Filozofia mai are loc in lumea noastra?

Omul de stiinta este acel om care stie aproape totul despre aproape nimic; filosoful este acel om care stie aproape nimic despre aproape totul. (Aurel Codoban, Introducere in filosofie )

Traim un timp in care o idee este importanta atata vreme cat este testabila. Altfel totul este superficialitate si egoism. Filosofia insa jongleaza cu concepte, manuieste inteligenta cuvintelor.Dar se mai utilizeaza astazi?? Ce importanta mai au pentru omul contemporan Platon, Aristotel, Kant, decat una istorica?Legata fiind de procesul perpetuei schimbari si inlocuiri, de diversificarea si ordonarea existentei, categoria de timp, cu intreaga ei problematica, s-a impus in randul marilor preocupari ce au framantat gandirea umana in decursul dezvoltarii sale istorice si careia I s-au cautat, pe fiecare treapta a dezvoltarii cunoasterii stiintifice si a practicii sociale, noi intelesuri si sensuri. Secolul al-XX-lea , caracterizat prin cele mai profunde transformari si mutatii din cate a cunoscut zbuciumata istorie a omenirii , atat in domeniul cunoasterii stiintifice cat si al conditiilor de existenta a oamenilor, avea sa ridice analiza continutului categoriei de timp pe unul din primele planuri ale activitatii teoretice. Accelerarea ritmului de patrundere a cunoasterii umane in domenii din ce in ce mai vaste si mai complexe, accelerarea ritmului vietii cotidiene, pun in fata omului, in noi coordonate si cu noi valente,probleme legate de sensul si perspectivele existentei sale.

[ ] Filosofia marxista contemporana se raporteaza la intrebari referitoare la natura si esenta timpului fie prin incercarea de fundamentare idealista a interpretarii continutului categoriei de timp, fie printr-o atitudine ostila fata de factorl timp in general si adoptarea unor pozitii pesimiste in legatura cu insusi sensul existentei umane.[ ] In finalul acestor concluzii s-ar cadea a mai fi subliniat faptul ca pentru om, pentru existenta sa, constiinta timpului constientizarea desfasurarii structurii sale temporale ca interferenta a timpului fizic, biologic, psihologic si social devine o forma a constiintei sale sociale. Modul in care iti traiesti timpul tau e,in cele din urma, o forma care se cristalizeaza o conceptie etica despre viata si rosturile ei. Afirma pe buna dreptate D.Ghise .De aceea important in viata unui omeste nu atat varsta atinsa la un moment dat,cat felul in care a trait anii pe care-I are,felul in care in mod constient s-a integrat pana la identificare in marile evenimente pe care societatea in care traieste le-a cunoscut. Nu trebuie uitat faptul ca atitudinea fata de timp,nu in acceptiunea sa ca ceva exterior finite noastrea ,ci ca modul nostru de a deveni si a fi, pune in lumina gradul nostru de cultura.

In acceptiunea mea, mul i n elegem gre it filosofia, n sensul c coala ne nva c filosofia a fost undeva n trecut i a r mas la nivel de Kant. Tot ce facem la coal e ntr-o zon care parc nu prea are leg tura cu realitatea. Este o chestiune foarte delicat s cuplezi o no iune filosofic de acum X ani cu contextul socio-cultural de atunci i s nu o aduci gre it n vremurile noastre... dar nu asta e important acum. n cercetarea, tiin a, arta, i cultura contemporan consider filosofia foarte important i foarte prezent . Dar nu filosofia decuplat de realitate... adic una teoretic , f cut la tabl . Filosofia i face prezen a i este util atunci cnd tr ie ti ceva, sau cnd ntmpini, s zicem printr-un experiment, o problem , o noutate, o tensiune etc. Filosofia este de multe ori i un spa iu de orientare pentru a realiza un experiment sau pentru o ac iune. Ca s nu mai zic de filosofia unei tiin e. De exemplu tiin a complexit ii. Mul i au auzit de instrumentele ei, s zicem teoria haosului, catastrofe etc. Dar esen a ei este c imbin aceste instrumente printr-o filosofie care este diferit de cea din vremea lui Newton s spunem. Deci exist o filosofie care ghideaz un curent tiin ific sau cultural, inclusiv economic sau politic, n func ie de problemele i dezvoltarea societ ii la momentul respectiv. Fara filosofie nimic nu ar fi fost realizat in lume.Pentru cel nestiutor stiinta este cea care aduce progresul, dar putini stiu ca filosofia foreaza in necunoscut trasand drumul ce urmeaza a fi strabatut de catre cercetatorii stiintei. Ei valideaza sau invalideaza din urma ideile proiectate de gandirea filosofica cu mult timp inainte ca experimentul stiintific sa fie posibil.Omul de stiinta are o gandire incorsetata de propriile legi aplicabile pe o arie mica de realitate si deci el nu va putea sa se aventureze in teorii ce pot devansa cu mii de ani realitatea.

Apoi sunt probleme eterne ale gandirii care nu pot fi analizate decat de filosofie, nicio alta disciplina nu se poate incumeta sa abordeze teme ca: sensul vietii, ce este fiinta?,de ce-a aparut ea?, ce este divinitatea?, de ce murim?, ce se intampla dincolo de noi,de univers?,etc. Giuseppe Prestipino spunea ca: Stiinta (sau filosofia) clasica a secolelor de ascensiune capitalista este punctul de plecare necesar, desi insuficient, al genezei istorice a socialismului stiintific . Pe de o parte, filosofia reprezinta insasi viata. Ea ne slefuieste atat moral cat si comportamental, in consecinta. De ce spun acest lucru? Pentru ca nu numai ca are aplicabilitate in toate domeniile, insa le cuprinde pe toate.Poti sa filosofezi ore in sir chiar si despre cum poti asambla o piesa de mobilier din bucati, despre modul in care te va ajuta aceasta piesa, despre cum poti incerca sa folosesti un sistem automat de asamblare, despre cum te va ajuta cunoasterea asamblarii ei etc. Desigur, utilitatea filosofiei este atat de subtila incat nu iti dai seama ca este, as indrazni sa spun, chiar vitala. Filosofia te indeamna sa cercetezi, sa gasesti conexiuni intre concepte aparent indepartate, sa incerci sa gandesti cat mai profund si luand in considerare cat mai multi factori, filosofia te face sa te cunosti mai bine atat pe tine insuti, cat si pe cei din jurul tau. Desigur, ea poate produce si multe conflicte interioare, insa rolul acestora nu este de a te face sa abandonezi; din contra, rolul lor este de a te face sa cauti in tine, in continuare. Din punctul meu de vedere, este relevant ca un individ sa poate sa isi produca singur un sistem de filosofi (dand dovada de autonomie a gandirii), sa nu preia conceptiile filosofilor mai mult sau mai putin cunoscuti, decat in masura in care acel sistem gandeste ca al sau iar in acest caz trebuie ca individul sa fi gandit acel lucru inainte de a descoperi conceptul sau ca fiind unul consacrat de catre un filosof, nu de a citi si de a spune ca are dreptate si doar atat; si chiar si in conditiile in care descopera o idee, o trece prin filtrul gandirii sale si o considera potrivita, trebuie sa incerce sa mearga mai departe, sa se indoiasca, sa faca orice pentru a se convinge de propriul sistem de gandire. Cat despre importanta lui Platon, Aristotel, Kant etc- este una extrem de mare: fiecare dintre ei a venit cu o inovatie a gandirii asupra a numeroase subiecte, inovatii fara de care nu am fi ajuns sa fim cine suntem astazi. Pe de alta parte, lumea noastra contemporana tinde sa piarda valorile filosofiei caci traieste sub apasarea unei atmosfere innabusitoare de materialism care intuneca si depreciaza toate valorile ideale ale vietii. Sint impresionante, din acest punct de vedere afirmarile unui invatat american, care ne-a vizitat cu mult timp in urma si a tinut la noi o serie de conferinte, Charles Upson Clark.Vorbind despre viata intelectuala din tara sa, care sta astazi in fruntea civilizatiei noului continent, Charles

afirma: In tara noastra predomina atat de mult materialismul, incat viata intelectuala se afla cu totulpe planul al doilea. Cele mai valoroase talente se devoteaza la noi vietii materiale.Sint putini oamenii care se consacra profesoratului, literaturii sau bisericii. Tratamentul ce se acorda profesorilor sau preotilor este cu totul insuficient pentru mentinerea familiei lor. Viata materiala domina cu totul pe cea intelectuala. Acesta este adevarul. Cei mai buni scriitori sint tentati sa intre in reclama. Numerosi profesori universitari lucreaza pentru firmele de anunturi, adica cum zicem noi, pentru agentiile de publicitate, redactand prospecte industriale si comerciale carora le dau o oarecare tinctura stiintifica si literara. 4

Totodata, putem observa ca stiinta si filosofia urmarind unul si acelasi scop, ar trebui sa se ajute reciproc. Spre exemplu, stiinta lucreaza cu omul, cu simturile lui. Ea isi construieste baza problemei ce vrea sa o studieze cu datele concrete ale simturilor.Vine apoi filosofia,ce completeaza stiinta; in momentul stagnarii, stiinta se ciocneste de filosofie, la fel cum filosofia se opreste acolo unde stiinta este precisa si clara. Dupa ce studiaza temelia acestei probleme, filosofia isi indreapta privirea spre finalui ei si constata ca acesta lipseste, astfel ea duce mai departe explicarile nedesavarsite ale stiintei si le intregeste prin ipoteze, ce trec peste marginile experientei sensibile. Asadar filosofia trebuie sa porneasca de la ultimele explicari ale stiintei si sa caute sa le duca mai departe in directia logicii cu ipoteze potrivite pentru ca in final, ea sa ne dea intelegerea totala a lumii si sa desavarseasca astfel problema neterminata a stiintei. Lucian Blaga relateaza ca: Oricata importanta am da stiintei, totusi intr-un loc tragem o dunga sizicem: aici incepe tara necunoscutului . Numai asa putem face dealtfel posibila manifestarea in filosofie a intregii personalitati 5

In concluzie, consider ca afirmatia referitoare la problema filosofiei in lumea contemporana este pertinenta, deoarece intr-o lume plina de materialism, filosofia inca mai supravietuieste, este implementata fiecarui individ in parte, iar filosoful autentic, departe de a ignora lumea materiala, va reflecta pornind de la aceasta lume care conditioneaza toate gandurile noastre; reflectia nu trebuie sa fie neaparat o evaziune. Actul filozofic care tinde sa transforme un eveniment in experienta dupa cum afirma Lacroix, isi propune sa extraga din evenimentul respectiv, lectia potrivita, sa apropie evenimentele unele de altele pentru a le intelege, pentru a le cuprinde laolalta cu scopul de a ajunge la o viziune sistematica a Universului, misiunea filosofului nu poate fi inteleasa decat prin raportare la o cultura reala,pentru ca numai ea poate sa justifice cu adevarat filosofia.

Filosoful adevarat este legat in mod necesar de o cultura adevarata. Numai cadrele unei asemena culturi se pot exprima si dezvolta liber.Dupa unii filosofi, nu elementele intelectuale, ci elementele afective ale vietii sufleteste a omului determina faptele lui, si sunt, prin urmare factorul esential al progresului.[ ] Cel dintai zice, in opera sa intitulata Lumea ca vointa si reprezentare : Vointa prin care Schopenhauer intelege intreaga parte afectiva a naturii omenesti nu se supune niciodata inteligentei; in tendinta ei originara si in principiul ei fundamnetal, - vointanu poate sa fie schimbata intru nimic de inteligenta. A crede ca cunostinta determina, in adevar, vointa este ca si cum ne-am inchipui ca felinarul, pe care-l purtam noaptea,ca se ne luminam calea,este cauza prima a mersului. Iar Spencer, polemizand cu Auguste Comte, zice, la randul sau: Ideile nu guverneaza si nu transforma lumea ; lumea este guvernata si transformata de sentimente, carora ideile le servesc numai de calauza. Mecanismul social nu se intemeiaza in definitiv pe opinii, ci aproape cu totul pe caractere. 6

Bibliografie1- Comunicare.codoban.ro/if.pdf. 2- Gheorghe Barsan, Timpul in stiinta si filosofie , Editura Stiintifica Bucuresti 1973, cap. Importanta si actualitatea problematicii timpului , pag. 7-232 3- Giuseppe Prestipino, Natura si societate , Editura Politica Bucuresti 1980, pag. 22 4/6- P.P. Negulescu, Scrieri inedite III , Editura Academiei Republicii Socilaiste Romania, Bucuresti 1972,pag 285/287 5- Lucian Blaga, Incercari filozofice , Editura Facla 1977, cap. Conceptia despre lume si stiinta , pag. 57

Realizat de: Mirabela Poama Studenta la: Universitatea de Petrol si Gaze Facultatea: Ingineria Petrolului si Gazelor Specializare: Geologie, Anul I, Grupa I