P6ter Gdrdos

Febr5 in zori. 1 .,:,. ...:).:. :;i. ,t 4 a:.t.:1,,:.

Traducere din maghiaiSde Andrei Dosa

,: ;| :,

Unu

Tata a ajuns cu vaporul in Suedia intr-o zi de varl incare stdtea s[ ploud.

Rizboiul luase sfdrgit abia de trei slptdmdni.Bitea un vdnt mdnios din nord, vasul se impleti-

cea printre valuri de doi-trei metri pe Marea Balticl indireclia Stockholm. Tata fusese repartizat pe puntea dejos. Oamenii stiteau intin;i pe saci cu paie gi, apucdndu-;icu disperare paturile, incercau si se lini de ceva in groaz-

nicul balans.Nu trecuse nici o orX de la plecare, cdnd tatei i s-a

f5cut r5u. La inceput a expectorat o spumd insdngeratl ;is-a intors pe o parte, dar apoi a inceput sd horciie atdt de

zgomotos, incdt agonia lui aproape cI reu;ea sI domineplesnetele valurilor care se loveau de carena vasului. De-

oarece tata flcea de la bun inceput parte dintre cei grav

bolnavi, fusese aSezat in pri4ul rdnd, in imediata apro-piere a chepengului. Trupul lui de pasXre a fost apucatatunci de doi marinari care l-au dus in cabina aldturat5.

Medicul n-a ezitat. Nu avea timp s5-qi batl capul cutranchilizante. A infipt ditamai acul in cutia toracicl atatdlui meu, intre doul coaste. A fost noroc orb faptul

P6ter Giirdos

cI acul a aiuns in locul potrivit. in timp ce doctorul in-depirta iumltate de litru de lichid dintre pleurele tatiluimeu, au primit dispozitivul de extragere. Acul seringii afost inlocuit cu un tub de plastic qi, cu ajutorul pompeimanuale, a drenat rapid din torace incl vreun litru gi

iumitate de substan!5.Tata se simfea mai bine.Cdpitanul, care fusese ingtiinfat in legXturX cu acfi-

unea de salvare soldat5 cu succes, a ar5tat o bunlvointldeosebitl fafl de marele bolnav. A ordonat sI fie invelitintr-o p5turI groasd qi sX fie instalat pe punte. Deasupraapei de culoarea granitului se strdngeau nori umflafi. C5-pitanul stitea, in uniforma-i flri cusur, ling5 gezlongultatilui meu.

- Domnul vorbeqte germana?Tata a dat din cap.

- Vd felicit cI afi sclpat.intr-un moment mai prielnic, intre ei ar fi putut

sX inceapl un discurs edificator. Dar tata nu era intr-ostare care s5-i permitl sI poarte o disculie ca intre doidomni, aqadar nu putea decdt sI-qi semnaleze intentiade colaborare.

- Tr5iesc.Cipitanul l-a privit cu atenfie pe tata. Pielea cenu;ie i

se lipise de craniu, pupila devenise mai mare din pricinadistorsiunii provocate de ochelari, iar gura ii era o gaurlmasivi, intunecat[. Pe atunci, tata practic nu mai aveaniciun dinte. Nu ;tiu cu exactitate ce i se intimplase.Poate cX trei gealafi bine fXcufi il bdtuser5, pe el, un tipsubfire, pdn[ il ficuserX chiselifd in adlpostul antiaerian.Poate cI din tavan atdrnase un singur bec, f5r[ abajur.Poate cd unul dintre zdrahonii dezbrlcafi pdnl la brdu

8 {iction connection

Febrd in zori

apucase un fier de cilcat ;i il izbise de mai multe ori infa!5 pe prizonierul cu pieptul surpat, pe tatil meu. Po-

trivit variantei oficiale, laconicS, cea mai mare parte adinlilor ii fuseser5 sco;i in inchisoarea de pe bulevardulMargit in 1,944.

Dar acum triia, respira, e adevdrat ci pulin ;uierat,iar pl5mdnii lui prelucrau cu hlrnicie aerul curat gi slratal mIrii.

Clpitanul s-a uitat prin binoclu.

- O si ancorlm cinci minute in Malm6.Pe tatll meu nu-l privea deloc asta. in afarl de el, va-

sul mai transporta doul sute doulzeci;i patru de oamenibolnavi aflali intr-o stare deosebit de gravl din Ltibeck inStockholm. Cdliva dintre ei s.ar fi bucurat chiar ;i daciar fi primit din partea cdpitanului doar asigurarea cd vorajunge la destinafie. Pentru ace;ti oameni, ocolul de cd-

teva minute la Malm6 nu insemna nimic. in schimb,clpitanul, ca ;i cum ar fi prezentat un raport in fala uneiautoritifi mai inalte, a continuat:

- Am primit instrucliuni prin radio. Aceastl oprire nufigura in planul meu de cilStorie.

A sunat sirena vaporului. Dincolo de aburi au ince-put sI se distingl docurile portului din Malm6. Deasupracapului tatilui meu se rotea un stol de pesciru;i.

Au ancorat in capdtul cheiului. Doi marinari au co-borAt pe uscat ;i au pornit in fugi de-a lungul diguluispre port. Duceau un co; cu mdnere, din cele in care,potrivit amintirilor tatilui meu, spll5torese posomorAte

c[rau in pod rufele murdare.in capltul cheiului era o barierf,, in spatele clreia

a;teptau femeile cu biciclete. Trebuie sd fi fost vreocincizeci. O adunare ticutS, nem$cat5. Multe dintre ele,

P6ter C6rdos

purtand basmale negre, tineau strans ghidonul biciclete-lor. Corbi a;teptand pe creanga unui copac.

Cei doi marinari au ajuns la barier[. Tata a obser-vat abia atunci cX de pe ghidonul bicicletelor atarnaupachefele in co;uri. Cipitanul l-a luat de umf,r pe tatllmeu.

- Acfiunea unui rabin infliclrat. A dat anunt in ziarelede dimineal5. A spus cI veli sosi cu acest vas. A reusit sX

oblin5 pdn5 gi aprobarea pentru ancorare.Femeile au azvdrlit in cAteva clipe pachetele in co;ul

cu mAnere. Una dintre ele, care stf,tea ceva mai in spate,a dat drumul ghidonului ;i bicicleta s-a rlsturnat. Tata a

auzit de pe vas zgomotul metalic, cdnd bicicleta s-a izbitde pietrele cubice debazalt,lucru care, de la o asemeneadistantE, pdrea pur;i simplu imposibil. Totusi, mai tdrziua rememorat adesea scena ;i niciodati nu omitea izbitura.

Apoi, dupl ce au strdns toate pachetele, marinarii auparcurs drumul de intoarcere pdnl la vas in acela;i fel,in fug5. ln capul tatllui meu s-a impregnat imaginea:un chei neverosimil de pustiu, marinarii cf,rind co;ul cumdnere, iar ln spate, drept incheiere, o armatl de femeicu biciclete, stAnd nemi;cate.

in micile pachete erau prXjituri, pe care femeile sue-deze anonime le fXcuserX cu ocazia sosirii acestor oameniin Suedia. Tata rotea in gura lui lipsiti de dinli prXiiturasfirdmicioasi ;i moale. Simfea gust de vanilie si zmeuri.

- Suedia vX saluti.Ceva de felul Ssta a mormiit c5pitanul in timp ce

pleca. Se ducea sd dea ordine, iar vasul se indeplrta dejade mal.

Tata molfdia pr5fitura. Pe cer, printre nori a trecutun biplan, a descris dou5 cercuri deasupra lor, in semn

i0

Febrd in zori

de onoare. Tata a inceput incet sI simti cI intr-adevlrtrlie;te.

*

Pe 7 iulie L945, era spitalizat deja in salonul cugaisprezece paturi al spitalului din micul sat Liirbro,aparlindnd regiunii Gotland ;i, cu spatele rezemat depernd, scria o scrisoare. Lumina soarelui se revXrsa in raze

de aur prin ferestre. Printre paturi se agitau asistente cubluze scrobite ;i bonete albe, in fuste de pdnzd ce atin-geau p5mAntul.

Scrisul tatXlui meu era superb: litere frumoase, bucleelegante, spalii de scurtX respirafie intre cuvinte. DupIce a incheiat scrisoarea, a flcut rost de plic, l-a lipit ;i a

sprijinit scrisoarea sigilat[ de o carafl cu apI aflatf, penoptierS. Douf, ore mai tdrziu, plicul a fost preluat de oasistenti pe nume Katrin ;i expediat impreunl cu scriso-

rile celorlalfi bolnavi.Pe atunci, tata avea voie sI se ridice din pat doar din

cdnd in cdnd. in schimb, la unsprezece zile de la eveni-mentul de mai sus, avea deja voie sI iasl pe coridorulspitalului din Liirbro. A flcut rost de undeva de un caietsublirel, pe ale c5rui foi cu p[trXlele putea, dupd-amiazatdrziu, sd transcrie numele. Pentru cX inainte de prinzprimise gi el o scrisoare, direct de la Oficiul de Evidenl5a Refugiafilor din Suedia. in scrisoare erau adresele ;i nu-mele a o sutl ;aptesprezece femei. Tata se afla in posesia

a o sutl ;aptesprezece adrese pogtale aparlindnd unortinere femei. Fete ;i femei pe care incercau sd le readuc5la via!5 in diferite spitale improvizate pe cuprinsul intre-gii Suedii.

P6ter G6rdos

Trecuseri deja cateva zile de la dramatica veste.

*

Tata a incercat sX r5mdn5 nemi;cat dup5 ce s-a lipitde peretele interior al aparatului rdntgen. Lindholm iistriga din cealaltl inclpere. Medicul-;ef era un tip de doimetri, cu picioarele pdnl la gdt,;i vorbea o maghiar5amuzantd. Aproape cI nu flcea diferenfa dintre vocalelelungi, o pronunla pe fiecare de parc5, in timp ce vorbea,ar fi suflat intr-un balon. Medicul-sef conducea de doi-sprezece ani spitalul din Liirbro, iar faptul cd stdlcea cuatdta ingeniozitate limba maghiarl i se datora soliei lui.M6rta, aceasti femeie uimitor de micd - tata estima cIsub nicio forml nu avea mai mult de un metru patru-zeci -,Iucra tot in Ltirbro, ca asistentS.

- Jineli aerul inluntru! Nu v[ zbate]i!Un p5c5nit, un vuiet - imaginea rdntgen era gata.

Tata putea si-;i relaxeze umerii.Lindholm era defa l6ngi el. Se uita cu compasiune,

nu la el, ci pufin deasupra capului siu. Tata, cu pieptullui desc5rnat, zlbovea ldngl aparatul de rdntgen ca unulcare nu mai vrea sI se imbrace niciodatd. Ochelarii luifund-de-borcan se aburiser5 un pic.

- Care ziceali cI e ocupatia dumneavoastrS, Mikl6s?

- Am fost gazetar. $i poet.

- A! Inginer al sufletului. Frumos.Tata s-a lSsat de pe un picior pe altul.ii era frig.

- PAi, imbrlcafi-v5, ce stati?Tata s-a indreptat, tArdndu-si picioarele, spre collul

inc5perii ;i ;i-a pus bluza de pijama.12

Febrd in zori

- E de r5u?Lindholm nu-l privea nici acum. A pornit inspre

cabinetul lui, i-a fScut semn lui tata s5-l urmeze;i a mor-m5it in barbi ca pe ceva neimportant.

- Este.

Cabinetul medicului avea vedere spre grXdin5. inacele seri calde din mijlocul verii, insula Gotland strS-lucea in lumina de culoarea alamei, care scdlda peisajulintr-un unghi de neinfeles. Maroniul addnc al mobilelortransmitea intimitate ;i siguranfX

Tata stltea in pijamale in fotoliul de piele. in fala lui,de cealaltl parte a biroului, trunchiul lui Lindholm se

semelea intr-o vestX. Scotocea addncit in gdnduri printretestele clinice. A aprins veioza cu abajur verde-marin,de;i nu era nevoie.

- Cdte kilograme aveli acum, Mikl6s?

- Patruzeci ;i ;apte.

- PIi, vedefi? Treaba asta merge ca pe roate.Cu aceastf, afirmafie flcea referire la faptul ci, dato-

ritf, dietei drastice, reu;ise si amelioreze greutatea tatf,luimeu de la doulzeci ;i nouX la patruzeci ;i ;apte de kilo-grame. Tata i;i descheia si incheia bluza pijamalei. ii eraprea mare, cXdea de pe el.

- Ce temperaturt ali avut in zori?

- Treizeci gi opt cu doi.Lindholm a aruncat pe masX radiografiile.

- Nu mi mai codesc. A;a se spune? Acum suntefi des-

tul de puternic ca sI prMli realitatea in fafX.Tata zdmbea. in realitate, aproape tofi dinfii lui erau

de vipli. Despre vipli se cuvine sI se ;tie cI este un aliajmedical, rezistent la acizi, urdt ;i ieftin. A doua zi dupdce tata a ajuns la Ltirbro, a fost consultat de un medic

P6ter Ciirdos

stomatolog. Acesta a fXcut un mulai, a dat ordine. L-aavertizat cd i se va face o danturl temporarf,, care va fimai mult practicl decdt esteticS. Apoi, hop-!op, a insta-lat aceastl fabricl de fier in gura tatllui meu. Zdmbetultatllui meu putea fi oricum, dar in niciun caz unul ini-mos, dar, in ciuda acestui fapt, medicul-;ef s-a forfat sIil priveasci

- Voi fi obiectiv. A;a e mai u;or. Dumneavoastrl maiavefi ;ase luni de tr5it, Mikl6s.

Lindholm a luat o radiografie de pe masl ;i a ridi-cat-o spre cadrul ferestrei.

- Privifi. Aplecali-vd mai aproape.Tata a sf,rit in picioare indatoritor ;i s-a aplecat dea-

supra biroului.Degetele fine ale lui Lindholm au strlbltut finuturile

povArnite ale radiografiei.

- Aici, aici, aici si aici. Vedeli, Mikl6s? Toate astea suntsubfieri provocate de tifos. Dar petele astea le vedefi?Asta este TBC. Striclciuni permanente. fi, din plcate, elenu sunt reversibile. Ele. E oribil sd spui aga ceva. Ca sd fo-losesc un termen colocvial, boala... vI hale;te plSmdnii.Se poate spune a;a in maghiarS, ,,hale;te"?

Priveau absorbili radiografia.Tata s-a lSsat un pic pe birou, nu se simlea in cea mai

buni formf,. Dar a dat din cap. A dat de inleles astfel cidomnul medic-;ef a scos-o la caplt cu fesltura expresivla limbii maghiare. ,,Haleste" era un cuvdnt suficient deexact pentru a exprima, f5rf, aiutorul jargonului medical,viitorul nu foarte indeplrtat.

lnainte de rdzboi, bunicul din partea tatllui avusese

o librlrie in Debrefin. Libriria era pitit5 in clidirea pala-tului episcopal, sub arcade, in centrul ora;ului, la cdteva

1 4 fiction connection

Febrd in zori

minute de mers pe jos de piafa centrall. Se numea curteaGambrinus, iar pr5vilia, tocmai din acest motiv, LibrXriaGambrinus. Era compusi din trei inclperi inguste, inalte.Tat5l tat5lui meu vindea acolo gi articole de papetlrie. Bamai mult, puteai si imprumuli ;i c5rfi. in aceasti prdvS-lie, c515rat in vdrful unei sciri inalte de lemn, tatil meucitise, adolescent fiind, multf, literaturd universal5 - a;acX mai mult ca sigur era in m5sur5 sd aprecieze formula-rea poeticd a lui Lindholm.

Medicul-;ef a privit adinc in ochii tatilui meu.

- in punctul in care se afld astdzi,;tiinfa medicineispune cI dumneavoastri nu putefi fi salvat. Vor fi ;i pe-rioade mai bune. Mai proaste. Voi sta mereu ldngl dum-neavoastr5. Dar n-a; vrea sI vI amlgesc. fase luni. $apte,maxim. Mi se strdnge inima. Dar Ssta este adevirul.

Tata ;i-a indreptat spatele. incl mai zdmbea. S-aadincit senin inapoi in fotoliu. Doctorul nu putea fi sigurcd tata a infeles diagnosticul, cI l-a congtientizat.

Dar in acea perioadl pe tatdl meu il preocupau ches-tiuni mai importante decdt viafa lui.