (judo), Vasile POGREBAN (kaiac-canoe K1 şi K4), Maxim MELNICENCO (K4), Denis SERGHEEV (K4), Dmitrii SUBBOTIN (K4) şi Anastasia CALININA (atletism), dar şi 8 medalii de bronz: Vitalie MIHAILOV, Victor MANOLACHI, Sergiu IURCU, Vasile BRAGA (judo), Vasile POGREBAN (K1 şi K4), Denis SERGHEEV (K2 şi K4), Dmitrii SUBBOTIN (K2 şi K4), Maxim MELNICENCO (K4) şi Anastasia DETIUC (tenis).

Viktoria KOMOVA, în timpul competițiilor de gimnastică

Colaj de imagini de la FOTE

SPERANŢE O

LIMPICE

117

Echipa de tineret a participat la a doua ediție a Zilelor Olimpice ale Tineretului din Europa în anul 1993, la Valkenswaard (Olanda). În cadrul acestui turneu, judocanul Vitalie MIHAILOV a câştigat medalia de bronz, prima din istoria participărilor tinerilor sportivi moldoveni la aceste competiții.

BATH [Marea Britanie] 1995

VALKENSWAARD [Olanda] 1993

Delegația olimpică de tineret a Moldovei a participat din nou la o ediție a FOTE în anul 1995, la Bath (Marea Britanie). Cea mai bună clasare la această ediție a fost locul 4 ocupat de atletul Ion LUCHIANOV.

LISABONA [Portugalia] 1997Tinerii olimpici moldoveni au participat la ediția de vară a FOTE din 1997 organizată la Lisabona (Portugalia). Alexandru IVLEV a ocupat cea mai bună poziție, locul 7 la natație.

ESBJERG [Danemarca] 1999Echipa olimpică de tineret a Moldovei a participat la ediția FOTE de vară de la Esbjerg (Danemarca) din anul 1999, fiind şi cea mai profitabilă de până la acea dată. Judocanii Andrei CECAN şi Victor MANOLACHI au câştigat medaliile de argint, respectiv bronz.

MURCIA [Spania] 2001Delegația tinerilor olimpici au participat cu succes la ediția de vară a FOTE din anul 2001, desfăşurată la Murcia (Spania). La această ediție s-a cucerit prima medalie de aur din istoria participării Moldovei la FOTE. Ina ERHAN a reuşit să urce pe cea mai înaltă treaptă a podiumului tineretului olimpic European de la Murcia la proba de Judo. A fost o ediție de succes a judoului moldovenesc, după ce Dorel IURCU a câştigat medalia de bronz.

PARIS [Franţa] 2003Lotul olimpic de tineret a participat la ediția de vară a FOTE 2003 de la Paris (Franța). La această ediție, Moldova a câştigat cea de-a doua medalie de aur din istoria participărilor la FOTE. Cea care a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului parizian a fost atleta Olga CRISTEA, la proba de 800 m.

Timbru din perioadaFOTE Bath 1995

Timbru din perioada FOTE Lisabona 1997

Logo FOTE Murcia 2001

Logo FOTE Paris 2003

118

SPER

ANŢE

OLI

MPI

CE2005 [Italia] LIGNANO SABBIADOROEchipa olimpică de tineret a Moldovei a participat la ediția a VIII-a a Festivalului Olimpic al Tineretului European de la Lignano Sabbiadoro (Italia) cu 15 sportivi. La această ediție au fost obținute şase medalii: 2 de argint: Vasile POGREBAN (500 m K1) şi echipa de K4 băieți la 500 m (Maxim MELNICENCO, Vasile POGREBAN, Denis SERGHEEV, Dmitri SUBBOTIN) şi 4 de bronz: Vasile POGREBAN (1000 m K1) şi echipa de K4 băieți la 1000 m (Maxim MELNICENCO, Vasile POGREBAN, Denis SERGHEEV, Dmitri SUBBOTIN), echipa de K2 băieți la 500 m (Denis SERGHEEV, Dmitri SUBBOTIN) şi Vasile BRAGA (Judo 55 Kg).

2007 [Serbia] BELGRADLotul olimpic de tineret al Moldovei a participat la ediția de vară a FOTE de la Belgrad (Serbia) din anul 2007.

2009 [Finlanda] TAMPERETinerii olimpici au participat la ediția FOTE de vară de la Tampere cu o delegație de 10 sportivi, clasându-se pe locul 28 din cele 49 de țări participante.

Delegația Moldovei la FOTE 2007 de la Belgrad

Logo FOTE Lignano 2005

Delegația Moldovei la FOTE 2009 de la Tampere. În centru d-l Nicolai AMBROSI, Șef de misiune la 10 ediții ale FOTE (Olanda, 1993 - Finlanda, 2009)

Logo FOTE Belgrad 2007

SPERANŢE O

LIMPICE

119

Atleta Tatiana CICANCI a fost eroina Moldovei la această ediție, cucerind medalia de aur la proba de triplusalt, iar o altă atletă, Doina CRAVCENCO a terminat pe locul 6 la proba de 2000 m.

Tatiana CICANCI, în acțiune la Tampere

Tatiana CICANCI şi Doina CRAVCENCO la Tampere

Olimpicii moldoveni la FOTE 2009 de la Tampere

Doina CRAVCENCO, FOTE 2009

Tatiana CICANCI, medalie de aur la Tampere 2009

120

SPER

ANŢE

OLI

MPI

CE2011 [Cehia] LIBERECFestivalul Olimpic al Tineretului European de la Liberec (Cehia), din anul 2011, a fost debutul Moldovei la edițiile de iarnă. Delegația Moldovei a fost una mică, doar doi sportivi, ambii la proba de biatlon.

2011 [Turcia] TRABZONLotul olimpic de tineret a participat în vara anului 2011 la ediția FOTE de la Trabzon (Turcia) cu o delegație de 19 sportivi, care au participat la trei ramuri sportive (atletism, judo, natație).

Logo FOTE Trabzon 2011

Înaintea plecării lotului olimpic la Liberec 2011

Olimpicii moldoveni la Liberec 2011

Mascotele FOTE Trabzon 2011

Mascota FOTE Liberec 2011

Logo FOTE Liberec 2011

SPERANŢE O

LIMPICE

121

BRAŞOV [România] 2013Echipa olimpică de tineret a participat pentru a doua oară la o ediție de iarnă a Festivalului Olimpic al Tineretului European în anul 2013 la Brașov (România).

Delegația Moldovei a fost formată din doi sportivi: Liviu DUBĂLARI şi NicoLae GAIDUC, care au participat la probele de biatlon şi schi fond. N. Gaiduc a fost port-drapelul delegației.

Logo FOTE Braşov 2013

Delegația Moldovei la Trabzon 2011

Nicolae GAIDUC, biatlon la FOTE Braşov 2013

122

SPER

ANŢE

OLI

MPI

CE2013 [Olanda] UTRECHTEdiția de vară a Festivalului Olimpic al Tineretului European de la Utrecht a avut loc în perioada 14 - 19 iulie. La această ediție au luat parte circa 2700 de tineri sportivi din 49 de țări ale Europei. Republica Moldova a participat cu 19 tineri olimpici: Adriana SOSNOVSKI, Anastasia DETIUC (tenis), Anastasia CALININA,Anastasia SCRIPCA, Polina CIUIU, Ștefan MURA, Artiom CRASICOV (atletism), Ana BUDESCU, Dan BURLAC, Denis VIERU, Eugenia CIOBANU (judo), Alexandra VINICENCO, Alexandra DEGTARIOVA (înot), Liviu GEAMĂNĂ (ciclism).

A fost o ediție de succes pentru lotul Moldovei, care s-a întors la Chişinău cu două medalii, una de argint şi una de bronz. Anastasia CALININA a urcat pe treapta a doua a podiumului olandez după ce a înregistrat un rezultat de 12,80 m în finala de triplusalt, iar Anastasia DETIUC s-a clasat pe locul al treilea la turneul de tenis.

Mascota FOTE Utrecht 2013

Delegația Moldovei a primit drapelul din partea Preşedintelui CNO, Nicolae JURAVSCHI, înainte de FOTE - Utrecht 2013

Logo FOTE Utrecht 2013

Delegația Republicii Moldova la Utrecht 2013

ACŢIUNI O

LIMPICE ÎN

REPUBLICA MO

LDOVA

123

ACŢIUNI OLIMPICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Ziua OLIMPICĂComitetul Național Olimpic al Republicii Moldova este garantul promovării valorilor olimpice pe teritoriul național. Astfel, prin Lunarul Olimpic, CNO desfăşoară diferite acțiuni în masă pentru a promova spiritul olimpic în țara noastră. Cursa Olimpică, care este un eveniment de proporții, întrunind mii de oameni, indiferent de abilități sportive, vârstă sau ocupație, este doar un exemplu al activităților organizate de către CNO în cadrul Zilei Olimpice Mondiale.

Obiective majore: • Promovarea importanței sportului şi a unui mod activ

de viață;• Instruirea societății în spiritul valorilor olimpice:

excelență, prietenie şi respect;• Educarea sentimentului de mândrie națională!De ani de zile, sute de mii de oameni reuniți de către Comitetele Olimpice Naționale de pe Mapamond sărbătoresc Ziua Olimpică Mondială. Această zi este marcată tradițional prin desfăşurarea Cursei Olimpice şi reprezintă un îndemn pentru toată lumea, indiferent de vârstă, sex sau abilitățile sportive, la mişcare, dar şi la descoperirea semnificației sportului şi a valorilor lui. Ziua olimpică a fost sărbătorită în Republica Moldova pentru a 22-a oară în anul 2013.

124

ACŢI

UNI O

LIM

PICE

ÎN R

EPUB

LICA

MO

LDOV

AÎn Republica Moldova, Cursa Olimpică a devenit deja o tradiție întâmpinată cu mult entuziasm. Acest eveniment reprezintă momentul culminant al Lunarului Olimpic, care cuprinde un număr mare de activități sportive ce se desfăşoară în mai multe oraşe ale țării.

ACŢIUNI O

LIMPICE ÎN

REPUBLICA MO

LDOVA

125

Acțiunile sunt dedicate celor trei valori care stau la baza Mișcării Olimpice: prietenie, respect şi excelență. • Prietenie: îndemnul la înțelegere reciprocă;• Respect pentru propria persoană, pentru cei din jur,

pentru reguli, principii, mediul înconjurător etc.• Excelență: tendința de a depune efortul maximal;

Cursa Olimpică este, în acelaşi timp, un cadru propice

pentru descoperirea noilor talente în sport, pentru a afla despre “experiența olimpică” de la sportivi, pentru a demonstra diverse genuri de sport şi a oferi publicului ocazia de a le încerca sub supravegherea antrenorilor în ateliere special amenajate de tenis, taekwondo, scrimă, lupta națională „trânta„. Federația de Tenis a organizat un master-class oferit de către cel mai bun jucător din istoria tenisului autohton Radu ALBOT.

Continuitatea şi buna desfăşurare a Cursei Olimpice se reflectă în importanța pe care națiunea o atribuie sportului. Și să nu uităm că sportul aduce tuturor generațiilor o viață mai sănătoasă şi mai echilibrată, asigurând calea spre o societate mai bună.Tot în cadrul festivităților legate de Ziua Olimpică Mondială, Comitetul Național Olimpic a organizat, pentru prima dată, în anul 2004, Ștafeta ciclistică Soroca-Chişinău-Cahul-Chişinău. Indiscutabil, ziua de duminică, 25 mai 2013, va intra în

istoria Mişcării Olimpice şi Mişcării Sportive cu caracter de masă din Republica Moldova prin desfăşurarea tradiționalei Curse Olimpice, organizate la Chişinău de către Comitetul Național Olimpic al Republicii Moldova. Anume în această zi însorită de mai, mii de tineri, copii şi vârstnici, pasionați ai sportului şi modului sănătos de viață, s-au reunit în Piața Marii Adunări Naționale pentru a participa la cursa de alergări, consacrate Zilei Mondiale Olimpice. Fiecărui participant i-a fost oferit câte un tricou cu simbolica olimpică.

126

ACŢI

UNI O

LIM

PICE

ÎN R

EPUB

LICA

MO

LDOV

A

Un moment aparte, spre deliciul publicului şi al mass-mediei, a fost chiar la debutul festivității, când a fost organizat concursul de canotaj cu simulatoare ”Olimpicii provoacă la competiție politicienii, jurnaliștii și artiștii”, la care au participat patru echipe, formate din politicieni “Prietenie”, artişti “Excelență”, jurnalişti “Respect” şi olimpici “Dragușor”. Competiția s-a desfăşurat pe scena amplasată în Piața Marii Adunări Naționale.

ACŢIUNI O

LIMPICE ÎN

REPUBLICA MO

LDOVA

127

Obiectivul major al Cursei Olimpice este promovarea importanței sportului şi a unui mod sănătos de viață, educarea societății în spiritul valorilor olimpice: excelență, prietenie şi respect.

128

ACŢI

UNI O

LIM

PICE

ÎN R

EPUB

LICA

MO

LDOV

ACINA OLIMPICĂ

La evenimentul de lansare a primei ediții a Cinei Olimpice, din anul 2013, au asistat Vlad FILAT, Prim-ministru al Republicii Moldova, Liliana PALIHOVICI, Prim-vicepreşedinte al parlamentului Republicii Moldova, şi oaspetele de onoare din partea Comitetului Internațional Olimpic, Dieter KUEHNLE.

Succesul olimpic nu are termen de valabilitate, el este expresia indubitabilă a excelenței. În cadrul Cinei Olimpice au fost celebrați campionii țării: în premieră, pe aceeaşi scenă, s-au reunit campionii şi medaliații noştri olimpici, cei recenți şi cei de altădată.

Cina Olimpică s-a desfăşurat pentru prima dată în anul 2013, fiind o festivitate dedicată zilei de fondare a Comitetului Național Olimpic al Republicii Moldova, care în acel an avea să jubileze 22 de ani de la întemeiere, astfel, această serată a constituit un frumos prilej de a aduce împreună membrii Comitetului, oficialii de stat, membrii federațiilor sportive, oamenii de afaceri şi reprezentanții mass-media, pentru a celebra într-un ambient select spiritul olimpic, reuşitele ciclului olimpic precedent, dar şi pentru a asigura realizarea obiectivelor de viitor. Cina Olimpică a devenit o frumoasă tradiție, care continuă să reunească în fiecare an membrii unei mari familii - Familia Olimpică.

ACŢIUNI O

LIMPICE ÎN

REPUBLICA MO

LDOVA

129

Prim-ministrul Vlad FILAT a înmânat Ordinul Olimpic lui Serghei MARCOCI, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice din Seul 1988 şi Barcelona 1992. Precizăm că Ordinul Olimpic este cea mai înaltă distincție a Comitetului Național Olimpic pentru merite deosebite în promovarea Mişcării Olimpice. Preşedintele CNO, Nicolae JURAVSCHI a înmânat medaliile „Meritul Olimpic” d-lor: Gh. JURGIU, N. GÎLCĂ, P. SAVA şi Pavel BRĂDESCU.Oaspeții festivității au avut parte de mai multe momente de revelație, retrăind momentele de glorie ale olimpicilor moldoveni. Un moment de excepție în cadrul Cinei Olimpice l-a reprezentat o scurtă întoarcere în timp prin difuzarea unor materiale video prin care s-a reamintit despre emoțiile oferite de spectacolul sportiv de la Londra 2012 dar şi o odă olimpicilor moldoveni care au luat parte la toate edițiile JO de vară.

În scenă au fost invitați medaliații olimpici, care la rândul lor au donat câte un obiect prețios pentru Muzeul Olimpic.

130

ACŢI

UNI O

LIM

PICE

ÎN R

EPUB

LICA

MO

LDOV

A

Preşedintele CNO - Nicolae JURAVSCHI, alături de Preşedintele Parlamentului - Igor CORMAN şi Premierul - Iurie LEANCĂ

Tradiția a continuat, iar în ianuarie 2014 a fost organizată cea de-a II-a ediție a Cinei Olimpice. De această dată festivitatea a avut un moment special. În prezența Preşedintelui Parlamentului Igor CORMAN, a Premierului Iurie LEANCĂ şi a Ambasadorului Federației Ruse în Moldova - Farit MUKHAMETSHIN, a fost prezentat echipamentul lotului național olimpic pentru Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci-2014.

Un alt detaliu al evenimentului a fost prezentarea Revistei Sport-Time: Panoramica Olimpică, unde au fost cuprinse cele mai importante împliniri olimpice ale anului 2013.

Au fost premiați sponsorii, partenerii, veteranii sportului olimpic, cele mai bune echipe şi sportivi, instituțiile media, au fost conferite medalii şi ordine olimpice.

Nicolae JURAVSCHI, alături de interpreții care au prezentat echipamentul lotului olimpic

Preşedintele Parlamentului Igor CORMAN înmână premii la Cina Olimpică 2014

Sponsorii CNO, premiați pe scena Cinei Olimpice

ACŢIUNI O

LIMPICE ÎN

REPUBLICA MO

LDOVA

131

Trofeul Olimpic [CIO]

Prim-ministrul Iurie LEANCĂ înmână premii la Cina Olimpică 2014

Veteranii sportului olimpic, premiați pe scena Cinei Olimpice

Comitetul Internațional Olimpic instituie anual un Trofeu special pentru a recompensa prin intermediul Comitetelor Naționale Olimpice persoanele sau instituțiile ce contribuie la dezvoltarea Mişcării Olimpice în țările lor. Astfel, CNO a înmânat Trofeul CIO pentru anul 2012 „SPORTUL ȘI DEZVOLTAREA CONTINUĂ” Companiei Coca Cola, de altfel, sponsor Top al CIO, pentru contribuție valoroasă în organizarea Zilei Mondiale Olimpice în Republica Moldova. Dieter KUEHNLE, oaspetele de onoare al Cinei Olimpice, din partea CIO, a înmânat trofeul reprezentantului Coca Cola Moldova, Diana PETREA, specialist în domeniul afacerilor publice şi comunicare. Ceremonia de înmânare a Trofeului CIO pentru anul 2012 a avut loc în cadrul Cinei Olimpice 2013.

Reprezentanților Coca Cola le este conferit Trofeul CIO 2012 „Sportul şi Dezvoltarea continuă” de către

reprezentantul CIO Dieter KUEHNLE, în prezența Preşedintelui CNO - Nicolae JURAVSCHI

Trofeul CIO pentru anul 2013

132

ACŢI

UNI O

LIM

PICE

ÎN R

EPUB

LICA

MO

LDOV

A

SPORTUL ŞI FEMEIA

Trofeul CIO pentru anul 2013 este dedicat aniversării de 150 de ani de la naşterea lui Pierre de Coubertain. Acest Trofeu comemorativ întitulat „150 ani. Pierre de Coubertain. Sportul - școala vieții” a fost înmânat Liceului Internat Republican cu Profil Sportiv din Chișinău pentru merite deosebite în formarea şi educarea sportivilor de performanță, dar şi promovarea valorilor olimpice. Ceremonia de înmânare a Trofeului CIO pentru anul 2013 a avut loc în incinta LIRPS cu ocazia lansării Proiectului CNO Lecții Olimpice 2014.

Liceul Internat Republican cu Profil Sportiv din Chişinău primeşte Trofeul CIO 2013 “150 ani. Pierre de Coubertain. Sportul - şcoala vieții”

Comitetul Național Olimpic al Republicii Moldova susține în mod explicit promovarea rolului femeilor în sport în conformitate cu prevederile Cartei Olimpice. În acest scop, în cadrul CNO activează Comisia „SPORTUL ȘI FEMEIA”, al cărei preşedinte este campiona olimpică Larisa POPOVA, deținătoarea trofeului Comitetului Internațional Olimpic „Sportul și Femeia 2003”.

CNO consideră că vizibilitatea sporită a sportivelor de performanță contribuie la creşterea participării femeilor în sport la toate nivelurile, încurajându-le să ducă un mod de viață sănătos.

Larisa POPOVA, campioană olimpică, Preşedinte al Comisiei CNO: Sportul şi Femeia

Sportivele sunt exemple de urmat şi trebuiesc promovate şi recompensate pentru realizările şi dedicația lor.

Gala CNOSportul şi Femeia 2012

Reprezentantele tenisului la Gala CNO: Sportul şi Femeia 2012

ACŢIUNI O

LIMPICE ÎN

REPUBLICA MO

LDOVA

133

În scopul promovării rolului femeilor în sport, CNO a organizat în cadrul Comisiei „FEMEIA ȘI SPORTUL” mai multe campanii încă din anul 2011, când a fost organizat seminarul femeilor sportive. În anul 2012 a fost organizat un concurs fotografic lansat prin intermediul paginii facebook al Comitetului Național Olimpic, iar premianții şi-au primit laurii în cadrul Galei Comisiei „FEMEIA ȘI SPORTUL”.

O atenție deosebită în cadrul evenimentului a fost acordată sportivelor care ne-au reprezentat țara la Jocurile Olimpice de la Londra 2012, dar şi acordarea de premii sportivelor care sunt tinere mămici, sportive care practică sportul educându-şi copiii în spiritul valorilor promovate de sport. În anul 2014, la Chişinău, «Comisia CNO: „SPORTUL ȘI FEMEIA” a organizat primul Seminar Național dedicat femeii sportive, unde au participat zeci de femei implicate trup şi suflet sportului. Întrunirile, tradițional, au fost coordonate de către campioana olimpică Larisa POPOVA. Seminarul a avut un rezultat scontat. În cele două

zile de întrunire au luat parte personalități notorii ale sportului național, în frunte cu Preşedintele CNO - Nicolae JURAVSCHI, veteran al sportului - Nona BONDARENCO, Directorul Academiei Olimpice - Anatolie POPUȘOI, Șeful Catedrei Educație Fizică şi Sport a Universității de Stat, Profesor Doctor în psihologie - Boris BOGUȘ, reprezentantul misiunii OSCE în Moldova - Jennifer Leigh BRUSH, distinse doamne şi domnişoare din cadrul federațiilor sportive, cluburi, şcoli, facultăți sportive, licee…

Premii speciale pentru sportivele care au reprezentat Moldova la JO Londra 2012

Tinerele sportive mămici, premiate în cadrul Galei CNO: Sportul şi Femeia 2012

Larisa POPOVA în deschiderea Seminarului

134

ACŢI

UNI O

LIM

PICE

ÎN R

EPUB

LICA

MO

LDOV

APROIECTUL VALORI OLIMPICE “LECŢII OLIMPICE-2014”Aspectul educativ al Olimpismului şi al valorilor olimpice stau la baza caracterului unic al Mişcării Olimpice. Sportul reprezintă un puternic instrument şi are potențialul de a juca un rol fundamental în societate în general, dar mai cu seamă, în procesul de educație a tinerei generații. De aceea, promovarea Olimpismului şi a valorilor olimpice reprezintă scopul de bază al CNO. La sfîrşitul anului 2013 Comitetul Național Olimpic a lansat inițiativa „LECȚII OLIMPICE - 2014”, care reprezintă o continuitate a campaniei educative şi informative „Valorile olimpice”, realizată de CNO în 2012 şi 2013. Prin campania “Valorile Olimpismului” a fost urmărit scopul de a resuscita interesul din partea tinerilor pentru sport în general şi pentru Mişcarea Olimpică, în particular.

Perpetuarea tradițiilor olimpice este posibilă doar prin educarea în spirit olimpic a tinerei generații. În acest sens, Comitetul Național Olimpic şi Ministerul Educației au semnat în octombrie 2012 o Convenție-cadru prin care şi-au propus drept scop stabilirea principiilor generale care vor facilita colaborarea între mediul şcolar şi universitar cu Mişcarea Olimpică în vederea promovării valorilor Olimpismului.

Prim-ministrul RM - Vlad FILAT, Ambasadorul Marii Britaniei - Keith SHANNON şi Preşedintele CNO - Nicolae JURAVSCHI, la expoziția foto “LONDRA 2012 - EMOȚII OLIMPICE”

Preşedintele CNO - Nicolae JURAVSCHI şi Ministrul Educației - Maia SANDU

Preşedintele CNO - Nicolae JURAVSCHI primeşte vizita Preşedintelui RM - Nicolae TIMOFTI, la expoziția olimpică

ACŢIUNI O

LIMPICE ÎN

REPUBLICA MO

LDOVA

135

Primul eveniment major, organizat în cadrul acestei Convenții a fost expoziția foto “Londra 2012 - EMOȚII OLIMPICE”, care a reprezentat o ocazie unică de a valorifica sportul, spiritul olimpic şi de a promova notorietatea sportivilor olimpici. O altă activitate importantă realizată de CNO a fost distribuirea posterelor „Jocurile Olimpice moderne - 120 ani” şi „Sportivii moldoveni - medaliați olimpici”. Aceste postere au fost distribuite în toate şcolile şi instituțiile de învățămînt superior din țară.

Comitetul Național Olimpic a organizat, de asemenea, seminare cu profesorii de educație fizică şi lecții olimpice cu participarea olimpicilor în instituții de învățământ superior, dar şi în numeroase şcoli din țară.

Succesul lecțiilor olimpice a determinat CNO să elaboreze un proiect vast de promovare a valorilor olimpice “LECȚII OLIMPICE - 2014”, care presupune desfăşurarea lecțiilor olimpice într-un număr cât mai mare de şcoli din țară. Prima lecție de lansare a Programului de educație olimpică „LECȚII OLIMPICE - 2014” a avut loc la Liceul Internat Republican cu Profil Sportiv la sfârşitul lunii decembrie 2013.

Comitetul Național Olimpic îşi propune prin proiectul „LECȚII OLIMPICE - 2014” să motiveze tinerii să practice sportul şi să le transmită filosofia profundă a valorilor olimpice. Lecțiile olimpice vor debuta cu prezentarea expoziției foto mobile „Sportivii moldoveni la Jocurile Olimpice” şi cu proiecția fimului documentar „Odă olimpicilor moldoveni”.

Preşedintele CNO - Nicolae JURAVSCHI şi Directorul Muzeului Olimpic - Nicolai AMBROSI prezintă posterele olimpice

Preşedintele CNO - Nicolae JURAVSCHI şi Prim-ministrul Vlad FILAT, la expoziția “Londra 2012 - EMOȚII OLIMPICE”

Voluntari ai ProgramuluiLECȚII OLIMPICE - 2014

Preşedintele CNO - Nicolae JURAVSCHI,alături de elevi şi profesori în cadrul unei lecții olimpice

136

ACŢI

UNI O

LIM

PICE

ÎN R

EPUB

LICA

MO

LDOV

A

Preşedintele CNO - Nicolae JURAVSCHIalături de foştii absolvenți de aur ai LIRPS

Ghidul olimpic întitulat „FLACĂRA OLIMPICĂ”, avînd în calitate de cuvânt de salut mesajele Preşedintelui CIO Thomas BACH şi al Preşedintelui CNO Nicolae JURAVSCHI, va servi în calitate de suport metodologic pentru acest proiect olimpic, urmând sa fie distribuit profesorilor de educație fizică din toate şcolile țării.Lecțiile vor fi desfăşurate cu participarea olimpicilor moldoveni, profesorilor de educație fizică, antrenorilor şi voluntarilor Comitetului Național Olimpic în mai multe instituții de învățământ din țară.

Foşti şi actuali profesori ai LIRPS, împreună cu Preşedintele CNO - Nicolae JURAVSCHI

Nicolae JURAVSCHI înmână certificate de merite voluntarilor Programului «LECȚII OLIMPICE - 2014»

MUZEUL OLIMPICMuzeul Olimpic din Republica Moldova a fost creat prin decizia Executivului CNO din 22 aprilie 2004 (oficial inaugurat - la 23 iunie 2007 de Ziua Mondială Olimpică.)

Muzeul Olimpic, al cărui director este Nicolai AMBROSI, are drept obiectiv reflectarea aspectelor istorico-practice ale apariției şi dezvoltării mişcării olimpice din țară şi de peste hotare.

Reprezentanții Muzeului Olimpic vernisează expoziții permanente şi temporare, organizează şi participă la conferințe şi simpozioane din domeniul Mişcării Olimpice, editează lucrări pentru promovarea şi integrarea valorilor olimpice naționale.

Oaspeți laMuzeul Olimpic

ACŢIUNI O

LIMPICE ÎN

REPUBLICA MO

LDOVA

137

Primele achiziții ale Muzeului au venit din partea unor tineri de creație care au participat la faza națională a concursului internațional CIO “Sportul şi Arta”, secțiunea pictură şi sculptură. Diverse atribute şi exponate au fost oferite de Federațiile de box, handbal, atletism, fotbal, yahting, ciclism.

Sportivii olimpici au donat Muzeului medalii, cupe, echipament şi inventar sportiv, steaguri, fanioane, albumuri, poze şi imagini foto de la cele mai mari competiții, casete audio şi video.

Exponatele care atrag cele mai multe priviri: • Prima maşină de dactilografiat a CNO,• Primul calculator “Pentium-1”,• Primul aparat de fotografiat al redacției Sport Plus,• Bustul lui Pierre de COUBERTIN, fondatorul JO

moderne,• Întreaga colecție a ziarului CNO Sport Plus,• Reviste olimpice ale CIO,• Cupele şi diferitele obiecte cu valoare sentimentală

care amintesc despre evoluțiile remarcabile la JO şi la alte întreceri majore cu participarea celor mai buni atleți moldoveni: Larisa POPOVA, Nicolae JURAVSCHI, Tudor CASAPU,

• Pagaia lui Nicolae JURAVSCHI, dublu campion olimpic şi de opt ori campion mondial,

• Sculptura ce reprezintă ambarcațiunea cu cei doi campioni olimpici Nicolae JURAVSCHI şi Victor RENEISKI, confecționată de doi elevi din Ungheni.

Tinerii vizitatori iau cunoştință cu un deosebit interes de secțiunea “Fotbalul moldovenesc” completată cu multe exponate, literatură, mingi, fanioane, etc., puse cu amabilitate la dispoziție de către preşedintele Federației naționale de profil, Pavel CEBANU. Multe clipe se oferă standului cu exponate despre Valentin GUȚU, o legendă a sportului național.

Oaspeți de la Solidaritatea Olimpică, în vizită la Muzeul Olimpic al CNO

Dublul campion olimpic Victor RENEISKI în vizită la Muzeul Olimpic

138

ACŢI

UNI O

LIM

PICE

ÎN R

EPUB

LICA

MO

LDOV

A

Promovarea Mişcării Olimpice în teritoriu este asigurată şi gestionată de Agențiile Teritoriale Olimpice, create de CNO în majoritatea centrelor raionale ale țării. La momentul actual sunt create şi activează 24 de Agenții Olimpice.

Birourile permanente ale Agențiilor conlucrează cu secțiile educație, tineret, sport ale Consiliilor raionale, iar un reprezentant al acestora face parte din componența Agenției Olimpice.

CNO contribuie la pregătirea cadrelor sportive în Agențiile Olimpice prin organizarea de stagiuni, întruniri metodico-ştiințifice, etc. Una din misiunile importante ale Agențiilor Olimpice este organizarea Cursei Olimpice şi a evenimentelor sportive din cadrul Lunarului Olimpic, dedicat Zilei Mondiale Olimpice.

Agențiile teritoriale prezintă rapoarte vaste despre activitatea lor, ilustrate de fotografii şi alte materiale.

Pe lângă toate întrecerile sportive care au loc în cadrul lunarului olimpic, sunt organizate diverse concursuri pentru copii şi adolescenți. În cadrul acestora, tinerii îşi pot demonstra aptitudinile şi arăta talentele.

AGENŢIILE TERITORIALE ALE CNO

Reuniunea şefilor agențiilor teritoriale ale CNO

Activități olimpice la Soroca

Tânăr participant al Cursei Olimpice din oraşul Bălți

Ghidul “Flacăra Olimpică“ / Mihai Burciu, Anatolie POPUȘOIIrina ANTOȘCIUC-BURCIU, Ana Maria STRATU;

coord.: Lucia JURAVSCHI; Comitetul Naţ. Olimpic al Rep. Moldova. Chişinău : S. n., 2014 (Tipogr. “Elan Poligraf“). - 140 p.

12.000 ex.ISBN 978-9975-66-380-9.

796.036.2(036)B 93

© COMITETUL NAŢIONAL OLIMPIC AL REPUBLICII MOLDOVA

flacăra olimpică

Documents