#;,'#:.

W,,$a.i.

:::'

.:.i,1:::tr:rt::l]::|a: .

::.,,'

:,

scrisoare deinceput I pag. 1

Parintele Arsenie Papacioc:

,,Sa va iubili unul pe altul!"

editorial I pag. S

Sensul familiei,de Virgiliu Gheorghe

priznuiri I pag.7Athosul - stAlp sobornicesc al Bisericii,

de Radu Hagiu

gcoala pirinlilor I pag. 16Maica Magdalena de la Essex:

Educatia cregtind in zilele noastre (l)

Pag.22Prof. Psiholog Nina Krighina:

,,lar femeia sd se teamd de birbat"

cauzele bolilor I pag.26lnterviu cu Dr. John lonescu:

Medicina integrativa (lll)

cu noi este Dumnezeu I pag.31loana gi Nicholas din Noua ZeelandS:

,,Mai puternici impreuna" (l)

cuv6ntul duhovnicului I pag. a0Ieromonahul Nikolai Saharov:

,,Pdstrati cu sfintenie dragostea de la inceput!"

pag.47 l teologicaSf6ntul gi Marele Sinod:

,,Urmdm predaniei Apostolilor

5i a Parintilor Bisericii noastre..l'

pag.54 | mirturiiFdntdna,

de Silvana Ardelean

pag.56lminuniFilosoful gi Sf6ntul:

,,Sunt ateu, dar vreausi cred in Dumnezeu"

pag.58 | convertiriPirintele Martin H. Lissmann:

,,Adevdrul nu poate attepta"(lll)

pag.63 | al optulea veacDistrugerea culturii ancoratein Adevdr (ll),

de lrina Bazon

pag.69 | tineriiin vremurile din urmiZiua cAnd voi zice ,,nu" pacatului (ll)

pag.76 | pentru viald,,Sc6nteia mea de viala" (ll)

pag.80 | <oncursuri

:: : ::: Revista apare cu binecuvAntarea

IPS Pi-.n, Arhiepiscop al Sucevei si Ridiutrilor

SCRISOARE DE INCEPUT

PSrintele Arsenie Papacioc

t 19 iulie 20i 'l

,,Si vA iubi[i unul pe altul!"T *o aceasta nu e vinovata, sunrem vinovagi

l-noi ca nu srim si iubim si nu stim s-o apre-

ciem! Ce-am 4..r, ,roi pentru Lr-." "ra,

L.ieste vorba si intrim in amS.nuntele drumuldmAntuitor? Ce-am ftcut noi pentru lumea aceasta

- asta ni se cerel

O institulie, ca si un neam, triieste prin cei

care gdsnesg c:re stau pe Cruce fiLri si cedeze. Oiubire mare pentru Dumnezotrcereo permanentijenfire. Niciodati nu vom trii fui probleme gi

IlLri sibii indreptate impotriva noasui! Nu ve-

deli invftitura cres,trni? ,,N-arn venit si aduc pace

pe pimint, ci sabie..." Matei 10:34 ,,Dusmanii omu-

lui sunt casnicii Lti" Matei 10:36. Dar toate acestea nu

trebuie si desctuajeze pe nimeni cu nimic. Chiar

daci omul este afecat de aceste nenorociri, asta nuinseamni s5" remrnle. Nu! Dumnezeu gtie de ne-

cazul tiu, iar aceste suferinle te incearci pentru a

te putea defini, pentru a merita si fii incumrnat de

Dumnezeu, cici El asta dorqte.

Nu ne putem inchipui un om mAnnrit ftLri

merite. De unde vin aceste merite? Din lupta cu

suferingele, iar lupti llri jenJb nu se poate! Crucea

a mintuit neamul omenesc. Nu drepatea luiDumnezeu nici mimrnile Sale, ci Crucea. Anrnci

cAnd Iisus S-a ristigrit, atunci a fost biruit satana.

MAntuitoml triumfa pe Cruce, iar satana era inviru.

Deci niciun crqtinnuestescutig sub nici un chip,

de Crucea sa, penuu ci e dar de la Dumnezeu su-

f..i.rta dngii meil Nu este numaidecAt o pedeapsS-

Dar, chiar pedeapsi in sine, canonul irseamnS" pu-

tinga rwenirii, a intoarcerii la bine.

.O iubire mare pentru Dumnezeu cere opermanenti jertf ire" (Pirintele Arsenie).

ci devenim cazoni. Si le facem dintr-o dra-

goste cu orice chip, si atita cAt putem. Pentru

ci" Dumnezeu nu ne flne ci suntem noi foane

vrednici. Ne flne ci este foarte milostiv El, si de

aici vine si toati mila noastri.Bunioari, se gisegte cineva in situagia si

dugmineasci pe cineva, se gisegte in situagia

siJ judece, pentru ci este intr-adevir inco-rect si nu se asazi. deloc. Dar daci ar zice omula;a, daci ar sta de vorbi cu Dumnezeu: -Mi.idragi, Eu il iubesc gi pe acela a$a cum e. Di-rcde partea Mea, ca siJ iubegti gi tu- Eu i[ iu-besc a;a cum este. Cici de aceea il Ein in viati-Di-te de partea Mea gi lasi, nu-l mai dugmini;

,,Di-te de partea Mea,

ca si-l iubegtigitu"Daci se intAmpli si facem fapte bune, nu este

bine sl le facem numai din obligagie, pentru

Eu sunt Dumnezeu gi tot Eu te fin gi pe tine.

Ti-r cite gregeli faci gi gi le trec cu vederea?".

Acest dialog intim cu smerenie si se facl, 9i

tu egti asigurat. $i risare cu orice chip iubirea,

firl de care nu se poate face nimic, chiar daciai da mungii la o parte, chiar daci fl-ai sfigia

trupul si ardi pentru Hristos.

Milostenia nu este numai si dai din traisti.Milostenie este ci-l accepgi pe un om si stea

lAnga tine, ftri si-l alungi in gand. Ai un coleg

care are un necaz, trebuie si gtii si-i faci o mAn-

gAiere, si-i descregegti fruntea. La siraci pogi sifaci o rugiciune scurti: ,,Doamne, miluieste-

l!", daci nu poti si-i dai, ci egti in tramvai gi el

este pe trotuar. intrebarease pune: cum ne este

inima noastri in legituri cu suferinga din jur?

Cel mai mare lucru de care vom fi intrebali

la Judecata de Apoi este: de ce nu arn dat mai

multi atengie semenilor nogtri?

,,Aceasti sf6nti libertate,

a(easti curifire a inimii"Frifile voastre trebuie si gtili ci inima noastri

trebuie si fie mereu liberi pentru Hristos. Ciun dugmlnel, care sti cocofat pe acolo, pe un-

deva, in zona asta grozavb.a inimii, il indepar-

teazi pe Hristos din inima ta. Adici nu vrea

Hristos si stea cu dusminelul 5la. Ci nu existirelaEie intre riu gi bine. Mintuitorul zice:

,,Si-mi dai toatl viala, toati fiinga ta!". Dracul

zice: ,,Mie si-mi dai numai un deget!". Ciprinasta el te stipinegte cu totul. Deja e lAngi tine.

Nu mai este Hristos lAngi tine, daci tu i-ai dat

o unghie de la un deget. Nu trebuie si stai de

vorbi cu dracul.

Eu imi doresc foarte mult si-mi pistrez

aceasti sfXnti libertate, aceasti curitrire a inimii,cici Hristos nu vine in inima ta daci este un

dugman acolo. Nu vi mai preocupagi cu: ,,IJite,

eu i-am zAmbit 9i el mi-a ranjit". Daci egti pe li-nia adevirului pogi si fii foarte sigur: ,,Doamne,

eu sunt de vini, ci e fratele meu!". lqa.

SCRISOARE DE INCEPUT

,,De ce si stau chiar aga,

pe ultima treapti?"

Existi porunci in invigitura cregtini si se res-

pecte toati ftptura, cu atet mai mult fiinga

omeneasci, care are ,,chip gi asem5.nare". Dar

firea perveniti, bineingeles, te indeamni si liicont numai de al tiu, gi foarte greu te rupi gi

pentru celalalt. $i tocmai asta e porunca: site rupi. Eu v-am spus uneori; daci nu, spun

acum: erarn intr-o situagie, parci era vis, dar

tare a fost parc5" real, a;a... Murisem, gi mi ui-

tarn, cum se spune, la moartea mea, cici sufle-

tul nu moare. Mi uitam la mine in cogciug gi,

cdnd a ajuns cogciugul si intre in groapi, am

zis: ,,Ce bine este daci la;i ceva din tine afari!

Aceea te va ajrna si pe tine si triiegti mereu".

Milostenia este ceva din tine. $i Alexandru

Mahugi zice: ,,Mila e toati Scriptura!".

Existi o porunci mare repetati de Iisus

Hristos, incit insisti: ,,Si vi iubigi unul pe al-

tul". Vedef, cu orice chip trebuie si fim atenti

daci avem acest sentiment de iubire pentru togi.

Practic e greu. Nu pogi chiar si-i iubegti pe topi.

Bine, asta se ingelege. Dar cu nici un chip si nu

urigi! Daci nu uraqti, nu mai egti in api- egti pe

scarl, pe prima treapti. Dar egti pe uscat! $i si-

gur ci ueptele merg pXni la treapta dragostei de

sus. Egti liber gi ai posibilitatea de a urca, daci

nu url;ti. Deci este un inceput doar. Daci egti

pe prima treapti egti salvat. Dar ceva sfrnt dinnoi, creindu-ne Dumnezeu Singur numai pen-

ffu Dumnezeu 9i poruncindu-ne si iubim, ne-a

dat gi putinga si iubim. $i atunci ceva sfrnt dinnoi ne spune: ,,De ce si stau chiar a;a, pe ultima

treapti? Ia si pasesc mai sus!". Se intAmpli de

capeli o bucurie pe care nu o cunosteai, dar care

te odihnqte gi te silqte la a treia treaptl. Si tota;a gi tot ata, pani cnnd ajungem la dragoste,

c:re este legitura desivirgirii. I

Din,Ne umbqte ParintebAnmie", uoL 3(Ed. Episcopia Ra,, t,znului, I 998)

Sensul familieiforul are sens. ViaEa are sens penrru ca exisra

I o bucurie a inralnirii, exisra altcineva care

f-e martor, care te iubeste, fie c5" e mama sau

tatal, fralii sau prietenii, solul sau solia - si,

dincolo de togi si toate, bunul Dumnezeu.Existi un sens interioq implicit, al exis,

tengei omului in lume, pe care dac5" nu l-amtrai, daci nu ne-ar misca dincolo de propriul,,eu", de imanenfa unei monotone existenge

cotidiene, daci nu ne-ar da bucuria de-a ne

impirtigi de prezenga celuilalt, viaga noastrlar deveni foarte tristS" si lipsiti de sens. Este

carn ceea ce pllesc mulgi tineri ast5"zi, ciroracultura de consum si divertismentul le-au de-vorat, odati cu conginutul viegii sufletegti, si

bucuria de-a mai trii. $i asra pentru ci socie-

tatea moderni, in rizboiul ei inversunat im-potriva lui Dumnezeu, nu numai cI a omorAtcredinja din sufletele oamenilor, dar a reusit

si si" intunece vederea ragiunilor dumneze-iesti, cu ajutorul ecranelor pe de o parte, si

al ideologiilor pe de alt5" parte, intr-o mSsurlfhrl precedent in istoria umaniti"Eii. intr-oastfel de lume nu mai rS"mAne decit legaliza-rea eutanasiei - nu intAmplitoa legislagie care

se impune in paralel cu legiferarea cisitorieiintre homosexuali. Sinuciderea asistati" vineca si-i ,,salveze" pe cei deznidS"jduigi de lipsaoricirui sens in viag5., oferinduJe posibilita-tea de a o pirisi - cum zic ei, ,,cu demnitate"

-, inselati fiind o viata intreagi ca vor pa;i in,,nefiinta' citre care s-au indreptat.

Citind aceste rAnduri, probabil ci mulEidintre noi am putea crede ci suntem departede situagia disperati a acestor oameni, cumvaprotejagi de o educagie si o morali sinitoasa.precum si de credinga in Dumnezeu. Aqaeste, suntem incain poziEia in care contrasnrl

"Sotiitrebuie si aibd dragoste curatiintre ei pentru ca, existAnd un climatpa5nic in familie, sd-gi poatd indepliniindatoririle lor duhovnice;ti. Pentru'a trii in chip armonios, solii trebuiedintru inceput sd puni ca temelie a

vielii.lor dragostea, dragostea ceascumpd. eare,se aflS in noble{eaduhovniceascS, in jertfi rea.de sine,jar nu in dragostea,cea mincinoasi,lsmeascE gi trupeascd. Atunci cAnd

,exist6 dragoste gi jertfi re de sine,

into,tdeauna unul se pune in situaliaceluifalt,il inlelege 5i-l doare. lar atuncicind cinev-a i1,prime$te pe aproapelesau in inima sa indureratS, il primeSte

,pe,Thsu5i Hristos, Care,il umple cu $i, mai multd,veselieduhovniceascd.'S'o!ii sfr cultive,virtutea dragosteicit maimult, pentru a rdm8ne uniliamindoi pentru totdeauna, ca astfelsi fie irnpreuna cu ei gi alTreilea,Preadulcele nostru lisus".

dintre ofensiva riului, a legislagiilor anti-viagicare se impun astlzi in intreaga omenire si

propria noastri mentalitate ne surprinde gi

oarecum ne scandalizeazi. Cu toate acestea,

non-sensurile sau falsele judecili de valoare

ce perpetueazi astlzi minciuna in lume au

pS"truns si in viaga noastri. Fie prin interme-diul micilor ecrane, fie din cauza obedienleinoastre fagi de duhul lumii - cunoscut mai

nou sub numele de opinie pubhca -, aceste

minciuni deghizate in adevir, glazurate cu

anumite pllceri, ne-au indulcit simgurile, ne-

au cucerit imaginagia gi au cAgtigat un loc de

cinste in inima noastri.

Dreptatea gi dragostea,

dupi lume gidupi Dumnezeu

Aceste observagii mi-au fost confirmate inci o

dati in contextul dezbaterilor privind inilia-tiva cetileneascl prin care peste trei milioane

de romAni cer consemnarea in ConstitugiaRomAniei a faptului ci familia se inteme-iazi pe cisi"toria dintr-un birbat gi o femeie.

in cadrul disculiilor, in sprijinul cisitoriilorintre homosexuali a fost aduse argumentele

,,dreptului egal al tuturora" in faga legii 9i cel

al ,,iubirii reale si mistuitoare" care ii leagi pe

homosexualii ce si-au ales o ,,viagi de cuplu".Agadar, drePtatea gi dragostea sunt, in vizi-

unea noilor ideologi neomarxisti, pilonii care

ar trebui si suslini cisitoria intre homosexu-

ali. Argumentul juridic se adreseazi in pri-mul rlnd intelectualilor sau celor cu minteaceva mai abstracti, iar celilalt, al iubirii pasi-

onale, consumatorilor de telenovele, inimilordelicate gi inflicirate de emogia unei povesti

de dragoste intre homosexuali, naraliuni dincare nu o dati le-a fost dat si" se imp5.rt5.seasc5.

in fala televizoarelor.

,,Da, au dreptul", mi-au spus unii, ,,cici si

noi, cregtinii, suntem de acord cu egalitatea

de drepturi dintre oameni". Al1ii s-au v5"zut

Cuviosul Paisie Aghioritul* 12 iulie