finante internationale - probleme
DESCRIPTION
Finante internationale - probleme - UBBTRANSCRIPT
I. Efectele evoluţiei cursului valutar asupra importatorilor şi exportatorilor
Aplicaţie
Firma Salto din Cluj – Napoca a importat din Franţa produse cosmetice Christian Dior în
valoare de 100 000 EUR în data de 25 mai 2006. Scadenţa plăţii este la data de 25 iulie 2006.
Conform agenţiei Reuters cursul dolarului american a avut următoarea evoluţie:
25 mai 2005 25 iulie 2005
0,88 EUR 0,83 EUR
2,98 ROL 3,00 ROL
Să se determine efectele modificării cursului valutar asupra participanţilor la tranzacţie.
Etape de rezolvare
a) Efectele modificării cursului valutar asupra importatorului
Importatorul este firma Salto din Cluj – Napoca. Moneda în care se face plata este moneda în
care s-a încheiat contractul, adică euro. Deci vom urmări evoluţia cursului monedei unice
europene în raport cu leul.
La data de 25 mai 2006
1USD = 0,88 EUR = 2,98 RON
1 EUR = x RON
1 EUR = 2,98 / 0,88 = 3,3864 RON, deci pentru cei 100 000 EUR ar fi trebuit să
cheltuiască 338 640 RON
La data de 25 iulie
1USD = 0,83 EUR = 3 RON
1 EUR = x RON
1 EUR = 3 / 0,83 = 3,6145 RON. Deoarece plata s-a efectuat la scadenţă, importatorul
a cheltuit pentru cei 100 000 EUR suma de 361 450 RON.
Aprecierea monedei de plată (EUR) în raport cu moneda naţională (RON)
l-a dezavantajat pe importator deoarece pentru a procura 100 000 EUR a cheltuit mai mulţi lei
la scadenţă. Pierderea este de 22810 RON.
b) Efectele modificării cursului valutar asupra exportatorului
Exportatorul nu este influenţat pe plan intern pe termen scurt, de evoluţia cursului
valutar deoarece moneda de plată fiind moneda sa naţională el încasează suma prevăzută în
contract, 100 000 EUR.
2. O firmă din Anglia a încheiat un contract cu o firmă din Elveţia pe baza căruia vinde firmei
elveţiene mărfuri în valoare de 5 000 000 USD, plata fiind stabilită peste trei luni, la Londra.
Să se determine efectele modificării cursului valutar asupra participanţilor la tranzacţie
ştiind că la Londra cursul dolarului American şi al francului elveţian au înregistrat următoarea
evoluţie:
T0 T1
USD 1,52 1,55
CHF 3,35 3,37
Rezolvare
1. Moneda în care se va efectua plata este cea prevăzută în contract USD, deoarece nu se
precizează că plata are loc în altă monedă decât moneda contractului.
2. Ne interesează:
- evoluţia cursului dolarului în raport cu GBP
- evoluţia cursului dolarului în raport cu CHF
- efectul evoluţiei cursului USD în raport cu GBP asupra exportatorului – firma engleză
- efectul evoluţiei cursului USD în raport cu CHF asupra importatorului -firma elveţieană.
3. cursul este dat pe piaţa Londrei deci se va citi
1 GBP = 1,52 USD
1 GBP = 3,35 CHF
Efectul asupra exportatorului – firma engleză
T0: 1 GBP = 1,52 USD. Deci cei 5000000USD pe care firma îi va încasa sunt echivalenţi cu
5000000USD / 1,52USD/GBP = 3289473,68 GBP
T1: 1 GBP = 1,55 USD. Deci cei 5000000USD pe care firma îi încasează sunt echivalenţi cu
5000000USD / 1,55USD/GBP = 3225806,45 GBP
Deprecierea USD în raport cu GBP (Aprecierea GBP în raport cu USD) dezavantajează
exportatorul care pierde 63667 GBP.
Efectul asupra importatorului – firma elveţiană
T0: 1 GBP = 1,52 USD = 3,35 CHF
1 USD = x CHF
X = 3,35 CHF / 1,52 USD = 2,2039 CHF/USD
Deci cei 5000000USD = 11019500 CHF –suma pe care elveţianul trebuie să o cheltuiască
pentru cei 5000000USD pe care îi datorează exportatorului
T1: 1 GBP = 1,55 USD = 3,37 CHF
1 USD = x CHF
X = 3,37 CHF / 1,55 USD = 2,1742 CHF/USD
Deci cei 5000000USD = 10871000 CHF – suma pe care elveţianul trebuie să o cheltuiască
pentru cei 5000000USD pe care îi datorează exportatorului.
Dolarul s-a apreciat în raport cu CHF (CHF s-a depreciat în raport cu USD), importatorul este
avantajat va cheltui pentru cei 5 mil USD mai puţin cu 148500CHF.
Deci
Aprecierea monedei de plată în raport cu moneda naţională a importatorului îl avantajează pe
importator.
Deprecierea monedei de plată în raport cu moneda naţională a exportatorului îl
dezavantajează pe exportator.
METODE DE DETERMINARE A CURSULUI VALUTAR
Metoda Fixing. Este o licitaţie cu caracter închis în care valutele sunt negociate pe
rând, iar în ţările în care monedele naţionale sunt legate de o monedă de referinţă, cursul se
determină în raport doar cu moneda de referinţă. Fixing-ul constă în determinarea cursului la
care cererea cumulată tinde să egaleze sau egalează oferta cumulată. Cererea se cumulează în
sensul descrescător al cursului valutar, iar oferta în sens crescător al cursului valutar.
De exemplu presupunem că la şedinţa de fixing din data de 2 noiembrie xxxx
desfăşurată la sediul băncii Naţionale Elveţiene, băncile autorizate să desfăşoare tranzacţii
valutare au prezentat următoarea situaţie a cererii şi a ofertei de dolari americani:
- Banca A solicită 2050 USD la cursul de 3,18 CHF/ USD
- Banca A oferă 2000 USD la cursul de 3,23 CHF/ USD şi 1000 USD cursul de 3,18
CHF/ USD
- Banca C solicită 2000 USD la cursul de 3,19 CHF/ USD
- Banca C oferă 5500 USD la cursul de 3,19 CHF/ USD
- Banca H solicită 4000 USD la cursul de 3,21 CHF/ USD
- Banca H oferă 1000 USD la cursul de 3,21 CHF/ USD
- Banca D solicită 2750 USD la cursul de 3,24 CHF/ USD
- Banca F solicită 2500 USD la cursul de 3,20 CHF/ USD
- Banca F oferă 6500 USD la cursul de 3,20 CHF/ USD
- Banca E solicită 3500 USD la cursul de 3,25 CHF/ USD
- Banca N solicită 3250 USD la cursul de 3,23 CHF/ USD
- Banca S solicită 4100 USD la cursul de 3,19 CHF/ USD
- Banca S oferă 2000 USD la cursul de 3,19 CHF/ USD şi 5000 USD la cursul de 3,21
CHF/ USD
- Banca R oferă 3725 USD la cursul de 3,24 CHF/ USD
- Banca U solicită 5000 USD la cursul de 3,22 CHF/ USD
- Banca U oferă 2500 USD la cursul de 3,22 CHF/ USD
Să se determine cursul oficial al dolarului în raport cu francul elveţian la data de 2
noiembrie XXXX având în vedere că determinarea avea loc prin metoda fixing-ului.
Rezolvare:
1. Se determină cererea respectiv oferta rămasă nesatisfăcută la nivelul fiecărei bănci cu
care băncile s-au prezentat la şedinţa de fixing derulată la sediul Băncii Naţionale.
Banca A: 3,18 CHF/USD Cerere 2050 USD
Ofertă 1000 USD
1050 USD cerere nesatisfăcută
Banca C: 3,19 CHF/ USD Cerere 2000 USD
Ofertă 5500 USD
3500 USD ofertă nesatisfăcută
Banca H: 3,21 CHF/ USD Cerere 4000 USD
Ofertă 1000 USD
3000 USD cerere nesatisfăcută
Banca F: 3,20 CHF/ USD Cerere 2500 USD
Ofertă 6500 USD
4000 USD ofertă nesatisfăcută
Banca S: 3,19 CHF/USD Cerere 4100 USD
Ofertă 2000 USD
2100 USD cerere nesatisfăcută
Banca U: 3,22 CHF/ USD Cerere 5000 USD
Ofertă 2500 USD
2500 USD cerere nesatisfăcută
2. Se determină cursul de echilibru prin metoda numită fixing
CERERE CURS
CHF/USD
OFERTĂ
BANC
A
INDIVI
DUAL
Ă
CUMULAT
Ă
CUMULAT
Ă
INDIVI
DUAL
Ă
BANC
A
A 1050 18150 3,18 - - -
S 2100 17100 3,19 3500 3500 C
- - 15000 3,20 7500 4000 F
H 3000 15000 3,21 12500 5000 S
U 2500 12000 3,22 12500 - -
N 3250 9500 3,23 14500 2000 A
D 2750 6250 3,24 18225 3725 R
E 3500 3500 3,25 18225 - -
Cursul dolarului american în franci elveţieni la data de 2 noiembrie XXXX este de 3,22
CHF/USD.
Metoda coşului valutar.
Etapele determinării cursului valutar prin metoda coşului valutar sunt:
1.stabilirea monedelor care vor face parte din coşul valutar. De regulă sunt alese monedele în
care se realizează frecvent tranzacţiile internaţionale ale ţării respective, în plus luându-se în
considerare factori economic, nu politici.
2. determinarea ponderii pe care fiecare valută o va avea în coş. Aceasta depinde de volumul
tranzacţiilor internaţionale încheiate de ţara respectivă în fiecare dintre valutele ce compun
coşul valutar.
3. transformarea ponderilor cu care participă fiecare valută la coş în cantităţi absolute din
fiecare valută care vor influenţa valoarea unei unităţi monetare naţionale.
În condiţiile în care cursul determinat pe baza coşului valutar este diferit de cursul
determinat cu o zi înainte prin vechea metodă va avea loc ajustarea structurii coşului. Această
egalitate între cursul valutar determinat prin vechea metodă şi cursul determinat prin metoda
coşului valutar în prima zi de aplicare a acestei metode, este o condiţie considerată necesară,
pentru ca în continuare structura coşului să fie considerată stabilă.
Din momentul în care se obţine egalitatea dintre cele două cursuri, structura coşului
este considerată corectă ea fiind utilizată la toate determinările ulterioare ale cursului valutar.
Structura se va modifica doar în momentul în care apar modificări majore în ponderea cu care
fiecare valută participă la coş, sau dacă se renunţă la o valută în favoarea alteia, sau pur şi
simplu se renunţă la una dintre valutele din coş reducându-se numărul valutelor din coşul
valutar. Un exemplu bun este exemplul coşului valutar utilizat la determinarea cursului DST,
coş care iniţial a avut în componenţă 12 valute, ulterior au rămas 5 valute, iar în prezent, după
introducerea lui EURO şi ieşirea din scenă a francului francez şi a mărcii germane, e compus
din 4 valute.
Aplicaţie
Presupunem că Australia a decis ca începând cu data de 1 iunie să determine cursul
dolarului australian (AUD) în raport cu doalrul american (USD) printr-un coş valutar din care
să facă parte monedele ţărilor care deţin cel puţin 5% din comerţul internaţional al Australiei.
Au îndeplinit această condiţie USD cu 50%, EUR cu 30%, CAD cu 15% şi CHF cu 5%. Să se
determine:
a) structura coşului valutar
b) cursul AUD în USD la data de 6 octombrie cunoscându-se următoarele:
- cursul etalon al AUD în raport cu USD la 31 mai era de 1,4 USD/ AUD
- cursul mediu al USD în raport cu monedele din coş pe ultimele trei luni încheiate la
data de 31 mai era de 1,6 EUR, 5,6 CHF, 1,385 CAD.
Data USD / EUR USD / CHF USD / CAD
1 iunie 1,4 5 1,3
6 octombrie 1,5 5,2 1,35
Pentru a transforma ponderile în cantităţi absolute de monedă se utilizează formula:
q0 = P *c mediu*c0
unde:
q0- cantitatea de monedă care influenţează cursul unei unităţi monetare de bază;
P – ponderea fiecărei monede în coş;
c mediu - cursul mediu al monedei cotante pe ultimele N luni luate în calcul încheiate în
ziua în care s-a utilizat pentru ultima dată vechea metodă de cotaţie;
c0- cursul etalon al monedei de bază în moneda cotantă determinat în ultima zi în care s-a
utilizat pentru ultima dată vechea metodă de cotaţie;
Condiţia ca structura determinată prin q0 să fie considerată constantă şi stabilă şi să
stea la baza determinării cursului AUD în raport cu USD în fiecare zi începând cu data de 1
iunie este obţinerea unei egalităţi între cursul etalon (cel determinat în ultima zi în care s-a
utilizat vechea metodă) şi cursul obţinut prin metoda coşului valutar.
Dacă pe baza structurii determinate (q0 ) cursul determinat este diferit de cursul etalon,
atunci structura se ajustează cu diferenţa dintre cursul obţinut şi cursul etalon pe baza
următoarei formule:
q1 = q0 - P *D*c’,
unde:
q1- reprezintă cantitatea de monedă care influenţează cursul unei unităţi monetare de
bază după ajustare;
D – diferenţa cu care a fost efectuată ajustarea;
c’ – cursul monedei cotante în raport cu monedele din coş din ziua în care s-a trecut la
metoda coşului valutar.
Rezolvare:
Componenţa
coşului
P (%) c mediu q0 Curs USD
la 1.06
Echivalent
în USD a lui
q0
USD 50 1,00 0,700 1,00 0,700
EUR 30 1,60 0,672 1,40 0,480
CAD 15 1,385 0,291 1,30 0,224
CHF 5 5,60 0,392 5,00 0,078
1AUD 1,482
q0 CAD = (15/100) * 1,385 CAD/ USD * 1,4 USD/ AUD
= 0,291CAD / AUD
1 AUD = 0,291 CAD = x USD
1,3 CAD = 1 USD
X = 0,291 / 1,3 = 0,224 USD/ AUD
Idem pentru celelalte monede din coş.
Temă verificaţi datele obţinute pentru celelalte monede din coş.
Se observă că s-a ajuns la un curs diferit de cursul etalon deci structura trebuie ajustată
cu diferenţa de D = 0,082 USD/ AUD.
Calculul de ajustare se face astfel pentru CAD:
q1 = 0,291 CAD/AUD – (15/100) *0,082 USD/ AUD*1,3 CAD/ USD = 0,275 CAD /
AUD
Componenţa
coşului
P (%) q0 q1 Curs
USD
la 1.06
Echivalent
în USD a
lui q1
Curs
USD
la 6.10
Echivalent
în USD a
lui q1 la
6.10
USD 50 0,700 0,659 1,00 0,659
EUR 30 0,672 0,638 1,40 0,4556
CAD 15 0,291 0,275 1,30 0,2114
CHF 5 0,392 0,372 5,00 0,074
1AUD 1,4000
Din acest moment dat fiind faptul că s-a stabilit egalitatea între cursul etalon şi cursul
obţinut prin noua metodă de cotaţie structura dată de q1 va fi considerată constantă şi va fi
folosită zilnic în determinarea cursului dolarului australian în raport cu dolarul american.
Determinarea cursului forward
FUSD
RON
bid
= SUSD
RON
bid
- + SUSD
RON
bid
-
iRONbid ∗ d
360−iEUR
ask ∗ d360
1+ iEURask ∗
d360
sau
FUSD
RON
bid
= SUSD
RON
bid
-
1+ iRONbid ∗ d
360
1+iEURask ∗
d360 ,
Ştim că:
BID ASK
USD/ RON spot 2,4000 2,4500
Rata dobânzii la 3 luni
pentru USD
3,00 3,5
Rata dobânzii la 3 luni
pentru RON
8 11,5
Care va fi cursul forward la 3 luni pentru USD-RON
FUSD
RON
bid
= SUSD
RON
bid
- + SUSD
RON
bid
-
iRONbid ∗ d
360−iEUR
ask ∗ d360
1+ iEURask ∗
d360
sau
FUSD
RON
bid
= SUSD
RON
bid
-
1+ iRONbid ∗ d
360
1+iEURask ∗
d360 ,
unde:
- FUSD
RON
bid
- reprezintă cursul forward de cumpărare al USD în raport cu leul;
- SUSD
RON
bid
- reprezintă cursul de vânzare la vedere al USD în raport cu RON;
- iRONbid
- reprezintă dobânda oferită la depozitele constituite RON;
-iUSDask
- reprezintă dobânda percepută la creditele acordate în USD;
- d – termenul pentru care determinăm cursul forward.
FUSD
RON
ask
= SUSD
RON
ask
+ SUSD
RON
ask
iRONask ∗ d
360−iUSD
bid ∗ d360
1+ iUSDbid ∗
d360 ;
sau
FUSD
RON
ask
= SUSD
RON
ask
1+ iRONask ∗ d
360
1+iUSDbid ∗
d360 ,
unde:
- FUSD
RON
ask
- reprezintă cursul forward de vânzare al monedei unice europene în
raport cu leul;
- SUSD
RON
ask
- reprezintă cursul de vânzare la vedere al monedei unice europene în
raport cu leul;
- iRONask
- reprezintă dobânda percepută la creditele acordate în lei;
- iUSDbid
- reprezintă dobânda oferită la depozitele constituite în euro;
- d - reprezintă intervalul de timp pentru care se determină cursul la termen.
FbidUSD/RON= 2,4 + 2,4 * [(0,08*90/360 – (0,035*90/360)] / (1 + 0,035*90/360) = 2,4 + 0,0268
= 2,4268 RON /USD
FaskUSD/RON = 2,4500 + 2,4500 * [(0,115 * 90/360) – (0,03*90/360)] / (1 +0,03*90/360) =
2,4500 + 0,0517 = 2,5017RON/USD.
Aşadar cursul forward USD/RON la 3 luni este: 2,4268 – 2,5017RON/USD.
Aplicaţie
Cei care tranzacţionează curent valuta trebuie să cunoască semnificaţia punctelor
forward afişate pe terminalele calculatoarelor şi mai ales să ştie cum să opereze cu acestea.
Pentru a determina cursul forward brokerul trebuie să ştie că se porneşte de la cursul spot la
care sa adaugă sau din care se scade numărul de puncte forward aferent termenului pentru
care tranzacţionează valuta.
Astfel, dacă moneda în care este exprimată valuta se apreciază, numărul de puncte
forward la cumpărare este mai mare decât numărul de puncte forward la vânzare. Se spune în
acest caz că este vorba despre deport, pentru a se obţine cursul forward numărul de puncte
forward scăzându-se din cursul spot. Cu alte cuvinte vorbim despre depreciere valutei în
raport cu moneda în care este exprimat cursul său.
Termen USD/ CHF
Curs de cumpărare Curs de vânzare
Spot 1,5012 1,5500
3 luni 660 630
Curs forward la 3 luni 1,4352 1,4370
660>630 Cursul este în deport
În cazul deprecierii mondei în care este exprimată valuta, numărul de puncte forward
la cumpărare va fi mai mic decât numărul de puncte forward la vânzare, situaţie numotă
Report. În acest caz numărul de puncte forward se adună la cursul spot pentru a rezulta cursul
forward la termenul dorit. De exemplu:
Termen USD/ CHF
Curs de cumpărare Curs de vânzare
Spot 1,5012 500
3 luni 660 665
Curs forward la 3 luni 1,5672 1,6165
660< 665 Cursul este în report
Aplicaţie
Se cunosc următoarele cursuri valutare afişate pe terminalele din serviciul de dealing
al unei bănci:
Termenul GBP/ USD USD/ CAD USD/ DKK
CC CV CC CV CC CV
Spot 1,6920 40 1,4610 15 4,9575 80
1 lună 88 86 27 32 125 130
2 luni 164 161 50 55 250 255
3 luni 240 237 85 90 415 425
Clienţii doresc să ştie la ce curs tranzacţionează valuta în următoarele situaţii:
1. Clientul doreşte să cumpere de la bancă dolari americani contra dolari canadieni la
vedere.
Clientul cumpără USD = Banca vinde USD la vedere → curs de vânzare la vedere
1,4615 CAD/ USD
2. Clientul doreşte să vândă la vedere coroane daneze contra dolari canadieni
Clientul vinde DKK = Clientul cumpără USD = Banca vinde USD → curs de vânzare la
vedere 4,9580 DKK/ USD
Clientul cumpără CAD = Clientul vinde USD = Banca cumpără USD → curs de
cumpărare la vedere 1,4610 CAD/ USD
1 USD = 4,9580 DKK = 1,4610 CAD
1 DKK = X CAD
X = 1,4610 / 4,9580 = 0,2947 CAD/ DKK
3. Clientul doreşte să cumpere dolari canadieni contra coroane daneze la termen de 3 luni
Clientul cumpără CAD = Clientul vinde USD = Banca cumpără USD → curs de
cumpărare la termen de 3 luni.
CCT3 = 1,4610 + 0,0085 = 1,4695 CAD/ USD
Clientul vinde DKK = Clientul cumpără USD = Banca vinde USD → curs de vânzare
la termen de 3 luni.
CVT3 = 4,9580 + 0,0425 = 5,0005 DKK/ USD
1 USD = 5,0005 DKK = 1,4695 CAD
X DKK = 1 CAD
X = 5,0005 / 1,4695 = 3,4029 DKK/ CAD
4. Clientul doreşte să vândă lire sterline contra coroane daneze la termen de 2 luni.
Clientul vinde GBP = Banca cumpără GBP → curs de cumpărare la termen de 2 luni.
CCT2 = 1,6920 – 0,0164 = 1,6756 USD/ GBP
Clientul cumpără DKK = Clientul vinde USD = Banca cumpără USD → curs de cumpărare la
termen de 2 luni.
CCT2 = 4,9575 + 0,0250 = 4,9825 DKK/ USD
1 GBP = 1,6756 USD = x DKK
1 USD = 4,9825 DKK
X = 1,6756 * 4,9825 = 8,3487 DKK/ GBP
Speculaţia valutară
1. Un dealer japonez observând oscilaţiile cursului USD în raport cu yenul japonez, vinde
1,05 mil. USD, băncii sale la cursul convenit cu banca de 120 JPY/ USD la termen de două
luni. Să se determine efectul acestei tranzacţii asupra operatorului japonez cunoscându-se că
la scadenţă cursul dolarului la banca japoneză s-a prezentat astfel:
Curs de cumpărare Curs de vânzare
Spot 104,4 104,5
2luni 2,0 2,1
Rezolvare:
În t0 : operatorul vinde la termen de 2 luni cei 1,05 mil. USD la cursul de 120 JPY/USD, deci
va obţine la scadenţă 1,05 mil. USD * 120 JPY/USD = 126 mil. JPY
În t1 : Dacă ar fi aşteptat până la scadenţă cei 1,05 mil. USD i-ar fi putut vinde băncii la cursul
de 104,4 USD/JPY, obţinând 109,62 mil. JPY, deci cu 16,38 mil JPY mai puţin.
În concluzie tendinţa cursului USD în raport cu yenul a fost corect intuită de operator care
speculând pe aprecierea USD în raport cu JPY câştigă 16,38 mil. JPY
2. Un exportator elveţian livrează mărfuri în valoare de 1 mil. USD mărfuri unui partener
american, în data de 15 septembrie 2007 contravaloarea lor urmând a o încasa peste trei luni.
Până la încasarea contravalorii mărfurilor primeşte de la importator un bilet la ordin scadent
peste trei luni. Deţinătorul biletului la ordin solicită în aceeaşi zi băncii sale scontarea titlului,
iar cu suma astfel obţinută cumpără franci elveţieni. Să se determine felul tranzacţiei valutare
şi efectele sale asupra participanţilor la tranzacţie ştiind că:
a)Cursul dolarului la banca elveţiană a avut următoarea evoluţie:
15 septembrie 2003 Curs de cumpărare Curs de vânzare
Spot 1,77 1,78
3luni 1500 2500
15 decembrie 2003
Spot 1,84 1,85
3 luni 500 1500
b) rata scontului 10%.
Rezolvare
Speculaţia este la vedere. Tranzacţia se face pe loc, în momentul scontării biletului la ordin.
Suma obţinută în urma scontării:
S = VN – VN (Tsc / 100)(Nzrps/360)
S = 1000000USD – 1000000USD (10/100)(91/360) = 974722,22USD
Cl. C CHF = Cl. V USD = B C USD م CCV = 1,77 CHF/USD
974722,22 USD * 1,77 CHF/USD = 1725258,3294 CHF
Dacă nu ar fi scontat biletul la ordin şi ar fi aşteptat scadenţa atunci putea cumpăra CHF de
1000000 USD la cursul de 1,84 CHF / USD şi ar fi obţinut 1840000 CHF.
Deci înregistrează o pierdere de 14741,67 CHF
Banca nu se specifică să se fi acoperit deci va înregistra un câştig egal cu pierderea clientului
său.
3. Un operator elveţian decide în data de 6 martie 2004 să cumpere de la bancă suma de 1
milion USD considerând că evoluţia cursului dolarului în raport cu francul elveţian îl
avantajează dacă ia această decizie.Care sunt efectele acestei tranzacţii asupra participanţilor
la tranzacţia valutară ştiind că banca s-a acoperit?
Notă:
Cursul dolarului la banca elveţiană a avut următoarea evoluţie:
6 martie 2004 Curs de cumpărare Curs de vânzare
Spot 1,24 1,28
1lună 500 1000
6 aprilie 2004
Spot 1,14 1,18
1 lună 1500 1200
Rezolvare
Speculaţie valutară la vedere.
6 martie: Cl. C. USD = B V. USD = C.V.V. 1,28 CHF/ USD
1000000 USD * 1,28 CHF/USD = 1280000 CHF
6 aprilie
Daca ar fi aşteptat până la 6 aprilie ar fi putut cumpăra cei 1000000 USD la cursul de 1,18
CHF/USD şi ar fi cheltuit 1180000 CHF
În concluzie a cheltuit cu 10000 CHF mai mult deci pierde în urma speculaţiei.
Banca se spune că s-a acoperit, deci nu pierde nu câştigă, deşi ar fi fost avantajată dacă lăsa
poziţia descoperită.
4. Un broker urmărind evoluţia cursului coroanei suedeze (SEK) în raport cu leul românesc
decide în data de 30 ianuarie 2008 să cumpere de la bancă suma de 1 milion SEK la termen de
2 luni. Care sunt efectele acestei tranzacţii asupra participanţilor la tranzacţia valutară ştiind
că banca nu s-a acoperit?
Notă:
Cursul SEK la banca românească a avut următoarea evoluţie:
30 ianuarie 2008 Curs de cumpărare Curs de vânzare
Spot 0,3850 70
1lună 30 50
2 luni 50 70
30 martie 2008
Spot 0,3950 70
1 lună 70 80
2 luni 100 110
Speculaţie la termen
30 ianuarie
Cumpără la termen de 2 luni la cursul de 0,3870 RON/ SEK +0,0070 = 0,3940 RON/SEK,
deci va cheltui 394000 RON.
30 martie
Dacă nu efectua tranzacţia la termen, ar fi putut cumpăra la vedere la 30 martie la cursul de
0,3970RON/ SEK şi ar fi cheltuit 397000 RON cu 3000 RON mai mult. Deci în urma
speculaţiei la termen câştigă 3000 RON
Banca nu s-a acoperit deci va pierde 3000 RON.
Arbitrajul valutar
Este tranzacţia valutară încheiată de regulă între bănci, de unde şi denumirea de arbitraj
bancar, prin care se creează posibilittea de valorificare a disponibilităţilor valutare ale unei
bănci de care dispune la un moment dat.
Această tranzacţie constă în vânzarea respectiv cumpărarea unei anumite valute la un moment
dat pe două pieţe diferite.
Arbitrajorul lucrează cu cursuri cunoscute, ca urmare a acestui fapt tranzacţia soldându-se
întotdeauna cu câştig.Arbitrajorul trebuie să urmărească un singur lucru, diferenţa de curs care
în principiu este în favoarea sa să fie suficient de mare pentru a acoperi cheltuielile generate
de tranzacţie şi să sigure şi un profit în final.
Arbitrajul poate fi:
- arbitraj direct sau simplu: în acest caz sunt implicate două pieţe pe cre sunt afişate direct
cursurile de care arbitrajorul este interesat.
- Arbitraj triungiular: în această situaţie intervenind trei pieţe, pentru a afla pe care dintre
pieţe vinde respectiv cumpără arbitrajorul trebuind să obţină un curs valutar prin încrucişare.
- Arbitraj combinat-în acest caz arbitrajorul jonglează atât cu pieţele cât şi cu termenele la
care se încheie şi se lichidează tranzacţia, respectiv cu dobânzile de pe pieţele respective.
Putem vorbi astfel despre un arbitraj al dobânzilor sau un arbitraj valută – dobândă.
Aplicaţie Arbitraj
1. Arbitraj direct
Se presupun cunoscute următoarele cursuri valutare:
New - York Londra Zurich
1$ =0,64 £ 1£ = 1,58 $ 1$ = 4,87 CHF
1$ = 4,85 CHF 1£ = 6,26 CHF 1£ = 6,5 CHF
Ce arbitraj va efectua o bancă pentru suma de 1 milion USD astfel încât să obţină câştig
maxim?
Rezolvare:
Decidem unde este cea mai mare diferenţă de curs, deoarece acel arbitraj ne va aduce câştig
maxim:
Curs USD la New-
York
Curs USD pe alte
pieţe
Diferenţa de curs Opţiunea Vânzare
(V)
Cumpărare (C)
1$ =0,64 £ Londra: 0,01 £/ $ V: New – York
1$ =0,63 £ C: Londra
1$ = 4,85 CHF Zurich:
1$ = 4,87 CHF
0,02 CHF/ USD V: Zurich
C: New –York
Arbitraj USD/CHF
1000 000 USD îi vindem la Zurich → 1000 000 USD* 4,87CHF/ USD = 4 870 000 CHF cu
care cumpărăm USD la New –York → 4 870 000 CHF / 4,85 CHF/USD = 1 004 124 USD,
adică un câştig de 4124 USD.
Arbitraj USD/GBP
1000000USD îi vindem la New York→ 1000 000 USD*0,64GBP/USD =640000GBP cu care
cumpărăm USD la Londra → 640000GBP * 1,58 USD/GBP = 1011200USD, adică un câștig
de 11200USD
Deci banca va efectua arbitrajul USD/GBP deoarece aici câștigul este maxim.
2. Arbitraj triunghiular
Se cunosc următoarele cursuri valutare: la Copenhaga 1USD = 1,189 DKK, La New York 1
GBP = 3,14 USD, la Londra 1 GBP = 2,551 DKK. Care va fi câştigul obţinut în urma unui
arbitraj pentru suma de 1 milion GBP?
Rezolvare:
Trebuie să determinăm pe ce piaţă cumpără şi pe ce piaţă vinde arbitrajorul.
Londra: 1 GBP = 2,551 DKK
New York 1 GBP = 3,14 USD = x DKK
Copenhaga 1USD = 1,189 DKK
X = 3,14 *1,189 = 3,733 DKK/ USD
Deci vinde la New –York şi Copenhaga şi cumpără la Londra.
1 000 000 GBP vinde la New –York → 1000 000 GBP*3,14 USD/GBP = 3 140 000 USD îi
vinde la Copenhaga → 3 140 000 USD * 1,189 DKK/USD = 3 733 460 DKK cumpără GBP
de la Londra →
3 733 460 DKK / 2,551 DKK/ GBP = 1 463 928 GBP
Fondul Monetar International – Aplicatie
La 30 aprilie 2003 în raportul anual al FMI se prezenta următoarea situaţie financiară pentru
un grup de ţări alese la întâmplare:
Mii DST
ŢARA COTA DE
PARTICIPARE
DEŢINERI ALE FMI ÎN
MONEDA ŢĂRII
RESPECTIVE
BRAZILIA 3 036 100 10 092 023
CHINA 4 678 200 2 185 446
COREEA 1 663 600 11 173 782
FRANŢA 10 738 500 6 752 159
ROMÂNIA 1 030 200 1 359 338
SUA 37 149 300 20 082 770
UNGARIA 1 038 400 861 617
a) Să se determine poziţia fiecărei ţări faţă de FMI la 30 aprilie 2003;
b) Să se determine numărul de voturi ce revin fiecărei ţări;
c) Să se determine care dintre aceste ţări a efectuat trageri în afara mecanismului
tranşelor;
d) Să se determine poziţia fiecărei ţări faţă de FMI la 30 aprilie 2004 ştiind că pe
parcursul exerciţiului financiar 2003 – 2004 au avut loc următoarele tranzacţii cu FMI:
d1) Brazilia a răscumpărat reis contra dolari americani în valoare de 1000000 DST;
d2) Coreea a răscumpărat woni contra dolari americani în valoare de 500000 DST;
d3) China a cumpărat dolari americani în valoare de 400000000 DST şi euro în valoare
de 500000000 DST.
Rezolvare
a) Dacă cota de participare a unei ţări la FMI este mai mare decât deţinerile FMI în
moneda naţională a ţării respective ţara este creditpare faţă de FMI, în caz contrar este
debitoare faţă de FMI. Mii DST
ŢARA COTA DE
PARTICIPARE
DEŢINERI
ALE FMI ÎN
MONEDA
ŢĂRII
RESPECTIVE
POZIŢIA ŢĂRII
DEBIT CREDIT
BRAZILIA 3 036 100 10 092 023 7 055 923
CHINA 4 678 200 2 185 446 2 492 754
COREEA 1 663 600 11 173 782 9 510 182
FRANŢA 10 738 500 6 752 159 3 986 341
ROMÂNIA 1 030 200 1 359 338 329 138
SUA 37 149 300 20 082 770 17 066 530
UNGARIA 1 038 400 861 617 176 683
Total deţineri 52 507 135
b) Nvoturi = 250 voturi + Cota de participare/100000
N voturi România = 250 voturi +1030200000/ 100000 = 10552 voturi
c) Dacă pentru o ţară deţinerile FMI în moneda ţării respective sunt mai mari decât dublul
cotei de participare, înseamnă că ţara a efectuat trageri şi în afara mecanismului tranşelor.
Se verifică pentru ţările debitoare această inegalitate şi în cazul nostru se constată că
Brazilia a efectuat trageri în afara mecanismului tranşelor.
2* 3 036 100 000 DST = 6 072 200 000 DST
Deţineri = 10 092 023 000 DST,
Deci D > 2 CP
d1) Brazilia a răscumpărat reis contra dolari americani în valoare de 1 000 000 DST;
- scad deţinerile FMI în reis cu 1000 mii DST
10 092 023 mii DST – 1000 mii DST = 10 091 023 mii DST
- cresc deţinerile FMI în USD cu 1000 mii DST
20 082 770 mii DST + 1000 mii DST = 20 083 770 mii DST
d2) Coreea a răscumpărat woni contra dolari americani în valoare de 500 000 DST;
- scad deţinerile FMI în woni
11 173 782 mii DST – 500 mii DST = 11 173 282 mii DST
- cresc deţinerile FMI în USD
20 083 770 mii DST + 500 mii DST = 20 084 270 mii DST
d3.1) China a cumpărat dolari americani în valoare de 400 000 000 DST
- scad deţinerile FMI în USD cu 400 000 mii DST
20 084 270 mii DST – 400 000 mii DST = 19 684 270 mii DST
- cresc deţinerile FMI în yuani cu 400 000 mii DST
2 185 446 mii DST + 400 000 mii DST = 2 585 446 mii DST
d3.2) China a cumpărat euro în valoare de 500 000 000 DST.
- scad deţinerile FMI în EUR cu 500 000 mii DST
6 752 159 mii DST – 500 000 mii DST = 6 252 159 mii DST
- cresc deţinerile FMI în yuani cu 500 000 mii DST
2 585 446 mii DST + 500 000 mii DST = 3 085 446 mii DST
mii DST
ŢARA COTA DE
PARTICIPARE
DEŢINERI
ALE FMI ÎN
MONEDA
ŢĂRII
RESPECTIVE
POZIŢIA ŢĂRII
DEBIT CREDIT
BRAZILIA 3 036 100 10 091 023 7 054 923
CHINA 4 678 200 3 085 446 1 601 754
COREEA 1 663 600 11 173 282 9 509 682
FRANŢA 10 738 500 6 252 159 4 486 341
ROMÂNIA 1 030 200 1 359 338 329 138
SUA 37 149 300 19 684 270 17 465 030
UNGARIA 10 384 00 861 617 176 683
Total deţineri 52 507 135