Filhos brilhantes, alunos fas cinantesCopyright @ 2007 by Augusto Jorge Cury

Copyright @2017 EDITURA FORYOU

Toate drepturile dsupra versiunii in limba romAnd apa\inEditurii For You. Reproducerea integrald sau parfiald, suborice formd, a textului din aceastd carte este posibild numai cuacordul prealabil al Editurii For You.

Redactare: Ana-Maria DatcuDTP: Prosperity Exprim (Felicia Drdgugin)Design copertS: Andrea Nastac

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rom0nieiCURY, AUGUSTOCopii strilucifi, elevi fascinanfi : impoetanfa gindirii, a

creativitifii gi a visurilor / dr. Augusto Cury ; trad. din lb.porfsghezd de Georgiana Bbrbulescu. - Ed. a 2-a,reviz.. -Bucureqti : For You, 2018ISBN 978-60 6-639 -249 -sl. Bdrbulescu, Georgiana (trad.)37159.922.7

Editura For YouTel./fax. 021 I 665.62.23Mobil: 07 24.2 12.69 5 ; 07 24.21 2.69 1

E-mail: comenzi@editura-foryou.roWebsite: www.editura-foryou.roFacebook: Editura-For-YouInstagram: @edituraforyou/Twitter: @EdituraForYou

Printed in Romania ISBN 978-606-639-249-5

DT.AUGUSTO

CURYcoPil STRALUC|T|,

ELEVI FASCINANTI

lmportonlo gdndirii, o creotivitdlii 9i o visurilor

Edifie revizuitd

Traducere din limba portugheza

de Georgiana Bdrbulescu

Editura For YouBucureqti

PARTEAA

Copiii buni cunosc prefa{apovegtii pirinfilor lor,

copiii strilucifi cunosc capitolelecele mai importante ale vie{ii tor.

S

Despre autor

Dr. Augusto Cury este medic psihiatru, psihoterapeut,

om de qtiin{6, cercet[tor gi scriitor. Este unul dintre autorii cei

mai publicati din lume gi e considerat autorul cel mai citit al

deceniului 2001-2010 inBrazllia (Folha de Sdo Paulo).Cele 27 de cdrli ale sale au depdqit numai in Brazllia

13 milioane de exemplare. Este autorul Teoriei inteligenfeimultifocale, care sfudiazd formarca Eului, rolurile memoriei,procesul de construire a gdndurilor qi formarea de gAnditori.

Teoria sa, studiatd qi utilizatd in diferite universitdli, constituieobiect de cursuri postuniversitare, inclusiv de masteratintema-

fional. Dr. Cury este gi autorul programului $coala Inteligenfei(EI). Romanul sdl, Vdnzdtorul de visuri, a primit in China pre-

miul Cartea de fic{iune a anului 2009.insoleqte-l pe autor pe Twitter (@augustocury) qi pe si-

te-ul oficial (www.augustocury.com.br). Pentru mai multe in-formalii despre activitatea autorului: Academia de Inteligdncia,e-mail : instituto@academiadeinteligencia. com.br.

Site : www.academiadeinteligencia.com.br

Alte cirfi de Dr. Augusto Curyapirute la Editura tr'or You

Codul inteligenleiElibereazd-te din temnila emolionald

Fascinanta construclie a euluiFemei inteligente, relalii s dndtoase

Maria, cea mai strdlucitd educatoare din istorieMinli scl ipitoare. m intri antrenate

Fii propriul liderP drinli s tr dluc ili, profe s or i fos cinanli

Cuprins

Motivele care m-au ftcut si scriu aceastd carte ..............7

Partea A-1: Copiii buni cunosc prefalapoveqtiipdrinlilor lor, copiii str[lucili cunosc capitolelecele mai importante ale vielii lor .................................. 15

Partea A-2: Copiii buni se pregdtesc pentru succes,

copiii strdlucili se pregStesc sd infrunte eqecuri qi

frustrdri ................37

Partea A-3: Copiii buni inva{d din greqelile lor,copiii strdlucifi invali ;i din greEelile altora ..........,......45

Partea A-4: Copiii buni au visuri sau disciplin[,copiii strdlucili au visuri gi disciplini ........57

Partea B-1: Elevii buni invald matematica numerelor,elevii fascinanli inva!6 matematica emo{iilor ............,.. 7 5

Partea B-2: Elevii buni reproduc informafii,elevii fascinanJi gAndesc ...........:................ 91

Partea B-3: Elevii buni ascund anumite intenfii,elevii fascinanli sunt transparenli ............ 109

Partea B-4: Elevii buni se preg[tesc pentru aprimi o

diplom6, elevii fascinanli se pregdtesc pentru viatd, ... I2lDespre aufor .........

t,

1{

O qcoali in crizd

Era o qcoal5 poreclitd $coala cogmarurilor. A lucragi a invdla in gcoala aceea era un adevdratmartiriu. Eleviierau tot timpul agitagi, nu se respectau gi se agresau frec-vent. In semestrul anterior, un elev il ldsase pe un altulparaplegic trdgdnd in el.

Mulli profesori erau anxioqi, deprimali qi infrico-gali din pricina climatului in care se tr6ia in gcoala aceea.Elevii se simleau instrdinafi, agitaligi iritafi. pentru mulfidintre ei, ultimul loc in care voiau sd se afle era sala declas5. Rareori era cineva interesat sd inve{e. A studia,a asimila cunoqtinfele gi a da teste era ceva cu adevlratinsuportabil.

Conflictele erau atdtde grave, cE era nevoie sd fiechemati polifia, in fiecare zi. $coala a incetat sd mai fie ooazd de pace qi a devenit o oazd de fric5. Nimic nu p6reasd schimbe haosul care domnea'in qcoala aceea. intr-o zi,un profesor de fizicd, a fost ameninlat cu moarlea pentrucb le dbduse note proaste unor elevi. Temdndu-se pentruviafa lui, a pdrdsit qcoala. A fost al zeceleaprofesor care arenunfat sd mai lucreze in qcoald in anul acela.

A fost angajat un alt profesor de fizjcd. Se numeaRomanov, avea doar 1,55 m ?ndlfime, era sub{irel, slab qiaparent timid. Ydzdndu-L, unii elevi, zilmbjnd sarcastic,

I7

Dn. Aucusro Cunv

se gdndeau: ,,Sdracul! Asta nu rczistd nici m[car o s[ptb-mdn6. Dacd celdlalt profesor, care avea 1,90 m qi era vdn-jos, n-a suportat ameninfarea,dsta va fi uqor de stdpdnit."

in prima zi in care Romanov a linut ore, s-a petre-

cut un incident grav. Un elev agresiv qi autoritar, poreclitUriagul, a pus coqul de gunoi din clasd ldngd uqd pentru ca

profesorul sd se impiedice. Romanov a intrat vioi, dornicsd se prezinte qi nici nu s-a uitat spre podea. Profesorulcel mdrunfel nu triise niciodatd o cddere atdt de spectacu-

loasd. Aproape cd qi-a rupt un picior.Clasa nu s-a ab{inut s[ nu rddd, deqi unora le era mi16

de el. Romanov s-a ridicat senin, qi-a scuturat pantaloniide praf qi apoi s-a uitat fix la felele tuturor elevilor. N-arostit nici mdcar o singuri vorbd, cufund6ndu-se intr-o t5-

cere adAnc[. La inceput nu s-a neliniEtit nimeni. Minuteletreceau qi asistenfa a inceput sd se simtb stAnjenitd.

Tlcerea profesorului cel nou a pdtruns incet-incet inmintea elevilor qi i-a neliniqtit. Niciodatdnu asistaser[ la

o reacfie ca aceea. Se a;teptau ca profesorul sd se supere

qi sd le tragd o sdpuneal[, dar au fost inundafi de o tdcere

izbitoare qi tulburdtoare. Dupd cincisprezece minute, inc5

tdceau cu tolii.

Lecfia cea mare

Dupi ce elevii s-au liniqtit, Romanov a frcut ceva

ce i-a Eocat: a scos niqte strigbte de neinfeles care i-ausperiat pe tofi elevii. Dupd acest qoc, a inceput sd facddiferite miqc[ri cu mdinile, ca qi cum ar fi fost un speci-

alist in arte mfiiale. Privirile elevilor nu reuseau sd fin[pasul cu miqcdrile lui. DeodatS, profesorul fEcu o tumb6prin aer. Elevilor, uluili, nu le venea sb-qi creadd ochilor;

18

C op ii s trdluc il i, el ev i fas c inanli

spafiul era atdt de str6mt, pentru o miqcare atdt de fantas-tic6! Totul pdreaun film.

in cele din urmd, au ?nfeles c6 se aflau in fala unuimare maestru de karate, un magnific purtltor al centuriinegre. Romanov c6qtigase deja nenumdrate medalii, ?n

diverse competi{ii. Antrenase diferite persoane pentru alupta qi a se controla, eraviteaz, curajos qi admirat. Dar apirdsit totul ca s5 devinl profesor.

Iar ca profesor voia s6-qi antreneze elevii sd gdn_deascd in spiritul a doui lumi: lumea in care se aflau (ceailzicF) qi lumea cdreia ii apar,tineau (cea psihicd). Dupd cea ldsat asistenla stupefiatd de abilitnfile lui, a strigat cu unglas puternic:

- Cine a pus coqul de gunoi ldngd, uqd, ca sd mdimpiedic?

Uriaqul s-a fbcut mic. Buzele au inceput s6_i tre_mure. Nesiguranf a l-a dat de gol. Apropiindu-se de el,profesorul l-a privit ferm in ochi qi i-a spus:

* Puterea unei fiinle umane nu st[ in muscula-tur[, ci in inteligenfa sa. Cei slabi intrebuinle azd fo\a,cei puternici intrebuin[eazd, inteligenfa. Ce fel de forjd aiintrebuinfat?

Uriaqul n-a rdspuns. Profesorul l-a intreb at care_ieste numele. Tdndrul a rdspuns rapid. L-a mai intrebatdacd, are porecl5. Afldndu-i porecla, profesorul a cldtinatdin cap ;i a pus o intrebare cdtre toatd, clasa:

- Cel care.iagreseazd,pe ceilalfi e slab sau puternic?

Romanov ii inv6{a prin arta intrebdrii. Arta in_trebdrii deschidea ferestrele minfii elevilor qi-i ftcea sdreflecteze asupra unei probleme, privind-o sub difbriteunghiuri, dezvoltAnd zone nobile ale inteligenfei. Voia caei sd gdndeascd intr-un mod amplu gi deschis.

19

Dn. Aucusro Cunv

Contrar pdrerii pe care au avut-o intotdeauna, elevii

au rdspuns:

- Cel care agreseazd' e slab!

- Atunci cei care provoacd rdzboaie qi acte de vio-

1en!5 sunt slabi. Cel care intrebuinleazd agresivitatea, qi

nu inteligenfa, e fragil.Dupi aceea s-a intors cdtre clasd qi a addugat:

- Cu toate acestea, pentru mine UriaEul nu e slab, e

mai degrabd o mare fiin!6 uman6. Sunt sigur cd are un po-

tenJial intelectual excelent. Trebuie doar sd-l descopere.

Asistenla a rdmas patalizatd in fala acestor cuvinte.

Uimili, se intrebau: ,,Cum a putut sd laude un elev fa!6 de

care tofi profesorii cautb sd se menfind la distanfd?" insd

profesorul, adresdndu-i-se UriaEului, i-a deschis mintea

spundndu-i:

- Tu m-ai necdjit, dar, dup[ pdrerea mea, nu consti-

tui o problem6 qi nici nu eqti un inamic. Vreau sd gtii cd

nu eEti doar incd un num6r in clasa asta, ci o fiinld umand

speciald. Dacb o s5-mi permili, mi-ar pIilcea sd te cunosc

mai bine Ei sd am ocazia sd-!i fiu prieten.

Apoi i-a intins mdna.

Profesorul cel m[runlel a devenit mare in lumea

personalitSlii ele'r,'ului violent, pe care nu-l iubea qi nici

nu-l respecta nimeni.Imaginea lui Romanov a fost arhivatd in solul in-

conEtientului Uriaqului, in mod privilegiat.

incepdnd din ora aceea, Uriaqului, care detesta fi-zica, a inceput sd-i placd aceastd disciplinS. Cine-qi iu-

beqte profesorul iubeqte materia pe care o pred[ acesta.

Cine nu-gi iubeEte profesorul cu greu ii va iubi ideile.

Romanov credea in aceastd tezd.

20

Cop ii s trdlucili, el ev i fas cinanli

$i alfi elevi au fost emolionali de acest episod.

Romanov nu avea numai o cunoagtere logicd a frzicn, cicunoqtea teritoriul emofiei, de aceea era un profesor fas-

cinant - asta qi pentru cd qtia sd rezolve conflicte ivite insala de clas[. El a rupt ciclul agresivitdlii, surprinzdndu-qi

Ei tratAndu-qi agresorii cu amabilitate.

$coala Coqmarurilor a inceput sl primeascd razelesolare ale visurilor - visul infelepciunii, al generozit5rlnqi al increderii in viald. Durerea s-a transformat intr-unelan de iubire, in mica qi infinita lume a unei sdli de clas[.Pentru Romanov, sala de clasd e o micd lume, pentru cd

spafiul fizic, deqi e mic, este totugi infinit, cdci conlinefiinle umane complexe qi indescifrabile, adicd adevdrate

universuri ce aEteaptd sd fie explorate.Atitudinile neobiqnuite ale lui Romanov s-au rds-

p6ndit prin toat[ gcoala. in cazul episodului cu Uriagul,nimeni nu credea cd el ticuse qi se emolionase in clas6.

El, care fusese chemat la seclia de polifie qi era liderulunui grup ce cuprindeazeci de elevi din alte clase;i dinalte qcoli.

La inceput, celorlalli profesori li s-a p6rut ciudatcompoftamentul lui Romanov. Unii credeau cd defueazd,alfii gAndeau cd vrea sd fie vedeta Ecolii, iar algli il soco-

teau un erou care-qi semna sentinfa de ,,moalte".I-au dezumflat cauciucurile de cinci ori qi i-au zgd-

riat ma;ina de trei ori. Primea in fiecare sdptdmOnd te-lefoane anonime, de la elevi care-l ameninfau. Aproapein fiecare zi scriau fraze agresive sau igi bdteau joc de

el, fdcdnd desene pe zidurile qcolii. Unii elevi, care nu-lcunoqteau, ?l detestau in mod gratuit. Pe teritoriul agresi-vrtdtlr, sensibilitatea nu era acceptatd.

Timpul trecea qi, in ciuda tuturor accidentelor care se

intdmplau, Romanov persevera qi continua sd incendieze

21

Dn. Aucusro Cunv

qcoala cu mintea lui ascufit[. Impresionafi, profesorii qi

elevii se intrebau de unde vine profesorul acesta, cu un ac-

cent atdt de greoi? Cum reu;egte sd reac[ioneze inteligent?n situalii in care nu poli decdt sd te apuce disperarea? De

ce oare, cu cdt e mai ameninlat, cu atdt provoacd mai multrafiunea elevilor? De ce vorbeqte despre visuri? Asta nu e

ceva depdqit? Din ce motiv insistd s[ creeze o punte intredisciplina pe care o pred[ qi viala reald?

Profesorul de la Ecoala din Beslan

Maitdrziu, s-a aflat cine este Romanov. Directoruli-a dezvdluit adevdrata identitate. El fusese recrutat spe-

cial pentru a incerca sd aplaneze problemele grave exis-

tente in $coala Coqmarurilor. Romanov fusese profesor la

qcoala din Beslan, in regiunea Caucaz, din Rusia. $coalaaceea a suferit ceva ce nimeni nu-qi putea imagina: un

atac terorist, in septembrie 2004,Profesori qi elevi fuseserd luafi ostatici. Au pdtruns

in cea maiaddncdvale africii. Au fostrdnigi qi ameninfafi.

Au suferit de foame si de sete qi nu li se permitea nici md-

car s6-qi facd necesitdtile, de exemplu sd urineze, in locuricorespunzdtoare. in cele din urm6, s-a produs tragedia.

Invadarea qcolii de cdtre polilie, in incercarea de a-i

ajuta pe elevi, a fdcut s[ explodeze violen]a terorigtilor.Au murit sute de copii qi adolescenfi. Tineri care se ju-cau, alergau, zdmbeau, in fine, care se aflau la inceputulpoveqtii lor existenfiale pline de emolii au fost redugi la

tdcere, au ?nchis ochii. Omenirea s-a oprit. Dupd aceastd

tragedie, qcolile din lumea intreagd n-au mai fost nicio-datd aceleaqi.

22

Copii strdlucili, elevi fascinanli

Romanov a fost rdnit in acest act terorist. I-a intratun glonf in piciorul drept, dar a reuqit sd se vindece. A avut

insd o randcare nu s-a inchis niciodatd: imaginile tinerilornevinovafi, mutilali frrdmlll de adul{i. O specie care nuare grljd de cei mai mici nu are qanse de supraviefuire.

Unul dintre elevi, Pavlov, cel mai agitat qi mai irasci-

bil din clasa lui, i-a murit in brale, iar ultimele lui cuvinte au

fost ,,Mullumesc, domnule profesor, pentru cd alt crezatinmine. Mulfumesc cdm-a[i fbcut sd vdd cd viata e un spec-

tacol". in momentul acela,inima aincetatsd-i pulseze, res-

piratja i s-a oprit. Romanov suspina, incapabil sd accepte.

Strig6nd, spunea: ,,Uite ce le-am fbcut copiilor noqtri!"Pentru cd era foarte agitat qi instr[inat de sine, t6-

ndrul Pavlov tulbura adesea atmosfera din clasb. in ciuda

dezordinii pe care o provoca, profesorul Romanov il lua

intotdeauna pe dupd umeri qi-i spunea ,,Pun pariu c5 o sd

fii un om mare. Tu o sd striluceqti intr-o zl".Laudap[trun-dea in incdperile cele mai intunecate ale personalitdfii lui.

De fapt, a strdlucit. Ultima lui fuazd era semn cd-qi

deschisese ferestrele minlii qi reflecta asupra teatruluiviefii. Pentru milioane de oameni, viafa valoreazd foartepufin. Pentru unii, un cont in bancd, pentru al1ii, o ideolo-gie politicd, dar pentru t6ndrul Pavlov qi pentru Romanov

viala era un spectacol fascinant, care n-ar trebui intreruptniciodatd, decdt de factori inevitabili.

Deprimat, Romanov nu putea s6 accepte drama qcoliidin Beslan. Scenele la carc asistase, cu teroriqti aqeza\i pe

bombe, lipdnd la copii qi la profesori, ameninldnd cd-i voromori dacd nu se linigtesc, erau de neuitat. inspdimdntafi,

iEi fbceau nevoile unii in fa\a altora.Dorind sd separe regiunea Cecenia de restul Rusiei,

i-au folosit pe copiii de la qcoala din Beslan ca form[de a exercita presiune asupra guvernului, pundndu-i in

23

Dn. Aucusro Clrnv

epicentrul unui conflict de care nu erau rdspunzdtori qi

despre care nici nu Etiau de ce exist6. Romanov nu reuqea

sd-qi qteargd din minte imaginea fiecdruia dintre elevii sbicare murise.

Voia sb pdrdseascd sala de clas[, sd uite tot ceea cese intdmplase qi sd se dedice doar artelor maSiale, dar nuputea. Voia sd gdseascd un sens pentru viala lui, in oricareparte a lumii unde tinerii erau fericiqi, liberi qi autori aipropriei lor istorii. Se gAndea sd se mute in locul acela,dar, cu cdt citea mai mult despre comportamentul tinere-tului, cu atdt era mai decepfionat.

incet-incet, a inleles c5 sistemul social al adullilora comis crime de neiertat ?mpotriva tinerilor. A infelesc[ existd un terorism psihotic care ucide viafa, dar qi unterorism silenlios in toate societdlile moderne, care nudistruge corpul, dar care zdrobeqte bucuria de atrdi, qea-tiv itatea, inteli genf a criticd q i identitatea oameni lor.

Tineretul era zllnic bombardat cu publicitate ca sd

consume produse, nu idei. Acest bombardament ingrijoramilioane de pdrinli qi de profesori din toatl lumea * inspecial pe Romanov. Sistemul ,,striga", in clipurile pu-blicitare de la televizor qi in toate celelalte sectoare dinmass-media, cd tinerii trebuiau si consume telefoane mo-bile, teniqi, calculatoare, iPod-uri, dar nu spuneau, nicimbcar timid, cd trebuie s6-qi dezvolte conqtiinla criticd qiarta de a gdndi, pentru a fi liberi inlbuntrul lor.

Otravaconsumismului creat de adul{i eraatdtde pu-temic[, ?ncdt tinerii nu contestau. Dimpotrivd, voiau s-obea in doze tot mai mari. Dorind doar plScerea imediatd,tinerii ?gi ?ndbuqeau proiectele de viaJ6. Nu qtiau sd dez-batd idei, sb filosofeze despre via!5 qi sd se gAndeascd lamisterele existentei. Nu reflectau asupra faptului cdvia[aera frumoasd, dar scurt6. Pentru cde atdt de scurtd, fiecare

24

Copii strdlucili, elevi fas cinanli

moment artrebui trdit intr-un mod solemn Ei infelept. ,,Darin{elepciunea este pe moarte", observa Romanov.

in qcoala din Beslan, elevii au fost ostatici ai unorteroriqti violenfi, dar in societdlile modeme tinerii sunt os-

tatici ar unui sistem agresiv gi controlator care le distrugecapacitatea de a alege qi valorile viefii. Niciodatd n-auexistat atdlia tineri intemnifa{i pe teritoriul emoliilor lor.

Sala de clas6: un cemp de bltilie

intr-o noapte, la finalul cdreia Romanov s-a trezitin zori respirdnd greu, s-a aprins o luminild inlduntrul lui.Sim{ea cd nu putea fugi de sala de clas6. Nu-qi putea in-gropa trecutul. Trebuia sd-gi transforme trauma in ingrdqd-

mdnt pentru cultivarea celor mai frumoase flori ale viefiigi inteligenfei.

Hotiri cd drama qcolii din Beslan n-avea sd fie ui-tat6. Din dragoste pentru tineri qi in memoria lui Pavlovqi a tuturor celorlalli elevi dragi ai s6i, aluat hotbrArea de

a se intoarce in sala de clasd qi a o transforma in cel maimare cdmp de bdtdlie in favoarea viefii. Un cdmp de bbtd-

lie care nu va forma soldali pentru unrdzboi, ci gdnditoriindrdgostifi de existenld gi de omenire. Un c6mp de bdtd-

lie in care elevii s[ nu inve{e numai frzicd, matematicd ;ichimie, ci in care sd invefe sd lupte pentru drepturile 1or,

impotriva discrimindrii, consumismului, inegalitdlilor so-

ciale, violenfei Ei tuturor formelor de terorism.Romanov.a pdrbsit competiliile de arte marfiale qi

s-a dedicat frzicli gi mai ales studiului gi in{ele gerh dez-

voltdrii inteligenfei. S-a eviden[iat atdt de mult, incdt aajuns sd fie cunoscut pe plan internafional. Oriunde se

25

Dn. Aucusro CunY

afla o qcoald cu probleme grave, acolo era chemat sd pro-

voace o revolu{ie in relafiile dintre profesori qi elevi.

$i aEa a ajuns, in cele din urm6, la $coala Coqma-

rurilor. intrucdt cunoqtea unele fenomene ale procesului

de construire a inteligenfei, el ii solicita intotdeauna direc-

liei qcolilor doud lucruri.in primul rdnd, solicita ca eleVii sd fie aqeza[i in

semicerc. inqiruirea elevilor unii in spatele altora genera

timiditate, inhibarea rafiondrii qi blocarea dezbaterii de

ideii. in opinia lui Romanov, aqezarea oamenilor unulin spatele celuilalt putea contribui la disciplina militard,dar nu la formarea de oameni care gdndesc. Profesorul

nu voia ca elevii lui sb fie niEte spectatori pasivi. Sala de

clasd trebuia sd fie un teatru, in care profesori qi elevi sd

fie actori in producerea de cunoEtinfe.

in al doilea rdnd, solicita cain timpul orelor sd se

audd muzicd ambientald - de preferinld, muzicd clasicd,

pentru ca notele muzicale sd se incrucigeze cu informa-

liile date in sala de clasd qi astfel sd se imbundtdfeascd

nivelul de concentrare qi de asimilare a cunoqtinfelor. Lainceput, elevii voiau s[ asculte muzicd agitatd, cum ar firockul, dar,treptat" iEi educau auzul gi invdlau sd apreci-

eze gi muzica clasicd.in al treilea rdnd, stimula arta de a critica Ei de a

pune intrebdri, povestind diferite intdmpldri, cel pulin odatd la doud sdptdmdni in frecare clasd. Majoritatea po-

vestirilor erau scurte, cAteva dintre cele mai lungi fiindrelatate aici.

Dupd trei luni de aplicare a tehnicilor promovate de

Romanov, rezultatele erau deja vizibile. Se putea observa

o diminuare substanJiald a agitaliei, iar concentrarea se

imbundtdlea. Elevii incepeau sd vind la qcoald cu pl5cere.

26

Copii strdlucili, elevi fas cinanli

in qcolile in care i;i incepea activitatea, profesorul

rus se comporta ca un profesor obiqnuit. Treptat, el con-

tamina mediul respectiv. Nu-i pldcea sd fie vedetd - voia

s6-i facd pe al{ii sd strdluceascd.

O qcoali care avea nevoie de infelepciune

Romanov nu vedea niciun sens in bombardarea ele-

vilor cu informafii care nu-i ajutau s[ inve{e cum sd trl-iasc6. Informaliile in exces ii stresau pe tineri, ftceau din

memoria lor un depozit prea pulin util, care nu le stimula

inteligenfa. De aceea, el folosea intotdeauna materia pe

care o preda pentru a le da lecfii de viaf[ elevilor s[i.Pentru Romanov, a educa insemna a provoca inte-

ligenla. intr-o zi,la o anumitd clasd, a provocat ra{iunea

elevilor cu aceste vorbe:

- Nu trebuie sd vedem doar cu ochii fizici, care cap-

teazd numai lumina exterioard, undele electromagnetice.

Trebuie sd vedem Ei cu ochii inimii, care capteazd gdndu'

rile qi emoliile oamenilor. Voi reugili s[ descoperi{i bog6-

liile ascunse in oamenii care vd decepfioneazd? a intrebat

Romanov, stimulAndu-i pe elevi la o dezbatere de idei.

- E greu sb conviefuieqti cu oameni complicali, a

spus repede Elisabete, una dintre elevele din clas6.

- Uneori noi suntem cei complicali, a glumit

Romanov.Clasa a zdmbit. in continuare, profesorul a profitat

de moment ca s6le propund un exerciliu intelectual.

- GAndigi-vb exact in momentul acesta, doar un mi-

nut, la o persoand care v-a enervat, v-a ofensat, v-a res-

pins sau v-atrddat.