Contractul de leasing

Leasing-definitie de baza

    Cuvintul "Leasing" vine din limba engleza, de la substantivul "leasing" si verbul "to lease" care s-ar traduce, intr-o prima acceptiune, prin "a inchiria". Dezvoltarea din ultimele decenii a acestui produs a confirmat insa o forma specifica de finantare, a carei denumire s-a departat de intelegerea initiala, reprezentata astazi mai bine de verbele "to rent" sau "to hire".

    Ca si in cazul chiriei, in prim planul operatiei economice sta utilizarea obiectelor inchiriate (echipamente industriale, vehicule, cladiri, etc.) si nu proprietatea asupra acestora, astfel incit Utilizatorul (cel care "primeste" finantarea in leasing) dobandeste dreptul de folosinta asupra obiectelor care raman insa in proprietatea Locatorului (cel care "ofera" finantarea in leasing).

    In Romania operatia de leasing este definita si tratata in conformitate cu prevederile Ordonantei 51/1997, amendate si adaugite prin diferite acte de-a lungul timpului. La data publicarii acestui document ultimul act normativ emis este legea 287/2006 care aproba OG51/1997 cu modificarile ulterioare.

    In conformitate cu prevederile legale, leasing-ul ca operatie economica este definit astfel:

“... operatiunilor de leasing prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfârsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale.Locatarul/utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfaristul perioadei de leasing , dar nu mai devreme de 12 luni, daca partile convin astfel si daca achita toate obligatiile asumate prin contract.”

    Principalele doua forme de leasing sunt: i) financiar si ii) operational. Ordonanta 57/1997 defineste leasing-ul financiar stabilind insa ca orice forma de leasing care nu este financiar este operational. Dincolo de definitia din cadrul legii speciale a leasingului,  in Romania, Codul fiscal aduce o separare mult mai clara intre cele doua categorii de leasing (vezi art. 7 al Codului Fiscal din iunei/2006).

Leasing financiar

1

O operatie de leasing poate fi clasificata drept financiara daca:

riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul încheierii contractului de leasing;

partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera Utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului;

Utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului, iar pretul de cumparare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (piata) pe care acesta o are la data la care optiunea poate fi exprimata;

perioada de folosire a bunului în sistem de leasing acopera cel putin 75% din durata normata de utilizare a bunului, chiar daca în final dreptul de proprietate nu este transferat.

    Trebuie remarcat, astfel, ca in general o operatie de leasing financiar este indreptata catre achizitia bunului finantat. Oricum, fie datorita duratei mari de utilizare, fie datorita sumelor mari achitate de Utilizator se poate usor constata ca Utilizatorul, la finele contractului, poate considera practic proprietatea asupra bunului ca fiind asumata.

    Nu in ultimul rind, valoarea de achizitie scazuta a bunului la data finalizarii contractului, face foarte probabila exercitarea optiunii de cumparare si transferarea dreptului de proprietate.

Leasing operational

    Spre deosebire de leasing-ul financiar, leasing-ul operational presupune, in adevaratul sens al cuvintului, folosirea bunului finantat pe o perioada limitata de timp, fara asumarea unor riscuri si beneficii aferente proprietarului, in general, pentru rezolvarea punctuala a unor activitati specifice.

    Astfel, Utilizatorul este practic decis, inca de la semnarea contractului, asupra returnarii bunului finantat la finele perioadei de leasing, urmind ca Locatorul sa preia riscul de realizare a valorii ramase neamortizate la finele contractului.

“Sale and lease back”

    “Sale and lease back” este o operatiune de leasing in care Utilizatorul este si furnizorul bunului finantat, Locatorul achizitionind de la acesta bunul la o valoare agreata.

    Printr-o astfel de operatie se realizeaza finantarea Utilizatorului, prin scoaterea in afara bilantului contabil a unui bun aflat in proprietate, urmind ca acesta sa fie reachizitionat la finele contractului de leasing.

    Evident, evaluarea bunului ce face obiectul contractului este hotaritoare si apartine in exclusivitate Locatorului.

Leasing “cross-border”

2

    Leasing cross-border (extern) este o operatie de leasing, fie financiar fie operational, efectuata intre un Finantator non-rezident si un Utilizator rezident.

    Operatiile de leasing care sint efectuate intre doi rezidenti se numesc leasing intern. Odata cu ianuarie 2007 cand Romania a devenit membru UE leasingul intern se extinde la notiunea de rezident U. E.

Glosar de termeni

Avans, suma platita de Utilizator la semnarea contractului de leasing si care acopera intr-o proportie negociata valoarea achizitiei.

Big-ticket, tranzactii de leasing cu valorii mari, implicind deseori si bunuri mai putin standard, flote de vehicule, etc., ale carui risc este gestionat printr-o analiza specifica focalizata.

Buy-back, conventie intre Finantator si furnizorul bunului finantat, pentru rascumpararea acestuia, la finele sau pe parcursul contractului de leasing, in cazul in care bunul ar fi returnat Finantatorului.

Comision de administrare, suma platita de Utilizator la semnarea contractului de leasing si care acopera cheltuielile de initiere, analiza si pregatire contract de leasing.

Conventie de participare la pierderi, conventie intre Finantator si furnizorul bunului finantat, pentru participarea intr-o proportie stabilita la acoperirea pierderilor generate prin nexecutarea intocmai a contractului de leasing de catre Utilizator.

Dobanzi de prefinantare, dobanzi platite de Utilizator Finantatorului pe perioada dintre data platii bunului la Furnizor si data inceperii scadentarului de plata pe contractul de leasing.

Durata de viata economica (a bunului), perioada ramasa estimata, in care bunul poate fi utilizat economic de unul sau mai multi Utilizatori, in conditii de exploatare si reparatii normale, pentru scopul mentionat la semnarea contractului de leasing.

Durata leasing, perioada in care contractul de leasing produce efecte asupra partilor.

Fidejusor/Garantor, companie sau persoana fizica, separata de Utilizator, care se obliga sa preia obligatiile financiare ale acestuia in cazul in care primul refuza sau nu poate asigura achitarea acestora.

Finantator/Locator, parte in tranzactia de leasing, proprietarul bunului finantat si care pune la dispozitia unei terte parti, bunul in vederea exploatarii, in schimbul unor plati

3

periodice.

Full service, tranzactie de leasing operational in care au fost incluse si servicii aferente utilizarii bunului finantat (ex. intretinere si reparatii autoturisme).

Furnizor, parte in tranzactia de leasing, care furnizeaza (vinde) bunul catre Finantator.

Hire-Purchase, conventie prin care Utilizatorului i se inchiriaza bunul finantat, acordindu-se acestuia si dreptul de a achizitiona bunul la finele contractului in schimbul efectuarii unei plati finale.

Leasing financiar, o forma de finantare in care Utilizatorul poate achizitiona dreptul de a utiliza bunul finantat pe majoritatea duratei de viata economica a bunului. Utilizatorul este responsabil pentru intretinere, reparatii, taxe si asigurare precum si pentru relatia directa cu furnizorul. Plata ratelor in cadrul contractului permite Finantatorului sa recupereze costul achizitiei plus un profit.

Leasing operational, o forma de finantare in care Utilizatorul achizitioneaza dreptul de a utiliza bunul finantat pe o perioada redusa, plata ratelor permitind Finantatorului recuperarea partiala a costului de achizitie.

Master Lease, o conventie de leasing care permite Utilizatorului trageri individuale, pe scadentare de plati separate, fara a renegocia contracte de leasing separate.

Novatie, transferul contractului de leasing catre un Utilizator nou, care preia astfel drepturile si obligatiile utilizatorului initial.

Rata de leasing, suma platita de Utilizator periodic in schimbul dreptului de utilizare a bunului finantat.

Penalitate de terminare anticipata, suma pretinsa contractual de Finantator Utilizatorului, in conditiile rezilierii/terminarii anticipate a contractului de leasing.

Profilul (graficul) ratelor, numarul si frecventa ratelor de leasing, pe parcursul unui contract de leasing.

Program Vendor, conventie incheiata cu Furnizori de bunuri finantabile, prin care Finantatorul pune la dispozitia clientilor finantari in leasing pentru achizitia bunurilor produse/importate de Furnizor.

Rata interna de rentabilitate, rata de dobanda la care valoarea actuala a tuturor platilor efectuate de Utilizator pe contractul de leasing este egala cu suma finantata.

4

Exprima randamentul tranzactiei de leasing.

Rate in trepte, descrie situatia in care valoarea ratelor de leasing difera pe parcursul contractului de leasing, de la o perioada la alta, in functie de nevoile Utilizatorului.

Riscul tehnic, se refera la riscul Finantatorului de a genera pierderi financiare in cazul in care prin vinzarea bunurilor finantate returnate de (reposedate de la) Utilizator nu se recupereaza soldul creditului. Se datoreaza scaderii mai rapide a valorii de piata a bunurilor finantate, in comparatie cu amortizarea creditului.

Small-ticket, tranzactii de leasing cu valori reduse (in general pina in 100,000 Euro), implicand bunuri relativ standard (gen autovehicule, echipamente industriale mici, etc.) ale carui risc este in general gestionat prin dispersie.

Structura leasing, termen prin care se descrie ansamblul parametrilor principali (avans, profil rate, valoare reziduala, durata, etc.) caracteristici, pentru un contract de leasing.

Sub-lease, tranzactie in care bunul este subinchiriat de catre Utilizator unei terte parti in conditiile in care contractul de leasing initial ramine in vigoare.

Suma finantata, valoare egala cu costul achizitiei din care se scade valoarea avansului platit de Utilizator.

Terminare prematura, posibilitatea acordata Utilizatorului de a termina anticipat contractul de leasing, caz in care sunt posibile penalitati de terminare anticipata.

Tripla optiune, drept acordat Utilizatorului prin contractul de leasing financiar de a opta la finele contractului, fie pentru cumpararea bunului finantat, fie pentru prelungirea contractului, fie pentru returnarea bunului finantat.

Utilizator, parte in tranzactia de leasing, care primeste dreptul de a folosi bunul in schimbul efectuarii de plati periodice catre Finantator/locator.

Valoare reziduala, suma platita de Utilizator la terminarea contractului, de obicei, o data cu ultima rata de leasing, in cazul in care acesta isi exercita optiunea de cumparare bunului.

Contabilitatea si fiscalitatea operatiunilor generate de contractul de leasing financiar

5

Introducere

Chiar daca s-au scris foarte multe materiale pe acest subiect, consideram ca intotdeauna mai ramane cate ceva de remarcat.

Ne propunem sa prezentam, in paralel, modul de reflectare in contabilitate a operatiunilor generate de contractul de leasing financiar, atat la locator, cat si la locatar, precum si aspectele fiscale ale acestor operatiuni.

Contabilitatea operatiunilor generate de contractul de leasing financiar

In aceasta lucrare subliniem doar aspectele practice intalnite, fara a mai defini si prezenta caracteristicile leasingului financiar, considerand a fi un domeniu bine cunoscut.

Din practica am observat ca exista unele diferente intre modul de facturare a operatiunilor de leasing financiar utilizat de diferiti locatori (institutiile financiare nebancare), pentru contractele de leasing financiar incheiate.

Aceasta diferentiere poate ridica anumite probleme privind modul de reflectare in contabilitate al acestora.

Am luat in studiu mai multe institutii financiare nebancare, respectiv contractele de leasing incheiate si facturile emise de catre acestea. Majoritatea contractelor de leasing nu sunt incheiate in moneda nationala, ci in valuta, iar facturarea se face in lei la cursul de schimb al respectivei valute.

Din analiza efectuata putem spune ca intalnim urmatoarele variante de facturare a ratelor de leasing:

● pe toata durata contractului rata de leasing se factureaza la cursul de la data fiecarei rate;● pe toata durata contractului, rata de leasing se factureaza la un curs al contractului care este mentionat pe factura si se calculeaza o diferenta de curs intre cursul de la data facturarii si cel de la data contractului;● in primul an, rata se factureaza la cursul contractului, iar din al doilea an, rata se factureaza la cursul de inchidere al exercitiului precedent si se calculeaza o diferenta de curs, situatie in care intalnim doua posibilitati:

– diferenta de curs se stabileste intre cursul de la data facturarii si cel de la data inchiderii exercitiului precedent (diferenta intre cursul de la data contractului si cea de la inchiderea exercitiului se inregistreaza contabil, prin reevaluarea creantelor/datoriilor exprimate in valuta, la inchiderea exercitiului);– se calculeaza doua diferente de curs, una intre cursul de la data inchiderii exercitiului precedent si cursul de la data contractului, iar a doua diferenta este intre cursul de la data facturarii si cursul de la data inchiderii exercitiului precedent.

Consideram ca varianta corecta si completa este varianta a treia deoarece toate sumele sunt clar, distinct reflectate in factura. In primele doua situatii trebuie intocmita o anexa la factura cu calculul diferentelor, pentru ca inregistrarea operatiunilor in contabilitate sa fie corecta.

Pentru exemplificare se considera un contract de leasing financiar pentru un bun de folosinta indelungata care are urmatoarele caracteristici:

6

Prezentam in continuare o monografie privind contabilizarea operatiunilor de leasing financiar atat la locator, cat si la locatar. In registrul jurnal am mentionat doar simbolul conturilor, denumirea acestora fiind prezentata in Anexa.

Monografie privind contabilizarea operaţiunilor de leasing financiar

Nrc Explicaţia

Calcul în lei

La locator (conf. Ordin nr. 5/2005)

La locatar (conf. O.M.F. 1752/2005)

1Achiziţia bunului care va face obiectul contractului de leasing financiar

22.000 * 3,54 = 77.880,00

44231 =

3566

77.880,00 - - - -

               

2 Facturarea avansului la contract4.000 * 3,54 = 14.160,00

3556 = %

16.850,40 % = 404 16.850,40

   3566

14.160,00 232     14.160,00

         35327

2.690,40

4426     2.690,40

3Încasarea/plata avansului la contract  

2711 =

3556

16.850.40 404 = 5121 16.850.40

4*Înregistrarea contractului:

22.000 * 3,54 =                

  - valoarea finanţată = 77.880,004712 =

44231

77.880,00 213 = 167 77.880,00

  - dobânda totală2.100 * 3,54 = - - - -

8051 = - 7.434,00

    = 7.434,00                

5Decontarea avansului  

3566 =

4712

14.160,00 167 = 232 14.160,00

6 Facturarea comisionului de 200 * 3,54 = 355 = % 842,52 % = 404 842,52

7

administrare 6

    = 708,00     376 708,00 471     708,00

         35327 134,52

4426     134,52

7Încasare/plata comision administrare  

2711 =

3556 842,52 404 = 5121 842,52

8Facturarea primei rate şi a accesoriilor                  

8aFacturarea primei rate (luna dec 2007) 500 * 3,54 =

3556 = %

2.106,30 % = 404 2.106,30

    = 1.770,00    4712

1.770,00 167     1.770,00

         35327 336,30

4426     336,30

8bFacturarea diferenţelor de curs între data 500 * (3,56 -

3556 = % 11,90 % = 404 11,90

  contractului şi data facturării- 3,54) = 10,00    

74997 10,00 668     10,00

         35327 1,90

4426     1,90

8c Facturarea dobânzii 135 * 3,56 =4717 =

7041 480,60 666 = 1678 480,60

    = 480,603556 = % 571,91 % = 404 571,91

         4717 480,60

1678     480,60

    135 * 3,54 =    35327 91,31

4426     91,31

    = 477,90 - - -   - = 8051 477,90

8dFacturarea asigurării 100 * 3,56 =

3556 = % 423,64 % = 404 423,64

    = 356,00    74791 356,00 613     356,00

         35327 67,64

4426     67,64

9Încasarea/plata facturii (de la op. 8)

2.106,30+11,90                

    +571,91+423,64 = 3.113,75

2711 =

3556

3.113,75 404 = 5121 3.113,75

                   

10* Înregistrarea la închiderea (22.000 -                

8

* exerciţiului a 4500)

 diferenţelor de curs aferente creanţelor

*(3,6102 - 3,54) 378 =

74997

1.228,50 668 = 167 1.228,50

 datoriilor care se decontează în funcţie = 1.228,50                

  de cursul valutei                  

11Decontare venituri/cheltuieli în avans

708,00/36*2 = 376 =

7049 39,33 622 = 471 39,33

    = 39,33                

12Facturarea următoarelor rate din 500 * 3,54 =

3556 = %

2.148,07 % = 404 2.148,07

  exerciţiul următor (rata din ian 2008) = 1.770,00    

4712

1.770,00 167     1.770,00

   500 * (3,6102 -     378 35,10 167     35,10

   - 3,54) = 35,10    

35327 342,97

4426     342,97

13Facturarea diferenţelor de curs între 500 * (3,70 -

3556 = % 53,53 % = 404 53,53

 cursul de închidere al exerciţiului

-3,6102) = 44,90    

74997 44,90 668     44,90

 precedent şi cursul de la data facturii      

35327 8,53

4426     8,53

Notă: În continuarea monografiei, dobânzile şi asigurarea se înregistrează aşa cum au fost prezentate la pct. 8c şi 8d, utilizând cursul de la data facturii.

Observaţii:

*) Se observă că dobânda totală din contract nu se înregistrează la instituţiile financiare nebancare, iar la agenţii economici se înregistrează în afara bilanţului.

**) La instuţiilefinanciare nebancare diferenţele rezultate din reevaluarea creanţelor decontate în funcţie de cursul unei valute, expri mate în lei se înregistrează în contul 378 „Venituri de primit”, astfel

9

creanţa rămâne înregistrată în cont la cursul istoric, iar la agenţii economici, diferenţa corectează valoarea datoriei, aceasta fiind înregistrată la cursul de închidere al exerciţiul ui. Din punct de vedere fiscal nu există diferenţe.

Mentionam ca operatiunile de leasing financiar pot fi incheiate de entitatile care au obiect de activitate cod CAEN 6491 Leasing financiar si sunt inregistrate ca institutii financiare nebancare (IFN).

Institutiile financiare nebancare sunt supravegheate de B.N.R. Astfel acestea aplica reglementari contabile elaborate de M.F.P. impreuna cu BNR, respectiv Ordinul nr. 5/2005, cu modificarile si completarile ulterioare.

In exemplul nostru am considerat ca locatar un agent economic care aplica prevederile din Ordinul M.F.P. nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene. (vezi tabelul din pagina alaturata)

Din monografia prezentata se constata diferente de reglementare contabila pentru cele doua categorii de entitati.

● Una din ele se refera la comisionul de administrare al contractului de leasing financiar.

– In cazul in care comisionul se incaseaza la data incheierii contractului pentru toata durata acestuia, comisionul este un venit in avans pentru institutiile financiare nebancare. La locatar se ridica intrebarea: Este corect sa fie inregistrat in contul 471 „Cheltuieli inregistrate in avans“ sau ar trebui inclus in costul de achizitie al bunului?

Conform prevederilor punctului 54 din Ordinul M.F.P. nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, „Costul de achizitie cuprinde pretul de cumparare, ... si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective“.

Putem considera comisionul de administrare al contractuluide leasing o cheltuiala direct atribuibila?

Raspunsul poate fi afirmativ sau negativ, in functie depoliticile contabile ale entitatii respective.

In situatia afirmativa includem comisionul in costul de achizitie al bunului, iar inregistrarea contabila va fi:

Trecerea pe cheltuieli a comisionului se va face prin includerea in valoarea bunului, respectiv prin amortizare, dar durata de utilizare a bunului este mai mare decat durata contractului de leasing, deci este in avantaj fiscal statul, dar in acelasi timp si actionarii datorita unui rezultat anual majorat.

Daca aplicam aceasta metoda se ingreuneaza evidenta ratelor; o solutie ar fi utilizarea conturilor analitice ale contului 167 „Alte imprumuturi si datorii asimilate“: unul pentru rate si unul pentru comision.

In situatia in care comisionul de administrare ramane inregistrat ca o cheltuiala in avans (asa cum am prezentat in monografia noastra), atunci trecerea pe cheltuieli se va esalona pe durata contractului de leasing financiar care este mai mica decat cea de utilizare a bunului, deci un avantaj fiscal al entitatii.

Oricum, in practica, intalnim de cele mai multe ori inregistrarea comisionului ca o cheltuiala efectiva a lunii in care se inregistreaza, fara a tine cont de aspectele mentionate mai sus.

10

– Din studiul efectuat am observat ca exista si situatia in care comisionul se factureaza lunar, in acest caz considera m ca este o cheltuiala a perioadei respective.

● O alta diferentiere consta in faptul ca la IFN dobanda nu se inregistreaza in contabilitate la data contractului, ci la fiecare scadenta, solutie care ni se pare mai potrivita, deoarece, in practica, agentii economici nici nu prea utilizeaza conturile in afara bilantului, avand in vedere ca sumele din aceste conturi nu se raporteaza la nicio institutie.

● A treia diferentiere este data de contul 378 „Venituri de primit“ care nu are echivalent in planul de conturi actual al agentilor economici. In trecut, existau conturile de „Diferente de conversie“ care erau un echivalent al cheltuielii sau venitului din diferenta de curs. Consideram ca ar fi de dorit sa se introduca si in planul de conturi al agentilor economici conturile „Cheltuieli de platit“ si „Venituri de primit“.

Fiscalitatea operatiunilor generate de contractul de leasing financiar

Din punct de vedere fiscal, operatiunile de leasing financiar sunt supuse urmatoarelor impozite si taxe:

● Taxa pe valoarea adaugata se aplica la valoarea finantata din contract, precum si la dobanda. Daca facem o comparatie intre obiectul de activitate al IFN si cel al institutiilor de credit observam ca obiectul lor este asemanator, si anume cel de acordare de credite, operatiunile de leasing financiar fiind asimilate operatiunilor de creditare.

In Codul fiscal, la art. 141 alin. (2) lit. a), se mentioneaza ca prestarile de servicii financiare si bancare sunt scutite de TVA. Care este justificarea aplicarii TVA la dobanda? Este dobanda o valoare adaugata, care trebuie impozitata? Daca este, atunci ar trebui impozitata la toti contribuabilii.

O alta justificare ar fi aceea ca, prin operatiunile de leasing se realizeaza o livrare a unui bun si atunci toata tranzactia (valoarea bunului si dobanda) trebuie impozitata.

Sau faptul ca operatiunile de leasing financiare sunt operatiuni „nebancare“ fiindca sunt realizate de institutiile financiare nebancare, dar sub supravegherea Bancii Nationale a Romaniei.

Un caz similar este aplicarea TVA la asigurarea bunului, atunci cand societatea de leasing este un intermediar.

Daca asigurarea se incheie cu societatea de asigurari, prima de asigurare este fara TVA. In acest caz se mai pune problema valorii adaugate? Pentru ca refacturarea asigurarii poate fi la acelasi pret, doar faptul ca se intermediaza, sa fie baza pentru aplicarea TVA?

● Impozitul pe profit este influentat la locator de veniturile din dobanzi si comisioane obtinute, iar la locatar de cheltuiala cu dobanda aferenta contractului si cheltuiala cu amortizarea bunului ce face obiectul contractului de leasing financiar;

● Impozitul asupra mijloacelor de transport se datoreaza de catre locatar (utilizator), justificarea fiind data de faptul ca locatarul utilizeaza mijlocul de transport.

In concluzie, vrem sa subliniem faptul ca ar trebui aplicat principiul reciprocitatii atat in domeniul contabil, cat si fiscal, pentru ca inregistrarea in contabilitate, precum si impunerea operatiunilor de leasing financiar si a accesoriilor acestora sa fie o imagine in oglinda pentru partile implicate.

Bineinteles, daca s-ar putea aplica principiul reciprocitatii la toate operatiunile din economie, iar toate reglementarile contabile si fiscale ar fi perfecte, nu am mai avea subiecte pentru a scrie in aceasta revista.

11

12