factori care influenteaza violenta scolara

8/2/2019 Factori Care Influenteaza Violenta Scolara

http://slidepdf.com/reader/full/factori-care-influenteaza-violenta-scolara 1/4

„Violenţa este imorală pentru că ea prieşte mai degrabă urii decât dragostei. Ea distruge

comunitatea şi face fraternitatea imposibilă. Vechea lege ochi pentru ochi îi lasă pe toţi orbi”!

(Martin Luther King Jr.)„NON-VIOLENŢA ESTE ARMA CELOR PUTERNICI ” (Mahatma Gandhi)

Contextul în care pastorul american Martin Luther King şi Mahatma Gandhi au spus aceste

cuvinte era foarte diferit - unul lupta pentru drepturile cetăţenilor de culoare, iar celălalt pentrueliberarea Indiei de sub stăpânire britanică. Nu ştiu dacă este o întâmplare alăturarea celor douăcitate, dar afirmaţia Ochi pentru ochi şi lumea va deveni oarbă aparţine lui Gadhi şi se regăseşteîn discursul lui Luther King pentru că acesta era un admirator al părintelui independenţei Indiei.Unde vreau să ajung... Gandhi a spus şi că nivelul nonviolenţei cere curaj incredibil pe care nutoţi îl posedă şi a sugerat că nu trebuie să se folosească nonviolenţa că o scuză pentru laşitate."Cred că acolo unde singura alegere este între brutalitate şi violenţă, eu aş sugera violenţa". Acest

punct de vedere nu este valid pentru sistemul educaţional.

Principii de prevenire a violenţei şcolare şi de asistare a victimelor violenţei şcolare

Principiile care trebuie să stea la baza acţiunilor de prevenire/ameliorare şi de asistare avictimelor violenţei şcolare sunt următoarele: violenţa şi victimizarea pot fi prevenite; ele nu sunt incontrolabile şi nici inevitabile; este posibil să se creeze şi să se menţină condiţiile în care violenţa şi victimizarea să nu fie învăţate cuprioritate;

intervenţie timpurie: prevenirea acestor fenomene corelate trebuie să înceapă odată cu educaţiatimpurie;

construirea unui climat empatic: se cere asistarea elevilor în a-şi dezvolta empatia ca abilitatesemnificativă în promovarea respectului pentru celălalt, pentru diversitate; stimularea unui comportament prosocial având la bază antrenamentul empatic;

dezvoltarea abilităţii empatice sau încurajarea elevilor de a se pune în locul altei persoane are

rezultate promiţătoare în reducerea victimizării; conştientizarea şi aprecierea diferenţelor: tinerii pot fi asistaţi în înţelegerea dinamicilor deobţinere a respectului pentru un şir de diferenţe; este o provocare a oricărui program de a ajuta elevii să-şi afirme individualitatea şiidentitatea de grup odată cu respectarea şi aprecierea altora;

învăţarea prin cooperare: aceste tehnici ajută copiii să lucreze împreună, îi învaţă că fiecareare aptitudini într-o arie sau alta.

I. Factori de natură familială care influenţează violenţa şcolară

Cei mai importanţi factori de natură familială generatori ai violenţei elevului sunt:

-climatul socio-afectiv din familie (relaţiile dintre părinţi, atitudinea părinţilor faţă de copil

versus atitudinea copilului faţă de familie);

- tipul familiei (organizată/dezorganizată prin divorţ, despărţire sau deces /reorganizată);

- condiţiile economice ale familiei; - dimensiunea familiei;

- nivelul de educaţie al părinţilor.

Cauze ale violenţei:



- provenienţ a din familii violente, copii agresa ţ i, preluarea de modele din familie;

- familii dezorganizate;

- interes redus faţă de educaţia copiilor; - lipsă de autoritate, stil prea relaxat;

- disponibilitate redusă (de timp), lipsa de comunicare;

-

nivel redus de educaţie, sărăcie.

Violenţa în şcoală nu poate fi explicată, prevenită, ameliorată sau combătută fără a examinaşi mediul familial, acesta având un rol evident în dezvoltarea copilului şi a mecanismelor deautocontrol a impulsurilor violente. Atitudinile şi comportamentul părinţilor, sistemul de valori şirelaţii din familie reprezintă un model pentru copii. Dacă nevoile copiilor în ceea ce priveşte acestmodel, precum şi nevoia de afecţiune şi comunicare interpersonală nu sunt îndeplinite se creează uncâmp favorabil manifestării comportamentelor violente, situaţiilor de conflict, dezamăgire, frustrare.

Uneori nu este vorba doar de „ceea ce lipseşte” în familie (comunicare, înţelegere,afecţiune, prezenţa ambilor părinţi), ci şi de manifestarea altor factori precum o educaţie agresivă,aleatorie, extrem sau insuficient de exigentă, lipsa de control - dat fiind că ambii părinţi muncesc -

sau exercitarea rolului educativ numai de către unul dintre părinţi; alte probleme precum sărăcia şi privaţiunile, comportamentele indezirabile ale unor părinţi (abuzul de alcool, violenţa domesticăş.a.), expunerea copiilor la un mediu şi cultură a violenţei conduc la diminuarea capacităţii deautocontrol a acestora şi la exacerbarea problemei violenţei. În astfel de condiţii, şcolii şi actorilor săi le revine, de multe ori, un rol dificil, succesul eforturilor lor fiind dependent de existenţa resur -selor necesare (umane, materiale, de timp), de nivelul dezvoltării capacităţii instituţionale şi acompetenţelor în domeniu.

II. Este mediul şcolar context generator de violenţă?

Fără a minimaliza factorii de mediu familial sau social, considerăm că uneori şi

mediul şcolar poate furniza surse pentru dezvoltarea comportamentelor violente ale

elevilor. Sursele de violenţă ar putea proveni din situaţii ca:

- neadaptarea şcolii la nevoile şi specificul noilor generaţii;

- perpetuarea relaţiilor de dependenţă şi subordonare a elevilor faţă de profesori;

- preponderenţa comunicării profesor-elev şi oportunităţile limitate ale elevilor de a

comunica între ei în procesul de învăţare;

- atitudini de ignorare sau dispreţ ale profesorilor faţă de elevi, care conduc la

diminuarea încrederii în sine a elevilor;

-

evaluare neobiectivă, etichetarea, inducerea sindromului eşecului şcolar; - abuzul de măsuri disciplinare, sancţiuni inegale sau pedepse.

Adesea, se fac referiri la conflictul dintre cele două tipuri de cultură, valori şi

practici uzitate în mediul şcolar - cultura elevilor versus cultura profesorilor- şi la

decalajul dintre aşteptările elevilor şi practica şcolară curentă. Elevii aşteaptă o relaţie

bazată pe negociere, independenţă, pragmatism, iniţiativă şi empatie în raport cu

profesorii lor, în timp ce cadrele didactice îşi doresc o relaţie de dependenţă, control,

autoritate şi conformism.



Majoritatea cadrelor didactice tratează violenţa şcolară ca fiind determinată fie

de factori individuali – „este un elev-problemă”-, fie de familia elevului - „are probleme

acasă!”-, sau de societate, în general – „şcoala reproduce violenţa societală”.

Cauzele comportamentului violent din mediul şcolar. Factori favorizanţi

- programa încărcată induce elevilor stres şi oboseală;

- orarul este dezavantajos;

- se lucrează cu prea mulţi elevi în clasă;

-este dificil să foloseşti aceleaşi metode la elevi diferiţi (unii fiind dificili);

- infrastructura şcolară deficitară;

- lipsa activităţilor extraşcolare;

- lipsa consilierilor şcolari;

- comunicarea elev-profesor este defectuoasă;

- evaluarea elevilor este subiectivă;

-elevii-problemă au o influenţă negativă;

- profesorii nu au o pregătire psiho-pedagogică adecvată;

- în şcoală este preponderent climatul de competiţie;

- diferenţe de statut socio-economic (elevi-elevi, profesori-elevi);

- măsuri de protecţie precare;

- regulament şcolar lax (lipsa elementelor de identificare a elevilor);

-prezenţa periculoasă a elevilor-problemă;

- diminuarea autorităţii profesorilor;

- lipsa de interes a profesorilor faţă de elevi;

- predarea neatractivă;



- climatul competitiv;

- violenţa verbală a profesorilor (rareori cea fizică);

- sancţiuni nejustificate.

factori care influenteaza violenta scolara

Documents