fabula_1

7
PROIECT DE LECŢIE Şcoala: Şcoala Gimn Disciplina: Limba şi literatura română Clasa: a VI-a Data: Prof: Subiectul lecţiei: Opera epică în versuri. Fabula. Text suport: Bivolul şi coţofana de G.Topârceanu Tipul lecţiei: transmitere de noi cunoştinţe DEMERSUL DIDACTIC 1. MOTIVAŢIA: este o lecţie valoroasă din perspectiva metodelor activ – participative, în sprijinul dezvoltării interesului pentru lectură şi a gustului estetic; lecţia se sprijină pe priceperile şi deprinderile deja formate în decodarea mesajului artistic şi urmăreşte, în principal, perfecţionarea continuă a capacităţii de comunicare prin valorificarea noţiunilor însuşite şi de investigare a unui text literar. 2. OBIECTIVUL CADRU: cultivarea receptivităţii literar – artistice a elevilor, cu referire specială asupra universului operei epice în versuri. 3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1.1 să se realizeze înlănţuirea corectă a ideilor într-un mesaj oral; 1.2 să se sesizeze sensul unităţilor lexicale noi în funcţie de context; 3.1 să facă dovada lecturii textului literar, demonstrând înţelegerea lui; 3.2 să deosebească elementele de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit; 4.2 să utilizeze un lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului. 4. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: O1 – să definească fabula şi să recunoască trăsăturile specifice acestei specii; O2 – să identifice părţile componente ale fabulei: întâmplarea narată, respectiv, morala;

Upload: anca77anca

Post on 15-Nov-2015

218 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

fabula_1

TRANSCRIPT

PROIECT DE LECIE

coala: coala GimnDisciplina: Limba i literatura romnClasa: a VI-aData: Prof: Subiectul leciei: Opera epic n versuri. Fabula.Text suport: Bivolul i coofana de G.ToprceanuTipul leciei: transmitere de noi cunotine

DEMERSUL DIDACTIC

1. MOTIVAIA: este o lecie valoroas din perspectiva metodelor activ participative, n sprijinul dezvoltrii interesului pentru lectur i a gustului estetic; lecia se sprijin pe priceperile i deprinderile deja formate n decodarea mesajului artistic i urmrete, n principal, perfecionarea continu a capacitii de comunicare prin valorificarea noiunilor nsuite i de investigare a unui text literar.2. OBIECTIVUL CADRU: cultivarea receptivitii literar artistice a elevilor, cu referire special asupra universului operei epice n versuri.3. OBIECTIVE DE REFERIN: 1.1 s se realizeze nlnuirea corect a ideilor ntr-un mesaj oral;1.2 s se sesizeze sensul unitilor lexicale noi n funcie de context;3.1 s fac dovada lecturii textului literar, demonstrnd nelegerea lui; 3.2 s deosebeasc elementele de ansamblu de cele de detaliu n cadrul textului citit;4.2 s utilizeze un lexic diversificat, recurgnd la categoriile semantice studiate i la mijloacele de mbogire a vocabularului.4. OBIECTIVE OPERAIONALE:O1 s defineasc fabula i s recunoasc trsturile specifice acestei specii;O2 s identifice prile componente ale fabulei: ntmplarea narat, respectiv, morala;O3 s recunoasc personajele i s realizeze o scurt caracterizare a lor;O4 s evidenieze modurile de expunere folosite de autor;O5 s recunoasc procedeele artistice specifice fabulei: alegoria, personificarea, antiteza;O6 s neleag morala fabulei i s o explice:5. CONINUTURI UTILIZATE: Definiie, caracteristici, sentimente, coninut de idei, tipuri umane, realizare artistic.6. CONDIII PREALABILE:- clas la nivel bun;- elevii posed capacitatea de a aborda un text litarar;- elevii vor lucra pe grupe compacte i vor expune rezultatele produselor lor.7. EVALUAREA: - elevii completeaz fiele de munc independent, cadranul i ciorchinele.8. RESURSELE I MANAGEMENTUL TIMPULUIA. Resurse materiale: Limba i literatura romn manual clasa a VI-a, G.Toprceanu, Poezii; Gh.Ghi, C.Fierescu, Dicionar de terminologie poetic, Editura I.Creang, Bucureti, 1973; fie de lucru.B. Resurse de timp: - timpul de desfurare: 100 minute9. METODE I PROCEDEE: conversaia, spargerea gheii (gndirea critic), brainstorming ul, ciorchinele, reflecia, gndirea activ, activitatea pe grupe, metoda cadranelor (gndirea critic), munca independent, metoda calendar (povestirea n lan).

SCENARIU DIDACTIC

Cadrul de nvareTimp de lucruActivitatea profesoruluiActivitatea elevuluiMetode i procedee

1. Evocarea51. Moment organizatoric- organizarea clasei i asigurarea climatului necesar bunei desfurri a leciei;2. Captarea ateniei:n debutul orei noastre, vom pleca de la rezolvarea unui rebus. n final, pe axa AB, vei obine un cuvnt care ne va conduce la titlul activitii noastre de astzi.Rspundei la urmtoarele ntrebri:1. Regionalism ardelenesc pentru frumos.2. Paronimul cuvntului anuar.3. Sinonim pentru viteaz.4. Omograful cuvntului mbrele. 5. Prepoziie simpl, omonimul lui la not muzical.6. Antonimul cuvntului rsrit.Elevii se pregtesc pentru lecie

Elevii rspund ntrebrilor puse, rezolv rebusul, obinnd pe axa AB noiunea de FABULA

FAIN

ANUAL

BRAV

UMBRLE

LA

APUS

B

Conversaie

Spargerea gheii (gndirea activ)

2. Realizarea sensului2

1

3Anunarea subiectului leciei i a obiectivelor:Pe axa AB, n urma rezolvrii exerciiului ai obinut cuvntul fabul. Drept urmare, astzi vom trece la aprofundarea studiului operei epice n versuri, fabula, avnd ca text suport creaia Bivolul i coofana de George Toprceanu.Anun obiectivele operaionale ale leciei (1, 2, 3, 4, 5, 6).

Se solicit elevilor -i aminteasc ce creaii literare au studiat din creaia lui George Toprceanu n anii trecui.

Li se comunic elevilor c, alturi de I.Pillat, G.Toprceanu aparine Argeului (1886 1937) i c este cunoscut mai ales ca poet prin volumele: Parodii originale, Balade vesele i triste sau Migdale amare. A scris ns i proz, a realizat traduceri, a editat i a colaborat la numeroase publicaii. (vezi Anexa 1).Un loc aparte n creaia sa poetic l ocup fabulele scrise ntre 1930 1936 sub titlurile: Fabule pentru copii i Fabule mici pentru oameni mari, care n-au vzut lumina tiparului, dar care evideniaz nclinaia spre umor i ironie a autorului.

Ce este fabula?- termenul de fabul vine din latin i nseamn povestire. S-a pstrat i astzi sensul cuvntului a fabula = a spune poveti, lucruri neadevrate.- sunt creaii epice de mic ntindere cu caracter satiric i moralizator n care ntmplrile narate sunt puse pe seama animalelor, a psrilor, a unor obiecte, care apar personificate. Povestirea alegoric se ncheie cu o concluzie numit moral i transmite unele nvminte;

Elevii scriu titlul leciei n caiete

Elevii rspund: Balada unui greier mic , Rapsodii de toamn

Elevii recepteaz i-i noteaz n caiete ideile scrise pe tabl.

Noteaz n caiete originea, sensul cuvntului fabul.

Explicaia

Explicaia

Cadrul de nvareTimp de lucruActivitatea profesoruluiActivitatea elevuluiMetode i procedee

2

2

4- fabula satirizeaz defecte omeneti pe care dorete s le ndrepte.

Profesorul realizeaz lectura expresiv a fabulei Bivolul i coofana.

Se solicit elevilor s realizeze lectura fabulei n gnd.

Se realizeaz exerciii de lectur: citesc 2-3 elevi, respectnd intonaia i punctuaia textului.Li se solicit elevilor s evidenieze cuvintele necunoscute: malac. Bivolul i coofana se ncadreaz n volumul Fabule pentru copii.

1. n ce gen literar ncadrai fabula Bivolul i coofana? Argumentai.

2. Care este aspectul general de via prezentat de autor?

3. Explicai semnificaia titlului fabulei.

4. Fabula clasic este alctuit din dou pri:- cea narativ, care cuprinde povestirea propriu-zis relatat n stil alegoric;Povestii ntmplarea narat de autor.

5. Fabula are morala sau nvtura ce se desprinde din relatarea ntmplrii.Recitii textul i desprindei morala ntmplrii.

6. Ca orice oper epic, subiectul fabulei se constituie n momente ale subiectului.Stabilii momentele subiectului prin noua metod de nvare prin cooperare. Gndii /

Elevii recepioneaz

Realizeaz lectura n gnd.

Citesc textul, realiznd o lectur expresiv, cu respectarea intonaiei i a punctuaiei.Elevii i noteaz n caiete sensul cuvntului malac = bivol.

Aparine genului epic, deoarece: - autorul i exprim gndurile i sentimentele n mod indirect prin intermediul aciunii i personajelor;- ntmplrile sunt povestite de narator, respectndu-se ordinea fireasc a momentelor subiectului.

- G. Toprceanu satirizeaz n aceast fabul tendina unor oameni de a profita de prostia i slbiciunea semenilor, pe cei care, plasai pe o treapt ierarhic superioar nu-i accept dect pe cei care le sunt de folos.

- este alctuit din dou substantive comune articulate, folosite cu sens alegoric: bivolul simbol al omului puternic i brutal; coofana simbol al parazitului util.

Elevii povestesc coninutul fabulei, folosind regula catenei (povestirea n lan), prin trecerea de la unul la altul, la ntmplare, a obiectului simbol (grupul statuar cu bivol).

- morala nu este distinct ca n majoritatea fabulelor, ci implicit, adic i revine cititorului sarcina de a deduce din text: cei mari i puternici i tachineaz pe cei inferiori lor atta vreme ct pot profita de pe urma acestora, dar nu-i accept atunci cnd acetia, la rndul lor, vor s profite.

Fiecare elev lucreaz individual. Gsesc un partener cu care d form final ideilor.

1. Expoziiunea: prezentarea celor trei personaje.2. Intriga: trecnd din ntmplare pe lng bivol, celul vede

Lectura expresiv.

Exerciiul de lectur

Metoda catenei (povestirea n lan)

Gndii / Apreciai / Comunicai

Cadrul de nvareTimp de lucruActivitatea profesoruluiActivitatea elevuluiMetode i procedee

Lucrai n perechi / Comunicai.Grupa I. Stabilii expoziiunea i intriga aciunii.Grupa II. Stabilii desfurarea naraiunii, punctul culminant i deznodmntul aciunii.

7. Care sunt personajele fabulei? Artai caracteristicile umane pe care vi le sugereaz ele.coofana plimbndu-se pe spinarea acestuia.3. Desfurarea aciunii: naiv celul sare pe spinarea bivolului; bivolul se supr i l rstoarn n trifoi.4. Punctul culminant: bivolul l apostrofeaz ntr-un limbaj dur.5. Deznodmntul: celul nu i-ar aduce nici un avantaj i ar strni uimirea i nemulumirea ntregului neam de bovine.

Cele trei personaje reprezint tipuri umane:- bivolul omul puternic, ocup un loc de seam n societate;- coofana individul lipsit de importan i umil;- celul omul simplu, naiv i ncreztor n ceea ce vede.

Gndii / Apreciai/ Comunicai

3. reflecia58. Pentru a testa capacitatea voastr de a sesiza esenialul, alctuii un cvintet (cinquins poezie n cinci versuri), n care s surprindei trsturile personajelor i modul lor de comportare.Elevii lucreaz cvinteteleRspuns posibil:a) Bivolulmare, negru, fioros;ofensat de ndrzneala celului;agresiv l arunc ca pe-o zdrean; Intolerant b) Celulnaiv i nevoia;lipsindu-i simul realitii;dorete s profite de pe urma bivolului; Credul.