Referitor la tradiiile de cstorie, pn la codul civil din 1926 brbatul avea dreptul la 4 soii. La populaia turc legturile de familie erau foarte puternice. Stabilirea n propria cas se fcea pe baza unui ritual specific: feciorii i fac casele aproape de cele printeti. De menionat c familiile se construiesc numai pe linie brbteasc, tinerele fete intrnd n familia soului. Modul de organizare familial are raiuni economice, evitndu-se parcelarea proprietii. n mprirea motenirii intervine tot tradiia. Fetele primesc mai puin dect bieii, din dorina de a aduce ct mai puine prejudicii averii care este pstrat ca un tot. Cstoriile se ncheie de obicei prin nelegerea dintre familiile tinerilor. Poligamia a fost interzis prin lege de ctre Atatrk, dar nici nainte nu era foarte rspndit in mediul rural. Oricum, chiar dac brbatul i lua o a doua soie, tot prima deinea cele mai multe privilegii.Un ultim aspect demn de menionat este haremul, dovada distinciei destul de clare dintre obiceiurile poporului i cele ale aristocraiei. Istoria haremului incepe odat cu istoria Imperiului Otoman i este vorba despre o instituie oarecum misterioas, pentru c n afar de sultan nu avea acces nimeni la ea. Iniial femeile din harem erau toate de origine turc, dar ncepnd cu finele secolului al XV-lea sunt din ce n ce mai numeroase strinele. Unele dintre acestea au jucat un rol fundamental n viaa politic, cum ar fi de exemplu Roxana (Hurrem), soia lui Soliman Magnificul, sau Agrippine Bafa (Safiye sultan), mama lui Mehmet al III-lea. Membrele haremului erau supuse unui prgram riguros de instruire, care presupunea nvarea limbii turce, a manierelor aristocrate, dansului i muzicii. Cele mai frumoase erau alese pentru a servi n apartamentele sultanului, mamei sale, soiilor suveranului i prinilor. Dintre ele sultanul i selecta soiile legitime i nelegitime, restul avnd alte atribuii. Haremul era o instituie foarte bine organizat, n care fiecare i cunotea precis funcia. Toate femeile erau supuse mamei sultanului (valide sultan). n ciuda imaginii exotice afiate de obicei n descrierile haremului, femeile se ocupau mai tot timpul de probleme administrative. Unele pregteau masa, altele baia, altele cafeaua etc. n harem mai existau 5 secretarea care ineau evidena bunurilor, precum i o serie de moae, doici i femei de serviciu.Documentele pstrate arat c sultanul avea n genere ase soii legitime i ase nelegitime. Toate erau nsoite de grzi. Pn n secolul al XVIII-lea acestea aveau voie s se recstoreasc. n ceea ce le privete pe celelalte din harem, acestea se puteau cstori cu demnitari ai statului, dispunnd fiecare de o anumit feud care i servea a dot din partea sultanului. Numrul femeilor din harem a variat de-a lungul istoriei ntre 400 i 800.Referine: Mehmet Ali Ekrem, Civilizatia Turc, Bucureti, 1981.http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/obiceiuri-i-tradi-ii-turce-ti

Exprimarea dorinei biatului de a se cstori[modificare | modificare surs]Prima dintre aceste etape este reprezentat de exprimarea inteniei de ctre biat de a se cstori. Cea mai rspnditmetod prin care un tnr le sugereaz prinilor si c vrea s se cstoreasc este de a-i exprima n nenumrate rnduri dorina de a vizita casa familiei n care triete cea pe care i-ar dori-o de soie. Modalitile prin care aceast dorin este exprimat difer de la o zon la alte. Spre exemplu, n ankr pentru a i exprima intenia de cstorie, un biat aga pantofii mamei de poarta casei. O alt modalitate prin care un tnr i poate exprima dorina de a se cstori este de a presra sare n pantofii tatlui su, transmindu-i acestuia c este stul de burlcie. Alte modaliti prin care un tnr i exprim dorina de a se cstori ct mai curnd sunt reprezentate de spargerea vaselor n lipsa unui motiv solid, cscatul excesiv n timpul micului dejun sau aezarea pantofilor invers in faa uii [1]. Odat ce dorina fiului de a se cstori este exprimat, familia ncepe sa caute o soie potrivit pentru acesta din randul vecinilor sau al prietenilor. Peitorii sunt cei care nlesnesc o posibil cstorie ntre doi tineri, ei se ocup de alegerea fetei i tot ei sunt cei care i transmit n permanen biatului informaii despre fat. Dup ce fata care ntrunete criteriile dorite de familia biatului este aleas, se trece la etapa urmtoare denumit Kz isteme- constituit de cererea oficial n cstorie a fetei; cerere care este fcut de ctre familia biatului.Peitul fetei[modificare | modificare surs]n cazul n care mireasa i prinii acesteia sunt de acord, ncepe primul pas n iniierea mariajului i anume vizita la domiciliul fetei. Mama biatului mpreun cu femei din familie sau apropiate ale acesteia fac o prim vizit la casa fetei, aici purtndu-se discuii cu fata i prinii acesteia, are loc un fel de cunoatere ntre cele dou familii. Daca fata este plcut de ctre familia biatului, urmeaz prezentarea mirelui. Apoi daca cei doi se plac, familia biatului decide s cear mna fetei n mod oficial. Vizita la domiciliul fetei i cererea minii acesteia de la tatl ei se cheam dnrlk , n cadrul acesteia parintii biatului fac o vizit la casa fetei pentru a cere mna acesteia, dupa poruncile lui Dumnezeu i cuvntul Profetului, la o dat stabilit de dinainte [2]. n general, zilele considerate potrivite pentru acest gen de vizite sunt Joia i Duminica. Pe de cealalt parte, familia acesteia nu i d consimmntul la prima vizit, va fi nevoie s aib loc cteva vizite la rnd pn cnd familia viitoarei mirese i va da consimmntul asupra cstoriei, acest refuz constituind un simbol al respectabilitii i onoarei familiei din care provine fata, concepte de o mare importan n tradiia i cultura turc . Aceste vizite constituie totodat un prilej de tatonare i de cunoatere reciproc ntre cele dou familii, odat ce se d consimmntul din partea familiei fetei se face un angajament verbal de logodn. n cazul n care familia fetei nu dorete s o vad nc mireas, sau n cazul n care familia acesteia nu este ndeajuns de mulumit de biatul respectiv sau de familia din care acesta provine, vor fi formulate scuze din partea familiei fetei care vor pune punct vizitelor familiei biatului i ale peitorilor. n timpul primelor vizite nu se ofer mncare i nu se servesc mai ales buturi reci, aceasta constituind un simbol al unor viitoare relaii reci ntre familii. Servirea cafelelor este un simbol de respect al familiei fetei fa de cea a biatului i fa de peitori, de cele mai multe ori cnd nu exist nicio intenie din partea fetei de a se cstori cu biatul respectiv, musafirilor nu le este servit nimic. De asemenea, cnd familia biatului decide nceperea peirii unei fete, mama acestuia cumpr n secret o pung cu sare. n cazul n care nu se abate nicio nenorocire asupra familiei pn cnd sarea este consumat, se socotete ca fata este potrivit pentru biat i c o viitoare legtur ntre cei doi este acceptat de ctre Divinitate. Peitorii care se duc n casa fetei duc cu ei o pietricic i o sfoar pe care le las n casa respectiv fr ca nimeni s observe, spernd ca acestea s reprezinte un simbol al pecetluirii buzelor oricrui membru al familiei fetei posibil oponent al acestei uniuni [3].Logodna[modificare | modificare surs]n concordan cu acordul celor dou familii cu aceast ocazie se pot pune inelele de logodn pe degete. Uneori punerea inelelor de logodn se face n cadrul unei ceremonii separate. Odat ncheiat nelegerea verbal asupra logodnei, cele doua familii, mpreun cu invitaii beau erbet n cinstea mirilor i pentru o armonie ntre cele dou familii, obicei foarte larg ntlnit n Turcia. A bea erbet nseamn c famila fetei este de acord cu cstoria i este deschis calea pentru parcurgerea urmtoarelor etape. Tot cu aceast ocazie cele doua familii discut despre data cununiei i a nunii precum i zestrea miresei. Dup ce ambele pri i-au terminat pregtirile, la casa miresei se ine o ceremonie de logodn la care particip, n mare parte, mai mult femei. n cadrul acestei ceremonii familia viitorului mire nmneaz bijuteriile i cadourile cumprate pentru mireas, dup care familia miresei, la rndul ei, nmneaz mirelui cadourile cumprate pentru acesta. De asemenea, familia biatului i ofer fetei o rochie pe care aceasta o va purta cu prilejul logodnei. Ceremonia poate fi urmat de o petrecere daca aceasta a fost prestabilit n acord comun, de ctre cele dou familii. Logodna are o dubl semnificaie i anume, pe de-o parte nseamn un pas nainte n pregtirea nunii iar pe de alta parte aceasta constituie o oportunitate pentru ambele pri, de a se cunoate mai bine i de a ntreine o relaie armonioas. Dac dup acest moment ntre cele dou pri intervin disensiuni, logodna poate fi rupt, lucru la care se recurge, de cele mai multe ori n ultim instan [4].Nunta[modificare | modificare surs]Nunta este urmtoarea etap dup logodn. nainte de toate vor fi invitai toi membrii comunitii. Un obicei care a nceput s devin din ce n ce mai rar este cel al cadourilor recitate, obicei care se pstreaz mai mult n comunitile de la sate, acest obicei fiind denumit astfel ntruct cu ocazia preparrii sau confecionrii cadourilor se recit din Coran . Cadourile sunt distribuite invitailor, cu ocazia oferirii invitaiei la nunt i sunt constituite din mici obiecte vestimentare, batiste brodate, earfe ori dulciuri sau produse de patiserie. n mod curent nunta la turci dureaz dou zile inndu-se n special la sfritul sptmnii. Ceremonialul nunii este constituit din dou pri: Noaptea de henna si Prezentarea miresei. Noaptea de hennaare loc cu o zi nainte de nunt n casa miresei i la acest obicei particip numai femeile. n casa mirelui, dimineaa devreme, n ziua n care se ine noaptea de henna, se arboreaz un drapel i este ales din mulimea adunat la casa mirelui un purtator de steag, n unele zone oferindu-se chiar o mas n cinstea celor adunai numit pinea steagului. Arborarea steagului semnific faptul c nunta a nceput n mod oficial. n ziua ce precede noaptea de henna sau cu cteva zile mai nainte zestrea miresei este adus de la casa acesteia la casa mirelui i tot n acest zi se pregatete camera nupial. Adeseori zestrea miresei este expus la casa fetei timp de cteva zile, nainte de a fi adus la casa mirelui, spre a fi admirat de toat lumea. Zestrea continu s fie expus n casa mirelui pn dup nunt. Tot n acea zi un grup de femei din familia mirelui pregatete henna ce va fi aplicat pe minile i picioarele miresei, se pregtesc bucatele ce urmeaz a fi servite oaspeilor la casa miresei, attmosfera fiind una de veselie i voie bun, pn la un moment dat cnd femeile, prin cntece triste ncearc s smulg cteva lacrimi de la mireas. Henna frmntat cu ap n prealabil este adus n camer pe o tav, ce este mprejmuit cu candele i aezat n mijlocul camerei. Prima dat henna se aplic pe minile miresei dup care se distribuie i celorlalte femei. n alte prti ale Turciei prima dat henna se distribuie invitailor i abia dup ce ultimul invitat a prsit camera, henna se aplic pe minile i picioarele miresei. Obiceiul e ca o femeie mritat s aplice henna pe o mna i o fat tnr, nemritat s aplice henna pe cealalt mn. Mai mult dect att, tradiia impune ca nainte de aplicarea hennei s se pun n minile miresei bnui de aur sau argint.Ziua de dinaintea nopii de henna reprezint startul nunii, ambele familii oferind mncare oaspeilor n sunete de tobe i fluiere. Tot atunci, dimineaa devreme are loc ceremonialul brbieritului mirelui, un ceremonial larg rspandit i la noi, mai ales n regiunile din sudul rii. n acea zi, oaspeii aflai la casa mirelui merg cu mare alai la casa miresei pentru a o aduce n casa mirelui, unde printr-un ceremonial specific i este prezentat mireasa. n momentul n care mireasa prsete casa printeasc fratele acesteia sau un unchi i prinde n jurul taliei o panglic sau un bru rou numit brul perseverenei. Dup ce mireasa i ia rmas bun de la prini este scoas din cas nsoit de un ntreg alai n sunete de fluiere si tobe. n unele zone, sunt practicate anumite ritualuri menite s aduc fericirea celor doi miri i s atrag energiile pozitive, aceste ritualuri incluznd purtarea unei oglinzi n spatele miresei. Acest obicei prevestete un viitor luminos n casnicie. n momentul n care mireasa pete pragul casei mirelui, peste prag i tocul usii se mprtie miere i unt, ca mireasa s aib o relaie dulce i armonioas cu membrii familiei mirelui. Invitaii arunc peste capul miresei, fructe uscate, nuci si bnui, urndu-le astfel bunstare i prosperitate proaspeilor nsurei. n noaptea nunii este dat o mic petrecere n cinstea celor civa musafiri rmai la casa familiei mirelui, dudup care urmeaz ceremonialul religios al cstoriei, condus de un iman. Mai demult cununia oficial putea fi inut oricnd dup cununia religioas, ns n zilele noastre cununia religioas se poate face numai dup cununia oficial. Cununia oficial se face de obicei n ziua n care familia mirelui i familia miresei se adun pentru a face cumprturile pentru nunt. Dup cununia religioas mirele i mireasa intr n camera nupial. n timpul petrecut de miri n camera nupial, n exterior sunt practicate o serie de ritualuri, n timpul crora se ureaz mirilor bunstare i armonie n familie. Se obisnuiete cu aceast ocazie sa se nfig un cuit n ua camerei nupiale sau s se pun un lact deschis n faa acesteia. Tot n acest timp, invitailor li se cere s nu stea cu minile ncruciate sau s-i aeze o mn peste alta. Mirii au n camera mncare la discreie iar n unele zone ale Turciei se obinuiete s li se pun doar un singur rnd de vesel, tacmuri i un singur pahar. Apoi urmeaz inspectarea patului nupial mai precis a cearafului. Cearaful ptat cu snge este o dovad a virginitii miresei. O mtu a mirelui sau o femeie apropiat acestuia, responsabil cu organizarea nunii constat dac mireasa a fost virgin sau nu i transmite vestea celor dou familii. Uneori, dac mireasa se dovedete a nu fi fost virgin n noaptea nunii, acesta este trimis napoi prinilor i nunta se ntrerupe [5].Ziua de dup nunt este cunoscut sub diferite numiri: ziua vlului, dezvelirea fetei, punerea nframei sau acoperirea capului. i la acest ceremonial particip doar femei i semnific trecerea miresei n rndul femeilor cstorite. Mai demult, de ziua vlului, mireasa era dus la fntana satului s scoat apa, apoi era pus s frmnte aluat i s prepare dulciuri, n general produse de patiserie. Acest obicei de ziua vlului miresei este foarte rar practicat n zilele de azi, nunta terminndu-se odat cu plecarea invitailor din noaptea nunii.1.^ Aslan, Ahmet, 2008- Turkeya Intangible Cultural Heritage, ed. M. cal Oguz ; [transl. by Ellen Yazar] ; [authors Ahmet Aslan et al.] ; [photogr. Erdogan Yavuz] [Book, Ankara: Ministry of Culture and Tourism, p. 1212.^ Aslan, Ahmet, 2008- Turkeya Intangible Cultural Heritage, ed. M. cal Oguz ; [transl. by Ellen Yazar] ; [authors Ahmet Aslan et al.] ; [photogr. Erdogan Yavuz] [Book, Ankara: Ministry of Culture and Tourism, p. 1223.^ Aslan, Ahmet, 2008- Turkeya Intangible Cultural Heritage, ed. M. cal Oguz ; [transl. by Ellen Yazar] ; [authors Ahmet Aslan et al.] ; [photogr. Erdogan Yavuz] [Book, Ankara: Ministry of Culture and Tourism, p. 1214.^ Aslan, Ahmet, 2008- Turkeya Intangible Cultural Heritage, ed. M. cal Oguz ; [transl. by Ellen Yazar] ; [authors Ahmet Aslan et al.] ; [photogr. Erdogan Yavuz] [Book, Ankara: Ministry of Culture and Tourism, p. 1225.^ Aslan, Ahmet, 2008- Turkeya Intangible Cultural Heritage, ed. M. cal Oguz ; [transl. by Ellen Yazar] ; [authors Ahmet Aslan et al.] ; [photogr. Erdogan Yavuz] [Book, Ankara: Ministry of Culture and Tourism, p. 123http://ro.wikipedia.org/wiki/Tradi%C8%9Bii_de_logodn%C4%83_%C8%99i_c%C4%83s%C4%83torie_la_turci

Traditii si obiceiuri de nunta la turciianuarie 8, 2010responderLas un comentariuGo to comments Nunta la turci ocupa un loc special in viata nu numai a tinerilor miri ci si in a intregii comunitati din care fac parte. Nunta este un mic festival la care participa aproape intreaga comunitate, in special in satele mici din Turcia. Nunta la turci se desfasoara dealungul mai multor etape distincte, intinse pe parcursul mai multor zile de petreceri.Etapele de desfasurare a nuntii, in ordine cronologica sunt urmatoarele:Inainte de nunta1. aranjamentele de casatorie si cerutul mainii fetei;2. acordul verbal din partea parintilor fetei; sherbetul; cununia;3. anuntul darurilor de nunta in coformitate cu legile Coranului;4. Trimiterea si prezentarea zestrei;5. Baia miresei;B. Nunta1. Noaptea de hena; hena miresei; hena mirelui;2. Primirea miresei;3. Nunta;4. Camera nuptiala;5. Dupa camera nuptiala;C. Dupa nuntaDupa ce se ia hotararea ca baiatul este numai bun de insurat incep cautarile dupa o mireasapotrivita pentru baiat. In partile Turciei in care traditiile si-au lasat o amprenta puternica, familia parintii baiatului sunt cei care iau decizia finala in alegerea miresei, lucru care incepe sa se estompeze odata cu introducerea modernismului in viata de zi cu zi si cand baiatul este cel care hotareste care va fi persoana alaturi de care urmeaza sa porneasca la drum in casnicie, sau uneori deciziile sunt luate impreuna cu familia.In cazul in care avem o mireasa si parintii sunt de acord, incepe primul pas in initiereamariajului si anume vizita la domiciliul fetei. Mama baiatului inpreuna cu femei din familie sau apropiate acesteia fac o prima vizita de inspectie la casa fetei. Aici se poarta discutii cu fapta si parintii acesteia, are loc un fel de tatonare intre cele doua familii. Daca le place fata urmeaza prezentarea mirelui. Apoi daca cei doi se plac, familia baiatului decide sa ceara mana fetei in mod oficial. Vizita la domiciliul fetei si cererea mainii acesteia de la tatal ei se cheama dnrlk (sarcina tatalui si a mamei soacre). Parintii baiatului fac o vizita la casa fetei pentru a cere mana acesteia, dupa poruncile lui Dumnezeu si cuvantul Profetului, la o data stabilita de dinainte. In gneral zilele considrate sacre pentru acst gen de vizite sunt joia si duminica. Pe de cealalta parte, considerand ca locuita fetei este o casa a modestiei, familia acesteia nu isi da consimtamantul la prima vizita. Vor fi nevoie cateva vizite la rand pana cand familia viitoarei mirese isi va da consimtamantul asupra casatoriei. Aceste vizite constituie totodata un prilej de tatonare si de cunoastere reciproca intre cele doua familii. Odata ce s-a dat consimtamantul din partea familiei fetei se face un angajament verbal de logodna. In concordanta cu acordul celor doua familii cu aceasta ocazie se pot pune inelele de logodna pe degete. Uneori punerea inelelor de logodna se face in cadrul unei ceremonii separate. Odata incheiata intelegerea verbala asupra logodnei, cele doua familii, impreuna cu invitatii beau serbet in cinstea mirilor si pentru o armonie intre cele doua familii, obicei foarte larg intalnit inTurcia. A bea serbet inseamna ca famila fetei este de acord cu casatoria si este deschisa calea pentru parcurgerea urmatoarelor etape. Tot cu aceasta ocazie cele doua familii discuta despre data cununiei si a nuntii precum si zestrea miresei.Dupa ce ambele parti si-au terminat pregatirile, la casa miresei se tine o ceremonie delogodna la care participa, in mare parte, mai mult femei. In cadrul acestei ceremonii familia viitorului mire inmaneaza bijuteriile si cadourile cumparate pentru mireasa, dupa care familiamiresei, la randul ei, inmaneaza mirelui cadourile cumparate pentru acesta. Ceremonia poate fi urmata de o petrecere daca aceasta a fost prestabilita in acord comun, de catre cele doua familii. Logodna are o dubla semnificatie si anume, pe de-o parte insemna un pas inainte in pregatirea nuntii iar pe de alta parte aceasta constituie o oportunitate pentru ambele parti, de a se cunoaste mai bine si de a intretine o relatie armonioasa. Daca dupa acest moment intre cele doua parti intervin disensiuni, logodna poate fi rupta, lucru la care se recurge, de cele mai multe ori in ultima instanta.Nunta propriuzisaeste urmatoarea etapa dupa logodna. Inainte de toate vor fi invitati toti membrii comunitatii. Un obicei care a inceput sa devina din ce in ce mai rar este cel al cadourilor recitate, obicei care se pastreaza mai mult in comunitatile de la sate. Cu ocazia prepararii sau confectionarii cadourilor se recita din Coran de unde vine si numele de cadouri recitate. Cadourile sunt distribuite invitatilor, cu ocazia lansarii invitatiei la nunta si sunt constituite din mici obiecte vestimentare, batiste brodate, esarfe ori dulciuri sau produse de patiserie.Desi basmele turcesti mentioneaza nunti ce dureaza patruzeci de zile si patruzeci de nopti, acestea nu dureaza mai mult de trei zile in Anatolia. In mod curent nunta la turci dureaza doua zile tinandu-se in special la sfarsitul saptamanii si asta din motive economice si sociale.Ceremonialul nuntii este constituit din doua parti: Noaptea de Hena si Prezentarea miresei. Noaptea de hena se tine cu o zi inainte de nuntala casa miresei cu participarea femeilor. La casa mirelui, de dimineata devreme, in ziua in care se tine noaptea de henna, se arboreaza un drapel si este ales din multimea adunata un purtator de steag. In unele zone se da o masa celor adunati numita painea steagului. Arborarea steagului semnifica faptul ca nunta a inceput in mod oficial.In ziua ce precede noaptea de henna sau cu cateva zile mai inainte zestrea miresei este adusa de la casa acesteia la casa mirelui si tot in acesta zi se pregateste camera nuptiala. Adeseori zestrea miresei este expusa la casa fetei timp de cateva zile, inainte de a fi adusa la casa mirelui, spre a fi admirata de toata lumea. La casa mirelui zestrea este expusa in continuare pana dupa nunta. Tot in acea zi un grup de femei din familia mirelui pregateschenna ce va fi aplicata pe mainile si picioarele miresei, se pregatesc bucatele ce urmeaza a fi servite oaspetilor la casa miresei. Atmosfera de la casa miresei este una de veselie si voie buna, pana la un moment dat cand femeile, prin cantece triste incearca sa smulga cateva lacrimi de la mireasa. Stiti voi, cantece gen rozmarin in coltul mesei sau ia-ti mireasa ziua buna. Henna framantata cu apa in prealabil este adusa in camera pe o tava, inprejmuita cu candele si asezata in mijlocul camerei. Primadata henna se aplica pe mainile miresei dupa care se distribuie si celorlalte femei. In alte parti ale Turciei prima data henna se distribuie invitatilor si abia dupa ce ultimul invitat a parasit camera, henna se aplica pe mainile si picioarele miresei. Obiceiul e ca o femeie maritata sa aplice henna pe o mana si o fata tanara, nemaritata sa aplice henna pe cealalta mana. Traditia impune ca inainte de aplicarea henneisa se puna in mainile miresei banuti de aur sau argint.Ziua de dinaintea noptii de henna este ziua primirii miresei si startul nuntii. Ambele familii ofera mancare oaspetilor in sunete de tobe si fluiere. Tot atunci, dimineata devreme are loc ceremonialul barbieritului mirelui, un ceremonial larg raspandit si la noi, mai ales in regiunile din sudul tarii. Femeile care lucreaza la prepararea bunatatilor pentru nunta sunt in general persoane angajate pentru aceasta. In acea zi, oaspetii aflati la casa mirelui merg in mare alai la casa miresei pentru a o aduce la casa mirelui, unde printr-un ceremonial specific ii este prezentata mireasa. In momentul in care mireasa paraseste casa parinteasca fratele acesteia sau un unchi ii incinge in jurul taliei o panglica sau un brau rosu numit braul perseverentei. Dupa ce mireasa isi ia ramas bun de la parinti aceasata este scoasa din casa insotita de un intreg alai in sunete de fluiere si tobe. In unele zone, cu aceasta ocazie, sunt practicate anumite ritualuri care sa aduca fericirea celor doi miri, pentru o casncie armonioasa, de cum mireasa a parasit casa parintilor si a pasit in casa mirelui. Aceste ritualuri includ purtarea unei oglinzi in spatele miresei, ceea ce simbolizeaza un viitor in casnicie, luminos si stralucitor. In momentul in care mireasa a pasit peste pragul casei mirelui, peste prag si tocul usii se inprasitei miere, unt, si lucruri similare, ca mireasa sa aiba o relatie dulce si armonioasa cu cei din casa mirelui. Invitatii arunca peste capul miresei, fructe uscate, nuci si banutei, in semn de urari de bunastare in familie.In noaptea nuntii este data o mica petrecere celor cativa musafiri ramasi la casa familiei mirelui dupa care urmeaza ceremonialul religios al casatoriei, condus de un iman. Mai demultcununia oficiala putea fi tinuta oricand dupa cununia religioasa insa in zilele noastre cununia religioasa se poate face numai dupa cununia oficiala. Cununia oficiala se face de obicei in ziua in care familia mirelui si familia miresei se aduna pentru a face cumparaturile pentrununta.Dupa cununia religioasa mirele si mireasa intra in camera nuptiala. In timpul petrecut demiri in camera nuptiala, in exterior sunt practicate o serie de ritualuri, in timpul carora se ureaza mirilor bunastare si armonie in familie. Se obisnuiesta cu aceasta ocazie sa se infiga un cutit in usa camerei nuptiale sau sa se puna un lacat deschis in fata acesteia. Tot in acest timp, invitatilor li se cere sa nu stea cu mainile incrucisatesau sa-si aseze o mana peste alta.Mirii au in camera mancare la discretie iar in unele zone ale turciei se obisnuieste sa li se puna doar un singur rand de vesela, tacamuri si un singur pahar tocmai pentru a se obisnui sa manance dintr-un castron. Apoi urmeaza inspectarea patului nuptial mai precis a cearsafului. Cearsaful patat cu sange este o dovada a virginitatii miresei. O matusa a mireluisau o femeie apropiata acestuia, responsabila cu organizarea nuntii constata daca mireasa a fost virgina sau nu si transmite vestea celor doua familii. Uneori, daca mireasa se dovedeste a nu fi fost virgina in noaptea nuntii, acesta este trimisa inapoi parintilor si nunta se intrerupe.In ziua de dupa nunta este cunoscuta sub diferite numiri: ziua valului, dezvelirea fetei, punerea naframei sau acoperirea capului. Si la a acest ceremonial participa doar femei si semnifica trecere miresei in randul femeilor casatorite. Mai demult, de ziua valului, mireasa era dusa la fantana satului sa scoata apa, apoi era pusa sa framante aluat si sa prepare dulciuri, in general produse de patiserie si toate acestea pentru a aduce bunastare in noua familie. Acest obicei de ziua valului miresei este foarte rar practicat in zilele de azi, nunta terminandu-se odata cu plecarea invitatilor din noaptea nuntii.Sursa: MyWedding.rohttps://resurseislamice.wordpress.com/2010/01/08/traditii-si-obiceiuri-de-nunta-la-turci/

Familia musulman provocri i aspiraii Islamul a subliniat importana celulei familiei i i-a trasat n detaliu regulile de funcionare n Coran i Sunnah (tradiia profetic). Aceasta demonstreaz importana familiei n legatur cu individul, societatea i comunitatea musulman. Putem gsi elaborate pe baza regulilor privitoare la cstorie din Sfntul Coran i Sunnah , drepturile i responsabilitile soilor, relaia printe-copil, dar i aspecte n privina motenirilor sau divorului. Atingerea tuturor problemelor legate de familie n asemenea detaliu accentueaz ideea c binele familiei influeneaz starea de spirit a individului, ca i stabilitatea i securitatea societii ca ntreg. Precizrile din Coran i Sunnah sunt direct legate de aqiydah i credina n Allah Preanaltul. Allah Preanaltul ne ofer cstoria ca un semn i manifestare a nelepciunii Sale nemrginite: i printre semnele Lui [este acela] c El v-a creat din voi niv soae, pentru ca voi s traii n linite mpreun cu ele. i El a pus ntre voi dragoste i ndurare i ntru aceasta sunt semne pentru un neam [de oameni] care chibzuiesc (Coran, traducerea sensurilor 30:21) Islamul privete contractul de cstorie ca pe cel mai sfnt acord, ce nu trebuie luat n usor (discreditat) i se opune oricrei nelciuni sau prefctorii. n Coran se spune: Cum s-l luai napoi dup ce v-ai bucurat mpreun i ele au primit de la voi legmnt sfnt? (Coran, traducerea sensurilor 4:21) Profetul Muhammed (Pacea i binecuvntarea lui Allah fie asupra lui!) subliniaz i mai mult importana cstoriei spunnd: Cine are posibilitatea s se cstoreasc, atunci s o faca, iar cine nu are, s posteasc. (Al Bukhari 8/9 Cartea Cstoriei; Muslim 172/9 Cartea cstoriei). Islamul refuz att ideea de abnegaie, ct i monasticismul. Islamul bazeaz relaia dintre soi pe ndurare, dragoste i buntate, acordnd ambilor parteneri drepturi i obligatii clare dup care s se comporte pentru a avea o via mai uoar i a crea o societate n sigurana i stabil. n acest context, Profetul Muhammed (Pacea i binecuvntarea lui Allah fie asupra lui!) a spus: Cei mai virtuoi dintre voi sunt cei care se poart bine cu familiile lor, iar eu sunt cel mai bun dintre voi cu familia mea. (At-Tirmizy 394/10). n cadrul doctrinei islamice, scopul crerii unei familii este formarea unui individ virtuos i a unei societi capabile de strdanii i contribuie; asta pentru c familia este principalul mediu social care l cuprinde pe individ nc de la natere. Familia e martor progresului de la o etap la alta i contribuie la formarea vieii fiecrui individ cu propria sa persoan. Familia pune la dispoziie mediul care cizeleaz perspectiva mental, social i moral a individului, fiind deci cea mai puternic for condiionala eficace. Rolul familiei Rolul vital al familiei n viaa fiecrui individ poate fi privit astfel: 1. protejeaz integritatea elementului uman; 2. este nucleul oricrei societi; 3. ofer linite psihologic; 4. formeaz oameni virtuoi; 5. pune reguli asupra dorinelor fizice; 6. ofer continuitate motenirii sociale; 7. asigur obinerea securitii sociale i individuale; 8. susine dezvoltarea emoional i fizic a individului. Statutul familiei musulmane n Europa Dup imigrarea musulmanilor n Europa, att n grupuri, ct i individual, am fost martorii formrii generaiilor de musulmani europeni, iar dup o vreme prezena musulman n Europa s-a stabilizat. Familiile musulmane i-au ocupat locul n cadrul societilor europene, iar efectele stilului de via occidental s-au facut simite. Am nceput s observm o cretere a problemelor intra-familiale n cadrul familiilor musulmane din Vest, printre acestea fiind: 1. creterea ratei divorurilor; 2. neglijena parental; 3. scderea nivelului educaional; 4. creterea delicvenei; 5. abuzuri maritale; 6. creterea numrului problemelor maritale; 7. un mare numr de cazuri n tribunale i plngeri la poliie privind probleme n cadrul familiilor musulmane; 8. probleme ridicate de femei musulmane cstorite cu barbai ne-musulmani. Toate aceste probleme, care pot fi cu uurin observate de oricine, sunt de fapt un semnal de alarm asupra pericolului ce pate familia musulman, care este considerat un refugiu sigur, principala fortrea i surs de virtute pentru comunitatea musulman. Trebuie s luam o atitudine neleapt n a corecta calea i s avem o atitudine prudent n abordarea pericolelor, s facem eforturi serioase i susinute ctre elul de a pzi familia musulman de deteriorare i distrugere. Dorim s avem familii musulmane aa cum Allah Preanaltul le-a dorit ca entiti de compasiune, ndurare, grij i dragoste, capabile s creeze generaii viitoare virtuoase, care s fie modele pentru societi n general, dovedind c Islamul pune umanitatea pe calea cea dreapt i ofer o via fericit. Cum putem atinge acest el? Bazat pe ceea ce a decretat Allah Preanaltul i regulile adevratei noastre religii, toi musulmanii, indivizi, grupuri sau instituii, sunt obligai s-i fac datoria i s arate un maxim interes n problemele legate de familia musulman, pentru c aceasta este fortreaa care va proteja generaiile viitoare de musulmani, ca i prezena musulman n Occident. Sfntul Coran spune: O, voi cei ce credei! Pzii-v pe voi niv i familiile voastre de un Foc... (Coran, traducerea sensurilor 66:6), iar Trimisul lui Allah spune: Toi suntei pstori, i fiecare dintre voi e responsabil de turma sa. ________________________________ Asociaia Surori Musulmane

Copy and WIN : http://ow.ly/KNICZhttp://femeiamusulmana.blogspot.ro/p/familia-in-islam.html

Inainte de casatorieAlegerea sotului (sotiei)Primul lucru pe care trebuie sa-l avem in vedere atunci cand ne casatorim este atasamentul persoanei respective fata de Islam. Profetul Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) a spus : "In mod normal, o femeie este aleasa drept sotie pentru averea, frumusetea, nobletea sau pietatea sa [apropierea de religie]. Alegeti, insa, o femeie credincioasa si veti avea de castigat." (relatat de Muslim) Si a mai spus, "O femeie este ceruta in casatorie pentru patru lucruri : averea sa, pozitia familiei sale, frumusetea si religia sa. Tu trebuie sa te casatoresti cu femeia credincioasa, [altfel] veti fi un perdant." (relatat de Bukhari)Aceleasi criterii raman valabile si atunci cand se cauta un sot, Mesagerul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) spunand, "Cand cineva de a carui religie si de al carui caracter esti multumit iti cere mana fiicei tale, sa-i indeplinesti dorinta. Daca nu vei face astfel, stricaciunea si pacatul vor cuprinde pamantul." (relatat de Tirmizi)Desigur, ambele parti trebuie sa fie de acord cu casatoria, neputand sa fie fortate in aceasta directie. Mesagerul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) spunand. "Femeia care a mai fost casatorita are mai multe drepturi in ceea ce o priveste decat tutorele sau, iar unei fecioare trebuie sa i se ceara acordul ?" (relatat de Bukhari si Muslim)Regulile cererii in casatorie a unei femei si acceptarea propuneriiBarbatul are permisiunea de a-i vedea fata inainte de a-si da acceptul casatoriei, dupa cum a spus Mesagerul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !), "Mergi si uita-te la ea [la femeia cu care doresti sa te casatoresti], aceasta contribuind la sudarea relatiei voastre." (relatat de Ahmad)Dupa ce barbatul si femeia au cazut de acord in privinta casatoriei lor, ei trebuie sa isi aminteasca ca barbatul inca nu ii este mahram (barbat cu care ii este interzisa casatoria, precum tatal sau, fratii, fiii, unchii pe linie materna si paterna, precum si nepotii). Aceasta inseamna ca ei inca nu se pot comporta sub nicio forma, unul fata de celalalt, ca parteneri (sa-si dea mana, sa se priveasca reciproc, sa stea singuri, sa se plimbe impreuna etc.) sau sa iasa impreuna asa cum vedem ca procedeaza cei din Occident. Profetul Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) a spus, "Acela care crede in Allah si in Ziua de Apoi sa nu se intalneasca in privat cu o femeie fara mahramul ei." (relatat de Ahmad)Ceremonialul casatoriei (nikah)Elemente1 . Consimtamantul : 'Aisha (Allah sa fie multumit de ea !) l-a intrebat pe profetul Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) daca femeia trebuie sa fie intrebata in legatura cu acceptarea casatoriei. Profetul Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) i-a raspuns, "Da." Ea a adaugat, "Fecioarei ii este ceruta permisiunea, insa ea este rusinoasa." Profetul Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) a spus, "Tacerea sa inseamna permisiune." (relatat de Bukhari si Muslim)2 . Tutorele femeii (ar. wali) : Profetul Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) a spus, "Nu exista nicio casatorie fara wali)." (relatat de Ahmad, Abu Daud si Tirmizi)3 . Doi martori : Profetul Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) a spus, "Nu exista casatorie fara wali si doi martori." (Sahih Bayhaqi si Al-Jaami')4 . Zestrea (ar. mahr) : Allah Preainaltul spune : "Si oferiti femeilor zestrea de buna-voie, iar daca ele se lipsesc - nesilite - de ceva, atunci voi cheltuiti-o dupa cum doriti, cu placere !" (cap. an-Nisa' 4 : 4) Zestrea poate fi oricat, profetul Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) spunand, "Daruiti ceva, chiar daca ar fi un inel din fier." (relatat de Bukhari si Muslim)Cu ocazia casatoriei, femeia nu este obligata sa-i ofere ceva barbatului, asa cum se obisnuieste in unele culturi. Ce trebuie evitatTrebuie sa fim atenti sa nu procedam precum cei slabi de credinta, in privinta amestecului barbatilor si femeilor, imbracarii in smoching si rochie alba de mireasa, schimbului de inele, sarutatului in public etc. Profetul Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) a spus, "Acela care se aseamana cu o natie, face parte din ea." (relatat de Abu Daud)Dupa casatorieSustinerea sotieiBarbatul este raspunzator de intretinerea sotiei, asa cum a spus Allah Preainaltul, "Cel care este instarit sa cheltuiasca dupa averea sa, iar cel a carui inzestrare este masurata sa cheltuiasca din ceea ce i-a dat Allah. Allah nu sileste pe nimeni decat dupa cum El i-a dat. Si Allah va face sa vina dupa stramtorare belsug." (cap. at-Talaq 65 : 7)Islamul chiar recunoaste femeilor dreptul de a pune bani deoparte in secret, de la sotii lor, daca ei nu le intretin. Hind, sotia lui Abu Sufyan, a mers la profetul Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) si i s-a plans, "Mesager al lui Allah, Abu Sufyan este un om zgarcit, neoferindu-ne mie si copiilor mei suficient, cu exceptia cand iau cate ceva de la el, fara sa stie." Profetul Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) i-a spus, "Ia ceea ce va trebuie, intro maniera rezonabila." (relatat de Bukhari si Muslim)Educatia familialaDin moment ce barbatul se gaseste in postura de a-si intretine familia, de asemenea el trebuie sa ii ofere si educatia islamica care sa o tina departe de focul Iadului. Allah Preainaltul spune, "O, voi cei care credeti ! Paziti-va pe voi insiva si familiile voastre de un Foc ale carui vreascuri sunt oamenii si pietrele si peste care sunt ingeri neinduplecati si aspri, care nu se razvratesc impotriva lui Allah in ceea ce le porunceste si care fac ceea ce li se porunceste." (cap. at-Tahrim 66 : 6)Atat sotul, cat si sotia trebuie sa ia toate masurile astfel incat caminul lor sa devina un loc unde sa se aminteasca de Allah si unde poruncile Sale sa se reflecte in practica. Profetul Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) a spus, "Diferenta dintre o locuinta unde este pomenit Allah si una unde nu este pomenit este precum aceea dintre cel viu si cel mort." (relatat de Muslim) Ascultarea barbatuluiO femeie trebuie sa-i dea ascultare barbatului atat timp cat acesta nu ii sugereaza sa faca ceva nepermis (haram). Allah Preainaltul spune, " Iar cele evlavioase [dintre femei] sunt ascultatoare si pazitoare [ale celor care trebuie pazite] in absenta [sotilor lor], pe care si Allah le pazeste." (cap. an-Nisa' 4 : 34)Comportamentul binevoitor fata de sotieTocmai pentru ca Allah Preainaltul i-a oferit barbatului o pozitie de autoritate, nu le-a dat si dreptul de a abuza de ea. Ei trebuie sa-si trateze sotiile in cel mai bun mod cu putinta. Allah Preainaltul spune, "Purtati-va cu ele dupa cuviinta." (cap. an-Nisa' 4 : 19) Profetul Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) a spus, "Credinciosul desavarsit este acela care poseda cel mai bun caracter, iar dintre acestia, cei mai buni sunt cei care se comporta in mod nobil cu sotiile lor." (relatat de Tirmizi)Din studiul biografiei profetului Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) putem vedea cum el isi ajuta sotiile in gospodarie, dupa cum obisnuia sa le angreneze in diferite jocuri.Acest articol nu acopera toate aspectele legate de casatorie, insa se doreste sa fie benefic. Orice lucru pozitiv redat este de la Allah si orice greseala ne apartine. http://islamromania.ro/art-24/desfasurarea_casatoriei_in_islam.html

Importanta casatoriei in IslamPostat dealinainFamilia musulmanape 10.10.2011,0 comentarii________________________________________

Allah Preainaltul a creat barbatii si femeile ca ei sa traiasca unii in compania celorlalti. Mai mult, la randu-le, ei pot oferi viata si pot sa traiasca cu totii in pace si calm, in conformitate cu poruncile Creatorului si directia aratata de catre Mesagerii Sai. Nobilul Coran spune :"Si printre semnele Lui [este acela] ca El v-a creat din voi insiva soate, pentru ca voi sa traiti in liniste impreuna cu ele. Si El a pus intre voi dragoste si indurare si intru aceasta sunt semne pentru un neam [de oameni] care chibzuiesc." (cap. Ar-Rum 30 : 21)"Si Allah v-a facut soate din voi insiva si v-a dat El voua de la femeile voastre fii si nepoti si v-a dat spre hrana din cele bune. Si iata cum cred ei in desertaciune si nu cred in binefacerea lui Allah !" (surat An-Nahl 16 : 72)Aceste versete ale Nobilului Coran ne arata in mod clar si in contrast cu alte religii precum Crestinismul, Budismul, Iudaismul etc - care considera celibatul sau monahismul ca fiind mari virtuti si un mijloc de salvare, ca Islamul priveste casatoria ca una dintre institutiile cele mai acceptate si pline de insusiri pozitive. Mesagerul lui Allah (s.a.s.) a spus : "In Islam nu exista viata monahala !". Aceasta afirmatie trebuie inteleasa mai bine relationata cu urmatorul indemn :"O, voi, tineri ! Toti aceia dintre voi care au posibilitatea (capacitatea) sa se casatoreasca - trebuie sa faca acest lucru pentru ca va va ajuta sa deveniti mai umili si sa va aparati modestia." (al-Bukhari)Iar modestia a fost privita de catre Profet (s.a.s.) ca o importanta virtute. Astfel, el a spus : "Modestia face parte din credinta." (al-Bukhari)Importanta institutiei casatoriei a capatat acest statut si din urmatorul hadis al Profetului (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa!) :"Casatoria face parte din sunnah mea. Aceia care se tin departe de ea (casatorie) nu este dintre ai mei (nu face parte dintre oamenii mei)."Avand in minte poruncile Coranului si ghidul oferit de profetul Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa!), am putea sa examinam impreuna institutia casatoriei in lumina shariei(legislatiei islamice).Cuvantul zawaj este folosit in Coran pentru a desemna o pereche formata dintr-un barbat si o femeie. Dar in limbajul comun acest sens este folosit pentru a desemna casatoria. Din moment ce familia reprezinta nucleul de baza al societatii islamice, iar casatoria este singura modalitate de a da posibilitate vietii sa se perpetueze, luand nastere noi si noi familii, adica noi nuclee sociale, profetul Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) a insistat asupra faptului ca toti acei care il urmeaza sa se casatoreasca.Sharia ofera norme si reguli pentru buna functionare a familiei, astfel incat ambii soti sa traiasca in dragoste, securitate si intr-un climat calm.In Islam, casatoria are doua aspecte. Astfel, ea este atat un act de adorare a lui Allah Preainaltul (ibadah), cat si inter-relationare (mu'amalah).

1. Ca si act de adorare a lui Allah Preainaltul (ibadah), casatoria reprezinta ascultarea de poruncile divine, conform carora sotul si sotia trebuie sa se iubeasca reciproc si sa faca eforturi de a perpetua specia umana, de a-si creste si educa proprii copii pentru a deveni buni slujitori ai lui Allah Atotputernicul. 2. Ca si inter-relationare umana (mu'amalah), casatoria semnifica un raspuns legal la nevoile primare de a avea relatii sexuale si de a da nastere copiilor. Din acest punct de vedere, legislatia islamica (sharia) ofera reguli detaliate pentru a transforma acest raspuns intr-o adevarata institutie intarita printr-un sistem bine pus la punct de drepturi si obligatii nu doar pentru parinti, cat si pentru copiii acestora. Aceste aspecte sunt detaliate in cel mai frumos mod in traditia Profetului (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !). Astfel, s-a relatat de la Anas (Allah sa fie multumit de el !) ca Profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) a spus: "Cand un barbat se casatoreste, inseamna ca si-a implinit jumatate din religia sa, frica de Allah insemnand cealalta jumatate." Astfel, profetul Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) a considerat casatoria ca reprezentand jumatate din religie, deoarece ea il protejeaza de promiscuitate, adulter, concubinaj, homosexualitate etc., care - in cele din urma, pot conduce catre alte pacate precum calomniere, barfa, crima, pierderea proprietatii si dezintegrarea familiei. Conform Profetului (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !), cealalta jumatate a credintei poate fi salvata prin taqwa (constienta permanenta de prezenta lui Allah Atoatestiutorul, care il face pe om sa fie responsabil de ceea ce face, ca si slujitor)http://islamromania.ro/art-20/importanta_casatoriei_in_islam.html