aerul (mai precis oxigenul din el) este foarte important pentru noi şi marea majoritate a organismelor.

În absenţa oxigenului nu putem respira şi astfel organismul nostru nu poate degrada substanţele organice pentru a obţine energie. Există organisme care respiră în absenţa aerului. Respiraţia desfăşurată în absenţa aerului se numeşte respiraţie anaerobă sau fermentaţie.

Fermentaţia este un proces important, întrucât prin fermentaţie se obţin băuturile alcoolice, brânzeturile şi lactatele, oţetul, metanul, biogazul şi fibrele textile moi.

Organismele anaerobe sunt reprezentate în special de bacterii şi ciuperci. Pentru unele dintre aceste organisme aerul nu este necesar. Organismele anaerobe au fost primele organisme apărute pe Terra, multe dintre ele dispărând după îmbogăţirea atmosferei cu oxigen. Spre deosebire de organismele aerobe, la care glucidele sunt degradate până la apă şi CO2, organismele anaerobe nu ajung atât de departe cu degradările, ci obţin prin degradarea glucidelor CO2 şi un produs intermediar. Spre deosebire de respiraţia aerobă, respiraţia anaerobă furnizează mult mai puţină energie, deoarece mare parte din energie este conţinută în legăturile chimice dintre atomii produsului intermediar.

Fermentaţia alcoolică

Prin fermentaţia alcoolică se obţine alcoolul etilic, prezent în toate băuturile alcoolice. Oamenii au descoperit şi au folosit fermentaţia din timpuri străvechi şi în toate colţurile lumii. În funcţie de resursele pe care le aveau la îndemână, oamenii au produs folosind fermentaţia alcoolică diverse băuturi. Mediteraneeni au produs vin, dar în zonele în care temperatura nu permitea creşterea viţei de vie s-au obţinut băuturi alcoolice din resurse. Nord-europenii, care nu aveau struguri, produceau cidru (un vin din mere), mied (o băutură alcoolică din miere), bere etc. Mongolii produceau o băutură alcoolică din lapte de iapă, denumită cumâs. În prezenţa aerului, drojdia respiră aerob, degradând glucidele în apă şi CO2, de aceea este foarte important ca butoaiele să fie închise etanş.

Drojdia de bere face parte din regnul fungi (al ciupercilor) şi realizează fermentaţia alcoolică. Produsul intermediar obţinut prin respiraţia drojdiei de bere este alcoolul metilic. Drojdia de bere este folosită şi la dospirea pâinii şi a produselor de panificaţie.

Berea este o băutură alcoolică obținută din 4 produse naturale: drojdia de bere, mal ț , hamei și apă.

Berea a apărut acum cca. 6.000 de ani. Vine cel mai probabil de la pâine care s-a udat și a început să fermenteze, de unde a apărut procesul de fermentare.

Această descoperire a avut loc de mai multe ori în istoria omenirii, astfel că nu se poate ști sigur unde a

fermentat la început berea.

Cele mai vechi urme de bere, care provin din anii 3.500-2.900 î.Hr., au fost descoperite de curând în

Mesopotamia (astăzi în Iranul de vest).

Vinul este o băutură obținută cu o tărie alcoolică prin fermenta ț ia alcoolică  exclusivă a mustului de struguri.

Pâinii Amidonul din făină este transformat în zaharuri simple sub acțiunea levurilor și mai departe în alcool ce se evapora în cuptor în timpul coacerii și în CO2 care formeaza alveolele pâinii.

Fermentaţia acetică

Fermentaţia acetică este produsă de către aceto-bacterii. Această fermentaţie are ca produs intermediar acidul acetic. Acidul acetic este produs prin fermentaţie din alcoolul etilic. Prin fermentaţia acetică a vinului obţinem oţetul. Fermentaţia acetică mai este utilizată şi la conservarea murăturilor.

Fermentaţia lactică

Fermentaţia lactică este produsă de anumite bacterii anaerobe. Prin intermediul acestui proces se produc brânzeturile şi lactatele. Bacteriile degradează glucidele formându-se acid lactic

Prin fermentaţie se produce şi biogazul, un amestec de H2 şi CH4 care poate fi folosit ca şi combustibil.

.6  FERMENTATIA BUTIRICA

Fermentatia butirica reprezinta un proces biologic anaerob prin care bacteriile butirice metabolizeaza diverse surse, in speial

hidrocarbonati, transformandu-le in acid butiric. Acest tip de fermentare asigura energia necesara desfasurarii functiilor

vitale si multiplicarii agentilor de fermentatie. Prin fermentatia butirica obtinem textile moi, fara masa vegetala din topitul

inului si al canepii