Colegiul Economic "Octav Onicescu" Botosani

Proiect pentru examenul de certificare a competenelor profesionaleConceperea produsului turistic

Profesor ndrumtor: Andrei Cristina

Absolvent: Pintilie Raluca Alice2015CuprinsArgument.........................................................................................................................................3

I Definitia si caracteristicile produsului turistic...............................................................................4

1.1. Definitie.................. .................................................................................................................5

1.2. Caracteristici.............................................................................................................................6

1.3. Componente..............................................................................................................................7

II. Tipuri de produse turistice...........................................................................................................8

2.1. Clasificarea produselor turistice...............................................................................................9

2.2. Circuite....................................................................................................................................12

2.3. Sejururi....................................................................................................................................13

2.4. Croaziere.................................................................................................................................14

2.5. Etapele conceperii produsului turistic.....................................................................................15

III. Produsul turistic in Delta Dunarii............................................................................................17

3.1. Delta Dunarii...........................................................................................................................18

3.1.1. Geografie , clima , flora , fauna..........................................................................................19

Bibliografie....................................................................................................................................23

Argument

Turismul reprezinta prin continutul si rolul sau, un fenomen caracteristic civilizatiei actuale, una din componentele majore ale vietii economice si sociale ce polarizeaza interesul unui numar tot mai mare de tari. Receptiv la prefacerile lumii contemporane, turismul evolueaza sub incidenta acestora, dinamica sa integrndu-se procesului general de dezvoltare.Pe msura trecerii timpului motivaiile de cltorie s-au diversificat, pe msur ce au aprut nevoi si dorine noi, multiple i mult mai complexe, determinate de trasformrile nregistrate la nivelul societii, n diferitele epoci istorice.Experii n domeniu, consider turismul ca fiind un fenomen economico-social specific civilizaiei moderne, dezvoltarea sa spectaculoas constituind o trstur caracteristic a secolului nostru.Pe msura trecerii anilor i amplificrii cltoriilor, abordrile fenomenului turistic au devenit tot mai numeroase, iar definiia turismului s-a mbogit, ncercnd s reflecte ct mai fidel complexitatea acestei activiti.Pe plan social, turismul i aduce un aport substanial la ridicarea nivelului de instruire, cultur i civilizaie al oamenilor. Prin stimularea schimbului de valori, turismul favorizeaz mbogirea orizontului cultural, informaional, att pentru turiti, ct i pentru populaia local.Materia prim a industriei turismului, resursele naturale i antropice, se vor transforma n produse turistice numai printr- un consum efectiv de munc vie, nglobat n prestaiile de servicii turistice.Pornind de la aceast idee, proiectul i propune o abordare a noiunilor de turism, turist i produs turistic.Pornind de la aceast idee, proiectul i propune o abordare a noiunilor de turism, turist i produs turistic. I. Definiia i caracteristicile produsului turistic

Majoritatea specialitilor definesc produsul prin ceea ce ofer unuia sau mai multor clieni. n aceast viziune el reprezint un ansamblu de elemente tangibile i intangibile care procura anumite servicii cutate de unul sau mai muli clieni bine precizai.Aceast definiie general este perfect adaptabil i n domeniul turistic. Astfel produsul turistic se definete c fiind un ansamblu de bunuri materiale i servicii capabil s satisfac nevoile de turism ale unei persoane ntre momentul sosirii i momentul plecrii de la destinaia turistic. De reinut deci c produsul turistic este constituit att din bunuri materiale, ct i din servicii.

Bunurile materiale menionate n aceast definiie se concretizeaz n cel puin trei categorii de elemente: - un patrimoniu de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arhitectonice, tehnologice, medicale etc., care formeaz cadrul fizic de baza i care vor manifest o atracie pentru turiti, incitandu-i la voiaje; - anumite elemente de infrastructur sau echipamente care, dei nu genereaz motivaia sau cererea de turism, contribuie n mod hotrtor la satisfacerea acesteia (hoteluri, restaurante, terenuri sau sli de sport, de spectacol, de conferine, etc.); - unele faciliti de acces, legate de mijloacele de transport (adic de vehicule i cai de comunicaie) alese de turiti pentru a ajunge la obiectivele dorite.

1.1 Definiie

Plecandu-se de la continutul prezentat al conceptului general de produs, produsul turistic se defineste ca fiind un ansamblu de bunuri materiale si servicii, capabil sa satisfaca nevoile de turism ale unei persoane intre momentul plecarii si momentul sosirii in locul de plecare. De retinut deci ca produsul turistic este constituit atat din bunuri materiale, cat si din servicii.Bunurile materiale mentionate in aceasta definitie se concretizeaza in cel putin trei categorii de elemente: un patrimoniu de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arhitectonice, tehnologice, medicale etc., care formeaza cadrul fizic de baza si care vor manifesta o atractie pentru turisti, incitandu-i la voiaje; anumite elemente de infrastructura sau echipamente care, desi nu genereaza motivatia sau cererea de turism, contribuie in mod hotarator la satisfacerea acesteia (hoteluri, restaurante, terenuri sau sali de sport, de spectacol, de conferinte etc.); unele facilitati de acces, legate de mijloacele de transport (adica de vehicule si cai de comunicatii) alese de turisti pentru a ajunge la obiectivele dorite. Privite ca atare, nici unul din elementele materiale enumerate (muntele, plaja, climatul, hotelul, autobuzul) nu este produs turistic. Pentru a dobandi calitatea de elemente ale unui astfel de produs, ele se impun a fi ansamblate in scopul satisfacerii nevoii de turism (aceasta afirmatie fiind valabila si pentru serviciile din componenta sa), in plus, este necesar sa se faca si precizarea ca nu elementele materiale ca atare definesc produsul turistic, ci serviciile sau prestatiile realizate prin intermediul lor (nu autocarul - ci serviciul de transport, nu hotelul - ci cazarea, nu plaja - ci agrementul pe care aceasta il ofera).1.2 Caracteristici

Caracteristicile produsului turistic

Facnd parte din categoria serviciilor, produsul turistic are, la modul general, aceleasi caracteristici cu acestea:

- intangibilitatea;

- eterogenitatea;

- simultaneitatea productiei si consumului;

- contactul dintre prestator si client;

- participarea clientului la realizarea serviciului.

Caracteristici specifice:

- complexitatea;

- integrat mediului geografic;

- integrarea n economico-social.

Complexitatea rezulta din multitudinea componentelor, a participantilor si tipurilor de produse.

1.3 Componente

Componentele produsului turistic

Produsul turistic pentru a fi realizat include o gama variata de componete si anume :

- Potentialul turistic natural

- Potentialul turistic antropic

- Baza tehnico-materiala specifica turismului

- Infrastructura

- Resurse umane

Organizatiile guvernamentale si nonguvernamentale

Produsul turistic reprezinta combinatia tuturor elementelor de atractivitate impreuna cu serviciile specifice si nespecifice turistice oferite de una sau mai multe intreprinderi turistice .

Tipuri de produse turistice in general :

- Cazarea

- Alimentatia

- Transportul

Serviciile care dau continut produsului turistic (denumite servicii turistice) se constituie intr-un conglomerat sau o combinatie de cel putin patru tipuri de baza (total diferite ca natura). Este vorba despre serviciile: de transport, de cazare, de alimentatie si de agrement.II. Tipuri de produse turistice

III. A) In functie de numarul serviciilor pe care le integreaza;

IV. B) Desi produsele turistice sunt prin excelenta perisabile, plecandu-se de la timpul cat motivatia turistica poate fi mentinuta, respectiv de la durata ofertei;

V. C) Tinand seama de natura lor si a motivatiei care le genereaza, produsele turistice pot fi de ordin: cultural, istoric, sportiv, medical, familial, comercial ;

VI. D) Plecandu-se de la durata sejurului;

VII. E) In raport cu distanta pe care se deplaseaza turistii;

VIII. F) In functie de perioada din an in care se realizeaza;

IX. G) Luand in considerare numarul persoanelor carora le sunt adresate;

X. H) Tinand seama de modul in care se deruleaza;

XI. I) Tinand seama simultan de mai multe din criteriile deja mentionate.

2.1 Clasificarea produselor turistice

A) In functie de numarul serviciilor pe care le integreaza, produsele turistice se impart in: integrale (megaproduse), care sunt produse complexe, constituite din toate genurile de servicii de baza si auxiliare la care am facut deja referiri; compuse, din a caror componenta lipsesc unele servicii de baza (de transport - in cazul turistilor care calatoresc cu propriile autoturisme -, de cazare - cand aceasta are loc la rude, prieteni -, de servit masa etc.); simple, care presupun prestarea unui singur serviciu (de regula a serviciilor de agrement), restul nefacand obiectul ofertei turistice (fiind asigurate in regim de autoproductie sau donatie).B) Desi produsele turistice sunt prin excelenta perisabile, plecandu-se de la timpul cat motivatia turistica poate fi mentinuta, respectiv de la durata ofertei, ele se vor grupa: durabile, cand nevoia de turism si posibilitatea acoperirii ei (in acelasimod) se mentin o anumita perioada de timp, ele legandu-se de obiectiveturistice durabile (de acest gen fiind serviciile presupuse de vizitareaMasivului Retezat, de pilda);nondurabile, in cazul carora durata ofertei este foarte redusa (de genulcelor legate de participarea la un miting electoral).C) Tinand seama de natura lor si a motivatiei care le genereaza, produsele turistice pot fi (ca si turismul, in general) de ordin: cultural, istoric, sportiv, medical, familial, comercial .D) Plecandu-se de la durata sejurului, se disting produse turistice: de sejur, cu durata mai mare de o zi, care la randul lor pot fi: de sejur lung sau vacantiere, avand durate relativ mari; de sejur scurt sau de week-end, durand doar cateva zile; de o zi, de genul excursiilor.E) In raport cu distanta pe care se deplaseaza turistii, serviciile sunt: pe distanta mica (in cadrul aceleiasi regiuni); pe distanta medie (in cadrul aceleiasi tari, de pilda); pe distanta mare (intre tari sau continente).F) In functie de perioada din an in care se realizeaza, serviciile turistice se grupeaza in: de sezon, incluzandu-le pe cele din lunile de vara (iulie-august), cand sunt programate majoritatea concediilor, sau din jurul sarbatorilor (de Craciun, de Paste etc.); in afara sezonului, adica in restul anului; ocazionale.G) Luand in considerare numarul persoanelor carora le sunt adresate, produsele turistice sunt: individuale; de familie; de grup.H) Tinand seama de modul in care se deruleaza, serviciile turistice se impart in:

itinerante, cand obiectivele turistice vizate de beneficiari sunt ampla

sate in locuri diferite, ei trecand pe rand pe la fiecare (de regula intr-un

circuit inchis);

de sejur, cand beneficiarul le consuma in acelasi loc.

I) Tinand seama simultan de mai multe din criteriile deja mentionate, literatura de profil opereaza si cu urmatoarele tipuri de produse turistice:.

produse 'la cheie' (forfetare), care inglobeaza in structura lor toate tipurile de produse deja mentionate (informare, rezervare, transport, cazare, masa, agrement) si care contribuie la satisfacerea nevoii de turism a unei persoane sau colectivitati, oferindu-i-se acesteia ca un produs finit (de regula, de catre o organizatie de turism); produs tip 'statiune', care se prezinta pe piata ca un centru de sejur (baza sportiva si de agrement, statiune balneara, centru de congrese);

produse tip eveniment (sportiv, cultural, recreativ), a caror durata de viata este foarte scurta, care se caracterizeaza printr-un risc relativ ridicat (datorat caracterului efemer si concurentei acerbe), prin efort mare organizational si promotional, prin dificultati mari de gestionare etc.

produs tip 'statiune', care se prezinta pe piata ca un centru de sejur (baza sportiva si de agrement, statiune balneara, centru de congrese);

produse tip eveniment (sportiv, cultural, recreativ), a caror durata de viata este foarte scurta, care se caracterizeaza printr-un risc relativ ridicat (datorat caracterului efemer si concurentei acerbe), prin efort mare organizational si promotional, prin dificultati mari degestionare etc

2.2 Circuite

Circuitele turistice se adreseaza in special persoanelor care vor sa viziteze mai multe locuri sau locatii pe perioada vacantei, sa cunoasca traditiile si obiceiurile locurilor respective si sa isi petreaca timpul liber in cel mai util mod, afland lucruri noi si vizitand obiective importante din punct de vedere turistic sau istoric.

Circuitele pot fi Cu autocarul sau cu avionul. De multe ori, chiar atunci cand se ajunge la destinatie cu Avionul, se organizeaza vizite, excursii si deplasari folosind autocarul sau microbuzul (in functie de marimea grupului de turisti)

2.3 Sejururi

Sejurul turistic reprezinta intervalul de timp in care un turist consuma pachetul de servicii turistice in aceeasi destinatie turistica.

Durata medie a sejurului - raportul numarului de turisti-zile la numarul de turisti participanti la actiunile turistice organizate de titularii de licente de turism.

Numarul de turisti-zile se determina prin inmultirea numarului de turisti participanti la actiunile turistice cu durata efectiva in zile a actiunilor turistice.

Pachet turistic (pachet de vacanta, pachet de calatorie) este combinatie prestabilita a cel putin doua servicii turistice, vindute sau oferite spre vinzare ca un singur produs, la un pret in care costul fiecarui component nu este identificat separat, aceste prestatii depasind 24 de ore.

2.4 Croaziere

Transporturile turistice pe cale nautica, ca o modalitate de deplasare spre destintiile turistice, au evoluat de la o simpla calatorie spre una care mbina deplasarea cu agrementul. Dupa datele statistice, circa 3% din traficul turistic international este reprezentat de transportul naval. Prin avantajele pe care le ofera croazierele - ca mod de petrecere a vacantei -, relaxare totala, distractie, confort si siguranta, piata transporturilor navale si implicit cererea, este n continua expansiune. Pe plan mondial, secolul XXI va deschide o noua era n turismul de croaziera, n care se mbina traditia cu tehnologia, design-ul si viteza.

Turismul de croaziere se refera la timpul petrecut pe un vas cum ar fi navigarea cu flota, croaziere lungi, croaziere pe ruri, navigare cu yachturi decapotabile sau charter cu yacht. Totusi, raportul despre acest segment de piata se axeaza n special pe croazierele pe mare.

2.5 Etapele conceperii produsului turistic

Conceperea unui produs turistic presupune parcurgerea urmtoarelor etape: 1. Culegerea informaiilor despre : cerere : motivaia calatorii, venituri disponibile, timp liber, vrsta, categorie socio-profesionala, gusturi turistice etc.; oferta concurentei : produsele turistice oferite, preturile si tarifele practicate etc.; analiza propriei oferte comparativ cu cea a concurentei; componentele : care vor fi incluse in propria oferta : obiective turistice variate, baza materiala specifica si serviciile oferite, posibilitile de acces in diferite zone. 2. Selectarea obiectivelor turistice, serviciilor oferite si unitilor prestatoare in funcie de tipologia clientelei i particularitile cererii. 3. Combinarea (pornind de la rezultatele studierii cererii) i asamblarea componentelor produsului turistic (organizarea preliminara) realizate cu mult nainte de exprimarea cererii n care tour-operatorul alege: destinaia, mijlocul de transport, unitile de cazare,m alimentaia, alte servicii incluse n pachet, daca grupul va beneficia de asistenta turistica realizata de ctre ghid pe tot parcursul calatorii etc. 4. Asigurarea serviciilor necesare pe tot parcursul calatorii. Pentru aceasta agenia de turism : ncheie contracte, convenii; emite comenzile de rezervare. n cazul produselor turistice de tip tour aceasta etapa presupune alegerea itinerariului i ntocmirea programului turistic. 5. Determinarea (calcului) preului produsului turistic: pornind de la costul serviciilor de transport, cazare, alimentaie etc.; de la celelalte elemente de calcul conform legii (comision, TVA, asigurri, contribuia de participare la fondul de dezvoltare i promovare a turismului). 6. Promovarea produsului turistic : realizarea i distribuirea brourilor, pliantelor, afielor turistice etc.; publicitate prin mass-media 7. Lansarea produsului turistic pe piaa un ir de activiti prin care agenia i face cunoscute produsele pe plan local i naional.III. Produsul turistic in Delta Dunarii

Pachete complete (evident ca pe ale noastre :-))! In care clientul are controlul costurilor, isi alege un pachet raportat la bugetul sau si stie exact cat mai are de platit.

Este intotdeauna de preferat sa aiba incluse TRANSFERURILE pe apa. In Delta Dunarii NU se poate ajunge cu masina (va voi povesti intr-un newsletter viitor ce inseamna IN Delta Dunarii si LANGA Delta Dunarii).

Este de preferat sa aibe masa inclusa. De excursii nu mai poate fi vorba, daca nu sunt inlcuse, putin probabil ca vor mai fi dorite de client (de cele mai multe ori din cauza ca pur si simplu nu-si permite aceste costuri).

GHIDUL! Este elementul esential al excursiilor in Delta Dunarii, fara ghid este ca un ratacit in savana, vezi o multime de lucruri dar nu intelegi nimic. Ai venit curios, ai vazut o multime de lucruri, ai plecat confuz. foarte multi "operatori" de delta promit "ghid" dar fac o mare confuzie (constienta) cu barcagiu / sofer (acum toti avem experientele noastre cu soferii, nu cred ca mai este loc de vreun comentariu).

3.1 Delta Dunarii

Delta Dunrii (3446 km), aflat n mare parte n Dobrogea, Romnia i parial n Ucraina[1], este a doua ca mrime i cea mai bine conservat dintre deltele europene. Delta Dunrii a intrat n patrimoniul mondial al UNESCO n 1991, este clasificat ca rezervaie a biosferei la nivel naional n Romnia i ca parc naional n taxonomia internaional a IUCN. Aceasta se suprapune siturilor de importan comunitar Delta Dunrii (sit SCI)[2] i Delta Dunrii (zona maritim)[3]; precum i ariei de protecie special avifaunistic Delta Dunrii i Complexul Razim - Sinoie[4]. Parcul naional include rezervaiile naturale: Capul Doloman, Cetatea Histria, Complexul Vtafu - Lunghule, Complexul Sacalin Ztoane, Grindul i Lacul Rducu, Grindul Chituc, Grindul Lupilor, Insula Popina, Lacul Potcoava, Pdurea Caraorman, Pdurea Letea, Roca - Buhaiova, Corbu-Nuntai - Histria, Lacul Belciug, Lacul Potcoava, Lacul Rotundu, Ariniul Erenciuc, Complexul Periteaca - Leahova, Complexul Vtafu - Lunghule, Lacul Nebunu, Pdurea Babadag - Codru, Dealul Ghiunghiurmez i Srturile Murighiol.3.1.1 Geografie, Clime, flora, Fauna

Delta Dunrii este plasat, din punct de vedere geologic, ntr-o regiune mobil a scoarei terestre numit Platforma Deltei Dunrii (regiunea predobrogean). Platforma Deltei Dunrii vine n contact n partea de sud-vest cu Orogenul Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralel cu braul Sfntu Gheorghe. Structura geologic a acesteia este alctuit dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertur sedimentar reprezentat printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene i cuaternare, derminate prin forajele de mare i mic adncime efectuate n zon. Depozitele de vrst Paleozoic, ce aparin etajelor Silurian- Permian (438-230 milioane de ani), sunt alctuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalaii de tufuri vitroclastice. Depozitele de vrst Triasic (248-213 milioane de ani) sunt alctuite, la baz, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate, cu intercalaii de porfire feldspatice, diabaze i melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne .a., ce conin specii vegetale (Striatoabietites sp., Ovalipollis ovalis .a.), foraminifere (Glomospirella sp., Spirillina sp. .a.), conodonde (Gondolella navicula, Gladiogondolella tethydis .a.). Depozitele de vrst Jurasic (epocile Dogger-Malm 176-142 milioane de ani) sunt alctuite n principal din calcare (la baz), argile calcaroase, gresii, precum i calcare cenuii i glbui (la partea superioar), cu fosile de foraminifere (Textularia jurassica, Spirillina orbicula .a.), dinofagelate (Nannoceceratopsis spicula, N. pellucida, Ctenidodinium panneum .a.) etc. Depozitele de vrst Cretacic ce aparin etajelor Apian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alctuite, n principal, din argile i siltite feruginoase, cu intercalaii de gresii fine sau dolomite gipsifere, ce conin o fitocenoz srac cu Trilobosporilites apiverucatus, Clavifera triplex etc. Delta Dunrii se ncadreaz n spaiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spaiile acvatice plane i foarte ntinse, acoperite n diferite grade cu vegetaie, ntrerupte de insulele nisipoase ale cmpurilor marine, alctuiesc o suprafa activ specific deltei i lagunelor adiacente, cu totul diferit de cea a stepelor pontice. Delta Dunrii este considerat locul cu cele mai puine precipitaii din Romnia. Aceast suprafa activ reacioneaz fa de radiaia total recepionat i de circulaia general a atmosferei rezultnd un mozaic de microclimate. Radiaia total variaz ntre un minim de 3,5 Kcal/cmp nregistrat n lunile de iarn i un maxim de 17 Kcl./cmp, n luna iulie. n funcie de intesitatea activitii centrilor barici principali se instaleaz condiii specifice de vreme: zile de iarn blnde (cnd activeaza centrul baric nord-est european), zile de iarn geroase, cu vnturi puternice (cnd acioneaz anticiclonii nord-atlantici), zile de var calde i uscate (cnd acioneaz anticiclonii tropicali atlantici), zile de var ploioase (cnd interacioneaz aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-vestul Europei). Durata de strlucire a soarelui este mare, media multianual fiind de 2250 ore, dar poate ajunge la 2600 ore n anii cu nebulozitate redus. Temperatura se distribuie neuniform pe suprafaa deltei. Mediile multianuale indic creterea temperaturii de la vest spre est. La nivelul vrfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianual este de 10,94 C, n delta fluvial (Gorgova), de 10,96 C, pe rmul mrii (Sulina), de 11,05 C, iar n largul Marii Negre (Platforma Gloria), de 11,86 C. Amplitudinile medii zilnice reflect diferenele mari datorate naturii suprafeei active : la Gorgova variaz ntre un maxim de 9 C (n iulie) i un minim de 3,8 C (n decembrie), la Sulina ntre 2,8 C (n iulie) i 1,4 C (n noiembrie), iar la staia Gloria ntre 2,3 C (n iulie) si 1 C (n decembrie i februarie). Sumele anuale ale temperaturilor medii zilnice efective se apropie de 1600 C.

Umezeala aerului nregistreaz cele mai mari valori de pe teritoriul Romniei. Umezeala relativ a aerului variaz iarna ntre 88 - 84% la Gorgova i 89 85% la Sulina i Sfntu Gheorghe, iar vara, ntre 69 - 71% la Gorgova i 77 - 80%, la Sulina i Sfntu Gheorghe. Precipitaiile sunt reduse cantitativ i scad de la vest spre est datorit efectului suprafeei active specifice deltei, precum i al Mrii Negre. La intrarea n Delta Dunrii (Tulcea) se nregistreaz o cantitate medie multianual a precipitaiilor de 450 mm, iar la Sulina, de 360 mm. n cea mai mare parte a deltei cad ntre 350 si 400 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic i cea mai mare parte a lagunelor, sub 350 mm. Flora Deltei este reprezentat n mare parte de o vegetaie specific zonelor umede (stuful, papura, rogozul, n amestec cu salcia pitic) i ocup 78% din totalul suprafeei. Zvoaiele ocup 6% din suprafaa deltei, fiind pduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de ap sunt acoperite de o vegetaie acvatic i plutitoare, ocupnd 2% din suprafaa deltei. De asemenea, exist pduri (Pdurea Letea i Pdurea Caraorman) alctuite din arbori (stejar brumriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurtor, ulm) arbusti (zlog, ctin roie) i plante agtoare (hamei, curpen). La nivelul ierburilor sunt ntlnite elemente floristice (meridional-continentale i xero-mezofile) din specii rare[12] printre care unele protejate la nivel european prin Directiva 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale i a speciilor de faun i flor slbatic)[13]; astfel: centaurea (Centaurea jankae aflat pe lista roie a IUCN[14], Centaurea pontica i Centaurea tenuiflora), capul-arpelui (Echium russicum), otrelul blilor (Aldrovanda vesiculosa), trifoiaul-de-balt (Marsilea quadrifolia), ciucuoar de nisip (Alyssum borzaeanum)[15], orhideea piramid (Anacamptis pyramidalis), snzian (Galium humifusum), garofi (Dianthus pseudarmeria), coaci (Astragalus vesicarius), valenti (Tanacetum millefolium), nebunari (Hyoscyamus niger), nufr galben (Nuphar lutea), nufr alb (Nymphaea alba), obligean (Acorus calamus), ferig de balt (Thelypteris palustris) sau piciorul cocoului (Ranunculus repens), vitrigon (Eryngium maritimum), alior (Euphorbia peplis), alior de balt (Euphorbia palustris[16], Euphorbia seguieriana), crcel (Ephedra distachia), pelin (Artemisia tschernieviana), brbioar (Allysum hirsutum), volbur (Convolvulus lineatus), varz de mare (Crambe maritima), ptlgin (Plantago cornuti), a de mare (Ruppia maritima), brndu de nisip (Merendera sobolifera)[17], garofi (Dianthus pseudarmeria i Dianthus bessarabicus), siminoc (din specia Helichrysum arenarium), grtoare (Sagina maritima), chimionul porcului (Peucedanum arenarium), valenti (Tanacetum milefolium), vanilie slbatic (Heliotropium curassavicum), vioreaua de balt (Hottonia palustris), otrel (Onosma arenaria), plonioas (Orchis coriophora ssp. fragrans), bujori (Orchis laxiflora ssp. elegans), untul-vacii (Orchis morio), petunie (Petunia parviflora), ferig plutitoare (Salvinia natans), pipirig (Juncus gerardii), rogoz (Carex ligerica) sau pir de mare (Elymus sabulosus). Delta Dunrii conine mai mult de 360 de specii de psri i 45 de specii de pete de ap dulce n numeroasele sale lacuri i jape[18]. Acesta este locul unde milioane de psri din diferite coluri ale Pmntului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediteran) vin s cuibreasc. Speciile majore de peti n cadrul Deltei Dunrii sunt tiuca i somnul. Fauna deltei este una bogat i variat n specii de mamifere, psri, reptile, amfibieni, peti, crustacee, melci, molute i insecte; dintre care unele protejate prin aceeai Directiv a Consiliului European (anexa I-a) 92/43/CE (privind conservarea habitatelor naturale i a speciilor de faun i flor slbatic)[13] sau aflate pe lista roie a IUCN.Bibliografie

1. Stnciulescu Gabriela - Managementul ageniei de turism, Editura ASE, Bucureti, 2001. 2. Stnciulescu Gabriela - Tehnologia Turismului, Editura Niculescu ABC, Bucureti, 2001. 3. Stnciulescu Gabriela - Tehnic operaiilor de turism, Studiu de caz, Editura All Beack, Bucureti, 1999. 4. Dinc Cristian - Tehnician n turism, Manual pentru licee tehnologice, profilul turim, Editura Didactic i Petagogica, Bucureti 2006. 5. Cristianu Constantin - Economia i politic turismului internaional, Cas Editorial, pentru turism i cultur ABEONA, 1992. 6. Lupu Nicolae - Hotelul Economic i Management, Editura All Beack, Bucureti 2005. 7. Minciu Rodica - Economia turismului, Editura Uranus, Bucureti 2000. 8. Nedelcu Alexandru - Pia turistic i Marketing turistic.2