filosofiesistiintesocialpoliticero

8/7/2019 FilosofiesiStiinteSocialPoliticeRO

http://slidepdf.com/reader/full/filosofiesistiintesocialpoliticero 1/183

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI

FACULTATEA DE FILOSOFIEŞI ŞTIINE SOCIAL-POLITICE

GHID DE STUDII

2009 – 2010

Editura Universităii “Al. I. Cuza” Iaşi



2

PP

Ghid de studii 2009 - 2010 Coordonatori: prof. univ. dr. ANTON ADĂ MU – prodecan

lector. univ. dr. IOAN ALEXANDRU TOFAN

ŞŞŞŞŞŞŞŞIIIIIIII ŞŞŞŞŞŞŞŞTTTTTTTTIIIIIIIIIIIIIIIINNNNNNNNEEEEEEEE SSSSSSSSOOOOOOOOCCCCCCCCIIIIIIIIA AA A A AA A LLLLLLLL--------PPPPPPPPOOOOOOOOLLLLLLLLIIIIIIIITTTTTTTTIIIIIIIICCCCCCCCEEEEEEEE



3

CUPRINS 1. Scurt istoric al facultăii………………………………………..4

2. Informaii generale despre facultate…………………………..6 Conducerea facultăii…………………………………………………….7Cine conduce facultatea………………………………………………….8Componena Consiliului Profesoral…………………………………….10Reprezentanii studenilor în Consiliul Profesoral…………………….11Secretariat………………………………………………………………...12Specializări zi/ID…………………………………………………………13Cursuri Postuniversitare (Masterat)……………………………………14Colective didactice……………………………………………………….18

3. Procesul Bologna……………………………………………….22 4. Planuri de învăământ…………………………………………28 5. Programe analitice......................................................................50 6. Informaii utile………………………………………………...166

Cazare……………………………………………………………………166Cantina…………………………………………………………………..166Internet…………………………………………………………………..167Spaii didactice…………………………………………………………..167Burse……………………………………………………………………...168

Mobilităi studeneşti……………………………………………………169Documentele şi reducerile tale………………………………………….173La doctor…………………………………………………………………174Cum î i vezi notele……………………………………………………….176Tabere……………………………………………………………………177Despre reprezentarea studenilor………………………………………178Reviste……………………………………………………………………180De ce să faci parte dintr-o asociaie studenească……………………..181



4

SCURT ISTORIC AL FACULTĂII Facultatea de Filosofie a fost creată în 1855, în conformitate cu principiilestabilite prin Legea din 1851 privind organizarea învăământului publicdin Moldova. Alături de Facultăile de Teologie şi de Drept, Facultatea deFilosofie a reprezentat punctul de plecare al fondării Universităii din Iaşide la 1 octombrie 1860. Printre personalităile marcante care au predat la Facultatea de Filosofies-au numărat: Titu Maiorescu, Vasile Conta, Simion Bărnuiu, DimitrieGusti, Ştefan Zeletin, Ion Petrovici, Mihail Ralea, Petre Andrei, AlexandruClaudian, Ştefan Bârsănescu, Vasile Pavelcu, Petre Botezatu, Ernest Stereş. a.

În anul 1990, Facultatea de Filosofie s-a constituit ca Facultate autonomă în cadrul Universităii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, conform noilordispoziii privind învăământul superior românesc. Facultatea de Filosofie editează anual numeroase reviste, anale, volumecolective, volume tematice cu ocazia diverselor manifestări ştiinifice saucu prilejul aniversării unor personalităi reprezentative ale culturii îngeneral, ale filosofiei în special. Cei mai muli dintre membrii corpului didactic al Facultăii noastre suntcooptai în Consiliul Naional de Acreditare Titluri şi DiplomeUniversitare (CNATDU), Consiliul Naional de Evaluare şiAcreditare Academică, Agenia Română de Asigurare a Calităii înÎnvăământul Superior (ARACIS), Consiliul Naional al CercetăriiŞtiinifice Universitare şi Oficiul Naional al Burselor de Studii înStrăinătate din Cadrul MEC.

La propunerea conducerii Facultăii, prin Hotărârea Guvernamentală nr.635 din 11. 06. 2008 s-a decis schimbarea titulaturii Facultăii dinFacultatea de Filosofie în Facultatea de Filosofie şi Ş tiin e Social-Politice,aceasta şi pentru a răspunde recunoaşterii şi vizibilităii tuturorspecializărilor din Facultate în chiar titulatura acesteia.



5

Facultatea noastră a încheiat acorduri bilaterale de cooperare cu peste 70de instituii de învăământ din Europa (Belgia, Danemarca, Finlanda,Frana, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Olanda, Portugalia,Spania). Aceste acorduri prevăd mobilităi ale studenilor, cadrelordidactice, proiecte comune didactice şi de cercetare.



6

INFORMAII GENERALE DESPRE FACULTATE Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi Facultatea de Filosofie şi Ş tiin e Social-Politice B-dul Carol I, nr. 11 – RO 700506 – IAŞI

Tel: 0232-201054; 201055; 2011550232-201650- ID

Fax: 0232-201154E-mail: [email protected] Web: http://philosophy.uaic.ro



7

CONDUCEREA FACULTĂII DE FILOSOFIEŞI ŞTIINE SOCIAL-POLITICE DECAN: prof. univ. dr. NICU GAVRILUĂ

e-mail: [email protected]

tel: 0232-201055 PRODECAN: prof. univ. dr. GEORGE POEDE

e-mail: [email protected] tel: 0232-201286

PRODECAN: prof. univ. dr. ANTON ADĂMU

e-mail: [email protected]

tel: 0232-201372 CANCELAR: conf. univ. dr. CONIU ŞOITU

Responsabil ERASMUSe-mail: [email protected]

tel: 0232-201372



8

CINE CONDUCE FACULTATEA? Consiliul Facult

ă ii:

Este organul de conducere al Facultăii. El defineşte strategia dedezvoltare, elaborează planurile de învăământ, propune numărul destudeni pe specializări şi forme de învăământ, aprobă disciplinele pentrulicenă, masterat şi doctorat, validează şefii de departamente, fixează efectivul de burse pe specializări, în limitele fondurilor alocate. Esteformat din reprezentanii catedrelor, departamentelor şi studenilor. Biroul Consiliului Facultă ii:

Este organismul executiv al Consiliului. Este format din Decan, Prodecanişi Cancelarul Facultăii. Acest organism coordonează activităile curenteale Facultăii. Decanul : Răspunde de calitatea întregului proces de învăământ şi cercetare dinFacultate. Coordonează activitatea Biroului Consiliului pentru aplicareahot

ărârilor luate

şi este Pre

şedinte al Consiliului Facult

ăii.

Prodecanii şi Cancelarul : Răspund de domeniile de activitate ale Facultăii care le sunt repartizate şiasigură conducerea lor curentă. Administratorul şef : Beneficiază de delegare şi autoritate din partea Decanului în luarea

deciziilor în domeniul administraiei Facultăii. Este membru în comisiilede acordare a dreptului de cazare, a burselor, a locurilor în taberelestudeneşti, de stabilire a criteriilor de decontare a biletelor de transport şiorganizează, prin delegare din partea Decanului, activităile aferente.Eliberează dispoziiile de cazare, oferă informaii despre procedurile decazare din Facultate. Colaborează cu studenii în ceea ce priveşteactivităile social-studeneşti ale acestora.



9

Secretariatul : Se ocupă de gestionarea activităii şcolare din Facultate. Asigură legăturilecu Rectoratul, cu celelalte Facultăi, cu alte instituii etc. Transmite şiaplică deciziile organelor de conducere ale Facultăii şi Universităii.



10

COMPONENA CONSILIULUI PROFESORAL AL FACULTĂII Prof. univ. dr. Nicu Gavriluă – DecanProf. univ. dr. George Poede – ProdecanProf. univ. dr. Anton Adămu – ProdecanConf. univ. dr. Coniu Şoitu – CancelarProf. univ. dr. Petru Bejan – Şef de catedră Conf. univ. dr. Dumitru Stan – Şef de catedră Conf. univ. dr. Gheorghe Ilie Fârte – Şef de catedră Conf. univ. dr. Virgil Stoica – Şef de catedră Prof. univ. dr. Teodor Dima

Prof. univ. dr. Petru IoanProf. univ. dr. Anton CarpinschiProf. univ. dr. Ştefan AfloroaeiProf. univ. dr. Constantin SălăvăstruConf. univ. dr. Mihăilă SanduConf. univ. dr. Ştefan CojocaruConf. univ. dr. Adrian NeteduAdministrator şef: Claudia Jacotă



11

REPREZENTANII STUDENILOR ÎN CONSILIUL PROFESORAL Hariga Florina Rodica – Filosofie IDumitraşcu Oana – Ştiine Politice IICalance Alex - RISE IISandu Andreea – Sociologie IToth Ştefania – Asistenă Socială IIRoşca Isabela – CSRP I Reprezentanii studenilor în Consiliul Profesoral:

1. pot propune acte normative care să îmbunătăească activitatea

colegilor;2. se pot informa direct de la structurile academice şi administrative ale

Facultăii în problemele ce îi vizează nemijlocit;3. au acces permanent la secretariate şi ăn afara orelor de program cu

publicul pentru a rezolva problemele studenilor;4. sunt datori să cunoască problemele legate de activităile didactice şi

sociale ale studenilor pe care îi reprezintă şi să propună soluii;5. sunt obliga

i să

îi informeze pe studenii pe care îi reprezint

ă;

6. sunt obligaşi să participe la şedinele consiliului iar trei absenenemotivate duc la revocarea lor;

7. organizează alegerile anuale pentru desemnarea şefilor de cămin şi decomplex şi fac parte din comisia de cazare.

Mai multe detalii despre cum poi alege şi poi fi ales găseşti pe site-ulUniversităii: www.uaic.ro>Studeni>Regulamente.



13

SPECIALIZĂRI ZI/ID Facultatea de Filosofie şi Ştiine Social-Politice şi-a asumat sarcinididactice şi ştiinifice de o mare complexitate: anume de a pregătiprofesionişti în domeniile filosofie, studii culturale, sociologie, asistenă

social ă, ştiin e politice, rela ii interna ionale şi studii europene, comunicare

social ă şi rela ii publice prin două forme distincte de învăământ: cu

frecvenă (zi) şi la distană (ID). Astfel că Facultatea de Filosofie şi ŞtiineSocial-Politice are, în acest moment, următoarele specializări pe domeniide licenă:

- FILOSOFIE

- SOCIOLOGIE

- ASISTENĂ SOCIALĂ

- ŞTIINE POLITICE

- RELAII INTERNAIONALE ŞI STUDII EUROPENE

- COMUNICARE SOCIALĂ ŞI RELAII PUBLICE

- STUDII CULTURALE ÎNVĂĂMÂNTUL LA DISTANĂ (ID) se organizează la următoarelespecializări: - ASISTENĂ SOCIALĂ

- ŞTIINE POLITICE - COMUNICARE SOCIALĂ ŞI RELAII PUBLICE



14

CURSURI POSTUNIVERSITARE(MASTERAT)

Domeniul: FILOSOFIE

1. Filosofie aplicată şi management cultural

Oferta de studii:Hermeneutică radicală, Antropologie artistică, Managementul instituiilorculturale, Diplomaie culturală, raiune şi credină, Etică profesională,Fenomenologie aplicată şi fenomenologie practică,Managementulresurselor umane în instituii culturale, Managementul proiectelor

culturale, Cercetări hermeneutice actuale, Filosofia artei, Psihanaliza artei,Artă şi estetică postmoderne, Interpretarea operei de artă, Hermeneuticasimbolismului religios, Critica de artă, Fenomenologia artei.

Domeniul: SOCIOLOGIE

1. Securitate comunitară şi controlul violen ei

Oferta de studii:Modele europene de securitate comunitar

ă, Victimologie

şi metodologie

specifică, Criminologie şi criminalitate, Antropologia criminalităii,Administraie şi reformă penitenciară, Psihologie judiciară,Proteciajuridică a minorului, Metode şi tehnici de lucru cu victima şi agresorul,Modele tradiionale şi actuale de familie, Metode apreciative în domeniulsecurităii comunitare, Violena în şcoală şi forme de deviană şcolară,Reintegrarea socială şi supravegherea infractorilor, Deviana urbană şidrogurile, Medierea victimă-agresor, Strategii de rezolvare a conflictelorintracomunitare, Managementul comportamentelor de risc social îndomeniul muncii, drept social european, Elaborarea de proiecte în

controlul violenei urbane, Probaiune şi justiie restaurativă.



15

Domeniul: ASISTENĂ SOCIALĂ

1. Proba iune, mediere şi asisten a social ă a victimelor infrac iunilor Oferta de studii:Metodologia cercetării socio-juridice, Justiie restaurativă. Teorii. Modele,Strategii alternative de rezolvare a conflictelor, Practica justiieirestaurative. Medierea victimă-infractor. Medierea în grup familial,Justiia juvenilă în Europa, Fundamente socio-juridice ale Probaiunii,Victimologie, Dependena de drog şi de alcool. Intervenie şi prevenie,Criminologie, Prevenie şi dezvoltare comunitară, Violena copiilor şitinerilor, Managementul proiectelor de cercetare şi intervenie.

2. Familia şi managementul resurselor familiale

Oferta de studii:Modele tradiionale şi actuale de familie, Protecia familiei în contexteuropean, Managementul schimbării în asistena socială a familiei, Familiaşi spiritualitatea creştină, Metode apreciative de intervenie la nivelfamilial, Comunicare interpersonală şi familială, Rezolvarea conflictelor înfamilie, Familie şi educaie în spaiul românesc, Metode calitative decercetare a copilăriei şi a parentăii, Cultură şi comportamentorganiza

ional, Familia în situa

ii de crez

ă, Familia vârstnic

ă, Violen

a în

familie,Alternative familiale, Strategii de intervenie sistemică la nivelfamilial, Educaie parentală apreciativă, Consilierea cuplului, Introducereîn terapia familială, Noile economii şi asistena socială a familiei.

3. Supervizare şi planificare social ă

Oferta de studii:Supervizare şi management de caz în asistena socială, Managementulschimbării în asistena socială, Informatica aplicată în manegementul

proiectelor, Dezvoltare comunitară şi planificare socială, Evaluare şidezvoltare profesională, Solidaritate economică şi protecie socială, Metodeapreciative de intervenie la nivel organizaional, Mentalităi sociale înmediul organizaional, Grupul în practica asistenei sociale, Servicii socialebazate pe comunitate, Cultură şi dezvoltare organizaională, Criza şiplanificarea depăşirii crizei, Interaciunea video în asistena socială,Consilierea pentru dezvoltarea personală, Guvernarea şi managementul



16

organizaiilor de asistenă socială, Inspecia socială. Metode şi tehnici deevaluare a serviciilor sociale.

4. Masterat european de protec

ie a drepturilor copilului

Oferta de studii:Sociologia copilăriei şi drepturile copilului, Metode şi tehnici de cercetare

a copilăriei şi drepturile copilului, Drepturile copilului în legislaia şipoliticile UE, Copiii şi migraia internaională, Justiia juvenilă în Europa.Legislaie. Politici. Strategii, Dezvoltarea copiilor şi a adolescenilor,Reprezentări ale copiilor şi copilăriei în mass-media, Participarea copiilorla dezvoltarea internaională, Copilăria şi stilurile de viaă, Practicaproteciei drepturilor copilului, Munca copiilor, Managementul proiectelor

europene.

Domeniul: ŞTIINE POLITICE

1. Politici publice şi management institu ional

Oferta de studii:Concepte fundamentale în politică şi administraie, Elaborarea şimanagementul proiectelor, Sistemul institu

ional românesc, Analiza

politicilor publice, Analiza informatică a datelor, Strategii de comunicareîn sfera publică, Teorie şi comportament organizaional, politicieconomice, Evaluarea programelor publice, Drept comunitar al afacerilor,Dezvoltare regională, Managementul financiar al instituiilor publice,Guvernare electronică, Managementul resurselor umane.

2. Studii europene de integrare şi securitate Oferta de studii:

Construcia UE, Filosofia unităii europene, Sisteme politice comparate,Cadrul instituional al UE, Discursul puterii în spaiul european,Structuri politico-militare în Europa, Securitatea în contextulglobalizării, Politica europeană comună externă şi de securitate, Sistemepolitice europene, Problematica minorităilor în UE, Dezvoltarearegională în Europa, Managementul proiectelor.



17

3. Marketing politic şi comunicare Oferta de studii:Guvernare europenă, Ideologii politice contemporane, Cultură şieducaie politică, Hermeneutica discursului politic, Partide politiceeuropene, Tehnici de sondare a opiniei publice, retorica discursuluipolitic, Politici europene, Analiza şi monitorizarea media, Managementulproiectelor, Sisteme politice comparate, Marketing electoral, Strategii decomunicare în sfera publică.

Domeniul: ŞTIINE ALE COMUNICĂRII

1. Rela ii publice şi publicitate

Oferta de studii:Oratorie, Scriere creativă, studii de caz în PR, Branding, Metode decercetare înpublicitate, Mijloace noi de comunicare în masă, Guvernareeuropeană, Procese şi relaii interpersonale, Materiale audio-vizuale înPR şi publicitate, Metode de cercetare în PR, Strategii de comunicare însfera publică, Standarde profesionale în PR şi publicitate, Afaceripublice, Studii de caz în publicitate, Comunicare corporativă. Admiterea la studii masterale se va desf ăşura septembrie 2009.Admiterea se face pe baza calculului mediei între media anilor de studiide licenă (50%) şi media examenului de licenă (50%). Taxa deşcolarizare este de 2400 RON/zi şi 1800 RON/ID. Cursurile sunt

organizate şi aprobate prin Ordinul nr. 3628 din 31 martie 2008, ordinprivind aprobarea programelor de studii universitare de masteratevaluate ARACIS.



18

COLECTIVE DIDACTICE Catedra de Filosofie Membrii catedrei

Prof. univ. dr. Teodor Dima – conducător de doctorat Prof. univ. dr. Ştefan Afloroaei – conducător de doctoratProf. univ. dr. Petru Bejan – şef de catedră Prof. univ. dr. Nicolae Râmbu– conducător de doctorat

Prof. univ. dr. Anton Adămu – prodecan, conducător de doctorat Prof. univ. dr. Ioan Petru – conducător de doctorat Prof. univ. dr. Carmen Cozma – conducător de doctorat Prof. univ. dr. Marius Dumitrescu - conducător de doctoratProf. univ. dr. Mihai BaciuConf. univ. dr. Melentina TomaConf. univ. dr. George CeauşuConf. univ. dr. Dan ChioiuLect. univ. dr. Adrian MuraruLect. univ. dr. George BondorLect. univ. dr. Valeriu GherghelLect. univ. dr. Teodora ManeaLect. univ. dr. Ioan Alexandru TofanAsist. univ. dr. Marius Popescu



19

Catedra de Sociologie şi Asistenă Socială Membrii catedrei

Prof. univ. dr. Ion Ionescu Prof. univ. dr. Doina Balahur – conducător de doctoratProf. univ. dr. Gheorghe Teodorescu Prof. univ. dr. Maria CojocaruProf. univ. dr. Nicu Gavriluă – decan, conducător de doctoratConf. univ. dr. Dumitru Stan – şef de catedră Conf. univ. dr. Coniu Şoitu - cancelarConf. univ. dr. Ştefan Cojocaru Conf. univ. dr. Dan Lungu

Conf. univ. dr. Gabriela Irimescu Conf. univ. dr. Adrian Netedu Conf. univ. dr.Daniela Gârleanu Şoitu Conf. univ. dr.Cristina Gavriluă Lect. univ. dr.Maria Mihăilă Lect. univ. dr.Daniela Cojocaru Lect. univ. drd.Nina Mihaela Mihalache Asist. univ. drd.Mihaela Ciurlică Asist. univ. drd.Adrian Lupu Asist. univ. drd. Carmen Daniela Palaghia Asist. univ. drd. Andreia Schindler Prep. univ. drd. Camelia MorariuPrep. univ. drd. Romeo Asiminei



20

Catedra de Ştiine Politice şi Relaii Internaionale Membrii catedrei Prof. univ. dr. Anton Carpinschi – director Şcoală Doctorală, conducător de

doctorat Prof. univ. dr. George Poede – prodecan, conducător de doctoratConf. univ. dr. Mioara Nedelcu Conf. univ. dr. Virgil Stoica – şef de catedră Lect. univ. dr. Gabriela CarpinschiLect. univ. dr. Andrei Ilaş Lect. univ. dr. Corneliu Bâlbă

Lect. univ. dr. Bogdan Ştefanachi Lect. univ. dr. Bogdan Mihăilescu Lect. univ. drd. Ovidiu GherasimPrep. univ. drd. Silviu Grecu



21

Catedra de Ştiine ale Comunicări Membrii catedrei

Conf. univ. dr. Gheorghe Ilie Fârte – şef de catedră Prof. univ. dr. Constantin Sălăvăstru – prorector, conducător de doctorat Prof. univ. dr. Traian Dinorel Stănciulescu – conducător de doctorat Conf. univ. dr. Gerard StanConf. univ. dr. Paul BalahurLect. univ. dr. Ştefania BejanLect. univ. dr. Alexandru GrădinaruAsist. univ. drd. Gheorghe Vlasie



22

PROCESUL BOLOGNA Cu sigurană ai aflat ceva despre "Bologna". Dar, vrem să ştii mai exact ceea cepresupune acest proces. De aceea î i redăm cîteva dintre schimbă rile care au locîn învăământul universitar românesc: ● Modificarea duratei şi structurii studiilor:

- Reducerea duratei ciclului universitar de licenă (3 ani);- Mărirea duratei şi importanei ciclului universitar de masterat (2 ani);-Transformarea învăământului de scurtă durată (colegiu) în învăământ

de licenă;- Restructurarea sistemului doctoral;

● Modificarea structurii specializărilor; ● Promovarea mobilităii studenilor şi cadrelor didactice; ● Recunoaşterea diplomelor la nivel european;

● Controlul calităii ofertei academice. La baza promovării mobilităii şi recunoaşterii diplomelor în spaiul european,un rol important îl are folosirea Sistemului European de Credite Transferabile(ECTS). Aceasta înseamnă că fiecare disciplină pe care o vei studia poate fievaluată cu un număr 5 credite maxim. Un credit presupune aproximativ 30 deore de activitate asistat ă (cursuri, seminarii, laboratoare) şi individuală (timpulalocat studiului în biblioteci, activitatea de învăare din timpul sesiunilor,activităi practice). Începând cu anul şcolar 2005-2006, structura învăământului academic vacuprinde trei cicluri de studii, după cum urmează:

1. Ciclul de studii universitare de licenă, cu durată de trei ani2. Ciclul de studii tip master, cu durată de doi ani;3. Ciclul doctoral , cu durată de trei ani.

Admiterea în Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi s-a organizat, începândcu acest an universitar, pe un domeniu de studiu de licenă sau pe grupuri dedomenii de studiu de licenă, ale unei facultăi.

Un domeniu de licenă cuprinde una sau mai multe specializări universitare,pentru care vei opta după primul semestru al ciclului întâi de studiu de licenă,în ordinea rezultatelor obinute. Specializarea pentru care optezi atunci senumeşte specializare principală . Tot atunci sau, cel mai târziu, la finelesemestrului al doilea din anul întâi, poi să alegi, liber, dacă doreşti, o a douaspecializare de licenă , complementar ă celei principale, care poate aparine



23

oricărui domeniu de licenă din cele 15 ale facultăi ale Universităi "AlexandruIoan Cuza" Iaşi. Dacă, cel mai târziu, la sfârşitul semestrului doi al anului întâi nu ai alesspecializarea complementară, atunci pierzi şansa de a te specializa în două domenii de licenă, în acelaşi interval de studiu (3 ani), oportunitate oferită doarde Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi. ACUM EŞTI STUDENT LA FACULTATEA DE FILOSOFIE ŞI ŞTIINESOCIAL-POLITICE ! Să presupunem că eşti declarat admis la domeniul de licenă Sociologie şiAsistenă socială . Pe 1 octombrie, vei începe semestrul 1 al anului I şi veistudia 6 discipline :

- 4 discipline care î i vor da cunoştine şi competene generale ale domeniuluide licenă ales ;- o disciplină care î i va da competene de comunicare în TehnologiiInformatice şi de Comunicaii ;- o disciplină care î i va da competene de comunicare într-o limbă străină. După acest prim semestru, poi alege, de exemplu, specializarea Sociologie.Dacă te hotărăşti să rămâi doar cu această specializare, începând cu semestruluial doilea al anului întâi, în anul al II-lea şi al III-lea al ciclului de studiuuniversitar de licenă vei studia 30 de discipline (câte 6 pe fiecare semestru)care vor defini unica specializarea pe care ai ales-o. Pe lângă specializareaprincipală, poi alege o a doua specializare, complementară. CARE POT FI OP IUNILE TALE ? 1. Să alegi specializarea complementară din acelaşi domeniu de licenă, cum arfi Asistenă Socială . În acest caz, vei avea specializarea principală Sociologie şispecializarea complementară Asistenă Socială , ambele din acelaşi domeniu de

licenă, din cadrul Facultăii de Filosofie şi Ştiine Social-Politice. 2. Să optezi pentru specializarea complementară dintr-un alt domeniu de licenă (de exemplu Ş tiin e ale comunică rii), din cadrul Facultăii de Filosofie şi ŞtiineSocial-Politice, specializare Comunicare şi rela ii publice. Astfel, vei aveaspecializarea principală Sociologie şi specializarea complementară Comunicare



24

şi rela ii publice, ambele din cadrul Facultăii de Filosofie, din domenii diferitede licenă. 3. Să alegi specializarea complementară din oricare alt domeniu de licenă, dincadrul celorlalte 14 facultăi ale Universităii "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi. Un exemplu ar putea fi opiunea de a urma specializarea Administra ie Publică ,din domeniul de licenă Ş tiin e Administrative, din cadrul Facultăii deEconomie şi Administrarea Afacerilor. În acest caz, vei avea specializareaprincipală Sociologie, iar specializarea complementară Administra ie Publică .Fiecare dintre cele două aparin unor facultăi diferite, din cadrul universităiinoastre. În oricare dintre cele trei variante de mai sus, vei studia, în următoriidoi ani, câte 6 discipline pe semestru, discipline aparinând specializăriiprincipale şi specializării complementare. Acestea din urmă se regăsesc, în

totalitate, printre disciplinele unei specializări principale de licenă, oferite de ofacultate sau alta. Dacă, după ciclul întâi de studiu (cu durată de trei ani), doreşti să lucrezi înînvăământul primar şi gimnazial, va trebui să urmezi cursurile modululuipedagogic (care cuprinde trei cursuri şi seminarii). Pentru a profesa în învăă mântul liceal şi universitar , după finalizarea cicluluiîntâi de studiu şi modulului pedagogic, trebuie să finalizezi şi ciclul de studiiuniversitare de master şi un alt modul pedagogic. Pentru a avea o imagine completă asupra facultăilor, domeniilor de studiu şi aspecializărilor, principale sau complementare, î i prezentăm mai jos listaacestora:



25

FACULTATEA DOMENIU DELICENĂ

SPECIALIZAREA

BIOLOGIE Biologie BiologieBiochimie

Ecologie şi proteciamediuluiCHIMIE Chimie Chimie

Biochimie tehnologică DREPT Drept Drept

ECONOMIE ŞIADMINISTRAREA

AFACERILOR

Economie

Administrarea afacerilor

FinaneContabilitate

Statistică şi informatică

economică

Economie şi afaceriinternaionaleManagement

MarketingŞtiine administrative

Economie generală Economie agroalimentară

Economia comerului,turismului şi serviciilorAdministrarea afacerilor

Finane şi bănciContabilitate

Informatică de gestiuneStatistică şi previziune

economică Informatică economică

Relaii economiceinternaionaleManagement

MarketingAdministrare publică EDUCAIE FIZICĂ ŞI

SPORTCultură fizică şi sport Educaie fizică şi sport

KinetoterapieFILOSOFIE Filosofie

Sociologie şi asistenă socială

Ştiine politice

Ştiine ale comunicării

FilosofieAsistenă socială

SociologieŞtiine politice

Comunicare şi relaiipublice

FIZICĂ Fizică

Inginerie fizică

Biofizică Fizică

Fizică medicală Fizică informatică Fizică tehnologică

GEOGRAFIE ŞI Geografie Geografie



26

GEOLOGIE

Ştiina mediuluiGeologie

Inginerie geologică

Geografie (în limbafranceză)

Geografia turismuluiPlanificare teritorială Geografia mediului

GeochimieGeologie tehnică

INFORMATICĂ Informatică Informatică ISTORIE Istorie Istorie

Istoria arteiArhivistică şi muzeologie

ArheologieLITERE Limbi şi literaturi

Studii culturaleŞtiine ale comunicării

Filologie clasică imba şi literatura română

Limbi şi literaturi străineLiteratura universală şi

contemporană Studii americane

JurnalismMATEMATICĂ Matematică Matematică

Matematică informatică Matematici aplicate

SIHOLOGIE ŞI ŞTIIN

ALE EDUCAIEI

Psihologie

Psihopedagogie specială PedagogiePedagogie – învăământ

primar şi preşcolarEOLOGIE ORTODOXĂ Teologie ortodoxă Teologie pastorală

Teologie didactică Teologie socială

Artă sacră TEOLOGIE ROMANO-

CATOLICĂ eologie romano-catolică Teologie didactică

Teologie socială



27

CRITERIILE FACULTĂII URMATE ÎN TRASEUL ACADEMIC 1. Repartizarea studenilor pentru una dintre specializări se va face la fineleanului I de studiu în funcie de medie şi opiune, în limita locurilor disponibilela fiecare specializare. 2. Alegerea unei specializări complementare din interiorul facultăii sau de laalte facultăi ale Universităii „Alexandru Ioan Cuza” se va face tot la finelesemestrului II al anului I de studiu. Cei care aleg o specializare complementară trebuie să parcurgă disciplinele incluse în Lista disciplinelor obligatorii pentru120 de credite de la specializarea de bază.

3. Pentru obinerea specializării complementare trebuie alese 12 discipline (60credite) din Lista de discipline complementare oferite de fiecare specializare,din facultate sau de la celelalte facultăi. 4. Alegerea disciplinelor din pachetele opionale sau a modulelor opionale seva face la sfârşitul semestrului II (luna mai) al anului anterior parcurgeriiacestor discipline. De exemplu: la specializarea Sociologie, alegereadisciplinelor opionale din anul al II-lea (sem. I şi II) se va face în anul I,semestrul II, luna mai.



28

PLANURI DE ÎNVĂĂMÂNT



29



30

Domeniul: FILOSOFIESpecializarea: FILOSOFIE



31

Figură 1



32

Domeniul: ŞTIINE SOCIALE ŞI POLITICESpecializarea: SOCIOLOGIE



33



34



35



36

Domeniul: ŞTIINE SOCIALE ŞI POLITICESpecializarea: ASISTENĂ SOCIALĂ



37



38



39

Domeniul: ŞTIINE SOCIALE ŞI POLITICESpecializarea: ŞTIINE POLITICE



40



41

Domeniul: ŞTIINE SOCIALE ŞI POLITICESpecializarea: Relaii Internaionale şi Studii europene



42



43

Domeniul: ŞTIINELE COMUNICĂRIISpecializarea: COMUNICARE SOCIALĂ ŞI RELAII PUBLICE Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ Iaşi Facultatea de Filosofie şi Ştiine social-politice Domeniul fundamental: ŞTIINE SOCIALE ŞI POLITICE

Domeniul de licenă: ŞTIINELE COMUNICĂRII Specializarea: COMUNICARE SOCIALĂ ŞI RELAII PUBLICE

PLAN DE ÎNVĂĂMÂNT

Durata studiilor: 3 ani; Diploma acordată: LICENIAT ÎN ŞTIINELE

COMUNICĂRII (SPECIALIZAREA COMUNICARE ŞI RELAII PUBLICE)

Nr. Codul Denumirea disciplinei Ore pe

săptămână Crd Form

evalcrt. iscipl. C S L Pr VP

EMESTRUL I (ANUL I)1 DO1* eoria comunicării

ommunication Theory2 2 0 0 5

2 DO2* Fundamente ale ştiinelor socialePrinciples of Social Sciences

2 2 0 0 5

3 DO3 Introducere înştiinele politiceIntroduction to Political Sciences

2 2 0 0 5

4 DO4 Logică

Logic

2 2 0 0 5 x

5 DO5 Tehnologia informaiei şiomunicăriiInformation and Communicationechnology

1 0 1 0 5 x

6 DO6 Limba modernă Ioreign Language I

1 1 0 0 5 x

TOTAL 10 9 1 0 30 1 2EMESTRUL II (ANUL I)

7 O7* Fundamente ale relaiilor publice

Essentials of Public Relations

2 2 0 0 5 x

8 O8 Teorii ale comunicării de masă Mass Communication Theories

2 1 0 0 5

9 O9* Tehnici de redactareWriting Techniques

2 0 2 0 5

10 O10*Metode de cercetare în ştiineleomunicăriiResearch Methods in PR and dvertising

2 2 0 0 5



44

11 O11 Limba modernă IIForeign Language II

1 1 0 0 5 x

12 O12 Practica de specialitate IInternship / Speciality Training I

0 0 0 3, 2 5

TOTAL 9 6 2 3, 2 30 1 1 EMESTRUL III (ANUL II)

13 O13*Sistemul mass-media

Mass Media System

2 1 0 0 5 x

14 O14*Editare în limbaje specializateEditing in Special Languages

1 0 2 0 5

15 O15* Introducere în publicitateIntroduction to Advertising

2 2 0 0 5

16 O16*Managementul relaiilor publicePublic Relations Management

2 2 0 0 5

17 O17 Economie şi marketingEconomics and Marketing

2 2 0 0 5

18 O18 Limba modernă III

Foreign Language III

1 1 0 0 5 x

TOTAL 10 8 2 0 30 1 1

P = verificare pe parcurs; Cv = colocviu; P = proiect; M = evaluare mixtă EMESTRUL IV (ANUL II)

19 O19*Comunicarea cu presaCommunication through the Media

2 0 1 0 5

20 O20 Etică şi comunicareEthics and Communication

2 2 0 0 5

21 O21*Retorică Rhetoric

2 2 0 0 5

22 O22*Construcia mesajului publicitarAdvertisement Elaboration

2 0 2 0 5 x

23 O23 Limba modernă IVForeign Language IV

1 1 0 0 5 x

24 O24 Practica de specialitate IIInternship / Speciality Training II

0 0 0 3, 2 5

TOTAL 9 5 3 3, 2 30 1 1 EMESTRUL V (ANUL III)

25 A1 Aplicaii ale semioticii în PR şiublicitate

Applications of Semiotics in PR and dvertising

2 2 0 0 5

26 A2 Psihologie sociala. SociologieSocial Psychology. Sociology

2 1 0 0 5

27 A3 Cunoaştere şi comunicareCognition and Communication

2 2 0 0 5

28 A4 Elaborarea produselor de PR şiublicitate

1 0 2 0 5



46

Modulul pedagogic (facultativ): 30 credite

r. emestru Denumirea disciplinei Ore pe

săptămână Crd Forma de

evaluarert. C S L Pr P Cv E 1 I sihologia educaiei

sychology of Education

2 2 5 1

2 II edagogie I (Fundamenteleedagogiei + Teoria şietodologia curriculumului)edagogy I (Essentials of edagogy + Curriculum Theorynd Methodology)

2 2 5 1

3 III edagogie II (Teoria ş etodologia instruirii + Teoria ş etodologia evaluării)

edagogy II (Training Theor nd Methodology + Evaluationheory and Methodology)

2 2 5 1

4 IV idactica specialităiipplied Didactics

2 2 5 1

5 V, VI ractica pedagogică edagogy Training

3 5 1

6 V pional (1din 3): Psihosociologiarupurilor şcolare, Comunicareducaională, Teorii şi practici

ntegrative în educaieptional (1 from 3):sychosociology of Schoolroups; Educationalommunication; Theories and

ntegrative Practices in Education

1 2 4 1

7 VI valuare finală. Portofoliulidacticinal Evaluation. Didacticortfolio

1 1 1

Licena în domeniul ştiinele comunicării prin specializarea Comunicare şi Rela iiPublice poate fi acordată numai studenilor care au obinut 120 de credite ladisciplinele obligatorii DO1-DO24. Celelalte 60 de credite pot fi acumulate urmândfie disciplinele de aprofundare a domeniului de studiu Ş tiin e ale Comunică rii prinspecializarea Comunicare şi Rela ii Publice (DA1-DA12), fie cele 12 disciplineaferente unei specializări complementare (ex. Sociologie, Asistenă socială, Relaiiinternaionale şi studii europene, Marketing, Management, Drept, Matematică,Informatică, Psihologie, Istorie etc.).



47

Disciplinele marcate cu asterix alcătuiesc modulul specializării complementareŞ tiin e ale comunică rii (Comunicare şi Rela ii Publice). Examenul de licenă: 5 credite Modalitatea de susinere a examenului de licenă se stabileşte prin hotărâreaSenatului Universităii „Alexandru Ioan Cuza“ Iaşi.



48

UNIVERSITATEA “Al. I. CUZA” IAŞI

FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL- POLITICE

ŞCOALA DOCTORALĂ PLAN DE ÎNVĂĂMÂNT

SEMESTRUL

Forma de verificare Evaluareş

1 2

Nr crt.

DISCIPLINAC S L P C S L P

Sem.I

Sem.II

Sem.I

1.

Teorie şi metodă în ştiinele socio-umane

2

-

2

-

Examen

15

2.

Metodica elaborării unei lucrări ştiinifice

2

-

2

-

Examen

15

3.

Teorii ale argumentării

2

-

2

-

Examen

15

1.

Paradigme ale cunoaşterii şi comunicării

2

-

2

-

Examen

2. Modele culturale şi schimbare socială

2

-

2

-

Examen

3.

Teorii ale interpretării

2

-

2

-

Examen

4.

Estetica şi filosofia artei

2

-

2

-

Examen



49



50

PROGRAME ANALITICE



51

DENUMIREA DISCIPLINEI TEORIA COMUNICĂRII COD: DO 1

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI OBLIGATORIE NUMĂRUL ORELOR

PE SAPTĂMÂNĂ TOTAL ORE

SEMESTRU

TOTAL ORE ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE TIPUL EVALUARE

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.2 2 0 0 56 94 5 MIXT ROMÂNĂ

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT/ CATEDRA/ COLECTIV TITULARUL

DISCIPLINEI CONF.UNIV.DR. GHEORGHE-ILIE FÂRTE COMUNICARE ŞI RELAII PUBLICE

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE –

OBIECTIVE

asimilarea unui sistem adecvat de concepte privind procesul de comunicare însuşirea unor modele acurate ale comunicării cunoaşterea principalelor reguli ale comunicării dobândirea unor deprinderi specifice de comunicare

TEMATICĂ GENERALĂ

definiii şi modele ale comunicării definiii şi tipologii ale semnului factorii procesului de comunicare: (1) emitentul, (2) receptorul, (3) mesajul, (4) codul, (5)cadrul referenial şi (6) canalul de transmitere definiii, dimensiuni şi elemente determinante ale interaciunilor subsumate comunicării: (1)autodezvăluire-discernere, (2) influenare-răspuns, (3) emitere-receptare, (4) informare sintactică-înelegere sintactică, (5) referire-coreferire şi (6) relaionare-corelaionare trăsături, tipologii şi reguli ale diverselor forme de comunicare: (1) comunicarea verbală şicomunicarea nonverbală; (2) comunicarea formală şi comunicarea informală; (3) comunicareainterpersonală, comunicarea în cadrul grupului restrâns şi comunicarea publică comunicarea de masă şi new media

TEMATICA SEMINARIILOR

definiii şi modele ale comunicării definiii şi tipologii ale semnului „ingrediente”, forme şi modalităi de utilizare ale mesajului aplicaii în domeniul comunicării ale ordonării aciunilor elementare realizată de Georg H. vonWright definiii, trăsături şi elemente determinante ale autodezvăluirii forme şi trăsături ale influenării semiotice definiii, forme şi trăsături ale feedback-ului cauze şi remedii ale anxietăii în comunicare competenă şi performană în comunicarea orală aspecte ale comunicării nonverbale aspecte actuale ale comunicării de masă reguli constitutive şi reguli normative ale comunicării

METODE DE PREDARE

expunerea, conversatia euristica, dezbaterea şi problematizarea

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE

Baylon, Christian şi Mignot, Xavier, Comunicarea, Editura Universităii „Al. I. Cuza“ Iaşi,Iaşi, 2000 Drăgan, Ioan, Comunicarea. Paradigme şi teorii, Editura RAO, Bucureşti, 2007 Dobrescu, Paul et alii, Istoria comunicării, Editura comunicare.ro, Bucureşti, 2007 Fârte, Gheorghe-Ilie, Comunicarea. O abordare praxiologică, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2004 Kunczik, Michael şi Zipfel, Astrid, Introducere în ştiina publicisticii şi a comunicării, PresaUniversitară Clujeană, Cluj, 1998

condiii frecventarea prelegerilor; participarea activă la cel puin 10 seminarii

criterii numărul şi calitatea interveniilor la seminar, rezultatul obinut la lucrareade control din timpul semestrului şi performana la examenul scris din sesiune

forme observaie directă la seminarii, lucrare scrisă în cazul verificării pe parcursşi examen scris în sesiune

EVALUARE

formulanotei finale

(nota acordată pentru activitatea de la seminar + nota obinută la lucrareade control + 2 x nota obinută la examenul scris din sesiune) / 4



52

DENUMIREA DISCIPLINEI FUNDAMENTE ALE STIINTELOR SOCIALE COD: DO 2

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/ OP-opională/ F-facultativă) OB NUMĂRUL ORELOR


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE (P-pe parcurs, C-colocviu,

E-examen, M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.2 2 0 0 56 108 6 M română

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT/ CATEDRĂ/ COLECTIV TITULARUL

DISCIPLINEI CONF. UNIV.DR. PAUL BALAHUR COMUNICAREŞI RELAII PUBLICE


OBIECTIVE o Prezentarea problematicii stiintelor sociale sub aspectul fundamentelor lor epistemologice pentrua evidentia importanta cunoasterii stiintifice a lumii socialeo Problematizarea intelegerii cu privire la conditia stiintelor sociale: diferentierea conceptelor debaza – teorie, cercetare, metoda, aplicatie, practica etc. - şi a presupozitiilor/ fundamentelorontologice, epistemologice, metodologice şi axiologice ale conceptiilor socialeo Favorizarea intelegerii stiintelor comunicarii ca stiinte sociale

TEMATICĂ

GENERALĂ Stiintelele sociale si problema epistemologica a fundamentelor lor. Natura stiintelor sociale.Stiintele sociale, filosofia sociala si epistemologia stiintelor sociale. Problema „fundamentelor

stiintei”. Epistemologia fundationista. Programul empirist al fundamentarii stiintei si „conceptiastiintifica despre lume”. Critica programelor fundaioniste clasice. Fundamente ale stiintelor sociale. Fundamente epistemologice ale stiintelor sociale. Stiintele sociale si stiintele naturii: monism sidualism metodologic/epistemologic. Epistemologia naturalista a stiintelor sociale: a) Stiinta sociala„pozitiva” in viziunea lui A.Comte; b) J.S.Mill si „logica stiintelor sociale”; c) E.Durkheim si„regulile metodei sociologice”. Epistemologia anti-naturalista a stiintelor sociale: a) W.Dilthey:dihotomia explicatie-intelegere; b) Max Weber si „intelegerea explicativa”; c) P.Winch: intelegere silimbaj. Tipuri de explicatie/intelegere in stiintele sociale. Fundamente ontologice ale ştiinelor sociale. Stiintele sociale si ontologia socialului. Conceptiiholiste si concepii individualiste. Critica holismului ontologic. Critrica individualismului ontologic.Niveluri de analiza ale ontologiei socialului. Paradigme ale ştiinelor sociale. Fundamente epistemologice si paradigme stiintifice. Matriceatipurilor de gindire in stiintele sociale (M.Hollis). Paradigme ale stiintelor sociale (analiza Burrell-Morgan). Analiza metodei paradigmatice. Stiintele sociale, valorile si comunicarea. Fundamente axiologice ale stiintelor sociale. Stiinta sivalorile. Distinctia fapte-valori. Valorile in stiintele sociale. Fapte, interpretari, valori. Critica„imaginii-standard” a „stiintei libere de valori”. Stiintele sociale, valorile si comunicarea.

TEMATICA

SEMINARIILOR Stiintele comunicarii ca stiinte sociale. Comunicare si comunitate/societate. Conditia epistemologica a stiintelor sociale. Ce inseamna cunoasterea stiintifica a lumii sociale? Teorie, cercetare si metoda in cunoasterea lumii sociale. Metode cantitative si metode calitative. Problematizarea stiintelor comunicarii ca stiinte sociale. Paradigme ale stiintelor comunicarii.

METODE DE

PREDARE expunerea, conversatia euristica, dezbaterea şi problematizarea

BIBLIOGRAFIE RECOMANDATA (SELECTIV)

Martin Hollis: Introducere in filosofia stiintelor sociale, Ed. Trei, Bucuresti, 2001 Roger Trigg: Intelegerea stiintei sociale, Ed. Stiintifica, 1996 Isabelle Stengers: Inventarea stiintelor moderne, Ed Polirom, 2001 Peter Berger, Thomas Luckmann: Construirea sociala a realitatii, Ed. Univers, 1999 John R.Searle: Realitatea ca proiect social, Ed Polirom, 2000 Ilie Parvu: Introducere in epistemologie, Ed Polirom, 2001 Ion Ungureanu: Paradigme ale cunoasterii societatii, Junimea, 2000 Max Weber: Teorie si metoda in stiintele culturii, Ed Polirom, 2001 Paul Balahur: Problematologie şi comunicare, Ed. Performantica, Iaşi, 2006

condiii frecventarea prelegerilor; participarea activă la cel puin jumătate dintreseminarii; susinerea examenului scris

criterii numărul şi calitatea interveniilor la seminar, rezultatele obinute lalucrarea din timpul semestrului şi la examenul scris

forme • notarea participării la dezbateri, lucrare de verificare, examen scris

EVALUARE

formulanotei finale

(nota obinută pentru activitatea la seminar + nota ob inută la lucrare + 2 xnota obinută la examen) : 4



53



54

DENUMIREA DISCIPLINEI INTRODUCERE IN ŞTIINELE POLITICE COD: DO 3



SEMESTRU


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 2 0 0 56 94 5 MIXT ROMÂNĂ GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT/ CATEDRA/ COLECTIV TITULARUL

DISCIPLINEI LECT.UNIV.DR. GABRIELA CARPINSCHI ŞTIINE POLITICE


OBIECTIVE

Însuşirea de către studeni a principalelor concepte ce articulează ştiina politică Stabilirea distinciilor între conceptul politic şi paradigma politică Argumentarea necesităii apariiei ideologiilor politice în epoca modernă Analiza principalilor participani la actul politic şi la luarea deciziilor politice

TEMATICĂ GENERALĂ

Obiect, concepte, paradigme Sistemul ştiinelor politice Instituionalismul Ideologii politice moderne Liberalismul Conservatorismul Socialismul Statul şi instituiile politice Originea puterii etatice Structura instituională a statului modern Actori politici. Partide şi grupuri de presiune Partidele şi sistemele de partide Politici publice Etape în procesul politicilor publice

TEMATICA

SEMINARIILOR

În cadrul seminariilor se va aprofunda tematica de la curs.

METODE DE PREDARE



A. Carpinschi, S. Bocancea, Ştiina politicului. Tratat, Editura Universităii „Al. I. Cuza” Iaşi,1998 A. Heywood, Politics, Macmillan, 1997 J. Gray, Dincolo de liberalism şi conservatorism, Editura ALL, Bucureşti, 1998 F. A. Hayek, Drumul către servitute, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993 A. P. Iliescu, Conservatorismul anglo-saxon, Editura ALL, Bucureşti, 1994.




EVALUARE

formulanotei finale




55

DENUMIREA DISCIPLINEI LOGICĂ COD: DO 4

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/ OP-opională/ F-facultativă) OB NUMĂRUL ORELOR

PE SAPTĂMÂNĂ TOTAL

ORE

SEMESTRU

TOTAL ORE ACTIVITATE INDIVIDUAL

A*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE (P-pe parcurs, C-colocviu, E-

examen, M-mixt)LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.2 2 28c+28s 94 5 P ă


DISCIPLINEI PROF.DR. CONSTANTIN SALAV ASTRU COMUNICAREŞI RELAII PUBLICE


OBIECTIVE • Familiarizarea studentilor cu principalele probleme ale logicii;• Insusirea formelor elementare de rationament si a regulilor de utilizare corecta a lor;• Formarea deprinderilor de constructie adecvata a unei argumentari;

TEMATICĂ

GENERALĂ

1. Logica: delimitări conceptuale (Adevăr factual şi adevăr formal; Validitate şi deductibilitate;

Raporturile logicii cu alte domenii cognitive; Diviziuni ale logicii).A. LOGICA PROPOZIIILOR COMPUSE2. Semantica propoziiei compuse (Propoziia compusă ca funcie de adevăr; Tabloul propoziiilorcompuse; Proprietăi ale propoziiilor compuse; Tautologii, formule sintetice, contradicii).3. Sintaxa propoziiei compuse (Construcia formulelor; Formule speciale: inferenelepropoziionale; Relaiile dintre propoziiile compuse).4. Pragmatica propoziiei compuse (Problema deciziei în logica propoziiilor compuse; Criticametodelor de decizie; Metode semantice şi metode sintactice de decizie).B. LOGICA PROPOZIIILOR SIMPLE5. Semantica propoziiei simple (Structura propoziiei simple: analiza noiunii;Tipologiapropoziiei simple;Relaii logice între propoziiile simple; (d) Problema cuantificării propoziiilor).6. Sintaxa propoziiei simple (Inferenele în logica propoziiilor simple; Fundamentul inferenelor;Tipuri de inferene: silogismul).7. Pragmatica propoziiei simple (Dificultăi ale deciziei în silogistică; Metode de decizie în logica

propoziiilor simple).METODE DE

PREDARE Prelegerea interactivă, exerciiul, conversaia, problematizarea

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE (SELECTIV)

1. Aristotel, Organon, I,II, Editura Iri, Bucuresti, 1997;2. Gh. Enescu, Fundamente logice ale gandirii, ESE, Bucuresti, 1980;3. Teodor Dima (coord.), Logica generala, EDP, Bucuresti, 1991;4. Petre Botezatu, Constituirea logicitatii, ESE, Bucuresti, 1983;5. Dan Craciun, Logica si teoria argumentarii, Editura Tehnica, Bucuresti, 2000;6. Constantin Salavastru, Teoria si practica argumentarii, Editura Polirom, Iasi, 2003;

condiiiParticiparea la minim 50% din orele de curs si seminar;

Realizarea lucrarilor de seminarcriterii

Calitatea lucrarilor de seminar;Parcurgerea materialului bibliografic;Capacitatea de a aplica, de a transfera informatiile in situatii noi.

formeEvaluare pe parcurs

EVALUARE

formula noteifinale

Media aritmetica a evaluarilor pe parcurs



56

DENUMIREA DISCIPLINEI TEHNOLOGIA INFORMAIEI ŞI A COMUNICĂRII COD: DO 5



SEMESTRU


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 1 0 0 28 94 5 COLOCVIU ROMÂNĂ GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT/ CATEDRA/ COLECTIV TITULARUL

DISCIPLINEI LECT.UNIV.DR. RĂZVAN RĂDUCANU MATEMATICĂ


OBIECTIVE

Însuşirea modalităilor de editare de documente în word Dobândirea abilităilor de lucru în programul Excel Dobândirea unor deprinderi specifice utilizării programului Microsoft Power Point

TEMATICĂ GENERALĂ

Computerul şi ştiinele sociale Sistemul de operare Windows Lucrul cu directoare şi fişiere Editarea textelor Moduri de afişare a documentelor Formatarea caracterelor şi paragrafelor Numerotarea paginilor, adăugarea antetelor şi a notelor de subsol Stiluri de redactare Crearea de grafice în Word Scrierea academică şi elaborarea bibliografiei Operaiile curente cu foaia de lucru în Excel Prelucrarea datelor în Excel Prezentarea publică în Microsoft Power Point Aplicaii finale

TEMATICA

SEMINARIILOR

În cadrul laboratoarelor se va aprofunda tematica de la curs. Studenii vor lucra aplicaiile specificefiecărei teme.

METODE DE PREDARE

expunerea, conversaia euristica, dezbaterea şi problematizarea


W. Wang, R. C. Parker, Microsoft Office 2000 pentru Windows, Editura Tehnică, Bucureşti,2001 R. Holmes, E. Nelson, Word 6 pentru Windows, Editura Teora, Bucureşti, 1995 D. Gookin, Word 2000 pentru Windows, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000 T. Reisner, 10 minute Excel sub Windows 95, Editura Teora, Bucureşti, 1997 G. Courter, A. Marquis, Iniiere în Microsoft Office 2000, Editura ALL, 1999.

condiii frecventarea prelegerilor; participarea activă la cel puin 5 laboratoare

criterii numărul şi calitatea interveniilor la laborator, rezultatul obinut la lucrareade control din timpul semestrului şi performana la colocviul din sesiune

forme observaie directă la laboratoare, lucrare scrisă în cazul verificării peparcurs şi colocviu în sesiune

EVALUARE

formulanotei finale

(nota acordată pentru activitatea de la laborator + nota obinută la lucrareade control + 2 x nota obinută la colocviu) / 4



57

DENUMIREA DISCIPLINEI LIMBA MODERNĂ I COD: DO 6



SEMESTRU


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.


DISCIPLINEI LECT.UNIV. DR. MARIANA HURJUI ENGLEZĂ


OBIECTIVE

Dezvoltarea deprinderilor de a citi, de a vorbi şi de a scrie precum şi a abilităii de exprimarecorectă Practicarea formelor de comunicare funcională cerute în situaiile obişnuite Dezvoltarea vocabularului studenilor şi a utilizării idiomatice a limbajului; Dobândirea încrederii în practica de comunicare scrisă în limba engleză.

TEMATICĂ GENERALĂ

Grammar Reference – The Progressive Tense⁄The Present Continuous Meeting people Introducing yourself Giving details about you and your job The place of work Grammar Reference – The Present Simple Writing a bussiness plan Reading: Surviving The First Day At Work Jobs and careers Grammar Reference – The Present Perfect Communication and vocabulary skills Asking for and giving opinions Group work Final Discussion

TEMATICA

SEMINARIILOR

În cadrul seminariilor va fi aprofundată tematica de la curs.

METODE DE PREDARE



Stuart Redman, English Vocabulary in Use, Cambridge University Press, 1997 George Reeves, Idioms in Action, A Key to Fluency in English, Newbury House Publishers,Rowley, Massachusetts, 1975 Grigore Vereş, Anca Cehan, Iuliana Andriescu, A Dictionary of English Grammar, Polirom,1998.


criterii numărul şi calitatea interveniilor la seminar, rezultatul obinut la lucrareade control din timpul semestrului şi performana la colocviul din sesiune

forme observaie directă la seminarii, lucrare scrisă în cazul verificării pe parcursşi colocviu în sesiune

EVALUARE

formulanotei finale

(nota acordată pentru activitatea de la seminar + nota obinută la lucrareade control + 2 x nota obinută la colocviul din sesiune) / 4



58

DENUMIREA DISCIPLINEI FUNDAMENTE ALE RELAIILOR PUBLICE COD: DO 7

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI OBLIGATORIE

NUMĂRUL ORELOR


SEMESTRU TOTAL ORE

ACTIVITATE INDIVIDUALANUMĂR DE

CREDITE TIPUL DE

EVALUARE LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr2 2 0 0 56 94 5 MIXT ROMÂNĂ


DISCIPLINEI CONF.UNIV.DR. GHEORGHE-ILIE FÂRTE COMUNICAREŞI RELAII PUBLICE


OBIECTIVE

• asimilarea unui sistem adecvat de concepte din domeniul relaiilor publice• cunoaşterea principalelor aspecte ale practicii de relaii publice• însuşirea unor deprinderi necesare în realizarea activităilor de relaii publice

TEMATICĂ

GENERALĂ

• relaiile publice: ştiină socială, practică şi profesie; definiiii ale relaiilor publice; sferă publică şi sferă privată; componente ale sferei publice; definiii ale opiniei publice• modele ale relaiilor publice; roluri sau funcii ale relaiilor publice; domenii ale practicii derelaii publice; ipostaze ale practicianului de relaii publice•

obiective fundamentale şi obiective de relaii publice; activităi de relaii publice; metode şiinstrumente folosite în practica de relaii publice• publics − audiences − stakeholders: definiii, caracterizări, prioritizări şi ierarhizări• canale şi media de comunicare utilizate în practica de relaii publice• informare, convingere şi persuasiune în câmpul relaiilor publice• identitate publică, imagine publică şi reputaie publică • trăsături ale relaiei organizaie-public în societăile deschise contemporane• relaii publice şi jurnalism; relaii publice şi marketing; relaii publice şi reclamă; publicity –advertising − media coverage• norme legale, standarde profesionale şi criterii morale în practica de relaii publice• problema măsurării şi evaluării rezultatelor în practica de relaii publice• direcii de expansiune, respectiv de aprofundare a domeniului relaiilor publice• strategii şi stratageme utilizate în relaiile publice

TEMATICA

SEMINARIILOR La seminarii va fi aprofundată tematica generală.

METODE DE

PREDARE • expunerea, conversaia euristica, dezbaterea şi problematizarea


Coman, Cristina, Relaiile publice. Principii şi strategii, Editura Polirom, Iaşi, 2001Fârte, Gheorghe-Ilie, Fundamente ale relaiilor publice II, în Comunicare socială şi Relaii publice,ID, anul III, semestrul I, Editura Universităii "Al.I. Cuza" Iaşi, 2005, p. 81-120Gregory, Anne (ed.), Relaiile publice în practică, Editura All Beck, Piteşti, 2005Robert L. Heath (ed.), Encyclopedia of Public Relations, Thousand Oaks, CA: Sage, 2005Kunczik, Michael, PR – concepii şi teorii, Editura InterGraf, Bucureşti, 2003Newsom, Doug, Totul despre relaiile publice, Editura Polirom, Iaşi, 2003Pricopie, Remus, Relaiile publice. Evoluie şi perspective, Tritonic, Bucureşti, 2004Smith, Ronald D., Strategic Planning for Public Relations, 2nd edition, Lawrence ErlbaumAssociates, Publishers, Mahwah (N.J.), London, 2005Theaker, Alison, The Public Relations Handbook, Routledge, London, 2001

condiii • frecventarea prelegerilor; participarea activă la cel puin 10 seminarii

criterii • numărul şi calitatea interveniilor la seminar, calitatea portofoliului de seminarrezultatele obinute la lucrarea de control din timpul semestrului

forme • observaie directă la seminarii, lucrare scrisă în timpul semestrului

EVALUARE

formulanotei finale

• (nota acordată pentru activitatea de la seminarii + nota acordată pentrportofoliul de seminar + 2 x nota obinută la lucrarea scrisă) / 4

•



59

DENUMIREA DISCIPLINEI TEORII ALE COMUNICĂRII DE MASĂ COD: DO8

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/ OP-opională/ F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR


ORE

SEMESTRU


A*

NUMĂR

DE

CREDITE



C S L Pr.2 1 0 0 42 108 5 P ROMÂNĂ


DISCIPLINEI LECT.DR.STEFANIA BEJAN COMUNICAREŞI RELAII PUBLICE

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE TEORIA COMUNICĂRII

OBIECTIVE • Însuşirea unor cunoştine în domeniulcomunicarii de masă; operarea cu noiuni, concepte, teorii;

• Înelegerea contextului social în care se manifestă comunicarea de masă, presa ca „a patraputere în stat”;

• Parcurgerea etapelor necesare formării comunicatorilor în sfera comunicarii publice;• Exersarea unor tehnici jurnalistice şi relaioniste pentru înlesnirea analizei principalelor cana

media şi a politicilor editoriale.TEMATICĂ

GENERALĂ 1. Obiectul de studiu al comunicării de masă 2. Comunicarea de masă în contextul ştiinelor comunicării3. Delimitari conceptuale: mulime, masă, public, omul-masă, societate de masă , de-masificare etc.4. Cercetarea interdisciplinară a domeniului:psihologie, filosofie, sociologie, logică, retoricăetc.5. Modele circumscrise comunicării de masă 6. Raportul sferă publică-necesitatea comunicării de masă 7. Exigne ale constrciei şi difuzării mesajului în comunicarea de masă 8. Rolul persuasiunii în comunicarea de masă 9. Comunicarea de masă în era informaiei10. Stabilirea identităii- o problemă deschisă a ultimei jumătăi de veac11. Efecte directe şi puternice ale comunicării de masă 12. Efecte limitate ale comunicării de masă 13. Efecte slabe ale comunicării de masă

14. Comunicarea de masă si provocările sale în schimbarea socială TEMATICA

SEMINARIILOR / LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

1.Concepte şi ipoteze de lucru în domeniul comunicării de masă 2.Configuraia noii sfere publice a sec.XX3.Problema identităii în cultura media postmodernă 4.Figuri ale comunicarii de masă în era digitală 5. Spirala tăcerii şi modelul hegemonic6.Modelul fluxului în doi paşi- confirmarea valabilităii lui în modelarea opiniei publice7.Analiza receptării şi modelul uses and gratifications

METODE DE

PREDAREMetoda prezentării interactive, Metoda analizei de text, Metoda comparaiei, Metoda argumentării


Werner J. Severin (...), Perspective asupra teoriilor comunicării de masă, Polirom, Iaşi, 2004;Patrice Flichy, O istorie a comunicarii moderne. Spaiu public şi viaă privată , Polirom, IaşiMelvin L.De Fleur, Sandra Ball Rockeach, Teorii ale comunicării de masă, Polirom , Iaşi, 1999Tim O’Sullivan, John Hartley... , Concepte fundamentale din ştiinele comunicării şi studiileculturale, Polirom, Iaşi, 2000Isabelle Pailliart (coord.), Spaiul public şi comunicarea, Polirom, Iaşi, 2002Jurgen Habermas, Sfera publică şi transformarea ei structurală, Ed. comunicare.ro, Bucureşti, 2005Ion Drăgan, Comunicarea. Paradigme şi teorii, Ed. RAO, Buc., 2007Serge Moscovici,Epoca maselor, Ed. Institutul European, Iaşi, 2001Jean Noel Kapferer, Căile persuasiunii. Modul de influenare a comportamentelor prin mass –media şi publicitate,Ed. comunicare.ro, Buc.,2002Elisabeth Noelle Neumann, Spirala tăcerii. Opinia publica- învelişul nostru social , Ed.comunicare.ro, Buc.,2004Gabriel Tarde , Opinia şi mulimea, Ed. comunicare.ro,Buc., 2004Paul Lazarsfeld, B. Berelson, H, Gaudet, Mecanismul votului. Cum se decid alegătorii într-ocampanie prezidenială, Ed. comunicare.ro., Buc., 2004



60

Roger Fidler, Mediamorphosis. Să înelegem noile media, Ed. Idea Design &Print, Cluj, 2004

condiii

criterii

să analizeze, cu aparatul critic subsumat domeniului studiat, un subiect alcomunicarii de masa privilegiat de mass-media pentru impactul său asupraaudienelor (sub forma unui proiect)să prezinte clar, cu argumente şi într-un stil adecvat comunicării publice , atîtsubiectul ales , cît şi interveniile ocazionate de dezbaterile bilunaresă stăpînească terminologia şi limbajul disciplinei de studiu

forme

Examen scris

Evaluare constant a activităilor de seminar

EVALUARE

formula noteifinale

50%-punctajul obinut din examenul scris50%-punctajul rezultat din activitatea de seminar (alcătuirea unui proiect , înregim individual sau în echipă, susinut în seminarul final; participarea constantă la dezbaterile prilejuite de temele propuse pentru seminar; prezentarea unei temealese, în contextul problematicii disciplinei)



61

DENUMIREA DISCIPLINEI TEHNICI DE REDACTARE COD: DO9

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/ OP-opională/ F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.2 1 0 0 56 94 5 E română


DISCIPLINEI CONF.UNIV.DR. MELENTINA TOMA FILOSOFIE


OBIECTIVE • cunoaşterea specificului, a tipologiei, a structurii, a normelor de redactşi a criteride evaluare privind textele jurnalisticeşi materiale de relaii publice

• formarea de competene privind analiza textului jurnalistic, a textului coăriiinstituionale şi a textului academic

• formarea de competene privind evaluare diferitelor tipuri de texte, în conexigenele vizând formaşi coninutul comunicării specifice

TEMATICĂ

GENERALĂ Textul jurnalistic. Generalităi Ştirea Interviul Reportajul Textul comunicării extra – instituionale; comunicatul de presă; Declaraia de presă; Comunicatul de criză; Discursul public; scrisoarea; Texte specifice comunicării intra-instituionale; texte ale comunicării curente; Rapoarte şi propuneri Textul academic: redactarea unui text după norme academice (specificul textului academic) Etapele cercetării Normele de redactare a coninutului, a notelor şi a bibliografiei Recenzia

TEMATICASEMINARIILOR

Seminariile vor dezbate şi aprofunda temele prezentate la curs

METODE DE

PREDARE expunerea, discuia pe text, dezbaterea şi problematizarea


Coman, Mihai (coord.), Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare, vşi II,ediia a-II-a revăzută, Editura ,,Polirom”, Iaşi, 2006 Doug Newsom, Bob Carrel, Redactarea materialelor de relaii publice, Editura ,,PoliromIaşi, 2004 Melentina Toma, Lectură şi scriere academică, în: Petru Bejan (coord.), Comsocială şi relaii publice, anul I, semestrul I, învăămînt la distană, Editura Universităii ,,AL. Cuza”, Iaşi, 2004 Umberto Eco, Cum se face o teză de licenă, Editura ,,Pontica”, Constana, 2000

condiii frecventarea prelegerilor; participarea activă la 5 din cele 7 seminarii;

criterii numărul şi calitatea interveniilor la seminar, rezultatul obinut laverificarea din timpul semestrului şi performana la examenul final

forme examen scris în cazul verificării pe parcurs şi examen scris în sesiune

EVALUARE

formulanotei finale

nota finală reprezintă un produs sintetic; 50% din nota finală va fireprezentată de media nerotunjită obinută din nota de la seminar şi verificareape parcurs; 50% va fi reprezentată de nota obinută la examenul din sesiune



62

DENUMIREA DISCIPLINEI METODE DE CERCETARE ÎN ŞTIINELE COMUNICĂRII COD: DO 10



SEMESTRU TOTAL ORE ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ NUMĂR

DE CREDITE TIPUL DE

EVALUARE LIMBA DE

PREDARE C S L Pr.2 2 0 0 56 94 5 EXAMEN ROMÂNĂ

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT/ CATEDRA/ COLECTIVTITULARUL

DISCIPLINEI PROF.UNIV.DR. GHEORGHE TEODORESCU SOCIOLOGIE ŞI ASISTENĂ SOCIALĂ


OBIECTIVE

Aplicarea noiunilor şi practice în domeniiile relaiilor publice şi ale publicităii Dobândirea abilităilor necesare în utilizarea tehnicilor de cercetare în scopul atingeriiobiectivelor specifice unei bune comunicării publice Exersarea capacităii de a stabili şi menine relaii profesionale eficiente cu clienii încadrul proiectelor de campanie relaionistă şi publicitară Dezvoltarea capacităii de analiză a situaiilor de criză şi a oportunităilor de promovarea produselor şi serviciilor din domeniul relaiilor publice şi publicităii

TEMATICĂ

GENERALĂ

1. Introducere

2. Caracterul raional al cercetărilor în domeniile relaiilor publice şi al publicităii3. „Efecte perverse” şi limite ale cercetării în domeniile relaiilor publice şi ale publicităii4. Rolul cercetării sociologice în definirea sistemelor comportamentale organizate5. Tehnica elaborării ofertei de cercetare6. Macro-mediul aciunii publicitare şi de relaii publice7. Micro-mediul aciunii relaioniste şi publicitare8. Principalele etape ale cercetării în domeniile PR şi al publicităii9. Tehnica elaborării chestionarului de anchetă 10. Anchete cantitative în spaii publice, prin corespondenă şi prin telefon11. Tehnici de cercetare a impactului mediatic al discursului publicitar12. Analiza de coninut13. Interviul de grup14. Tehnici de testare calitativă a mesajelor publicitare

TEMATICA

SEMINARIILOR

La seminarii vor fi aprofundate temele de la curs

METODE DE



Gh. Teodorescu şi P. Bejan, Relaii publice şi publicitate. Discurs, metodă, interpretare, Ed.Fundaiei AXIS, Iaşi, 2003.

Bernard Dagenais, Campania de relaii publice, Ed. Polirom, Iaşi, 2002. Angela Godard, Limbajul publicităii, Ed. Polirom, Iaşi, 2002. David Ogilvy, Ogilvy despre publicitate, trad. M. Nicola, Ed. Ogilvy şi Mather, Bucureşti, 2001. M. Nicola, D. Petre, Publicitate, Editura „David Ogi;vy” – SNSPA, Bucureşti, 2001. Stancu Şerb, Relaii publice şi Comunicare, Ed. Teora, Bucureşti, 1999. Vasile Miftode, Tratat de metodologie sociologică, Editura Lumen, Iaşi, 2003. M. Moldoveanu, D. Miron, Psihologia reclamei. Publicitatea în afaceri, Ed. Libra, Bucure şti,

1995. J. Thomas Russell, W. Ronald Lane, Manual de publicitate, Teora, Bucureşti, 2003.


criteriinumărul şi calitatea interveniilor la seminar şi performana la examenul scris dinsesiune

forme observaie directă la seminarii şi examen scris în sesiune

EVALUARE

formulanotei finale

nota obinută la examenul scris din sesiune



63

DENUMIREA DISCIPLINEI LIMBA MODERNĂ II COD: DO 11



SEMESTRU


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.


DISCIPLINEI LECT. UNIV. DR. MARIANA HURJUI ENGLEZĂ


OBIECTIVE

Dezvoltarea deprinderilor de a utiliza modalităile de comunicare formală specifice limbiiengleze Practicarea formelor de comunicare funcională cerute în situaiile obişnuite Dezvoltarea vocabularului studenilor şi a utilizării idiomatice a limbajului; Dobândirea încrederii în practica de comunicare scrisă în limba engleză.

TEMATICĂ GENERALĂ

Getting a Job Formal Requirements for Human Resources Recruiter Equal Opportunity, Affirmative Action Employer Grammar Reference: The Passive Voice Communication Skills II The Meaning of Success Language Reference: The Past Tense Vocabulary, Comprehension Questions and Practice Teamwork and Leadership Grammar Reference – The Progressive Tenses Recognising Past Tense Speaking – Group Work Irregular Verbs Final Discussion

TEMATICA

SEMINARIILOR


METODE DE PREDARE



R. Bolitho, B. Tomlinson, Discover English. A Language Awareness Workbook, Heinemann,1995 D. Hacker, A Pocket Style Manual, Third Edition, Bedford St.Martin, 2000 J. Naunton, Think. First Certificate, Longman, 1989.




EVALUARE

formulanotei finale




64

DENUMIREA DISCIPLINEI SISTEMUL MASS-MEDIA COD: DO 13

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/ OP-opională/ F-facultativă) OB NUMĂRUL ORELOR


ORE

SEMESTRU


A*

NUMĂR

DE

CREDITE



C S L Pr.2 1 0 0 42 108 5 E Română


DISCIPLINEI LECT.DR.STEFANIA BEJAN COMUNICARE ŞI RELAII PUBLICE


OBIECTIVE • Însuşirea unor cunoştine în domeniul mass-media; operarea cu noiuni, concepte, teorii;• Înelegerea contextului social în care se manifestă presa, ca „a patra putere în stat”;• Parcurgerea etapelor necesare formării comunicatorilor în sfera mediatică;• Exersarea unor tehnici jurnalistice pentru înlesnirea analizei principalelor canale mediaşi a

politicilor editoriale.TEMATICĂ

GENERALĂ 1. Introducere în sistemul mass-media;2. Dimensiunea economică a sistemului mass-media3. Funciile socio-culturale ale mass-mediei4. Impactul mass-media asupra vieii politice5. Tipologia mijloacelor de comunicare în masă 6. Presa scrisă 7. Televiziunea8. Radioul9. Asemănări şi diferene între media tipărite şi media electronice;10. NTC – avantaje şi dezavantaje;11. Regulile jocului în instituiile de presă;12. Statutul profesional al jurnalistului;13. Principii ale circulaiei informaiei prin intermediul presei

14. Pseudolibertatea presei şi iluzia independenei audienelorTEMATICA

SEMINARIILOR / În cadrul seminariilor va fi aprofundata tematica de la curs.

METODE DE

PREDAREMetoda prezentării interactive, analiza pe text, argumentarea


1. Douglas Kellner, Cultura media, Institutul European, Iaşi, 2001;2. Mihai Coman, Introducere în sistemul mass-media, Polirom, Iaşi, 1999;3. Bernard Miege, Societatea cucerită de comunicare, Polirom, Iaşi, 2000;4. Werner J. Severin (...), Perspective asupra teoriilor comunicării de masă, Polirom, Iaşi, 2004;5. David Randall, Jurnalistul universal. Ghid practic pentru presa scrisă, Polirom, Iaşi, 1998.6. Asa Briggs, Peter Burke, Mass-media, o istorie sociala. De la Gutenberg la Internet, Polirom,

Iasi, 20047. Patrick Charaudeau, Rodolphe Ghiglione,Talk-show-ul. Despre libertatea cuvintului ca mi

Polirom, Iasi, 20068. Giovanni Sartori, Homo videns. Imbecilizarea prin televiziune si postgindirea, Humanitas,

Bucuresti, 2005

condiii

criteriiexamen scris: 50% tratarea subiectelor/ 50% prezena şi activitatea la seminarii,un proiect individual care sa analizeze, cu aparatul critic subsumat domeniuluistudiat, un subiect intens mediatizat pentru impactul sau asupra audientelor.

forme Examen scris

EVALUARE

formula noteifinale



65

DENUMIREA DISCIPLINEI EDITARE ÎN LIMBAJE SPECIALIZATE COD: DO14

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/ OP-opională/ F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.2 1 0 0 42 108 5 C română


DISCIPLINEI LECT.UNIV.DR. RADU RADUCANU MATEMATICĂ


OBIECTIVE • cunoaşterea noiunilor specifice disciplinei;• cunoaştere modalităii în care se realizează un document Word• Stăpânirea modalităilor în care se realizează un tabel şi a unui grafic în Word• Cunoaşterea modalităilor în care se realizează o prezentare Power Point

TEMATICĂ

GENERALĂ Iniiere în MS Word Lansarea şi părăsirea programului Word pentru Windows Salvarea şi localizarea unui document Inserarea unui fişier în documentul curent Formatarea fontului, aparenelor şi paragrafelor Identificarea şi substituirea textului Instrumente lingvistice Crearea unui tabel şi a uni grafic Iniiere în MS POWERPOINT Deschiderea şi închiderea aplicaiei; prezentarea interfeei grafice Crearea de noi prezentări utilizând şabloane Unelte de navigare pe ecran Apelarea unei prezentări externe Salvarea unei prezentări noi sa a unei prezentări modificate

TEMATICA

SEMINARIILOR În orele de laborator vor fi realizate aplicaii practice plecându-se de la temele prezentate la curs

METODE DE

PREDARE expunerea, lucrul pe calculator, dezbaterea şi problematizarea


Nicolae Laureniu Dorin, Microsoft Word 2000, pas cu pas, Editura Teora Bucureşti, 2002 Steele, Heidi, Microsoft Word 2000 în imagini, Editura Teora, Bucureşti, 2002. Ulrich, Laurie Ann, Utilizare MicrosoftPowerPoint, Editura Teora, Bucureşti, 2003



forme

examen scris în cazul verificării pe parcurs şi examen scris în sesiune

EVALUARE

formulanotei finale




66

DENUMIREA DISCIPLINEI INTRoDUCERE ÎN PUBLICITATE COD: DO 15

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI OBLIGATORIE NUMĂRUL ORELOR


SEMESTRU


INDIVIDUALA

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 1 0 0 42 108 5 MIXT ROMÂNĂ GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT/ CATEDRA/ COLECTIVTITULARUL

DISCIPLINEI CONF.UNIV.DR. GERARD STAN COMUNICAREŞI RELAII PUBLICE

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE TEORII ALE COMUNICĂRII DE MASĂ

OBIECTIVE Înelegerea specificului comunicării publicitare în raport cu alte tipuri de comunicare. Familiarizarea cu principalele concepte, probleme şi teorii presupuse de o abordare teoretică afenomenului publicităii; Înelegerea principiilor directoare necesare pentru a crea şi difuza un mesaj publicitar; Dobândirea competenelor necesare pentru a putea evalua eficiena unui mesaj publicitar sau aunei campanii publicitare .

TEMATICĂ

GENERALĂ

Publicitatea: concept, apariie, condiii economice necesare şi suficiente; Funciile publicităii; tipuri de publicitate; Modele ale comunicării publicitare; Rolul publicităii în mixul de comunicare de marketing; planificarea publicităii în funcie devârsta produsului; Agenia de publicitate: factor de armonizare a intereselor clienilor şi nevoilor consumatorilor; Specificul şi funciile departamentelor din cadrul ageniei de publicitate; Media planningul şi alegerea mixului de canale media; publicitatea prin televiziune; Publicitatea prin intermediul radioului, ziarelor şi revistelor; Publicitatea exterioară şi prin internet; Publicitatea non-media; publicitatea directă şi prin poştă; creşterea vânzărilor prin promoii; Cercetarea ştiinifică în domeniul publicităii; premisele construciei unui mesaj publicitar şievaluarea eficacităii sale; Principii generale ale elaborării mesajului publicitar; Elemente de etică a publicităii; Condiii legislative privind producia şi difuzarea publicităii în UE şi în România.

TEMATICA

SEMINARIILOR Se va aprofunda tematica de la curs temele discutate fiind: Necesitatea economică a publicităii Funciile publicităii; poziionarea Modele ale comunicării publicitare Planificarea publicităii Activităile publicitare în cadrul ageniei Realizarea planului media Publicitatea prin televiziune Publicitatea prin internet Publicitatea prin presa scrisă Publicitatea directă şi cea prin poştă Publicitatea neconvenională Reguli generale în crearea unui mesaj publicitar Norme deontologice în activitatea publicitară

METODE DE

PREDARE expunerea, discuia pe cazuri, dezbaterea şi problematizarea


Adam, Jean-Michel & Bonhomme, Marc, Argumentarea publicitară, Editura Institutul European,Iaşi, 2005Aitchison, Jim, Inovaie în advertising, Brandbuilders Group, Bucureşti, 2006.Bonnange, Claude & Thomas, Chantal, Don Juan sau Pavlov. Eseu despre comunicarea publicitară,Editura Trei, Bucureşti, 1999.Bovee, Courtland L. & Arens, William F., Contemporary Advertising, Irwin Publishing, Illinois, 1992.Cathelat, Bernard, Publicitate şi societate, Editura Trei, Bucureşti, 2005.Datculescu, Petre, Cercetarea de marketing. Cum pătrunzi în mintea consumatorului, cum măsori şicum analizezi informaia, Editura Brandbuilders, Bucureşti, 2006.



67

Iliescu, Dragoş, Petre Dan, Psihologia reclamei şi a consumatorului, vol. I şi II, EdituraComunicare.ro, Bucureşti, 2004 şi 2005.Larson, Charles U., Persuasiunea. Receptare şi responsabilitate, Editura Polirom, Iaşi, 2003.Marcenac, Luc & Milon, Alain & Saint-Michel, Serge-Henri, Strategii publicitare. De la studiul demarketing, la alegerea diferitelor media, Editura Polirom, Iaşi, 2006.Newman, Michael, Salturi creative, Editura Brandbuilders, Bucureşti, 2006.Ries, Al & Trout, Jack, Poziionarea. Lupta pentru un loc în mintea ta, Curier Marketing, Bucureşti,2004.Russel, J. Thomas & Lane, W. Ronald, Manual de publicitate, Editura Teora, Bucureşti, 2003.Steel, Jon, Adevăr, minciună şi advertising, Editura Brandbuilders, Bucureşti, 2005.

Wells, William & Burnett, John & Moriarty, Sandra, Advertising: Principles and Practice, PrenticeHall, 2000.

condiii frecventarea prelegerilor; participarea activă la 5 din cele 7 seminarii

criterii numărul şi calitatea interveniilor la seminar; performana la examenulscris

forme examen scris în sesiune

EVALUARE

formulanotei finale

media aritmetica intre nota obinută la examinarea pe parcurs şi examenulscris din sesiune



68

DENUMIREA DISCIPLINEI MANAGEMENTUL RELAIILOR PUBLICE COD: DO 16

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI OBLIGATORIE

NUMĂRUL

ORELOR PE

SAPTĂMÂNĂ

C S L P

TOTAL ORE

SEMESTRU


INDIVIDUALA

NUMĂR

DE

CREDITE


examen, M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE

2 1 1 42 108 5 P+E ROMÂNA

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENTULTITULARUL

DISCIPLINEI CONF.DR. DANIELA-TATIANA AGHEORGHIESEI ADMINISTRAREA AFACERILOR

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE FUNDAMENTE ALE RELAIILOR PUBLICE

Obiectivul general: să favorizeze la studeni dobândirea de competene manageriale pentru aidentifica la timp problemele specific manageriale, consecinele acestora asupra performaneiindividuale şi organizaionale şi de a lua decizii (a identifica soluiile şi instrumentele necesarepentru evitare/rezolvare)

OBIECTIVELE

DISCIPLINEI Setul decunoştine,

deprinderi şi/saucompetenegenerale, descriseca rezultatepersonale şiprofesionale(capacităi deutilizare autonomă a cunoştinelorîntr-o situaie demuncă dată) pecare o persoană le-a dobândit saueste capabil să le

demonstreze după finalizareaprocesului deînvăare.

Obiective specifice:

competene cognitive (cunoştine)- conştientizarea studentilor cu privire la importana aplicării teoriilor şi principiilormanagementului în sfera relatiilor publice- însuşirea suportului teoretic pentru identificarea problemelor manageriale din sfera relatiilorpublice şi rezolvarea acestora prin luarea de decizii- cunoaşterea modalităilor de prevenire-rezolvare a problemelor în contextul mediului intern şiextern al organizaiei, identificarea modalităilor de aciune aplicand instrumentarul managerialspecific.competene funcionale (deprinderi sau capacităi de utilizare a cunoştinelor într-o situaie demuncă dată)(sarcini pe care o persoană trebuie să fie capabilă să le întreprindă în mod autonom atunci cândacionează într-un anumit domeniu de activitate, context de învăare sau activitate socială)- capacitate de analiză şi viziune strategică, capacitate de a aplica funciile manageriale, de aformula şi implementa planurile, strategiile şi instrumentele manageriale din sfera relatiilor publice

într-un context economico-politic şi social dat, capacitatea de a reprezenta organizaia în relaie cucategoriile de publicuri vizate si ceilali actori sociali, capacitatea de a aciona în cazuri de crizăorganizaională şi de a iniia schimbarea, capacitatea de a asigura performana in activitatea derelatii publice a organizatiei în contextul globalizării, capacitatea de a comunica şi de a coordonaangajaii implicati in activitatea de relatii publice, de a-i motiva şi orienta spre atingereaobiectivelor, capacitatea de a rezolva conflicte.competene personale- aplicarea unui stil de management adecvat în relaie cu angajaii, a unui comportament bazat pecompetenă managerială şi responsabil în activităile care implică diferitele categorii de publicuri şiadaptarea şi particularizarea în funcie de fiecare situaie; capacitatea de actionare in situatiile decriza adoptand strategia adecvata, învăare continuă şi spirit antreprenorial.competene generale- asumarea principiilor manageriale în desf ăşurarea activităii de relatii publice, adoptarea unuicomportament şi a unei inute care să fie în concordană cu standardele profesionale manageriale

recunoscute, înglobarea acestora în ansamblul principiilor şi modalităilor de aciune generale înactivităile organizaionale si de relatii publice desf ăşurate.



69

TEMATICA

DISCIPLINEI PE

CAPITOLE SI

TEME

1. Introducere. Problematica managementului. Conceptul de management.2. Curente în gândirea şi practica managerială. Categorii de manageri şi calităile acestora.Rolurile şi abilităile managerilor.3. Funciile managementului. Relatiile publice – o functie a managementului. Caracteristicigenerale. Planificarea activitatii de relatii publice.4. Organizarea activităii de relaii publice. Coordonarea şi antrenarea personalului cu competentesi sarcini in activitatea de relatii publice. Controlul activităii de relaii publice.5. Cultura organizaională şi etica in relatiile publice. Cultura organizaională – coninutul şi sferade cuprindere; elementele culturii organizaionale. Etica in relaiile publice – definiii, necesitateaeticii în activitatea de relaii publice, dileme şi responsabilităi etice in relaiile publice, factorii care

determină etica în relaii publice, coduri de etică in relaiile publice.6. Misiune. Obiective. Strategii. Misiunea organizaiei din sfera relaiilor publice. Categorii depublicuri in relaiile publice si misiunea activităii de relaii publice. Tipuri de obiective. Obiectiveorganizaionale. Obiective specifice in activitatea de relaii publice. Metode de stabilire aobiectivelor. Strategii aplicate de organizaiile din sfera relaiilor publice. Strategii specifice inactivitatea de relaii publice.7. Decizii de management in relaiile publice. Decizii şi situaii decizionale in activitatea de relaiipublice. Tipuri de decizii in relaiile publice. Structura procesului decizional. Modele decomportament decizional.8. Decizii individuale şi de grup. Implicaii culturale în procesele decizionale in relaiile publice.Metode cantitative şi metode calitative de fundamentare a deciziilor in relaiile publice.9. Organizarea şi structurile organizatorice de management. Organizarea ca proces de diviziune amuncii. Coninutul structurii organizatorice. Elaborarea structurilor organizatorice. Tipuri destructuri organizatorice.

10. Activităi ale managementului resurselor umane in sfera relaiilor publice. Asigurarea curesurse umane. Meninerea resurselor umane. Dezvoltarea resurselor umane.11. Motivaie şi performană la locul de muncă al salariailor din activitatea de relaii publice.Coninutul şi natura motivaiei. Motivaia individuală şi teorii ale motivaiei. Motivaiaorganizaională şi teorii ale motivaiei.12. Leadership in relatiile publice. Coninut şi factori de influenă. Sisteme de caracterizare alestilurilor de leadership in relatiile publice.Leadershipul transformaional. Leadership etic şi neetic.Leadership si eficienă in relatiile publice.13. Managementul situatiilor de criza si rolul relatiilor publice. Dimensiuni în managementulcomunicării de criză. Strategii spcifice in managementul situatiilor de criza.14. Controlul managerial in relatiile publice. Procesul de control managerial. Tipuri de control.Metode şi sisteme de control.

TEMATICA

LUCRĂRILOR

APLICATIVE

- activităi aplicative : discuii în grup pe tematica propusă - simularea de situaii care comportă aspecte manageriale in relatiile publice şi căutarea de soluii- studii de caz in managementul relatiilor publice – individual si in echipa- Proiect de echipă – Managementul unei campanii de Relatii Publice

METODE DE

PREDAREPredare pe videoproiector, curs interactiv

BIBLIOGRAFIE

1. Dozier, M. D., Grunig, A. L., Grunig, E. J. (1995): Manager's Guide to Excellence in PubliRelations and Communication Management, Lawrence Erlbaum Associates, SUA2. Drucker, P. (2003): On the Profession of Management, A Harvard Business Review Book, SUA3. Grunig, J. E., Dozier, D.M. (1992) : Excellence in Public Relations and CommunicationManagement, IABC Research Foundation, Lawrence Erlbaum Associates, SUA4. Hofstede, G. (1996): Managementul structurilor multiculturale-software-ul gândirii, Ed. Economică 5. Keenan, K. (1998): Ghidul managerului eficient, Ed. Rentrop&Straton, Bucureşti6. Ledingham, J. A., Bruning, S. D. (2001): Public Relations As Relationship Management: ARelational Approach to the Study and Practice of Public Relations, Lawrence Erlbaum Associates

7. Mathis, L. R., Nica, P, Rusu, C. (1996): Managementul resurselor umane, Ed. Univ. Al. I.Cuza”, Iaşi8. Nica, P. Iftimescu, A. (2006): Management. Concepte şi aplicaii practice. Ed. Sedcom Libris, Iaşi9. Robbins, S.P., De Cenzo, D. A. (1998): Fundamentals of Management, 2th Edition, EdPrentice Hall, New Jersey, SUA10. Rollinson, D., Broadfield, A. (2002): Organisational Behaviour and Analysis – An integratedapproach, second edition, Financial Times - Prentice Hall, an imprint of Pearson Education, UK11. Simon, R. (1986): Public Relations Management: A Casebook, Publishing Horizons, SUA, 198612. Stacey, R. D. (2000): Strategic Management&Organisational Dynamics – The challenge of Complexity, third edition, Financial Times – Prentice Hall, London, UK13. Weintraub Austin, E., Pinkleton, B. E. (2006): Strategic Public Relations Managemen:Planning and Managing Effective Communication Programs,Routledge, SUA



70

condiiiParticipare activă în cadrul seminariilor, prezentarea lucrării practice, predarealucrării practice

criterii 50% prezentare proiect (P) ; 50% examinare scrisă finală (E)

formeExaminare orală in cadrul seminaruluişi examinare scrisă in cadrul seminariilorsi la examen

EVALUARE

formula noteifinale

50% P+50% E



71

DENUMIREA DISCIPLINEI ECONOMIE ŞI MARKETING COD: DO17



SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 1 0 0 56 94 5 C română GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT/ CATEDRA/ COLECTIV

TITULARUL

DISCIPLINEI LECT.UNIV.DR. C. IGĂNAŞ; CONF.UNIV.DR.TUDOR JIJIE

NOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR


OBIECTIVE • Cunoaşterea principalelor noiuni ale economiei• Înelegerea principalelor mecanisme în care este angrenată o organizaie economică • Înelegerea rolului fiecărei componente a mixului de marketing• Inelegerea rolului fiecărei componente a mixului de comunicare de marketing

TEMATICĂ

GENERALĂ Producie, repartiie, schimb şi consum Întreprinderea, piaa şi formarea preurilor Întreprinzătorul şi munca Salariul Capitalul Profitul Moneda şi finanarea economiei Creşterea şi dezvoltarea economică. Criza economică Marketingul: de la studiul pieelor, la studiu consumatorilor Mixul de marketing Mixul de comunicare de marketing Elemente de teoria ofertei Elemente în cercetarea comportamentului consumatorului Strategii în eficientizarea activităii de marketing

TEMATICA

SEMINARIILOR

În cadrul semninariilor vor fi dezvoltate temele de la curs

METODE DE



ALBERT, Michel, Capitalism contra capitalism, Bucureşti, Humanitas, 1994 BAECHLER, Jean, Capitalismul, Iasi, Institutul European, 2001 CERNA, Silviu, Sistemul monetar şi politica monetară, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1996. DIDIER, Michel, Economia. Regulile jocului, Bucureşti, Humanitas, 1994. KOTLER, Philip, ARMSTRONG, Gary, Principiile marketingului, Editura Teora, Bucureşti,2008. THOMAS, Michael J., Manual de marketing, Editura Codecs, Bucureşti, 1998.




EVALUARE

formulanotei finale




72

DENUMIREA DISCIPLINEI LIMBA MODERNĂ III COD: DO 18



SEMESTRU


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.1 1 0 0 28 94 5 COLOCVIU ROMÂNĂ


DISCIPLINEI CONF. UNIV. DR. RODICA ALBU COMUNICARE ŞI RELAII PUBLICE


OBIECTIVE

Dezvoltarea deprinderilor de a utiliza modalităile de comunicare formală specifice limbiiengleze Dezvoltarea abilităilor de a sesiza şi interpreta similarităile şi diferenele culturale Dezvoltarea vocabularului studenilor şi a utilizării idiomatice a limbajului; Dobândirea încrederii în practica de comunicare scrisă, respectiv orală, în limba engleză.

TEMATICĂ GENERALĂ

Describing People: Appearance, Personality Review of Basic Tense-Aspects Forms of Verbs In English Further Vocabulary Practice How We See Others; How Others See Us Group Work Focus on Various Ways of Expressing Future Times Stereotypes and Prejudices Writing Activity Houses and Homes Focus on Present Perfect Tense and Continuous Composition. Intermediate and Advanced Speaking – Group Work Reading: The Room Final Discussion

TEMATICA

SEMINARIILOR


METODE DE PREDARE



P. Harvey, R. Jones, Britain Explored, Longman, 1992 J. Harrison, Topic English, Macmillan Education, 1974 Macmillan Phrasal Verbs Plus, Macmillan Education, 2005.




EVALUARE

formulanotei finale




73

DENUMIREA DISCIPLINEI COMUNICAREA CU PRESA COD: DO 19



ORE

SEMESTRU


A*

NUMĂR

DE

CREDITE



C S L Pr.2 1 0 0 42 108 5 E Roă


DISCIPLINEI LECT.DR.STEFANIA BEJAN COMUNICARE ŞI RELAII PUBLICE

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE SISTEMUL MASS-MEDIA; TEORII ALE COMUNICĂRII DE

MASĂ

OBIECTIVE 1. Însuşirea unor cunoştine în domeniile relaiilor publice şi mass-media;2. Înelegerea strategiilor relaioniste de a stabili şi întreine bune raporturi cu jurnaliştii;3. Distingerea activităilor relaioniste active de cele pasive;4. Exersarea întocmirii textelor relaioniste expediate jurnaliştilor spre publicare.

TEMATICĂ GENERALĂ

1. Instrumentele de comunicare intra şi extra organizaională 2. Memo-ul şi e-mailul3. Comunicatul de presă şi scrisoarea4. Propunerea şi raportul5. Dosarul de presă 6. Comunicarea cu presa în perioade de criză 7. Necesitatea colaborării între specialistul PR şi jurnalist;8. Teorii cu privire la caracterul conflictual al acestor raporturi profesionale;9. At-uri şi puncte vulnerabile ale celor două specialităi;10. Regulile impuse relaionistului pentru o comunicare eficientă cu reprezentanii mass-media;11. Există o etică a comunicării cu presa12. Vizualizarea profesiei de specialist PR în Romania (studii de caz);13. Tipuri de aciuni şi texte relaioniste în comunicarea cu presa;14. Strategii pentru eficientizarea comunicării cu presa



METODE DE

PREDAREMetoda prezentarii interactive, analiza de text, argumentarea


- Bernard Dagenais, Profesia de relaionist, Polirom, Iaşi, 2002;- D. Newson (...), Totul despre relaii publice, Polirom, Iaşi, 2003;- D. Newson, B. Carrel, Redactarea materialelor de relaii publice, Polirom, Iaşi, 2004:- Cristina Coman, Relaiile publice şi mass-media, Polirom, Iaşi, 2004;- Gh. Teodorescu, P. Bejan, Relaii publice şi publicitate, Axis, Iaşi, 2003.

George David, Tehnici de relaii publice. Comunicarea cu mass-media, Ed. Polirom, Iasi, 2008

condiii

criteriiexamen scris: 50% tratarea subiectelor/ 50% prezena şi activitatea la seminarii

forme

EVALUARE

formula noteifinale



74

DENUMIREA DISCIPLINEI ETICA SI DEONTOLOGIA COMUNICARII COD: DO 20



SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 2 0 0 56 94 5 M română GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT/ CATEDRA/ COLECTIV TITULARUL

DISCIPLINEI CONF. UNIV.DR. PAUL BALAHUR COMUNICAREŞI RELAII PUBLICE


OBIECTIVE Prezentarea problematicii referitoare la etica practicilor de comunicare sociala, imbinandreperele teoretice, delimitarile conceptuale si metodele problematizarii filosofice si stiintifice cuanaliza de caz, evaluarea comportamentelor sociale si a interactiunilor comunicative. Formarea dimensiunii etice a competentei comunicative si a deprinderilor de a judeca etic actelede comunicare publica, organizationala si interpersonala pe baza metodelor eticii comunicarii.

TEMATICĂ

GENERALĂ Preliminarii: Sensurile eticii. Delimitari conceptuale: ethos, etica, morala, moravuri, moralitate(din perspectiva analizei etimologice, genealogice si epistemologice). Ipostaze ale eticii: Etica

filosofica, Etica teologica, Etica stiintifica, Etica practicilor sociale. Etica, moravurile, dreptul sipolitica (ca sisteme de reglementare a relatiilor sociale si interpersonale). Istoricitatea practicilormorale si a doctrinelor etice. Diviziuni ale eticii: etica descriptiva, etica normativa, meta-etica, etica aplicata. Perspective aleeticii: etica teleologica, etica deontologica, etica axiologica, etica situationala. Etica sociala sietica/moralitatea individuala. Identitatea morala, relatia etica si hermeneutica experientei morale. Etica si comunicare. Esenta comunicativa a eticii si esenta etica a comunicarii. Naturarelationala a eticii; sensurile relatiei morale (simetrie, reciprocitate, responsabilitate). Relatii, normesi valori morale/etice. Specificul limbajului moral si practicile comunicarii sociale. Constiintamorala si actiunea comunicativa (J.Habermas). Reconstructia comunicativa a eticii: 1).De la etica monologica la etica dialogica. Premise aleunei etici a dialogului (M.Buber, E.Levinas, H.G. Gadamer, L. Swidler). Comunicarea monologicasi comunicarea dialogica din perspectiva eticii. 2) Etica discursului (K.O.Appel, J.Habermas).Presupozitiile etice ale argumentarii: Principiul Discursului si Principiul Universalizarii. Limitele

eticii discursului (J.F.Lyotard). 3) Etica discutiei/conversatiei: problematizarea etica a situatiilor decomunicare. Includere vs excludere; Consens vs diferend; Intelegere si recunoastere. Norme sivalori comunicationale in etica „intilnirii cu celalalt”, in „etica responsabilitatii”, in „etica grijii”, i„etica recunoasterii” (Ch. Taylor, Axel Honneth, C.Gilligan, P. Ricoeur, J.L. Ferry etc.). Etica practicilor de comunicare in spatiul public: 1) standarde etice ale comunicarii publice; 2etica mass-media; 3) etica relatiilor publice; 4) etica reclamei comerciale; 5) etica spatiuluicibernetic (cyber space). Nomele morale ale comunicarii publice si codurile deontologice ale profesionistilor incomunicare. Functiile, structura si rolul reglementarilor deontologice. Tipuri (si exemple) de coduriprofesionale (in relatiile publice, mass-media, administratia publica etc). Tipologiaresponsabilitatilor etice. Limitele codurilor deontologice. Dincolo de codurile deontologice: moralcaracterului si etica virtutilor civice.

TEMATICA

SEMINARIILOR Analiza etica a actelor de comunicare. Exemplificare: Diagrama lui Potter cu 4 componente:situatia problematica; valorile; principiile morale; responsabilitatile (dupa C. Christians). Standarde etice ale comunicarii in PR (Coduri de etica ale Asociatiilor profesionale) Standarde etice ale comunicarii in mass-media. Deontologia profesionala a jurnalistilor Standarde etice ale comunicarii in publicitatea comerciala. Delimitari etice intre comunicare, persuasiune, seductie, manipulare, propaganda, demagogieetc. Analize de caz.

METODE DE



J.Habermas: Constiinta morala si actiune comunicativa, Ed All, 2001 C. Christians s.a., Etica Mass-Media, Polirom, 2003 Claude Jean Bertrand, Deontologia mijloacelor de comunicare, Ed Institutul European, 2003 Ch. U. Larson, Persuasiunea. Receptare si responsabilitate, Polirom, 2003 R.L. Johannensen, Ethics in Human Communications, Waveland, 2001



75

Public Relations Society of America (PRSA) Member Code of Ethics web Paul Balahur, Personalitate si creatie in etica moderna, Ed Universitatii Al.I.Cuza Iasi, 2004 Rafael Capurro: Ethos in the Information Society, ethics doc web

condiii frecventarea prelegerilor; participarea activă la cel puin jumătate dintreseminarii

criterii numărul şi calitatea interveniilor la seminar, rezultatul obinut la referatuldin timpul semestrului şi proiectul final sau examen

forme analiza de caz reprezentativa pentru problemele eticii comunicării

EVALUARE

formula

notei finale

(nota obinută pentru activitatea la seminar + nota obinută la referat + 2 x

nota obinută la proiect sau examenul final) : 4



76

DENUMIREA DISCIPLINEI RETORICA COD: DO 21

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/ OP-opională/ F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.2 2 0 0 56 94 5 M română


DISCIPLINEI PROF.DR. CONSTANTIN SALAV ASTRU COMUNICARE ŞI RELAII PUBLICE


OBIECTIVE • Cunoaşterea momentelor principale ale oratoriei clasice;• Dezvoltarea abilităilor de argumentare in susinerea unui discurs;• Formarea si dezvoltarea capacitaii de a sesiza erorile de argumentare intr-o construcie

discursiva;• Formarea abilitailor de a construi argumentări, alternative la argumentări, contraargumentari

in raport cu o tema data;TEMATICĂ

GENERALĂ 1. Contururile problematice ale artei oratorice;2. Ars bene dicendi – identitatea artei oratorice;3. Funciile artei oratorice (funcia de soluionare a conflictelor de opinie, funcia manipulatorie,funcia persuasivă, funcia hermeneutică);4. Sursele originare ale artei oratorice;5. Inventio sau arta descoperirii si alegerii argumentelor;6. Genurile oratoriceşi selecia argumentelor;7. Dispositio sau arta organizarii argumentelor;8. Organizarea argumentelor după fora probatorie9. Organizarea tematică a argumentelor;10. Organizarea afectivă a argumentelor;11. Elocutio sau arta infrumusetarii discursului;12. Conceptul de stil; stil şi expresivitate discursivă;13. Actio (pronuntiatio) sau arta gestului in constructia discursivitatii;14. Omul, gestul şi istoria

TEMATICA

SEMINARIILOR La seminar va fi aprofundată tematica generală a cursului.

METODE DE



1. Aristotel, Topica; Respingerile sofistice, în: Organon, II, Editura Iri, Buc., 1998;Retorica, Editura Iri, Bucuresti, 2004;

2. Cicero, Despre orator, în: Opere alese, II, Editura Univers, Bucureşti, 1973;3. Quintilian, Arta oratorică, I,II,III, Editura Minerva, Bucureşti, 1974;4. Jacques Dubois..., Retorică generală, Editura Univers, Bucureşti, 1974;5. Constantin Sălăvăstru, Raionalitate şi discurs, EDP, Bucureşti, 1996;

Teoria şi practica argumentării, Editura Polirom, Iaşi, 2003;Rhétorique et politique, L’Harmattan, Paris, 2004;Mic tratat de oratorie, Editura Universitatii „Al.I.Cuza”, Iasi, 2006;

6. Silvia Săvulescu, Retorică şi teoria argumentării, Editura SNSPA, Buc., 2001.

condiiiParticiparea la minim 50% din orele de curs si seminar;Realizarea lucrarilor de seminar

criteriiCalitatea lucrarilor de seminar;Parcurgerea materialului bibliografic;Capacitatea de a aplica, de a transfera informatiile in situatii noi.

EVALUARE

formeEvaluare pe parcurs



77

formula noteifinale

Media aritmetica a evaluărilor pe parcurs



78

DENUMIREA DISCIPLINEI CONSTRUCIA MESAJULUI PUBLICITAR COD: DO 22

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/ OP-opională/ F-facultativă) OB NUMĂRUL ORELOR


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.



DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE INTRODUCERE ÎN PUBLICITATE

OBIECTIVE Înelegerea principalelor exigene în construcia unui mesaj publicitar. Familiarizarea cu principalele tipuri de reclame şi cu principiile de bază privind execuiaacestora; Înelegerea principiilor directoare în conceperea unui afiş publicitar; Înelegerea principiilor directoare în conceperea unei reclame TV;

TEMATICĂ

GENERALĂ Specificul mesajului publicitar; principalele tipuri de produse publicitare De la brief-ul de creaie la realizarea produsului publicitar; armonizarea intereselor clientului cu

rigorile execuiei publicitare Creativitatea în publicitate; stilul în publicitate; conceptul publicitar Realizarea textului publicitar; scenariul unei reclame Utilizarea imaginilor statice şi în mişcare în realizarea mesajului publicitar Utilizarea muzicii în realizarea unei reclame; sunetele şi efectele speciale Construcia afişului publicitar:alegerea layout-ului; combinaia titlu-text-imagine Utilizarea culorilor şi a diferitelor fonturi în realizarea afişelor; stilul tipografic Realizarea mesajului publicitar pentru ziare şi reviste; tipuri şi realizare Principiile construciei unei reclame TV; realizarea storyboard-ului Principalele tehnici în realizarea unei reclame TV: prezentatori, crâmpeie de via ă, testimoniale,umor; sexualitate, animaie Producia unei reclame TV: regie, casting, voice-over, filmare, post-producie Reclama radio: combinaia optimă de sunete, muzică şi cuvinte; producia unei reclame radio Reclama pentru internet: tipuri, construcie, planificare


Specificul mesajului publicitar Brief-ul de creaie Specificul creaiei în publicitate Conceptul publicitar Realizarea textului publicitar; scenariul unei reclame Utilizarea imaginilor în realizarea mesajului publicitar Utilizarea muzicii în realizarea unei reclame Construcia afişului publicitar: titlu, text, imagine Realizarea mesajului publicitar pentru ziare şi reviste Reclama TV Principalele tehnici în realizarea unei reclame TV: prezentatori, crâmpeie de via ă, testimoniale,sexualitate, umor Producia unei reclame TV Reclama radio Reclama pentru internet

METODE DE



Aitchison, Jim, Inovaie în advertising, Brandbuilders Group, Bucureşti, 2006. Caples, John, Metode de publicitate testate, Editura Publica, Bucureşti, 2008. Fallon, Pat & Senn, Fred, Creativitatea în publicitate, Editura All, Bucureşti, 2008. Jefkins, Frank, Cum să stăpâneşti reclama la perfecie, Editura Rentrop & Straton, Bucureşti,2000. Lewis, Herschell Gordon, Scrisori eficiente de vânzare, Editura Brandbuilders, Bucureşti, 2007. Newman, Michael, Salturi creative, Editura Brandbuilders, Bucureşti, 2006. Ogilvy, David, Ogilvy despre publicitate, Editura Ogilvy & Mather, Bucureşti, 2001. Russel, J. Thomas & Lane, W. Ronald, Manual de publicitate, Editura Teora, Bucureşti, 2003.



79

Stoiciu, Andrei, Cum să convingi un milion de oameni? Manual de marketing şi publicitate,Editura Ziua, Bucureşti, 2006. Sulivan, Luke, Hei, Whipple, încearcă asta! Un ghid pentru a crea reclame de excepie,Brandbuilders Group, Bucureşti, 2005. Sutherland, Max & Sylvester Alice K., De la publicitate la consumator, Editura Polirom, Iaşi,2008. Wells, William & Burnett, John & Moriarty, Sandra, Advertising: Principles and Practice,Prentice Hall, 2000.


criterii

numărul şi calitatea interveniilor la seminar; performana la verificarea peparcurs, performana în realizarea proiectului, performana la examenul scrisforme proiect, verificare pe parcurs, examen scris în sesiune

EVALUARE

formulanotei finale

media aritmetică între nota obinută la examenul scris din sesiune şi ceaobinută la activităile de la seminarii (verificare pe parcurs şi proiect)



80

DENUMIREA DISCIPLINEI LIMBA MODERNĂ IV COD: DO 23



SEMESTRU


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.


DISCIPLINEI CONF.UNIV. DR. RODICA ALBU ENGLEZĂ


OBIECTIVE

Practicarea formelor de comunicare funcională cerute în situaiile obişnuite Dezvoltarea abilităilor de a sesiza şi interpreta similarităile şi diferenele culturale Dezvoltarea vocabularului studenilor şi a utilizării idiomatice a limbajului; Dobândirea încrederii în practica de comunicare scrisă, respectiv orală, în limba engleză.

TEMATICĂ GENERALĂ

Memory, Memories Focus on the Past Tense Simple and Continuous Further Vocabulary Practice Listening-Intermediate and Advanced Reading Comprehension and Summarising Coping with Basic Aspects of Everyday Life Manners: What People Eat and Drink Group Discussion Five Senses or More? Reading: My Luminous Universe Idiomatic Expressions Time Markers Translation-Advanced Final Discussion

TEMATICA

SEMINARIILOR


METODE DE PREDARE



M. Swan, C. Walter, The Cambridge English Course, Cambridge University Press, 1987 M. McCarthy, F. O′Dell, English Vocabulary in Use, Cambridge University Press, 1994 Macmillan Phrasal Verbs Plus, Macmillan Education, 2005.




EVALUARE

formulanotei finale




81

DENUMIREA DISCIPLINEI APLICAII ALE SEMIOTICII ÎN PR ŞI PUBLICITATE COD: DA 1

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI OBLIGATORIE

NUMĂRUL ORELOR


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALA

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE

LIMBA DE

PREDARE



DISCIPLINEI PROF. UNIV. DR. TRAIAN D. STANCIULESCU COMUNICARE ŞI RELAII PUBLICE

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE FUNDAMENTE ALE RELAIILOR PUBLICE; INTRODUCERE ÎN PUBLICITATE

OBIECTIVE

• asimilarea unui sistem adecvat de concepte din domeniul semioticii• redefinirea din perspectiva semiotică a principiilor comunicării şi relaiilor publice• prezentarea principalelor instrumente ale metodologiei semiotice,în scopul aplicării lor la domeniul comunicării publice şi al relaiilor publice• însuşirea deprinderilor necesare analizei complexe a oricărui tip de semioză din domeniul CPşi RP

TEMATICĂ

GENERALĂ

• homo significans, de la natură la cultură; despre triada semn, semioză, semiotică • definiii şi modele ale semnului: nivele de maturizare, structură şi funcionalitate• semioza: informaie şi comunicare, modele de analiză a situaiilor de CP şi RP• temeiuri onto-logice ale comunicării prin limbaj nonverbal: aplicaii în doemniul CP şi RP• performane ale comunicării prin limbaj verbal în RP• virtui şi limite ale discursului semiotic specific CP şi RP• semiotica, metodologie generală de analiză structurală, triadică, situaională • fundamentele CP în perspectiva metodologiei semiotice: concepte, principii, legi• fundamentele RP în perspectiva analizei semiotice: o redefinire situaională • strategii sinergice de persuadare / manipulare în domeniul CP şi RP, publicităii• domenii eseniale ale CP şi RP: de la artistic la politic (asumări semiotice)• CP şi RP: premise pentru o ştiină a comuniunii umane

TEMATICA

SEMINARIILOR

La seminarii vor fi particularizate temele generale prezentate la curs, prin aplicaii precum: •

dificultăi de comunicare şi rezolvarea lor; • semiotica limbajului gestual; • de la limbajul priviriila limbajul vorbirii; • semiotica minciunii; • semiotica manipulării publice; • semioticaconflictului public; • semiotica discursului politic; • semiotica discursului publicitar; • mass mediasi comunicarea strategică; • antrenamentul comunicării; etc.

METODE DE

PREDARE • expunere, problematizare, conversaia euristică, analiză studii de caz• prezentarea coninutului prelegerilor cu mijloace video-audio


Klinkenberg, Introducere în semiotică, Polirom, 2003.McQuail, Denis, Comunicarea, Institutul European, Iaşi, 1999.Newsom, Doug, Totul despre relaiile publice, Editura Polirom, Iaşi, 2003Stănciulescu, T. D., La început a fost semnul, Performantica, 2004.Stănciulescu, T. D., Semiotică aplicată la relaii publice, CURS IDD, UAIC, 2004;Stănciulescu, T. D., Semiotica iubirii. Iniiere în ştiina comuniunii, Performantica, 2007.

condiii • frecventarea orelor de curs şi de seminar; participarea activă la cel puin 7

seminarii

criterii• numărul şi calitatea interveniilor de la curs şi seminar, • calitatea lucrăriiaplicative realizate acasă ; • rezultatul obinut la lucrarea scrisă din sesiune

forme • observaie directă la seminarii + probe scrise / întrebări de opinie la curs şiseminar + lucrare examen scris în sesiune

EVALUARE

formulanotei finale

• nota acordată pentru activitatea de la seminarii / curs + nota obinută pentru lucrarea aplicativă + nota de la examenul scris) / 3



82

DENUMIREA DISCIPLINEI PSIHOLOGIE SOCIALĂ. SOCIOLOGIE COD: DA2

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/ OP-opională/ F-facultativă) OB NUMĂRUL ORELOR


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 1 0 0 42 108 5 C ROMÂNĂ GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT/ CATEDRA/ COLECTIV

TITULARUL

DISCIPLINEI CONF.UNIV.DR. ŞT. BONCU, CONF.DR.ADRIAN NETEDU

PSIHOLOGIE SOCIALA, SOCIOLOGIE


OBIECTIVE • Să îneleagă principalele noiuni şi abordări teoretice din câmpul psihologiei sociale

• Să cunoască principalele procese de influenă socială, de grup şi interpersonale• Să definească maniera de administrare a probelor în psihologia socială • Să explice şi să îneleagă specificul metodelor din psihologia socială şi din sociologie• Înelegerea principalelor paradigme de analiză şi interpretare a societăii

TEMATICĂ

GENERALĂ Ce este psihologia socială? Aplicarea psihologiei sociale Conformismul şi obediena Schimbarea de atitudine Tehnici de influenă interpersonală Decizia colectivă şi gândirea de grup Dezindividualizarea Dilemele sociale; psihologia spaiului Sociologia ca ştiină Stiluri de a face sociologie Modele sociologice de analiză şi interpretare a societăii Paradigma pozitivistă Paradigma acionalistă şi elitistă Perspectiva sociologistă Modelul weberian

TEMATICA

SEMINARIILOR Seminariile vor aprofunda temele cursului

METODE DE



Buzărnescu, St., Istoria doctrinelor sociologice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1995 Chelcea, S., Metodologia cercetării sociologice: metode cantitative şi calitative, EdituraEconomică, Bucureşti, 2001 Durkheim, E., Regulile metodei sociologice, Editura Ştiinifică, Bucureşti, 1974. Festinger, L., A theory of social comparison processes, Human Relations, 7, pp. 117-140, 1954 Milgram, S., Obedience to authority: An experimantal veiw, Harper & Row, 1974 Sadava, S.W., McCreary, D.R. (eds.), Applied social psychology, Prentice Hall, New Jersey, 1997 Ungureanu, I., Costea, St., Introducere în sociologia contemporană, Editura Ştiinifică şiEnciclopedică, Bucureşti, 1985.




EVALUARE

formulanotei finale




83

DENUMIREA DISCIPLINEI CUNOAŞTERE ŞI COMUNICARE COD: DA 3

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/ OP-opională/ F-facultativă)

OB

NUMĂRUL ORELOR


SEMESTRU


INDIVIDUALA

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.2 1 0 0 56 108 5 M română




OBIECTIVE explicitarea legăturii dintre cogniie şi comunicare; evidenierea principalelor structuri cognitive ce fac posibilă comunicarea; evidenierea principalelor modalităi prin care o opinie poate fi fixată şi întemeiată; sublinierea rolului regulativ al adevărului în actele de comunicare

TEMATICĂ

GENERALĂ Introducere; necesitatea explicării bazelor cognitive ale comunicării; diferena între informaieşi cunoaştere; importana structurilor şi proceselor cognitive în producerea actelor de comunicare; Percepia: între receptivitate pură şi reactivitate; judecăile perceptuale; Percepia subliminală; procesările inconştiente de informaie şi inconştientul cognitiv;publicitatea subliminală; Atenie şi cogniie; captarea şi fixarea ateniei în cogniie şi comunicare; captarea ateniei înpublicitate; Memorie şi cunoaştere; tipuri de memorie; reamintirea şi comportamentul consumatorilor; Categorizarea. Reele şi scheme cognitive. Organizarea judecăilor în raionamente. Intenionalitate şi comunicare: intenionalitatea individuală şi intenionalitatea colectivă; Structuri şi procese cognitiv-lingvistice implicate în actele de comunicare: gramatica universală.Modularitatea minii şi ipoteza limbajul gândirii; Fundalul şi teoriile de fundal; presupoziiile culturale ale receptării mesajelor; inconştientulcultural; Mecanisme cognitive ale decodării şi interpretării unui mesaj; înelegerea semnificaieicuvintelor şi stabilirea sensului propoziiilor; Cogniie şi emoie; eroarea lui Descartes; cele două creiere. „Exploatarea” emoiilor încomunicarea publicitară; Ce sunt opiniile şi cum se cristalizează acestea? Teorii asupra fixării şi revizuirii opiniilor; Strategii de întemeiere a opiniilor; strategii lineare de întemeiere; strategii circulare deîntemeiere; Rolul adevărului în cunoaştere şi comunicare; stabilirea corespondenei cu faptele; coerena cuopinii anterior acceptate; utilitatea unei opinii.

TEMATICA

SEMINARIILOR Legătura dintre comunicare şi cogniie Percepia şi judecata perceptuală Inconştientul cognitiv Atenia în comunicare Cogniie şi memorie Categorizarea. Judecăi şi raionamente Intenionalitate şi comunicare Structurile lingvistice şi comunicarea Fundalul şi teoriile de fundal Sensul şi semnificaia propoziiilor Emoie şi cogniie Ce sunt opiniile şi cum se fixează acestea? Întemeierea opiniilor Rolul adevărului în comunicare

METODE DE

PREDARE expunerea, conversaia euristica, dezbaterea şi problematizarea


Bogdan, Radu J., Temeiuri ale cogniiei. Cum este modelată mintea de către comportamentulteleologic, Editura All, Bucureşti, 1998. Calvin, Wiliam H., Cum gândeşte creierul. Evoluia inteligenei, Editura Humanitas, Bucureşti,



84

1998. Chomsky, Noam, Cunoaşterea limbii, Editura Ştiinifică, Bucureşti, 1996. Chomsky, Noam, „Despre structurile cognitive şi evoluia lor. Un răspuns lui Jean Piaget”, învol. Teorii ale limbajului. Teorii ale învăării. Dezbaterea dintre Jean Piaget şi Noam Chomsky,Editura Politică, Bucureşti, pp. 114-146. Damasio, Antonio R., Eroarea lui Descartes. Emoiile, raiunea şi creierul uman, EdituraHumanitas, Bucureşti, 2005. Delacour, Jean, Introducere în neuroştiinele cognitive, Editura Polirom, Iaşi, 2001. Dennett, Daniel C., Tipuri mentale. O încercare de înelegere a conştiinei, Editura Humanitas,Bucureşti, 1998.

Devitt, Michael & Kim Sterelny, Limbaj şi realitate. O introducere în filosofia limbajului,Editura Polirom, Iaşi, 2000. Flonta, Mircea, Cognitio. O introducere critică în problemele cunoaşterii, Editura All,Bucureşti, 1994. Fodor, Jerry, The Language of Tought, Thomas Y. Crowell, New York, 1975. Fodor, Jerry, The Modularity of Mind: An Essay on Faculty Psychology, Bradford Books/MITPress, Cambridge, Massachusetts, 1983. Kapferer, Jean-Noël, Căile persuasiunii. Modul de influenare a comportamentelor prin mass-media şi publicitate, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2002. Miclea, Mircea, Psihologie cognitivă. Modele teoretico-experimentale, Editura Polirom, Iaşi,2003. Opre, Adrian, Inconştientul cognitiv, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2002. Quine, W.V. & Ullian, J.S., esătura opiniilor, Editura Paralela 45, Piteşti, 2007. Sacks, Oliver, Omul care î şi confunda soia cu o pălărie, Editura Humanitas, Bucureşti, 2004. Sartori, Giovanni, Homo videns, Editura Humanitas, Bucureşti, 2005. Slama-Cazacu, Tatiana, Psiholingvistica, Editura All, Bucureşti, 1999. Sperber, Dan & Deirdre Wilson, Relevance: Communication and Cognition, Basil Blackwell,Oxford, 1986. Stan, Gerard, Cunoaştere şi adevăr, Editura Universităii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2006. Watzlawick, Paul & Helmick Beavin, Janet & Jackson, Don D., „Pentru o axiomatică acomunicării”, în Luminia Mihaela Iacob, Bogdan Balan, Ştefan Boncu (eds.), Comunicarea încâmpul social. Texte alese, Editura Universităii Al. I. Cuza, Iaşi, 1997, pp. 87-106. Watzlawick, Paul, „Cele două limbaje”, în Luminia Mihaela Iacob, Bogdan Balan, ŞtefanBoncu (eds.), Comunicarea în câmpul social. Texte alese, Editura Universităii Al. I. Cuza, Iaşi,1997, pp. 115-121. Watzlawick, Paul, „Cele două creiere”, în Luminia Mihaela Iacob, Bogdan Balan, ŞtefanBoncu (eds.), Comunicarea în câmpul social. Texte alese, Editura Universităii Al. I. Cuza, Iaşi,1997, pp. 107-114 Zaltman, Gerald, Cum gândesc consumatorii, Editura Polirom, Iaşi, 2007.


criterii numărul şi calitatea interveniilor la seminar, rezultatul obinut laverificarea pe parcurs şi performana la examenul scris din sesiune

forme verificare pe parcurs scrisă şi examen scris în sesiune

EVALUARE

formulanotei finale

media aritmetică între nota obinută la verificarea pe parcurs şi notaobinută la examenul scris din sesiune



85

DENUMIREA DISCIPLINEI ELABORAREA PRODUSELOR DE PR ŞI PUBLICITATE COD: DA 4


NUMĂRUL ORELOR


SEMESTRU TOTAL ORE

ACTIVITATE INDIVIDUALANUMĂR DE

CREDITE TIPUL DE

EVALUARE LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr1 2 0 0 42 108 5 PROIECT ROMÂNĂ


DISCIPLINEI DRD. BOGDAN VATAVU TELE M: COLABORATOR


OBIECTIVE

• Înelegerea compoziiei imaginii statice si in mişcare• Cunoaşterea utilizării camerei de filmat, a elementelor de limbaj de cinema, de montaj şi aformatelor si standardelor de video si tv• Cunoaşterea unui soft-urilor folosite• Cunoaşterea unor noiuni de baza despre sunet , a modului de achiziie de sunet specific, a soft-urilor de compoziting pe sunet şi a elementelor tehnice de pe un platou de filmare• Cunoaşterea modului de folosire a unui ecran albastru si a tehnicii de cromakeying şi a

tehnicilor de baza de animatie cadru cu cadru cu camera legata direct la calculator

TEMATICĂ

GENERALĂ

1. Compoziia imaginii statice si in mişcare. Imaginii in relaia cu timpul2. Prezentarea camerei de filmat si a felului in care poate fi folosit in mod expresiv fiecareparametru modificabil3. Modul total manual de lucru cu camera4. Elementele de limbaj de cinema (tipuri de cadraje, mişcări de camera, unghiulaie,decupaj/storyboard, relatia timp filmic - timp real, construcia unei secvene)5. Elementele de baza de montaj (montaj plan contra plan, planul secvena, elemente specifice ce mon-taj pentru diferite tipuri de material filmic: scurt metraj, film experimental, clip publicitar, clip video)6. Formatele si standardele de video si tv (tiuri de semnal analogic/digital, tipuri de cabluri simufe, rezoluii si framerate-uri, tipuri de fisiere video, tipuri de codecuri)7. Lanul de procesare a materialului video de la achiziie pana la difuzare (captura, montaj,postprocesare, mastering, difuzare)8. Soft de monitorizare in timpul filmării si pentru filmare cu inregistrare direct pe calculator

(Adobe OnLocation)9. Softuri pentru montaj (Premiere), compositing (Aftereffects), masterizare de DVD (EnCore) şirealizarea de instalaii video interactive (Arkaos de ex.)10. Cunoaşterea unor noiuni de baza despre sunet si a modului de achiziie de sunet specificpentru video (cu accent pe interviu pentru film documentar, ca aplicatei practica)11. Tipurilor de microfoane si mixere cat si utilizarea lor. Soft de compoziting pe sunet (Audition).12. Elementele tehnice de pe un platou de filmare (lumini, trepiezi, fundaluri, blende, cabluri dealimentare, etc.)13. Modul de folosire a unui ecran albastru si a tehnicii de cromakeying14. Tehnici de baza de animatie cadru cu cadru cu camera legata direct la calculator (soft AdobeOnLocation)

TEMATICA

SEMINARIILOR Se fac aplicaii in Laboratorul de comunicare şi relaii publice

METODE DE

PREDARE

• expunere, conversaia euristica, ilustrare, aplicaii pe calculator


• Balasescu, Mădălina, Manual de producie de televiziune, Editura Polirom, Iaşi, 2003• Bignell, Johnatan şi Jeremy Orlebar Manual practic de televiziune, Editura Polirom, Iaşi, 2009• Harman, Doug, Ghid de fotografie digitală, Editura Polirom, Iaşi, 2009

condiii • frecventarea prelegerilor; participarea activă la cel puin jumătate din cursuricriterii • realizarea proiectuluiforme • proiect

EVALUARE

formulanotei finale

• nota obinută la proiect



86

DENUMIREA DISCIPLINEI relaii publice sectoriale I COD: DA5

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/ OP-opională/ F-facultativă) OP NUMĂRUL ORELOR


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 1 0 0 42 108 5 M română GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT/ CATEDRA/ COLECTIVTITULARUL

DISCIPLINEI PROF.UNIV.DR. GHEORGHE TEODORESCU SOCIOLOGIE ŞI ASISTENĂ SOCIALĂ


OBIECTIVE Conştientizarea şi stăpânirea principalelor etape în elaborarea unui proiect de PR Înelegerea modului în care se elaborează un plan de aciune strategică Stăpânirea principalilor paşi tactici într-un proiect de PR Înelegerea modului în care un proiect de PR trebuie orientat intern şi extern

TEMATICĂ

GENERALĂ Elaborarea proiectului de PR academic Definirea „situaiei problematice” în economia proiectului de PR Argumentarea pre-documentării proiectului de aciune relaionistă Determinarea resurselor-suport şi variantele aciunii de PR Elaborarea planului de aciune strategică Definirea paşilor tactici ai proiectului de PR Orientarea externă a proiectului de PR Comunicatul de presă; conferina de presă Colocviul tematic Talk-show-ul în media audio-vizuale Pliantul de prezentare a instituiei Pagina de internet Orientarea internă a proiectului de PR Corespondena de PR; Intranetul; Consiliul profesorilor

TEMATICA

SEMINARIILOR Seminariile vor dezbate şi aprofunda temele prezentate la curs

METODE DE



Coman, C., Relaiile publice. Principii şi strategii, Editura Polirom, Iaşi, 2001 Dagenais, B., Campania de relaii publice, Editura Polirom, Iaşi, 2003 Dagenais, B., Profesia de relaionist, Editura Polirom, Iaşi, 2002 Marconi, J., Ghid practic de relaii publice, Editura Polirom, Iaşi, 2007 Newsom, D. şi Carrell, B., Redactarea materialelor de relaii publice, Editura Polirom ,Iaşi, 2004 Teodorescu, Gh., Bejan, P., Relaii publice şi publicitate. Discurs, metodă, interpretare, Ed.Fundaiei Axis, Iaşi, 2006



forme proiect în cazul verificării pe parcurs şi examen oral în sesiune

EVALUARE

formulanotei finale

nota finală reprezintă un produs sintetic; 50% din nota finală va fireprezentată de media nerotunjită obinută din nota de la seminar şi verificareape parcurs; 50% va fi reprezentată de nota obinută la proiect



87

DENUMIREA DISCIPLINEI COMUNICARE INTERPERSONALĂ COD: DA 6


NUMĂRUL ORELOR


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALA

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE

LIMBA DE

PREDARE



DISCIPLINEI LECT.UNIV. DR. IOAN-ALEXANDRU GRĂDINARU COMUNICARE ŞI RELAII PUBLICE


OBIECTIVE

• Dobândirea abilităii de a utiliza în cercetare câteva categorii şi teorii importante dezvoltate înmarginea conceptului de comunicare interpersonală;

• Dezvoltarea deprinderii de a lua în considerare factorii interpersonali în cadrul analizelorcomunicaionale specifice;

• Studenii să capete abilitatea de a construi un punct de vedere în legătură cu un fenomen dincadrul comunicării interpersonale

TEMATICĂ

GENERALĂ

1. Introducere2. Definirea comunicării interpersonale3. Presupoziii ale cercetării în domeniul comunicării interpersonale.4. Modele de comunicare interpersonală.5. Teorii cu privire la comunicarea interpersonală 6. Eul şi exprimarea de sine.7. Criterii ale eficienei – S. Adubato, M. Redmond, J. DeVito.8. Liderii în comunicarea interpersonală.9. Credibilitatea liderilor în comunicarea interpersonală 10. Conflictele în cadrul comunicării interpersonale.11. Tipologia conflictelor12. Aspecte interpersonale ale comunicării verbale.13. Dinamica relaiilor interpersonale.14. Efecte interpersonale în comunicarea organizaională.


La seminarii va fi aprofundată tematica generală.

METODE DE

PREDARE Expunerea, dezbaterea tematică, conversatia euristica, problematizarea.


1. Mark V. Redmond, Interpersonal Communication. Readings in Theory and Research,Harcourt Brace College Publishers, 1995;

2. Mihai Dinu, Fundamentele comunicării interpersonale, Editura ALL, Bucureşti, 2004;3. Irena Chiru, Comunicarea interpersonală, Editura Tritonic, Bucureşti, 2003;4. Ştefan Boncu, Procese interpersonale, Editura Institutul European, Iaşi, 2005;5. Adrian Neculau (coord.), Psihologie socială. Aspecte contemporane, Editura Polirom, Iaşi,

1996;6. William Haney, Communication and Interpersonal Relations. Text and Cases, 4th edition, R.

D. Irwin Inc., Illinois, 1974.

condiii • Frecventarea prelegerilor; participarea activă la cel puin 5 seminarii

criterii • Numărul şi calitatea interveniilor individuale de la seminar, gradul de implicarîn aplicaiile pe echipe.

forme • Observaie directă la seminarii, urmărirea rezolvării sarcinilor de lucru

EVALUARE

formulanotei finale

• (nota acordată pentru activitatea de la seminarii + nota obinută la proiect)2



88

DENUMIREA DISCIPLINEI Dreptul comunicării COD: DA7

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/ OP-opională/ F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.2 1 0 0 42 108 5 M română


DISCIPLINEI LECT.UNIV.DR. ANDREI ILAŞ ŞTIINE POLITICE


OBIECTIVE Înelegerea sistemului constituional românesc; Înelegerea elementelor eseniale ale dreptului european; Prezentarea legislatiei relevante din domeniul comunicarii si relatiilor publice

TEMATICĂ

GENERALĂ Noiunea de Constituie Parlamentul Guvernul Preşedintele Curtea Constituională Uniunea Europeană – succintă prezentare generală Instrumente juridice comunitare Structura instituională comunitară Infraciuni legate de libertatea de exprimare Insulta Calomnia Dreptul de autor

TEMATICA

SEMINARIILOR La seminarii va fi dezbătură şi aprofundată tematica generală, precum şi legislaia specifică domeniilor relaii publice, jurnalistică şi publicitate.

METODE DE

PREDARE

expunerea, discuia pe cazuri, dezbaterea şi problematizarea


Constantinescu Mihai, Iorgovan Antonie, Muraru Ioan, Tanasescu Elena Simina, ConstituiaRomâniei revizuită. Comantarii şi explicaii, Editura All Beck, Bucureşti, 2007 Iancu Gheorghe, Drept constituional şi instituii politice, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2007. Gutan Bianca, Excepia de neconstituionalitate, Editura All Beck, Bucureşti, 2005. Vasile Ciocan, Emil Nuna, Liviu Taut, Drept european. Instituii europene. Politici europene.Fonduri structurale, Editura Grafnet, Bucureşti, 2007.



forme examen scris în cazul verificării pe parcurs şi examen oral în sesiune

EVALUARE

formulanotei finale

nota finală reprezintă un produs sintetic; 50% din nota finală va fi

reprezentată de media nerotunjită obinută din nota de la seminar şi verificareape parcurs; 50% va fi reprezentată de nota obinută la proiect



89

DENUMIREA DISCIPLINEI ARTA DEZBATERII PUBLICE COD: DA 8

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI OBLIGATORIE NUMĂRUL ORELOR PE

SAPTĂMÂNĂ TOTAL ORE

SEMESTRU


INDIVIDUALA

NUMĂR

DE

CREDITE TIPUL DE EVALUARE LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.2 2 0 0 56 94 5 PE PARCURS ROMÂNĂ


DISCIPLINEI PROF.DR. CONSTANTIN SALAV ASTRU COMUNICARE ŞI RELAII PUBLICE

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE TEORIA COMUNICĂRII, LOGICĂ, RETORICĂ

OBIECTIVE • Cunoaşterea elementelor discuiilor critice;• Dezvoltarea abilităilor de argumentare in susinerea unei dezbateri;• Formarea si dezvoltarea capacitaii de a sesiza erorile in dezbaterile publice;• Formarea abilitailor de a construi argumentări, alternative la argumentări,

contraargumentări in raport cu o tema data;

TEMATICĂ GENERALĂ

1. Delimitări conceptuale: dezbatere si dezbatere publica;2. Principiul cooperării şi maximele conversaionale;3.Formarea şi dezvoltarea antrenamentului de comunicare;4. Conditiile de posibilitate ale dezbaterilor publice;5. Organizarea dezbaterilor publice;6. Criterii de selecie a participanilor;7. Etica dezbaterilor publice: tipuri de acord între participani;8. Ce înseamnă a modera o dezbatere publică?9. Formatul de dezbateri Karl Popper, formatul Lincoln-Douglas, formatul emisiune-dezbatere,formatul dezbatere-parlamentară;10. Elemente constructive ale dezbaterilor publice;11. Conceptul de moiune; moiune şi conflict: încercare de ordine12. Limbajul dezbaterilor publice;13. Patologia dezbaterilor publice;

14. Criterii de sistematizare a erorilor în dezbaterile publice.TEMATICA

SEMINARIILOR Se aprofundează tematica de la curs

METODE DE



1. Aristotel, Topica; Respingerile sofistice, în: Organon, II, Editura Iri, Buc., 1998;2. Quintilian, Arta oratorică, I,II,III, Editura Minerva, Bucureşti, 1974;3. Constantin Sălăvăstru:.....................Arta dezbaterilor publice, Editura Tritonic, Bucureşti, 2009;

Teoria şi practica argumentării, Editura Polirom, Iaşi, 2003;Rhétorique et politique, L’Harmattan, Paris, 2004;Mic tratat de oratorie, Editura Universitatii „Al.I.Cuza”, Iasi, 2006;

4. Silvia Săvulescu, Retorică şi teoria argumentării, Editura SNSPA, Buc., 2001.

condiiiParticiparea la minim 50% din orele de curs si seminar;Realizarea lucrarilor de seminar

criteriiCalitatea lucrărilor de seminar;Parcurgerea materialului bibliografic;Capacitatea de a aplica, de a transfera informaiile in situaii noi.

forme Evaluare pe parcurs

EVALUARE

formula noteifinale

Media aritmetica a evaluărilor pe parcurs



90

DENUMIREA DISCIPLINEI NEGOCIERE ŞI MEDIERE COD: DA9

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/ OP-opională/ F-facultativă) OP NUMĂRUL ORELOR


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.


DISCIPLINEI CONF.UNIV.DR. ŞTEFAN BONCU PSIHOLOGIE


OBIECTIVE Să cunoască principalele elemente ale unei negocieri Să discearnă negocierea de celelalte tipuri de rezolvare a conflictelor Să facă distincia între negocierea distributivă şi cea integrativă Să identifice posibile erori ce pot apărea în identificarea potenialului integrativ

TEMATICĂ

GENERALĂ Negocierea – formă fundamentală de rezolvare a conflictelor Conflictul social Competiie şi cooperare Aspectele fundamentale ale negocierii Distincia dintre negocierea distributivă şi negocierea integrativă Elemente ale negocierii: poziia iniială şi concesiile Tehnici de negociere distributivă Angajamentele poziiilor aflate în negociere Acordul integrativ Schimbul de informaii între pări Cum gândeşte negociatorul? Caracteristici personale ale negociatorului Factori sociali în negociere Presiunea timpului în negociere

TEMATICA

SEMINARIILOR Seminariile vor dezbate şi aprofunda temele prezentate la curs

METODE DEPREDARE

expunerea, discuia pe cazuri, dezbaterea şi problematizarea


Cornelius H. şi Faire S., Ştiina rezolvării conflictelor. Fiecare poate câştiga, Editura Ştiină şiTehnică, Bucureşti, 1996 Deutsch, M., The resolution of conflict, Yale University Press, New Haven, 1973 Fischer R., Ury W. şi Patton, B., Succesul în negocieri, Editura Dacia, Cluj, 1995 Pruitt D.G. şi Carnevale P.J., Negotiation in social conflict, Open University Press,Buckingham, 1993 Schelling, T.C. , The strategy of conflict, Harvard University Press, Cambridge, 1960. Ury, W., Dincolo de refuz. Ghid al negocierilor cu parteneri dificili, Editura de Vest, Timi şoara,1994.


criterii

numărul şi calitatea interveniilor la seminar, rezultatul obinut laverificarea din timpul semestrului şi performana la examenul finalforme examen scris în cazul verificării pe parcurs şi examen oral în sesiune

EVALUARE

formulanotei finale

nota finală reprezintă un produs sintetic; 50% din nota finală va fireprezentată de media nerotunjită obinută din nota de la seminar şi verificareape parcurs; 50% va fi reprezentată de nota obinută la proiect



91

DENUMIREA DISCIPLINEI RELAII PUBLICE SECTORIALE II COD: DA 9

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI OPIONALĂ NUMĂRUL ORELOR


SEMESTRU


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.


DISCIPLINEI CONF.UNIV.DR. DAN STOICA RNALISTICĂ ŞI ŞTIINE ALE COMUNICĂRII

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE FUNDAMENTE ALE RELAIILOR PUBLICE

OBIECTIVE

Transmiterea de cunoştine teoretice şi practice privind comunicarea publică şi activitatea derelaii publice în organizaiile economice.

TEMATICĂ GENERALĂ

1. Relaii publice: generalităi.2. Cele două componente ale activităii de relaii publice3. Specificul activităii de Relaii Publice în sfera economică 4. Departamentul de relaii publice într-o companie5. Public/publicuri în comunicarea publică şi în relaiile publice

6. Relaia cu presa7. Strategii de relaii publice8. Campanii de relaii publice9. Planul campaniei de relaii publice10. Strategii în campaniile de relaii publice11. Strategii de PR în perioadele de criză 12. Evaluarea eficienei unei campanii de relaii publice13. Relaia cu ageniile de Relaii Publice şi publicitate14. Produsele de relaii publice şi utilizarea lor în campanii

TEMATICA

SEMINARIILOR

Se aprofundează tematica de la curs

METODE DE PREDARE

expunerea, conversaia euristica, dezbaterea şi problematizarea


1. Crable, R. E., Using Communication, Boston, Allyn & Bacon, Inc., 19822. McElreath,Mark; Miller, Page W., Introduction to Public Relations and Advertising: A

Reader from the Consumer's Point of View, ed. a 3-a, Needham Heights, MA., Ginn Press,1993.

3. Moldoveanu, M., Miron, D., Psihologia reclamei, Bucureşti, Editura Libra, 19954. Ritt, Adriana, Comunicare şi relatii publice, Timişoara, Univ. de Vest din Timişoara,1999.5. Stanton, N., Comunicarea, Bucureşti, Societatea {tiină şi Tehnică, 19956. Dan Stoica, Comunicare publică. Relaii publice, Ed. Univ. „Al.I.Cuza”, Iaşi, 20047. Dan Stoica, Our Father to all of us, proportionately, Duisburg, Gerhard-Mercator

University, 1996; LAUD paper 382a, Series A: General & Theoretical8. Dan Stoica, "Strategii discursive în comunicarea publică", în Argumentum. Caietele

Seminarului de Logică discursivă, Teoria argumentării şi Retorică, Iaşi, vol.1, nr. 1 (2002),

pp. 5-25.




EVALUARE

formulanotei finale

nota acordată pentru activitatea de la seminar (30%) nota obinută laexamenul scris din sesiune (70%).



92

DENUMIREA DISCIPLINEI MANAGEMENTUL INFORMAIEI COD: DA10



SEMESTRU


INDIVIDUALA

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 1 0 0 42 108 5 C română GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT/ CATEDRA/ COLECTIV TITULARUL

DISCIPLINEI CONF.UNIV.DR. DAN STOICA RNALISTICĂ ŞI ŞTIINE ALE COMUNICĂRII


OBIECTIVE • cunoaşterea noiunilor specifice disciplinei;•

TEMATICĂ

GENERALĂ • Organizaiile inteligente• Strategii de management bazate pe managementul informaiei• Surse de informaie şi veghea tehnologică şi informaională •

Agenii inteligeni şi brokerii de informaie• Perspectiva algoritmică asupra informaiei• Modalităi de prelucrare a informaiei: cuvinte-cheie, ontologii,• Tezaurele şi utilizarea indexării• Conceptele de “data warehouse” şi “data mining”;• Instrumente de lucru: cataloage tradiionale şi dosare indexate• Bazele de date• Motoare de căutare• Managementul logic al informaiilor• Managementul informaiilor coninute în proiecte• De la informaie, la cunoaştere şi apoi, la cunoaştere împărtăşită

TEMATICA

SEMINARIILOR Seminariile vor dezvolta temele cursului

METODE DE



• Mattison, Rob, Understanding Database Management Systems, McGraw Hill, New York, 1997.• Stoica, Dan,Curs de metode bibliografice de cercetare, Iaşi, Ed. Univ. « Al. I. Cuza », 2002• Staica, Dan, Perspective biblio-logice, I şi II, în BIBLOS, versiunea electronică în pagina

www.bcu-iasi.ro/biblos • Journal of Information Management (colecia BCU Iaşi)



forme

examen scris în cazul verificării pe parcurs şi examen scris în sesiune

EVALUARE

formulanotei finale




93

DENUMIREA DISCIPLINEI STRATEGII PERSUASIVE COD: DA 11

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI OPTIONALĂ

NUMĂRUL ORELOR


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALA

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr


DISCIPLINEI PROF. UNIV. DR. TRAIAN D. STANCIULESCU COMUNICARE ŞI RELAII PUBLICE


OBIECTIVE

• definirea şi asimilarea unui sistem strategii de persuadare în comunicarea umană • particularizarea strategiilor persuasive la câteva domenii de maxim interes (comunicarepublică / mass media, PR, reclamă etc.)• determinarea şi asumarea sistemului de norme axiologice specifice utilizării strategiilorpersuasive în domeniile implicate

TEMATICĂ

GENERALĂ

• persuadarea, ştiină a modelării liberului arbitru; • persuasiune şi manipulare, între a crede şi a (nu) şti;• disfuncii şi impasuri majore ale comunicării: de la gândirea negativă la conflict etc.; • strategiipractice şi analitice de depăşire a tensiunilor în comunicare:de la psihanaliză la gândirea pozitivă, de la semiotică la “monografia polară”; • programarea neuro-lingvistică (NLP): strategie (non)verbală de persuadare subliminală; • intracomunicarea,intercomunicarea, transcomunicarea: tehnici de autoarmonizare, eficiena lui “a porni de la celălalt”,comuniunea sau dincolo de graniele individualităii; • aplicaii ale NLP în afaceri, relaii publice, massmedia etc. ; • analiza tranzacională: roluri sugestive în comunicarea eficientă; • tehnici de persuasiuneşi manipulare aplicate în relaiile de negociere; • alte tehnici (auto)sugestive utilizare în comunicare:silva, mind control, terapia cognitivă, etc.; • strategii creative în CP si PR: despre know-how-usuccesului.

TEMATICA

SEMINARIILOR La seminarii vor fi particularizate temele generale prezentate la curs, prin aplicaii precum: • studiul situaiilor particulare de (non)comunicare în CP, RP etc.; • aplicaii şi studii de caz:prezentare / interpretare de filme; • exerciii de aplicare a strategiilor persuasive în mass media şipublicitate; • tehnici de persuadare / manipulare aplicate în domeniul politic, economic, cultural-

ştiinific; • dincolo de propagandă: despre demitizarea unor mituri ale mileniului trei.METODE DE

PREDARE • expunere, problematizare, conversaia euristică, analiză studii de caz• prezentarea coninutului prelegerilor cu mijloace video-audio


Steve Andreas, Charles Faulkner, NLP şi succesul, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2006Eric Berne, Jocuri pentru aduli, Buc., Amaltea, 2002.Charles Larson, Persuasiunea. Receptare şi responsabilitate, Editura Polirom, Iaşi, 2003.R. de Lassus, Programarea neuro-lingvistică şi arta comunicării, Teora, Bucureşti, 2004.Alex Mucchielli, Arta de a influena: analiza tehnicilor de manipulare, Editura Polirom, IaşiIon-Ovidiu Pânişoară, Comunicarea eficientă, Editura Polirom, Iaşi, 2004.Stănciulescu, T. D., Semiotica iubirii. Iniiere în ştiina comuniunii, Performantica, 2007.

condiii • frecventarea orelor de curs şi de seminar; participarea activă la cel puin seminarii

criterii • numărul şi calitatea interveniilor de la curs şi seminar, • calitatea lucrăraplicative realizate acasă ; • rezultatul obinut la discuia / colocviul din sesiune

forme • observaie directă la seminarii + probe scrise / întrebări de opinie la curs şseminar + susinerea unei lucrări aplicative în sesiune

EVALUARE

formulanotei finale

• nota acordată pentru activitatea de la seminarii / curs + nota obinută pentrlucrarea aplicativă susinută / 2



94

DENUMIREA DISCIPLINEI STRATEGII DE COLABORARE IN ECHIPA COD: DA11

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI OPTIONAL

NUMĂRUL ORELOR


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALA

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE

LIMBA DE

PREDARE



DISCIPLINEI DR. BALAŞCA-MIHOCI MANUELA TEODORA COMUNICARE ŞI RELAII PUBLICE


OBIECTIVE

• asimilarea unui sistem de concepte privind strategiile de grup şi colaborarea în echipă;• modele de strategii de colaborare în echipă, în raport cu interesele domeniului relaiilorpublice;• însuşirea unor deprinderi necesare în realizarea unor studii asupra strategiilor din diversegrupuri de activitate: grupul educaional, psiho-social, politic.

TEMATICĂ

GENERALĂ

• conceptul de grup, echipă, colectiv, masă, mulime, organizaie, comunitate, public, societate,actor social, lider, şef, manager;• tipuri de grupuri, caracteristici, funciile grupului, dinamica grupului;• definiii şi modele de comunicare şi colaborare în echipă;• liderul si rolul său strategic în grup;• spirit de echipă şi modele psihologice;• strategia şi rolul său în comunicare şi relaii publice; despre divergene, comunicări, negocieri,manipulări;• rolul strategiilor în educatia şi formarea culturală a persoanei şi grupului;• interpenetrarea disciplinelor şi spiritul de colaborare în echipă;• paradigme socio-profesionale moderne, frontiere disciplinare şi nevoia de comunicare;• comunicarea între grupuri; creativitatea, atribut individual sau de grup?• standarde profesionale şi criterii morale în colaborarea în echipă;• noi forme de comunicare - provocarea modernă: Web-blogul, comunicare şi colaborare îngrup; argumente pro şi contra.• rolul strategiilor în viaa socio-politică; despre necesitatea securităii colective – istoric,

definitii, conceptul de « comunitate de securitate »

TEMATICA

SEMINARIILOR La seminarii va fi aprofundată tematica generală şi se vor aduce exemplificări prin studiu de caz şiipostaze

METODE DE

PREDARE • expunerea, conversatia euristica, explicaia, dezbaterea şi problematizarea, studiu de caz


Neculau Adrian, Dinamica grupului si a echipei, Editura Polirom, Iasi, 2007, pp.11-172 sauNeculau Adrian, Liderii în dinamica grupurilor, Editura ştiinifică şi enciclopedică, Bucureşti,1977Rouchy Jean Claude, Grupul- spatiu analitic. Observatie si teorie, Editura Polirom, Iasi, 2000McQuail Denis, Comunicarea, Trad. Daniela Rusu, Editura Institutul European, Iasi,1999, pp. 172-239McQuail Denis, Sven Windahl, Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă, trad.

de Alina Bârgăoanu şi Paul Dobrescu, Editura SNSPA, Bucureşti, 2001Mattelart Armand, Mattelart Michèle, Istoria teoriilor comunicării, Editura Polirom, Iaşi, 2001,pp.101-141Andrè de Perretti, Jean- Andrè Legrand, Jean Boniface, Tehnici de comunicare, trad. de GabrielaSandu, Editura Polirom, Iaşi, 2001Miroiu Andrei, Radu- Sebastian Ungureanu (coord.), Manual de relaii internaionale, EdituraPolirom, Iaşi, 2006, pp. 223-255

condiii • frecventarea prelegerilor; participarea activă la cel puin 5 seminarii

criterii • numărul şi calitatea interveniilor la seminar, calitatea portofoliului de lseminar şi performana la examenul scris din sesiune.

EVALUARE forme • observaie directă la seminarii şi examen scris în sesiune



95

formulanotei finale

• (nota acordată pentru activitatea de la seminarii + nota acordată lexamenul scris din sesiune) / 2



96

DENUMIREA DISCIPLINEI GESTIONAREA IMAGINII PUBLICE COD: DA 9



SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.



DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE INTRODUCERE ÎN PUBLICITATE

OBIECTIVE Înelegerea principalelor dimensiuni ale imaginii organizaionale; Familiarizarea cu principalele strategii şi tehnici de formare şi promovare a imaginiiorganizaiei; Înelegerea sistemului principalilor indicatori utilizai în evaluarea imaginii unei organizaii; Însuşirea principiilor necesare gestionării eficiente a situaiilor de criză; Dobândirea competenelor necesare pentru a putea rezolva eficient crizele de imagine; Dobândirea competenelor necesare pentru a putea comunica în situaii de criză;

TEMATICĂ GENERALĂ

Identitate de brand, brandul instituional şi imaginea instituiei Conceptul de imagine publică: de la identitatea de brand la geneza imaginii sociale Strategii şi tehnici de construcie a imaginii organizaiei Modalităi de gestionare şi promovare a imaginii organizaiei Sistemul indicatorilor de imagine şi evaluarea imaginii sociale a unei organizaii Imaginea mediatică a unei organizaii; analiza imaginii mediatice Crizele şi impactul lor asupra imaginii unei organizaii Tipuri de crize: criza organizaională; criza de comunicare Criza mediatică; criza de imagine Analiza crizei de imagine Măsuri şi tehnici pentru rezolvarea crizelor de imagine Reguli şi strategii pentru desf ăşurarea comunicării în situaii de criză

TEMATICA

SEMINARIILOR Strategii şi tehnici de formare a imaginii organizaiei Indicatorii de imagine. Evaluarea imaginii sociale a unei organizaii Crizele şi impactul lor asupra imaginii unei organizaii Criza organizaională; criza de comunicare Criza mediatică; criza de imagine Analiza crizei de imagine; măsuri şi tehnici pentru rezolvarea crizelor de imagine Cum se realizează comunicarea în situaii de criză?

METODE DE



Cioaric, Vasile, Gestionarea crizelor de imagine, Editura Tehnica-Info, Bucureşti, Chişinău,2005. Chiciudean, Ion & oneş Valeriu, Gestiunea crizelor de imagine, Editura Comunicare.ro,Bucureşti, 2002. Haineş, Rosemarie, Imaginea instituională, Editura Tribuna economică, Bucureşti, 2003. Halic, Bogdan-Alexandru & Chiciudean, Ion, Analiza imaginii organizaiilor, Editura

Comunicare. Ro, Bucureşti, 2004. Luchian, Daniel Gh., Managementul în perioade de criză, Editura Economică, Bucureşti, 2002. Marconi, Joe, Ghid practic de relaii publice, Editura Polirom, Iaşi, 2007, pp. 83-106. Olins, Wally, Noul ghid de identitate Wolff Olins. Cum se creează şi se susine schimbarea prinmanagementul identităii, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2004. Regester, Michael & Larkin, Judy, Managementul crizelor şi al situaiilor de risc, EdituraComunicare.ro, Bucureşti, 2003.

condiii frecventarea prelegerilor; participarea activă la 4 din cele 7 seminarii;susinerea proiectului la verificarea din timpul semestrului (ca membru al uneiechipe formată din cel mult 4 studeni)

EVALUARE

criterii numărul şi calitatea interveniilor la seminar, rezultatul obinut la proiectuldin cursul semestrului şi performana la examenul din sesiune



97

forme proiect în cazul verificării pe parcurs şi examen scris în sesiune

formulanotei finale

nota finală reprezintă un produs sintetic; 50% din nota finală va fireprezentată de nota obinută la proiect; 50% va fi reprezentată de nota obinută la examenul scris din sesiune;



99

criterii numărul şi calitatea interveniilor la seminar, calitatea eseului finalforme • notarea participarii la dezbateri, sustinerea eseului

EVALUARE

formulanotei finale

(nota obinută pentru activitatea la seminar + nota obinută la sustinereaeseului) : 2

DENUMIREA DISCIPLINEI COMUNICARE POLITICĂ COD: DA 11


PE SAPTĂMÂNĂ

TOTAL ORE

SEMESTRU


INDIVIDUALĂ

NUMĂR

DE CREDITE

TIPUL DE

EVALUARE

LIMBA DE

PREDARE C S L Pr.2 1 0 0 42 108 5 MIXT ROMÂNĂ


DISCIPLINEI CONF.UNIV.DR. GHEORGHE-ILIE FÂRTE RELAII PUBLICE ŞI ŞTIINE ALE COMUNICĂRII

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE TEORIA COMUNICĂRII, INTRODUCERE ÎN ŞTIINELE POLITICE

OBIECTIVE

explicitarea conceptului de comunicare politică; înelegerea comunicării politice ca aciune colectivă complexă; cunoaşterea condiiilor de eficacitate şi eficienă ale comunicării politice;

TEMATICĂ

GENERALĂ

definirea comunicării politice ca aciune colectivă semiotică ce se realizează în contextulorganizării şi conducerii unei societăi, respectiv ca act de exercitare a puterii prin folosirea exclusivă a semnelor determinarea factorilor care intervin în comunicarea politică: agentul (sau autorul),instrumentul, contextul, impulsul intenionat, maniera de realizare şi rezultatul cunoaşterea principalilor ageni ai comunicării politice: partidele politice, instituiile şiautorităile publice, compartimentele birocratice, grupurile de presiune, mass-media şi cetăeniiconsiderai în mod individual definirea codului politic şi identificarea principalelor tipuri de mesaje politice: mesajele deinformare (titulatura, logotipul, statutul şi programul politic) şi mesajele persuasive (mesajeletransmise în cadrul programelor de audiene, discursurile politice rostite la reuniunile partidului,discursurile politice rostite la mitingurile electorale şi la alte adunări publice, sloganul politic,afişul politic, reclama politică, comunicatul de presă, interviul şi conferina de presă) conturarea contextului politic: cadrul referenial şi organizarea politică a societăii reguli ale comunicării politice valori ale comunicării politice: eficacitatea, eficiena, politeea şi moralitatea instituirea unei ordine sociale juste: rezultat ultim al comunicării politice aciuni subsumate comunicării politice: cunoaşterea contextului, asumarea unei imaginipublice, selectarea temelor de comunicare şi a mesajelor capabile să le exprime, modalizareacomunicării politice, transmiterea mesajelor şi monitorizarea rezultatelor comunicarea politică în era internetului comunicarea politică – mijloc de constituire a unei democraii participative

TEMATICA

SEMINARIILOR La seminarii vor fi aprofundate – în funcie de preferinele studenilor – teme dinbibliografia recomandată.

METODE DE



Fârte, Gheorghe-Ilie, Comunicarea politică: aspecte generale şi forme actuale, în „Argumentum“,nr. 3, 2004/2005, p. 101-146 Kaid, Lynda Lee şi Holz-Bacha, Christina, Encyclopedia of Political Communication, SagePublications, Inc., 2007 Le Seac’h, Michel, L’ État marketing. Comment vendre des idées et des hommes politiques,Editions Alain Moreau, Paris, 1981 Maarek, Philippe J., Communication et marketing de l’homme politique, deuxième édition,Litec, Paris, 2001 McNair, Brian, Introducere în comunicarea politică, Polirom Iaşi, 2007 Newman, Bruce L., Handbook of Political Communication, Sage Publications, Inc., ThousandOaks, 1999 Stoiciu, Andrei, Comunicarea politică. Cum se vând idei şi oameni, Humanitas-Libra, 2000 Thoveron, Gabriel, Comunicarea politică azi, Editura Antet, Oradea, 1996




100

criterii numărul şi calitatea interveniilor la seminar, calitatea referatului din timpulsemestrului şi performana la examenul scris din sesiune

forme observaie directă la seminarii, referat în cazul verificării pe parcurs şi examenscris în sesiune

EVALUARE

formulanotei finale

(nota obinută pentru activitatea la seminar + nota obinută la referat ++ 2 x nota obinută la examenul scris din sesiune) : 4

DENUMIREA DISCIPLINEI COMUNICARE INTERCULTURALĂ COD: DA 11



SEMESTRU


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.2 1 0 0 42 108 5 MIXT ROMÂNĂ


DISCIPLINEI PROF.UNIV.DR. NICOLAE RAMBU FILOSOFIE


OBIECTIVE

analiza conceptelor fundamentale ale domeniului formarea deprinderilor şi aptitudinilor de aplicare a acestor concepte în activitatea demanagement în relaiile publice formarea deprinderilor de apreciere a activităii de management în domeniul relaiilor publice

TEMATICĂ GENERALĂ

Introducere. Conceptul de cultură Multiculturalitatea. Interculturalitatea. Transculturalitatea. Metisajul cultural Etnocentrismul ca problemă a comunicării interculturale. Poporul – un construct cultural Alteritatea ca distană interculturală. Trei axe ale alterităii. Gramatica întâlnirii cu Celălalt Caracterul naional Percepia din perspectiva comunicării interculturale Timpul din perspectivă interculturală Modelarea culturală a gândirii Limba ca Weltanschauung Comunicarea interculturală nonverbală Geografia culturală a Europei. Declinul Occidentului Competena interculturală. Stereotipuri şi prejudecăi Şocul cultural. Transferul cultural Standarde culturale

TEMATICA

SEMINARIILOR


METODE DE PREDARE



Braudel Fernand, Gramatica civilizaiilor, Editura Meridiane, Bucureşti, 1994 Ferreol Gilles, Jucquois Guy (coord), Dicionarul alterităii şi al relaiilor interculturale, EdituraPolirom, Iaşi, 2005 Huntington Samuel, Ciocnirea civilizaiilor şi refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, 1998 Râmbu Nicolae, Tirania valorilor. Studii de filosofia culturii şi axiologie, Editura Didactică şiPedagogică, Bucureşti, 2006 Todorov Tzvetan, Cucerirea Americii. Problema Celuilalt, Editura Institutul European, Iaşi,1994.




EVALUARE

formulanotei finale




101

DENUMIREA DISCIPLINEI TEORII ALE SECULARIZĂRII COD: DA11



SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.2 1 0 0 42 108 5 C română


DISCIPLINEI LECT.UNIV.DR. ALEXANDRU TOFAN FILOSOFIE


OBIECTIVE • cunoaşterea noiunilor specifice disciplinei;• explicarea şi interpretarea unor idei, concepte filosofice, moduri de problematizare specifice

teoriilor secularizării• familiarizarea studenilor cu principalele paradigme şi teme ale teoriilor secularizării• descrierea unor modele ale constituirii spaiului public ca spaiu secularizat şi ale relaiilor

dintre instituia ecleziastică şi cea laică TEMATICĂ

GENERALĂ Secularizarea: concept politic, cultural, teologic Disputa J. Habermas – J. Ratzinger cu privire la conceptul secularizării Secularizarea şi constituirea spaiului public Religiile politice Conceptul de tolerană Pluralismul religios Resurecia religiosului în lumea contemporană Instituie laică şi instituie ecleziastică. Exemplu: problema bioeticii Cultură laică şi cultură religioasă Discuia cu privire la fundamentele religioase ale Europei Fanatismul Islamism vs. restul lumii? Ecumenismul şi tolerana Religia şi viitorul omenirii

TEMATICA

SEMINARIILOR Seminariile vor dezvolta temele cursului

METODE DE



• P. Culianu et alii, Religie şi putere, Editura Nemira, Bucureşti, 1996• J. Habermas, J. Ratzinger, Dialectica secularizării, Editura Apostrof, Cluj-Napoca, 2005• M. Juergensmeier, Terror in the mind of God, University of California Press, 2003• R. Remond, Religie şi societate în Europa, Editura Polirom, Iaşi, 2001• B. Wilson, Religia din perspectivă sociologică, EdituraTrei, 2000


criterii numărul şi calitatea interveniilor la seminar, rezultatul obinut la

verificarea din timpul semestrului şi performana la examenul finalforme examen scris în cazul verificării pe parcurs şi examen scris în sesiune

EVALUARE

formulanotei finale




102

DENUMIREA DISCIPLINEI teoria relaiilor internaionale COD: DA12



SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.2 1 0 0 42 108 5 C română


DISCIPLINEI LECT.UNIV.DR. BOGDAN ŞTEFANACHI ŞTIINE POLITICE


OBIECTIVE • cunoaşterea noiunilor specifice disciplinei;• explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a coninuturilor teoretice şi

practice ale acestei discipline;• familiarizarea studenilor cu principalele concepte, paradigme şi teme din studiul relaiilor

internaionale• dezvoltarea capacităii de analiză prin examinarea unor studii de caz relevante

TEMATICĂ

GENERALĂ 1. Curs introductiv2. Concepte şi valori fundamentale în studiul relaiilor internaionale (securitatea, libertatea,

ordinea, justiia, bunăstarea)3. Evoluia sistemului internaional. Statul şi sistemul internaional contemporan4. Puterea în relaiile internaionale (componentele puterii)

a. puterea hardb. puterea soft

5. Actori în relaiile internaionale (statele şi actorii non-statali)a. stateleb. actorii non-statali

6. Liberalismul Utopic – debutul Teoriei Relaiilor Internaionale7. Realismul în relaiile internaionale

a. Fundamentarea teoriei realisteb. Lumea realistă şi pilonii săi de susinere

8. Neoliberalismul (instituii şi interdependenă) şi Neorealismul (bipolaritate şi confruntare)9. Societatea internaională (Şcoala engleză) şi Economia Politică Internaională 10. Teoria constructivista a relaiilor internaionale11. Procesul de integrare regională: Uniunea Europeană 12. Securitatea în lumea contemporană 13. Globalizarea şi ordinea post Război Rece14. Curs final – concluzii

TEMATICA

SEMINARIILOR 1. Sistemul internaional în perioada 1900-19902. Sfârşitul Războiului Rece şi sistemul internaional după 19893. Puterea în relaiile internaionale: de la hard power la soft power4. Realismul în relaiile internaionale5. Liberalismul în relaiile internaionale6. Şcoala engleză a relaiilor internaionale şi teorii marxiste ale relaiilor internaionale7. Constructivismul şi feminismul în relaiile internaionale

METODE DE



1. Baylis, John, Smith, Steve, The Globalization of Word Politics, Oxford University Press, 20012. Bull, Hedley, Societatea anarhică. Un studiu asupra ordinii în politica mondială, Ed. Ştiina,

Chişinău, 19983. Calvocoressi, Peter, Politica mondială după 1945, Ed. All, Bucureşi, 20004. Gilpin, Robert, Economia mondială în secolul XXI. Provocarea capitalismului global, Ed.

Polirom, Iaşi, 20045. Goldstein, Joshua S., Pevehouse, Jon C., Relaii Internaionale, Ed. Polirom, Iaşi, 20086. Griffiths, Martin, Relaii internaionale. Şcoli, curente, gânditori. Ed. Ziua, Bucureşti, 20037. Guzzini, Stefano, Realism şi relaii internaionale, Ed. Institutul European, Iaşi, 20008. Kissinger, Henry, Diplomaia, Ed. All, Bucureşi, 19989. McCauley, Martin, Rusia, America şi Războiul Rece 1949-1991, Ed. Polirom, Iaşi, 1999



103

10. Miroiu, Andrei, Ungureanu, Radu-Sebastian, Manual de relaii internaionale, Ed. Polirom, Iaşi,2006

11. Morgenthau, Hans J., Politica între naiuni. Lupta pentru putere şi lupta pentru pace, Ed.Polirom, Iaşi, 2007.

12. Robert Kagan “Power and Weakness” în Policy Review, June 2002, disponibil lahttp://www.policyreview.org/JUN02/kagan.html

13. Strange, Susan, State şi piee, Ed. Institutul European, Iaşi, 199714. Waltz, Kenneth, Omul, statul şi războiul, Ed. Institutul European, Iaşi, 200115. Waltz, Kenneth, Teoria politicii internaionale, Ed. Polirom, Iaşi, 200616. Wendt, Alexander, “Anarchy is What States Make of It: the Social Construction of Power

Politics”, International Organization, Vol. 46, No. 2, Spring 199217. Zorgbibe, Charles, Construcia Europeană. Trecut, prezent, viitor, Ed. Trei, 1998




EVALUARE

formulanotei finale




104

DENUMIREA DISCIPLINEI SCRIITURĂ ÎN PR ŞI PUBLICITATE COD: DA 12



SEMESTRU


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 1 0 0 42 108 5 MIXT ROMÂNĂ GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT/ CATEDRA/ COLECTIVTITULARUL

DISCIPLINEI PROF.UNIV.DR. PETRU BEJAN FILOSOFIE

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE FUNDAMENTE ALE RELAIILOR PUBLICE; INTRODUCERE ÎN PUBLICITATE

OBIECTIVE

clarificarea aspectelor conceptuale şi metodologice presupuse de teoria şi practica scrisului asimilarea tehnicilor de redactare a documentelor cu caracter public înelegerea şi stăpânirea principalelor stiluri de scriitură în PR dezvoltarea abilităilor de comunicare în sistemul relaiilor publice

TEMATICĂ GENERALĂ

Textul – accepiuni, clasificare Scriitură şi stil Scriitura ca practică instituională Constrângeri în materie de scriitură Strategii ale seduciei/strategii ale încrederii? Modalităi ale comunicării publice Ştirea de presă. Comunicatul de presă Conferina de presă Briefing-ul de presă Dosarul de presă Alte modalităi de comunicare cu publicul Ideologii şi tehnici ale seduciei Tipologii ale înscrisurilor publicitare Exemple de scriitură publicitară

TEMATICA

SEMINARIILOR


METODE DE PREDARE



1. Bejan Petre, Teodorescu Gheorghe, Relaii publice şi publicitate, Axis, Iaşi, 20032. Coman Cristina, Relaiile publice şi mass-media, Editura Polirom, Iaşi, 20003. Cornea Paul, Introducere în teoria lecturii, Editura Minerva, Bucureşti, 19884. Goddard Angela, Limbajul publicităii, Editura Polirom, Iaşi, 20025. Lebedeva Tatiana, Arta de a seduce, Editura Institutul European, Iaşi 19996. Şerb Stancu, Relaii publice şi comunicare, Editura Teora, Bucureşti, 1999.




EVALUARE

formulanotei finale




105

DENUMIREA DISCIPLINEI ADMINISTRAIE PUBLICĂ COD:

FP4739

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE (P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

2 2 56 108 6 E Română

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA TITULARUL

DISCIPLINEI CONF. DR. VIRGIL STOICA Ştiine Politice

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Metode de cercetare în ştiinele politicePolitici publice

OBIECTIVE Identificarea şi evaluarea de către studeni a principalelor concepte şi modele ale organizăriipublice; Stabilirea limitelor interveniei publice; Analiza problematicii naturii relaiilor dintrepoliticieni şi birocrai, a resurselor de putere şi a controlului pe care fiecare categorie o poateexercita asupra celeilalte în procesul luării deciziilor;

TEMATICĂ GENERALĂ 1. Ce este sectorul public? 2. Teorii despre birocraie; 3. Funciile birocraiei; 4. Organbirocraiei. 5. Sursele puterii birocratice; 6. Controlul asupra birocraiei; 7. Instrumentele utilizate

de către administraie; 8. Administra ie publică locală TEMATICA

SEMINARIILOR /

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

1. Sursele de venit ale administraiei publice; 2. Cheltuielile administraiei publice 3.Reglementarea, subsidiile şi programele de informare ca instrumente ale administraiei publice;4. Contractarea unor servicii şi bunuri către piaa liberă, intreprinderile publice şi sistemele devouchere în asigurarea unor servicii publice; 5. Organizarea contează: The City of Chicago andthe 1995 Heat Wave; 6. Administraie şi politică: Facing the Problem of Second-hand Smoke:The Office on Smoking and Health’s Decision; 7. Managementul public: Strengthening PublicManagers in Argentina: The New Program for Government Administrators; 8. Managementulperformanei: Mayor Anthony Williams and Performance Management in Washington, DC; 9.Public versus privat în administraie: Igniting the Passions: Private vs. Public Fire Service inSuburban Phoenix; 10. Parteneriat între public şi privat în administraie: Parks and Partnershipin New York City; 11. Reglementarea: Preventing Pollution in Massachusetts: The BlackstoneProject; 12. Privatizarea: Cancun, Mexico: Water System Privatization; 13. Restructurarea:Disaster By Design: California’s Experience with Electricity Restructuring

METODE DE PREDARE Prelegerea, analiza, dezbaterea, studiul de caz.


1. Florin Bondar – 2007, Politici publice i administratie publica, Polirom, Iasi2. Adrian Miroiu (ed.) – 2000, Reforma sectorului public în România, Editura Trei, Bucureşti;3. Juraj Nemec, Glen Wright (coord.) – 2000, Finan e publice – teorie şi practică în tranzi ia

central-europeană , Editura Ars Longa, Bucureşti;4. Jan-Erik Lane – 2000, The Public Sector – Concepts, Models and Approaches, Sage, London;5. Richard J. Stillman II – 2000, Public Administration. Concepts and Cases, Houghton Mifflin

Company, New York

condiii Prezena la cel puin 50% +1 din seminarii

criteriiCunoştinele acumulate, abilitatea de a le folosi într-o situaie nouă, abilitatea de a analiza oproblemă (descompunerea acesteia în pări componente şi stabilirea de relaii între acestea);capacitatea de exprimare clară, într-o limbă română corectă.

formePrezena şi activitatea la seminarii (S);Prezentarea unui studiu de caz (SC);Rezultatul unui proiect individual (P);Eexamenul scris de la finalul semestrului (E).

EVALUARE

formula notei finaleNota finală = 10%S + 10%SC + 20%P + 60%E



106

DENUMIREA DISCIPLINEI ANTROPOLOGIE FILOSOFIC Ă COD: DA5

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL I STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE (P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt) LIMBA DE PREDARE

C S L Pr. 92 50 5 M Română

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA TITULARULDISCIPLINEI PROF.DR. DUMITRESCU MARIUS FILOSOFIEŞ I LOGIC Ă

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE

OBIECTIVE - cunoaşterea noiunilor specifice disciplinei;- explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi aconinuturilor teoretice şi practice ale acestei discipline;- familiarizarea studenilor cu principalele concepte, paradigme şi teme din cadrulantropologiei filosofice;

TEMATICĂ

GENERALĂ

1.Perspectiva pragmatică asupra antropologiei la Imm. Kant

2. Semnificaia hegeliană a ideii de libertate3. Max Scheler – despre specificul prezenei omului în lume.4. Omul între natură şi cultură 5. Perspective antropologice ale puterii


1. Conceptul de natură umană 2. Agresivitatea umană între natură şi cultură 3. Contribuii româneşti la antropologia filosofică (T. Vianu, L. Blaga, M. Ralea, M.

Eliade, E. Cioran, A. Dumitriu, C. Noica.ş.a.).

METODE DE

PREDAREprelegerea, dezbaterea unor texte ale unor autori consacrai în domeniu;


1. Balandier, Georges – Antropologie politică , Editura Amarcord, Timişoara,

1998

2. Blaga, Lucian – Aspecte antropologice, Editura Facla, Cluj, 1976

3. Carrel, Alexis – Omul, fiin a necunoscut ă , Editura TEDIT F.Z.H.,

Bucureşti

4. Cassirer, Ernst – Eseu despre om, Humanitas, Bucureşti, 1994

5. Culianu, Ioan Petru – Religie şi putere, Nemira, Bucureşti, 1996

6. Culianu, Ioan Petru – Eros şi magie în Renaştere, Nemira, Bucureşti, 1994

7. Durand, Gilbert – Ş tiin a despre om şi tradi ia, Editura Ideea Europeană,

Bucureşti, 2006

8. Eibl-Eibesfeldt, Irenäus – Agresivitatea umană , Editura Trei, Bucureşti,

1995

9. Fukuyama, Francis – Sfâr şitul istoriei ?, Editura Vremea, Bucureşti, 1994

10. Jung, Carl Gustav – Psihologie şi alchimie; Tipuri psihologice, Teora, 1996

11. Kant, Immanuel – Antropologia din perspectivă pragmatică , Editura



107

Antaios, Bucureşti, 2001

12. Lapierre, Jean – William – Via a f ă r ă stat?, Institutul European, Iaşi,1997

13. Lorenz, Konrad – Aşa - zisul r ă u. Despre istoria naturală a agresiunii,

Humanitas, Bucureşti, 1998

14. Mihu, Achim – Antropologia culturală , Dacia, Cluj – Napoca, 2002

15. Morin, Edgar – Paradigma pierdut ă : natura umană , Editura Univ. Al. I.

Cuza, Iaşi, 1999

16. Morris, Desmond – Maimu a goală , Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1991

17. Santori, Giovanni – Homo Videns – imbecilizarea prin televiziune şi post-

gândirea, Humanitas, Bucureşti, 2005

18. Van Gennep, Arnold – Totemismul starea actuală a problemei totemice,

Polirom, Iaşi, 2000

19. Vianu, Tudor – Transformă rile ideii de om, Editura Eminescu, Bucureşti,

1982

20. Zamfirescu, Vasile Dem. – Nedreptatea ontică , Editura Trei, Bucureşti,

1995

condiii- frecvenă, elaborarea unor lucrări de seminar, parcurgerea

bibliografiei, participarea la dezbateri în cadrul seminarului;

criterii

- capacitatea de sinteză a informaiilor, calitatea formulăriijudecăilor şi răspunsurilor în cadrul examinării, originalitatealucrărilor elaborate, însuşirea corespunzătoare a cunoştinelor de

specialitate;

forme - examen scris;

EVALUARE

formula noteifinale

- 50% examen; 50% activitatea de la seminar



108

DENUMIREA

DISCIPLINEI Antropologie politică COD:

ANUL DE

STUDIU RISE

I SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/ OP-opională/ F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE


SEMESTRU


INDIVIDUALA

NUMĂR

DE

CREDITE



C S L Pr. 2 2 0 0 56 M Român

ă


DISCIPLINEI PROF. UNIV. DR. ANTON CARPINSCHI Ştiine Politice

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE

OBIECTIVE cunoaşterea noiunilor specifice disciplinei; familiarizarea studenilor cu principalele concepte,

paradigme şi teme din studiul relaiilor internaionale; dezvoltarea capacităii de a comparaobservaii etnologice şi istorice în context comparativ

TEMATICĂ

GENERALĂ 1.Antropologia politică: obiectul şi metodele disciplinei;

2.Istoria antropologiei politice: curente şi şcoli de gândire3.Politicul ca fapt social şi realitate antropologică 4.Fundamentele antropologice ale puterii politice

TEMATICA


LABORATOR

1. Constituirea antropologiei politice2. Metode şi paradigme ale antropologiei politice3. Principalele modalităi de înelegere a lumii proprii omului arhaic. Mit, structură şi

sanciuni sociale4. Studiul antropologic al organizării statale5. Antropologiaşi înelegerea complexităii socialului6. Religie, putereşi politică 7. Relaii de rudenie şi forme de manifestare a puterii8. Miturişi ritualuri în viaa politică actuală 9. Statul tradiional şi procesul de modernizare10. Familia, corporaiile şi noua structură socială

11. Rol şi status în societăile contemporane12. Perspective antropologice asupra multiculturalismului contemporan13. Zone de limită ale aciunii politice14. O abordare antropologică a stratificării şi inegalităii

METODE DE

PREDAREExpunerea, dezbaterea şi problematizarea


Georges Balandier, Antropologie politică ,Editura Amacord, Timişoara,1998Anton Carpinschi, Cristian Bocancea, Ş tiin a politicului, Editura Universităii „Al. I. Cuza”,

Iaşi, 1998Pierre Clastres, Societatea contra statului, Bucureşti, Editura Ararat, 1995Marie-Odile Geraud Olivier Leservoisier, Richard Pottier, No iunile cheie ale etnologiei.

Analize şi texte, Polirom, 2001

Jean-William Lapierre, Via a f ă r ă stat?, Institutul European, Iaşi, 1997Edgar Morin, Paradigma pierdut ă : natura umană , Editura Universităii Al. I. Cuza Iaşi, Iaşi, 1999

condiiicriterii

formeLucrare de seminar, prezentare de referate, participare la dezbateri şi examenul oral dinsesiune

EVALUARE

formula noteifinale

50% nota obinută la seminar50% nota obinută la examen



109

DENUMIREA

DISCIPLINEI ANTROPOLOGIE POLITICĂ

COD:

ANUL DE

STUDIU 3 SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/ OP-opională/ F-

facultativă)OP

NUMĂRUL ORELOR


ORE

SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE (P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen,

M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.2 2 56 5 E Română


DISCIPLINEI PROF. DR. ANTON CARPINSCHI de Ştiine Politice

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE -

OBIECTIVE Familiarizarea cu noiunile specifice disciplinei; familiarizarea cu principalele paradigmeşi teme de studiu ale antropologiei politice; dezvoltarea capacităii de a analizaobservaiile etnologice şi istorice în context comparativ.

TEMATICĂ

GENERALĂ Antropologia politică: coninutul şi metodele disciplinei

Istoria antropologiei politice: marile curente şi şcoli de gândirePoliticul şi statutul anthropologic al realităii.Fundamentele antropologice ale puterii politice.

TEMATICA


LABORATOR

Seminar introductiv. Antropologie, etologie, sociobiologie şi biopolitică. Cultură şinatură, etnie şi etnocentrism, rasă şi istorie. Constituirea antropologiei politice. Obiectulşi metodele antropologiei politice. Funcionalismul, culturalismul şi structuralismul.Evoluionism şi ficiuni politico-antropologice. Relaiile de rudenie, stratificarea socială şiputerea politică. Societatea împotriva statului. Societatea f ără stat? Societăilesegmentare. Religia şi puterea politică. Statul tradiional şi procesul de modernizare.Modernizarea în Europa de Est. Studiul antropologic al comunităilor urbane occidentale.Identitatea de gen şi raporturile politice: dominaia masculină Antropologia economică şiinterpretarea antropologică a ecologiei. Concluzii: relevana politică a conceptelorantropologice.

METODE DE PREDARE Prelegerea, dezbaterea.BIBLIOGRAFIE (SELECTIV)

Georges Balandier, Antropologie politică ,Editura Amacord, Timişoara,1998. AntonCarpinschi, Cristian Bocancea, Ş tiin a politicului, Editura Universităii „Al. I. Cuza”,Iaşi, 1998. Pierre Clastres, Societatea contra statului, Bucureşti, Editura Ararat, 1995.Marie-Odile Geraud Olivier Leservoisier, Richard Pottier, No iunile cheie ale etnologiei.Analize şi texte, Polirom, 2001. Jean-William Lapierre, Via a f ă r ă stat?, InstitutulEuropean, Iaşi, 1997. Edgar Morin, Paradigma pierdut ă : natura umană , EdituraUniversităii Al. I. Cuza Iaşi, Iaşi, 1999

condiii Participarea activă la seminarii şi parcurgerea bibliografiei obligatorii.

criteriiCunoaşterea coninutului didactic predat în timpul cursului; capacitatea de aanaliza în mod critic cunoştinele asimilate; prezena unei activităi susinute întimpul seminariilor; lectura bibliografiei obligatorii

forme Evaluarea continuă a participării la prezentarea temelor de seminar în cursulsemestrului (inclusiv redactarea unui eseu); examen oral la finalul acestuia.

EVALUARE

formula noteifinale

50% (evaluarea activităii din timpul seminariilor) + 50% (examen scris)



110

DENUMIREA DISCIPLINEI APLICAII ALE SEMIOTICII ÎN RP ŞI PUBLICITATE COD: DO 7

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI OBLIGATORIE

NUMĂRUL ORELORPE SAPTĂMÂNĂ TOTAL ORE

SEMESTRU

TOTAL OREACTIVITATEINDIVIDUALA

NUMĂRDE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE

LIMBA DEPREDARE


GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA TITULARULDISCIPLINEI PROF. UNIV. DR. TRAIAN D. STANCIULESCU ŞTIINE ALE COMUNICĂRII


OBIECTIVE

• asimilarea unui sistem adecvat de concepte din domeniul semioticii• redefinirea din perspectiva semiotică a principiilor comunicării şi relaiilor publice• prezentarea principalelor instrumente ale metodologiei semiotice,în scopul aplicării lor la domeniul comunicării publice şi al relaiilor publice• însuşirea deprinderilor necesare analizei complexe a oricărui tip de semioză dindomeniul CP şi RP

TEMATICĂ GENERALĂ

• homo significans , de la natură la cultură; despre triada semn, semioză, semiotică • definiii şi modele ale semnului: nivele de maturizare, structură şi funcionalitate• semioza: informaie şi comunicare, modele de analiză a situaiilor de CP şi RP• temeiuri onto-logice ale comunicării prin limbaj nonverbal: aplicaii în doemniul CP şi RP

• performane ale comunicării prin limbaj verbal în RP• virtui şi limite ale discursului semiotic specific CP şi RP• semiotica, metodologie generală de analiză structurală, triadică, situaională • fundamentele CP în perspectiva metodologiei semiotice: concepte, principii, legi• fundamentele RP în perspectiva analizei semiotice: o redefinire situaională • strategii sinergice de persuadare / manipulare în domeniul CP şi RP, publicităii• domenii eseniale ale CP şi RP: de la artistic la politic (asumări semiotice)• CP şi RP: premise pentru o ştiină a comuniunii umane


La seminarii vor fi particularizate temele generale prezentate la curs, prin aplica iiprecum: • dificultăi de comunicare şi rezolvarea lor; • semiotica limbajului gestual; • dela limbajul privirii la limbajul vorbirii; • semiotica minciunii; • semiotica manipulării publice;• semiotica conflictului public; • semiotica discursului politic; • semiotica discursului

publicitar; • mass media si comunicarea strategică; • antrenamentul comunicării; etc.METODE DEPREDARE

• expunere, problematizare, conversaia euristică, analiză studii de caz• prezentarea coninutului prelegerilor cu mijloace video-audio


Klinkenberg, Introducere în semiotic ă, Polirom, 2003.McQuail, Denis, Comunicarea , Institutul European, Iaşi, 1999.Newsom, Doug, Totul despre rela iile publice , Editura Polirom, Iaşi, 2003Stănciulescu, T. D., La început a fost semnul , Performantica, 2004.Stănciulescu, T. D., Semiotic ă aplicat ă la rela ii publice , CURS IDD, UAIC, 2004;Stănciulescu, T. D., Semiotica iubirii. Ini iere în ştiin a comuniunii , Performantica, 2007.

condiii • frecventarea orelor de curs şi de seminar; participarea activă la cel pui8 seminarii

criterii• numărul şi calitatea interveniilor de la curs şi seminar, • calitatea lucrăraplicative realizate acasă ; • rezultatul obinut la lucrarea scrisă din sesiune

forme • observaie directă la seminarii + probe scrise / întrebări de opinie la curşi seminar + lucrare examen scris în sesiune

EVALUARE

formulanotei finale

• nota acordată pentru activitatea de la seminarii / curs + nota obinutpentru lucrarea aplicativă + nota de la examenul scris) : 3



111

DENUMIREA DISCIPLINEI STRATEGII PERSUASIVE COD:

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI OPTIONALĂ


SEMESTRU

TOTAL OREACTIVITATE

INDIVIDUALA

NUMĂRDE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE

LIMBA DEPREDARE

C S L Pr

2 1 0 0 42 84 5 MIXT ROMÂNĂ



OBIECTIVE

• definirea şi asimilarea unui sistem strategii de persuadare în comunicarea umană • particularizarea strategiilor persuasive la câteva domenii de maxim interes(comunicare publică / mass media, PR, reclamă etc.)• determinarea şi asumarea sistemului de norme axiologice specifice utilizăriistrategiilor persuasive în domeniile implicate

TEMATICĂ GENERALĂ

• persuadarea, ştiină a modelării liberului arbitru; • persuasiune şi manipulare, între a crede şia (nu) şti; • disfuncii şi impasuri majore ale comunicării: de la gândirea negativă la conflict

etc.; • strategii practice şi analitice de depăşire a tensiunilor în comunicare:de la psihanaliză la gândirea pozitivă, de la semiotică la “monografia polară”; • programareaneuro-lingvistică (NLP): strategie (non)verbală de persuadare subliminală; • intracomunicarea, intercomunicarea, transcomunicarea: tehnici de autoarmonizare, eficienalui “a porni de la celălalt”, comuniunea sau dincolo de graniele individualităii; • aplicaii aleNLP în afaceri, relaii publice, mass media etc. ; • analiza tranzacională: roluri sugestive încomunicarea eficientă; • tehnici de persuasiune şi manipulare aplicate în relaiile denegociere; • alte tehnici (auto)sugestive utilizare în comunicare: silva, mind control, terapiacognitivă, etc.; • strategii creative în CP si PR: despre know-how-ul succesului.

TEMATICA

SEMINARIILOR La seminarii vor fi particularizate temele generale prezentate la curs, prin aplica iiprecum: • studiul situaiilor particulare de (non)comunicare în CP, RP etc.; • aplicaii şistudii de caz: prezentare / interpretare de filme; • exerciii de aplicare a strategiilor

persuasive în mass media şi publicitate; • tehnici de persuadare / manipulare aplicate îndomeniul politic, economic, cultural-ştiinific; • dincolo de propagandă: despre demitizareaunor mituri ale mileniului trei.

METODE DEPREDARE



Steve Andreas, Charles Faulkner, NLP şi succesul , Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2006Eric Berne, Jocuri pentru adul i , Buc., Amaltea, 2002.Charles Larson, Persuasiunea. Receptare şi responsabilitate , Editura Polirom, Iaşi, 2003.R. de Lassus, Programarea neuro-lingvistic ă şi arta comunic ării , Teora, Bucureşti, 2004.Alex Mucchielli, Arta de a influen a: analiza tehnicilor de manipulare , Editura Polirom, IaşiIon-Ovidiu Pânişoară, Comunicarea eficient ă, Editura Polirom, Iaşi, 2004.Stănciulescu, T. D., Semiotica iubirii. Ini iere în ştiin a comuniunii , Performantica, 2007.

condiii•

frecventarea orelor de curs şi de seminar; participarea activă la cel pui7 seminarii

criterii• numărul şi calitatea interveniilor de la curs şi seminar, • calitatea lucrăraplicative realizate acasă ; • rezultatul obinut la discuia / colocviul disesiune

forme • observaie directă la seminarii + probe scrise / întrebări de opinie la curşi seminar + susinerea unei lucrări aplicative în sesiune

EVALUARE

formulanotei finale

• nota acordată pentru activitatea de la seminarii / curs + nota obinutpentru lucrarea aplicativă susinută / 2



112

DENUMIREA DISCIPLINEI SEMIOLOGIA CULTURII COD: DO 7

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL I STATUTUL DISCIPLINEI OBLIGATORIE


SEMESTRU

TOTAL OREACTIVITATE

INDIVIDUALA

NUMĂRDE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE

LIMBA DEPREDARE




OBIECTIVE

• Cursul propune: (1) abilitarea masteranzilor în utilizarea metodologiei semioticepentru interpretarea diferitelor tipuri de discurs / text cultural; (2) asumarea metodologieisemiotice la interfaa sa cu metodele specifice altor demersuri interpretative(hermeneutic, filosofic, social-politic, psiho-lingvistic, jurnalistic, artistic etc.); (3)prefigurarea diversele situaii de comunicare cu care studenii / absolvenii s-ar puteaconfrunta.

TEMATICĂ GENERALĂ

(1) Virtui şi limite ale teoriei semnelor şi organonului semiotic: o sinteză necesară; (2)Metodele analizei semiotice, între cantitativ şi calitativ, analitic şi sintetic; (3) Tipuri dediscurs cultural-simbolic: o recuperare semiotico-hermeneutic ; (4) Arhetipuri ale

discursului magico-ritualic: de la intuiia arhaică la raiunea ştiinifică; (5) Lecturi semio-logice ale discursului mitic: de la mitul crea iei lumii la mitul revoluiei sociale; (6) Asumărisemiotice ale discursului religios: pledoarie pentru unitatea spiritului omenesc; (7)Orizonturi semiotice ale discursului filosofic: metamorfozele limbajului, de la natură lacultură; 8) Semiotica discursului artistic: o viziune neconvenională asupra “principiuluiplăcerii”; 9) De la morfologia basmului la naratologie: resurse semio-logice aletextualităii; (10) Semiotica discursului ştiinific: paradigmele Mileniului Trei; (11) “Sinergiaesenială”: cultura ca sistem de semne; (12) Repere pentru o disciplină integratoare:“semiologia iubirii”.


Se stabileşte prin corelarea aplicaiilor cu subiectele tematice ale cursului, prin definireaunei teme de cercetare practică unică pe întreg parcursul semestrului

METODE DEPREDARE



Deely, John, Bazele semioticii , Editura All, Bucureşti, 1997.Eco, Umberto, Tratat de semiotic ă general ă, ESE, Bucureşti, 1982.Lotman, I., Tipologia culturiiStnciulescu, Traian D. La început a fost semnul , Performantica, 2004.Stnciulescu, Traian D. Semiotics of light: an integrative approach to human archetypal

roots, Editura Cristal-Concept, Iaş, 2004.

condiii • frecventarea activă a orelor de curs / seminar (cel puin 7 seminarii)

criterii• numărul şi calitatea interveniilor de la curs şi seminar, • calitatea lucrăraplicative realizate acasă ; • rezultatul obinut la lucrarea scrisă din sesiune

forme • observaie directă la seminarii + probe scrise / întrebări de opinie la curşi seminar

EVALUARE

formulanotei finale

• nota acordată pentru activitatea de la seminarii / curs + nota obinutpentru lucrarea aplicativă / 2



113

DENUMIREA DISCIPLINEI FILOSOFIA CREA IEI COD: DO 7

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI OBLIGATORIE


SEMESTRU

TOTAL OREACTIVITATE

INDIVIDUALA

NUMĂRDE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE

LIMBA DEPREDARE

C S L Pr

2 1 0 0 42 84 5 MIXT ROMÂNĂ



OBIECTIVE

Cursul îşi propune să contribuie la formarea unei viziuni integratoare cu privire universul creaiei cosmice şi al creaiei umane, la consolidarea unor corecte şi eficientedeprinderi de cunoaştere şi cercetare ştiinifică, printr-o dublă activitate: (a) teoretică, prinasumarea sistematică a principalelor dimensiuni ale demersului creator; (b) aplicativă,prin formarea deprinderilor de asumare critică a informaiilor, a lecturilor şi prin realizareaunor lucrări cu un anumit grad de originalitate.

TEMATICĂ GENERALĂ

(1) Pledoarie pentru o filosofie a creaiei: ipostaze conceptual-integratoare; (2) Situaia de"comunicare creatoare": o metodologie insuficient valorizată; (3) Ipostaze ale creaiei lumii:de la discursul mitico-religios la discursul ştiinific; (4) Modelări culturale ale relaieigîndire-limbaj creator: fundamentele creativităii în orizontul ştiinei complexităii; (5)Perspectiva teoriei informaiei: structuri sistemice ale "universului de creaie", legi ale"devenirii creatoare"; (6) Perspectiva teoriei comunicării: de la modelul "3P" + "3R" lamodelul “grafului semiotic”; (7) Omul, “fiină vibratilă”: creator şi produs al culturii;Procesul creator, între tradiie şi inovaie: explicaii ale logicii “rezonanei creatoare”; (8)Produsul de creaie: sugestii pentru un posibil model axiologic. Contextul logic şi istoric alcăutării creative; (9) Determinări social-istorice ale euristicului. Creaie şi socializareperformantă. Modelări predictive ale euristicului; (10) De la lumină la iluminare:dimensiuni (non)standard ale creaiei de geniu. (11-13) Strategii de educare şi stimulare acreativităii: aplicaii posibile, de la know what la know how; (14) Fundamente ale valoriietnice: arhetipuri ale creaiei româneşti.


Presupune realizarea unor aplicaii de analiză şi construcie practică correlate cu tematicacursului

METODE DEPREDARE



Isac, V., Stănciulescu, T.D., Fundamentele valorii. Arhetipuri ale spiritului romanesc (încolaborare cu V. Isac), Editura Performantica, Iaşi, 2006.

Moraru, Ion, Ş tiin a şi filosofia crea iei , EDP, Bucureşti, 1995.Roşca, Al., Creativitatea general ă şi specific ă, Editura Ştiinifică, Bucureşti, 1981.Rusu, Liviu, Eseu despre crea ia artistic ă, ESE, cureşti, 1989.Stănciulescu, Traian D., Miturile crea iei - lecturi semiotice , Performantica, Iaşi, 1995.Stănciulescu, Traian D. Tratat de creatologie , coordonator, Performantica, Iaşi, 1998.Stănciulescu, Traian D. Introducere în filosofia crea iei umane, Junimea, Iaşi, 1999.

condiii • frecventarea activă a orelor de curs / seminar (cel puin 7 seminarii)

criterii• num

ărul

şi calitatea interven

iilor de la curs

şi seminar, • calitatea lucr

ăr

aplicative realizate acasă ; • rezultatul obinut la lucrarea scrisă din sesiune

forme • observaie directă la seminarii + probe scrise / întrebări de opinie la curşi seminar

EVALUARE

formulanotei finale

• nota acordată pentru activitatea de la seminarii / curs + nota obinutpentru lucrarea aplicativă / 2



114

DENUMIREA DISCIPLINEI ASISTENA SOCIALĂ A PERSOANELOR DEVIANTE COD:


NUMĂRUL ORELOR PE


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr. 2 2 56 94 6 M ROMÂNĂ

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA TITULARULDISCIPLINEI LECTOR DR. MARIA SANDU

SOCIOLOGIE ŞI ASISTENĂ SOCIALĂ


SOCIOLOGIA DEVIANEI

OBIECTIVE 1. Oferirea unor modele explicative asupra devian ei, delincven e ş infrac ionalit ă iii îngeneral, şi asupra delincven ei juvenile în special

2. Relevarea impactului diverselor forme de reacie socială în ceea ce priveşte controluldevianei, delincvenei şi infracionalităii.

3. Familiarizarea cu rolul, func iile şi principalele tipuri de activit ă i din cadrul sistemului deprotec ie şi asistenă socială a minorilor delincven i, precum şi din cadrul sistemului de

reintegrare socială şi supraveghere a persoanelor care comit infrac iuni.4. Abordarea şi descrierea unor forme şi tipuri institu ionale de asistenă psihosocială asigurată persoanelor care comit infrac iuni, precum şi victimelor acestora.

TEMATICĂ GENERALĂ I. Deviană, delincvenă şi infracionalitate – analiză conceptuală

II. Reacia socială cu privire la fenomenul devianei – modele de reacie socială. Probaiunea –formă modernă de reacie socială şi protecie comunitară III. Forme de protecie şi asistenă socială a persoanelor care manifestă comportamendeviant şi delincvenional

• Strategii de prevenire a fenomenului devianei sociale • Intervenia psihosocială specializată judiciară şi extrajudiciară

IV. Asistena psihosocială în cadrul sistemului de probaiune şi a sistemului penitenciar• Asistena psihosocială penală. Asistena psihosocială post-penală

TEMATICASEMINARIILOR /

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

1. Evaluarea psihosocială a persoanelor care comit acte antisociale2. Programe de consiliere3. Programe de lucru cu grupul4. Programe comunitare

METODE DE

PREDAREPrelegerea, dezbaterea, problematizarea, jocul de rol, oferirea de exemple din practică, elaborareaunor proiecte de prevenie şi intervenie


1. Durnescu, Ioan, Asisten a socială în penitenciar , Polirom, 2009.3. Miftode Vasile (coord.), Sociologia popula iilor vulnerabile. Teorie şi metod ă , Ed. Universităii “Al. I.Cuza”, Iaşi, 2004.4. Neamu, Cristina, Devian a şcolar ă . Ghid de interven ie în cazul problemelor de comportament ale elevilor , Polirom, Iaşi, 2003. 5. Poledna, Sorina (coordonator), Modalit ă i de interven ie psiho-socială în activitatea de proba iune, PresaUniversitară Clujeană, 2002.6. Sandu Maria, Cercetarea criminologică între practica şi politica anticriminal ă, în Revista de Cercetare şiIntervenie Socială nr. 19/2007, Iaşi, 2007.7. Sandu, Maria, Asisten a socială a persoanelor deviante, curs, în Asistenă socială, anul III, sem1, I.D., Editura Universităii “Al. I. Cuza” Iaşi, 2008.8. Sandu, Maria, Proba iune şi protec ia victimei în cadrul reformei penale din România, în«Analele Universităii “Al. I. Cuza”» Iaşi, 2004.

condiiiPrezena la curs şi seminar; activitatea de laborator – susinerea referatelor şi proiectelor; studiuindividual

criterii Calitatea proiectelor şi a prezentării acestora; calitatea tezei scriseforme Activitatea de laborator şi examen scris

EVALUARE

formula notei finaleVITATEA DE LABORATOR – 50% ; EXAMEN SCRIS – 40%; PUNCTAJFICIU – 10%.



115

Denumirea disciplinei CONSTRUCTIE EUROPEANA Codul

disciplinei

Anul de studiu III Semestrul II Tipul de evaluare finală (E/V) E2Regimul disciplinei (Ob, Op, F) Ob Nr. de

credite5

Total ore din planul de învăământ 42 Totalul ore studiuindividual

70 Total ore pe semestru 112

Titular curs Titular seminar / lucrări practiceTitularul disciplinei( grad didactic şi ştiinific,nume, prenume)

Conf. univ. dr. Mioara Nedelcu Preparator Simona Vrânceanu

Colectivul de specialitate RISE

Competene generale (competenele generale sunt menionate în fişa specializării)1. Cunoaştere, înelegere, explicare şi interpretare:

- cunoaşterea noiunilor specifice disciplinei;- explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a coninuturilor teoretice şipractice ale acestei discipline;- familiarizarea studenilor cu principalele concepte, paradigme şi teme referitoare laconstructia europeana

2. Instrumental-aplicative :- utilizarea adecvată a noiunilor specifice;- studii de caz

Competene

specificedisciplinei

3. Atitudinale:- însuşirea conceptelor fundamentale referitoare la: paradigma politică, istorică

si culturală a constructiei europene, obiectivele unificării europene, cadrul

instituional al Uniunii Europene;- cunoaşterea particularităilor proiectului constructiei europene;- formarea deprinderilor de a analiza modul de organizareşi scopul constructiei

europene;- formarea abilităilor de cercetare ştiinifică.

NUMĂRUL TOTAL DE ORE (PE SEMESTRU) DIN PLANUL DE ÎNVĂĂMÂNTTotal C S LP

56 28 28 -



116

Coninutul disciplineiTematică curs Tematică seminar / lucrări practice

Tematică generală

I. Unitatea europeana – conceptii si personalitati

II. Divizarea Europeei postbelice. Aliantele

militare

III. Programul Reconstructiei Europene

IV. Consiliul Europei si Conventia Europeana deAparare a Drepturilor Omului si a Libertatilor

Fundamentale

V. Constituirea comunitatilor europene. Tratatele

de la Roma

VI. Reformarea Comunitatii Economice si

inceputurile cooperarii politice

VII. Crearea spatiului Schengen

VII. Actul Unic European si realizarea Pietei

Unice

VIII. De la Comunitatea Europeana la Uniunea

Europeana: Tratatul de la Maastricht

IX. Aprofundarea procesului integrarii prin

Tratatul de la Amsterdam

X. Tratatul de la Nisa si Declaratia de la Laeken

XI. Etapele extinderii Comunitatii

Europene/Uniunii Europene si problemele

integrarii

XII. Grupurile politice din Parlamentul European

XIII. Sistemul european al grupurilor de interese

XIV. Avatarurile adoptarii unei Constitutii

europene. Tratatul de la Lisabona. Perspectivele

unor noi extinderi

I. Prezentarea tematicii seminarului şi abibliografiei. Chestionar de evaluareiniială.II. Stat, naiune, suveranitate. De lanaionalism la “europenizare”. III. Nevoia unei construcii

europene: paradigma istorică,paradigma culturala, paradigmapolitica.IV. Repere spaio – temporale aleconstruciei europene. V. Obiectivele unificării europene.Metoda. Actorii şi rolul lor încontrucia europeană. VI. Cadrul instituional – instituiileUniunii Europene şi rolul lor. VII.Comisia Europeană. ParlamentulEuropean. Consiliul European.

VIII. Tratatele Uniunii Europene –Paris, Roma, Actul Unic European. IX. Tratatele Uniunii Europene –Maastricht, Amsterdam, Nisa. X. Identitate naională versusidentitate europeană. XI. Procesul de aderare al Românieila Uniunea Europeană. XII. Aderearea României la UE şi

calea „spinoasă” a integrării.

XIII. Aderearea României la UE şi

calea „spinoasă” a integrării.

XIV. Construcia europeană,încotro???



117

Bibliografieobligatorieselectivă

ANDREESCU, Gabriel, SEVERIN, Adrian, MOISA, Sorin, Un concept românesc

privind viitorul Uniunii Europene, Editura Polirom, Iaşi, 2001

ANGELESCU, Coralia, Optiuni strategice de dezvoltare a economiei românesti,

Editura ASE, Bucuresti, 2004

AVRAM, Ion, Uniunea Europeana si aderarea Romaniei, Editura Sylvi, Bucuresti,

2001

BARBULESCU, Iordan Gheorghe, Uniunea Europeana. Politicile extinderii,

Editura Tritonic, Bucuresti, 2005

BÂRZEA, Cezar, Politicile si institutiile Uniunii Europene, Editura Corint,

Bucuresti, 2001

BERSTEIN, Serge, MILZA, Pierre, Istoria Europei, vol. I-V , Editura Institutul

European, Iasi, 1997-1998

BOOKER, Christopher, NORTH, Richard, Uniunea Europeana – marea amagire,

istoria secreta a constructiei europene, Editura Antet XX Press, Bucuresti, 2004

BULEI, Ion, Scurta istorie a romanilor, Editura Meronia, Bucuresti, 2004

CALVOCORESSI, Peter, Europa de la Bismark la Gorbaciov, Editura Polirom, Iaşi,

2003

CONSTANTIN, Valentin, Documente de baza ale Comunitatii si Uniunii Europene,

ed. II , Editura Polirom, Iasi, 2002

COUDENHOVE - KALERGI, NIKOLAUS, Richard, Pan – Europa. Dedicat ă

tineretului Europei, Editura Pro Europa, Tîrgu-Mureş, 1997

COURTY, DEVIN, Guillaume, Constructia europeana, Editura Coresi, Bucureşti,

2003

CREMONA, Marise, The enlargement of the European Union, Oxford, 2003

DIACONESCU, Mirela, Economie europeana, Editura Uranus, Bucuresti, 2004

DIACONU, Nicoleta, Sistemul institutional al Uniunii Europene, Editura Lumina

Lex, Bucuresti, 2001

Documente de bază ale Comunit ă ii şi Uniunii Europene, Editura Polirom, Iaşi, 1999

DOBRE, Ana, Maria, COMAN, Ramona, România şi integrarea europeană , EdituraInstitutul European, Iaşi, 2005



118


DRAGOŞ, Dacian, Cosmin, Drept comunitar European, Edit.Accent,Cluj-Napoca,

2003

FABBRINI, Sergio, Democracy and federalism in the European Union and the

United States : exploring post-national governance, London, 2005

FERREOL, Gilles (coord.), Dictionarul Uniunii Europene, Editura Polirom, Iasi,

2001

FISICHELLA, Domenico, Ş tiin a Politică . Probleme, concepte, teorii, Editura

Polirom, Iasi, 2001

FONTAINE, Pascal, Constructia Europeana de la 1945 pana in zilele noastre,

Editura Institutul European, Iaşi, 1998

FRUNZETI, Teodor, ZODIAN, Vladimir (coord.), Humea 2005. Enciclopedia

Politică şi Militar ă (Studii strategice şi de securitate), Editura Centrului Tehnic –

Editorial al Armatei, Bucureşti, 2005

FUEREA, Augustin, Institutiile Uniunii Europene, Editura Universul Juridic,

Bucuresti, 2002

GHICA, Luciana-Alexandra (coord.), Enciclopedia Uniunii Europene, Editura

Meronia, Bucuresti, 2007

GOODMAN, S.F., The European Union, Third Edition, MacMillan Press, LTD,

1996

GREENWOOD, Justin, Interest Representation in the European Union, Palgrave,

MacMillan Press, LTD, 2003

GYEMANT, Ladislau, Preistoria constructiei europene, Editura Fundatiei pentru

Studii Europene, Cluj-Napoca, 1999

HELD, David, Democratia si ordinea globala : de la statul modern la guvernarea

cosmopolita, Editura Univers, Bucuresti, 2000

HEN, Christian, LÉONARD, Jacques, Uniunea Europeana, ed. X., Editura C.N.I.

"Coresi", Bucuresti, 2003

HERMET, Guy, Istoria natiunilor si a nationalismului în Europa, Editura Institutul

European, Iasi, 1997

HOOGHE, Liesbet, MARKS, Gary, Multi-level governance and Europeanintegration, Lanham, 2001

Analiza si evaluarea evolutiilor în plan economic, social, legislativ si institutional în

cazul noilor state membre ale UE , Institutul European din România, Bucuresti, 200



119


IVAN, Adrian, Liviu, Statele Unite ale Europei, , Editura Institutul European, Iasi,

2007

LEONARD, Dick, Ghidul Uniunii Europene, Editura Teora, Bucuresti, 2001

LIJPHART, Arendt, Modele ale democra iei, , Editura Polirom, Iasi, 2000

LUZELER, Paul, Michael, Europa după Maastricht. Perspective americane, şi

europene, Editura Institutul European, Iasi, 2004

MAGNETTE, Paul, Europa politica : cetatenie, constitutie, democratie, Editura

Institutul European, Iasi, 2003

MAGNETTE, Paul, Le régime politique de l'Union européenne, Paris, 2003

MARINAS, Laura (coord.), Sistemul de guvernare al Uniunii Europene, Editura

Luceafarul, Bucuresti, 2003

MILLER, Davis (coord.), Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura

Humanitas, Bucuresti, 2000

Morreau, Defarges, Phillipe, Institu iile Europene, Editura Amacord, Timişoara,

2002

MORIN, Edgar, Gândidnd Europa, Editura Institutul European, Iaşi, 2008

NECULAU, Adrian, Noi si Europa, Editura Polirom, Iaşi, 2003

NEDELCU, Mioara, Construc ia Europeană . Procese şi etape, Editura Tipo

Moldova, Iaşi, 2008

Nicoll, William, Sir, Salmon, Trevor C., Understanding the European Union, Person

Education, Limited, Essex, England, 2001

PASCARIU, Gabriela, Carmen, Uniunea Europeana, politici si piete agricole,

Editura Economica, Bucuresti, 1999

PAUN, Ciprian, Adrian, Die Unionsbuergerrechte (Drepturilor cetatenilor Uniunii

Europene), Cluj-Napoca: Editura Presa Universitara Clujeana, 2003

PAUN, Nicolae, PAUN, Ciprian, Adrian, Istoria constructiei europene, Editura Efes,

Cluj-Napoca, 2000

PAUN, Nicolae, PAUN, Adrian, Ciprian, COMANESCU, Albu, Radu, Institutiile

Uniunii Europene, Editura Fundatiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2004

PELKMANS, Jacques, Integrarea Europeana : metode si analiza economica, ed. II,Editura Institutul European din România, Bucuresti, 2003

PETERSON, John, SHACKLETON, Michael, The institutions of the European

Union, Oxford, 2002



120


PHILIP, P. si colab., Politica Agricola Comuna-consecinte asupra României, Studiul

2, Institutul European din România, Bucuresti, 2002

Planul National de Dezvoltare 2007-2013, Ministerul Integrarii Europene

POLADIAN, Simona, ALBU, Cornel, ANDREESCU, Eugen (coord.), Reforma

interna a Uniunii Europene, Centrul de Informare si Documentare Economica,

Bucuresti, 2003

PROFIROIU G., Marius, Alina, Introducere în realitatile europene, Editura

Economica, Bucuresti, 2000

PROFIROIU, Marius; POPESCU, Irina, Politici europene, Editura Economica,

Bucuresti, 2003

RIFKIN, Jeremz, Visul european. Despre cum, pe t ă cut, Europa va pune în umbr ă

“visul american”, Editura Polirom, Iasi, 2006

ROTH, Francois, Inventarea Europei, Editura Institutul European, Iasi, 2007

SMITH, Karen E., Politica externă a Uniunii Europene, Editura Trei, Bucuresti,

2004

STOICA, Camelia, Libera circulatie a persoanelor în Uniunea Europeana, Editura

Oscar Print, Bucuresti, 2001

Tratatul privind aderarea României la Uniunea Europeană , Editura All Beck,

Bucuresti, 2005

WIENER, Antje, DIEZ, Thomas, European integration theory, Oxford, 2004

ZĂPÂRAN, Liviu, Petru, Construc ia europeană , Editura Imprimeriei de Vest,

Oradea, 2000

ZORGBIBE, Charles, Constructia europeana : trecut, prezent, viitor , Editura Trei,

Bucuresti, 1998

ZORGBIBE, Charles, Le monde depuis 1945, Presses Universitaires de France,

Paris, 1980

ZORGBIBE, Charles, L’Apres-guerre froide dans le monde, Presses Universitaires

de France, Paris, 1993

La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea exprimată în %

{total = 100%}•••• Media notelor acordate la seminar / lucrări practice 10•••• Notele obinute la testele periodice sau pariale •••• Nota acordată pentru frecvena şi conduita la activităi 10•••• Notele acordate pentru referate, eseuri, traduceri, studii de caz … 10



121

•••• Notele acordate pentru participarea la cercuri ştiinifice şi/sau laconcursuri profesionale

•••• Nota acordată la examinarea finală 70•••• Alte note

Cerine minime de promovare (pentru nota 5) :-minim 4 la examinarea finală la care se adaugă 1punct pentru îndeplinirea în proporie de 50 % aactivităilor de la seminar;

Cerine maxime de promovare (pentru nota10) :-punctaj maxim pentru activitatea din timpulanului (seminar);-punctaj maxim pentru lucrarea scrisă la

examenul final. Estimai timpul total (ore pe semestru) al activităilor de studiu individual pretinse studentului(completai cu zero activităile care nu sunt cerute)1. descifrarea şi studiul notielor de curs 5 8. pregătire prezentări orale 32. studiu după manual, suport de curs 8 9. pregătire examinare finală 83. studiul bibliografiei minimale indicate 6 10. consultaii 14. documentare suplimentară în bibliotecă 6 11. documentare pe net 65. activitate specifică de pregătire pt. seminar /

lucrări practice5 12. alte activităi: participare

sesiuni comunicări ştiinifice5

6. realizare teme de casă, eseuri, referate,proiecte, traduceri etc.

7 13. alte activităi:documentare pe teren

5

7. pregătire teste periodice sau pariale -

14. alte activităi: proiecte decercetare

5

Total ore studiu individual (pe semestru) = 70



122

DENUMIREA DISCIPLINEI CULTURĂ ŞI EDUCAIE POLITICĂ – Master Marketing politic şicomunicare

COD:

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL I STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PESAPTĂMÂNĂ

TOTAL ORE

SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂRDE

CREDITE


C S L Pr.

2 2 56 94 5 M Română


DISCIPLINEI LECT. DR. GEORGE BONDOR Filosofie

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Istoria gîndirii politice, Teorie politică, Teorii ale democraiei

OBIECTIVE - înelegerea noiunilor specifice disciplinei;- explicarea şi interpretarea coninuturilor teoretice şi practice ale disciplinei;- familiarizarea studenilor cu principalele concepte, probleme şi teme privitoare la cultura şieducaia politică

TEMATICĂGENERALĂ

1. Ce este cultura politică 2. Tipuri de cultură politică şi modele ale democraiei

3. Valorile politice4. Convingeri şi credine politice5. Constituirea spaiului public şi cultura politică 6. Mitologii politice7. Cultură şi educaie politică în România

TEMATICA

SEMINARIILOR 1. Înelesuri ale conceptului de cultură politică 2. Opinii şi credine politice. Formarea identităii politice3. Reprezentări sociale, mituri, ideologii şi simboluri politice4. Comportamentul politic. Atitudini şi virtui politice5. Limbaj politic şi simboluri politice6. Logica aciunii colective şi raionalitatea deciziilor politice

METODE DE

PREDAREsinteza, analiza, prelegerea, interpretarea de text, dialogul


1. Gabriel A. Almond, Sidney Verba, Cultura civică , CEU Pres & Du Style, Bucureşti, 19962. Arend Lijphart, Modele ale democra iei, Polirom, Iaşi, 20003. Robert Dahl, Poliarhiile. Participare şi opozi ie, Institutul European, Iaşi, 20004. Daniel Barbu, Bizan contra Bizan . Explor ă ri în cultura politică românească , Nemira, 20015. Bernard Denni, Patrick Lecomte, Sociologia politicului, vol. 1-2, Ed. Eikon, 20046. Robert Goodin, Hans-Dieter Klingemann, Manual de ştiină politică , Polirom, Iaşi, 20057. Samuel P. Huntington, Ordinea politica a societatilor in schimbare, Polirom, 19998. Hannah Arendt, Condi ia umană , Idea, Cluj, 2007

condiiielaborarea unei lucrări de seminar, parcurgerea bibliografiei, participarea ladezbateri

criterii

capacitatea de sinteză a informaiilor, calitatea formulării judecăilor şi

răspunsurilor în cadrul examinării, rigoarea şi originalitatea referatelor elaborate,însuşirea corespunzătoare a cunoştinelor de specialitate; acurateea analizeiconceptelor, ideilor, argumentelor specifice disciplinei; buna însuşire alimbajului de specialitate al disciplinei

forme Evaluare mixtă: o notă la seminar şi o notă la examenul final (oral)

EVALUARE

formula noteifinale

50% examen; 50% activitatea de la seminar



123

DENUMIREA DISCIPLINEI SOCIOLOGIA DEZVOLTARII COMUNITATILOR COD:


NUMĂRUL ORELOR PE


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR DE

CREDITE


M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L Pr. 1 1 14 94 6 M română


DISCIPLINEI PROF.DR. ION I. IONESCU Sociologie si Asistenta socială

OBIECTIVE Să utilizeze concepte, tipologii şi explicaii din domeniul sociologiei comunităilor, sociologiei dezvoltăriicomunităilor; să utilizeze demersul sociologic de analiză a comunităilor teritoriale în general, a politicilor şipracticilor actuale; să (re)cunoască problemele domeniului, desprinse cu ajutorul unei metodologiisociologice adecvate; să utilizeze metode şi tehnici sociologice de cercetare a comunităilor teritoriale.

TEMATICĂ GENERALĂ (CURS ŞI SEMINAR)

1. Perspectiva sociologică de abordare a comunităilor. Provocări demografice, tehnologice,economice, socioculturale ale mondializării si emergena comunităilor.

2. Modele teoretice în studiul comunităilor. Punctul de vedere constructivist de abordare a DC. 3. Dinamismul comunităilor. Evoluia concepiilor despre creştere, dezvoltare, dezvoltare cu finalitate

socială, dezvoltare durabilă.

4. Putere publică, intervenia socială, autonomie locală, centralizare-descentralizare.5. Etape ale organizării şi dezvoltării sociale locale; actori, resurse, obiective, mijloace; mobilizarea şi

proiectele.6. Dezvoltarea comunităilor rurale7. Dezvoltarea comunităilor urbane8. Starea cercetărilor în comunităile rurale şi urbane. Instrumente pentru realizarea diagnozei

comunitare. Repere metodologice pentru cercetarea comunităilor; observaia, ancheta, focus-grupuletc.

9. Fundamente şi exigene ale cercetării-intervenie. Ghid de analiza a nevoilor unei comunităi.Studiul matricei comunitare

10. Construcia proiectelor. Organisme care se ocupă de dezvoltarea comunitară 11. Centrul de dezvoltare comunitară. Militantismul, benevolatul, angajamentul, construcia interesului

comun.12. Perspectiva regională în dezvoltarea comunitară

TEME DE SEMINAR 1. Dezvoltare durabilă, economie solidară. 2. Domenii şi strategii de intervenie.3.Autonomie locală. Centralizare-descentralizare 4.Reforma managementului public; caracteristici alestrategiei DSL 5.Perspectiva regională în sociologia dezvoltării comunitare 6. Instrumente pentru realizareadiagnozei comunitare. 7 Construcia Ghidului de analiza a nivelului de dezvoltare, al sărăciei şi migraieiinternaionale. 8.Profilul agentului de dezvoltare comunitar ă şi activitatea acestuia în Centrul de dezvoltarecomunitar ă .

PROIECT DE CERCETARE: Analiza nivelului de dezvoltare durabilă a unei comunităi (pe baza unorindicatori construii la seminar)

METODE DE

PREDAREexpunerea, conversatia euristica, dezbaterea şi problematizarea

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE (SELECTIVA)

D. Sandu, Sociologia tranzi iei, Ed.Staff, 1996B.C. Choquet, Etat de savoirs sur le developpement, Paris, 1998J.F.Salberg, Action communautaire, Paris, Syros, 1998A. Pettigrew, Management social et contexte de changement, De Boeck Universite, 1997A. Giddens, Sociologie, Ed. All, 2000I. Ionescu, Sociologia dezvolt ă rii comunitare, Ed. Institutul European, 2004Alan Bicker,Paul Sillitoe and Johan Pottier, Development and Local Knowledge, London, New York, 2004Melvin Ayogu, Don Ross, Development Dilemmas, Routledge, London, New York, 2005T. Oblet, Guvernarea oraşului, Institutul European, 2008

condiii Frecventa şi participarea activă la (cel puin jumătate dintre) seminarii

criterii

interveniile pe tematica seminariilor; evaluarea complexă a insuşirii cunoştinelor şiabilităilor de cercetare în domeniu; nota la lucrarea din timpul semestrului; examenuloral din sesiune

forme portofoliu, examen oral

EVALUARE

formula noteifinale

Media notelor pentru activitatea la seminar, la portofoliul de cercetare, la examenul dinsesiune



124

DENUMIREA DISCIPLINEI DEPENDENA DE DROG ŞI ALCOOL. INTERVENIE ŞI PREVENIE COD:

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL I STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr. 2 2 56 108 10 M ROMÂNĂ


DISCIPLINEI LECTOR DR. MARIA SANDU SOCIOLOGIE ŞI ASISTENĂ

SOCIALĂ


OBIECTIVE 1. Relevarea aspectelor etiologice în dependena de drog şi alcool (condiii, factori, efecte)

2. Conturarea circuitului bio-psiho-socio-medical în tratamentul şi asisten a toxicomaniilor

3. Evidenierea unor aspecte legale privind traficul şi consumul de drog şi alcool, precum şi relaiadintre adicie, deviană, delincvenă şi infracionalitate.

TEMATICĂ GENERALĂ I. Drogurile – consideraii generale – Definirea, clasificarea şi regimul drogurilor II. Toxicomaniile – definire şi clasificare. Dependena, tolerana şi abstinena; tipuri de

dependenă. Aspecte cauzale, efecte psihosomatice şi tratarea toxicomaniilorIII. Alcoolmania – analiză conceptuală. Etiologia, tipurile şi fazele alcoolismului; Riscurileconsumului de alcool; Tratament şi principii asisteniale IV. Traficul şi consumul de alcool şi droguri şi deviana socială – aspecte criminologice V. Prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri - cadrul normativ şiinstituional al prevenirii şi combaterii fenomenului; infraciuni; măsuri psihosociale şi juridice.

TEMATICA

SEMINARIILOR /

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

1. Strategia Uniunii Europene Antidrog: instituii internaionale şi europene implicate2. Strategia Naională Antidrog: Agenia Naională Antidrog (A.N.A.)3. Programul Marea Aliană Română Antidrog pentru Constituirea şi Implementarea Sistemului 4.4. Naional Integrat de Prevenire şi Combatere a Consumului Ilicit de Droguri.5. Programa cadru de formare profesională în adicii.6. Realizarea de proiecte de cercetare şi intervenie privind etiologia fenomenului adictiv şirealizarea circuitului bio-psiho-socio-medical în prevenie şi intervenie focalizate pe: aspecteasisteniale în cură şi post-cură; consilierea laică şi spirituală; grupurile de suport şi comunitatea

terapeutică; intervenia familială – variantă de lucru cu persoanele dependenteMETODE DE

PREDAREPrelegerea, dezbaterea, problematizarea, jocul de rol, oferirea de exemple din practică, elaborareaunor proiecte de prevenie şi intervenie


1. American Psychiatric Association (1994): Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders , 4th Edition,Washington DC2. Annis, H.M., Davis, C.S. (1988): „Assessment and Expectancies in all dependent clients”, în Assessment of AddictiveBehaviors: Behavioral, Cognitive and Psychological Processes, Edited by Donovan, D.M., Marlatt, G.A., New York,Guilford, pp. 84-111.3. Boroi A (2001), Infrac iuni prevă zute de Legea nr. 143 din 2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit dedroguri, Ed. Rosetti, Bucharest.4. Cungi, Ch.(2000), Faire face aux dependances, Rety, Paris.5. Ferréol, G. (1998), Adolescen ii şi toxicomania, Polirom, Iaşi.6. Floyd, F.(2004), Manual despre alcoolism, Cluj-Napoca, Editura Renaşterea.7. H.G. nr. 1359/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozi iilor Legii nr. 143/2000 privind combatereatraficului şi consumului ilicit de droguri; H.G. nr. 154 din 2003 pentru aprobarea strategiei na ionale antidrog; H.G. din14 aprilie 2004 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de aplicare a dispoziiilor Legii nr. 143 din 2000 privind

combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri; Legea nr. 143 din 2000.8. Galanter, M., Kleber, H.D. (1999): Textboock of Substance Abuse Treatment , American Psychiatric Press, WasingtonDC, London.9. Goatly, Ruth (2002), „Dependena şi comportamentul infracional”, în Durnescu Ioan (coord.),Manualul consilieruluide reintegrare socială şi supraveghere, Ed. Themis.10. MINISTERUL JUSTIIEI, D.R.S.S. (2004), Manual de practică în domeniul reintegr ă rii sociale şi supravegherii,Anul III, nr. 9/2004, Editura Oscar Print, Bucharest, pp. 247-292.11. Neamu, G., Stan, D. (2004), Asisten a socială . Studii şi aplica ii, Iaşi, Polirom.12. Pieleanu M., (1999), Devian a socială şi consumul de alcool în România anilor’’90, Ed. Trei Bucharest.13. Prelipceanu, D., Voicu, V. (2004): Abuzul şi dependen a de substan e psihoactive. Manual pentru studen ii în medicină şi medicii reziden i, Bucureşti, Editura Medica. 14. www.europa.eu.int; www.infoeuropa.ro; www.ministerulintegrarii.ro, www.ana.ro

EVALUARE condiiiParticiparea la cursuri şi seminarii; întocmirea şi susinerea referatelor, lucrărilor

aplicative şi a proiectelor; parcurgerea bibliografiei în cadrul studiului individual



125

criteriiNivelul participării la activităile din timpul semestrului; calitatea referatelor, lucrăriloraplicative şi a proiectelor, precum şi a prezentării acestora; calitatea răspunsurilor şi aprezentărilor în cadrul colocviului semestrial.

formePrezena la curs şi seminar; examen oral pe baza tematicii cursului; sus inerea lucrăriiaplicative sau a proiectului în cadrul colocviului semestrial

formula notei finale

ITATEA DIN TIMPUL SEMESTRULUI – 20% ; SUSINEREA UNEI LUCRĂRI DEALITATE – ESEU SAU PROIECT AVÂND UN CARACTER INVESTIGATIV SAU/ ŞIATIV, ÎN CADRUL COLOCVIULUI SEMESTRIAL - 40%; EXAMEN ORAL DTICA DISCIPLINEI ŞI DISCUII PE MARGINEA LUCRĂRII PREZENTATE – 30%;TAJ DIN OFICIU – 10%.

Denumireadisciplinei

EDUCATIE PARENTALA APRECIATIVA cod:

Anul destudiu

Semestrul Statutul disciplinei (ob-obligatorie/ op-opională/ f -facultativă)

OB

Numărul orelorpe saptămână

Totaloresemestru

Total oreactivitateindividualA*

Numărdecredite

Tipul de evaluare(P-pe parcurs, C-colocviu,E-examen, M-mixt)

LIMBA DEPREDARE

C S L Pr.1 2 150 108 6 M RO

Gradul didactic şi ştiinific, prenumele, numele CatedraTitularuldisciplinei Lect .Dr. Daniela COJOCARU

SOCIOLOGIE SI ASIST.SOCIALA

Discipline anteriorabsolvite

TEHNICI SPECIFICE DE INTERVENTIE ÎN ASISTENTA SOCIALĂ

Obiective Cunoasterea si utilizarea conceptelor disciplinei/Înelegerea perspectivei

apreciative de interventie / Asimilarea diferenelor dintre abordarea centrată peproblemă şi cea apreciativă / Experimentarea unor tehnici de comunicare capabilsă stimuleze aciunile pozitive / Aplicarea Ciclului 4 D în procesul de educaie apărinilor / Învatarea prin exercitii a tehnicilorşi jocurilor întâlnite în procesul deformare a adulilor / Conştientizarea rolului adulilor în stimularea participăriicopiilor / Cunoaşterea standardelor minime obligatorii pentru centrele deconsiliere şi sprijin pentru părini/ Dezvoltarea abilităilor necesare pentrumanagementul grupului de părini în cadrul cursurilor de educaie parentală

Tematică generală

Competene şi practici parentale / Stiluri parentale-tipuri de interaciuni copii –părini / Parentalitate şi responsivitate / Parentalitate şi participarea copilului / Control parental şi educaie / Evaluarea relaiilor părini – copii / Anchetaapreciativă şi educatia parentală / Modele apreciative de evaluare a interaciunilorpărini-copii / Managementul stresului şi al furiei / Modelul 4-D al intervenieiapreciative / Disciplinarea apreciativă a copilului / Comunicarea părini-copii cafactor motivator al aciunii acestora / Stadiile de dezvoltare a copilului şi tipuri deeducaie în mediul familial / Uneltele părintelui în educaia copiilor / Implicareatatălui în educaia copiilor / Socializare şi educaie familială / Educaia parentală şiterapii familiale

Tematicaseminariilor / lucrărilor delaborator

Tipuri şi forme ale educaie parentale / Principii ale educaiei adulilor / Mesajelela persoana întâi / Forme de stimulare a creativităii / Disciplinarea apreciativă acopilului / Participarea copilului / Exersarea ciclului 4-D / Experimentareapractică a anchetei apreciative în cadrul grupului / Modalităi de recrutare apărinilor / Modalităi de implicare şi organizare a părinilor / Managementul



126

grupului de părini / Dezvoltarea abilităilor de comunicare eficientă / Dinamicade grup / Evaluarea membrilor grupului şi a impactului cursurilor de educaieparentală

METODE DEPREDARE

Expunerea, demonstraia, exemplificarea, exerciiul, jocul de rol

Bibliografieobligatorie(selectiv)

Cojocaru, D.,2008, Copilaria si constructia parentalitatii, Polirom,Iasi/Cooperrider DL, Withney D, 2000, Apreciative Inquiry: Rethinking HumanOrganization Toward a Positive Theory of Change, Stipes: Champaign, IL. ;Copperider , D.L, 1990, “Positive image, positive action: The affirmative basis of organizing”, in Srivastva, S., Cooperrider, D.L., Appreciative Management and Leadership, , Jossey- Bass, San Francisco, pp. 91-125.; Johnson, G., Leavitt, W.,2001, “Building on succes: transforming organisations through an appreciativeinquiry”, în Public personnel management, vol. 30 (1), pp. 129-136; Cojocaru, D.,2003, “Ancheta Apreciativă - formă a cercetării - aciune în schimbarea socială”,în Revista de Cercetare şi Interven ie Socială , Universitatea “Al.I.Cuza” Iaşi,Departamentul de Sociologie şi Asistenă Socială şi Holt România, Iaşi, Lumen,vol. 2, pp. 203-208; Mc Quaide, S. and Ehrenreich J.H., 1997, “Assesing client strenghts, în Families in

Society”, Vol. 78, pp. 202- 210/ Saleebey D., 1992, The strengths perspective in social work practice .,

Longman, New York

;Saleebey D., 1994,

“Culture, theory and narrative: The intersection of meaning in

practice”, în Social Work , Vol.39, pp. 346-358; Cojocaru, Şt., 2006, Proiectul deinterventie in asistenta sociala. De la propunerea de finantare la planurileindividualizate de interventie, Polirom, Iasi; Cojocaru, Şt., 2005, Metodeapreciative in asistenta sociala. Ancheta, supervizarea si managementul de caz,Polirom, Iasi; Yballe L.&O′Connor D., 2000, Appreciative pedagogy, în Journalof Management Education, 24 (4 ): 474-483; Bushe G.R., „Five Theories of Change Embedded in Apreciative Inquiry”, în Cooperrider DL, Sorensen P.,Withney D, Yeager T, Apreciative Inquiry. An Emerging Direction for Organization Development, Stpes Champaign, IL, 2001; Bushe G.R., „Advancesin Appreciative Inquiry as an Organizational Development Intervention”, înOrganization Development Journal, Fall 1995, 13 (3): pp.14-22; Holt România,

2003, Cum să devenim pă rin i mai buni, Manualul educatorului parental, Iaşi,Lumen; Holt România, 2003, Cum să devenim pă rin i mai buni, Ghidul pă rintelui,Iaşi, Lumen.

condiiirealizarea celor 5 teme obligatorii în timpul semestrului, prezenala seminarii, temele se predau la datele stabilite

criteriifiecare tema la seminar predată la timp va fi punctată cu max. 20puncte fiecare; pentru prezentă, punctajul max. este 50 puncte;proiectul final este punctat cu max. 150 puncte

formePrezentarea periodica a nivelului de realizare a temelorPrezentarea orala a proiectului final realizat

Evaluare

formulanotei finale

50 % temele predate in timpul semestrului, exerciiile practice50 % proiectul final



127

DENUMIREA DISCIPLINEI EPISTEMOLOGIE POLITICĂ COD:

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opională/F-facultativă) OP

NUMĂRUL ORELOR PE


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr. 2 2 56 M


DISCIPLINEI LECT. UNIV. DRD. BOGDAN MIHAILESCU STIINTE POLITICE


OBIECTIVE 1. sublinierea principalelor teorii specifice epistemologiei ştiinelor sociale; 2. înelegereaimportanei epistemologiei politice pentru teoria şi analiza politică;

TEMATICĂ GENERALĂ 1.Elemente de epistemologie generală şi caracteristici ale epistemologiei ştiinelor sociale; 2Problema întemeierii epistemice; 3. Statutul ştiinelor politice în cadrul ştiinelor sociale; 4.Elemente ale demersului ştiinific propriu cercetării politologice; 5. Înelegerea aciunii sociale;6. Forme ale cunoaşterii politice; 7.Fundaionalism şi raionalism ;8. Problema valorii de adevăr încadrul ştiinelor politice; 9. Raportul teoretic-empiric; 10. Falsificaionismul ca model epistemic

pentru ştiinele politice; 11. Epistemologia politică şi provocările postmodernismuluiTEMATICA

SEMINARIILOR /

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

1. Problema întemeierii epistemice şi noua filosofie a ştiinei; 2.Trăsături ale epistemologieiştiinelor sociale – între explicaie şi înelegere; 3.Trăsături ale epistemologiei ştiinelor sociale –raiune, istorie, ştiinificitate; 4.Rolul teoriilor cunoaşterii în gândirea şi practica politică;5.Raionalismul ca mod de abordare a politicului; 6.Fapte şi valori în ştiinele sociale;7.Obiectivitate şi subiectivism în ştiinele politice; 8.Teoretic şi empiric; normativ şi descriptiv înştiinele politice; 9.Determinismul – model epistemic în cadrul teoriei politice; 10.Teoriafalsificaionismului şi aplicaiile sale în ştiinele politice; 11.Falsificaionismul sofisticat; 12.Reguli, raiuni, metode - elemente ale demersuluiştiinific; 13. Epistemologia politică şiprovocările nonfundaionalismului postmodernist; 14. Ştiinele politice în contextul interpenetrăriinoilor ştiine sociale.

METODE DE

PREDARE Expunere, dezbatere, problematizare


Karl R. Popper, Filosofie socială şi filosofia ştiin ei, Editura Trei, Bucureşti, 2000; Mircea Flonta,Cognitio – o introducere critică în problema cunoaşterii, Editura All, Bucureşti, 1994; MartinHollis, Introducere în filosofia ştiin elor sociale, Editura Trei, Bucureşti, 2001; Roger Trigg,În elegerea ştiin ei sociale, Editura Ştiinifică, Bucureşti, 1996; Mircea Flonta (ed.), Filosoful-Rege?, Editura Humanitas, Bucureşti, 1992; Michael Oakeshott, Ra ionalismul în politică , EdituraAll, Bucureşti, 1995;Gary King, Robert Keohane, Sidney Verba, Fundamentele cercet ă rii sociale,Editura Polirom, Iaşi, 2000.

condiii

criterii

forme Test de verificare, prezentare de lucrari, participare la dezbateri, examinare

EVALUARE

formula notei finale50% nota obtinuta in timpul semestrului pe baza activitătii de seminar50% nota obtinuta la examenul final



128

DENUMIREA DISCIPLINEI ETICĂ COD: DA3

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr. 28c + 14s 2 1 42 108 5 E Roman

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA TITULARULDISCIPLINEI PROF.UNIV.DR. CARMEN COZMA Filosofie


OBIECTIVE - cunoaşterea şi însuşirea valorilor şi principiilor etice;- dezvoltarea unei concepii filosofico-morale integrator-dinamice asupra ’sensului vieii’ şi

a problemelor majore ale existenei în contextul actual;- înelegerea importanei modelării continue a personalităii morale

TEMATICĂ GENERALĂ ETICA – FILOSOFIE A MORALEI. DELIMITĂRI CONCEPTUALE

TOPICA ETICII GENERALEDIMENSIUNEA TELEOLOGICĂ A ETICII

REEVALUAREA MORALEITAXONOMII ÎN SFERA MORALEIANALITICA VALORILOR ETICEMARILE DOCTRINE ETICEABORDAREA ARETEICĂ ŞI DEONTICĂ A MORALITĂIIETICA VIRTUIINORMATIVITATEA MORALĂ CONTRIBUII ROMÂNEŞTI LA DEZVOLTAREA GÎNDIRII ETICEDIRECII ACTUALE ÎN DEZBATEREA ETICĂ

TEMATICA

SEMINARIILOR /

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Socrato-platonismul, ca etică Consacrarea eticii ca ştiină de către AristotelVirtui şi vicii – relaionare în contextMorala datorieiDe ce trebuie să fim morali?

Turnura discursului etic spre problematica vieii în totalitatea acesteiaMETODE DE

PREDAREprelegere; dezbatere; comentariu de text


Aristotel, Etica Nicomahică , Editura Ştiinifică şi enciclopedică, 1988 Carmen Cozma, În deschisul filosof ă rii morale româneşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2008Immanuel Kant, Intemeierea metafizicii moravurilor. Critica ra iunii practice, Editura IRI, 1995 Friedrich Nietzsche, Despre genealogia moralei, Editura Echinox, 1993

condiii Participare activă la orele de curs şi de seminarcriterii O lectură din Bibliografia recomandată şi prezentarea unui comentariu tematicforme Examen scris

EVALUARE

formula notei finale Media aritmetica dintre nota obinută la lucrarea finală şi nota obinută pentru activitatea pe parcurs



129

DENUMIREA DISCIPLINEI etică profesională COD: 7

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/ OP-opională/ F-facultativă)(MASTERAT: FILOSOFIE APLICATĂ ŞI MANAGEMENT CULTURAL)

OB

NUMĂRUL ORELOR


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr. 28c+14s

2 1 42 108 5 E română


DISCIPLINEI PROF.UNIV.DR. CARMEN COZMA FILOSOFIE


OBIECTIVE cunoasterea şi înelegerea importanei referenialului etic în practicarea cu succes a profesiei;

formarea capacităii de asumare a angajamentului cultural pe bază de valori şi principii etice; dezvoltarea trăsăturilor de caracter ale unui profesionist performant

TEMATICĂ

GENERALĂ ETICA PROFESIONALĂ – PREZENTARE DE ANSAMBLU ROLUL ETICII PROFESIONALE ÎN REALIZAREA-DE-SINE-SPECIFIC-UMANĂ

COMPETENA ETICĂ, DIMENSIUNE FUNDAMENTALĂ A PROFESIONALISMULUI CENTRALITATEA DATORIEI ÎN ETICA PROFESIEI SISTEME DE MANAGEMENT ETIC COMPORTAMENTUL PROFESIONAL PRIN PRISMA CORELĂRII TEORIILOR ETICE RESPONSABILITATE MORALĂ ŞI SOCIALĂ STANDARDE ETICE GENERALE CODUL ETIC PROFESIONAL

TEMATICA

SEMINARIILOR Probleme morale în diverse profesii culturale Promovarea valorilor etice în practica profesională Necesitatea unui mediu etic al profesiei Caracterul moral al profesionistului în lumina excelenei umane Datorie profesională, libertate morală şi demnitate Codul etic între posibilităi şi limite

METODE DE

PREDARE

expunere; dezbatere; studiu de caz


St.R.Covey, Eficien a în 7 trepte. Un abecedar al în elepciunii, Editura ALLFA, 2002 Vasile Morar, Moralit ă i elementare, Paideia, 2001; 2004 Peter Singer (ed.), Tratat de etică , Polirom, 2006 Max Weber, Etica protestant ă şi spiritul capitalismului, Humanitas, 1993

condiii participarea activă la orele de curs şi de seminarcriterii frecvena şi valoarea interveniilor în cadrul dezbaterilor pe parcursforme un eseu care să analizeze o problemă profesională din unghi etic

EVALUARE

formulanotei finale

apreciere globală a întregii activităi desf ăşurate pe parcursul semestruluişi a valorii eseului elaborat



130

Denumirea disciplinei ETNICITATE SI CONSTRUCTIE IDENTITARĂ Codul

disciplinei

Anul de studiu III Semestrul II Tipul de evaluare finală (E/V) E2Regimul disciplinei (Ob, Op, F) Ob Nr. de

credite5



Titular curs Titular seminar / lucrări practiceTitularul disciplinei

( grad didactic şi ştiinific,nume, prenume) Conf. univ. dr. Mioara Nedelcu Preparator Simona Vrânceanu

Colectivul de specialitate RISE

Competene generale (competenele generale sunt menionate în fişa specializării)1. Cunoaştere, înelegere, explicare şi interpretare: - cunoaşterea noiunilor specifice disciplinei;

- explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a coninuturilor teoretice şipractice ale acestei discipline;- familiarizarea studenilor cu principalele concepte, paradigme şi teme din studiul relaiilorinternaionale şi a studiilor europene

2. Instrumental-aplicative :- utilizarea adecvată a noiunilor specifice;- studii de caz

Competene


3. Atitudinale:- însuşirea conceptelor fundamentale referitoare la: etnie, etnicitate, naiune,

naionalism, minorităi;- cunoaşterea particularităilor constituirii şi evoluiei naionalismelor europene;

- formarea deprinderilor de a analiza modul de organizareşi activitateadiferitelor grupuri minoritare;

- formarea abilităilor de cercetare ştiinifică.

NUMĂRUL TOTAL DE ORE (PE SEMESTRU) DIN PLANUL DE ÎNVĂĂMÂNTTotal C S LP

56 28 28 -



131

Coninutul disciplineiTematică curs Tematică seminar / lucrări practice

Tematică generală

I. Precizări conceptuale : patrie, patriotism,natiune, nationalism II. Aparitia si evolutia nationalismului. Tipuri denationalisme

III. Nationalism si etnicitate în Europa. Resurectianationalismului în tările Europei Centrale si de Est IV. Conceptul grup minoritar. Principalele tipuride grupuri minoritare

V. Consecintele statusului grupului subordonat.Prejudecata si discriminarea VI. Afirmarea si protectia minoritătilor VII. Statusul minoritătilor etnice din România

I. Prezentarea tematicii seminarului şi abibliografieiII. Etnie, etnicitate, naiune şinaionalismIII. O lume multipolara,multicivilizationala si identitatea

culturalaIV. Politica identitatiiV. Libertate si egalitate vs. preferintaetnica in FrantaVI. Discriminarea in nationalismulfrancezVII. Plasarea identitatii in lumeaglobalaVIII. Interculturalitate si cosmopolitismIX. Drepturi si obligatii aleminoritatilor - prevederi legislativenationale si europene.Minoritatile etnice, sexuale, religioase.

Implicarea societăii civile înreprezentarea minorităilor – rolulONG-urilor in conpoliticilor publice.Dreptul la autoguvernare acomunităilor etnice minoritare.X. Egalitatea de şanse între femei şibărbaiXI. Naiunea în al treilea valXII. Originea comună a naionalismeloreuropene

• Referine istorice• Influena revoluiei franceze• Naionalismul şi cele trei forme

juridice: Statul unitar,Confederaia, Federaie

• Despre naiune în timpul nostruXIII. Evoluia naionalismelor în spaiuleuropean

• Contextul ideologic• Tematica naionalistă • Tipuri de naionalisme

Transformările naionalismuluiîn Europa

XIV. Recapitulare. Evaluare finală



132


1. Afloroaiei, Stefan, Cum este posibilă filosofia în estul Europei?,Editura

Polirom, Iasi, 1997;2. Anderson, Benedict, Comuniă i imaginate, Editura Integral, Bucureşti 2000;3. Andreescu, Gabriel, Na iuni si minorit ă i, Editura Polirom, Iaşi 2005;4. Appiah, Kwame, Anthony, COSMOPOLITISM. Etica intr-o lume a

strainilor, Editura Andreco Educational Grup, Bucuresti, 2007;5. Bălan, Dinu, Studiu – Etnie, etnicitate, na iune şi na ionalism. Câteva preciză ri

terminologice 6. Ciocea, Malina, Securitatea culturala. Dilema identitatii in lumea globala,Editura Tritonic, 2009;

7. Cordellier, Serge, Na iuni si na ionalisme, Editura Corint, Bucureşti, 1997;8. Cuisenier, Jean, Etnologia Europei, Editura Institutul European, Iaşi, 1999;9. Dubar, Claude , Criza identit ă ilor , Editura Ştiina, Bucureşti, 2003;10. Dumond, Louis, Eseu asupra individualismului, Editura Anastasia, Bucureşti

1997;11. Ferreol, Gilles, Identitate, cet ă enie şi legă turile sociale, I.N.I., 1999;12. Fraser, Agnus,Tiganii, Editura Humanitas, Bucuresti, 1998;13. Gellner, Ernest, Na iuni si na ionalisme, Editura Antet, Bucureşti, 1997;

14. Girardet, Raoul, Na ionalism si na iune, Editura Institutul European, Iaşi,2003;

15. Hobsbowm, J. Eric, Natiuni si nationalism din 1780 până în prezent.Program, mit, realitate, Editura Antet, Oradea, 1997;

16. Huntington, Samuel, Ciocnirea civilizatiilor si refacerea ordinii mondiale,Editura Antet XX Press, 2004;

17. Lazăr, Dan, Europa de Sud-Est în perioada contemporană : ideologii, lideri,na ionalisme, Editura Universităii “Al. I. Cuza”, Iaşi, 2007;

18. Miftode, Vasile s.a., Dezvoltarea comunit ă tilor etno-culturale, EdituraInstitutul European, Iasi, 2001;

19. Miroiu, Mihaela, DRUMUL CATRE AUTONOMIE. Teorii politice feministe,Editura Polirom, 2004;

20. Moroianu, Irina, Protectia juridică a drepturilor omului, Editura Irdo,Bucuresti, 1999;

21. Nedelcu, Mioara, Minorit ă ile : timpul afirmarii, Tipo Moldova, Iaşi, 2003;22. Pop, Ioan, Aurel, Geneza medievală a natiunilor moderne, Editura Fundaiei

Culturale Române, Bucureşti, 1999;23. Popper, Karl, Mizeria istoricismului, Editura All, Bucureşti, 1996;24. Popper, Karl, Societatea deschisă şi duşmanii să i, Editura Humanitas,

Bucureşti, 1993;25. Sabourin, Paul, Na ionalismele europene, Editura Institutul European, Iaşi,

1999;26. Salat, Levente, Multiculturalismul liberal – bazele normative ale existen ei

minoritare autentice, Editura Polirom, Iasi, 2001;



133


27. Smith, Anthony, Na ionalism si modernism, Editura Epigraf, Chişinău, 2002;28. Toffler, Alvin, Al treilea val, Ed. Politică, Bucuresti, 1983;29. Victor, Neumann, Ideologie si fantasmagorie, Editura Polirom, Iaşi 2001;30. Walzer, Michael, Despre tolerare, Editura Polirom, Iaşi, 2002;31. Weil, Patrick, Libertate, egalitate, discriminari, Editura Ideea Europeana,

Bucuresti 2008;32. Witkowasky, Andreas, Stabilitate prin integrare? Europa de Sud – Est – o

provocare pentru UE, Editura InterGraf, Resita, 2000;33. www.dri.gov.ro 34. http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=518&langId=ro 35. http://www.divers.ro 36. http://www.anr.gov.ro/site/Legislatie.html 37. http://www.dri.gov.ro/cd-2006/index.htm

DENUMIREA DISCIPLINEI EXEGEZĂ ŞI ARGUMENTARE ÎN FILOSOFIE – specializarea Ştiinepolitice

COD:


NUMĂRUL ORELOR PE


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE



DISCIPLINEI LECT. DR. GEORGE BONDOR Filosofie

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -

OBIECTIVE 1. înelegerea conceptelor şi a problemelor fundamentale ale filosofiei;2. cunoaşterea principalelor modalităi de explicaie şi argumentare din filosofie;3. familiarizarea cu cele mai importante metode şi tipuri de interpretare a textelor filosofice.

TEMATICĂ GENERALĂ 1. Problemele filosofiei2. Ce este un concept filosofic?3. Categoriile – concepte speciale ale filosofiei4. Jocuri de limbaj şi vocabulare filosofice5. Teorii ale adevărului6. Opinie, îndoială şi certitudine

7. Tipuri de explicaii filosofice8. Argumente filosofice9. Ce este un text filosofic? Text şi interpretare10. Tipuri de interpretare

TEMATICA

SEMINARIILOR /

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

1. Ce este o întrebare filosofică; 2. Concepte filosofice şi personaje conceptuale (Deleuze); 3.Despre categorii (Aristotel); 4. Jocuri de limbaj (Wittgenstein); 5. Tipuri de judecăi filosofice(Kant); 6. Teorii ale adevărului; 7. Problema certitudinii la Descartes; 8. Explicaia în filosofie(Popper); 9. Argumente filosofice; 10. Ce este un text filosofic (Ricoeur); 11. Tipuri deinterpretare a textelor filosofice

METODE DE

PREDARESinteza, analiza, predarea, interpretarea de text, dialogul.



134


1. Alexandru Dragomir, Crase banalit ă i metafizice, Humanitas, 2004, pp. 39-48;2. Gilles Deleuze, Félix Guattari, Ce este filosofia?, Ed. Pandora, 1998, pp. 17-35;3. Platon, Banchetul, trad. Petru Creia, Humanitas, Bucureşti, 1995, pp. 118-139 (199b-212a)4. Ludwig Wittgenstein, Cercet ă ri filozofice, Humanitas, 2004, pp. 91-105 (§§ 1-24) şi pp. 132-133 (§§ 66-67);5. R. Descartes, Medita ii despre filozofia primă , I şi II, trad. C. Noica, în: Două tratate filozofice,Humanitas, Bucureşti, 1992, pp. 247-259;6. James W. Cornman, Keith Lehrer, George S. Pappas, Philosophical Problems and Arguments:An Introduction, Hackett Publishing Company, 1992, pp. 91-98.

condiii Prezenă la seminarii de min. 50%; elaborarea unui referat de seminar,participarea la dezbateri.

criterii

capacitatea de sinteză a informaiilor, calitatea formulării judecăilor şirăspunsurilor în cadrul examinării, rigoarea şi originalitatea referatelor elaborate,însuşirea corespunzătoare a cunoştinelor de specialitate; acurateea analizeiconceptelor, ideilor, argumentelor filosofice; buna însuşire a limbajului filosofiei


EVALUARE

Formula notei finale 50% examen final, 50% activitatea de la seminar.

DENUMIREA DISCIPLINEI FAMILIE ŞI EDUCAIE

Master: Familia şi managementul resurselor familiale, anul I; sem. II / E2 COD:



TOTAL ORESEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR DECREDITE


LIMBA DE PREDARE


GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA TITULARULDISCIPLINEI PROF.DR. ION I. IONESCU Sociologie si Asistenta sociala

OBIECTIVE Aprofundarea unor teorii actuale privind familia şi educaia; interferarea acestor cunoştine cu cele aparinând altordiscipline ale specializării; înelegerea conceptelor şi a paradigmelor explicative şi comprehensive din principalele orientări contemporane, încât acestea să devină operaionale în analiza fenomenelor şi proceselor. Sublinierea caracterului aplicatival cunoştinelor şi relevarea rolului lor în contextul revalorizării familiei şi educaiei în contextul integrării europene aRomâniei. Obiectivele disciplinei sunt în concordană cu celelalte discipline din planul de învăămînt al specializării.Înelegerea practicilor familiale actuale pentru a maximiza interaciunile familiei cu copilul. Terapii familiale. Identificareaobiectivelor, metodelor, rolurilor, stilurilor educative ale părinilor. Analiza critică a cercetărilor în domeniu.

TEMATICĂ GENERALĂ FAMILIAFamilia europeană. Schimbări în familiile din ările europene. Familia românească în context european. Statul modest şiîntoarcerea la familie. Familie şi excludere. Instrumente ale politicii familiale. Managementul familieiCOPILULCine se ocupă de copil. Factori şi actori multipli şi contradictorii. Cine se ocupă de copil în România.Cum putem învăa să ne ocupăm de copil. Proiecte de integrare a copiluluiEDUCATIA COPILULUI ÎN FAMILIEExigene ale educării copilului în familie. Tehnici ale educării copilului în familieEDUCAIA PĂRINILORObiective, coninut. Educaia părinilor în Europa. Autoritatea parentală. Responsabilitatea parentală Recomandări privind educaia părinilor în UE. Reviste de educaie a părinilor.EDUCAIA ÎN ŞCOALĂ Exigene privind învăămîntul şi educaia în UE. Starea şi dinamica învăămîntului românesc. Factori ai decroşajului şcolarDeceniul educa iei în vederea dezvolt ă rii durabile. Manual pentru educaia durabilă a copiilorFAMILIA, ŞCOALA, COMUNITATEADemocratizarea şi demografizarea educaiei. Copii singuri acasă cu pă rin i de carton. Parteneriatul familiei cu şcoalaEducaia în comunitate. Comunitatea educativă. Educaia copiilor împreună cu părinii. Asistenii sociali, sociologii,familia, educaia ;i comunitatea.

TEMATICA SEMINARIILOR Intervenia socio-educativă. Proiecte de integrare a copilului.Parteneriatul pentru formarea părinilor şi educaia copiilor. Comunitatea educativă.Deceniul educaiei în vederea dezvoltării durabile. Manual pentru educaia durabilă a copiilorCercetare. Modalităi de implicare şi participare a părinilor, şcolii şi comunităii în educaia copiilor



135

METODE DE PREDARE Metode active (problematizarea etc.), prelegerea, expuneri folosind videoproiectorul, studii de caz


A. Giddens, Sociologie, Ed. All, Buc., 2000N. Goodman, Introducere în sociologie, Ed. Lider, 1998I. Ionescu, D.Stan, Elemente de sociologie, Ed. Univ. Iaşi, vol. I-II, 1997-1998I. Ionescu, A. Vilbrod, Asisten a socială în tranzi ie, Institutul European, Iaşi, 2004I. Ionescu, Sociologia dezvolt ă rii comunitare, Ed. Institutul European, 2004I. Ionescu, Sociologia educatiei, Ed.UAIC, 2006J. Lavoue, Eduquer avec les parents, Harmattan Inc., Montreal, 2002I. Mihăilescu, Sociologie generală , Ed. Universităii Bucureşti, 2001

condiii

Inelegerea conceptelor şi a paradigmelor explicative şi comprehensive din principalele orientări sociologice contemporane, încât acestea să devină operaionale în analiza fenomenelor şi proceselorvieii socioumane actuale, sublinierea caracterului aplicativ al cunoştinelor de sociologie şi relevarearolului lor în contextul integrării europene a României.

criterii Evaluarea prezenei şi participării la cursuri şi seminarii, prezentarea portofoliului;

formeEvaluarea însuşirii cunoştinelor din programă şi din bibliografia selectivă, precum şi capacitatea dea opera cu acestea în analiza vieii socioumane cotidiene actuale - 70%; tema de cercetare – 30%

EVALUARE

formula notei finale Media notelor de la examen si lucrare

DENUMIREA DISCIPLINEI FENOMENOLOGIE APLICATĂ ŞI FILOSOFIE PRACTICĂ – master

Filosofie aplicată şi management culturalCOD:

ANUL DE STUDIU

ISEMESTRUL

IISTATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE


C S L Pr. 2 1 42 108 5 M Română


DISCIPLINEI LECT. DR. GEORGE BONDOR FILOSOFIE

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Fenomenologie, Hermeneutică, Metafizică, Filosofie contemporană

OBIECTIVE - înelegerea noiunilor specifice disciplinei;- explicarea, analiza şi interpretarea coninuturilor teoretice ale disciplinei;- familiarizarea studenilor cu principalele concepte, probleme şi teme ale fenomenologiei- analiza unor probleme actuale ale vieii sociale cu mijloacele filosofiei

TEMATICĂGENERALĂ

1. Fenomenologia vieii sociale2. Fenomenologia aciunii şi a tehnicii3. Fenomenologia voinei şi a puterii4. Fenomenologia stărilor afective5. Memorie şi istorie

6. Topografii ale străinului7. Fenomenologia exilului TEMATICA


LABORATOR

1. Analiza fenomenologică a unei forme a vieii sociale (ex. prietenia); 2. Dominaie, violenă,putere; 3. Analiza unei dispoziii afective (ex. suferina, nostalgia etc.); 4. Momente importante alefenomenologiei istoriei; 5. Percepie şi reprezentare a străinului; 6. Constituirea eului în situaiaexilului

METODE DE

PREDARESinteza, analiza, prelegerea, interpretarea de text, dialogul


1. Edmund Husserl, Die Krisis der europäischen Wissenschaften und die transzendentalePhänomenologie, Martinus Nijhoff, Den Haag, 1954; 2. Martin Buber, Eu şi tu, Humanitas, Bucureşti, 1992;



136

3. E. Levinas, Totalitate şi infinit , Polirom, Iaşi, 1999;4. Bernhard Waldenfels, Topographie des Fremden. Studien zur Phänomenologie des Fremden,Suhrkamp, Frankfurt am Main, 1997.

condiiiprezenă la seminarii de minim 50%, elaborarea unui referat, participarea ladezbateri

criterii

capacitatea de sinteză a informaiilor, calitatea formulării judecăilor şirăspunsurilor în cadrul examinării, rigoarea şi originalitatea referatelor elaborate,însuşirea corespunzătoare a cunoştinelor de specialitate; acurateea analizei

conceptelor, ideilor şi argumentelor; însuşirea limbajului fenomenologiei forme

Evaluare mixtă (pe parcurs şi examen final)

EVALUARE

formula noteifinale

50% nota de la seminar, 50% nota de la examenul final

DENUMIREA DISCIPLINEI FENOMENOLOGIE – specializarea Filosofie COD:

ANUL DE STUDIU

III

SEMESTRUL

I

STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opională/F-facultativă) OP

NUMĂRUL ORELOR PE


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE


C S L Pr. 2 1 42 108 5 M Română




Hermeneutică, Istoria filosofiei etc.

OBIECTIVE - înelegerea noiunilor specifice disciplinei;- explicarea, analiza şi interpretarea coninuturilor teoretice ale disciplinei;- familiarizarea studenilor cu principalele concepte, probleme şi teme ale fenomenologiei

TEMATICĂ

GENERALĂ 1. Şcolile fenomenologice. Moştenirea lui Brentano2. Intenionalitatea conştiinei3. Reducia fenomenologică 4. Problema evidenei5. Ego cogito; conştiina actuală şi conştiina potenială 6. Filosofia ca ştiină riguroasă 7. Conceptul de fenomen8. Problema fiinei în orizontul fenomenologiei9. Regîndirea heideggeriană a intenionalităii

10. Reducie, destrucie şi construcie fenomenologică 11. Proiectul analiticii existeniale

TEMATICA

SEMINARIILOR 1. Intenionalitate, reducie, evidenă 2. Ego şi conştiină 3. Filosofia ca ştiină riguroasă 4. Problema fiinei în orizontul fenomenologiei. Fiina ca fenomen5. Proiectul analiticii existeniale

6. Direcii şi teme actuale ale fenomenologiei METODE DE

PREDAREprelegerea, analiza şi interpretarea unor texte importante ale domeniului; sinteza, analiza,problematizarea, exemplificarea etc.

BIBLIOGRAFIE 1. Franz Brentano, Psihologia din punct de vedere empiric, în Ion Tănăsescu (ed.), Conceptul



137

OBLIGATORIE (SELECTIV)

de inten ionalitate la Brentano, Paideia, 2002, pp. 23-55;2. E. Husserl, Medita ii carteziene, Humanitas, 1991, pp. 31-87;3. Martin Heidegger, Sein und Zeit , 12. Auflage, Max Niemeyer Verlag, Tübingen, 1972(Fiină şi timp, Humanitas, Bucureşti, 2003);4. Martin Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei, Humanitas, 2006;5. Jean Grondin, Le tournant herméneutique de la phénoménologie, PUF, Paris, 2003;6. Dermot Moran and Timothy Mooney (eds.), The Phenomenology Reader , Routledge,London / New York, 2002;7. Hans-Georg Gadamer, Wahrheit und Methode, in: Gesammelte Werke, Bd. 1 & Bd. 2,

J.C.B. Mohr (Paul Siebeck), Tübingen, 1990 (Adevă r şi metod ă , Teora, Bucureşti, 2001)

condiii

prezenă la seminarii de minim 50%, elaborarea unui referat, participarea ladezbateri

criterii

capacitatea de sinteză a informaiilor, calitatea formulării judecăilor şirăspunsurilor în cadrul examinării, rigoarea şi originalitatea referatelor elaborate,însuşirea corespunzătoare a cunoştinelor de specialitate; acurateea analizeiconceptelor, ideilor şi argumentelor; însuşirea limbajului fenomenologiei


EVALUARE

formula noteifinale

50% examen final; 50% activitatea de la seminar

DENUMIREA DISCIPLINEI FILOSOFIE CONTEMPORANĂ – specializarea Filosofie COD:

ANUL DE STUDIU

III

SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE


C S L Pr. 2 2 56 94 5 M Română



DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Fenomenologie, Hermeneutică, Metafizică, Teoria cunoaşterii etc.

OBIECTIVE 1. înelegerea conceptelor şi a problemelor fundamentale ale filosofiei contemporane;2. cunoaşterea principalelor modalităi de explicaie şi argumentare din filosofia contemporană;3. familiarizarea cu cele mai importante orientări filosofice contemporane.

TEMATICĂ

GENERALĂ 1. Teorii asupra modernităii2. Teorii ale subiectului (Nietzsche, Heidegger, Ricoeur, Vattimo, Ferry)3. Critica reprezentării (Heidegger, Foucault)4. Istoricitatea şi subiectul hermeneutic (Gadamer, Vattimo)

5. Critica subiectului în postmodernism (Lyotard)6. Contingena sinelui şi a limbajului (Rorty)7. Critica subiectului şi raiunea comunicativă (Habermas)8. Identitate şi diferenă (Nietzsche, Heidegger, Foucault, Deleuze)9. Différance şi critica logocentrismului (Derrida)10. Regîndirea subiectului în fenomenologia franceză


1. Paradox şi clipă (Kierkegaard)2. Critica metafizicii tradiionale (Nietzsche)3. Imanena vieii şi intuiia (Bergson)4. Metafizică şi existenă (G. Marcel)5. Modernitate şi filozofie critică (Habermas)6. Gîndirea slabă (Vattimo)



138

METODE DE PREDARE

Sinteza, analiza, problematizarea, exemplificarea


1. F. Nietzsche, Voin a de putere, Eikon, Oradea, 1999, pp. 309-3382. S. Kierkegaard, F ă rîme filosofice, Iaşi, 1994, pp. 39-653. J. Habermas, Discursul filosofic al modernit ă ii, ALL, Bucureşti, 2000, pp. 281-3164. J.-L. Marion, Fenomenul saturat , în Fenomenologie şi teologie, Polirom, Iaşi, 1996, pp.

77-1275. G. Vattimo, Dialectică , diferenă , gândire slabă , în Gândirea slabă Pontica, Constana,

1998, pp. 10-26

condiiiPrezenă la seminarii de min. 50%; elaborarea unui referat de seminar,participarea la dezbateri

criterii

capacitatea de sinteză a informaiilor, calitatea formulării judecăilor şirăspunsurilor în cadrul examinării, rigoarea şi originalitatea referatelor elaborate,însuşirea corespunzătoare a cunoştinelor de specialitate; acurateea analizeiconceptelor, ideilor, argumentelor filosofice; buna însuşire a limbajului filosofiei

formeEvaluare mixtă: o notă la seminar, o notă evaluări de parcurs şi o notă laexamenul final (oral)

EVALUARE

formula noteifinale

1/3 notă seminar + 1/3 notă evaluări de parcurs + 1/3 notă examen final

DENUMIREA DISCIPLINEI FILOSOFIE MODERN Ă COD:

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opională/F-facultativă) OB


TOTAL ORE

SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂRDE

CREDITE


C S L Pr. 98 50 5 M Română


DISCIPLINEI PROF.DR. DUMITRESCU MARIUS FILOSOFIEŞ I LOGIC Ă


OBIECTIVE - cunoaşterea noiunilor specifice disciplinei;- înelegerea şi aprofundarea marilor curente filosofice din epoca modernă;

TEMATICĂGENERALĂ

1. Filosofia Renaşterii între gândirea magică şi ştiinifică

2. Metoda la Bacon şi Descartes

3. Ideea Ş tiin ei universale în gândirea modernă 4. Scepticismul în baroc – îndoiala de tip hiperbolă

5. Disputele postcartesienilor cu privire la tema comunicării substanelor

6. Libertate şi moralitate în gândirea modernă

TEMATICA

SEMINARIILOR 1. Giordano Bruno – analize de texte (Opere italiene)2. Francis Bacon – analize de texte (Noul Organon, Despre în elepciunea anticilor )3. René Descartes – interpretarea unor fragmente din Medita ii metafizice şi din

Discurs asupra metodei 4. Problema comunicării substanelor la Spinoza şi Leibniz



139

5. Empirismul britanic – analize de texte (John Locke, George Berkeley, DavidHume)

METODE DE

PREDARE- prelegerea, dezbaterea unor texte ale unor autori consacrai în domeniu;


(SELECTIV)

1. Burckhardt, Jakob: Cultura Renaşterii în Italia, Editura pentru literatură,

Bucureşti, 19692. Ciorănescu, Alexandru: Barocul sau descoperirea dramei, Editura Dacia,

Cluj –Napoca, 1980

3. Cottingham, John: Ra ionaliştii: Descartes, Spinoza, Leibniz, Editura


4. Culianu, Ioan Petru: Eros şi magie în renaştere - 1484, Editura Nemira,

Bucureşti, 1994

5. Culianu, Ioan Petru: Iocari serio, ştiină şi art ă în gândirea Renaşterii,

Editura Polirom, Iaşi, 20036. de Sanctis, Francesco: Istoria literaturii italiene, Editura pentru literatură

universală, Bucureşti, 1965.

7. Delumeau, Jean: Frica în Occident , Editura Meridiane, 1986

8. Dumitrescu, Marius: Descartes sau certitudinile îndoielii, Editura A92,

Iaşi, 1996

9. Eco, Umberto: Pendulul lui Foucault , Editura Pontica, Constana, 1991

10. Edighoffer, Roland: Rosicrucienii, Editura de Vest, Timişoara, 1995

11. Eliade, Mircea: Contribu ii la Filosofia Renaşterii, Colecia Capricorn,1984

12. Garin, Eugenio: Omul Renaşterii, Editura Polirom 2000

13. Hersch, Jeanne: Mirarea filosofică , Humanitas, Bucureşti, 1994

14. Huizinga, Johan: Cultura olandeză în secolul al XVII-lea, Editura

Meridiane, Bucureşti, 1991

15. Idel, Moshe: Cabala - noi perspective, Editura Nemira, 2000

16. Koestler, Arthur: Lunaticii – evolu ia conceptului de univers de la

Pitagora la Newton, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995

17. Negulescu, Petre P.: Filosofia renaşterii, Editura Eminescu, Bucureşti,

1986

18. Niă, Adrian: Leibniz, Editura Paideia, Bucureşti, 1998

19. Noica, Constantin: Schiă pentru istoria lui „Cum e cu putină ceva nou”,

Editura Humanitas, Bucureşti, 1995

20. Noica, Constantin: Via a şi filosofia lui René Descartes, Editura



140


21. Papu, Edgar: Barocul ca tip de existenă , Editura Minerva , Bucureşti,

1971

22. Pater, Walter: Renaşterea, Editura Univers, Bucureşti, 1982

23. Raveica, Titus: Istoria filosofiei moderne –Vol I şi II, Editura Institutul

European, Iaşi, 2002

24. Scruton, Roger: Spinoza, Editura Humanitas, Bucureşti, 1996

25. Yates, Frances A.: Iluminismul Rozicrucian, Editura Humanitas, 1998

condiii- frecvenă, elaborarea unor lucrări de seminar, parcurgerea

bibliografiei, participarea la dezbateri în cadrul seminarului;

criterii

- capacitatea de sinteză a informaiilor, calitatea formulăriijudecăilor şi răspunsurilor în cadrul examinării, originalitatealucrărilor elaborate, însuşirea corespunzătoare a cunoştinelor despecialitate;

forme - examen scris;

EVALUARE

formula noteifinale

- 50% examen; 50% activitatea de la seminar



141

Denumirea disciplineiFILOZOFIE ROMÂNEASCĂ Codul

disciplineiDA11

Anul de studiu III Semestrul II Tipul de evaluare finală (E/V) CRegimul disciplinei (Ob, Op, F) Ob Nr. de

credite5



Titular curs Titular seminar / lucrări practiceTitularul disciplinei( grad didactic şi ştiinific,

nume, prenume)LECTOR DR. IOANALEXANDRU TOFAN

LECTOR DR. IOAN ALEXANDRUTOFAN

Colectivul de specialitate

Competene generale (competenele generale sunt menionate în fişa specializării)1. Cunoaştere, înelegere, explicare şi interpretare: - cunoaşterea noiunilor specifice disciplinei;- explicarea şi interpretarea unor idei, concepte filosofice, moduri de problematizare specificefilozofiei româneşti- familiarizarea studenilor cu principalele paradigme şi teme ale filosofiei româneşti

2. Instrumental-aplicative :- înelegerea adecvată a noiunilor specifice;- interpretare de text

Competene


3. Atitudinale:- valorizarea unor momente ale istoriei culturale româneşti- discuia critică a unor episoade specifice acestei istorii

NUMĂRUL TOTAL DE ORE (PE SEMESTRU) DIN PLANUL DE ÎNVĂĂMÂNT

C S LP42 28 14 -



142

Coninutul disciplinei

Tematică curs Tematică seminar / lucrări practice

Tematică generală

1. Filosofie românească şi teme ale filosofieieuropene

2. Construcia identităii în filosofiaromânească 3. Relaia dintre discurs filosofic şi

eveniment istoric în filosofia românească interbelică

1. Ontologie şi limbaj la C. Noic2. Filosofia culturii la L. Blaga3. Metafizică şi spiritualitate

răsăriteană la N. Ionescu4. Discuia categoriilor filosofice

la M. Florian


L. Blaga – Despre conştiin a filosofică , Humanitas, 2005- Opere 8. Trilogia cunoaşterii, Minerva, 1883- Trilogia culturii, Humanitas, 1993

M. Florian – Recesivitatea ca structur ă a lumii, Fundaia PRO, 2003-2004N. Ionescu – Curs de metafizică , Humanitas, 1991C. Noica – Devenirea întru fiină . Scrisori despre logica lui Hermes, Humanitas, 1998

- Istoricitate şi eternitate. Repere pentru o istorie a culturii româneşti, Jurnalliterar, 1998

- Schiă pentru istoria lui cum e cu putină ceva nou, Humanitas, 1995

M. Vulcănescu – Dimensiunea românească a existen ei, Ed. Fundaiei culturale român1991 La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea exprimată în %

{total = 100%}• Media notelor acordate la seminar / lucrări practice 20• Notele obinute la testele periodice sau pariale • Nota acordată pentru frecvena şi conduita la activităi 10• Notele acordate pentru referate, eseuri, traduceri, studii de caz … 20• Notele acordate pentru participarea la cercuri ştiinifice şi/sau la

concursuri profesionale

• Nota acordată la examinarea finală 50•

Alte note Cerine minime de promovare (pentru nota 5) :- minim 4 la examinarea finală la care se adaugă 1punct pentru îndeplinirea în proporie de 50 % aactivităilor de la seminar;

Cerine maxime de promovare (pentru nota10) :-punctaj maxim pentru activitatea din timpulanului (seminar);-punctaj maxim pentru lucrarea scrisă laexamenul final.

Estimai timpul total (ore pe semestru) al activităilor de studiu individual pretinse studentului(completai cu zero activităile care nu sunt cerute)1. descifrarea şi studiul notielor de curs 5 8. pregătire prezentări orale 32. studiu după manual, suport de curs 8 9. pregătire examinare finală 83. studiul bibliografiei minimale indicate 6 10. consultaii 1

4. documentare suplimentară în bibliotecă 6 11. documentare pe net 65. activitate specifică de pregătire pt. seminar /

lucrări practice5 12. alte activităi: participare

sesiuni comunicări ştiinifice5

6. realizare teme de casă, eseuri, referate,proiecte, traduceri etc.

7 13. alte activităi:documentare pe teren

5

7. pregătire teste periodice sau pariale -

14. alte activităi: proiecte decercetare

5

Total ore studiu individual (pe semestru) = 70



143

DENUMIREA

DISCIPLINEI FUNDAMENTELE CULTURALE ALE RELAIILORINTERNATIONALE

COD:

ANUL DE


facultativă)OP

NUMĂRUL ORELOR


ORE

SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE


M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE



DISCIPLINEI LECT. DRD. GHERASIM-PROCA OVIDIU de Ştiine Politice

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE -

OBIECTIVE Cursul urmăreşte să descrie problematica influenelor de natură culturală asupra relaiilordintre state şi asupra politici internaionale, accentuând aspectele cele mai evidente ce inde implicaiile fundamentalismului religios, de clivajele identitare rezultate din experienacolonială, de reprezentările culturale cu semnificaie politică sau de mutaiile culturaleproduse în cursul procesului de globalizare. Seminarul urm

ăreşte s

ăle ofere studen

ilor

ocazia de a problematiza pe tema conflictelor internaionale cu bază culturală, unul dintrecele mai importante subiecte de dezbatere publică ale ultimelor decenii, şi asupra altorteme corelative.

TEMATICĂ

GENERALĂ Introducere: substratul cultural al relaiilor dintre state; Cultura, cultura politică, politicaculturii; Dimensiunea culturală a politicii internaionale;.Reprezentările culturale înpolitica internaională; Universalismul occidental şi ideologiile modernizării; Culturi,civilizaii, religii; „Ciocnirea civilizaiilor”; De la cultura naională la globalizareaculturii; Cultura unificării europene; Cultura democratică, democratizarea şi relaiiledintre state; „Comunităile digitale” şi dezvoltarea spaiului public internaional; Etosulerei digitale: libertatea de exprimare şi cenzura politică; „A cultiva dialogul”: normeleculturale şi practicile diplomatice; Concluzii: importana factorilor identitari în relaiileinternaionale

TEMATICASEMINARIILOR / LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Seminar introductiv: prezentarea statutului disciplinei. Comparând lumile: de laidentitatea culturală la o lume multipolară.. Lumea civilizaiilor: civilizaii în istorie şi înlumea de astăzi. O civilizaie universală? Modernizarea şi Occidentalizarea. Civilizaia-factor de separaie sau de unificare a statelor. De la conştiina naională la universalizareavalorilor democratice. Globalizarea culturală şi noua ordine mondială. Globalizareacontemporană: ce este nou? O lume a civiliza iilor: Orientul şi Occidentul. Influeneculturale ale Islamului la nivelul ordinii mondiale. Războiul, formă de conflictintercivilizaional. Pacea şi constrângerile culturii globale. Identitatea culturală europeană.

METODE DE

PREDAREPrelegerea, dezbaterea, analiza unor studii de caz

BIBLIOGRAFIE (SELECTIV)

Martin Albrow, The Global Age. State and Society beyond Modernity, Polity Press, Cambridge,1996; Edgar Morin, Gândind Europa, Ed. Trei, Bucureşti, 2002; Samuel P.

Huntington, Ciocnirea civiliza iilor şi refacerea ordinii globale, Editura Antet, , f. a.; AniaLoomba, Colonialism/Postcolonialism, Routledge, London and New York, 1998; Peter J.Katzenstein (ed), The Culture of National Security. Norms and Identity in World Politics,Columbia University Press, 1996;


criteriiCunoaşterea coninutului didactic predat în timpul cursului; capacitatea de a analiza în mod criticcunoştinele asimilate; prezena unei activităi susinute în timpul seminariilor; lectura bibliografieiobligatorii

formeEvaluarea continuă a participării la prezentarea temelor de seminar în cursul semestrului (inclusivredactarea unui eseu); examen scris la finalul acestuia.

EVALUARE

formula noteifinale




144

DENUMIREA

DISCIPLINEI IDEOLOGII POLITICE IN LUMEA EUROPEANA

COD:

ANUL DE


facultativă)OB

NUMĂRUL ORELOR


ORE

SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE


M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.2 2 56 E Romă



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE -

OBIECTIVE Cunoaşterea noiunii de ideologie politică; explicarea fiecărei ideologii şi situarea ei într-un context istorico-politic; stimularea studenilor pentru a repera cu uşurină fiecareideologie şi de a-şi motiva pertinent răspunsurile; încurajarea studenilor în însuşirea

instrumentelor necesare pentru a distinge ideologiile clasice de cele noi; dobândireacapacităii de a stabili legături între ideologiile politice şi influena lor pe scenaeconomică, politică internaională.

TEMATICĂ

GENERALĂ Conceptul de ideologie politică. Apariia şi evoluia termenului de “ideologie”; controverse înjurul noiunii de “ideologie”; ideologia politică şi conceptele corelative: sistem politic, cunoaştereşi aciune politică, comunicare, doctrină etc.; trăsături şi funcii ale ideologiei. Liberalismul. Origini, evoluie, variante. Liberalismul clasic al sec. al XIX-lea: drepturile naturale, utilitarismul,liberalismul economic, darwinismul social; neoliberalismul secolului al XX-lea: liberalismulbunăstării, liberalismul neoclasic, libertarianismul. Marile teme: individul şi libertatea; proprietateaprivată şi economia de piaă; constituionalismul democratic şi statul de drept; cultul raiunii şiprogresismul social. Conservatorismul. Origini, evoluie, variante. Conservatorismul moderat;conservatorismul reacionar, neoconservatorismul. Marile teme: imperfectibilitatea naturii umaneşi realismul moral; raiunea temperată şi prejudecata sănătoasă; valorile comunităii, conservareatrecutului şi evoluia organică; ordinea ierarhică şi autoritatea puterii. Socialismul. Polisemia

termenului „socialism”. Socialismul timpuriu: origini ideatice, structuri sociale, evoluie istorică.Socialismul utopic modern. Socialismul modern: un produs al capitalismului industrial. Forme alesocialismului premarxist. Socialismul revoluionar marxist. Critica marxistă a capitalismului. De lamarxism la leninism. Comunismul: un sistem politic totalitar. Revoluia socialistă şi dictaturaproletariatului. Partidul-stat şi regimul comunist.

TEMATICA


LABORATOR

Seminar introductiv: ce sunt ideologiile politice? Doctrine şi ideologii politice: aspecte definitorii,evoluii istorice. Libertatea individuală, valoare centrală a ideologiei liberale. Statul liberal.Economia liberală; proprietatea privată şi piaa liberă. Originile gândirii conservatoare.Autoritatea şi ordinea socială. Raionalism, raiune şi prejudecată. Socialismul timpuriu.Socialismul revoluionar marxist. Manifestul partidului comunist. Revoluia Rusă şi experienatotalitarismului sovietic. Concluzii: ideologiile politice în lumea contemporană

METODE DE

PREDAREPrelegerea, dezbaterea, analiza unor studii de caz

BIBLIOGRAFIE

(SELECTIV)

Terence Ball, Richard Dagger, Ideologii politice şi idealul democra iei, Editura Polirom,

Iaşi, 2000. Anton Carpinschi, Doctrine politice contemporane. Tipologii, dinamică ,perspective, Editura Moldova, Iaşi, 1992. François Châtelet, Evelyne Pisier, Concep iilepolitice ale secolului XX , Editura Humanitas, Bucureşti, 1994. Alina Mungiu-Pippidi(coord.), Doctrine politice. Concepte universale şi realit ă i româneşti, Editura Polirom,Iaşi, Societatea Academică din România, Bucureşti, 1998.



formeEvaluarea continuă a participării la prezentarea temelor de seminar în cursul semestrului (inclusivredactarea unui eseu); examen scris la finalul acestuia.

EVALUARE

formula noteifinale




145

DENUMIREA

DISCIPLINEI IDEOLOGII POLITICE

COD:

ANUL DE


facultativă)OB

NUMĂRUL ORELOR


ORE

SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE


M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE




DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE -

OBIECTIVE Explicarea tezelor fiecărei ideologii politice şi situarea lor într-un context istorico-politicparticular; înelegerea noţiunii de ideologie politică în variatele sale ipostaze şi stimulareacapacităii studenilor de a identifica cu uşurină temele ideologice; dezvoltarea capacităii

de a analiza textele politice clasice şi discursul public contemporan. TEMATICĂ

GENERALĂ Conceptul de ideologie politică. Apariia şi evoluia termenului de “ideologie”; controverse înjurul noiunii de “ideologie”; ideologia politică şi conceptele corelative: sistem politic, cunoaştereşi aciune politică, comunicare, doctrină etc.; trăsături şi funcii ale ideologiei. Liberalismul. Origini, evoluie, variante. Liberalismul clasic al sec. al XIX-lea: drepturile naturale, utilitarismul,liberalismul economic, darwinismul social; neoliberalismul secolului al XX-lea: liberalismulbunăstării, liberalismul neoclasic, libertarianismul. Marile teme: individul şi libertatea; proprietateaprivată şi economia de piaă; constituionalismul democratic şi statul de drept; cultul raiunii şiprogresismul social. Conservatorismul. Origini, evoluie, variante. Conservatorismul moderat;conservatorismul reacionar, neoconservatorismul. Marile teme: imperfectibilitatea naturii umaneşi realismul moral; raiunea temperată şi prejudecata sănătoasă; valorile comunităii, conservareatrecutului şi evoluia organică; ordinea ierarhică şi autoritatea puterii. Socialismul. Polisemiatermenului „socialism”. Socialismul timpuriu: origini ideatice, structuri sociale, evoluie istorică.Socialismul utopic modern. Socialismul modern: un produs al capitalismului industrial. Forme ale

socialismului premarxist. Socialismul revoluionar marxist. Critica marxistă a capitalismului. De lamarxism la leninism. Comunismul: un sistem politic totalitar. Revoluia socialistă şi dictaturaproletariatului. Partidul-stat şi regimul comunist.

TEMATICA


LABORATOR

Seminar introductiv: ce sunt ideologiile politice? Doctrine şi ideologii politice: aspectedefinitorii, evoluii istorice. Libertatea individuală, valoare centrală a ideologiei liberale.Statul liberal. Economia liberală; proprietatea privată şi piaa liberă. Originile gândiriiconservatoare. Autoritatea şi ordinea socială. Raionalism, raiune şi prejudecată.Socialismul timpuriu. Socialismul revoluionar marxist. Manifestul partidului comunist.Revoluia Rusă şi experiena totalitarismului sovietic. Concluzii: ideologiile politice înlumea contemporană

METODE DE

PREDAREPrelegerea, dezbaterea.


Terence Ball, Richard Dagger, Ideologii politice şi idealul democra iei, Editura Polirom,

Iaşi, 2000. Anton Carpinschi, Doctrine politice contemporane. Tipologii, dinamică ,perspective, Editura Moldova, Iaşi, 1992. François Châtelet, Evelyne Pisier, Concep iilepolitice ale secolului XX , Editura Humanitas, Bucureşti, 1994. Alina Mungiu-Pippidi(coord.), Doctrine politice. Concepte universale şi realit ă i româneşti, Editura Polirom,Iaşi, Societatea Academică din România, Bucureşti, 1998.Evelyne Pisier (sub direcia),Istoria ideilor politice, Editura, Amarcord, Timişoara, 2000.



formeEvaluarea continuă a participării la prezentarea temelor de seminar în cursul semestrului (inclusiv untest scris); examen scris la finalul acestuia.

EVALUARE

formula noteifinale




146

DENUMIREA

DISCIPLINEI INTRODUCERE ÎN STIINTELE POLITICE

COD:

ANUL DE


facultativă)OB

NUMĂRUL ORELOR


ORE

SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE


M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE




DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE -

OBIECTIVE Familiarizarea cu conceptele specifice studiului ştiinelor politice; capacitatea de a oferiexplicaii şi interpretări pentru ideile, procesele, fenomenele, specifice disciplinei;familiarizarea cu cele mai importante noiuni paradigme şi temeand ce in de ştiina

politică şi de ştiinele sociale; familiarizarea cu structura sistemului politic naional.TEMATICĂ

GENERALĂ Ştiina politică: obiect, problematică. Evoluia istorică a refleciei politice. Modeletradiionale în reflecia politică. Participarea politică. Puterea politică. Statul. Regimurilepolitice. Partidele politice şi sistemele de partide. Sistemele electorale. Ideologiilepolitice.

TEMATICA


LABORATOR

Seminar introductiv: obiective, teme şi întrebări. Politica şi ştiina politică. Originea şisensul noiunilor de politic şi politică. Reflecia asupra cunoaşterii politice. Actoriiuniversului politic şi participarea politică. Actorii universului politic: instituiile politice.Ontologia şi fenomenologia puterii. Partide şi sisteme de partide. Trăsăturile regimurilornedemocratice. Democraia. Ideologiile politice: liberalismul şi conservatorismulIdeologiile politice: socialismul şi social-democraia.

METODE DE

PREDAREPrelegerea, dezbaterea, analiza unor studii de caz.


Anton Carpinschi, Cristian Bocancea, Ş tiin a politicului, Editura Universităii „Al. I.Cuza”, Iaşi, 1998. Domenico Fisichella, Ş tiin a politică . Probleme, concepte, teorii,Editura Polirom, Iaşi, 2007. David Miller (coord.), Enciclopedia Blackwell a gândiriipolitice, Humanitas, Bucureşti, 2000. Robert E. Goodin, Hans-Dieter Klingemann(coord), Manual de ştiină politică , Polirom, 2005. Gianfranco Pasquino, Curs de ştiină politică , Institutul European, 2002.


criteriiCunoaşterea coninutului didactic predat în timpul cursului; capacitatea de aanaliza în mod critic cunoştinele asimilate; prezena unei activităi susinute în

timpul seminariilor; lectura bibliografiei obligatoriiforme

Evaluarea continuă a participării la prezentarea temelor de seminar în cursulsemestrului (inclusiv un test scris); examen oral la finalul acestuia.

EVALUARE

formula noteifinale




147

DENUMIREA DISCIPLINEI ISTORIA IDEILOR POLITICE COD:


NUMĂRUL ORELOR PE


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr. 2 2 56 M

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA TITULARULDISCIPLINEI PROF UNIV DR ANTON CARPINSCHI STIINTE POLITICE


OBIECTIVE 1.Însuşirea ideilor şi conceptelor politice reprezentative pentru gandirea politică; 2. Familiarizareacu coninutul principalelor opere ale gândirii politice; 3.Înelegerea importanei ideilor politicepentru teoria şi practica politică

TEMATICĂ GENERALĂ 1. Concepia lui Platon despre stat; 2. Aristotel - întemeietor al ştiinei politice; 3. Doctrina celordouă cetăi - Sfântul Augustin; 4. Marea sinteză a gândirii politice medievale: Sfântul Tomad’Aquino; 5. Niccolo Machiavelli şi constituirea gândirii politice moderne; 6. Idei politice în operalui Thomas Hobbes ; 7. John Locke – originile liberalismului; 8. Charles Montesquieu – creator alştiinei politice moderne; 9. Jean - Jacques Rousseau sau viziunea metafizică asupra politicii; 10.

Ideea statului de drept la Immanuel Kant; 11. Georg Wilhelm Friedrich Hegel – teoria statuluiraionalTEMATICA

SEMINARIILOR /

LUCRĂRILOR DELABORATOR

1. Republica lui Platon; 2. Politica în viziunea lui Aristotel; 3. Sfântul Augustin şi Cetatea luiDumnezeu; 4. Gândirea politică medievală. Sfântul Toma d’Aquino; 5. Machiavelli şi noua ştiină a politicii. Principele; 6. Teoria modernă a dreptului natural şi a suveranităii; 7. Aparitia utopieipolitice moderne; 8. Reforma protestantă şi influenele sale asupra gandirii politice; 9. Starenaturală şi contractualism în filosofia politică a lui Thomas Hobbes; 10. Principii şi idei politiceproprii gandirii liberale în opera lui John Locke; 11. Teoria contractului social la Jean JacquesRousseau; 12. Montesquieu şi Spiritul legilor ; 13. Principii ale filosofiei practice kantiene; 14. G.W.F. Hegel şi influena filosofiei istoriei asupra gândirii politice

METODE DE

PREDAREExpunere, dezbatere, problematizare

BIBLIOGRAFIE


1. Platon, Republica, în Opere, vol. V, Ed. Ştiinifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986; 2.

Aristotel, Politica, Ed. Antet, Bucureşti, 1992; 3. Machiavelli, Principele, Ed. Ştiintifică,Bucureşti, 1960; 4. Thomas Hobbes, Leviathanul, în Emanuel-Mihail Socaciu (coord.), Filosofiapolitică a lui Thomas Hobbes, Ed. Polirom. Iaşi, 2001; 5. John Locke, Al doilea tratat desprecârmuire, Ed. Nemira, Bucureşti, 1999; 6. Jean Jacques Rousseau, Contractul social, Ed.Moldova, Iaşi, 1996; 7. Emanuel Mihail Socaciu (coord), Fundamentele gandirii politice moderne,Ed. Polirom, Iasi, 1999

condiii

criterii


EVALUARE




148

DENUMIREA DISCIPLINEI ISTORIA RELAIILOR INTERNAIONALE COD:

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr. 2 2 56 M

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA TITULARULDISCIPLINEI LECT. UNIV.. DRD. BOGDAN CONSTANTIN MIHAILESCU STIINTE POLITICE


OBIECTIVE 1.Însuşirea principalelor elemente necesare înelegerii specificului istoriei relaiilor internaionale;2.Cunoaşterea momentelor importante din istoria relaiilor internaionale; 3. Dezvoltareacapacităii de înelegere a evenimentelor din istoria relaiilor internaionale

TEMATICĂ GENERALĂ 1. Istorie şi sens – modele şi metode de interpretare a istoriei universale; 2. Originile sistemuluimodern de relaii internaionale. Importana şi consecinele păcii westfalice; 3. Suveranitatea –fundamement al practicii internaionale moderne; 4. Relaiile internaionale după Congresul de laViena; 5. Cadre generale ale politicii internaionale în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.Blocurile de aliană în Europa; 6. Originile şi evoluia primului război mondial; 7. Relaiile

internaionale în perioada interbelică; 8. Eşecul politicii de securitate colectivă şi declanşarea celuide-al doilea război mondial; 9. Lumea după cel de-al doilea război mondial. ÎnceputurileRăzboiului Rece şi contextul ideologic; 10. Coexistenă paşnică şi destindere în relaiileinternaionale postbelice; 11. Conflicte şi crize internaionale în a doua jumatate a secolului al XX-lea; 12. Destrămarea status-quo-ului postbelic. Perestrika şi disoluia blocului communist; 13. Relaiile internaionale în contextual noii ordinii mondiale; 14. Provocări şi probleme actuale înrelaiile internaionale

TEMATICA

SEMINARIILOR /

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

1. Posibile sensuri în evoluia istoriei universale; 2. Relaii internaionale, ordine internaională,sistem internaional, societate internaională – clarificari conceptuale; 3. Pacea de la Westfalia şiechilibrul puterilor; 4. Momente importante în relaiile internaionale ale secolului al XIX-lea; 5. Primul război mondial; 6. Relaiile internaionale după sistemul de pace versaillez; 7. Originile,evoluia şi consecinele celui de-al doilea război mondial; 8. Contextul ideologic al RăzboiuluiRece; 9. Relaiile internaionale şi dezvoltarea organizaiilor internaionale; 10. Conflictele dinperioada Războiului Rece; 11. Prăbuşirea blocului communist; 12. Relaiile internaionale după

sfârşitul Războiului Rece; 13. Globalizarea şi noua ordine mondială; 14. Terorismul şi impactulacestuia asupra relaiilor internaionale contemporaneMETODE DE

PREDAREExpunere, problematizare, dezbatere


1.Henry Kissinger, Diploma ia, Ed. All, Bucureşti, 2002; 2.Peter Calvocoressi, Politica mondială după 1945, Ed. Allfa, Bucureşti, 2000; 3. Nicolae Ciachir, Istoria rela iilor interna ionale de lapacea westfalică până în contemporaneitate, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 1998; 4. Paul Johnson, Oistorie a lumii moderne, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2005; 5. Peter Calvocoressi, Europa de laBismarck la Gorbaciov, Ed. Polirom, Iaşi, 2003; 6. Jean-Baptiste Duroselle, Istoria rela iilor interna ionale, Editura Ştiinelor Sociale şi Politice, Bucureşti, 2006; 7. Ennio Di Nolfo,Introducere în istoria rela iilor interna ionale, Editura ALL, Bucureşti, 2007.

condiii

Criterii

formeTest de verificare, prezentare de lucrari, participare la dezbateri, examinare

EVALUARE




149

Denumireadisciplinei

METODE CALITATIVE DE CERCETARE A COPILĂRIEI ŞIPARENTALITĂII

cod:

Anul destudiu

Semestrul Statutul disciplinei (ob-obligatorie/ op-opională/ f -facultativă)

OB

Numărul orelorpe saptămână

Total

oresemestru

Total oreactivitate

individualA*

Număr

decredite

Tipul de evaluare

(P-pe parcurs, C-colocviu,E-examen, M-mixt)

LIMBA DEPREDARE

C S L Pr.2 1 150 108 6 M RO

Gradul didactic şi ştiinific, prenumele, numele CatedraTitularuldisciplinei CONF.DR. STEFAN COJOCARU

SOCIOLOGIE SI ASIST.SOCIALA

Discipline anterior

absolvite

Metodologia cercetării sociologice, Tehnici calitative de cercetaresociologică, Sociologia familiei

Obiective Cunoasterea si utilizarea conceptelor disciplinei/Înelegerea perspective deabordarea calitativă a cercetării familiei/ Asimilarea cunoştinelor necesarerealizării unui proiect de cercetare a familiei, copilăriei şi parentalităii bazat pecercetare calitativă / Exersarea abilităilor de observare / Dezvoltarea deprinderilornecesare realizării interviurilor

Tematică generală

Cercetarea calitativă şi sfera privată / Evoluia cercetării calitative în studiulfamiliei, al copilăriei şi parentalităii / Strategii de abordare calitativă a studiuluisferei familiale / Definiii, metodologii, metode în studiul calitativ al copilăriei şiparentalităii/ Metodologia grounded-theory (GTM) / Metoda studiului de caz /

Interviul individual în studiul familiei, al copilăriei şi parentalităii / Interviul decuplu / Interviul combinat – triangularea surselor de date în interiorul familiei / Studierea holistica a familiei - familia ca unitate de analiză / Utilizarea observaieiîn cercetarea grupului domestic / Analiza documentelor în studiul familiei,copilăriei şi parentalităii / Triangularea metodologică in cercetarea familiei / Utilizarea documentelor video pentru studierea ritualurilor familiale/ Principiietice de cercetare cu participarea copiilor /

Tematicaseminariilor / lucrărilor delaborator

Variaie şi diversitate în abordarea copilăriei şi parentalităii / Copiii în analizasociologică a vieii de familie / Exersarea metodelor de observaie / Analizadocumentelor video / Realizarea studiului de caz / Aplicarea diferitelor tipuri deinterviu în mediul familial / Utilizarea jurnalelor familiale / Analiza documentelorfamiliale / Triangularea teoretică, metodologică şi a surselor / Realizarea unuiproiect de cercetare în sfera familială utilizând metode calitative /Interpretareacalitativă a datelor / Realizarea raportului de cercetare

METODE DEPREDARE

Expunerea, demonstraia, exemplificarea, exerciiul, jocul de rol

Bibliografieobligatorie(selectiv)

Beck-Gernsheim, 2002, Reinventig the family: in search of new lifestyles, PolityPress, Cambridge; Bernardes, J., 1997, Family studies. An introduction,Routledge, London; Boss G.P., Doherty, W.J., LaRossa R., Schumm,W.R.,Steinmetz S.K., 1993, Sourcebook of family theories and methods. A contextual



150

approach, Plenum Press, NY & London; Chambers, D., 2001, Representing thefamily, Sage Publications, London: Ilut, P., 2005, Sociopsihologia si antropologiafamiliei, Polirom, Iasi; Mihailescu I. (coord.), 2000, Un deceniu de tranzitie.Situatia copilului si familiei in Romania, UNICEF, Bucuresti; Stanciulescu E.,1997, Sociologia educatiei familiale, Polirom, Iasi; Sussman M.B., SteinmetzS.K., Peterson G.W.,(eds.) 1999, Handbook of marriage and the family, PlenumPress, NY & London; Denzin N., K., Lincoln, Y.S. (coordonatori), 2005, TheSage handbook of qualitative research, Sage Publications; Miftode V., 2003,Tratat de metodologie sociologica, Lumen, Iaşi; Chelcea, S., 2004, Metodologiacercet ă rii sociologice. Metode cantitative şi calitative., Ed. Economică, Bucureşti;Ilu, P.,1997, Abordarea calitativă a socioumanului, Polirom, Iaşi; Lungu D.,Povestirile vie ii. Teorie şi documente,2003, Ed. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi;Silverman, D., 2004, Analiza calitativă a datelor , Polirom, Iaşi; Chambers, D.,2001, Representing the family, Sage Publications, London; Corsaro W.A., 2005,The sociology of childhood , Sage Publications, London; Goldscheider F.K., WaiteL., 1991, New families, no families? University of California Press/ Cojocaru, D.,2008, Copilaria si constructia parentalitatii, Polirom, Iasi.

condiiirealizarea celor 5 teme obligatorii în timpul semestrului, prezenala seminarii, temele se predau la datele stabilite

criteriifiecare tema la seminar predată la timp va fi punctată cu max. 20puncte fiecare; pentru prezentă, punctajul max. este 50 puncte;proiectul final este punctat cu max. 150 puncte

formePrezentarea periodica a nivelului de realizare a temelorPrezentarea orala a proiectului final realizat

Evaluare

formulanotei finale

50 % temele predate in timpul semestrului, exerciiile practice50 % proiectul final

DENUMIREA DISCIPLINEI METODE DE CERCETARE ÎN ŞTIINELE POLITICE COD:

FP2312

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr. 28 28 56 94 6 E Română



DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Introducere în tiin ele Politice

OBIECTIVE 1. crearea unor obişnuine din partea studenilor de a gândi sistematic despre faptele politice; 2. deprinderea principalelorstrategii de investigare a realităii politce, a tehnicilor de culegere a informaiilor şi de analiză a acestora; 3. aplicarea înpractică a cunoştinelor dobândite prin realizarea unor analize originale.

TEMATICĂ GENERALĂ 1. Politică şi Analiză 2. Etica analizei politice3. Dezvoltarea întrebărilor cercetării4. Tipuri de relaii: de asociaie şi de cauzalitate5. Explorarea relaiilor şi elaborarea modelelor cauzale6. Design-uri de cercetare alternative: experimentul7. Design-uri de cercetare alternative: ancheta



151

8. Design-uri de cercetare alternative: studiul de caz9. Design-uri de cercetare alternative: evaluarea10. Conceptele şi variabilele măsurării11. Colectarea datelor: anchete şi chestionare12. Colectarea datelor: Date calitative şi cercetări de teren13. Colectarea datelor: folosirea surselor secundare14. Elaborarea şi redactarea unei lucrări de cercetare

TEMATICA

SEMINARIILOR /

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

1. Caracteristicile datelor utilizate în discursul politic2. Testarea teoriei şi ipotezele3. Relaii şi asociaii între variabile4. Relaii cauzale şi explicative5. Relaii şi influene multiple. Dezvoltarea de tabele care arată relaii multiple6. Analiza corelaională

7. Trecerea de la variabile la concepte. Validitatea şi fidelitatea definiiilor8. Chestionare 19. Chestionare 210. Analizarea datelor calitative. Analiza de coninut11. Indexuri12. Elaborarea şi redactarea unei lucrări ştiinifice13. Prezentarea unei analize politice

METODE DE

PREDAREPrelegerea, analiza, rezolvarea de exerciii şi probleme


1. Ronald F. King – Strategia cercet ă rii. Treisprezece cursuri despre elementele tiin elor sociale, Polirom, Iasi, 20052. Robert K. Yin – Designul, colectarea i analiza datelor , Polirom, Iasi, 20053. Traian Rotariu, Petre Ilu – Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, Polirom, Iaşi,1997;4. Gary King, Robert Keohane, Sidney Verba – Fundamentele cercet ă rii sociale, Polirom, Iaşi, 2000;5. Francois de Singly, Alain Blanchet, Anne Gotman, Jean-Claude Kaufman – Ancheta şi metodele ei, Polirom, Iaşi,

1998;6. Virgil Stoica – Metodologia analizei politice, Fides, Iaşi, 2000; 7. Janet Buttoph Johnson , H. T. Reynolds – Political Science Research Methods,.CQ Press, Washington, D.C., 2005


criteriicunoştinele acumulate, abilitatea de a le folosi într-o situaie nouă, abilitatea de a analiza o problemă (descompunerea acesteia în pări componente şi stabilirea de relaii între acestea); capacitatea deexprimare clară, într-o limbă română corectă.

forme

Prezena şi activitatea la seminarii (S);Temele de pe parcursul semestrului (T);Rezultatul unui proiect individual (P);Eexamenul scris de la finalul semestrului (E).

EVALUARE

formula notei finaleNota finală = 10%S + 10%T + 20%P + 60%E

DENUMIREA DISCIPLINEI METODOLOGIA CERCETĂRII SOCIALULUIanul I asistenta sociala

COD:

ANUL DE STUDIU SEMESTRUL STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opională/F-facultativă)

NUMĂRUL ORELOR PE


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr. 2 2 94 5 M Româna

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA TITULARULDISCIPLINEI PROF.DR. ION I. IONESCU Sociologie şi Asistenă socială

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Discipline socioumane

OBIECTIVE Transmiterea unor cunoştine referitoare la cercetarea sociologică; înelegerea principalelor metodologii aferente tendinelor

şi curentelor sociologice contemporane; aproprierea metodelor de cercetare sociologică; triangulaia.

Obiectivele disciplinei sunt în concordană cu celelalte discipline din planul de învăămînt; disciplina este baza formării

profesionale a viitorilor specialişti în domeniul asistenei sociale; cunoaşterea şi utilizarea metodelor sociologice înlesneşte

analiza fenomenelor socioumane actuale, identificarea problemelor şi a soluiilor prin derularea unor proiecte de cercetare.

TEMATICĂ GENERALĂ 1. CERCETAREA ÎN DOMENIUL ASISTENEI SOCIALE



152

• Ce este asistena socială?• Obiective ale asistenei sociale şi complementaritatea cu sociologia.• Categorii de persoane, grupuri, comunităi, fenomene ce fac obiectul cercetării în domeniul asistenei

sociale2. METODOLOGIA CERCETĂRII ÎN ASISTENA SOCIALĂ

• De la individual la social şi invers• De la obiectul cunoaşterii la proiectul cercetării• Formularea problematicii, a întrebării de plecare, explorarea teoretică , explorarea terenului,

formularea ipotezei, determinarea variabilelor şi indicatorilor etc.3. METODOLOGIA ANCHETEI 4. OBSERVAIA 5. CHESTIONARUL6. CONVORBIREA COMPREHENSIVĂ 7. STUDIUL DE CAZ8. EXPERIMENTAREA9. INTERVIUL10. POVESTIREA VIEII. ISTORIA VIEII11. SCALAREA ATITUDINILOR12.TEHNICA SOCIOMETRICA13. DESIGNUL CERCETĂRII-ACIUNE VIZÎND DEZVOLTAREA COMUNITARĂ 14. PROBLEMATICA EŞANTIONĂRII15. CLASIFICAREA ŞI ANALIZA DATELOR. EXIGENE ALE PROBEI.

TEMATICA

SEMINARIILOR /

LUCRĂRILOR

Studierea volumele apărute la Polirom referitoare la principalele tehnici de cercetare sociologică: chestionarul, ancheta dteren, studiul de caz, focus-grup etc.Construcia design-ului unor proiecte de cercetare în domeniul asistenei sociale.

METODE DE

PREDAREexpunerea sistematică; prelegerea problematizantă; ilustraia; demonstraia.


• Jean - Claude Passeron,Le raisonnement sociologique, Nathan, Paris, 1995• Mihu Achim, ABC-ul investiga iei sociologice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1971.• Emile Durkheim, Regulile metodei sociologice, Bucureşti, 1974.• Lazăr Vlăsceanu, Metodologia cercet ă rii sociale. Orient ă ri şi probleme, Bucureşti, 1982, 1986.• John Law, Method in social science research , Routledge, Abingdon, 2004• Matt Menn, Mark Weinstein, Nick Foard, O scurt ă introducere în cercetarea socialului, Sage Publications, Londra,

New Delhi, 2006

condiiiReferate la seminar, participarea la cercetări de teren şi întocmirea unui raport de cercetare–documentare; portofoliul

criteriiPrezena activă la cursuri şi seminarii, preocuparea pentru stăpînirea demersului de cunoaştere princercetare a domeniului asistenei sociale

forme examen urmărind însuşirea cunoştinelor şi capacitatea de operaionalizare a acestora

EVALUARE

formula notei finale 50% evaluarea pe parcursul semestrului, 50% nota la examenul din iarnă

DENUMIREA DISCIPLINEI MODELE DE SECURITATE COMUNITARĂ

Master Securitate comunitarav si controlul violentei, anul I, sem I, E1COD:

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL I STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/ OP-opională/ F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR DE

CREDITE


M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.2 1 42 94 6 M română


DISCIPLINEI PROF.DR. ION I. IONESCU Sociologie si Asistenta socială

OBIECTIVE Să utilizeze concepte, tipologii şi explicaii din domeniul sociologiei comunităilor, sociologiei delincventei; să utilizezedemersul sociologic de analiză a securităii în comunităile teritoriale în general, a politicilor şi practicilor actuale; să (re)cunoască problemele domeniului, desprinse cu ajutorul unei metodologii sociologice adecvate; să utilizeze metode şitehnici sociologice de cercetare a violenei şi securităii comunitare.

TEMATICĂ GENERALĂ (CURS ŞI SEMINAR)

1. STRATEGII NATIONALE ALE SECURITĂII COMUNITARE

2. AMENINĂRI LA ADRESA SECURITĂII COMUNITARE

3. PROGRAME DE SECURIZARE A COMUNITĂILOR TERITORIALE



153

4. CARTA EUROPEAN Ă A DREPTURILOR OMULUI DIN ORAŞ E

5. EXIGENE ACTUALE ALE ÎNTĂRIRII SECURITĂII COMUNITARE

6. POLIIA COMUNITARĂ

DE SEMINAR 1. OBIECTIVE ŞI PRIORITĂI ALE PROGRAMELOR DE PREVENIRE A VIOLENEI ŞI DEIRE A SECURIT II COMUNITARE. EXEMPLE 2. TERORISMUL MONDIAL. PANDEMIILE. URBANIZAREAT DE SUB CONTROL. DEGRADAREA MEDIULUI. 3. FORUMUL URBAN MONDIAL (2006) - PENTRU UFUNCIONAL, CARE ÎNVAĂ DIN MERS, ESTE LOCUIBIL, SECURIZANT, PRIETENOS. STÎLPII SECURITĂIINITARE 4. INTERVENIA PRECOCE ÎN ŞCOALĂ. PARTENARIATUL LOCAL. PARTICIPAREATIVIT II. VIZIUNEA STRATEGICĂ. DEMERSUL INTEGRAT. PROIECTE DE DEZVOLTARE ŞI SECURITATEIPATIV - EXEMPLE.

T DE CERCETARE: MODELE DE AC IUNE EFICIENT Ă ALE POLI IEI COMUNITARE, ÎN PARTENERIAT LOCAL , FIRME, ADMINISTRAIA PUBLICĂ ETC. PE BAZA PROTOCOLULUI DE COLABORARE)

METODE DE

PREDAREexpunerea, conversatia euristica, dezbaterea şi problematizarea

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE (SELECTIVA)

Bronsard, Robert. 2001. La police comme enjeu politique : analyse d’une conjoncture stratégique

Brinkman, Manus ; Kendall, Raymond E. 2000. Protocole d'accord entre l'Organisation Internationale de PoliceCriminelle (INTERPOL) et le Conseil International (ICOM) sur la lutte contre le trafic illicite des biens

Brown, Shelley. 1998. La surveillance communautaire : Pratiques actuelles et orientations futures.

Dupont, Benoit. 2001. La police et la technique : état des lieux et analyse critique

Messaoud, Saoudi. 1998. La police et les minorités

DUPONT, Benoit. 2001. La police et la technique : état des lieux et analyse critique

Giddens, A. 2000,Sociologie, Ed. All

Ionescu, I. 2004 Sociologia dezvolt ă rii comunitare, Ed. Institutul European

condiii Frecventa şi participarea activă la (cel puin jumătate dintre) seminarii

criteriiinterveniile pe tematica seminariilor; evaluarea complexă a insuşirii cunoştinelor şi abilităilor decercetare în domeniu; nota la lucrarea din timpul semestrului; examenul oral din sesiune

forme portofoliu, examen oral

EVALUARE

formula notei

finale

Media notelor pentru activitatea la seminar, la portofoliul de cercetare, la examenul din sesiune

DENUMIREA

DISCIPLINEI INSTITUII ŞI ORGANIZAII INTERNAIONALE COD:

ANUL DE


facultativă)OB

NUMĂRUL ORELOR


ORE

SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE


M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE




DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE -

OBIECTIVE Cunoaşterea organizaiilor internaionale şi a instituiilor lor; capacitatea de a le situa înspaiu şi timp; înelegerea modului în care organizaiile internaionale funcionează şi seinfluenează reciproc; conştientizarea rolului important pe care îl au organizaiile, îndetrimentelor statelor, pe scena internaională.



154

TEMATICĂ

GENERALĂ Sistemul international si rolul organizatiilor internationaleDefinirea si contextul juridic al organizatiilor internationaleOrganizaiile internaionale guvernamentaleOrganizaiile internaionale non-guvernamentale

TEMATICA


LABORATOR

Sistemul international si rolul organizatiilor internationale. Definirea si contextul juridical organizatiilor internationale. Organizaiile internationale guvernamentale.Organizaia Natiunilor Unite Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord ConsiliulEuropei. Organizaia Statelor Americane. Uniunea Africană. Liga Araba. UniuneaEuropei Occidentale. Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa. Organizaiile

internaionale nonguvernamentale. Greenpeace. Amnesty International. TransparencyInternational. Concluzii.METODE DE

PREDAREExpunerea, dezbaterea şi problematizarea


Defarges, Moreau Philippe, Organizatii internationale contemporane, InstitutulEuropean, Iasi, 1998, Dumitrescu, Cristian, Stoica, Marcela, Sistemul organizatiilor internationale guvernamentale si al organiza iilor interna ionale nonguvernamentale,Universul Juridic, Bucuresti, 2006. Dupuy, Rene-Jean, Manuel sur les organisationsinternationales, Martinus Nijhoff Publishers, London, 1998. Held, David,Democratia siordinea globala, Univers, Bucuresti, 2000. Ionescu, Nicolae, Organizatii si institutiiinternationale, Sylvi, Bucuresti, 2000. Miga-Bestelui, Raluca, Organizatii internationaleinterguvernamentale, All Beck, 2000.


criteriiCunoaşterea coninutului didactic predat în timpul cursului; capacitatea de aanaliza în mod critic cunoştinele asimilate; prezena unei activităi susinute întimpul seminariilor; lectura bibliografiei obligatorii

formeEvaluarea continuă a participării la prezentarea temelor de seminar în cursulsemestrului (inclusiv redactarea unui eseu); examen scris la finalul acestuia.

EVALUARE

formula noteifinale


DENUMIREA DISCIPLINEI POLITICI PUBLICE COD:

FP 3630


NUMĂRUL ORELOR PE


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr. 28 28 94 108 6 E Română



DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Metode de cercetare în ştiinele politice

OBIECTIVE Să asigure un fundament pentru înelegerea raionalităii şi limitelor politicilor publice; să ajute la stabilirea şi înelegerea

principalelor caracteristici ale procesului de formare şi de implementare a politicilor publice; să asigure cadrul,metodologia si tehnicile pentru analiza şi evaluarea unei politici publice. TEMATICĂ GENERALĂ 1. Introducere; aciunea politică şi politicile publice; ce este o politică publică?

2. Caracteristici ale politicilor publice3. Paradigme în ştiina politicilor publice4. Tipuri de politici publice5. Cine face politicile publice?6. Iniierea politicilor publice7. Formularea politicilor8. Adoptarea politicii. Teorii ale deciziei (modelul actorului raional, modelul incremental)9. Adoptarea politicii. Teorii ale deciziei (modelul organizarii birocratice, modelul ideologic)10. Implementarea politicii. Instrumente de politici publice11. Evaluarea politicii12. Performanele sistemului politic13. Analiza politicilor publice. Principii de bază

14. Etape în analiza politicilor publice



155

TEMATICA

SEMINARIILOR /

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

1. Luarea deciziilor în grup2. Analiza politicilor publice3. Contextul unei politici publice. Rural reform in Centropico4. Împotriva curentului. Argumente pentru introducerea taxelor de studiu în universităile româneşti de stat.5. Politici de pensii; Îmbătrânind frumos6. Valori în politicile publice. Matters of Life and Death: Defunding Organ Transplants in the State of Arizona7. Analiza preliminară a proiectelor de grup8. Politică şi birocraie. City Council Hearings in Orsan, Orewash. The Marine Resources Division & the Shrimp-

Baiting Controversy9. Stabilirea agendei: Public Conversations and Legislative Deliberation: Oregon’s Governor Barbara Roberts Takes on

Fiscal Reform10. Stabilirea agendei. Shifting the terms of debate: Mayor Norm Rice & the Greater Seattle Growth Quagmire11. Proiectarea unei politici publice. Policy Dilemmas at the Seattle Solid Waste Utility

12. Implementarea unei politici publice: The Massachusetts DNA Database: Getting Started13. Prezentarea proiectelor de grup14. Prezentarea proiectelor de grup

METODE DE

PREDAREPrelegerea, analiza, dezbaterea, studiul de caz.


6. Claudiu Crăciun, Paul Colins – 2008, Managementul politicilor publice. Transformari si perspective, Polirom, Ia i7. Elinor Ostrom – 2007, Guvernarea bunurilor comune. Evolutia institutiilor pentru actiunea colectiva, Polirom, Iasi8. Florin Bondar – 2007, Politici publice i administratie publica, Polirom, Iasi9. Brian Hogwood, Lewis Gunn – 2000, Introducere în politicile publice, Editura Trei, Bucureşti.10. Michael Howlett, M. Ramesh – 2004, Studiul politicilor publice, Editura Epigraf, Chişinău.11. Adrian Miroiu – 2001, Introducere în analiza politicilor publice, Editura Punct, Bucureşti.12. Alina Mungiu-Pippidi, Sorin Ioniă – 2002, Politici Publice. Teorie şi practică , Polirom, Iaşi.13. Virgil Stoica – 2000, Procesul şi analiza politicilor publice, Fides, Iaşi.


criterii Cunoştinele acumulate, abilitatea de a le folosi într-o situaie nouă, abilitatea de a analiza oproblemă (descompunerea acesteia în pări componente şi stabilirea de relaii între acestea);capacitatea de exprimare clară, într-o limbă română corectă.

forme

Prezena şi activitatea la seminarii (S);Prezentarea unui studiu de caz (SC);Rezultatul unui proiect de grupl (P);Eexamenul scris de la finalul semestrului (E).

EVALUARE

formula notei finale

Nota finală = 10%S + 10%SC + 20%P + 60%E

DENUMIREA DISCIPLINEI PROTECIA FAMILIEI ÎN CONTEXT EUROPEAN COD:


NUMĂRUL ORELOR PE


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr. 1

2 42 108 6 M ROMÂNĂ


DISCIPLINEI LECTOR DR. MARIA SANDU SOCIOLOGIE ŞI ASISTENĂ

SOCIALĂ


OBIECTIVE 1. Evidenierea interdependenelor în diada familie-societate cu accent pe abordarea pozitivă a„crizei” familiale din perspectivă istorică. Analize comparative.

2. Surprinderea schimbărilor de la nivelul subsistemelor familiale corelate cu dinamismul înplan socio-demografic şi cultural

3. Abordarea sistemică a proteciei familiei în context socio-juridic european pe trei direcii deanaliză: politici sociale în domeniul populaiei şi familiei, cadrul normativ şi instituional,măsuri socio-economice la nivel demografic şi familial

4. Identificarea unor aspecte problematice sau a unor situaii speciale privind protecia familiei



156

în context european în cadrul proiectelor de cercetare-aciune; conturarea de soluii psiho-socio-juridice în cadrul proiectelor de intervenie specifică.

TEMATICĂ GENERALĂ I. Familie şi societate versus societate şi familie – perspectiva antropologiei istorice II. Schimbări şi tendine în structura şi funciile familiei moderne şi post-moderne1. Subsistemul conjugal sau marital - căsătoria, izvor fundamental al relaiilor de rudenie?concubinajul, uniunea liberă şi formele alternative de căsătorie ; redefinirea „cuplului” şi efecteleasupra parentalităii 2. Filiaia sau subsistemul parental: filiaia naturală sau firească; filiaia adoptivă sau civilă; filiaiaartificială ca rezultat al procreaiei asistate medicalIII. Sistemul de protecie socială a familiei: analize comparative 1. politici demografice ş

familiale; 2. normativitatea socio-juridică în domeniul proteciei familiei; tipuri de intervenie socioeconomică

TEMATICA

LABORATOARELOR 1. Politici demografice şi cele privitoare la familie: caracteristici, tendine, soluii reformatoareanaliză critică 2. Standarde internaionale, europene şi reforma legislativă la nivel naional privind proteciafamiliei – analize comparative3. Situaii problematice legate de viaa de familie în cadrul societăii moderne şi post-moderne –criză familială sau proces adaptativ?4. Strategii şi planuri de aciune centrate pe soluii concretizate în proiecte de cercetare/intervenieîn domeniul proteciei familiei

METODE DE

PREDAREPrelegerea, dezbaterea, problematizarea, oferirea de exemple din practică, date statisticeprezentarea şi dezbaterea cercetărilor şi a principalelor strategii şi direcii de aciune în domeniu


1. Bacaci, Al., Hageanu C., Dumitrache, V., Dreptul familiei, Ed. All Beck, Bucureşti, 2005.

2. Bîrsan, Corneliu, Conven ia europeană a drepturilor omului. Drepturi şi libert ă i (vol. I), Comentariu pe articole.Procedura în fa a Cur ii. Executarea hot ă rârilor (vol. II), All Beck, 2005.3. Chevallier, J., Bach, L., Droit civil. Introduction a l etude du droit. Les personnes physiques. La famille. Les biens. Lesobligations. Les suretes, tome 1, Sirey, 12 e ed. Paris, 1995. 6 Ilu, Petru, Sociopsihologia şi antropologia familiei, Polirom, 2005. 7. Goody, Jack, Familia europeană . O încercare de antropologie istorică , Iaşi, Polirom, 2003. 8. Mihăilescu, Ioan., Familia în societ ă ile europene, Editura Universităii, Bucureşti, 1999.9. Sandu, Maria, Filia ia, Abordare socio-juridică , Ed. Fundaiei AXIS, Iaşi, 2003.10. Sandu Maria, Filia ia din perspectiva protec iei familiei şi a copilului, în “Caiete Sociologice”, Revistă a InstitutuluiSocial Român, nr. 3, Editura Fundaiei Academice AXIS, Iaşi, 2005.12. Turliuc, Maria-Nicoleta, Psihologia cuplului şi a familiei, Performantica, Iaşi, 2004. 13. Revue Critique de Droit International Privé ; Revue Internationale de Droit Privé comparé ; Revue Trimestrielle deDroit civil

condiiiParticiparea la cursuri şi laboratoare; întocmirea şi susinerea referatelor, lucrărilor aplicative şi proiectelor; parcurgerea suportului de curs; studiu individual.

criteriiNivelul participării la activităile din timpul semestrului; calitatea referatelor, lucrărilor aplicative şi a

proiectelor, precum şi a prezentării acestora; calitatea răspunsurilor în cadrul examenului oralforme

Prezena la curs şi seminar; examen oral pe baza tematicii cursului; susinerea lucrării aplicative saua proiectului în cadrul colocviului semestrial

EVALUARE

formula notei finaleActivitatea din timpul semestrului – 20% ; susinerea unei lucrări de specialitate – eseu sau proiectavând un caracter investigativ sau/ şi aplicativ, în cadrul colocviului semestrial - 40%; examen odin tematica disciplinei şi discuii pe marginea lucrării prezentate – 30%; punctaj din oficiu – 10%.

DENUMIREA

DISCIPLINEI SISTEME SI COMPORTAMENTE ELECTORALE

COD:

ANUL DE


facultativă)OB

NUMĂRUL ORELOR


ORE

SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE


M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE




DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE -



157

OBIECTIVE Cunoaşterea noiunilor specifice domeniului de studiu al sistemelor electorale; capacitateade a explica şi interpreta idei, procese, specifice disciplinei, aşa cum sunt reflectate încuprinsul cursului şi al bibliografiei de specialitate; familiarizarea cu principaleleconcepte, paradigme şi teme ce formează patrimoniul ştiinific al disciplinei;familiarizarea cu coninutul normelor legislative ce guvernează regimul instituiilorelectorale din România

TEMATICĂ

GENERALĂ Cursul urmăreşte să descrie problematica influenelor de natură culturală asupra relaiilordintre state şi asupra politici internaionale, accentuând aspectele cele mai evidente ce inde implicaiile fundamentalismului religios, de clivajele identitare rezultate din experiena

colonială, de reprezentările culturale cu semnificaie politică sau de mutaiile culturaleproduse în cursul procesului de globalizare. Seminarul urmăreşte să le ofere studenilorocazia de a problematiza pe tema conflictelor internaionale cu bază culturală, unul dintrecele mai importante subiecte de dezbatere publică ale ultimelor decenii, şi asupra altorteme corelative.

TEMATICA


LABORATOR

Seminar introductiv: alegerile şi politica. Sisteme şi comportamente electorale: statutul disciplinei.Obiectivele « ingineriei electorale». Formule electorale majoritare uninominale. Formuleelectorale majoritar plurinominale. Formule electoarale semi-proporionale. Formule electoraleproporionale: alocarea prin divizori şi coeficieni. Moduri de scrutin mixt. Interaciunea sistemelectoral/ sistem politic:”legea Duverger”. Sisteme electorale şi mecanisme electorale în România:tendinele postcomuniste şi legislaia electorală. Votul uninominal şi problema reformei electorale.Alegerea reprezentanilor României în Parlamentul European. Participarea electorală: cazulalegerilor pentru Parlamentul European. Concluzii: funciile politice ale sistemelor electorale

METODE DE

PREDARE

Prelegerea, dezbaterea, analiza unor studii de caz


Michael Gallagher and Paul Mitchel (eds.), The Politics of Electoral Systems, Oxford UniversityPress, 2008; Donald R. Horowitz, “Electoral Systems: A Primer for Decision Makers”, Journal of Democracy, Vol. 14, No. 4, 2003; Pierre Martin, Sistemele electorale şi modurile de scrutin, RegiaAutonomă”Monitorul Oficial”, Bucureşti, 1997 Kenneth Benoit, „Duverger’s Law and the Studyof Electoral Systems”, French Politics, nr. 4, 2006, p. 69-83; Gheorghe Teodorescu, OvidiuGherasim-Proca, Sisteme şi comportamente electorale, AXIS, Iaşi, 2006.



formeEvaluarea continuă a participării la prezentarea temelor de seminar în cursul semestrului (inclusivdoua teste scrise); examen scris la finalul acestuia.

EVALUARE

formula notei

finale


DENUMIREA

DISCIPLINEI SOCIOLOGIA FAMILIEI

COD:

ANUL DE

STUDIU III SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opională/F-

facultativă)OB

NUMĂRUL ORELOR


ORE

SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE

(P

-pe parcurs,C

-colocviu,E

-examen,M

-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L Pr. 28

28

- - 56 94 5 M Română


DISCIPLINEI LECT.DR. DANIELA COJOCARU Sociologie si asistenta sociala

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE Sociologie generala, istoria sociologiei, metodologia cercetarii sociale



158

OBIECTIVE Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor disciplinei./ Înelegerea rolului metodologieiîn cercetarea fenomenelor familiale / Învăarea prin exerciii a modului deconcepere a unui proiect de cercetare pentru sfera familiei /Aplicarea cunoştinelorteoretice într-un demers coerent aplicativ de cercetare socială. / Construirea unorinstrumente de cercetare utilizate in cercetare familiei / Experimentareacunoştinelor la realitatea actuală.

TEMATICĂ

GENERALĂ Elemente de sociologie a familiei/ Functii si disfunctii familiale/ Familia,societatea si controlul social / Abordarea rolurilor si statusurilor familiale/

Mariajul si alternative familiale / Uniunea consensuala / Divortialitatea si efectelesale / Parentalitate si copilarie / Provocarile familiei contemporane / Aspecte aleviolentei domestice / Socializarea copiilor in mediul familial / Managementultimpului domestic / Casatoria si cariera

TEMATICA

SEMINARIILOR /

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Studii privind perioada premaritala / Uniunea consensuala ca alternativa maritala / Divortialitatea si efectele sale / Consilierea maritala / Familii destramate si copiiilor / Efectele migratiei fortei de munca asupra mediului familial / Socializareacopiilor in mediul familial / Familii si cupluri consensuale / Managementultimpului domestic / Influenta profesiei asupra relatiilor din cadrul familiei / Casatoria si cariera / Studiul pietei maritale /

METODE DE

PREDAREExpunerea, explicaia, experimentul exerciii, exemplificare


Stănciulescu Elisabeta, 1997, Sociologie educa iei familiale vol.1 si vol 2 (1998),Iasi, Polirom. / Batrinu E., 1980, Educatia in familie, Bucuresti, Ed. Politica / Dimitriu C., Constelatia familiala si deformarile ei, 1973, Bucuresti, EDP / Durkheim E., 1980, Educatie si sociologie, Bucuresti, EDP / Foru Xenia-Costa,Cercetarea monografica a familiei, 1945 / Giddens A., Transformarea intimitatii,1992, Bucuresti, Ed. Antet / Giddens, A. 2000, Sociologie, Bucuresti, editura All./ Goody J., Familia europeana, 2003, Iasi, Polirom / Mihailescu I., Familia insocietatile europene, 1999,Bucuresti, Ed. Univ din Bucuresti / Ilut Petru, Sociopsihologia si anatropologia familiei, 2005, Iasi; Polirom/ Cojocaru, D.,2008, Copilaria si constructia parentalitatii, Polirom, Iasi.

condiii

Realizarea unui proiect de cercetare pe o tema la alegere din lista propusa la inceputul

semestrului/ realizarea a 5 teme obligatorii legate de proiectul de cercetare/ prezena laseminarii/ proiectul se sustine in cadrul seminariilor la datele stabilite /

criterii

Referatul si parti ale proiectului de cercetare max. 100 pcte /pentruprezentă, punctajul max. este 50 puncte/ proiectul final de cercetaremaxim 150 pcte

formeLucrari practice evaluare in timpul semestrului /Prezentarea orala a proiectului de cercetare

EVALUARE

formula notei finale50 % proiectul de cercetare final si activitate de seminar, 50% examen scris



159

DENUMIREA DISCIPLINEI SOCIOLOGIE COD:


NUMĂRUL ORELOR PE


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE


GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA TITULARULDISCIPLINEI PROF.DR. ION I. IONESCU Sociologie si Asistenta sociala

OBIECTIVE Transmiterea unor cunoştine introductive în sociologie interferarea acestora cu cele aparinând altor discipline alespecializării; înelegerea conceptelor şi a teoriilor explicative şi comprehensiv+interpretative din principalele orientări sociologice contemporane, încât acestea să devină operaionale în analiza fenomenelor şi proceselor vieii socioumaneactuale. Sublinierea caracterului aplicativ al cunoştinelor de sociologie şi relevarea rolului lor în contextul integrăriieuropene a României. Obiectivele disciplinei sunt în concordană cu celelalte discipline din planul de învăă mînt alspecializă rii. Cunoştin ele dobândite în cadrul ei stau la baza formă rii profesionale a viitorilor asisten i sociali.

TEMATICĂ GENERALĂ -De la evenimentele vieii socioumane cotidiene la sociologie. Construcia disciplinei sociologie. Paradigme şi teoriisociologice aferente.

-Instituionalizarea sociologiei. Emile Durkheim. Max Weber. Caracteristici ale sociologiei americane. Noile sociologii.Sociologii de ramură şi discipline conexe. Viziunea interdisciplinară.

-Interaciuni cotidiene. Rutine. Roluri sociale. Status-ul. Etape ale dezvoltării normale a individului. Sinele asertiv.

Agregarea comportamentelor. Societatea ca interexistenă a indivizilor şi grupurilor. Asemănarea, distincia, diferena. Sexşi gen. Sociologia corporalităii. Decizii individuale şi constrîngeri sociale. Reguli, norme, legi, sanciuni, (auto)controlul(social). Ordinea socială. Construcia realităii sociale (P. Berger, T. Luckmann)-Grupuri sociale. Definire. Tipuri. Conducerea grupului. Mulimea. Imitarea. Sugestibilitatea. Panica. Alte fenomene demasă.-Elemente de sociologia familiei. Forme familiale. Întemeierea familiei. Căsătoria. Descendena şi moştenirea. Funciilefamiliei. Schimbări ale modelelor familiale.-Socializarea. Integrare şi individualizare. Construcia identităii şi dobândirea libertăii. Indicatori ai (in)dependenei faă de aduli. Eşecul socializării : delincvena.-Sociologia comunicării. Ciclul comunicaional la nivel interpersonal, de grup şi societal. Cercetări sociologice privindcomunicarea prin multimedia.-Fenomenul organizaional. Teorii sociologice ale organizării. Managementul resurselor umane.- Socioculturile şi civilizaia. Clase şi categorii sociale. Stratificarea şi mobilitatea socială.ALIZA SOCIOLOGIC A POLITICULUI. ANALIZA PUTERII LA NIVEL INTERPERSONAL, DE GRUPŞITAL. EFECTELE PUTERII. PARTICIPAREA POLITICĂ. SOCIALIZAREA POLITICĂ. CULTURA POLITICĂ.-Aciunea colectivă. Tipuri de raionalitate. Aciunea socială. Analiza conflictelor. Sociologia grevei.-Schimbarea socială. Factori, actori şi mecanisme ale schimbării. Dezvoltarea durabilă prin proiecte.

- Comunitatea, liantul comunitar. Contractul social, liantul societal. Pluralitatea lumilor, sinele multiplu, liantul social alpostmodernit ă ii. (Re)descoperirea comunităii şi comuniunii, a sacrificiului, schimbului şi darului. TEMATICA

SEMINARIILOR

Particularităile abordării socioumanului din perspectivă sociologică prin intermediul : structuralismului şifuncionalismului, individualismului metodologic şi interacionismului simbolic, fenomenologie, etnometodologie,constructivismul sociologic.

METODE DE

PREDAREMetode active (problematizarea etc.), prelegerea, expuneri folosind videoproiectorul, studii de caz


I. Ionescu, D.Stan, Elemente de sociologie, Ed. Univ. Iaşi, vol. I-II, 1997-1998A. Giddens, Sociologie, Ed. All, Buc., 2000C.H Cuin, F. Gresle, Istoria sociologiei, Ed. Institutul European, Iaşi, 2003Ph. Corcuff, Noile sociologii, Institutul European, Iaşi, 2004Derek Layder, Understanding Social Theory, SAGE Publications, 2006

condiii

Inelegerea conceptelor şi a paradigmelor explicative şi comprehensive din principalele orientări

sociologice contemporane, încât acestea să devină operaionale în analiza fenomenelor şi proceselorvieii socioumane actuale, sublinierea caracterului aplicativ al cunoştinelor de sociologie şi relevarearolului lor în contextul integrării europene a României.

criterii Evaluarea prezenei şi participării la cursuri şi seminarii, cercetări de teren, prezentarea portofoliului;

formeEvaluare pe parcursul semestrului – 50%; examen vizînd însuşirea cunoştinelor din programă şi dinbibliografia selectivă, precum şi capacitatea de a opera cu acestea în analiza vieii socioumanecotidiene actuale – 50%.

EVALUARE

formula notei finale Media notelor de pe parcursul semestrului si de la examenul din sesiunea de iarna.



160

DENUMIREA DISCIPLINEI TEORIE ŞI METODĂ ÎN ASISTENA SOCIALĂ COD:


NUMĂRUL ORELOR PE


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr. 2 2 56 94 6 M ROMÂNĂ

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA TITULARULDISCIPLINEI LECTOR. UNIV. DR. MARIA SANDU

SOCIOLOGIE ŞI ASISTENĂ SOCIALĂ


OBIECTIVE ● Evidenierea legăturii indisolubile între teorie şi practică în asistena socială;● Evidenierea continuităii între asistena socială tradiională şi asistena socială modernă;● Cunoaşterea şi aprofundarea teoriilor specifice în asistena socială;● Evidenierea rolului controlului social şi al economiei solidare privitor la protecia socială;● Surprinderea relaiei dintre cercetarea socială şi intervenia socială profesionistă;

TEMATICĂ GENERALĂ 1. Asistenă socială şi protecie socială (protecie şi asistenă socială-delimitări conceptuale;forme tradiionale de protecie şi asistenă socială comunitară; protecie umană prin control social;măsuri privind protecia socio-economică; modernizarea sistemului de asistenă socială din

România);2. Teorii ale asistenei sociale (teoria aciunii; teoria reelelor; teoria îngrijirii; teoria participării;teoria ataşamentului; teoria identităii; teoria pierderii);3. Fundamente ale asistenei sociale (sistemul de cunoştine, sistemul de valori specifice,sistemul deprinderilor, abilităilor şi competenelor în asistena socială).

TEMATICASEMINARIILOR /

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

• Caracteristici ale asistenei sociale tradiionale;• Control social, relaii sociale şi aciune socială;• Economia socială şi solidaritatea umană;• Importana şi funciile teoriei în asistena socială;• Sistemul competenelor practice în asistena socială.

METODE DE

PREDAREPrelegerea, dezbaterea, oferirea de exemple din practică, proiectarea în cercetarea şi interveniasocială

BIBLIOGRAFIE


1.Barthel, Diane, 2003, Dic ionar de sociologie, Bucureşti, Univers Enciclopedic;

2. Buzducea, Doru, 2009, Sisteme moderne de asistenă socială . Tendin e globale şi practicilocale, Polirom;3. Howe, David, 2001, Introducere în teoria asisten ei sociale, Editura MarLink, Bucureşti;4. Krogsrud-Miley, Karla, O′ Melia, Michael, DuBois, Brenda, 2006, Practica asisten ei sociale,Polirom;5. Mănoiu, Florica, Epureanu, Viorica, Asisten a socială în România, Editura All, Bucureşti, 1996; 6. Miftode, Vasile, 2003, Tratat de metodologie sociologică . Tehnici de investiga ie de teren.Elaborarea proiectelor de interven ie, Editura Lumen; 7. Miftode, Vasile, 2003, Tratat de asistenă socială . Fundamente teoretice şi metodologice, vol. I,Editura Fundaiei AXIS, Iaşi;8. Neamu, George, STAN, Dumitru., 2005, Asisten a socială . Studii şi aplica ii, Editura Polirom.Vilbrod, Alain, Ionescu, Ion, 2004, Asisten a socială în tranzi ie, Institutul European.9. Pop, Luana Miruna, 2002, Dic ionar de politici sociale, Expert, Bucureşti.

condiii Prezena la cursuri şi seminarii; activitatea de seminar – susinerea referatelor şi proiectelor; studiuindividualcriterii Calitatea referatelor, proiectelor şi a prezentării acestoraforme Activitate de seminar şi examen scris

EVALUARE

formula notei finale5 puncte – lucrarea scrisă; 2 puncte – prezentarea referatelorşi a proiectelor; 2 puncte – participareala seminar;1 punct – oficiu



161

DENUMIREA DISCIPLINEI TEORIE POLITICĂ COD:

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr. 2 2 56 M


DISCIPLINEI PROF UNIV DR ANTON CARPINSCHI STIINTE POLITICE


OBIECTIVE 1.cunoaşterea şi însuşirea noiunilor de bază, specifice disciplinei; 2.înelegerea principalelorsubiecte analizate de teoria politice; 3.reliefarea importanei teoriei politice pentru demersulpolitologic;

TEMATICĂ GENERALĂ 1. Teoria politică, un concept plurisemantic; 2. Filosofia politică şi teoriile interpretativ-normative;3. Ştiina politică şi teoriile empirico-analitice; 4. Politicul: substană şi concept; 5. Natura umană şi geneza politicului; 6. Reconstrucia sistemist-comprehensivă a politicului; 7. Filosofia şi

politicul. Schiă topologică şi întemeiere ontologică; 8. Paradigma liberală şi spiritulcapitalismului; 9. Tolerarea ca modus vivendi; 10. Multiculturalismul în abordarea teoriei politicecontemporane; 11. Interpretări ale libertăii şi dreptăii în teoria politică actuală.

TEMATICA

SEMINARIILOR /

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

1. Statutul şi rolul teoriei politice în ştiina politică; 2. Normativ şi descriptiv; subiectivitate şiobiectivitate în teoria politică; 3. Evoluia teoriei politice în ultimele decenii; 4. Rolul şi importanateoriei politice proprii proiectului iluminist; 5. Interpretări ale conceptului de ideologie; 6.Reîntemeieri teoretice ale politicii. Libertarianismul; 7. Reîntemeieri teoretice ale politicii.Comunitarianismul ; 8. Multiculturalismul - proiect al teoriei politice; 9. Tolerarea – conceptcentral al teoriei pluralismului valorilor; 10.Teoria politică şi provocările postmodernismului;11.Variante contemporane ale teoriei politice pragmatice; 12. Perspective feministe în teoriapolitică actuală; 13. Abordări contemporane ale teoriei dreptăii; 14. Contractualism versus exigenă comunicativă. Polemica Rawls-Habermas.

METODE DE

PREDARE Expunere, dezbatere, problematizare


Anton Carpinschi, Deschidere şi sens în gândirea politică , Ed. Institutul European, Iaşi, 1995;Anton Carpinschi, Cristian Bocancea, Ş tiin a politicului, Editura Universităii “AL.I. Cuza”-Iasi,1998; Robert E. Goodin, Hans-Dieter Klingemann (coord.), Manual de ştiină politică , EdituraPolirom, Iaşi, 2005; Alasdair MacIntyre, Tratat de morală , Ed. Humanitas, Bucureşti, 1998;Robert Nozick, Anarhie, Stat, Utopie, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1997; Will Kymlicka, Politica îndialect, Ed. ARC, Chişinău, 2005; Michael Walzer, Despre tolerare, Ed. Institutul European,Iaşi, 2002; Richard Rorty, Contingenă , ironie şi solidaritate, Ed. ALL, Bucureşti, 1998; IsaiahBerlin, Adevă ratul studiu al omenirii, Ed Meridiane, Bucureşti, 2001; John Rawls, A Theory of Justice, Harvard University Press, Massachusetts, 1971; John Rawls, Political Liberalism,Columbia University Press, New York, 1993

condiii

criterii


EVALUARE




162

DENUMIREA DISCIPLINEI TEORII ALE DEMOCRAIEI COD:


NUMĂRUL ORELOR PE


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr. 2 2 56 M

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA TITULARULDISCIPLINEI PROF UNIV DR ANTON CARPINSCHI STIINTE POLITICE


OBIECTIVE 1. prezentarea principalelor modeleşi teorii ale democraiei ; 2. înelegerea practicilor şiinstituiilor proprii sistemelor politice democratice; 3. exersarea capacităii de a examina criticdiverse definiii, principii şi aseriuni vehiculate în dezbaterile privind teoria şi practicademocratică.

TEMATICĂ GENERALĂ 1. Constituirea disciplinei “teoria democraiei”; 2. Ipostaze ale democraiei. Democraia directă; 3.Originile şi evoluia democraiei liberale moderne; 4. Teoria elitismul; 5. Democraia ca poliarhie;6. Democraia ca mijloc; 7. Democraia participativă; 8. Modele ale democraiei la A. Lijphart; 9.Democraia şi procesul decizional; 10. Democratizare şi tranziie; 11. Democraia consolidată.

TEMATICA

SEMINARIILOR /

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

1. Sensuri şi definiii ale democraiei; 2. Modele “clasice” ale democraiei. Democraia directă şidemocraia liberală; 3. Libertate şi egalitate; 4. Democraia ca poliarhie; 5. Teoria democraiei înviziunea lui Fr. Hayek; 6. O teorie-procesual decizională a democraiei; 7. Opinia publică şiextinderea democraiei directe; 8. Democraia consensualistă şi democraia majoritaristă; 9.Democraia consociaională; 10. Condiii necesare democraiei şi democratizării; 11. Procesuldemocratizării; 12. Democraia consolidată; 13. Democraia după disoluia “blocului comunist”;14. Democraia în epoca globalizării

METODE DE

PREDAREExpunere, dezbatere, problematizare


A. Arblaster, Democra ia, Ed. Du Style, Bucureşti, 1998; D. Held, Modele ale democra iei, Ed.Univers, Bucureşti, 2000; G. Sartori, Teoria democra iei reinterpretat ă , Ed. Polirom, Iaşi, 1999;R. Dahl, Democra ia şi criticii ei, Ed. Institutul European, Iaşi, 2002; R. Dahl, Poliarhiile, Ed.Institutul European, Iaşi, 2000; Fr. Hayek, Constitu ia libert ă ii, Ed. Institutul European, Iaşi,1998; A. Lijphart, Modele ale democra iei, Ed. Polirom, Iaşi, 2000; A. Lijphart, Democra ia însociet ă ile plurale, Ed. Polirom, Iaşi, 2001; Larry Diamond (coord.), Cum se consolidează democra ia, Polirom. Iaşi, 2004; J.Fr. Revel, Revirimentul democra iei, Ed. Humanitas, Bucureşti,1995;

condiii

criterii


EVALUARE




163

DENUMIREA DISCIPLINEI FILOSOFIE MEDIEVALĂ COD:

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE


SEMESTRU


INDIVIDUALA

NUMĂR

DE

CREDITE


C S L Pr. 2 2 0 0 56 5 M Română

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRATITULARUL

DISCIPLINEI PROF. UNIV. DR. ANTON ADĂ MU Filosofie

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE FILOSOFIE ANTIC Ă

OBIECTIVE 1. Prezentarea temelor comune filosofiei antice şi medievale2. Evidenierea noutăilor filosofiei medievale3. Relevarea specificului filosofiei medievale

TEMATICĂ

GENERALĂ

1, 2. Filosofia medievală – metoda, temele, periodizarea

3, 4. Problema teodiceii în filosofia medievală 5, 6. Despre ignorana doctă şi despre mistică 7, 8. Sfântul Anselm şi argumentul ontologic9, 11. Sfântul Toma şi sinteza tomistă 12, 14. Cearta universaliilor

TEMATICA

SEMINARIILOR 1. Seminar introductiv (tematica şi bibliografia)2. Neoplatonism şi creştinism (Plotin, Enneade, 6, 8; Origen, Despre Principii)3. Augustin (Confesiuni, De magistro)4. Dionisie Areopagitul (Despre numele divine)5. Abelard (Dialog între un filosof, un iudeu şi un creştin)6, 9. Sfântul Toma (Summa theologica, Ia, q 1; Ia, q2; De ente et essentia)10. Bonaventura (Itinerarium mentis in Deum)11 N. Cusanus (De docta ignorantia, De ludo globi)

METODE DE

PREDAREPrelegerea, expunerea, demonstraia, conversaia.


1. É. Gilson, Filosofia în Evul Mediu, Humanitas, Bucureşti, 19952. É. Gilson, Tomismul, Humanitas, Bucureşti, 20023. I.G. Coman, Probleme de literatur ă şi filosofie patristică ,

EIBMBOR, Bucureşti, 19954. Alain de Libera, Gândirea Evului Mediu, Amarcord, Timişoara, 20005. Jaroslav Pelikan, Tradi ia creştină , vol. I-VI, Polirom, Iaşi, 2004-2007

condiii participare activă la curs şi seminar

criterii frecvena şi valoarea interveniilor la seminar

forme

referat susinut oral

EVALUARE

formula noteifinale

media între condiii + criterii + forme



164

DENUMIREA DISCIPLINEI ISTORIA Ş I FILOSOFIA RELIGIEI COD:


NUMĂRUL ORELOR PE


SEMESTRU


INDIVIDUALA

NUMĂR

DE

CREDITE


C S L Pr. 2 1 56 5 M Română

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRATITULARUL

DISCIPLINEI PROF. UNIV. DR. ANTON ADĂ MU Filosofie

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE ISTORIA FILOSOFIEI

OBIECTIVE 1. Înelegerea relaiei dintre istoria religiilor, istoria filosofiei şi filosofia religiei2. Familiarizarea studenilor cu noul tip de limbaj3. Evidenierea locului şi rolului disciplinei în curricula universitară

TEMATICĂ

GENERALĂ

1. Fides et ratio

2. Iudaism şi creştinism (analiză comparată)3. Neoplatonism, iudaism şi creştinism4. Socrate şi Isus (analiză comparată)5. Despre căderea în păcat (ispită vs. păcat)6. Simbolistica zgomotelor în Scriptură 7. Despre dubla natură a lui Cristos (a se arăta/a se lăsa văzut)8. Nume, numire şi ispitirea numelui9. Despre persoană şi individ10, 11.Problema răului12, 14.Teodiceea

TEMATICA

SEMINARIILOR 1. Seminar introductiv: tematica, bibliografia, exigene de notare2, 4. Premise ale filosofiei religiei în secolul XX (Bergson şi James)5, 7. Ipostaze ale filosofiei religiei în secolul XX

METODE DE



1. G.W.F. Hegel, Prelegeri de filosofie a religiei, Ed. Academiei, Bucureşti, 19692. Brian Davis, Introducere în filosofia religiei, Humanitas, Bucureşti, 19973. Nae Ionescu, Prelegeri de filosofia religiei, Apostrof, Cluj, 19934. Leszek Kolakowski, Religia, Humanitas, Bucureşti, 19935. Colin Brown, Filosofia şi credin a creştină , Ed. Cartea Creştină, Oradea, 20006. Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, Humanitas, Bucureşti, 1992

condiii

participare activă la curs şi seminar


forme


EVALUARE

formula noteifinale




165

DENUMIREA DISCIPLINEI RA IUNE Ş I CREDIN Ă COD:

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE


SEMESTRU


INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE


C S L Pr. 2 1 0 0 42 108 6 M Română

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA TITULARULDISCIPLINEI PROF. UNIV . DR. ANTON ADĂ MU Filosofie

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE ISTORIA Ş I FILOSOFIA RELIGIEI

OBIECTIVE 1. Prezentarea perspectivei istorice a raportului raiune-credină 2. Prezentarea perspectivei sistematice a raportului raiune-credină 3. Prezentarea modelelor de armonizare a raportului raiune-credină

TEMATICĂGENERALĂ

1. Raportul raiune-credină în Vechiul Testament2. Raportul raiune-credină în Noul Testament3. Raiune şi credină în filosofia dialogurilor4. Raiune şi credină la Socrate (problema daimonionului)

5. Fides et ratio la Sfântul Augustin6, 9. Raiune şi credină în Evul Mediu (Eriugena, Anselm, Toma)10. Raiune speculativă şi raiune practică în filosofia kantiană 11. Fenomenologia discursului religios la Hegel12, 14. raportu raiune-credină ăn filosofiile modernităii

TEMATICA

SEMINARIILOR 1, 2. Socrateşi Isus (analiză comparată)3, 5. Filosofie şi teologie6, 7. Tipuri de lectură medievale

METODE DE


BIBLIOGRAFIE


1. Ioan Paul al II-lea, Fides et ratio, Presa Bună, Iaşi, 1999

2. Augustin, De Magistro, Institutul European, Iaşi, 19953. Pascal, Cuget ă ri, Ed. Ştiinifică, Bucureşti, 19924. Alain de Libera, Gândirea Evului Mediu, Amarcord, Timişoara, 20005. Thoma d’Aquino, Summa theologiae, Ed. Ştiinifică, Bucureşti, 19976. Imm. Kant, Religia în limitele ra iunii pure, ALL, Bucureşti, 2007

condiiiparticipare activă la curs şi seminar


forme


EVALUARE

formula noteifinale




166

INFORMAII UTILE

Facilităi oferite studenilor de cătreUniversitate/Facultate:

CAZARE

Studenii Facultăii de Filosofie şi Ştiine Social-Politicepot fi cazai în căminele din Complexul Studenesc “TituMaiorescu” (C5, C6, C7, C8; adresa – str. Titu Maiorescu,nr. 7-9, tel. 0232-201356; 0232-201357; 0232-201358),Complexul “Târguşor Copou” (C1, C2, C3, C4; adresa –str. Stoicescu, nr. 1, tel. 0232-201378; 0232-201377),Complexul “Codrescu” (C10, C11, C12, C13; tel. 0232-

201622; 0232-201575; 0232-201623), Hotel Studenesc“Akademos” (tel: 0232-201581), Hotel Studenesc“Gaudeamus” (0232-201701). Pentru alte informaiiciteşte Regulamentul de cazare pe care îl găseşti pe site-ul www.uaic.ro>Studeni>Cazare, vizitează site-ulstudenilor UAIC: http://www.infouaic.com sau intră peForum la http://forum.infouaic.com.

CANTINA

Studenii Facultăii de Filosofie şi Ştiine Social-Politicepot servi masa în regim de restaurant, dar cu preurimult mai mici, la noua cantină din campusul “TituMaiorescu”, renovată la standarde europene. Cantinapoate deservi zilnic 5.000 de studeni. În plus, dacă eşticazat într-unul din căminele-hotel ale Universităii,“Gaudeamus” şi “Akademos”, poi lua masa la cantinele-restaurant ale acestora, cu 140, respectiv 100 de locuri,doar pe baza legitimaiei de cămin.



167

INTERNET

Toate căminele Universitaii “Alexandru Ioan Cuza”beneficiază de conexiune la internet, oferită deRoEduNet şi gestionată de DepartamentulComunicaii digitale (DCD), iar în unele dintre ele (C5 şi

C6 din “Titu Maiorescu”) există şi conexiune wireless.

SPAII DIDACTICE

Studenii Facultăii de Filosofie şi Ştiine Social-Politice

îşi desfăşoară activităile didactice în amfiteatre,laboratoare şi săli de curs. Iată căteva dintre ele:

Amfiteatrul “Mihail Kogălniceanu” (corpul A) Amfiteatrul II.8 (corpul A)Amfiteatrul P 9 (corpul A)Sala Multimedia (corpul A)Sala D1 (corpul D)Sala D2 (corpul D)

Sala D3 (corpul D)Sala 305 – Auditorium - (corpul D)Sala 306 (corpul D)Sala 308 (corpul D)Sala 312 (corpul E)Laborator de sociologie (corpul E)Laborator de comunicare (corpul B)

Echipate cu tehnologii moderne (amf. “M. K”, II. 8, sălile D1,D2 şi D3 urmând a intra anul acesta în reparaii capitale),sălile de curs şi seminar permit optimizarea activităilordidactice, cât şi a celor de cercetare ale studenilor.



168

BURSE La universitatea noastră poi primi trei categorii de burse acordatepe diferite criterii: ● burse de studiu şi de performană (bursa de merit; bursa de

studiu, integrală sau parială; bursa de performană; bursa “Cumlaude”; bursa “Laudamus”; bursa “Meritul Olimpic”, bursa deperformană pentru studenii cu domiciliul în mediul rural); ● burse de sprijin social (bursa de ajutor social; bursa de ajutor

social ocazional; bursa contractuală de studiu pentru studenii cudomiciliul în mediul rural); ● burse pentru proiecte studeneşti (bursa pentru activităi

cultural-artistice; bursa pentru activităi sociale în campusurilestudeneşti) . Pentru informaii suplimentare vizitează site-ul studenilor laUniversitatea “Alexandru Ioan Cuza”, http://infouaic.com sau intrăpe forum la http://forum.infouaic.com sau pe site-ul Universităii:www.uaic.ro>studeni>Burse sau citeşte Ghidul studentului ,Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2009-2010,

seciunea Burse.



169

ORGANIZAREA MOBILITĂILOR STUDENEŞTI SAUDESPRE CUM POI AVEA O EXPERIENĂ REUŞITĂ ÎNSTRĂINĂTATE

În conformitate cu prevederile Programului LLP – ERASMUSreferitoare la eligibilitatea participanilor în program, au foststabilite o serie de criterii generale de selecie. În funcie despecificul fiecarei Facultăi, pot fi aduse completări la listacriteriilor stabilite la nivel de Universitate.Mobilităile studeneşti se derulează în baza seleciei efectuateîn cadrul fiecărei Facultăi. La selecia pentru mobilităilestudeneşti din cadrul Programului LLP - ERASMUS se potînscrie studenii la învăământ de zi ai facultăilor care au

încheiat pentru anul 2009-2010 acorduri bilaterale LLP -ERASMUS cu universităi din statele membre ale UniuniiEuropene, cu condiia să nu aibă restane.Anexarea la dosar a unor atestate, diplome, articole publicatepoate constitui un avantaj pentru candidatul respectiv, ca şiconfirmări ale contribuiei studentului la forme de cooperareeuropeană.Comisia se organizează la nivelul Facultăii sau al catedrei şieste propusă de decan / şeful de catedră, aprobată de Consiliulprofesoral şi va avea cel puin trei membri (incluzând decanul

sau reprezentantul / şeful de departament/catedră,coordonatorul Programului LLP - ERASMUS la nivelul Facultăii).În ordinea ierarhiei, candidaii admişi fară loc sunt considerairezerve, având posibilitatea de obinere a bursei în cazul unorrenunări sau suplimentări ale finanării.În cazul necompletării locurilor disponibile, se va organiza unalt concurs în timp util.Fiecărui student admis i se vor comunica imediat condiiile derecunoaştere academică pentru instituia-parteneră respectivă,precum şi condiiile financiare ale mobilităii.Alte informaii, precizări asupra criteriilor de selecie, coninutulspecific al dosarului de candidatură, data şi locul concursului,precum şi probele de concurs, vor fi comunicate la afişierelefacultăilor cu cel puin 10 zile înaintea seleciei.Lista mobilităilor studeneşti va fi afişată la Decanatul facultăiicel puin cu două săptămâni înaintea seleciei.În urma seleciei studenii vor completa şi trimite dosarul launiversitatea parteneră în vederea obinerii acceptului la studii.În principiu, dosarul va cuprinde documentele solicitate pentru



170

întocmirea aplicaiei de candidatură, toate aceste acte fiindtraduse în limba de studiu din universitatea primitoare. Înafara acestor documente, dosarul către partener va cuprinde:

• o scrisoare semnată de către coordonatorul

ERASMUS pe facultate confirmând faptul că studentul este beneficiar al unei mobilităi în cadrul Programului

LLP - ERASMUS şi perioada de derulare a stagiului (semestrul I sau/şi semestrul II) şi solicitând trimitereaprin poştă a unei scrisori oficiale de invitaie pe numelestudentului ( Scrisoare însoitoare dosar student engleză;Scrisoare însoitoare dosar student franceză);

• contractul de studii ( Learning Agreement ), cu

menionarea cursurilor de urmat în universitatea gazdăşi a creditelor alocate acestor cursuri;

• formularul de aplicaie pentru stagiu ( Student Application Form), pe care studentul trebuie să-l completeze cu datele personale şi să-l semneze.

Recomandăm respectarea termenelor limită de trimitere a acestordosare timp util a invitaiei oficiale cât şi a înregistrării solicităriide cazare în campusul universitar!

Contractul de studii descrie programul de studiu înstrăinătate şi cuprinde lista cursurilor pe care studentul le vaurma pe perioada stagiului la universitatea parteneră.

După primirea scrisorii de invitaie (de accept la studii) de launiversitatea parteneră, fiecare student beneficiar demobilitate în cadrul Programului LLP - ERASMUS va puteademara formalităile interne de plecare. Pentru obinerea vizeieste nevoie de scrisoarea respectivă în original.În urma aprobării cererii de către Biroul Senat fiecărui student ise eliberează următoarele documente:

a. ordinul de deplasare;

b. adresă către ambasada ării de destinaie;

c. adresă către instituia gazdă, confirmând că stagiul

se va derula în cadrul Programului LLP-ERASMUS şi menionând perioada şi suportul financiar primit de la program (în conformitate cu deciziaFacultăii).



171

Actele necesare pentru obinerea vizei:

• Paşaport, valabil cel puin până la terminareastagiului de studii;

• Invitaie oficială nominală - în original - de la

instituia gazdă (solicitarea invitaiei se face de

către coordonatorul LLP - ERASMUS de laFacultate, vezi trimiterea dosarului );

• adresa către ambasada ării de destinaie;

• ordinul de deplasare;

• alte acte specifice fiecărui Consulat.

Studenii vor putea intra în posesia suportului financiar de laprogram numai pe baza contractului financiar!Beneficiarilor de mobilităi în cadrul Programului LLP –ERASMUS le este recomandat să citească cu mare atenieContractul Financiar şi să se adreseze Biroului LLP-ERASMUSpentru orice întrebări/nelămuriri.Rezultatele obinute de student vor fi evaluate de membrii uneicomisii formate din decan sau reprezentantul acestuia,

coordonatorul de credite (ECTS), coordonatorul LLP - ERASMUSla nivel de Facultate şi persoana de contact sau cadrul didacticcare a intermediat semnarea acordului bilateral LLP - ERASMUScu universitatea în care studentul şi-a desfăşurat stagiul.Regulamentul complet de organizare şi desfăşurare amobilităilor precum şi formularele necesare pot fi consultate laadresa de internet :http://www.uaic.ro/uaic/bin/view/Cooperation/outgoingstudents

Pe scurt, pentru un student da la Universitatea « AlexandruIoan Cuza » din Iaşi, cea mai la îndemână metodă de a ajungesă studieze în străinătate este LLP - ERASMUS, un programcare promovează mobilitatea între universităile europene. La« Cuza », acest program este gestionat de Departamentul deRelaii Internaionale aflat în corpul A, la etajul al doilea. Estebine să treci pe acolo chiar şi ca să afli unde este, fiindcă, dacă



172

vei pleca în străinătate, cu sigurană vei reveni pentru a aveagrijă de formalităile necesare.

Pentru a afla mai multe despre acest Departament, viziteazăsite-ul Universităii, www.uaic.ro>Cooperareinternaională>Departamentul de relaii Internaionale sauscrie un e-mail pe adresa [email protected] sau ia legătura cu ei la

numerele de telefon: 0232-201111 şi 0232-201113.

Sfaturi pentru a-i găsi pe cont propriu o bursă în străinătate:

a. începe căutarea cu un an înainte, pentru că perioada deselecie pentru burse este programată cu multe luni

înaintea perioadei de înscriere pentru cursuri;b. restrânge-i aria de căutare; hotărăşte-te atât asupradomeniului şi a specializării pe care doreşti să lestudiezi, cât şi asupra ării şi a regiunii; în caz contrarîi va veni foarte greu să găseşti ceea ce caui în timputil;

c. înainte de a trimite candidatura, contacteatzăuniversitatea respectivă şi profesorul cu care ai vrea sălucrezi, pentru a-i prezenta inteniile şi a primi feed-back;

d. acordă o importană sporită scrisorilor de recomandarepentru că, de multe ori, ele cântăresc cel mai greu ladosar.



173

DOCUMENTELE ŞI REDUCERILE TALE

ContracteDupă ce eşti admis la facultate, între Universitate şi tine se

semnează contractul de studii. Citeşte atent şi reine acestdocument pentru că în el sunt stipulate nu doar obligaiile, ci şi

drepturile tale. Dacă eşti cazat în căminele Universităii, veiîncheia un contract de închiriere la începutul fiecărui an şcolar.

Carnetul de studentLa înscrierea în primul an de studii, Universitatea îi elibereazădouă documente importante pentru studenia ta: carnetul destudent şi legitimaia de student pentru transport. Carnetul îi

serveşte ca act de identitate în toate situaiile în care se ceresă se facă dovada calităii de student. La începutul fiecărui anuniversitar carnetul se vizează la secretariat. În carnet seconsemnează notele obşinute la examene sau alte forme deverificare a cunoştinelor.Prezentarea carnetului de studentprofesorului examinator este obligatorie.

Reduceri la transportul cu trenulLegitimaia de transport eliberată de Universitate îi asigură oreducere de 50% la trenul personal, clasa a II-a. Ea se

eliberează la începutul perioadei de studii şi se vizează înfiecare an la secretariatul facultăii. Iar pentru reducere de50% la trenul accelerat, i se eliberează la începutul fiecărui ande studii şi carnetul de cupoane şi este folosit doar împreunăcu legitimaia de student pentru transport.

Cardul ISICInternational Student Identity Card (ISIC) se adresează elevilorcu vârsta peste 12 ani şi studenilor la cursuri de zi (inclusivmasteranzi sau doctoranzi) care studiază la instituiile deînvăământ acreditate.

RecomandăriDacă i-ai pierdut carnetul de student sau legitimaia detransport, poi obine un duplicat. Pentru aceasta trebuie sădeclari pierderea într-un ziar local şi să faci o cerere decanuluifacultăii la care anexezi copia după anun şi chitana care



174

atestă plata taxei percepute în acest caz. DeoareceUniversitatea efectuează toate plăile (burse, restituiri sumecazare etc) prin viramente bancare, este necesar să-i deschiziun cont bancar şi să obii un card personal. În plus, pentru aevita aglomeraia de la casierii, plata taxelor se poate face laorice sucursală BRD,fără comision.

LA DOCTOR

În decursul celor trei, cinci sau, de ce nu, opt ani petrecui castudent la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, s-arputea să ai nevoie uneori (şi îi dorim să fie de cât mai puineori!) şi de asistenă medicală.Pentru a-i asigura permanent accesul la servicii medicale în

Iaşi, ai două opiuni. Te poi înscrie la Cabinetul MedicalStudenesc al Universităii, caz în care nu trebuie să te retragide pe lista medicului tău de familie din localitatea din care vii.Un posibil dezavantaj al acestei soluii este că acest cabinetstudenesc este unul singur pentru toi studenii Universităii,deci uneori poate fi aglomerat.O alternativă poate fi să te înscrii la un medic de familie dinIaşi, doar că în acest caz trebuie să renuni la medicul tău defamilie precedent. Te poi înscrie chiar şi fără să ai domiciliulstabil în Iaşi. Pentru a te înscrie la un medic de familie în Iaşi,

primul pas este să îi alegi unul. Lista de medici de familie dinIaşi o găseşti pe site-ul Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi, laadresa :www.hih.ro>Furnizori de servicii medicale încontract>Asistenă medicală primară. Apoi te prezini lamedicul ales cu actul de identitate şi cu dovada de asigurat, încazul tău, o adeverină de student cu precizarea: pentrumedicul de familie, şi faci cerere de înscriere pe lista acestuia.De asemenea, va trebui să-i comunici acestuia numele fostuluimedic la care ai fost înscris. Noul medic va anuna Casa deAsigurări şi pe fostul medic de faptul că te-a preluat în evidenasa. Fişa ta medicală va fi transmisă noului tău medic de familie.Schimbarea medicului de familienu se poate face decât dupăcel puin şase luni de la ultima înscriere.



175

Cabinetul pentru studeniCentrul medical studenesc Copou

Locaie: cămin C8, parterTel: 0232-201324

Dr. Paraschiva Gîscă, Medic Primar Medicină de FamilieProgram consultaii: luni, miercuri, vineri: 13.30-18.30

mari, joi: 8.00-13.00

Dr. Carmen Cărare, Medic Primar Medicină GeneralăProgram consultaii: luni, miercuri, vineri: 8.00-13.00

mari, joi: 13.00-18.00

Ca sudent al Universităii „Alexandru Ioan Cuza”, la cabinetul

medical studenesc poi beneficia de:e. consultaii medicale şi terapie:medicină preventivămedicină curativă

f. vizarea documentelor medicaleadeverine medicalecertificate medicale – bursăcertificate medicale – amânare studii

g. consiliere şi planificare familialăconsiliere contracepie

consiliere în situaii specialecontracepie de urgenă

Pentru a te înscrie în baza de date, trebuie să te prezini cucarnetul de student (adeverină) şi cartea de identitate. Dacăsuferi de boli cronice, trebuie să vii şi cu documentaiamedicală corespunzătoare pentru evidenşe speciale.



176

CUM ÎI VEZI NOTELE

Îi poi vizualiza notele cu ajutorul aplicaiei eSIMS pe care ogăseşti accesând site-ul: http://simsweb.uaic.ro. Primul

lucru pe care trebuie să îl faci este să îi creezi un cont. Pentruaceasta dai click pe „Login” (în dreapta sus a paginii). Veiajunge pe o altă pagină unde dai clik pe „Create new user”(cu roşu sub butonul „Conectare). Îi creezi singur contulfolosind numărul matricol din carnetul de student şi stabilind oparolă. Astfel, username este numărul matricol, iar parolatrebuie să fie de minimum şapte caractere dintre care cel puinunul trebuie să fie un caracter special, gen: #, $, % etc, decicel puin un caracter trebuie să nu fie literă sau cifră. Fii atent

să nu o uii!La adresa de mail poi trece orice adresă de e-mail:@yahoo.com, @gmail.com etc. Aceasta trebuie să fie validă şioperaională, pentru că vei primi pe adresa specificată unmesaj de confirmare de care ai nevoie ca să-i definitivezicontul.Întrebarea de securitate şi răspunsul la aceasta trebuie săconină cel mult 20 de caractere fiecare. Alege întrebări şirăspunsuri care să nu fie evidente pentru orice persoană, alegeîntrebări ale căror răspunsuri să fie foarte puin probabil să le

cunoască şi altcineva. Răspunsul la întrebarea de securitateine-l minte.După ce completezi toate câmpurile, apeşi pe „Create user”.Apoi trebuie să îi deschizi contul de e-mail pentru a confirmacrearea contului eSIMS şi actualizarea informaiilor din baza dedate şi revii la prima pagină, cea cu „Login”.Acum te poi loga şi vei putea vedea notele tale, situaiataxelor, planuri de învăământ etc. Odată logat, acceseazăpagina „Studeni”, apoi link-ul „Note, taxe”. La părăsireaaplicaiei apasă butonul „Logout”. În caz contrar, există risculca datele tale personale să fie vizualizate şi de ali colegi.Dacă ai nevoie de ajutor, apasă pe „Here be Dragons!”.Pentru probleme legate de logare şi de administrareadresează-te Departamantului de Statistică şi Informatizare latel. 0232-201595 sau trimiând un e-mail la [email protected] (Liviu Lupu, administratorul aplicaiei) sau [email protected] (Cristina Ştefanache, managerulaplicaiei).



177

Fiecare student are obligaia de a-şi verifica notele în acestprogram de pe internet, deoprece cu acest program se încheiemediile şi se fac toate ierarhizările pentru redistribuirealocurilor de la buget sau la taxă, cazare, burse, specializărecomplementară etc. În cazul în care sesizezi vreo greşalăprivind situaia ta şcolară trebuie să anuni imediatsecretariatul facultăii.

FACILITĂI OFERITE DE eSIMS

1. gestionează situaia şcolară şi financiară a studenilor;2. calculează clasamentele de medii (aritmetice/ECTS) şi

punctajele pentru studeni în vederea acordării de burse,cazare etc;

3. asigură publicarea on-line a planurilor de învăământ, acurriculei fiecărei discipline, asigură accesul oricăruistudent după autentificare la rezultatele sale profesionale,poziia în clasamentul grupei/anului etc.

TABERE GRATUITE PENTRU STUDENI

De două ori pe an poi merge gratuit la munte sau la mare.Dacă ai terminat anul de studiu fără restane, atunci eşti unbun candidat pentru un loc în tabără. Urmăreşte afişarearepartizării locurilor la avizierul facultăii şi fă o cerere pentruunul dintre ele. Te vor avantaja rezultatele obinute laînvăătură, performanele în activitatea de cercetare,implicarea în cadrul manifestărilor ştiinifice, culturale,artistice, sportive.Taberele sunt gratuite, adică nu plăteşti nimic pentru cazare şiprimeşti bonuri de masă pentru întreaga durată a taberei.Singura cheltuială pe care o supori este transportul. Taberesunt la Predeal, Sinaia, Zărneşti, Pârâul Rece, Voineasa,Costineşti. Vacana are o durată de şapte zile şi se organizeazăpe serii.



179

La nivel de UniversitateÎn Senatul Universităii,un sfert din numărul membrilor esteformat din reprezentanii studenilor, la fel ca la facultăi.Reprezentanii studenilor în Senat vor fi aleşi de ConsiliulStudenesc dintre membrii acestuia prin vot secret. La alegerieste obligatorie prezena tuturor membrilor ConsiliuluiStudenrsc, cu excepia studenilor plecai cu bursă în

străinătate.Dintre aceşti reprezentani în Senatul Universităii, unul va fiales în privilegiata poziie de reprezentant în Biroul Senatului.



180

REVISTE EDITATE ÎN CADRUL FACULTĂII DE

FILOSOFIE ŞI ŞTIINE SOCIAL-POLITICE

● Analele Ştiinifice ale Universităii « Al. I. Cuza » Iaşi,Seciunea Filosofie

● Analele Ştiinifice ale Universităii « Al. I. Cuza » Iaşi,

Seciunea Sociologie - Asistenă Socială

● Analele Ştiinifice ale Universităii « Al. I. Cuza » Iaşi Seciunea Ştiine Politice

● Argumentum – Caietele Seminarului de Logică discursivă,

Teoria Argumentării şi Retorică

● Hermeneia – Revistă de Studii şi Cercetări Hermeneutice

● Caiete Sociologice – Revistă a Institutului Social Român

● Aula Politică – Revistă a Federaiei Române a Studenilorde la Ştiine Politice

● Revista de Cercetare şi Intervenie Socială

● Contrast – Revistă de cultură editată de Asociaia

« Mathesis »

● Cultura – Revistă Internaională deFilosofia Culturii şi Axiologie



181

DE CE SĂ FACI PARTE DINTR-O ASOCiAIE STUDENEASCĂ ?

1. Îi dă ocazia să faci ceva util şi plăcut cu timpulliber şi să fii ceva mai mult decât tipicul studentcare merge la cursuri, seminarii şi laboratoare.

2. Activitatea în cadrul unei asociaii nu urmează un

program fix, ci unul flexibil, dar destul de variat casă nu te plictiseşti.

3. Este o sursă foarte bună pentru a cîştiga acea« experienă » atât de căutată de angajatori chiar şicând vine vorba de proaspei absolveni.

4. Poi dobândi sau perfeciona abilităi folositoare nudoar pe piaa muncii,ci şi în viaa socială : de lucruîn echipă, de comunicare şi de prezentare, deorganizare a evenimentelor, de vorbit în public etc.

5. Cunoşti persoane care îi pot înfrumusea viaa. 6. Prin intermediul unui proiect al asociaiei poi plecaîn străinătate prin schimburi de tineri, la şcoli devară, trainguri, conferine etc.

7. De multe ori, printre foştii membri cu care sepăsrează legătura se găsesc şi manageri saudirectori ai unor firme de profil, pe care ai ocaziasă-i impresionezi prin calităile tale şi în faa cărorate poi prezenta după absolvire cu un CV înservietă.



182

ASOCIAII STUDENEŞTI ÎN FACULTATE:

● Asociaia Studenilor Francofoni din Iaşi (ASFI) ● Organizaia Studenilor la Studii Europene din Iaşi (OSSEI) ● Asociaia Internaională a Studenilor în Economie şi

Management (AIESEC)

● Asociaia Studenilor şi Absolvenilor Facultăii de Filosofiedin Iaşi (ASAFFI)

● Asociaia Studenilor şi Absolvenilor la Ştiine Politice din

Iaşi (ASASPI)

● Asociaia Prime a Studenilor de la CSRP

● Asociaia ASALT a Studenilor de la Asistenă Socială Prin intermediul Asociaiilor, studenii care au ceva în comun secunosc şi realizează împreună, pe bază de voluntariat, activităivariate, de la proiecte, traininguri, târguri până la şcoli de vară,festivaluri etc. Chiar dacă Asociaiile Studeneşti nu au roldecizional în Facultate, ele pot fi consultate când se ia o hotărâre şipot face presiuni, întocmai ca societatea civilă într-o arădemocratică.



LEFON ŞI ADRESE UTILE

filosofiesistiintesocialpoliticero

Documents