fields of european key competences: communication...

http://revped.ise.ro

Print ISSN 0034-8678; Online ISSN: 2559 - 639X

FIELDS OF EUROPEAN KEY COMPETENCES:

COMMUNICATION IN MOTHER TONGUE

DOMENII DE COMPETENŢE CHEIE EUROPENE: COMUNICAREA ÎN LIMBA MATERNĂ

Angelica MIHĂILESCU

Journal of Pedagogy, 2010 (3), 183 - 191

https://doi.org/10.26755/RevPed/2010.3/183

The online version of this article can be found at: http://revped.ise.ro/category/2010-2013-en/

This work is licensed under the Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License. To view a copy of this license, visit http://creativecommons.org/licenses/by-nc-sa/4.0/ or send a letter to Creative Commons, PO Box 1866, Mountain View, CA

94042, USA.

Published by:

http://www.ise.ro/

Further information about Revista de Pedagogie – Journal of Pedagogy can be found at: Editorial Policy: http://revped.ise.ro/editorial-policy/

Author Guidelines: http://revped.ise.ro/the-writer-guide-2/

RezumatDomenii de competenţe cheie europene: comunicarea în limba maternă. Scopul acestuiarticol este de a face o scurtă prezentare a domeniului de competenţe cheie europene decomunicare în limba maternă : definiţie, finalitate, descriere, prezenţă în cadrul curriculumuluidin învăţământul preuniversitar românesc şi percepţia acestei noţiuni la nivelul şcolii, precum şicâteva modalităţi de integrare a competenţelor în procesul didactic.Cuvinte cheie: domenii de competenţe cheie - competenţe de comunicare - limba maternă -definiţie – descriere – analiză.ResuméDomaines des compétences clés européennes: communication en langue maternelle.Le but de cet article est de faire une brève présentation du domaine des compétences cléseuropéennes de communication en langue maternelle: définition, finalité, description, présencedans le curriculum de l’enseignement préuniversitaire roumain et perception de la notion à l’école,quelques modalités d’intégrer les compétences.Mots clés: domaines des compétences clés - compétences de communication - langue maternelle– définition – description – analyse.

DefinireDomeniul de competenţe de comunicare în limba maternă reprezintă un ansamblu decomponente care sprijină manifestarea facultăţii de a exprima şi de a interpreta concepte,convingeri, sentimente şi opinii, atât oral cât şi în scris. De asemenea, acesta vizeazăcapacitatea de a interacţiona într-un mod adecvat şi creativ. Domeniul de competenţe decomunicare constituie şi un suport pentru reuşita în situaţii de viaţă socială şi culturală şipentru (auto)formarea pe tot parcursul vieţii (pe piaţa muncii, în familie, în timpul liber etc.).

Abordarea domeniului de competenţe de comunicare în limba maternă în planul şcoliipresupune cunoaşterea caracteristicilor acesteia, precum şi cunoaşterea relaţiilor pe carele stabileşte, în mod necesar, cu programul curricular existent şi cu celelalte competenţecheie. Acest demers presupune, în acord cu definiţia competenţelor cheie, capacitatea dea mobiliza, într-un mod integrator, toate cunoştinţele dobândite şi toate trăsăturile depersonalitate care permit rezolvarea unei diversităţi de situaţii concrete, de viaţă.Prin urmare, domeniul de competenţe de comunicare în limba maternă: include cunoştinţe teoretice, abilităţi sau cunoştinţe practice şi atitudini sau trăsături

individuale;

DOMENII DE COMPETENŢE CHEIE EUROPENE:COMUNICAREA ÎN LIMBA MATERNĂ

CS. dr. Angelica Mihăilescu,Institutul de Ştiinţe ale Educaţ[email protected]

Revista de Pedagogie nr. 58 (3) 2010 183

presupune capacitatea de a utiliza, într-un mod funcţional şi reflexiv, cunoştinţe şi abilităţi,într-o diversitate de contexte;

constituie un minimum de elemente care să furnizeze profesorilor şi şcolilor referinţeasupra principalelor aspecte către care să-şi îndrepte atenţia;

depăşeşte nivelul lui «a şti » şi al lui « a şti să faci sau să aplici », făcând apel şi la « aşti să fii » (a acţiona într-un mod responsabil).

FinalitateContribuţia competenţei de comunicare în limba maternă la dezvoltarea personală seidentifică la nivelul unei triple perspective valorice: 1. ca instrument pentru construireacunoaşterii în plan individual; 2. ca instrument pentru organizarea propriei gândiri; 3. cainstrument pentru rezolvarea de conflicte şi pentru împărtăşirea unor valori comune (a trăiîmpreună cu ceilalţi). Deficienţele privind achiziţia acestei competenţe au consecinţe negativeasupra învăţării, a adaptării cunoştinţelor, a gândirii şi, nu în ultimul rând, asupra socializăriipersoanei.

DescriereCompetenţa de comunicare în limba maternă se referă la utilizarea limbii proprii ca instrumentde comunicare orală şi scrisă, de învăţare şi de socializare, în diferite contexte şi situaţiicomunicative. În acest sens, procesul de ascultare, de vorbire şi de conversaţie implicăutilizarea activă şi efectivă a abilităţilor lingvistice şi nonlingvistice, ca şi a regulilor specificeinteracţiunii comunicative în scopul realizării unor intervenţii orale adecvate unei multitudinide situaţii de comunicare. Cititul şi scrisul includ abilităţi care permit căutarea, selectarea şiprocesarea de informaţii, ca şi înţelegerea, utilizarea şi realizarea unor texte scrise. Acestorali se adaugă domeniile de cunoştinţe privind funcţionarea sistemului limbii şi de strategiipentru realizarea unor interacţiuni adecvate.

Domeniul de competenţe cheie de comunicare în limba maternă reprezintă unul dintrecele opt domenii de competenţe cheie prin care Consiliul Europei defineşte un profil deformare european1.Acesta cuprinde cunoştinţe, deprinderi şi atitudini2:“Cunoştinţe – vocabular, gramatică funcţională, funcţii ale limbii (acte de vorbire); suntincluse şi: conştientizarea principalelor tipuri de interacţiune verbală; un registru de texteliterare şi non-literare; principalele caracteristici ale diferitelor stiluri şi registre de limbă;variabilitatea limbii şi a comunicării în diferite contexte.Deprinderi – comunicare orală şi în scris într-o varietate de situaţii, monitorizarea şi adaptareapropriei comunicări la cerinţele situaţiei; sunt incluse şi: a distinge şi a folosi diferite tipuri detexte; a căuta, a colecta şi a procesa informaţia, a folosi resurse, a formula şi a exprimaargumente orale şi scrise în mod convingător, adecvat contextului.Atitudini – deschiderea (dispoziţia) pentru dialog constructiv, aprecierea calităţilor esteticeşi dorinţa de a le promova şi interesul pentru interacţiunea cu alţii. Implică şi conştientizareaimpactului limbajului asupra celorlalţi şi nevoia de a înţelege şi a folosi limbajul într-omanieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social.“

Prezenţa competenţei de comunicare în limba maternă în curriculumul românescAnaliza programelor de studiu existente3, din perspectiva competenţelor cheie, relevă faptul

184 CERCETĂRI, MODELE DE INTERVENŢIE, BUNE PRACTICI

că domeniul de competenţă de comunicare în limba maternă presupune o abordare implicităsau fragmentară şi configurează o reprezentare neechilibrată a componentelor acesteia:cunoştinţe, deprinderi/aptitudini, atitudini.

Competenţa de comunicare în limba maternă, în învăţământul primar, este bine reprezentatăla nivelul deprinderilor de a comunica oral şi scris într-o varietate de situaţii, a monitoriza şiadapta propria comunicare la cerinţele situaţiei; a distinge şi a folosi diferite tipuri de texte;a căuta, a colecta şi a procesa informaţia, a folosi resurse, a formula şi a exprima argumenteorale şi scrise, în mod convingător, adecvat contextului.Deprinderea de a căuta, a colecta şi a procesa informaţia, a folosi resurse, a formula şi aexprima argumente orale şi scrise, în mod convingător, adecvat contextului este prezentăfragmentar şi vizează, cu predilecţie, în clasele mai mari, operaţiile de procesare a informaţiei.La nivelul gimnaziului, se remarcă o creştere a ponderii deprinderilor, precum şi o distribuiremai echilibrată, în ansamblul obiectivelor de referinţă.

Abordarea atitudinilor pe parcursul învăţământului preuniversitar pune în evidenţă predilecţiapentru componenta privind interesul de a comunica cu ceilalţi. Aceasta poate fi frecventidentificată, la toate nivelurile programelor şcolare, prin trimiterile referitoare la: manifestareaatenţiei şi toleranţei faţă de partenerul de dialog, manifestarea cooperării în diverse situaţiide comunicare, adaptarea vorbirii la diferite situaţii de comunicare, în funcţie de partenerulde dialog, manifestarea curiozităţii faţă de mesajele emise de diferiţi interlocutori, în situaţiide comunicare concretă. Interesul faţă de formarea acestei atitudini se păstrează şi peparcursul ciclului gimnazial şi al ciclului secundar inferior al liceului, ceea ce pune în evidenţăo anume practic în interpretarea modelului didactic al competenţei de comunicare.

Atitudinea pozitivă privind comunicarea în limba maternă printr-un spirit deschis la dialogconstructiv şi critic, prin cultivarea gustului pentru calităţile estetice şi a voinţei de a lecerceta este slab reprezentată şi poate fi recuperată doar prin potenţialul implicit pe care îlpresupun obiectivele de învăţare referitoare la manifestareainteresului pentru lectura unortexte variate (literare sau nonliterare) sau pentru manifestarea interesului pentru redactareacorectă şi îngrijită a compunerilor şi a textelor cu destinaţie specială. Prezenţa acesteiatitudini este relativ mai mare pe parcursul ciclului gimnazial şi al ciclului secundar inferioral liceului.

Trimiterile la atitudinea referitoare laconştientizarea impactului limbii asupra altora şi nevoiade a înţelege şi de a utiliza limba într-un mod pozitiv şi responsabil, din punct de vederesocial lipsesc din toate programele şcolare de limba şi literatura română din învăţământulpreuniversitar obligatoriu. Câteva dintre obiectivele/competenţele de învăţare, activităţilede învăţare sau sugestiile metodologice însă ar putea fi utilizate ca pretext pentruconştientizarea necesităţii de a utiliza în mod pozitiv şi responsabil limba română: folosireaintonaţiei potrivite în funcţie de context şi de partenerul de dialog; exprimarea acordului saua dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane; utilizarea formulelorde salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare etc.

Percepţii asupra abordării competenţei de comunicareÎn cadrul unui studiu de teren, aflat în desfăşurare în Laboratorul Curriculum al Institutului


de Ştiinţe ale Educaţiei în 20104, privind integrarea competenţelor cheie europene în practicaşcolară, s-a realizat o anchetă prin prin chestionare în vederea estimarii nivelului de informareşi de orientare a practicilor didactice din perspectiva formării competenţelor cheie europene.Pe baza experienţei cadrelor didactice participante la proiect s-a realizat o ierarhizare adomeniilor de competenţe cheie pe care aceştia le consideră posibil de dezvoltat în cadruldisciplinei sau disciplinelor predate.

Cadrele didactice şi-au exprimat opinia în legatură cu posibilităile de aplicare a competenţelorcheie la disciplina/disciplinele de predare prin utilizarea unei scale de apreciere de la 1 –cea mai apropiată situaţie – la 8 – cea mai îndepărtată situaţie. Rezultatele obţinute suntrelevante atât pentru identificarea percepţiei asupra aplicabilităţii domeniului de competenţede comunicare în limba maternă în diversele discipline de predare din învăţământulpreuniversitar, cât şi pentru identificarea tipurilor de relaţii dintre domeniile de competenţecheie din perspectiva cadrelor didactice care predau diverse discipline. În raport cu scorulmediu obţinut (prin luarea în calcul a tuturor subiecţilor respondenţi), s-a configuraturmătoarea ierarhie de domenii: 1. Comunicarea în limba maternă (59,7); 2. A învăţa săînveţi (53,2); 3. Competenţa socială şi competenţele civice (45,0); 4. Competenţa digitală(44, 7); 5. Competenţe de bază în matematică şi ştiinţe (44,3); 6. Comunicarea în limbistrăine (43, 1); 7. Sensibilizare şi exprimare culturală (39,6); 8. Iniţiativă şi antreprenoriat(34,7).

Ierarhizarea competentelor cheie posibil de dezvoltat in cadrul disciplinei

0 10 20 30 40 50 60 70

Iniţiativă şi antreprenoriat

Sensibilizare şi exprimare culturală

Comunicarea în limbi străine

Competenţe mate-ştiinţe-tehnologii

Competenţa digitală

Competenţa socială şi competenţe civice

A învăţa să înveţi

Comunicarea în limba maternă

Studiul realizat pune în evidenţă percepţiile cadrelor didactice asupra relaţiilor dintre domeniilede competenţe care sunt posibile, în opinia acestora, în cadrul fiecărei arii curriculare.Dacă am compara opiniile exprimate în cadrul arieiLimbă şi comunicare cu cele din celelaltearii curriculare, am putea observa faptul că domeniul de competenţe de comunicare înlimba maternă este situat aproape în toate ariile curriculare pe primul loc ca posibilitate deabordare în procesul didactic. Fac excepţie ariile curriculareMatematică şi ştiinţe şiTehnologii,care îi conferă un loc secund, primul loc fiind ocupat de domeniul de competenţe cheiematematică şi ştiinţe.


Repere pentru construirea proiectului didacticDesfăşurarea proceselor de învăţare din perspectiva competenţei de comunicare în limbamaternă/ a competenţelor cheie implică redefinirea perspectivei metodologice (organizare,resurse, planificare etc.), în sensul revizuirii practicilor tradiţionale şi al selectării unor strategiişi sarcini care să favorizeze învăţarea pe competenţe.Se au în vedere:- acordarea priorităţii pentru reflecţia şi gândirea critică (activităţi de înţelegere globală;

extragere a informaţiei din text; extragerea semnificaţiei; reflecţie asupra conţinutului;reflecţie asupra aspectelor formale; aprecierea şi construirea unei opinii, argumentareaetc.);

- propunerea unor situaţii de învăţare reale, axate pe dezvoltarea unor procese cognitive(activităţi de recunoaştere, diferenţiere, analiză, aplicare, rezolvare, localizare, identificare,comparare etc.);

- contextualizarea învăţării (activităţile se raportează la contextul şcolar şi la activităţilespecifice vieţii în comun);

- abordarea situaţiilor-problemă (activităţile care au un astfel de potenţial se referă laorganizarea unor călătorii de studii; desfăşurarea unei săptămâni culturale; pregătireaunei expoziţii, organizarea unor ateliere pe problematica mediului ambiental; realizareaunei pagini web pentru valorificarea activităţilor complementare etc.);

- stimularea investigaţiei (activităţi de învăţare care pun accentul pe strategii de dobândirea cunoştinţelor şi care pun în practică procese de realizare a unei cercetări şi a colectării/prelucrării de date);

- stimularea lecturii şi a tratamentului informaţiei ca strategie de învăţare (activităţi deînvăţare axate pe dezvoltarea unei teme pe baza informaţiilor adunate din diversedomenii: studii de teren; opinii referitoare la mediul apropiat de viaţă - şcoală, comunitate;studiu bibliografic - cărţi, reviste, ziare, internet);

- stimularea climatului şcolar, a cooperării şi a colaborării (activităţi de învăţare carepresupun sarcini şi proiecte bazate pe colaborare, cooperare şi lucru în grup);

- diversificarea materialelor curriculare (activităţi privind utilizarea unei multitudini deresurse şi de suporturi de învăţare, inclusiv digitale; integrarea diferitelor contexte deînvăţare nonformală şi informală - bibliotecă, muzeu, săli de expoziţie etc.).

Examinarea potenţialului formativ al activităţii şcolare din perspectiva competenţei decomunicare în limba maternă şi a competenţelor cheie, în general, pune în evidenţăexistenţa mai multor niveluri de abordare şi a unui grad mare de accesibilitate în proiectareadidactică. La nivel curricular, există o multitudine de situaţii de învăţare care pot fi desfăşurateîn cadrul orelor de limbă şi literatură română, dar şi în cadrul orelor dedicate altor discipline.Aceste situaii de învăţare se axează, în mare parte, pe activităţi de lectură, analiză şivalorificare de texte orale şi scrise.

La nivel extracurricular, pot fi utilizate toate acele activităţi care se desfăşoară în cadrulclasei şi al şcolii şi care se referă la valori specifice convieţuirii, precum interpretarea şirealizarea de documente, orale şi scrise, specifice contextului de viaţă al elevilor: anunţuri,certificate şi diplome, regulamente, note informative etc. Elevii au ocazia să cunoascărelaţiile şi funcţiile comunicative în care se încadrează fiecare document. Activităile înlesnesc,


de asemenea, utilizarea experienţei de viaţă a elevilor, pentru a construi o învăţaresemnificativă. În acest sens, patrimoniul familiei şi al comunităţii locale reprezintă un conţinutformativ foarte bogat, deoarece presupune participarea, în comun, la o experienţă concretăde învăţare.

În afara contextului şcolar, pot fi explorate situaţiile reale de comunicare desfăşurate încontextul familiei şi în contexte specifice vieţii cotidiene (cu implicaţii sociale şi cetăţeneşti).Sunt luate în considerare situaţii comunicative, orale sau scrise, care pun în evidenţădiferite aspecte ale vieţii sociale, familiale, instituţionale, administrative, de petrecere atimpului liber etc. Abordarea acestor situaţii de comunicare este lărgită prin intervenţiadiferitelor tipuri de limbaje, cum ar fi cele privind noile tehnologii ale informaţiei.

Dezvoltarea integrată a curriculumuluiCompetenţele cheie pot contribui la dezvoltarea calitativă a actului educativ în şcoli dinperspectiva aplicării unui curriculum integrat. Abordarea unui curriculum orientat cătreformarea competenţelor depăşeşte însă nivelul unei viziuni comune asupra planuluicurricular şi pune accentul, mai curând, pe definirea unei viziuni comune asupra modeluluide dezvoltare a acestuia. Învăţarea pe competenţe cere un model de dezvoltare care săpermită, în egală măsură, adaptarea elementelor didactice recomandate (obiective,competenţe, conţinuturi, criterii de evaluare) şi integrarea competenţelor în acest ansamblu:definiţie, selecţie, dezvoltare, evaluare. Factorul integrator pe care îl presupun competenţelepermite depăşirea unor bariere care limitează oportunităţile de învăţare ale elevilor.Integrarea curriculară în vederea formării (atingerii) competenţelor cheie presupuneparcurgerea a cinci momente:1. integrarea fiecărui element al proiectului curricular prin utilizarea unei definiţii operative

a fiecărei competenţe (definiţia semantică a fiecărei competenţe; viziunea de ansamblua implicaţiilor asupra învăţării; delimitarea contribuţiei fiecărei arii curriculare în vedereasprijinirii formării competenţelor);

2. integrarea activităţilor şi a exerciţiilor care generează curriculumul real prin intermediulunei structuri de sarcini comune (structura sarcinii de învăţare prin intermediul căreiapoate fi susţinută achiziţia unei competenţe se păstrează în centrul atenţiei; sarcinilede învăţare care să configureze situaţii-problemă pe care fiecare elev trebuie să încercesă le rezolve, ajutându-se în mod adecvat de conţinuturile şcolare şi mobilizându-şitoate resursele pentru a reuşi; contextul în care se integrează sarcina nu are nimic aface cu exerciţiile repetitive, care izolează şcoala de realitate);

3. integrarea diferitelor metode şi modele de predare care structurează curriculumul realal şcolii (modelele de predare contribuie la configurarea practicii educative şi oferăcadrelor didactice un cadru de referinţă, prin care deciziile luate de către aceştia săcapete semnificaţie şi valoare, precum şi un fundament pentru acţiune);

4. integrarea diferitelor forme de curriculum: formal, nonformal, informal (punerea în relaţiea sarcinilor şcolare cu practicile sociale, care devin astfel un referent pentru curriculumulşcolar; integrarea a diferite forme de curriculum care sunt oferite prin intermediul familieisau al comunităţii locale, asigurând ambientul necesar învăţării etc.);

5. integrarea criteriilor şi a instrumentelor pentru aprecierea gradului de atingere acompetenţelor cheie (identificarea criteriilor de evaluare, considerate a fi valabile în


raport cu competenţele şi care exprimă anumite comportamente manifestate în cadruldiferitelor sarcini realizate; identificarea clară a sarcinilor care le pot oferi elevilorposibilitatea de a dobândi şi de a manifesta capacităţile care vor fi evaluate; produselerealizate în cadrul sarcinilor date reprezintă una dintre sursele cele mai importantepentru evaluarea competenţelor).

Modalităţi de integrare a competenţelor cheie. Un exemplu.Prin intermediul studiului amintit mai înainte5, au fost identificate opiniile cadrelor didacticeîn legătură cu dezvoltarea competenţelor cheie în şcoală. Acestea au pus pe primul loc înierarhia de preferinţe activităţile extraşcolare şi proiectele europene de cooperare educativă.Astfel, capitalul de experienţă oferit de aceste două modalităţi privind acţiunile desfăşurateîn şcoală este apreciat de către respondenţi cu procente de 55 şi 58%, reprezentândresursele cele mai importante, în viziunea acestora, pentru implementarea domeniilor decompetenţe cheie în procesul didactic. Proiectele între şcoli şi parteneriatele locale au fostapreciate cu procente de 42 şi 46%, fiind plasate după cursurile de formare continuă(51%). Documentele de lucru precum curriculumul şcolar sau manualul ocupă ultimelelocuri în preferinţele cadrelor didactice.

Această diversificare a contextelor de învăţare oferă, în acest moment, un suport - a căruiimportanţă ar trebui să fie mai bine conştientizată - pentru demersul de mobilizare şi deintegrare a cunoştinţelor dobândite, a deprinderilor şi atitudinilor care permit rezolvareaunei diversităţi de situaţii concrete. Din perspectiva competenelor de comunicare în limbamaternă, abordarea unui conţinut precum textul informativ, de exemplu, ar căpăta unaccent diferit în învăţare, mai motivant, deoarece ar permite integrarea diferitelor tipuri decurriculum (formal, nonformal, informal) în practica educativă a şcolii. În acest sens, oferimo variantă, din multele posibile, de abordare integratoare a competenţelor de comunicareîn limba maternă (şi nu numai), utilizând ca pretext textul informativ.

Fişă pentru abordarea textului informativ din perspectiva competenţelor cheieScop: utilizarea textelor informative ca documente care permit rezolvarea unor probleme cotidiene,de rutină: pliante, ghiduri turistice, formulare, chitanţe, prospecte, programe de funcţionare etc.Competenţe direct vizate: comunicare în limba maternăCompetenţe indirect vizate: matematice, în ştiinţe şi tehnologii, a învăţa să înveţi, autonomie şiiniţiativă, digitalăa. Unitatea didacticăTema: Realizarea unui buletin informativ despre energiile alternativeDiscipline: Limba şi literatură românăObiectiv didactic: dezvoltarea competenţei de comunicare în limba maternă prin intermediul strategiilorde comunicare de informaţii concrete în situaţii realeb.Situaţia/problema realăPrimăria (alte organizaţii) desfăşoară o campanie de sensibilizare a populaţiei pentru utilizareaenergiilor alternative şi conservarea mediului ambiant. La şcoală se realizează un atelier unde sediscută despre importanţa şi necesitatea utilizării altor tipuri de energii. Se pune în evidenţănecesitatea de a face cunoscută această temă în comunitatea locală şi apare ideea realizării unuipliant care să fie distribuit în comunitatea locală.c. Probleme şi întrebări (prezentarea obiectului de studiu în toată complexitatea sa)


În funcţie de acest centru de interes, elevii (organizaţi în grupuri de 2-3 persoane) caută pliante peteme diverse (biblioteca poate constitui un centru de resurse pentru o mare diversitate de texte). Serealizează punerea în comun a materialului strâns şi se analizează temele pe care le tratează. Seanalizează formatul, tipurile de texte care apar, forma de organizare a informaţiei, tipul de litere etc.Elevii fac propuneri de schiţe pentru pliantul de care au nevoie.d.Găsirea soluţiilor (procesul de analiză)În fiecare grup, elevii proiectează un pliant:- aleg forma pliantului;- scriu textele, în funcţie de informaţiile obţinute în urma discuţiilor avute: realizează rezumate,pun în evidenţă expresii sau fraze semnificative, inserează date semnificative;- organizează spaţiul pliantului astfel încât să poată introduce fotografii, grafice, desene etc.- creează un fond de documentare: o arhivă care cuprinde fotografii, texte, comentarii găsite pepaginile de internet specializate pe această temă.e. Alegerea unei scheme de acţiuneAnaliza modului de lucru şi evaluarea pliantelor realizate în fiecare grup (adecvarea rezumatelor,imaginilor, sloganurilor, titlurilor etc.). Identificarea elementelor care pot fi astfel realizate în alte situaţiif. Procesul de învăţare a schemei de acţiune şi a componentelor sale (utilizarea cunoştinţelordisciplinare)După parcurgerea etapei de analiză a pliantelor realizate, a strategiilor de redactare de text, a datelorcolectate şi a pertinenţei informaţiilor pe care elevii doresc să le utilizeze pentru sensibilizareapopulaţiei în legătură cu utilizarea energiilor alternative, elevii vor elabora propriul pliant, utilizândresursele digitale.g. Aplicarea schemei în situaţia reală – obiect de studiuFiecare elev îşi prezintă pliantul şi descrie procesul pe care l-a parcurs pentru elaborarea acestuia:dificultăţi întâmpinate, modalităţi de rezolvare; posibilităţi de îmbunătăţire.În acest moment, se poate realiza o autoevaluare a competenţei de comunicare. Elevul descoperăce a învăţat, care este aplicabilitatea cunoştinţelor dobândite şi care sunt strategiile pe care le-autilizat pentru realizarea acestei sarcini.h. Aplicarea schemei de acţiune în alte situaţii realePe parcursul activităţii şcolare, vor apărea situaţii în care va fi necesară pregătirea unor pliante pentrusăptămâna culturală, programe de sărbători, festivităţi, expoziţii, campanii publicitare. În acest sens,fiecare situaţie presupune anumite nuanţe care diferenţiază tipurile de pliante, în funcţie de necesităţilecomunicative, pe care elevii trebuie să le ia în considerare.

În loc de concluziiPrin intermediul limbii, ca bază pentru comunicare, sunt sprijinite toate domeniile decompetenţe cheie, care implică accesul la alte arii de cunoaştere şi care dezvoltă unansamblu de deprinderi şi atitudini referitoare la viaţa în comun, la respect şi la bunaînţelegere dintre persoane. Învăţarea limbii reprezintă, în primă instanţă, a învăţa să comunicicu ceilalţi, prin cunoaşterea şi asumarea altor realităţi şi prin utilizarea propriei exprimări cao modalitate de raportare la ceilalţi. Corecta raportare faţă de diversitatea lingvisticăpresupune deconstruirea prejudecăţilor sau al unor stereotipuri culturale şi sociale asupralumii din jur.

Producerea şi înţelegerea de cunoştinţe este mediată de către limbaj, în aşa măsură încâtorice activitate educativă poate fi considerată o activitate lingvistică. Din acest punct devedere, se dovedeşte utilă realizarea unei didactici a limbii care să construiască o conexiunecu toate ariile curriculare. În cazul limbii materne, aceste conexiuni pot fi folosite pentruconsolidarea cunoştinţelor dobândite în alte arii curriculare, precum şi pentru îmbunătăţirea


competenţei de comunicare. În situaţia utilizării unei limbi de predare în şcoală diferită decea învăţată de elev în familie, limbajul poate constitui o modalitate de asigurare a integrăriiîn grup a elevilor, iar în situaţia învăţării unei limbi străine, competenţa lingvistică favorizeazăabordarea mai realistă a utilizării limbii şi îmbunătăţeşte atât competenţa comunicativă câtşi componentele atitudinale.

NOTE1 Recommendation of the European Parliament and of the Council on Key competences

for lifelong learning, 18 Dec. 2006, 2006/962/EC.2 Traducerea competenţelor cheie din documentul european aparţine Ligiei Sarivan

(vezi Anexa, în Domeniul de competenţă limba maternă. Ghid metodologic, LaboratorulCurriculum, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2009, p. 68).

3 Analiza corespondenţelor dintre domeniile de competenţe europene şi finalităţile /conţinuturile programelor şcolare româneşti (studiu), în Metodologia implementăriicompetenţelor cheie în curriculumul şcolar aplicat. Laboratorul Curriculum, Institutulde Ştiinţe ale Educaţiei. Bucureşti, 2009, p.10-32.

4 Vezi Metodologia implementării competenţelor cheie în curriculumul aplicat. Studiude teren. (în curs de elaborare). Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, LaboratorulCurriculum. Bucureşti, 2010.

5 Ibidem

BIBLIOGRAFIECostea, O. (coord.). Educaţia nonformală şi informală. Realităţi şi perspective în şcoala

românească. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică, 2009.Costea, O. (coord.). Metodologia implementării competenţelor - cheie în curriculumul aplicat.

Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Laboratorul Curriculum. Bucureşti, 2010 – suport electronic.*** Cadrul european comun de referinţă pentru învăţarea, predarea şi evaluarea limbilor, 2000,

http://www.coe.int/*** Dezvoltarea competenţelor de comunicare în învăţământul obligatoriu, volumul I, Institutul

de Ştiinţe ale Educaţiei, Laboratorul Curriculum. Bucureşti, 2004.*** Metodologia implementării competenţelor - cheie în curriculumul aplicat. Studiu de teren. (în

curs de elaborare). Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Laboratorul Curriculum. Bucureşti,2010.

*** Paşaportul lingvistic EUROPASS. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Laboratorul Curriculum.Bucureşti, 2005.

***Recommendation of the European Parliament and of the Council on Key competences forlifelong learning, 18 Dec. 2006, 2006/962/EC.


Revista de Pedagogie Nr. 58 (3) 2010

ISSN 0034-8678

Editura RCR Editorial

58 (3)10

REVIS

TA

DE

PED

AG

OG

IE

INI TT ES A E LD E EL DU T UU CATI TT IS EN II

NR. 58 (3) 2010NR. 58 (3) 2010STIMAÞI CITITORI,

Revista de pedagogie îºi propune, ca ºi pânã acum de altfel, sãpopularizeze rezultatele cercetãrii ºtiinþifice în domeniuleducaþiei la nivel naþional ºi internaþional, sã dezbatã puncte devedere ºi aspecte de actualitate din domenii precummanagement ºcolar, curriculum, evaluare, educaþiepermanentã, consilierea ºi orientarea carierei. Revistacontribuie astfel la facilitarea schimbului de experienþã ºi laconsolidarea pregãtirii riguroase ºi consecvente a resurselorumane din domeniul educaþiei.

Revista de pedagogie reprezintã o sursã valoroasã de documentecare trebuie sã facã parte din biblioteca profesorilor, a tinerilorcare se pregãtesc pentru cariera didacticã ºi a celor interesaþi deprogresele, direcþiile de dezvoltare, inovaþiile ºi bunele practiciîn domeniul educaþional.

Vã informãm cã redacþia dispune de numere tematice din aniianteriori, precum ºi de colecþia Revistei de pedagogie pe anii1995-2009. Pentru informaþii suplimentare privind preþul unuiexemplar ºi modalitãþile de achiziþionare vã stãm la dispoziþiela sediul revistei din strada ªtirbei Vodã nr. 37, sector 1, Bucureºti,

Vã mulþumim,REDACÞIA

tel.: 021-3142782/127, e-mail: [email protected]

fields of european key competences: communication...

Documents