UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

PROGRAMUL DE STUDII: FINANȚE ȘI BĂNCI

„Profesia contabilă – o carieră de success”Ediția a IV- a

Studenți: Melinte AdrianȘoronga Petru

FB II

Suceava 2012

Sisteme contabile internaționale. Profesia contabilă – studiu comparativ.

2

Cuprins:

Capitolul 1. Introducere. Periodizări în evoluția contabilității.

Capitolul 2. Reforma contabilității românești înainte și după 1989.

Capitolul 3. Sistemele contabile internaționale.

3.1. Scurtă prezentare a sistemelor contabile anglo – saxone vs continentale.3.1.1. Sistemul contabil în Marea Britanie.3.1.2. Sistemul contabil american – U.S. G.A.A.P.3.1.3. Sistemul contabil france.z3.1.4. Sistemul contabil german.3.1.5. Sistemul contabil japonez.

3.2. Comparația între sistemul contabil mondial și cel european.

Capitolul 4. Profesia contabilă. Studiu comparativ.

Capitolul 5. Concluzii.

Capitolul 6. Bibliografie.

3

Fenomenele de integrare economică și globalizare au devenit o constantă a mileniului III. Termenul de globalizare a devenit comun anilor 90 pentru descrierea intensificării relațiilor internaționale în domeniul economic, social și politic. Metodele contabile, conceptele şi instituţiile profesiei contabile au fost importate şi exportate în întreaga lume. Contabilitatea trebuie să răspundă nevoilor în schimbare ale societăţii şi să reflecte condiţiile economice, legale, culturale, sociale sau politice în care funcţionează.

În prezenta lucrare vom efectua o analiză a sistemelor contabile internaționale, vom compara sistemul anglo-saxon cu cel continental, Marea Britanie, S.U.A. vs Franța, Germania, Japonia, sintetizând eventualele diferențe; vom realiza o comparație a principalelor sisteme de contabilitate la nivel mondial, și anume cel european și cel internațional, evidențiând aspectele esențiale; vom relata principalele perioade de referință din domeniul contabil; evoluția reformei contabile din România. Contabilitatea românească a parcurs succesiv, într-un timp foarte scurt, mai multe etape, fără a se ajunge încă la capătul cursei. Unele dintre aceste etape au determinat schimbări de substanță în sistemul de contabilitate, în timp ce altele au produs doar mici corijări, completări și modificări ale reglementărilor anterioare.

În a doua parte a lucrării vom prezenta profesia contabilă din cele mai importante țări ale lumii, realizând un studiu comparativ.

The expression “Globalization” has become common to describe the 90’s strengthening international relations in the economical, social and political field. Accounting methods, concepts and institutions have been imported and exported worldwide. Accounts must meet the changing needs of society and reflect the economical, legal, cultural, social and political functioning. In this paper, we intend to analyze the international accounting systems. We’ll compare the Anglo-Saxon system (United Kingdom, USA) with the Continental one (France, Germany, Japan) identifying differences between those.

As a result, we’ll make a comparison of the main accounting systems in the world (especially Europe’s and International ones), highlighting key issues. First of all, we’ll report the main reference of the accounting periods. Secondly, we intend to reflect accounting reform progress in Romania. Romanian accounting system has become successful in a short time, in several quick steps, without yet reaching the end of the race. Some of this steps have led to big changes in the accounting system, while others have produced only small correction to previous law. At the end, we’ll present the accounting profession of the most important countries of the world, by making a comparative study.

Cuvinte cheie: globalizare, reformă, armonizare, sistem internațional, IAS/IFRS, US- GAAB.

4

Capitolul 1. Introducere. Periodizări în evoluția contabilității.Pe parcursul timpului un mare număr de ţări şi-au adus contribuţia la dezvoltarea contabilităţii,

plecând de la contabilitatea în partidă simplă folosită în Roma antică şi continuând cu Italia secolelor al 14-lea şi al 15-lea1, care – odată cu supremaţia în sfera comerţului – s-a impus ca leader şi în domeniul contabilităţii.

În secolul 19, Anglia preia conducerea în sfera evoluţiei contabilităţii, fiind urmată în secolul 20 de SUA. Extinderea imperiului britanic a generat o nevoie fără precedent de a controla activităţile economice din colonii, fapt care a condus în anii 1850-1870 la înfiinţarea unor firme specializate şi a unor organisme profesionale în Scoţia şi Anglia.

Metodele contabile, conceptele şi instituţiile profesiei contabile au fost importate şi exportate în întreaga lume. Anglia a preluat – pe de o parte – sistemul contabil în partidă dublă italian, dar a exportat în celelalte ţări – pe de altă parte – conceptul de „imagine fidelă” („true and fair view”) şi bazele de organizare a profesiei contabile. În domeniul contabilităţii de gestiune, bazele conceptuale şi aplicative s-au pus în SUA, pentru ca, în a doua jumătate a secolului 20, Japonia să preia conducerea.

„Contabilitatea, despre care se spune adesea că are ca scop reprezentarea realității (unei întreprinderi), poate fi comparată cu arta teatrală: ea prezintă, într-adevăr, rezultatul jocului raportului de forțe care se desfășoară pe scena economică reprezentată de întreprindere.Dar, spre deosebire de teatru, unde spectatorii nu sînt înșelați de jocul actorilor, contabilitatea suferă de ambiguitatea condiției sale; ea este luată prea în serios chiar dacă, cu măștile și umbrele sale, dă și ea o imagine mai mult sau mai puțin caricaturală a realului.Mesajul său trebuie de asemenea decodificat de către utilizatori săi care nu sânt neapărat pregătiți pentru aceasta”.2

Contabilitatea este o știință constituită, deoarece operează cu un vocabular specific, dispune de o metoda proprie, de principii și legități proprii care guvernează grupul de fapte și fenomene investigate. Ea are evident și o istorie cuprinsă între primele registre de conturi descoperite în sanctuarul ziguratului antic și modelele contabile de mare suplețe, construite în zilele noastre.

În evoluția contabilității se pot distinge cinci perioade:I. primele începuturi ale însemnărilor contabile până la anul 1202;

II. anii 1202-1494;III. anii 1494-sfârșitul anului 1600;IV. anii 1600-1795;V. 1795-până în prezent.

O incursiune în istoria contabilității semnifică un authentic act de cultură , dar în același timp,� un demers deosebit de complex. Privind retrospectiv la istoria omenirii, la epoci și civilizații dispărute deja, ne uimește similaritatea unor idei și soluții, pe care numai orgoliul și lipsa de informare ne pot îndemna să le considerăm descoperiri ale lumii moderne. Realizări de excepțională valoare practică și științifică, rezistând timpului până în prezent, constituie mesajele pe care aceste civilizații dispărute îl trimit ca un ecou zilelor noastre.

Perioada de reformă a sistemului contabil românesc, începută în 1990 a produs schimbări de esenţă. Cadrul creat de conjuncturile internaţionale solicită uniformizarea standardelor şi practicilor contabile. În acelaşi timp, procesul organizării Uniunii Europene continuă. După câţiva ani în care sistemul contabil din România a fost parţial şi direct pus de acord cu referenţialul internaţional (IASB), astăzi aplicăm regulile contabile europene.

Capitolul 2. Reforma contabilității românești înainte și după 1989.1 Rusu, D., Doctrinele contabilității în cultura economică românească, Editura Junimea, Iași, 1991, pp.81-902 Capron, 1994, pp.16-17

5

Cercetătorii admit că dezvoltarea doctrinară şi practică a contabilităţii este în strânsă dependenţă de mediul cultural în care acesta evoluează, privit sub toate componentele lui: economic, social, juridic, fiscal, politic şi chiar religios. Pe de altă parte, contabilitatea este privită şi ca un instrument care influenţează sau transformă mediul în care operează. Deci, ca activitate socială, proprie omului, contabilitatea este influenţată şi influenţează mediul în care se desfăşoară.

Este ştiut că literatura contabilă românească a apărut la mijlocul secolului al XIX-lea (prima lucrare de contabilitate în limba română este „Pravila comerţială” a lui Emanoil Ioan Nichifor, apărută la Braşov în 1837), mult mai târziu în comparaţie cu ţările europene occidentale. Cauza acestei întârzieri se explică prin penetrarea târzie a formelor economiei capitaliste în spaţiul românesc. Pe de altă parte, absenţa sau slaba dezvoltare a cunoştinţelor legate de afaceri în general şi de contabilitate în particular poate fi o explicaţie adusă perpetuării până târziu, la începutul secolului al XX-lea, a unor forme feudale în economia românească.

Pentru o vizualizare mai bună a preocupărilor legate de istoria contabilităţii autohtone considerăm necesară prezentarea succintă a evoluţiei contabilităţii româneşti, privite ca o componentă culturală. Astfel, gândirea şi practica contabilă românească au urmat următorul parcurs (Ionaşcu, 1997):

Etapa formării literaturii contabile româneşti (1837-1900): cuprinde perioada apariţiei primelor lucrări de contabilitate în limba română, de fapt traduceri după autori străini. Pe lângă vulgaritatea tehnicii partidei duble, sunt cuprinse şi alte informaţii necesare organizării afacerilor. Treptat, apar şi manuale de contabilitate elaborate de autori români care încearcă să-şi precizeze poziţia faţă de aspectele prezentate şi să-şi demonstreze originalitatea. Este perioada când se organizează şi primele şcoli comerciale (la Galaţi şi Bucureşti în 1864, iar mai apoi şi în alte oraşe), unde apare instituţionalizat şi studiul contabilităţii;

Etapa maturizării gândirii contabile româneşti sau timpul controverselor contabile (1900-1947): se caracterizează prin apariţia unui număr important de lucrări în domeniul contabilităţii, iar autorii trec de la descrierea tehnicii contabile la problematizarea unor aspecte „din” sau „despre” contabilitate. În această perioadă apare prima revistă de specialitate („Revista generală de comerţ şi contabilitate”, apărută în 1908), ia fiinţă învăţământul universitar economic (în 1913, prin înfiinţarea Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti), unde se preda contabilitatea, şi se structurează profesia contabilă liberală (prin înfiinţarea în 1921 a „Corpului Contabililor Autorizaţi şi experţilor Contabili”). Este vizibil efortul pentru o „şcoală” românească de contabilitate, care se soldează cu câteva contribuţii teoretice (în special lucrările lui Spiridon Iacobescu şi Ion Evian), precum şi cu o formalizare instituţională;

Etapa „realismului socialist” în contabilitate (1947-1990): practica contabilă evoluează în mediul economiei planificate în mod centralizat. Sistemul contabil al întreprinderii, de inspiraţie sovietică, este considerat un instrument de control al îndeplinirii planului de stat. Informaţiile contabile produse de întreprinderi au caracter secret şi sunt destinate unui unic utilizator: organismele statului, controlate politic de partidul unic. Abordările teoretice sunt influenţate de ideologia sistemului politic;

Etapa actuală, după 1990: sunt derulate mai multe transformări, denumite generic „reforme” contabile, pentru ca informaţia contabilă să devină utilă deciziei unei multitudini de utilizatori (acţionari, bănci, parteneri comerciali, stat etc.), cu interese specifice, care activează într-un mediu de piaţă concurenţială. De aceea, se instituţionalizează ca o parte din informaţia contabilă produsă de întreprinderi să fie publicată (rapoartele contabilităţii financiare). Prin măsuri legislative se urmăreşte compatibilizarea practicilor contabile româneşti cu cele internaţionale (în special cu cele europene, în perspectiva aderării la Uniunea Europeană).

Caracteristicile vechiului sistem contabil

6

Sistemul contabil vechi din România era rezultatul unui lung proces de sedimentare a aspectelor istorice, politice, economice și sociale.

Tranziția către noul sistem contabilRomânia este o țară care a fost supusă unor profunde mutații, ca urmare a tulburărilor politice

care au schimbat fața mai multor țări din blocul estic. În România transformările care au avut loc în plan contabil în perioada cuprinsă între anii 1991-2003 au fost profunde, sistemul contabil românesc fiind supus unui amplu și serios proces de reformă.

Tabel nr.1.Evoluția reformei contabile în România

Anul Caracteristici

per

ioad

a

1990

–

1991

Au fost adoptate o serie de măsuri legislative: Legea nr. 15/1990 – privind reorganizarea unităților de stat ca regii autonome și societăți

comerciale Legea nr. 31/1990 – privind societățile comerciale, Decretul-Lege nr. 54/1990 privind libera inițiativă, Legea nr. 58/1990 privind privatizarea societăților comerciale,

România a optat pentru sistemul francez.Legea contabilității nr. 82 din anul 19913 este prima realizare a politicii de reformă, ea este experimentată din ianuarie 1993 în baza Hotărârii de Guvern 704/1993.

per

ioad

a 1

992

–

1993

Cea de-a doua etapă a reformei contabile cuprinsă între 1992 și 1993 a avut drept obiectiv, realizarea efectivă a noului sistem contabil.În perioada 30 martie 1993-30 iunie 1994, prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 247/1993, s-au organizat cursuri de instruire în noul sistem contabil cu autorizarea Ministerului Finanțelor – prin Colegiul Consultativ al Contabilității. Rezultatul acestui efort colectiv, s-a concretizat în Hotărârea Guvernului României nr. 704/14 decembrie 1993 prin care primul ministru Nicolae Văcăroiu aproba aplicarea, începând cu 1 ianuarie 1994 a regulementului de aplicarea a Legii nr. 82/1991.

per

ioad

a 1

994

– 19

99

Anul 1994, aduce definitivarea sistemului contabil.Prin HG nr 74/1993 s-au aprobat Regulamentul de aplicare a legii contabilităţii, Planul de conturi general şi Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile, monografia privind înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţii economico-financiare, conţinutul şi structura principalelor registre de contabilitate.Profesia contabilă a fost recunoscută în anul 1994 si reglementată printr-o ordonanță. Primul Congres al Corpului Experților Contabili a avut loc în octombrie 1994.

per

ioad

a

2000

–

2005

Aplicarea normelor contabile internaționale este concepută de principalul normalizator contabil din România, Ministerul Finanțelor Publice, ca un proces gradual. Ordinul nr. 94/20014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate. În anul 2005 acest act normativ a fost abrogat, intrând în vigoare la data de 01 ianuarie 2006, Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 17525 din 17 noiembrie 2005. Între 2001 și 2003 au fost fost făcuți pași importanți în ceea ce privește reglementarea contabilă printre cele mai importante acte normative amintim OMFP nr. 1982/5/2001.Începând cu anul 2005, aproximativ 91 de țări au autorizat aplicarea IFRS, inclusiv România

Sursa: Ovidiu Constantin Bunget, Contabilitatea românească între reformă și convergență, Editura Economica, București, 2005

Capitolul 3. Sistemele contabile internaționale.

3 Legea nr. 82/1991 – legea contabilității, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 265/19914 Monitorul Oficial al României nr. 85/20 februarie 20015 Monitorul Oficial al României nr. 1080/30 noiembrie 2005

7

Ultimele decenii ale secolului trecut s-au caracterizat prin evoluţii dramatice în planul dezvoltării economice sub impactul accentuării fenomenului de globalizare. Globalizarea a devenit un concept uzitat nu doar de către specialiştii în domeniul economic, dar şi de către mass-media, politicieni, cercetători.

În unele țări, legea e urmată cu sfințenie, în alte țări respectarea regulilor este mai subtilă. Axei Haller și Peter Walton evocă aceste diferențe de atitudine prin formula devenită celebră:

„În Germania, tot ceea ce nu este explicit autorizat prin lege este interzis.În Anglia, tot ceea ce nu este explicit interzis este permis.În Rusia, totul este interzis, inclusiv ceea ce este autorizat prin lege.În Italia, totul este permis, inclusiv ceea ce este interzis”. 3.1. Scurtă prezentare a sistemelor contabile anglo – saxone6 vs scurtă prezentare a

sistemelor contabile continentale. Tabel nr.2.

Sistemul anglo-saxon vs continentalSistemul contabil anglo-saxon Criterii Sistemul contabil continental

Mediul economic și socialPiețe financiare în principal Originea finanțării Sectorul bancar în principalIndividualistă Cultura Orientarea statalăDominat de jurisprudențăRegulile sunt elaborate de organizații

Sistemul juridic Dominat de dreptil scrisLegea oferă reguli contabile detaliate

Obiectivele contabilității

Contabilitatea este independentă de fiscalitate

Sistemul fiscal Relații strânse între fiscalitate și contabilitate

În esență investitorii Utilizatorii principali ai situațiilor financiare

Creanțieri, autorități fiscale, investitori

Reprezentare exactă, imagine fidelă

Principii contabile Dominația principiului prudențeiInfluența nefastă a fiscalității asupra utilității decizionale a informației contabile

Tendința spre o largă publicare Extinderea publicării Tendințe de publicare limitatăPuține opțiuni de contabilizare și de evaluare

Latitudinea în materie contabilă

Numeroase opțiuni de contabililizare și evaluare

Util luării deciziilor:- reprezentarea exactă- dominația principiului

independenței exercițiului- fără limită la distribuirea

beneficiilor- fără rezerve latente

Calculul beneficiului Prudent care poate fi distribuit:- principiul prudenței- limită în distribuirea

beneficiului- tendință la crearea de

rezerve latente

Independența contabilității și a fiscalității

Relația contabilitate – fiscalitate

Influența reciprocă a contabilității și a fiscalității

SUA, Regatul Unit, Irlanda, Canada, Australia, Olanda

Exemple de țări Franța, Germania, Belgia, Spania, Elveția, Grecia, România, Japonia

Sursa: Feleagă N, „Sisteme contabile comparate”, Editura Economică, Bucureşti 1995

6 Walton, P., La comptabilite anglo – saxonne, Editura La Decouverte, Paris 1997, pag.142

8

Contabilităţile anglo-saxone îşi găsesc originile în revoluţia industrială britanică, dar, incontestabil, Statele Unite ale Americii reprezintă astăzi motorul dezvoltării sistemelor contabile. Grupul ţărilor anglo-saxone îşi are numele de la cele două mari puteri, SUA şi Marea Britanie, care şi-au pus pecetea asupra dezvoltării contabilităţii dintr-un număr semnificativ de ţări:Marea Britanie – în coloniile sale, precum Australia, India, iar SUA – asupra partenerilor săi.

Sistemul contabil continental este principalul „opozant” al sistemului anglo-saxon, reprezentat de ţări precum Franţa sau Germania. Totuşi, evoluţia contemporană a acestor ţări demonstrează tendinţa de armonizare contabilă internaţională şi de convergenţă către un sistem contabil unitar la nivel internaţional, se organizarea pe două circuite, financiară şi de gestiune7.

3.1.1 Sistemul contabil în Marea Britanie.Pe scurt despre sistemul contabil din Marea Britanie:

cele mai importante trăsături ale sistemului contabil: simplitatea şi libertatea judecăţii profesionale;

în centrul sistemului contabil este plasată profesia contabilă; reglementările în domeniu vizează SRL-urile (mai puţin alte forme de organizare); fiscalitatea este complet separată de contabilitate; britanicii au reuşit să exporte pe continent conceptul de imagine fidelă.

Surse de drept Legea societăţilor comerciale – reflectă evoluţia normalizării din sec. XIX şi până în anii `80, ani marcaţi de introducerea Directivelor Europene (IV – 1982 şi VII – 1989).

Legea reglementează: formatul de bilanţ şi cont de profit şi pierdere (conform Directivei a IV-a); evaluarea imobilzărilor corporale şi pe alte baze în afara costului istoric; principiile de raportare a unei imagini fidele; reguli pentru auditarea conturilor, înregistrări contabile sau raportare către acţionari.

Bursa londoneză – entitate autonomă de reglementare, formulă preferată de guvernul britanic celei utilizate în SUA. Consiliul pentru standarde de contabilitate (ASB)

3.1.2. Sistemul contabil american – U.S. G.A.A.P.Statele Unite ale Americii reprezintă o federație formată din 50 de alte state.Pe scurt despre sistemul contabil american:• SUA fiind un stat federativ, are un sistem contabil complex, fiecare stat având organisme

proprii de reglementare a activităţii economice şi a obligaţiilor fiscale;• dreptul de a profesa ca şi contabil autorizat se câştigă în funcţie de legislaţia fiecărui stat

federativ, fără a fi condiţionat de apartenenţa la organismul profesional naţional;• în SUA, cercetarea contabilă îmbracă două expresii:

1. ea este normativă – căutând să uniformizeze practicile;2. ea este pozitivistă – încearcă să explice de ce contabilitatea este ceea ce este,

de ce contabilii fac ceea ce fac şi care sunt efectele acestor fenomene.Surse de drept Comisia de Valori Mobiliare (US SEC) – organism de reglementare la nivel federal, numit

de Congresul SUA. Legea federală privind impozitarea veniturilor (aprox. 2800 de pagini) – este o ramură a

Departamentului de trezorerie, responsabilă cu interpretarea şi aplicarea reglementărilor fiscale; Consiliul pentru standarde de contabilitate financiară (FASB).3.1.3 Sistemul contabil francez

7 Horomnea, E., Budugan D., Tabără N., Georgescu I., Bețianu L., Bazele contabilității. Concepte. Modele. Aplicații. Editura Sedcom Libris, Iași, p.387

9

Caracteristica principală a universului instituțional în Franța, în raport cu lumea anglo-saxonă, ține de rolul statului în normalizare, iar originalitatea sistemului o constituie Planul Contabil General.

Un scurt istoric al evoluției sistemului contabil francez:1. Contabilitatea de tip instrumentalist, prioritar în serviciul statului; exigențele statului referitoare la conținutul și la prezentarea informațiilor solicitate întreprinderilor reflectă nevoia acestuia de a cunoaște și a așeza în mod realist baza resurselor fiscale;2. În perioada interbelică, după o perioadă de monism, apar germenii dualismului contabil;3. În anii 1940-1941 se naște ideea de Plan contabil, ca instrument care să contribuie la repartezarea resurselor și la controlul prețurilor, implicit al inflației; ideea se concretizează în 1942;4. Planul contabil din 1947 marchează trecerea la dualismul contabil;5. Revizuirea planului contabil general din 1957 dă noi valențe contabilității analitice de expluatare, mai ales prin introducerea în cuprinsul acesteaia a contabilității bugetare;6. Consiliul National al Contabilitații se lanseaza intr-un amplu proces de norlamizare se lansează într-un amplu proces de normalizare, în perioada 1971-1975.7. Odată cu finalizarea Directivei a 4-a, are loc integrarea acesteia în legislația franceză, în aprilie 1982;8. În 1994, ministrul Economiei și Finanțelor a luat deciza de reeditare a PCG în noiembrie 1995, iar în cadrul CNC, s-a creat grupul de lucru „Reeditarea PCG”.

Surse de dreptÎn Franța, spre deosebire de țările anglo-saxone, normalizarea contabilă este resortul puterii

publice.Pentru a-și atinge obiectivul numit „imagine fidelă”, contabilitatea este subiectul unor reglementări specific care au condus la delimitarea în timp a dreptului contabil. Ca și alte ramuri ale dreptului francez, dreptul contabil are la bază o serie de reglementări formale ierarhizate:

tratate / acorduri internaționale; texte legislative (legi,ordonanțe); texte reglementare (derecte, horărâri); jurisprudența; surse doctrinare.

Tabelul nr.3.Textele de bază din dreptul contabil francez8

Directiva europeană

Legea franceză Decretul de aplicare

Hotărârea ale Ministerului

Conturi anuale

Directiva a IV – a/ 25.07.1978

Legea contabilității nr. 83-353/ 30.04.1983

Decretul contabil nr.83-1020/ 29.11.1983

Hotărârea din 27.04.1982 (PCG)Hotărâreadin 22.06.1999 (

Conturi consolidate

Directiva aVII – a/ 13.06.1983

Legea nr.85-11/ 03.01.1985

Decretul nr.86-221/ 17.02.1986

Hotărârea din 09.12.1986 (metodologia de aplicare a PCG)

Sursa: http://www.cerpeg.ac-versailles.fr/ressdiscipl/compta/sources.htm

3.1.4. Sistemul contabil german.Pe scurt despre sistemul contabil german: în Germania, dreptul joacă un rol fundamental în contabilitatea întreprinderilor; reglementarea contabilă este constituită din legi şi interpretări ale legii; accentul cade pe fiscalitate şi pe protejarea băncilor – ca principali investitori în economie; politica de subevaluare a activelor şi supraevaluare a cheltuielilor şi pasivelor reflectă poziţia

conservatoare a normalizatorului.

8 http://www.cerpeag.ac-versailles.fr/ressdiscipl/compta/sources.htm

10

Surse de dreptPrimele reguli contabile detaliate au apărut incă din 1794, în Codul civil al Prusiei.În 1843 își

fac apariția primele societăți anonime, iar în 1894, primele societăți cu răspundere limitată.Influența cea mai semnificativă asupra principiilor contabile general admise în Germania a

avut-o Legea Bursei din 1965, republicată în 1993 și Legea Societăților Comerciale cu Răspundere Limitată din 1892, care conține regulile contabile specifice acestor entități9. În Germania a funcționat un set de reguli și principii ”pentru o contabilitate corectă”10 provenite din practica judiciară și contabilă.

Figura nr.1. Surse de drept contabil în Germania.Sursa: Tabără N., Horomnea E., Mircea ., Contabilitate internațională, Editura Tipo Moldova, Iași, 2009, pag.256.

3.1.5. Sistemul contabil japonez.Mueller, Gernon şi Meek (1994)11 au clasificat ţările lumii în patru grupe mari, în funcţie de

particularităţile sistemelor lor contabile, iar Japonia au plasat-o alături de majoritatea ţărilor Europei în grupul Continental. Se pare că, într-adevăr, în ce priveşte cadrul legal al contabilităţii, Japonia îşi merită locul în această grupare.

Era industrializării a debutat în Japonia în 1868, odată cu restaurarea dinastiei Meiji. În perioada 1890-1899 a apărut primul cod comercial de inspiraţie franco-germană, orientat către protejarea intereselor creditorilor şi statului, ca principal colector de impozite şi taxe.

Surse de drept.Japonia are un sistem triunghiular12 de reglementare a contabilităţii şi raportării financiare.

Cele trei legi de bază sunt Codul comercial, Legea bursei şi Legea fiscală, pe lângă care se mai aplică o serie de reglementări auxiliare

Figura nr.2. Sistemul nipon de reglementare contabilă.Sursa: Tabără N., Horomnea E., Mircea ., Contabilitate internațională, Editura Tipo Moldova, Iași, 2009, pag.276.

3.2. Comparația între sistemul contabil mondial și cel european.

9 Iqbal Z, Interantional Accounting. A.Global Perspective, 2 edition, South-Western Thompson Learning,Cincinnati,Ohio, 2002, pp.194-19610 Walton P., Haller A., International Accounting, 2 edition, Editura Thompson, London, 2003, pp. 91-12811 Tabără, N., Horomnea, E., Mircea, M., Contabilitate internațională, Editura Tipo Moldova, Iași, 2009, pag. 27512 http://www.hp.jipca.or.jp/english/about/jipca/index.html , About the JIPCA, accesat 2009

11

Dacă s-ar realiza o comparație a principalelor sisteme de contabilitate la nivel mondial, și anume cel european și cel internațional, aspectele esențiale ale acestui proces sunt următoarele:

Tabelul nr.4. Diferențe între sistemul contabil mondial și european.

Nr. ELEMENTE SISTEMUL EUROPEAN SISTEMUL INTERNATIONAL

1. Organismul principal de normalizare

Guvernele prin institutiile sale specializate

Consiliul IASB

2. Obiectivul normelor contabile/contabilitatii

Mijloc de proba si verificare Luarea deciziilor economice

3. Existenta unui cadru conceptual

Nu exista un cadru contabil conceptual

Prezinta un cadru contabil conceptual

4. Rolul guvernului Exercita o influenta directa Influenta este indirecta5. Rolul profesiei contabile Exercita o influenta indirecta Influenta este directa6. Utilizatorii Nu sunt precizati explicit Prezinta categoriile principale

de utilizatori7. Rolul utilizatorilor in

normalizareExercita o influenta indirecta Influenta este directa

8. Rolul aparatului judiciar Exercita o influenta directa Influenta este indirecta9. Caracterul normelor Obligatorii pentru toate

entitatile economiceObligatorii mai ales pentru societatile cotate la bursa

10. Situatiile financiare Sunt prezentate explicit din punct de vedere al continutului si formei

Sunt prezentate explicit din punct de vedere al structurii, dar orientativ din punct de vedere al continutului,

11. Obiectivul situatiilor financiare

Este de a oferi o imagine fidela a patrimoniului si sitatiei financiare

Este de afurniza informatii privind pozitia financiara,performantele si modificarile pozitiei financiare

12. Definirea elementelor din situatiile financiare

Nu prezinta o definire explicita a acestor elemente

Este legata de evaluarea situatiei financiare

13. Evaluarea elementelor din situatiile financiare

Baza de evaluare este cea a costului istoric

Sunt prezentate mai multe baze de evaluare

14. Principii si concepte de baza

Contabilitatea de angajamente Continuitatea exploatarii

Contabilitatea de angajamenteContinuitatea exploatarii

Sursa: prelucrare date de către autor

Capitolul 4. Profesia contabilă. Studiu comparativ.Analiza comparativă a influenţei profesiei contabile în diferite ţări este nuanţată şi delicată. Ea

poate avea în vedere aspecte precum legătura dintre profesioniştii contabili şi specialiştii în probleme fiscale, condiţiile acceptării unui specialist în organismul profesional, perioada de pregătire, modalitatea de atestare şi organele abilitate în acest sens, legătura dintre contabilitate şi audit, cu impact asupra structurilor profesionale naţionale.

”Primul și cel mai mare CONTABIL al universului a fost însuși...Dumnezeu”.Tabel nr.5.

12

Profesia contabilă în diverse țări.Profesia13

contabilă Instituția, misiuni.

Marea Britanie

Profesia contabilă britanică este structurată în 6 organisme profesionale, organizate pe 3 grupe: Grupa „experţilor contabili”, în care intră:1. Institutul Experţilor Contabili din Anglia şi Ţara Galilor;2. Institutul Experţilor Contabili din Scoţia;3. Institutul Experţilor Contabili din Irlanda: Grupa „contabililor autorizaţi”, - include Asociaţia Contabililor Autorizaţi; Grupa „alte organisme specializate”, care incude:

1. Institutul Contabililor de Gestiune.2. Institutul pentru Finanţe Publice şi Contabilitate.

Ele s-au reunit pentru a forma CCAB – Comitetul consultativ al organismelor profesionale organism menit să faciliteze cooperarea între ele14.

S.U.A. Până la înfiinţarea FASB în 1973, organismul care a asigurat elaborarea standardelor de contabilitate în sectorul privat a fost Institutul american al experţilor contabili.

1. Institutul American al Experţilor Contabili (AICPA);2. AcSEC (Accounting Standards Executive Committee) – for consultativ pentru membrii

organizaţiei profesionale AICPA;3. Profesia de auditor.

Franța Este organizată în două instituţii: Ordinul Experţilor Contabili (OEC); Compania Naţională a Comisarilor de Conturi (CNCC).

OEC: apară onoarea şi independenţa profesiei pe care o reprezintă; este organism de drept privat, cu personalitate civilă;

CNCC: grupează comisarii de conturi, din care 80% sunt experţi contabili; apără interesele materiale şi morale ale profesiei;

Germania Categorii de specialişti15: revizori contabili (auditori legali) – exersează toate formele de audit legal, fără

restricţie; (profesia de WP); revizori agreaţi – nu au dreptul decât să auditeze conturile anuale ale SRL de

mărime medie; (profesie de vBP); consilierii fiscali, cu rol important în fiscalitate.

Profesia de WP (1931): expert contabil; auditor legal (cenzor).

Profesia de vBP – specialişti care au misiunea de a controla conturile SRL de mărime medie.Consilierii fiscali – au misiune de consiliere a celor care i-au mandatat asupra problemelor fiscale, de reprezentare a acestora.

Japonia „Institutului japonez al experţilor contabili" a fost constituit în 1949 ca asociaţie independentă, şi numără peste 21.400 membri (15.500 seniori, 5.750 juniori şi 156 firme de audit).16

JICPA este implicată în diverse alte activităţi, precum:1. Controlul calităţii misiunilor de audit luate de membri ai corpului de experţi, inclusive

verificarea calităţii activităţilor desfăşurate de firme;2. Cooperarea cu alte organisme profesionale;3. Participarea activă la organizaţii internaţionale.

România Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati (CECCAR) este organismul reprezentativ al profesiei contabile din Romania, autonom, neguvernamental, non - profit si de interes public.

Capitolul 5. Concluzii.

13 Walton, P., Haller, A., Raffournier, B., International Accounting, Editura Thompson, London, 2003, pp.91-10314 Choi, F., Meek, G., International Accounting, Editura Pearson – Prentice Hall, New Jersey, 2005, pp.86-9515 Feleagă, N., Sisteme contabile comparate, Editura Economică, București, 1995, pp. 269-285 16 www.jicpa.or.jp, Number of CPAs în Japan, dec 2004

13

Fenomenele de integrare economică și globalizare au devenit o constantă a mileniului III. Termenul de globalizare a devenit comun anilor 90 pentru descrierea intensificării relațiilor internaționale în domeniul economic, social și politic17.

Motoarele globalizării pot fi considerate: extinderea ideii de piață liberă în tot mai multe state ale lumii; evoluția tehnologiei; transferarea centrului economic de greutate dinspre țările dezvoltate, către țările în curs de dezvoltare; deschiderea granițelor către comerț, investiții și transfer de tehnologie.

Sistemul contabil al oricărei țări este rezultatul unor evoluții îndelungi în care cultura și particularitățile naționale au jucat un rol determinant. Reglementările contabile, izvorâte din evenimentele și circumstanțele economice specifice, au apărut în decursul timpului dintr-un ansamblu de obligații legale și dintr-o serie de practici elaborate de către profesioniști, ca răspuns la evenimentele și situațiile specifice.

În ultima perioadă se constată o preocupare comună, la nivel național și internațional, pentru clarificarea terminologiei contabile utilizate, pentru armonizarea modului de elaborare și prezentare a situațiilor financiare și chiar pentru revizuirea permanentă a planurilor contabile generale, deja existente. Contabilitatea românească se înscrie în această tendință și a parcurs succesiv, într-un timp foarte scurt, mai multe etape, fără a se ajunge încă la capătul cursei. Unele dintre aceste etape au determinat schimbări de substanță în sistemul de contabilitate, în timp ce altele au produs doar mici corijări, completări și modificări ale reglementărilor anterioare.

De ce merită să înveţi contabilitatea şi limbajul ei?Unele răspunsuri la aceasta întrebare, de asemenea, le-am găsit în cartea profesorului

Horomnea şi sunt relevante pentru înţelegerea esenţei profesiei de contabil:1. Pentru că trăim într-o lume cu resurse limitate;2. Pentru că primul pas spre prosperitate îl reprezintă facerea de economii (chiverniseala);3. Pentru că nimeni nu a eşuat în afaceri atunci când a socotit prea mult.4. Pentru că ordinea din cuget trebuie instaurată şi în viaţă;5. Pentru că primul semn al declinului în afaceri îl reprezintă lipsa de informare;6. Pentru că fără prudenţă, ordine şi rigoare poţi risipi într-o clipă ceea ce ai agonisit într-o

viaţă;7. Pentru că este demn să-ţi măsori cu cumpătare efortul;8. Pentru că cifrele vorbesc uneori mai relevant decât cuvintele;9. Pentru că unul dintre cei mai bogaţi oameni ai planetei (Bill Gates) a fost la originile lui…

contabil;10.Pentru că aşa cum a spus Göethe, „contabilitatea este una din cele mai ingenioase creaţii

ale spiritului uman ”.

Capitolul 6. Bibliografie:

17 Bracken, P., The Multinational Corporation Today, Yale School of Management, Working Paper, 2004

14

1. Bracken, P., The Multinational Corporation Today, Yale School of Management, Working Paper, 2004;

2. Choi, F., Meek, G., International Accounting, Editura Pearson – Prentice Hall, New Jersey, 2005;

3. Feleagă, N., Sisteme contabile comparate, Editura Economică, București, 1995;4. Horomnea, E., Budugan D., Tabără N., Georgescu I., Bețianu L., Bazele contabilității.

Concepte. Modele. Aplicații. Editura Sedcom Libris, Iași;5. http://www.cerpeag.ac-versailles.fr/ressdiscipl/compta/sources.htm 6. http://www.jicpa.or.jp , Number of CPAs în Japan, dec 2004;7. http://www.hp.jipca.or.jp/english/about/jipca/index.html , About the JIPCA, accesat 2009;8. Iqbal Z, Interantional Accounting. A Global Perspective, 2 edition, South-Western

Thompson Learning,Cincinnati,Ohio, 2002;9. Legea nr. 82/1991 – legea contabilității, publicată în Monitorul Oficial al României nr.

265/1991;10. Monitorul Oficial al României nr. 85/20 februarie 2001;11. Monitorul Oficial al României nr. 1080/30 noiembrie 2005;12. OMFP 306/2002;13. OMFP 94/2001;14. Rusu, D., Doctrinele contabilității în cultura economică românească, Editura Junimea, Iași,

1991;15. Tabără, N., Horomnea, E., Mircea, M., Contabilitate internațională, Editura Tipo Moldova,

Iași, 2009;16. Toma, C., Istrate, C., Informarea financiar - contabilă în condiții de criză: 15 ani de la

implementarea noului sistem contabil din România, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2009;

17. Walton P., Haller A., International Accounting, 2 edition, Editura Thompson, London, 2003;18. Walton, P., La comptabilite anglo – saxonne, Editura La Decouverte, Paris 1997.

15