fizica si arta

8/17/2019 Fizica Si Arta

http://slidepdf.com/reader/full/fizica-si-arta 1/23

FIZICA SI ARTAFIZICA SI ARTA

Elevi:Elevi:

Clasa :Clasa :

Scoala:Scoala:

Profesor coordonator :Profesor coordonator :

CONCURSUL ‘Stefan Procopiu’CONCURSUL ‘Stefan Procopiu’

Sectiunea ‘COMPOZITII PE TEME STIINTIFICE’ Sectiunea ‘COMPOZITII PE TEME STIINTIFICE’

SCOPUL ucrarii:SCOPUL ucrarii: E!identiereaE!identierea unor opere de arta ce redau" pictura"unor opere de arta ce redau" pictura"

artistic" feno#ene fi$ice si preci$area proprietatior de ordin fi$ic ae acestorartistic" feno#ene fi$ice si preci$area proprietatior de ordin fi$ic ae acestor

feno#enefeno#ene.



CUPRINSCUPRINS

5. Aurora boreala

4. Dispersia

3. Eclipsa

2. Refexia

1. Reractia



REFRACTIA DISPERSIA

O serie de enomene ice au ost repreentateartistic in pictura! sculptura sau alte arte plastice.

"n #eneral! $enomenele optice! repreentate artistic



Reflexia apusului(autorReflexia apusului(autornecunoscut)necunoscut)

"n aceasta ima#ine se remarca enomenul de"n aceasta ima#ine se remarca enomenul derefexie.refexie.



Pictura dePictura de illia! Turner illia! Turner " se re!arca doua feno!ene " se re!arca doua feno!ene

fi#ice$ dispersia si reflexia lu!inii.fi#ice$ dispersia si reflexia lu!inii.

DispersiaD

ispersia reprezintareprezinta

descompunerea

descompunerealuminii albe inluminii albe inspectrul luminiispectrul luminiicoloratecolorate..

ReflexiaReflexia esteeste

fenomenul defenomenul deschimbare aschimbare adirectiei dedirectiei depropagare a luminipropagare a luminila suprafata a douala suprafata a douamedii diferite,medii diferite,

lumina,lumina,propaganduse inpropaganduse incontinuare in acelasicontinuare in acelasimediu.mediu.



Paul Doolin (pictor a!erican) REF%E&IAPaul Doolin (pictor a!erican) REF%E&IA

RE'U%ATARE'U%ATA..

Legile Reflexiei :L

egile Reflexiei : Legea 1Le

gea 1:Raza incidenta:Raza incidenta, raza reflectata si, raza reflectata si

normala sunt in acelasinormala sunt in acelasiplan .plan .

Legea 2:Le

gea 2:Unghiul deUnghiul de

incidenta este egal cuincidenta este egal cuunghiul de reflexie.unghiul de reflexie.



Pictura dePictura de Armand Guillaumin pictor francezArmand Guillaumin pictor francez

impresionist!impresionist! "ispersia"ispersia, conduce la, conduce la

descompunerea luminii al#edescompunerea luminii al#ein spectrul luminii colorate.in spectrul luminii colorate.

$urcu#eul este un fenomen$urcu#eul este un fenomenoptic i meteorologic%optic i meteorologic% carecarese manifest% prin apari ia&se manifest% prin apari ia&pe cer a unui spectru depe cer a unui spectru deforma unui arc coloratforma unui arc coloratatunci c&nd lumina soareluiatunci c&nd lumina soarelui

se refract% &n pic%turile dese refract% &n pic%turile deap% din atmosfer%. "e celeap% din atmosfer%. "e celemai multe ori curcu#eul semai multe ori curcu#eul seo#ser'% dup% ploaie, c&ndo#ser'% dup% ploaie, c&ndsoarele este apropiat desoarele este apropiat deorizont.orizont.



Pictura dePictura de Peter Paul Ru#ensPeter Paul Ru#enscele#ru pictor olandez !cele#ru pictor olandez !

(e remarca(e remarcafenomenul defenomenul dedispersie) *ndispersie) *nnatura,natura,

curcu#eulcurcu#eulaparut dupaaparut dupaploaie seploaie seexexpplica fizic calica fizic cadator+ndu)sedator+ndu)sedispersieidispersieiluminii inluminii instropii de apastropii de apaploaie!ploaie!



clipsa *nelaraclipsa *nelara de soarede soare picturapicturadede -ranz -ranz alteralter

ECLIPELE DE !"REECLIPELE DE !"REse produc atunci c#ndse produc atunci c#ndLuna se afl$ %ntre oareLuna se afl$ %ntre oaresi P$m#nt .Pe o partesi P$m#nt .Pe o partedin suprafa&a P$m#ntuluidin suprafa&a P$m#ntuluise formeaza umbra luniise formeaza umbra lunii

, iar %n 'urul acesteia (, iar %n 'urul acesteia (penumbra . !bser)atoriipenumbra . !bser)atoriiafla&i pe suprafa&aafla&i pe suprafa&aP$m#ntului %n zona deP$m#ntului %n zona deumbr$ sunt %numbr$ sunt %n %ntuneric , sesiz#nd %ntuneric , sesiz#ndfenomenul numit eclips$fenomenul numit eclips$

total$ de soare . Intotal$ de soare . Inzona de penumbr$ sezona de penumbr$ seobser)$ o eclips$obser)$ o eclips$par&ial$ de soarepar&ial$ de soare



Pictura de $orina $hirila / clipsa dePictura de $orina $hirila / clipsa de(oare(oare clipsele de soare se producclipsele de soare se produc

atunci cand luna se afla intreatunci cand luna se afla intre(oare si Pamant(oare si Pamant

Pe de o parte din suprafataPe de o parte din suprafata

pamantului se formeazapamantului se formeazaum#ra luni, iar in 0urulum#ra luni, iar in 0urulacesteia)penum#raacesteia)penum#ra.1#ser'atorii aflati pe.1#ser'atorii aflati pesuprafata Pamantului in zonasuprafata Pamantului in zonain care se formeaza um#rain care se formeaza um#raeste intuneric.*n zona deeste intuneric.*n zona depenum#ra se o#ser'a eclipasapenum#ra se o#ser'a eclipasapartiala de soare.partiala de soare.



clipsa de lunaclipsa de lunaAntoine $aron 121)Antoine $aron 121)

133!133! 'e produc atunci'e produc atunci

cand (amantul secand (amantul seafa intre 'oare siafa intre 'oare si)una . (e o parte)una . (e o partedin supraata*saudin supraata*saupe toata supraata+pe toata supraata+

luminii seluminii seormeaa umbra siormeaa umbra sipenumbrapenumbra

(amantului.(amantului.



EclipsaEclipsa

partialapartiala

de lunade luna

O eclipsa de )una se produce intotdeauna la )unaO eclipsa de )una se produce intotdeauna la )una(lina! cand 'oarele este in opoitie cu )una. ,ea(lina! cand 'oarele este in opoitie cu )una. ,eamai -ece eclipsa de )una consemnata a a-ut locmai -ece eclipsa de )una consemnata a a-ut locin anul 345/ i.0. "n -ecile culturi! cand a-ea loc oin anul 345/ i.0. "n -ecile culturi! cand a-ea loc oeclipsa! oamenii spuneau ca soarele sau luna aueclipsa! oamenii spuneau ca soarele sau luna auost in#itite de balaur sau de dra#on. )a romaniost in#itite de balaur sau de dra#on. )a romanise spune ca erau mancate de -arcolacise spune ca erau mancate de -arcolaci



Eclipsa de lunaEclipsa de luna

O eclips de )unO eclips de )unare loc atunci cndare loc atunci cnd)una! n mi%carea ei)una! n mi%carea ei n urul (mntului! n urul (mntului!intr n umbraintr n umbra

acestuia. Aceastaacestuia. Aceastase ntmpl cndse ntmpl cnd'oarele! (mntul'oarele! (mntul%i )una sunt aliniate%i )una sunt aliniatesucient de exactsucient de exact*eclips par&ial+.*eclips par&ial+.

ntotdeauana 6aa6ntotdeauana 6aa6)unii la o eclips de)unii la o eclips de)un este cea de)un este cea de)un (lin. 7ipul %i)un (lin. 7ipul %idurata ei depindedurata ei depindepoi&ia relati- %ipoi&ia relati- %i

poi&ia de pe liniapoi&ia de pe linianodurilor. ,ea mainodurilor. ,ea mairecent eclips derecent eclips de)un a ost cea din)un a ost cea dinnoapte din 3 spre 4noapte din 3 spre 4martie 2//8. 9ltimamartie 2//8. 9ltima

a a-ut loc la 2:a a-ut loc la 2:au#ust 2//8au#ust 2//8



Pictura de 4ilPictura de 4ilGrace5Grace5

(e remarca(e remarcafenomenul defenomenul de

refractie.refractie. 6odificarea directiei6odificarea directieide propagare a luminiide propagare a luminiila trecerea printr)ola trecerea printr)o

suprafata desuprafata deseparatie dintre douaseparatie dintre douamedii transparentemedii transparentediferite se numestediferite se numeste

RefractieRefractie



AuroraAuroraBoreala seBoreala se

produceproduce

datoritadatorita

interactiuniiinteractiuniidintre vantuldintre vantul

solar sisolar si

campulcampul

magnetic almagnetic alPamantului inPamantului in

special inspecial in

zona polilor.zona polilor.

Pictura de Frederic EdwinPictura de Frederic Edwin

Church (182!1"##$%pictorChurch (182!1"##$%pictor

americanamerican



PPictura de Claudio Bravoictura de Claudio Bravo

pictor chilianpictor chilian

&EC')*+E+,

FE)-E' F,/,C

reprezentat in pictura 0



PPictura de Claudio Bravo pictor chilianictura de Claudio Bravo pictor chilian

!biectele din!biectele din)asul cu apa se)asul cu apa se

)ad fr#nte prin)ad fr#nte prinap$* De ce +ap$* De ce +Datorit$Datorit$fenomenului defenomenului deRER"C-IE,RER"C-IE,care reprezintacare reprezinta

schimbareaschimbareadirectiei razelordirectiei razelorde lumina lade lumina latrecerea dintrtrecerea dintrun mediu %nun mediu %naltul/de exemplualtul/de exemplu

din aer %n ap01.din aer %n ap01.



Pictura de mitan)floriPictura de mitan)florisi fructe refractia!si fructe refractia!

(ursele de lumina(ursele de luminasunt corpuri caresunt corpuri careproduc siproduc siraspandescraspandesc

lumina.lumina.

Pentru ca un corpPentru ca un corpsa poata fi 'azut ,sa poata fi 'azut ,este necesar: este necesar:

)sa fie luminat )sa fie luminat

)sa difuzeze lumina )sa difuzeze lumina

)o parte din lumina)o parte din luminadifuzata de el sadifuzata de el saa0unga la ochiia0unga la ochii

"in punctul de"in punctul de

'edere al'edere alpropagarii luminiipropagarii luminiiprin ele ,prin ele ,corpurile pot ficorpurile pot fitransparente sitransparente siopace.opace.



Pictura de Frederic Edwin Church (1826–1900)pictorPictura de Frederic Edwin Church (1826–1900)pictor

americanamerican

&EC')*+E+,&EC')*+E+,

FE)-E' F,/,C 0FE)-E' F,/,C 0

REC23!4E4I I DECRIE4I E3!5E32LREC23!4E4I I DECRIE4I E3!5E32L



REC23!4E4I I DECRIE4I E3!5E32LREC23!4E4I I DECRIE4I E3!5E32LI6IC *I6IC *



Pictura dePictura de

eraeraDincaDinca

In aceasta imagine se obser)a auroraIn aceasta imagine se obser)a auroraboreala care se produce in zona polilor.boreala care se produce in zona polilor.

" i l il" t i l t il



Aurora oreala polara(foto*rafie Aurora oreala polara(foto*rafie

artistica de +dorica Ion )artistica de +dorica Ion )

"storicul cercetrilo"storicul cercetrilo Aurorele borealeAurorele boreale

sunt studiate lasunt studiate lani-el ;tiin<ic ncni-el ;tiin<ic ncdin secolul =>"".din secolul =>"". nn1?21! astronomul rance (ierre1?21! astronomul rance (ierre@assendi a descris enomenul@assendi a descris enomenulobser-at n sudul $ran<ei. n acela;obser-at n sudul $ran<ei. n acela;an! astronomul italian @alileoan! astronomul italian @alileo@alilei a nceput in-esti#area@alilei a nceput in-esti#areaenomenului ca parte dintrunenomenului ca parte dintrun

studiu reeritor la mi;crile astrelostudiu reeritor la mi;crile astrelocere;ti. $aptul c raa acoperit decere;ti. $aptul c raa acoperit destudiul su era continentulstudiul su era continentuleuropean sa concretiat neuropean sa concretiat nobser-area enomenului n nordulobser-area enomenului n nordulcontinentului! de unde numele decontinentului! de unde numele deauror boreal. n secolul =>"""auror boreal. n secolul =>"""na-i#atorul en#le Bames ,ooC ana-i#atorul en#le Bames ,ooC a

constatat preen<a enomenuluiconstatat preen<a enomenuluiobser-at de @alileo n Oceanulobser-at de @alileo n Oceanul"ndian! botendul aurora"ndian! botendul auroraaustral. De atunci a de-enit claraustral. De atunci a de-enit clarc eectul nu era exclusi- emiserec eectul nu era exclusi- emiserenordice terestre! moti- pentru carenordice terestre! moti- pentru carea aprut denumirea de aurora aprut denumirea de aurorpolar.polar.



izica este o sursa de inspiratie pentruizica este o sursa de inspiratie pentru

mari artisti din domeniul artei plastice ,mari artisti din domeniul artei plastice ,ideile din fizica gasindusi asfelideile din fizica gasindusi asfelreflectarea in arta .reflectarea in arta .

fizica si arta

Documents