CURENTELE LITERARE*sunt mişcări literare dintr-o anumită perioadă social-istorică, reunind scriitori care împărtăşesc principii estetice similare – programul estetic (manifestul literar) fiind liantul pentru scriitori cu înclinaţii şi opţiuni similare, program formulat pe baza unor principii ideologice, filosofice, stilistice, tematice.*acoperă perioade ample şi contexte geografice şi culturale largi, internaţionale, deosebindu-se astfel de grupări, cenacluri sau societăţi literare*nu există în stare pură, între ele apărând interferenţe, iar opera unui mare autor nu poate fi subsumată unui singur curentCLASICISMU

L

ROMANTISMUL

REALISMUL

SIMBOLISMUL

EXPRESIONISMUL

TRADIŢIONALISMUL

MODERNISMUL

NEOMODERNISMUL

POSTMODERNISMUL

CLASICISMUL - sec. XII-XVIII -*trăsături: admiraţia pentru antici, rigoarea compoziţională, gustul dreptei măsuri, puritatea şi claritatea stilului, tinderea către perfecţiune, lipsa de fantezie, puritatea genurilor,caracterele (avarul, ipocritul, orgoliosul etc)*specii cultivate: tragedia, comedia; oda, poezii cu formă fixă, fabula, satira, epopeea*reprezentanţi: -lit. univ. Boileau, Racine, La Fontaine, La Bruyere-lit. rom. C. Negruzzi, Gr. Alexandrescu

ROMANTISMUL- prima jumătate a sec. al XIX-lea

*trăsături: primatul fanteziei, subiectivitatea, respingerea regulilor, fascinaţia misterului, excepţionalului, antiteza (trecut-prezent, înger-demon, fizic-metafizic, infinit-finit, eros-Thanatos, în construcţia personajelor etc.), culoarea locală, interesul pentru folclor, mituri, istorie, natură, spaţii exotice, evadarea din realitatea mizeră în vis, trecut, fantezie, personaje din toate categoriile sociale, limbaj popular, arhaic, introducerea unor categorii estetice: urâtul, grotescul, macabrul etc., victoria pasiunii în detrimentul raţiunii;

*teme şi motive: iubirea, natura, obsesia idealului, neliniştea infinitului, sondarea sufletului şi a psihicului, meditaţia filosofică, ruinele, mormintele

*specii cultivate: drama, meditaţia, elegia, romanţa, legenda, balada, poemul, nuvela istorică, fantastică*reprezentanţi: -lit. univ. Hugo, Musset, Novalis, Byron, Shelley, Keats, Puşkin-Lit.rom. Negruzzi, Alexandrescu, Eminescu, Alecsandri, Coşbuc, Macedonski

REALISMUL – mijlocul sec. al XIX-lea

*trăsături: răsfrângerea obiectivă, veridică a realităţii, repudierea idealizării, atitudinea critică faţă de societate, preocuparea pentru social, interesul pentru amănuntul plasticizant (tehnica detaliului, descrieri minuţioase), tipicitatea acţiunilor şi a personajelor, prezentarea “banalităţii” cotidiene, sobrietate, stil impersonal, aspecte ale societăţii contemporane, analiza psihologică,

*teme şi motive: lupta între grupuri, clase sociale, banul, moştenirea, zestrea, parvenirea*specii cultivate: romanul, comedia, drama, nuvela etc.

*reprezentanţi:-lit. univ. : Balzac, Stendhal, Flaubert, Dickens, Tolstoi-lit.rom. : Slavici, Caragiale, N. Filimon, Rebreanu, Călinescu, M. Preda

SIMBOLISMUL – sfârşitul sec. al XIX-lea

*trăsături: propune o nouă viziune poetică ce decurge din intuirea complexităţii lumii şi a “universalei analogii”, raportul dintre simbol şi eul poetic nu este exprimat, ci sugerat, deci, sugestia este o modalitate obligatorie, exprimă stări sufleteşti specifice acestui curent: spleen-ul, angoasa, disperarea, oboseala psihică, apăsarea sufletească, nevroza, cultivarea corespondenţelor, sinesteziilor, muzicalitatea versurilor, laitmotive, repetiţii, aliteraţii, cromatica, olfactivul, versul liber*teme şi motive: condiţia nefericită a poetului într-o societate superficială, meschină, incapabilă să aprecieze arta adevărată, oraşul de provincie sufocant, tema anotimpurilor dezintegratoare de materie, iubirea, moartea, motivul instrumentelor muzicale, solitudinea, evadarea, ploaia, nevroza, spleen-ul *reprezentanţi: -în lit. univ.: Baudelaire, Verlaine, Mallarme, T.S. Eliot -în lit. rom.: Macedonski, Ştefan Petică, Dimitrie Anghel, Bacovia, Ion Minulescu

EXPRESIONISMUL – înainte şi în timpul primului război mondial

*trăsături: negarea artei tradiţionale, descătuşarea afectivă, patosul trăirii, împins la ţipăt, tehnica halucinării, interesul pentru patologic, stihialitatea viziunii, tragismul condiţiei existenţiale, aspiraţia spre o sinteză a culturii, imagini poetice vii, stranii, contrastante, limbaj violent, şocant*teme şi motive: tristeţea şi neliniştea metafizică, disperarea, absenţa, neantul, moartea, dezagregarea eului, natura halucinantă *reprezentanţi: -în lit. univ. Gottfried Benn, Georg Trakl, Kafka -în lit. rom. Blaga, Arghezi, V. Voiculescu

TRADIŢIONALISMUL – perioada interbelică*trăsături: apărarea românismului, a specificului naţional, a ortodoxismului (cerul spiritualităţii româneşti), a vieţii autohtone; istoria, folclorul şi natura patriei sunt domenii relevante ale specificului unui popor, împotriva nihilismului europenizant, conservarea tradiţiei *reprezentanţi: Nichifor Crainic, V. Voiculescu, Ion Pillat, Arghezi, Blaga

MODERNISMUL ŞI AVANGARDISMUL – începutul secolului XX

*trăsături: fundamentat teoretic de gândirea lui Nietzsche, Bergson, teoria relativităţii a lui Einstein, are ca principiu de bază schimbarea, negarea, distrugerea; intelectualizarea, metaforismul, subiectivismul – ca viziune asupra lumii, cultivarea versului liber

*reprezentanţi: Proust, Kafka, Joyce, Virginia Woolf, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Arghezi, Blaga, Barbu, Bacovia

NEOMODERNISMUL – perioada de după cel de-al doilea război mondial

*trăsături: poezia contrariază permanent aşteptările cititorului, lupta sinelui cu sinele, cunoaşterea deplină numai prin poezie, intelectualismul, reinterpretarea miturilor, ironia, spiritul ludic, reprezentarea abstracţiilor în formă concretă are ca efect plăsmuirea unui univers poetic original, cu un imaginar poetic inedit, ambiguitatea limbajului, ermetismul expresiei, subtilitatea metaforei, lupta cu verbul (redefinirea poeticului)

*reprezentanţi: Nichita Stănescu, Ştefan Augustin Doinaş, Marin Sorescu, Leonid Dimov

POSTMODERNISMUL- sf. sec. XX*trăsături: intertextualitatea,metatextualitatea, desolemnizarea discursului, valorificarea prozaismului, refuzul stilului înalt, ironia şi parodia stilurilor poetice consacrate, poetica concretului, banalului*reprezentanţi: Mircea Cărtărescu, Mircea Nedelciu, Radu Petrescu