PAROHIA ORTODOXA ROMÂNA PESACPAROHIA ORTODOXA ROMÂNA PESAC

Anul omagial al Sfnților Împărați Constantn și ElenaAnul omagial al Sfnților Împărați Constantn și Elena

Nr. 2 (6), 2013 -Ediție Aniversară Nr. 2 (6), 2013 -Ediție Aniversară

PERIODIC BISERICESC AL PAROHIEI ORTODOXE ROMÂNE PESAC, CARE APARE CUPERIODIC BISERICESC AL PAROHIEI ORTODOXE ROMÂNE PESAC, CARE APARE CU BINECUVÂNTAREA Î.P.S. NICOLAE, MITROPOLITUL BANATULUIBINECUVÂNTAREA Î.P.S. NICOLAE, MITROPOLITUL BANATULUI

CandelaCandela PesaculuiPesacului

Ediție Aniversară aEdiție Aniversară aSfințilorSfinților ÎmpărațiÎmpărați

Constantin șiConstantin și ElenaElena

313 - 2013313 - 20131700 de ani de1700 de ani de creștinism libercreștinism liber

CUPRINS:CUPRINS:

Pag.2: Rugăciune către Sfinții

Împărați Constantin și Elena-Mirela Șova

Pag.3: Editorial

-RedacțiaPag.4-5: Sfinţii Împăraţi Constantin

şi Elena omagiaţi în Parohia Pesac -Pr.Mihai Petru Vucu

Pag.6-7: Libertate și credințăLibertate și credință-Patricia Iobb

Pag.8: Caseta redacțională

intro

Coperta 1Coperta 1 : :

Icoană prăznicală a Sfinților ÎmpărațiIcoană prăznicală a Sfinților Împărați Constantin și ElenaConstantin și Elena

Coperta 2:Coperta 2:

Labarum- steag creștin în formă deLabarum- steag creștin în formă de cruce cu monograma lui Hristoscruce cu monograma lui Hristos

Rugăciune către Sfinții Împărați Constantin și Elena

(Mirela Șova)Într-o vreme grea pentru creștini,Chinuiți de împărați haini,Strălucit-a Crucea lui HristosSus, pe cer, ca semn prealuminos!

Împăratul nu a înțelesDe ce semnul Crucii cel alesI-a fost arătat în plină zi:“În acest semn tu vei birui”...

Și el l-a învins pe vrăjitor,Pe Maxențiu, cel cotropitor;S-a închinat apoi ConstantinDomnului Iisus, ca bun creștin.

Iar Sfânta Elena. Mama lui,Căutat-a Crucea Domnului.A găsit-o și a sărutat-oIar puterea ei a mângâiat-o!

Sfinților ce-ați răspândit credința,Dobândind, prin Cruce, biruința,Dați-ne din bucuria dulceDe-a atinge lemnul sfânt de Cruce.

Dați-ne tărie în ispite,Ca să fim, noi, biserici zidite!

ulte lucruri adevărate sau neadevărate au fost spuse, de-a

lungul timpului, despre demnul ostaș al lui Hristos, Constantin, dar un lucru este de netăgăduit...

M

Imperator roman, complet distinct de toți ceilalți imperatori, care a transformat un imperiu păgân într-unul creștin; o împărăție a diavolului, într-una a lui Dumnezeu. Constantin nu numai că nu se credea divin, asemenea cezarilor predecesori, dar încă și smerit slujitor al Dumnezeului cel adevărat se arată; având în duhul lui vie amintirea Aceluia care L-a luminat cu harul Său.

În cartea “Viața lui Constantin cel Mare”, putem citi relatarea despre viziunea şi convertirea Sfântului Împărat, de dinaintea luptei de la Pons Milvius (Podul Vulturului), împotriva tiranului Maxențiu.

Sfântul Constantin s-a rugat Dumnezeului tatălui său, cerându-i să I se descopere. Cine ar avea îndrăzneala să Îi ceară Dumnezeului Cerului și al Pământului să i se descopere, decât un suflet curat și demn precum al său? El nu L-a ispitit pe Dumnezeu, ci a avut credința aceea, prin care omul poate urni munții în numele Domnului.

Deci iată ce scria biograful Împăratului, Eusebiu de Cezareea despre aceasta:

„Către Acesta, deci, şi-a înălţat el glasul în rugăciune, rugându-se Lui şi implorându-L să-i descopere cine este El şi să-şi lase dreapta Sa asupra ţelului care-i şedea înainte.Şi cum şedea împăratul înălțând stăruitoare

rugăciune, i s-a arătat un semn cu totul fără seamăn de la Dumnezeu; cărui semn - dacă l-am fi aflat din gura altcuiva - poate că nu ne-ar fi tocmai uşor să-i dăm crezare; dar de vreme ce însuşi împăratul, purtătorul de biruinţă, ne-a destăinuit aceste lucruri nouă înşine, celor ce scriem această carte, anume mult mai târziu, când am fost socotiţi vrednici de cunoştinţa şi de prezenţa sa, cine - mă-ntreb - ar mai putea pune la îndoială exactitatea istorisirii, mai ales că, între timp, viitorul avea să aducă el însuşi mărturie despre adevărul ei?

Deci cam pe la ceasurile amiezii, când ziua începuse să scadă, zicea Constantin că văzuse cu ochii săi chiar pe cer, străjuind deasupra soarelui, semnul mărturisitor de biruinţă al unei cruci întocmite din lumină şi că odată cu ea putuse desluşi un scris glăsuind: «Întru aceasta vei birui!»; după care, la vederea unei asemenea privelişti, fuseseră cuprinşi de uimire şi el şi întreaga oaste (care, cum mărşăluia el pe drum, venea pe urmele sale, şi de aceea asistase şi ea la minune).

Această arătare, povestea Constantin, că-l descumpănise, neputându-i el pricepe tâlcul. Or, tot cugetând la ea, şi adâncindu-se el în gânduri, iată că s-a lăsat noaptea fără să prindă el de veste. Şi, dormind el, i s-a arătat Hristosul lui Dumnezeu cu semnul văzut mai înainte pe cer, poruncindu-i să închipuie la rândul său semnul ce i se arătase sus în cer, spre a se pune sub ocrotirea lui în luptele pe care avea să le poarte cu duşmanul.

În zori, trezindu-se, le împărtăşise şi prietenilor săi taina; după care chemase la sine meşteri în prelucrarea aurului şi a nestematelor, se aşezase el însuşi în mijlocul lor şi le zugrăvise cam cum putea să arate acest semn, dându-le poruncă să-l întocmească şi ei la rândul lor aşa, din aur şi din pietre scumpe.

Odată, când a binevoit Dumnezeu să ne facă această bucurie, ne-a învrednicit împăratul însuşi să privim chiar cu ochii noştri însemnul. Acesta arăta în felul următor: de vârful unei (cozi de) lance înalte şi poleite cu aur era prinsă pieziş o stinghie în forma semnului crucii. Sus de tot, deasupra întregului însemn, era o cunună împletită din aur şi bătută cu pietre nestemate, de care se afla prins simbolul numelui Mântuitorului; două litere închipuind - prin cele două litere de la începutul lui - însuşi numele lui Hristos (P-ul fiind prins în mijlocul crucii X-ului)- în limba greacă, nota redacției(!), iniţiale pe care împăratul s-a obişnuit să le poarte înscrise pe coif chiar şi mai târziu”.

________________________Sursă citat: Viața lui Constantin cel Mare, Eusebiu de Cezareea, traducere și note de Radu Alexandrescu, în „Părinți și Scriitori Bisericești”, vol. 14, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991, pp. 76-77

3

_________________________Editorial_________________________

a inițiativa părintelui paroh Mihai Petru Vucu, Duminică 02.iunie a.c., la parohia Pesac a avut loc în Biserica parohială cu

hramul ,,Înalţarea Domnului” un scurt program de pricesne, eseu şi poezii religioase închinat Sf. Împăraţi Constantin şi Elena; anul 2013 fiind decla-rat de Sf.Sinod al B.O.R. ca an omagial închinat cinstirii acestor sfinţi, întrucât se împlinesc 1700 de ani de la Edictul de la Mediolanum, din anul 313, prin care după o îndelungată perioadă de persecuţii s-a dat libertate deplină creştinismului.

L

Cântarea de strană la Utrenie si răspunsurile la Sf.Liturghie au fost date de un grup de tineri studenţi teologi ai Facultăţii de Teologie ,,Ilarion V. Felea” din Arad. (Samuel Blăjan, Cristian Petruţ, Adelin Rusu, Ionuţ Laslo, Mircea Belciug şi Florentin Petrov ). Predica la duminica a şasea, cea a femeii Sa-marinence a fost susţinută de studentul teolog

Florentin Petrov din anul al II-lea,care activează la parohie ca şi cântăreţ bisericesc. În cuvântul său de învăţătură cu tema ,,Învăţătura Sfinei noastre Biserici -apa cea vie”, tânărul student teolog a arătat că învățătura de credinţă a Bisericii noastre Dreptmăritoare este apa cea vie lăsată de Mântuito-rul Iisus Hristos pentru a ne potoli setea duhovni-cească. La izvorul de apă vie al Bisericii trebuie să alergăm cu toţii căci dacă vom bea din el, nu vom mai înseta şi el va izvorâ în noi râu de fapte bune, merinde duhovnicească necesară pentru câştigarea vieţii celei veşnice. La sfârşitul Sf. Liturghii părintele paroh Mihai Petru Vucu a ţinut un scurt cuvânt elogiind perso-nalitatea celor doi Sfinţi, Sf.Împărat Constantin cel Mare şi mama sa Sf.Împărăteasă Elena, care au fost

o adevărată bine-cuvântare a lui Dumnezeu după o îndelungată şi întunecată per-ioadă de perse-cuţii. O dată cu ei a început o nouă perioadă de libertate deplină şi de înflorire a vieţii bisriceşti şi a culturii teolo-

4

_________________Actualitatea Parohială_________________

Sfnţii Împăraţi Constantn şi Elena omagiaţi în Parohia PesacSfnţii Împăraţi Constantn şi Elena omagiaţi în Parohia Pesac

gice răsăritene, secolul al IV-lea fiind numit şi veacul de aur al Bisericii creştine. Grupul coral al tinerilor studenţi teologi au inter-

pretat un buchet de pricesne din perioada pascală: Hristos anesti, Pe Tine Doamne Te lăudăm, Cât de mărit, Doamne unde voi să fug şi Cu noi este Dumnezeu. Eleva Patricia Iobb din clasa a VIII-a la Şcoala gimnazială ,,Maria Brindea” din Pesac, câştigătoarea locului I la concursul ,,Sf.Iosif cel nou de la Partoş-Libertate şi credinţă”, faza pe protopopiat a citit acest frumos şi cuprinzător eseu în care a evocat viaţa şi lucrarea acestor doi mari sfinţi cinstiţi de Biserica noastră. Au mai fost recitate poezii religioase şi de alţi elevi ai şcolii noastre din Pesac: Alisa Chişavu din clasa I și Alexandru Ţintoi din clasa a IV-a. La final părintele paroh le-a mulţumit tuturor

pentru osteneală şi invitându-i şi pe viitor la astfel de lucrări care sunt în folosul Bisericii noastre Orto-doxe, făcându-ne să îi cunoaştem mai bine pe Sfinţi şi să îi cinstim aşa cum se cuvine, ca buni creştini. Preotul paroh a mulţumit deasemenea doamnei director a Şcolii din Pesac, Lidia Onica prezentă la Biserică, pentru dragostea şi ataşamentul arătat faţă de Biserica noastră, colaborând îndeaproape cu părintele paroh la toate lucrările Bisericii, atât pe plan cultural dar şi din punct de vederea social-filantropic.

A mulţumit şi colectivului de cadre didactice al Şcolii noastre care la chemarea părintelui cât şi a doamnei preotese Adriana Vucu, cadru didactic al

Şcolii, au raspuns pozitiv şi au sprijinit orice lucrare a Bisericii. La sfârşit în timp ce părintele Mihai P. Vucu a miruit pe credincioşi, împărţindu-le anafora, tinerii studenţi teologi au interpretat cântări religioase. De asemeni preotul paroh a împărţit credincioşilor ulţimul număr apărut al revistei Arhiepiscopiei Timişoarei: ,,Învierea”. Credincioşii au participat la acest eveniment, apreciind ca binevenite acestea şi dorind organizarea lor şi pe viitor.

Pr.paroh Mihai Petru Vucu

5

nul 2013, an omagial dedicat Sf.

Împăraţi Con-stantin şi Elena de către Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel şi Sf. Sinod al Bisericii Ortodo-xe Române re-prezintă pentru noi un moment însemnat în care încercăm să arătăm o parte tulbure,dar şi lu-minoasă prin care a trecut Bi-serica primară, odată cu oma-gierea Sf. Împărat Constan-tin cel Mare, cel ce precum Sf. Apostol Pavel chemare nu de la oameni luând, împreună cu maica sa, Sf. Îm-părăteasă Elena. Lumea în care a domnit Sf. Constantin cel Mare (306-337), în timpul celui de-al treilea secol «era plină de zei» în sensul că religia pătrunsese în fiecare aspect al vieţii sociale şi politice, şi că viaţa religioasă în Imperiul Roman cuprindea o extraordinară diversitate de zeităţi . Această diversificare se vedea prezentă în orice parte a Imperiului Roman şi, spre sfârşitul secolului al III-lea, cetatea Romei era aceea care oferea cea mai mare diversitate de culturi si credinţe.

A

Evoluţia vieţii creştinilor şi păgânilor în Imperiul Roman punea zilnic faţă în faţă specificul trăirii fiecăreia din aceste categorii de oameni. Acest specific făcea să apară men-talităţi şi orientări diferite. Creştinii aveau în Sf. Evanghelii şi în epistolele pauline, mai ales în Epistola către Romani, învăţătura de a se supu-ne autorităţilor şi rânduielilor statului Roman. Dar viaţa creştină îşi făurea drumul ei, care se depărta încet, încet de acela al societăţii păgâ-ne şi al statului Roman, care ocrotea şi promova această societate.

Ajuns pe tronul Romei în urma unei minuni, când înaintea luptei de la Pons Milvius împotriva păgânului Maxenţius pe cer I s-a aratat Sf.cruce, si cuvintele: ,,Întru aceasta vei învinge”,

împăratul Con-stantin a înțe-les că a câş-tigat bătălia datorită puter-ii şi ajutorului lui Dumnezeu. De aceea a şti-ut cum să-I mulţumească toată viaţa sa dând libertate deplină creşti-nilor. În ianua-rie 313, împă-ratul Constan-tin cel Mare a dat Edictul de la Milano prin care creştinis-mul a devenit "religio licita", adică religie liberă, la fel ca celelalte religii din imperiu. Mai mult, convins de valoarea religi-oasă şi morală a credinţei

creştine, a recomandat-o tuturor promovându-i pe creştini în funcţii publice şi de stat.

Sfântul Constantin a venit pentru creştinii crunt prigoniţi vreme de două secole ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Dato-rită împăratului Constantin şi a mamei sale Elena, creştinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită "Epoca de aur", în care oameni sfinţi şi minţi luminate, cum ar fi Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul, au expus în operele lor dreapta învăţătură şi spiritul creştin auten-tic. Pe lângă aceste măsuri, Sfântul Constantin a dat o serie de legi prin care a venit în ajutorul creştinilor. În anul 312 a generalizat duminica drept zi de odihnă în întregul imperiu, în anul 317 a bătut monedă cu monograma creştină, a interzis pedeapsa crucificării si arderea cu fierul roşu cît şi practicarea jertfelor sângeroase, a oferit creştinilor edificii imperiale şi temple păgâne, transformându-le în Biserici. Pe ţărmul Bosforului a întemeiat marele centru creştin ră-săritean, oraşul Constantinopol,care va deveni capitala Imperiului Roman de Rasarit sau Bizantin. A fost un apărător al dreptei credinţe, convocând în anul 325 sinodul I ecumenic de la Niceea, unde a fost condamnat Arie şi erezia lui.

6

_____________________Sfntii ortodoxiei_____________________

Libertat și credințăLibertat și credință

Mama sa, Împărăteasa Elena, născută în ţinuturile Traciei, a fost creştină, îndepărtată din acest motiv şi renegată de cezarul Con-stanţiu Chlor, soţul său, va reveni pe tron odată cu fiul său împăratul Constantin. Ea a fost o iubitoare şi apărătoare a creştinilor. Având o evlavie deosebită ea a plecat la Ierusalim pentru a căuta Sf.Cruce a Mântuitorului, pe care după două călătorii şi îndelungi căutări, a găsit-o înăl-ţând-o şi aşezând-o la loc de cinste în Biserică. A zidit o mulţime de Biserici la Locurile Sfinte în oraşele, Ierusalim, Betleem, sau Nazaret şi Capernaum. Cu multă credinţă împăratul Con-stantin la găsirea crucii şi a cuielor Mântuitorului, şi-a aşezat în coroana împărătea-scă unul din piroane, spunând că este mai de preţ decât orice piatră scumpă din lume. Sfântul Constantin cel Mare a fost botezat creştin, pe

patul de moarte, de episcopul Eusebiu de Nico-midia biograful şi apropiatul său. A murit la scurt timp în Nicomidia şi a fost înmormântat în Con-stantinopol, în biserica Sfinţii Apostoli ctitorită de el. Biserica noastră îi cinsteşte pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena numindu-i: ,,întoc-mai cu Apostolii” -sărbătorindu-i în fiecare an la 21 mai.

Patricia Iobb - Cls.a -VIII-aŞcoala Gimnazială ,,Maria Brindea”, Pesac

Notă: icoana pe sticlă de la pagina a 6-a a fost pictată de Simina Ardelean, elevă a școlii “ Maria Brindea” din Pesac.

Redacția revistiRedacția revisti

urează tuturor purtătrilor numelor Sfnților Împărațiurează tuturor purtătrilor numelor Sfnților Împărați Constantn și Elena un călduror: La mulți Ani!Constantn și Elena un călduror: La mulți Ani!Urmațile exemplul de credință și jertfelnicieUrmațile exemplul de credință și jertfelnicie!!

Candela Pesacului Candela Pesacului

“ÎNTRU ACEST SEMN VEI ÎNVINGE!”“ÎNTRU ACEST SEMN VEI ÎNVINGE!”

D-ra.Prof.Lidia Onica-dir.Șc.Gim.“Maria Brindea” Pesac

D-na.Prt.Inst. Adriana Vucu Consilier Gheorghe Șerban

Consilier Dorin Brad D-na.Inst. Margareta Cuzman

D-na.Prof.Anica Ciutu D-l.Înv.Maricel Ciutu

D-na.Prof.Lăcrămioara Rădulescu D-na.Prof.Raluca Deac

Redactor Șef : Sorin Gabriel Băzăvan

Președinte de onoare - Primar Cornel Toma Președinte - Pr. Mihai Petru Vucu

COLECTIVUL DE REDACȚIE:

Ptr.sugestii, colaborări și articole ne puteți contacta la adresa:

mihaivucu@yahoo.com

Această revistă este editată de Parohia Ortodoxă Română Pesac

Apare trimestrial și se distribuie gratuit.

ISSN.2068-9179