filozofia provine etimologic din greaca + lucian blaga

7/24/2019 Filozofia Provine Etimologic Din Greaca + Lucian Blaga

1/4

Filozofia provineetimologic din greaca din doua cuvinte(filo=dragoste ; sophia=intelepciune).Filozofia a aparut in antichitate si se dezvolta sipina in prezent. Cel putin stim ca dezvoltareafilozofiei a inceput circa 2500 de ani inurma, insa nici pina in prezent filozofia nu a fost posilacuprinsa, scrisa printro singura

definitie. !e aceea filozofia este definita de catre mai multisavanti, filozofi din diferiteperioade de timp Filozofia este totalitatea de cunostinte, optiuni,convingeri, aprecieri,idealuri, care constituie suportul valoric si teoretic al cunostintelor sicomportamentului.Filozofia este o conceptie despre lume a fiecarui om si despre sine.Filozofia este o moddalitate de gindire si investigare, formata dintrun ansamlu de notiunisiidei care tinde sa cunoasca si sa inteleaga sensul e"istentei su aspectele sale cele maigenerale.#cestea sunt doar unele dintre multiple definitii ale filozofiei. !upa parerea meaFilozofia este una din principalele forme de manifestare aspiritului uman. Deaorece filozofiaeste cea care il face pe om sa fie o personalitate evidentiata in tot acest sistem a vietii, eapuneaza intelepciunii omului, il face pe el sa gindeasca corect, sa voreasca corect, saapreciezelucrurile si sa ea decizii asupra lor. $entru a putea raspunde la intrearea ceeste filozofia treuiesa e"aminam conditiile aparitiei sale in lumea greaca care i%a datnastere.!eci in decursul a doua milenii &umate filozofia a fost studiata de catre multi sifoarteremarcaili savanti din istoria stiintei. Filosofia studiaza primile principii aleacestei lumi sauultimile cauze ori legile generale ale lumii insa dezvoltarea sa filozoficatrece si ea prin maimulte etape si filozofii care pot defini filozofia din punctul lorde vedere, deaceea niste filosoficonsidera ca filosofia este preocupata de un domeniuanumit al realitatii(studiul naturii, studiulsocietatii, studiul stiintei).'nsusi #ristotelspunea ca e"ista tre filozofii teoretice matematica, fizica si teologia. !aca amramine laaceasta conceptie este evident ca ar fi greu sa dam o definitie unica, care sa cuprindainenuntul ei, in acelasi timp, esenta matematicii, fizicii si a metafizicii."ista astazi omultime dedefinitii variate ale conceptului de filozofie.*ant spunea ca filozofia esteo cunoastere rationala prin concepte pure, stiinta supozitiilor, aconditiilor cunoasteri sia actiunii si , in acelasi timp sistemul cunoasterii filozofice. l impartefilozofia in+)filozofia pura; 2) filozofia empirica; ) filozofia naturii; -) filozofiamoravurilor.chopenhauer spunea ca filozofia este stiinta e"primata in concepte, acareia sarcina este caintreaga esenta a lumii sa o repete in concepte , in mod abstract, general si clar.#lti filosofi sustin ca filozofia studiaza anumite relatii cum ar fi relatia dintre societatesinatura,dintre stiinta si religie,lima si constiinta, insa sunt un sir de filosofi care aucreat sistemefilozofice comple"e despre acesta lume cum ar fi/egel a creat un

sistem partile caruia suntfilzofia naturii,filos. 'storie,filos.etica,estetica,ontological,fizica, psihologia,dreptului,religiei, adica acest sistem a incercat sa cuprinda lumeaca ototalitate.$entru /erert filozofia este prelucrarea conceptelor. $ozitivismul in schimrenunta la orcecaracter explicativ. Pentru A. Comte filozofia este sistemult total al cunostintelor omenesti. nomania prolema conceptului de filozofie a facut oiectul cercetarilor unor ginditoricunoscuti.#stfel pentru 1itu aiorescu filozofia este nazuinta spre intelepciune. 3. 4lagaspunea cafilozofia este unu din modurile umane fundamentale pentru a rezolva ceea ce


2/4

este.risi ce domeniu de cercetare are un oiect concret de studiu si anumite prolemde aza. !ecioiectul de studiu il constituie cercetarea sistemului m%lumeCunoaterea uman este limitat, iar adevrul nu poate f niciodat pe deplinrevelat. Omul este prins ntre imediat si transcenden, iar prin cunoatere ncearcs accead la un nivel superior. Tocmai aceasta limitare a omului este cea caredefnete cunoaterea cci omul caut s cunoasc ct mai mult, ns niciodat nupoate cunoate totul. Cunoaterea sa este mrginit, omul nu este o fin capabils descopere sensul ultim. n acest eseu voi aduce argumente n avoareaconcepiilor flosofce ale lui laise !ascal i "ucian laga reeritoare la mrginireanaturii umane. #oi argumenta aptul c omul este incapabil s cunoasc totul, find,prin urmare, limitat. nti voi pre$enta te$ele celor doi flosof privitoare lamrginirea finei umane, apoi voi anali$a cele dou concepii flosofce n paralel,subliniind asemnrile i deosebirile i voi aduce argumente pro i contra acestora,iar, n fnal, voi trage conclu$iile ce reies din problematica abordat. !re$entareate$elor flosofce laise !ascal i "ucian laga pleac de la dou concepii dieriteasupra naturii umane% pe de o parte, !ascal consider c esena omului st ncugetare & Omul nu este dect o trestie, cea mai ragil din natur, dar este otrestie gnditoare', iar laga afrm c natura uman este defnit prin e(istenaomului ntru mister i pentru revelare. Totui, un punct comun ) e(primat de fecaredierit* poate f identifcat. +i anume% cel al imposibilitii cunoaterii absolute, almrginirii intelectului uman. !ascal afrm n mod clar acest lucru atunci cnd spune&mrginii n toate, aceast mrginire se a n toate virtuile noastre'. !ascalconsider c omul nu trebuie s prseasc calea de mi-loc, la el cum obinuinaeste natura omului. !rins ntre dependena, independen i nevoie, omul trebuie spstre$e un drum al mi-locului. ingura soluie a omului este repre$entat demediocritate, de mi-loc,, apt ce ar putea aduce aminte, ntr/o oarecare msur degndirea aristotelic conormcreia' virtutea intete totdeauna mi-locul', acestafind punctul cel mai difcil de atins.0 1nali$a comparativ a celor dou concepii

flosofce laga impune ideea mrginirii, a limitrii capacitii de cunoatere umaneprin introducerea conceptului de censur transcendent. Omului i este ngduit s/i revele$e misterele, ine de destinul su creator, din momentul mutaiei ontologiceproduse n el, ns, aceast revelare a misterului nu este niciodat absolut. Omulse a n incapacitate de a atinge misterul suprem, cci dac acest lucru ar fposibil, ar nsemna ca omul s se substituie divinitii. 2e altel, 3arele 1nonim

nsui, misterul suprem, este numit de ctre laga &gardian al misterelor'. t nnatura omului s ncerce s/i revele$e misterele prin acte de cultur, ns aceastrevelare nu poate f niciodat total. !rin intermediul censurii transcendente omului

i este nrnat cunoaterea total. 1tt !ascal ct i laga, vd n om o finsuperioar, creia, ntr/un ca$, gndirea i coner mreie, distingnd/o de animale,

iar n cellalt ca$, e(istena n ori$ontul misterului i pentru revelare, ci nu ntruimediat i pentru securitate i coner specifcitate. O fin, ns, limitat, creia i seimpun bariere de ctre o or superioar necunoscut. Omul are datoria de a gndi,

n concepia lui !ascal, aceasta este &demnitatea i proesia lui', de a gndi despresine, despre aptele sale i despre creatorul su, find, totui, mrginit la o cale demi-oc. !e de alt parte, n vi$iunea blagian, omul, fin superioar, ontologicdestinat revelrii misterului accede la transcenden prin creaiile de culturdatorate destinului su creator. 1cesta nu dispune de posibilitatea revelrii


3/4

misterului absolute, cel al 3arelui 1nonim nsui. 2ac pentru 4ean !aul atre omuleste condamnat la libertate, laise !ascal i "ucian laga condamn omul lalimitare, i neag posibilitatea de a descoperi 1devrul suprem, de a/i depilimitele. Omul pascalian, la el ca omul blagian este un om mediocriti$at, un omcruia i sunt stabilite de la nceput bariere. !ascal afrm & 5u pot concepe un omr gndire. 1r f o piatr sau o brut', ins nu spune la ce el suprem servetegndirea, ce adevr este datoare s revele$e. 3ai mult, "ucian laga susine aptulc omul se a ntr/o situaie de dou ori precar, find prins ntre imediat itranscendena, ntre lumea concret i ori$ontul misterului. !e de o parte, finauman nu se mulumete cu lumea concret &pe care cu mi-loacele structuraldisponibile nu o poate e(prima&, iar pe de alt parte, triete n ori$ontul misterului,pe care, ns, nu/l poate revela n mod absolut. +i n vi$iunea lui !ascal omul estesituat ntr/un punct median, de data aceasta ntre nimic i tot. 1cesta plase$ omul

ntre dou e(treme % nimicul, neantul absolut i infnitul. 6 adevrat c !ascal afrm& toate lucrurile au ieit din nimic i sunt sortite infnitului', omul este predestinat scaute la infnit, r a putea atinge idealul )nu este &actorul propriului ideal', cum arvedea 5iet$sc7e upraomul*. !entru om, n vi$iunea pascalian &numaimediocritatea e bun', singura cale prin care omul i/ar putea depi condiia findura, ura a de propria persoan, numit de !ascal virtute, cci a te ur nseamn a/i ur condiia, a nega mediocritate despre a crei imposibilitate de depire eticontient. 8manitatea este adepta cii de mi-loc, calea strbtut de ma-oritateeste cea mai uoar i, n plus, ma-oritatea deine ora. 9ar omul este ntotdeaunaconstrns de ora celor muli. Cum omul nu poate niciodat revela un mister nmod total, actul creator al acestuia l substituie pe cel revelator. Creaia de cultureste act creator, de intenii revelatorii n raport cu transcendena sau cu misterul,utili$nd imediatul ca material, ns depete imediatul prin stili$are i sedistanea$ de transcenden )de mister* prin rnele stilistice i datoritmetaorismului. Totui, laga nu l condamn pe om la mediocritatea total. 1cesta

ace distincia ntre cei care particip la cultur n mod activ i cei care particip nmod receptacular. 2e altel, omul este n$estrat cu un destin creator, indierent deelul n care acesta se maniest. 2estinul creator al omului este re$ultatul unei&traiectorii spirituale' n urmrirea unei inte statornice care 9 se reu$. Omul, prinactele sale creatoare ncearc s i depeasc destinul, s determine actul creators devin act revelator, ns aceast intenie a sa este mereu rnat. Omul nupoate cunoate transcendena, dar este dator s ncerce. 2e aici deriv situaia sade dou ori precar% imediatul nu l mulumete, ca fin superioar, iartranscendena i se reu$ ca re$ultat al censurii transcendente impuse de 3arele1nonim. !ascal ormulea$ o idee asemntoare. 6l susine c datoria omului estede a gndi, iar aceast gndire trebuie s nceap cu sine, s continue cu autorul

su i s continue cu scopul acestuia. 2ar, cum omul nu se poate gndi la doulucruri n acelai timp, l preocup lumea i nu 2umne$eu. Omul este mai preocupatde lumea concret dect de transcenden. Conclu$ii 3a(ima socratic & +tiu c nutiu nimic' ar trebui s constituie, nc, undamentul oricrei cunoateri, cci omuldei are capacitatea de a acumula cunotine, nu poate nicicnd a-unge la aceacunoatere total, la punctul n care totul a ost revelat i nu mai e(ist nimicascuns. Omul este, prin natura sa, o fin mrginit, apt demonstrat de ctrelaise !ascal i "ucian laga, ns, dei este limitat, omul are datoria de a f


4/4

preocupat de cunoatere. ibliografe !ascal, laise 0:;

filozofia provine etimologic din greaca + lucian blaga

Documents