IlUi O

- L-.

v\.

f h ttp ://ww w. dn tcj. ro /adevaru T [A N U L X I V N R . 3 5 1 7

IS S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

MIERCURI,8 IUNIE 2002

16 PAGINI 4.000 LEI

Aberantul proiect de Cod al munciiILIE CALIAN

P j uterea pare a trece printr-o derută pe. care i-o dă tocmai... puterea.- P e de o parte - decla ra ţii

contradictorii dinspre Cotroceni şi Palatul Victoriei. Pe de altă parte - declaraţii contradictorii provenite chiar din Palatul V ictoria ,,de la primul ministru, şi unii . miniştri. In fine, declaraţii contradictorii în tre un ii capi ai partidu lu i şi unii parlamentari. Tpate astea - în condiţiile în care nu există o opoziţie coerentă, dar nici partidele parlamentare nu sînt, fiecare în parte, lucide.

Nu o să înşir toate cele pe care le ştie cititorul. Nu o să insist asupra scumpirilor cumplite la energia termică, gaze, energia electrică, benzină şi motorină. Nu o să vorbesc despre TVA şi taxa de drumuri, nici despre alte taxe ori desfiinţarea unor facilităţi. Mă gîndesc la faptul că, în timp ce toată lumea se plînge de* fiscalitatea excesivă, care descurajează investitorul cinstit şi încurajează munca la negru, G uv ern u l prom ite, că de fâ anul, fiscalitatea se va relaxa - ba chiar că unele preţuri, precum cel al energiei termice, vor scădea. Eu unul nu prea am încredere . în astfel de pfomisiuni, pentru că, de fiecare dată , apare cîte ceva, cîte o constringere, ba de la FMI, ba de la Banca Mondială, ba de la Uniunea Europeană.

In ceea ce priveşte libertatea Guvernului de a face ordine în propria ogradă - să nu mai vorbim. în orice caz, ceea ce se poate constata este că puzderia de ordonanţe de urgenţă şi hotârîri de guvern a ajuns să spulbere îiţcrederea în capacitatea PSD de a co n cep e o leg isla ţie coeren tă şi favorabilă mediului de afaceri. Ultimul răcnet în materie îl reprezintă proiectul noului Cod al muncii. Este o “emanaţie” a sp iritu lu i com unist. M arx nu l-ar accepta. Marx ştia ce înseamnă circulaţia baniîor. O să vă spun un singur lucru despre acest Cod al m uncii, pe care sindicatele salariaţilor din întreprinderii^ de stat falimentare s-au grăbit să-l aprobe.

A cest C od al m uncii p re tinde angajatorilor sa constituie, într-un cont,

continuare în pagina a 16-a

încă 900 dispoziţia

Ieri, la sed iu l A genţiei de Dezvoltare Regională Nord - Vest a avut loc prezentarea programului „Coeziune Economică şi Socială PHARE 2000" - com ponenta „Schema de Consultanţă şi Instruire pentru IMM-uri”.

Suma alocată proiectelor viabile, depuse de posibilii beneficiari, este de 900.000 de 'euro. Obiectivul program ului este o fe rirea de consultanţă şi instruire pentru IMM- uri în- u rm ătoare le dom enii: marketingul şi accesul la noi pieţe, certificarea în cadrul standardelor tehnice şi de calitate, accesul la ' inform area e lec tro n ică si

d s m u d e e u r o p i i s i l s i

IMM-urilor transilvane

p n t î

fcHîFffiîfa111i111 f]

:sr

comunicaţii. Solicitanţii creditelor n e ram b u rsab ile trebu ie să fie organizaţii profit sau non-profit, c a lif ic a te să o fe re se rv ic ii de consultanţă şi instruire. Acestea trebuie să prezinte o listă de clienţi - IMM-uri, aceştia din urmă fiind beneficiarii serviciilor proiectului.

Finanţarea nerambursabilă poate fi cuprinsă între 10 mii şi 200 de mii de euro, pentru fiecare proiect aprobat.. Suma nu poate depăşi 60 % din costurile eligibile totale, restul de 40 % trebuind să fie suportat de IMM-urile clienţi ai organizaţiei care solicită creditul. Depunerea cererilor de finanţare nerambursabilă se poate

face pînă la data de 8 iulie 2002, la sediul ADRNV. .

Totodată menţionăm faptul că Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, îm preună cu D elegaţia C om isiei, Europene, au convenit modificarea celui de-al doilea term en lim ită pentru depunerea proiectelor pe com ponen ta „D ezv o lta rea R esurse lo r Umane în contex tu l re s tru c tu ră r ii in d u s tr ia le ” a Programului PHARE 2000. Noul termen limită este 12 iulie 2002. Sum a to tală d isponib ilă pen tru proiectele din Regiunea Nord-Vest este de 2,65 milioane de euro.

Beniamin PASCU

P reşed in te le Ion l l ie s c u consideră că nu se p u n e problema organizării de alegeri anticipate în anul 2003 şi că specu la ţiile care se fac pe această tem ă sîn t “ cu to tu l artificiale”.

“Eu cred că nu este nevoie de aşa ceva. Cui îi arde acum să se gîndească la aşa ceva?”, a afirmat şeful statului. EI a adăugat că Executivul trebuie să-şi continue activitatea sa.

“ P rim u l-m in is tru a fo s t obligat să dea răspuns la... Orice se poate întîmpla în viaţă, dar de ce să ne apucăm acum să scormonim şi să inventăm nişte lucruri care nu au nici un temei”, a mai spus preşedintele lliescu.

r

A

r i / V 7 /

i (r'A VJ# »/ J' Cyî-N' >►,r • A â& v V '

...a*

u . - î Z

, 1," £

Filme interesante incă din primele zile!

Filme în premieră absolută - Occident, Lovely Rita, Victime şi crime, Luni, împreună... - două conferinţe de presă - Occident şi Soarele apune la stînga, party-uri şi un interes al publicului jalonează primele zile de festival.

Astăzi pot fi vizionate, printre altele; Transfer mortal, Cina cea de taină, Inerţia, 8 femei, După-

'j amiaza unui torţionar, Avalon, t Mischka.

Amănunte In pagina a 5-a

Unda de poluare semnalată pe rîul fîrieş a ajuns în judeţul Cluj

Unda de' poluare semnalată pe rîul Arieş în judeţul Alba a ajuns, ieri, în Cluj, fiind ţinută în continuare sub observaţie de specialiştii sistemului do gospodărire a apelor Turda. -

Conform primelor măsurători, concentraţia de fier a depăşit, la evacuare, dc 15 ori limita maximă admisă, dar, pentru că s-a trecut repede la neutralizare, în apele Arieşului concentraţia a fost de trei ori mai mică.

Poluarea accidentală a fost cauzată do ploile abundente semnalate în ultimele zile în zona iazului de decantare din Valea Seşii, care a dus la prăbuşirea unui amplasament de steril. Pe riu s-a format o undă de poluare de 12 kilometri.

Specialiştii spun că fenomenul nu a avut urmări grave deoarece în Arieş nu mal există viaţă din cauza poluărilor anterioare.

. ...

La şedinţa consilierilor, primarul vrea să le trimită ţiganii din Pata Rîtp 1*3.0 0 Îl® L '?J Ir cŞjŞfiliâfîfî i i

. , ...După ce a declarat că îi v ad a în

judecată pe cei 13 consilieri locali care au convocat, pentru m îin e .o şedinţă a CL Cluj-Napoca la sediul Prefecturii Cluj (pentru uzurpare de' calitate oficială, pentru că Funar consideră co nsiliu l d izo lvat),

primarul a anunţat, ieri, că nu este exclus ca la reuniunea consilierilor să participe şi “cetăţenii” de la Pata Rît, “îm preună cu puradeii lo r” . A ceastă m anevră Funar a m ai folosit-o şi în campania electorală, c înd , - la o reuniune a con tracan d id a tu lu i său Şerban Râdulescu i-a trimis pe cap mai bine ‘de o sută de ţigani.

Primarul, consecvent principiului

“nici o zi fară conferinţe de presă”, a convoca t, ie ri, încă “ o extraordinară”, pentru a se declara împotriva comunicatului prefectului Vasile Soporan, în care se arăta că şed in ţele ordinare convocate de Funar nu aveau obiect de activitate. M ai m ult, prefectul a atacat în instanţa de contencios administrativ unele decizii ale primarului, care “nu şi-a îndeplinit, cu ştiinţă, obligaţia

de a convoca legal CL în şedinţe ordinare, lunar”. Funar, din contră, spune că toate şedinţele ordinare pe care le-a convocat au fost legale.

Ca ultimă găselniţă, prim arul a declarat că Va cere ... expertiza g ra fo lo g ică a se m n ă tu r ilo r prefectului, căci i se pare că în trei

-documente, semnătura prefectului nu seamănă una cu alta.

Titus CRĂCIUN

“Sănătatea şi securitatea lucrătorilor, o ca le că tre aderarea Rom âniei la U niunea E u ro p e a n ă ”

E forturile R om âniei în scopul dezvoltării economice trebuie să fie înso ţite obligatoriu de ap licarea principiilor de prevenire şi protecţie a salariaţilor la locul de muncă, principii instaurate în cadrul Uniunii Europene. In cadrul unor programe de asistenţă tehnică, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale din România,.prin Inspecţia Muncii, deru lează , în parteneriat cu M inisterul Angajării şi Solidarităţii din

Franţa, proiectul de înfrăţire instituţională: R O 9907. - 06

^C on cep erea unui sistem de protecţie p en tru lucrătorii expuşi la agenţi periculoşi la locu l de m u n că” . “în cadrul proiectului menţionat, experţii români şi francezi au elaborat textele normative, p rin care sîn t transm ise d irec tiv e le re feritoare la agenţii periculoşi în mediul

Vasile MOLDOVANcontinuare în pagina'a 16-a

-v- i * ;

A r i / - I........ . . »• < I - ' - ' ’ • : - - . h ,‘- i? ' » t N . . . •

‘ 7 '<f t V t i . A MU- jk

* • " t ir; ^ - »r ;

t*. f i 2

V*

*~î V ’ ' v •

• Calendarul ortodox: Sf. Mc. Dorotei; Sf. Mc. Marcian, Nicandru şi Leonid.• Calendarul greco-catolic: S. Dorotei. ep., m. (t362). încheierea Sărb. de la jumătatea Cinazecimti.

• PREFECTURA. CONSILIUL JUDEŢEAN; ' 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA OHJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: -J r i3 1-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-S0-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 2JLI5-4S• PRIMĂRIA GHERLA: . 24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA:

955 si 43:27-27• POLIŢIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76• POLITIA DEJ: . 21-21-21• POLITIA TURDA: JI-2 I-2 I• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 25-15-3S• POLITIA GHERLA: “ 24-14-14• POMPIERII: • 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70. int. 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI

PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: . 19-85-91• INTERNATIONAL: 97]• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE 921• ORA EXACTĂ: 95S• R.A. TERMOFICARE: 19-87-48• R.A. APA CANAL: 19-14-44• R.A. a Domeniului PubKc: 19-40-55

- • R A T U C '43-09-17• SC.■SAI.PRESrS.A .: 19-55-22 '• SCPRISAL: 19-56-32• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE92S;433424

• JANDARMI: 956• GARA Cluj-Napoca: . 952• AGENŢIA CFR: 43-20-01;

Turda-31-17-62; D ej-21-20-22• ALIANŢA ANTISUICTD: '19-16-17• DIRFCTIA GEN. JUD PENTRU rROTFCTIA

DREPTURILOR COriLU.IT 983. 42-0146• AGENŢIA Fa). DE OCUPARE A PORTEI DE

MUNCA CLUJ 19-54-15• CASA DE PENSII CI UJ. 43-10-10. |9.fiS-62• INSPECTORATUL TERITORIAL DE

MUNCA: 19.84-07, Si:SI7ÂRI MUNCA LA NEGRU: 19.7.3.77

3 1 M A I - G IU N IE

REPUBLICA - 31.05 - 02.06 Poliţia in direct. SUA - premieră (13; 15.30; 18, 20.30): Stăpinul inelelor. Frăţia Inelului. SUA - -numai do la ora 23. cu lanf redus; 03 - 09.06 Festivalul Internaţional de Ulm Transilvania" ARTA- EURIMAGES:31.05 - 03.06 Filantropica. România (12; 14.30-, 17; 19,30); vineri, sîmbătă. duminică - spectacole cu tarif redus do la ora 22; 04-09.06 Festivalul Internaţional de film Transilvania ' VICTORIA - Stăpinul Inelelor, Frăţia Inelului. SUA (S: 15.30; 119; D; 12; 15,30; 19; L, M. Mi, J ora 23 tarif redus) * 03-06.06 Poliţia in direct. SUA. premieră (13; 15; 17; 19; 21) * FAVORIT - Ora de virf 2, SUA (13; 15; 17; 19) .* MARAşTI - Compania monştrilor, SUA (13; 15; 17; 19); luni - închis.

TURDA'. FOX - Zi de instrucţie, SUA (13; 15.15; 17,30; 19,45); vineri, sîmbătă. duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 22

DEJ: ARTA - Recuperatorul, SUA (15; 17; 19); vineri, simbâtâ. duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 21

GHERLA: PACEA - Muşchetarul. SUA ( V, S, D; 15; 17; 19; 21; L, M, Mi: 17; 19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 21. Joi - închis.

T E L E 7 a b c

i: MJ 1W813Astăzi, 18,00: TELE 7

ACTUAL; 18,30: VITRINA;

22,00: TELE 7 ACTUAL

EXIMTURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

v ă o fe r ă :

ORARUL CURSELOR INTERNE luni _

Cluj -» Otopeni 7,00, 16,00 şi 18,50 Otopeni Cluj 7,30,12,15 şi 20,00

marţiCluj Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni Cluj 8,25 şi 20,00

miercuriClujOtopeni 7,00,16,00 şi 18,50 Otopeni Cluj 7,30, 12,15 şi 20,00

joi .Cluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 • Otopeni Cluj 8,25 şi 20,00

vineriCluj Otopeni 7,00, 20,10 şi 21,05 Otopeni -Ş Cluj 11,00,14,30 şi 20,00

sîmbătă Cluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -> Cluj 8,25 şi 20,00

duminică Cluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -> Cluj 8,25 şi 20,00ORARUL CURSELOR EXTERNE Clu] FrankfurtMarţi, joi, simbătă şi duminică 9,40 Frankfurt •> ClujMarţi, joi, sîmbătă şl duminică 11,50 Cluj -> Vienaluni, miercuri - 9,45, vineri -15,10 Viena -> Clujluni, miercuri -11,15, vineri 17,05 Cluj -> Bolognaluni, miercuri -13,30, vineri -15,45 Bologna -> Cluj ' .luni, miercuri -15,25, vineri 17,40.

Rezervări prin telefon şi e-mail sau la sediul firmei:

EXIMTUR, str. A. Şaguna 34-35 § tel/fax: 064-433.569; 193.442 s

e-mail: travel@eximtur.ro

Farmacii cu serviciu permanent: - Farmacia "CYNARA", Calea Floreşti nr.75. tel 42 62 72, orar non-stop, Farmacia "REMEOtUMFARM", b-dul 21 Decembrie nr. 131. tel. 41-29-01, orar non-stop. Farmacia "VISCUM", str. Fîntînele nr. 7, tel. 092/32-80-30. orar non-stop.

Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia "DAPHNE**, str. Plopilor nr.' 5(5, telefon 429 405. orar 8-20. Farmacia ’TNTERPHARM", str. Primăverii nr. 5,, telefon 42-71-95. orar 8-22, Farmacia "CLEMATISFARM". Piaţa Unirii nr. 10. telefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda de noapteFarmacia nr. 6. "SPERANŢA", P-ţa A. lancu nr. 5. telefon 19-64-56. orar 20-8.

■ B ib lio teca Ju d e ţe a n ă “ OCTAVIAN G O G A ” : Sediul C entral (Calea Dorobanţilor f.n., tel. 430.323, fax: 40-64-195.428): luni - vineri: 9,00-20,00; C entrul de Informare Com unitară (str. M. -Kogălniceanu nr. 7, tel. 195.620); luni - vineri: 9,00 - 20,00; Sala de lectură (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 430.434); luni - vineri: 9,00 -20,00, sîmbătă:. 9,00 - 14,00; Filialele: M ănăştur (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), M ediateca (str. Izlazului nr. 18, fel. 165.784), Z orilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409); luni, miercuri, joi:14.00 - 20,00, marţi, vineri: 9,00 - 15,00; C olec ţii specia le (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066int. 177): luni-vineri:9.00 - 16,00.

■ Biblioteca G erm ană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vineri: 10-19, simbătă: 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cultural Germ an ”Herm ann O berth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

Dispensarul ' | Policlinic cu Plată Ş

oferă consultaţii de toate specialităţile, tratamente dc reumatologie, mică chirurgie, ecografie, analize dc laborator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională. Adresa: Ştefan Ludivig Rotit nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130.330 sau 432.557.

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFINTA"• 3 -7 m a i •

M e d i c i n ă g e n e r a l ă . D r . I . B o i l â - 4 , 5 , 7 ( 1 1 - 1 3 ) , 3 ( 1 5 - 1 7 ) , d r . R. C o t â r t â - 5 (10-12}. dr. M . D i a c o n u- 5 ( 1 6 - 1 8 ) . d r . S . L o g a - 7 ( 9 - 1 1 ) , d r . D . O l t e a n - 3 ( 1 4 - 1 6 ) , d r . A . F . O r o s - 6 ( 1 4 - 1 6 ) , d r . A . P ă u n e s c u- 4 ( 1 6 - 1 8 ) , 5 ( 1 5 - 1 7 ) , d r . D . P l a t a n - 3 ( 9 - 1 1 ) , 6 ( 1 6 - 1 8 ) , d r . L R a ş a - 3 ( 1 5 - 1 7 ) , d r . M . S u c i u - 6 ( 1 0 - 1 2 ) . d r . V . T â t a r u - 7 ( 1 0 - 1 2 ) , d r . C . fonea - 4 , 6 ( 9 - 1 1 ) . d r . A . V a r g a - 3 , 7 ( 9 - 1 T ) , d r . C . V l a i c u- 3 ( 1 1 - 1 3 ) ; H o m e o p a t i e . D r . L . B a r b â a l b ă - 5 , 7 ( 1 0 - 1 2 ) ; C a r d i o l o g i e . D r . A . l a n c u - 6 ( 1 0 - 1 2 ) , - d r . I . I v a n c i u c - 4 . 6 ( 1 2 - 1 3 ) , d r . I / P a ţ i u - 5 ( 1 1 , 3 0 - 1 3 ) , d r . T . P o p e s c u ' - 5 ( 9 - 1 1 ) , d r . N . P r i ş c ă - 5 ( 1 6 - 1 8 ) ; I n t e r n e . D r . G . R â d u l e s c u - 4 ( 9 - 1 1 ) ; G i n e c o l o g i e . D r . M . A l a j m i - 3 ( 1 5 - 1 7 ) , d r . D . R o t a r u - 6 ( 1 5 - 1 7 ) ; C h i r u r g i e . D r . D . C h i r i l ă - 6 ( 1 7 - 1 8 ) , d r . C . C o s m a - 5 ( 1 1 - 1 3 ) , d r . P . P i t e a - 6 ( 9 - 1 1 ) , d r . M . S i m u - 7 ( 1 1 - 1 2 ) ; C h i r u r g i e p l a s t i c ă . D r . S . N a s s i r i - 3 ( 1 7 - 1 8 ) ; P e d i a t r i e . D r . M F r i t e a - 5 ( 1 2 - 1 3 ) , d r . R . M i t e a- 4 ( 1 4 - 1 5 ) , d r . L T o m a - 6 ( 1 1 - 1 3 ) ; P s i h i a t r i e . D r . L . G i o d a n - 3 ( 1 5 , 3 0 - 1 7 ) ; E n d o c r i n o l o g i e . D r . E . P o p e s c u - 5 ( 9 - 1 1 ) ; ' P s i h o l o g i e . D r . L . B o i l â - 4 ( 1 4 - 1 6 ) : D e r m a t o l o g i e . D r . O . R o ş e a - 3 ( 1 6 - 1 7 ) , d r . I . S â r b u - 3 ( 1 1 , 3 0 - 1 2 , 3 0 ) , d r . M . T e l e a g ă - 4 ( 9 - 1 1 ) ; O . R . L D r . E . P l ă i a n - 6 ( 9 - 1 1 ) ; N e u r o l o g i e . D r . M . A b r u d a n - 6 ( 1 2 - 1 3 ) ; E c o g r a f i e . D r . E . F a z a k a s - 3 ( 1 2 - 1 3 ) , S . F i l i m o n - 6 ( 1 0 - 1 2 ) , d r . L . N e g r u- 4 ( 1 6 - 1 7 ) . d r . I . U s i n e v i c i u - 7 ( 1 0 - 1 2 ) ; P n e u m o - f t i z i o l o g i e . D r . M . M a n - 4 ( 1 4 - 1 6 ) ; R e u m a t o l o g i e . D r . C . N e d e l c u ţ - 6 ( 1 5 - 1 8 ) ; U r o l o g i e . D r . Z . P o p a - 6 ( 1 2 - 1 3 ) ; H e m a t o l o g i e . D r . C . N i c o r i c i - 3 ( 1 0 - 1 1 ) ; O n c o l o g i e . D r . L . D . C i u l e - 6 ( 1 6 - 1 6 J ; O f t a l m o l o g i e . D r . M . G a v r i ş - C h e r t e s - 3 ( 1 6 - 1 7 ) , d r . I . H o r g e- 4 ( 1 4 - 1 5 ) , d r . M . N a s s i r i - 6 ( 1 5 , 3 0 - 1 7 , 3 0 ) . d r . R . P o p - 3 ( 1 1 - 1 3 ) , d r . E . S a n d o v i d - 4 ( 1 6 - 1 7 ) ; N e u r o - p s i h i a t r i e i n f a n t i l ă . D r . E . V ă l e a n - 3 ( 1 4 - 1 5 ) ; G i n e - o n c o - c o l p o s c o p i e j M . R i s c a - 5 ( 9 - 1 1 ) ; O r t o p e d i e . D r . Z . P o p a - 6 ( 1 2 - 1 3 ) ; L a b o r a t o r . C h . p r . Ş . M o ş o i g o - 3 , 4 , 5 , 6 , 7 ( 9 - 1 1 ) .

I n c a d r u l p o l i d i n i c i i s e f a c t r a t a m e n t e p r e c u m ş i a n a t i z e d e laborator. Laboratorul de analize medicele are p r o f î d e b i o c h i m i e ş i h e m a t o l o g i e . R e c o l t ă r i l e s e f a c d e l u n i p î n ă v i n e r i . î n t r e o r e l e 9 - 1 1 . R e z u l t a t e l e s e e l i b e r e a z ă î n a c e e a ş i z i , d u p ă o r a 1 4 . T r i m i t e r i l e s i n t v a l a b i l e ş i d e l a m e d i c i i d i n a f a r a p o l i c l i n i c i i . P e n t r u c h i r u r g i e p l a s t i c ă ş i r e p a r a t o r i e , r a d i o l o g i e p l a n i f i c a r e a b o i n a v i i o r s e f a c e l a s e d i u l P o l i d i n i c i i p e b a z ă d e b i l e t d e t r i m i t e r e . P l a n i f i c a r e a b o l n a v i l o r s e f a c e i a s e d i u l P o l i d i n i c i i . s t r . M o ţ i l o r n r . 3 9 ş i l a l e i . 4 3 - 0 0 - 0 1 , î n t r e o r e l e 1 6 - 1 7 , . d e l u n i p î n ă v i n e r i . Planificarea b o l n a v / o r l a ecograi ş i E K G s e f a c e n u m a i p e b a z ă d e t r i m i t e r e d e i a m e d i c i i n o ş t r i . D o n a ţ i i l e s e f a c l a s e d i u l P o l i c l i n i c i i , l a s e c r e t a r i a t , ş i î n c o n t u l n r . 2 5 . 1 1 . 0 1 . 0 3 . 0 9 . 3 8 C E C F i l i a l a C l u j - N a p o c a .

( ® te le s p e c ta to r ®Miercuri, 5 iunie

SŞ55RS3» 7,00 Lună .sălbatică i j j î l j jJ w (s/r); 8,00 Zid - em.

muzicală; 13,00 Copiii spun lucruri trăsnite (r); 14,00 Morcoveaţă; 14,30 Camera de gardă (r); 15,30 Lună sălbatică (s); 16,30 M.A.S.H. (s); 17,00 Real TV; 17,30 Camera de rîs; 18,00 Focus; 19,00 Prietene şi rivale (s);20.00 Cronica cîrcotaşilor; 21,00 Linia erotică fco. SUA 1996);23.00 Focus Plus; 23,30 M.A.S.H. (s/r); 0,00 Camera de rîs (div./r); 0,30 Real TV (r); 1,00 Focus - em. de ştiri (r).

7,00 Jurnalul " de dimineaţă; 7,30 Strict

îoM»»u necesar; 8,30 Pasiuni'(s/ r); 9,20'Fotbal Cupa Mondială (d);11.30 Info Mondială (d); 11,50 Fotbal Cupa Mondială (d); tît.OO Jurnalul de prînz; 14,20 Fotbal Cupa Mondială (d); 16,30 Panorama; 17,00 Dor; 17,15 Pasiuni (s); 18,00 Fotbal Cupa Mondială (r); 20,00 Jurnal. Meteo;202,35 Info Mondial; 20,50 Fotbal Finala Cupei României (d); 23,00 Profesioniştii; 0,00 Jurnalul de noapte; 0,15 Clubul Cupei Mondiale.ţ i n £7v 7,00 în mijlocul ' L V II? * furtunii (s/r); 7,50 Tată, am'încurcat-o! (s); 8,15 Desene animate; 9,30 Călătoria lui Allen Strânge (s); 10,00 Ştiri; 10,05 Dimineţile unui bărbat cuminte;11,10 Paradisul de lîngă noi;'11,40 Camera de gardă (r); 12,15 Bărbaţi, la cratiţă! (div.); 13,35 E dreptul tău! (r); 14,00 Desene animate) 15,15 Ştiri; 15,20 Toţi, împreună; 16,05 Insula copiilor;17,05 Călătorind prin ţară; 17,35' Mit şi istorie; -18,00 Călătoria lui Allen Strânge (s/r); 18,30Telejurnal; 19,00 în mijlocul furtunii (s); 20,00 Autopsii ( do, p.l); 21,00 Zona crepusculară (s);21,25 Cinematograful.de artă: Radioul ucigaş; 23,10 Clepsidra cu imagini (r); '23,40 Ştiri; 23,45 Autopsii (do/r). 7,00 Observator.

Ştiri sporlivet 8,00 Cafeaua cu sare; 9,00 Soledad (s/r); 11,00 Te voi iubi mereu (s);13.00 Ştirile amiezii; 13,15 Detectivii Hart (s); 14,00 Din dragoste (r); 16,00 Ispita (s);17.00 Ştiri; 17,20 Soledad (s);19.00 ■Observator.. Sport. Meteo;20.00 Gong show; .22,00 Observator. Sport. Meteo; 22,30 Marius Tucă Show; 23,30 Capcanele adolescenţei (dramă SUA 1991); 1,30 închiderea programului. ■ ~

7,00 Teo (div./r);8-00 ?tirile Pro TV; 9'00 Tînăr şi neliniştit (s/r);

10,15 ProMotor (r); 10,45Bucătăria lui Radu (r); 11,30 Familia Bundy (s/r); 12,00 Profiler (s/r); 13,00 Secolul 20 - în spatele istoriei (do., p.lll); 14,00 între două lumi (f/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Singură împotriva mafiei (dramă SUA 2000); 22,00 Ştirile Pro TV;22.30 Familia Bundy (s); 22,55 ,ro;23.00 Fanaticii (dramă SDUA 1988); 1,00 Ştirile Pro TV; 1,15 Profiler (s); 2,00 Bonanno 11 - (f. biografic SUA/Canada -1999, p.l).

T7 /l/cx\, 7,35 Ştiri (r); 7,50a t> c Videoclipuri; 11,00

Tentaţii (r); 12,00 Documentar DW; 13,00 Videoclipuri; 15,00 Meandre ( f/r); 16,30 Documentar DW; 17,00 Reportaj 7 abc (r);18.00 Germania astăzi (do); 18,30 Telejurnal; 19,00 Destinaţia Germania (do); 19,30 As show (r);20.30 Suta de lei (dramă România 1973); 22,00 Concert simfonic (r);23.00 Documentar DW; 23,30 Sinteza zilei; 23,45 Videoclipuri;1.00 Activ FM 92,7.,

7,45 Căsuţa poveştilor (r); 8,15

Poveştiri adevărate (r); 9,00 Maria Belen (s/r); 10,15 Sînge din sîngele meu (s); 11,15 De 3 x femeie (r); 12,15' Dragoste si putere (s/r); 12,45 Salome (s/r);13,40 Micuţele doamne (s); 15,00 Dreptul la viaţă (s); 15,50 Căsuţa poveştilor (d.a.); 16,00 Fiorella (sj;17.30 Vei fi a mea, Paloma! (s);18.30 Maria Belen (s); 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Taina . din adîncuri (s); 21,00 De 3 x femeie; 22,00 Salome (s); 22,55 Dragoste şi putere (s); 23,25 Poveştiri adevărate (r); 0,00 Fiorella (s/r); 1,30 Dreptul la viaţă (s/r); 2,15 De 3 x femeie (r); 3,15

' Acasă la ... cu R.Sâraru (r).' .» NCN: 9,00 0:9 dimineaţa;

10U0 La porţile dorului (r); 11,00 Formula magică (r); 18,30 Express NCN; 19,00 Oameni şi necazuri; 20,00 Express NCN;20.30 Daniela, prietena ta; 21,45 Express NCN.

18.00-19.3p Chemarea cVweîZ* pămîntului - realizator Nicoleta Ţăranu; 19.30-20.00 4n trafic - realizator Dan Duma;20.00-20.30 Miercuri de la 8 (dedicaţii muzicale).

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

a s tă z i, d e la o ra 1 9 ,00 :

ZBOR DEASUPRA UNUI CUIB DE CUCI

de Dale W asserman

Oferă publicului larg, de luni piuă simbătă, intre orele 10-20:

- fitriess i asistat de instruci: specializat - . ;

- aparatură complexă de body-building şi recuperare -: masaj şi kineioterapie *- aplicaţii de parafină -.(■ -saună:.: 'i ,- hidrotorapis în bazin încălzit l-.aefobiC5 VN:;Ţy y/ ,Ţ. ;- recuperare medicalăTotul sub strictă supraveghere s

control medical.Acces individual său pe bază de

abonament. )Informaţii şi programări: 094-578429; 184176.

CABINET MEDICAL DE M STOMATOLOGIE

Calea M o ţilo r nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela ■ medic primar

Tratam ente stomatologice complexa:

• terapie • protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante) Programări zilnic ta teL: 438.02!

Orar: luni - vineri: 9 -19,

sîmbătă: 10 -13.

E 3 H S 3 S H IZ 2 IF 1CABINET MEDICAL ONCOLOGIC

CL UJ-NAPOCA, str.PROP CfORTEA nr.9 (cartier Grigorescu)

C O N S U L T A Ţ II:

P ro f .d r . L U C IA N LAZĂR-(Ginecologie. Chirurgie, Oncologe

L, Mi: 15-18; Ma, J: 16’Me*Dr. V A LEN TIN POPESCU

(Chirurgie, Oncologie) Ma, J: 14” -16; V: 15-17S: 9-11Dr. D A N -SO R IN POPESCU

(Urologie)L, Mi: 18 -20; Ma,J:18*-2D

V: 16-20 P R O G R A M A R E :

t e l / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4 în timpul o re lo r d e funcţionare

a cabinetului

MEDIPRAX Centru medical

P ro f. D r. H U ŢA N U loan Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 22!

CONSULTAŢII, TRATAMENTE, URGENTE; CHIRURGIE PEDIATRICA; ORTOPEDIE; MALFORMAŢII CONGENITALE; UROLOGIE PEDIATRICA; PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ;DERMATOLOGIE;HOMEOPATIE;BIOENERGIE;ECOGRAFIE.Informaţii, programări la telefon:

(064) 421806; 094-605935■

Linia telefonică de intervenţie în crc si prevenţie a suicidului irvţiatâ ds

uiiORimii. ni: .vivir.m: inimi nustă (a dispoziţia dvs. de /uni pînă între orele 8 - 22. Vă apelurile la numărul 186864. _

92.6™ Miercuri, 5 iunie06:00 - 07:00 Prima oră (Program informativ BBC - 6:00;

q Q Date meteo - 6:20; Informaţii utilitare - 6:30; Informaţii raoio cu|{urale - 6:40); 07:00 - 10:00 Primul salut - cu Ştefan Coroian (07:00 Ştiri; 07:20 Revista presei locale, 07:40 Revista presei centrale, 07:50, 08,50 Horoscop; 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport cu Mihai Petruşcă, 09:00 Ştiri, 09:20 "Ce mai crede lumea", 9:40 Spune-ţi păsul); 10:00-10:00 Zona liberă - cu Emil Blotor (10:00 Ştiri. ’ Program de însoţire, informaţii, concursuri; 11:00 Program informativ BBC); 13:00 - 15:00 Scurt pe doi - cu Marius Marchiş (13:00 Ştiri + Meteo. Emisiune interactivă, 14:00 Ştiri)-, 15:00-18:00 Conspiraţia-cu Tudor Runcanu (15:00,16,00,17:00 Ştiri, meteo, sport, Tefefoane surpriză în direct pentru sărbătoriţii zilei) 18:00 - 18:30 Program informativ BBC; 19:00 Muzica magica - du Ştefan Coroian; 21:00 Ştiri; 21,30-23,00 Sunetul oraşului - cu Marius MarchijJ.

~ jj; Miercuri, 5 iunie,(C H ) . ŞTIRI: 09.00, 10.00, 12.00, 15.00, 16.00; BBC - . ~ ~ .. 06 00, 11.00, 14.00, 18.00; 6.30-9.00 Super matinal;

Ştirile locale/interviuri, Horoscop (6.40, 7.20, 8.20), Punctul de vedere (7.45),-Liniuţa de dialog (8.30), Buletin rutier (8.55); 9C9- !2 00 Patrula de servicu: 9.30-Revista presei, Punctul de vedere10.15); Concursuri (10.30, 12.30); 12.45 - Sport pe mapamond; 2 00-18 00 Caleidoscop fm; 13.20 Musca (limba maghiara)

20.00 - Top Ten - DJ Sebi; 22.00-23.00 Trenul de la miezul

nopţii - Ucu Florea; 01.00-6.00 Unde Magice.

Miercuri, 5 iunie U N IP L U S R a d io Program informativ BBC: 6,00-6,30;8,00-8,20, 11,00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30, 23,00.6.30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 Horoscop. 9^00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,17,00 Ştiri naţionale şi locale. 10,00-14,00 Punct... si de la Zece;14.30-18,00 Uniplus a lternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn. . Miercuri, 5 iunie

i ~ i - 4 6,00 Bună dimineaţa. O emisiune de actualităţi,WH- dar şi antren matinal prezentată de DoinaBorgovan. 8,00 Emisiunea în limba maghiară; 10,00 De zece ori România; 11,05 Emisiunea redacţiei sociale: Exclusiv magazin. Prezintă Lucia Ţibre & loan Vas/le Vanea; 12,00 Radiojurnal transilvan; 12,30 Microfonul ascultătorului; 13,00 Radiojurnal Bucureşti; 13,15 Paralele muzicale cu Marius Merca. 13,55 Buletin de ştiri’. 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte -95,6 MHz. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax- prezintă Anca Băitan. 18,30 A theneu-prezintă Dora Pavei. 1.9,00 R adiojurnal Bucureşti; 20,00 Ştiri. 20,05 M ilen iu l III, cu Constantin Mustaţă; 2ŢC0 Ştiri; 21,05 Cruda realitate - cu Florin

Zaharescu; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.22,00-24,00 Pe 95,6 MHz Paralele muzicale.

R A D IO F IR 9 6 ,2 FSA D E J Miercuri, 5 iunie Linia de start 6-00-10.00.

horoscop, sport, power play, reţeta zilei, ştiri,. muzică: Firud zece paispe, 10.00-14.00, muzică, dedicaţii, divertisment, powş. play, ştiri, revistă presei; 96,2 FM/ZI, 14.00-18.00, muzica, dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, artistul zilei; Firul roşă17.00-18.00, dedicaţii muzicale în direct; Jurnalul BBC - 7.00,8.00, T1700, 14.00, 18.00; Ştirile RADIO FIR 9.30, 12.30,-13.30.15.30, 16.30; Ştjri sportive, 16.45; Pe Someş în sus şi-n jos19.00-19.30, dedicaţii de muzică populară, realizator Nelu Dordoi. Club Dance, 21.00-24.00, muzică dance. house, realizator Cipnan Munceloan.»r_a d .i oŢ *■

L4ci7JJţfJ-H • Miercuri, 5 iunieiL ÎS 06:00-06:30 Radio Europa Liberă; 06:3u-

-10:00 Isteria dimineţii cu Claudia Pop şi Cosmin Dimancescu; 10:00-18:00 H/f piayer'- cele mai celebre hitundrt anii '80 pînă în prezent; 18:00-18:30 Radio Europa Libera; 18.3£ 21:00 Emisiunea în limba maghiară cu Levente Orban; 2U*' 21:15 Crema Mix cu DJ Alexis; 21:15-23:00 Serile cu Dan. realizate de Dan Mihu; 23:00-06:00 Night Piayer - muzica nopv la Radio Impuls.

Aicil ar putea fi reclama dumneavoastră

Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile

ROMPRES şi MEDIAFAX.

" T H E T IM E S " :Noul Consiliu Rusia-NATO, care cu doar

cîţiva ani în urmă nu ar fi fost de conceput, se va constitui într-un mecanism consultativ, un cadru pentru cooperare, consens, decizii comune şi acţiune comună,, Oficialii NATO au apreciat sintagma “pe bază‘de consens” ca fiind esenţială. Organizaţia Nord-Atlantică însăşi s-a format pe bază de consens şi chiar şi cele mai mici state membre ale blocului au drept de veto asupra oricărei propuneri. Rusia face parte de acum din acest aranjament consensual,, fară însă a deţine drept de veto. Noul parteneriat Rusia- NATO va fi supus unui prim test în momentul în care ministrul rus al Apărării, Serghei Ivanov, va participala sesiunea -inaugurală a Consiliului. Această reuniune va oferi primele indicii privind specificitatea ac tiv ită ţii nou lu i C onsiliu , comparativ cu cel vechi, creat în 1997, numit Consiliul Comun permanent NATO-Rusia.

Y Agenda primei sesiuni a noului consiliu se va concentra asupra problemei p ro liferării- armelor de distrugere în masă şi asupra lu p te i. împotriva terorismului internaţional. De altfel, Rusia furnizează deja informaţii secrete pentru a sprijini lupta antiteroristâ iniţiată de SUA după evenimentele din 11 septembrie (2001),- dar, ţinînd cont de noul acord, se aşteaptă ca autorităţile de la Moscova să fie chiar mai “generoase” în a pune . la dispoziţie informaţii obţinute prin acţiuni sub acoperire. Potrivit unor surse diplomatice, în rîndul serviciilor secrete ruse există deja o oarecare reticenţă în a oferi informaţii sensibile, cum ar fi cele achiziţionate prin spionaj electronic. Consiliul Rusia-NATO se va întruni o dată pe lună, urmînd să fie prezidat de secretarul general al Alianţei, Jrnrdul George Robertson. \

Potrivit declaraţiilor preşedintelui Puţin, Rusiei în acest context nu este de a

deveni membru cu drepturi depline al Alianţei, ci se doreşte ca noul Consiliu să creeze o nouă arhitectură a securităţii globale. .

" F IN A N C IA L T IM E S " :Lărgirea frontierelor Alianţei, farâ o prealabilă

redefinire a “raţiunii sale de a fi”, ar condamna-o atît la o irelevanţă militară, cît şi la una politică. Diminuarea semnificaţiei militare a A lian ţe i' reflectă o serie de neînţelegeri transatlantice, iar Statele Unite nu mai percep blocul nord-

‘atlantic ca pe o structură viabilă, în perspectiva urior potenţiale războaie, în cazul în care aliatele europene se limitează la consultanţă, sau la a cere mai mult decît pot oferi. Cu excepţia Marii Britanii şi, într-o mai mică măsură, a Franţei, ceilalţi aliaţi europeni nu fac legătura între capacitatea NATO şi viabilitatea sa. Noul Consiliu Rusia-NATO va reprezenta aşadar un cadru-test pentru capacitatea Alianţei de â se adapta la noile evoluţii. Blocul nord-atlantic a avut o dimensiune politică dintotdeauna, care, însă, a dobîndit o pondere tot mai mare pe măsură ce Alianţă s-a extins şi şi-a asumat sarcini “uşoare” în .m a te r ie de securita te internaţională. L ipsită de un rol defensiv puternic, substanţial, care să să-i. ofere un fundament, NATO va fi în curînd un organism desuet. : ^ '

" N E Z A V IS IM Â IA G A Z E T A " : .

Declaraţia pe care au semnat-o la Roma liderii ţărilor membre ale NATO şi cei ai Rusiei reprezintă nu numai începutul unei noi etape în relaţiile dintre Moscova şi Alianţă, dar şi fap tu l. că liderii de la Kremlin au renunţat la vechile lor idei cu privire la caracterul inadmisibil al aderării fostelor republici sovietice la structurile Alianţei Nord-Atlantice. Relaţiile dintre NATO

şi Federaţia Rusă sînt mai “senine” ca niciodată, iar “G -20” reprezintă o dovadă evidentă a acestui fapt. în cuvîntarea adresată şefilor de stat şi de guvern ai ţărilor membre ale Alianţei, Vladimir Puţin a evitat .să abordeze o problemă atît de dureroasă pentru Rusia precum viitoarea ex tindere a NATO către Est. în schim b, preşedintele Rusiei a declarat că formarea noului mecanism de colaborare “a fost înţeleasă cum se cuvine de milioane de ruşi”. în acest fel, Vladimir Puţin a dat undă verde pentru aderarea la NATO a statelor baltice.

" V R E M E A N O V O S T E I" :■Pe data de 28 mai, la baza militară Pratica di

Mare de lîngă Roma, şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre ale NATO au semnat, cu fast, “actul de capitulare”. Practic, “Declaraţia cu privire la noile relaţii dintre Rusia şi NATO” (Declaraţia de la Roma) recunoaşte faptul că A lianţa Nord-Atlantică se transformă dintr-un bloc militaro-politic îri unul pur şi simplu politic. Nici unul dintre “capitulanţi” nu a pămt însă afectat, deoarece au conştientizat faptul că aprofundarea colaborării cu Rusia reprezintă, la ora actuală, aproape unica posibilitate de a conferi un sens existenţei NATO. Aderarea Rfusiei la “club”, modifică în mod radical şi perspectivele privind mult mediatizata extindere a N A TO spre Est, M oscova pronunţînduse. dintotdeauna împotriva acestui proces. Vladimir Puţin nici măcar nu a pomenit subiectul în cuv în tarea sa. în schim b, m inistrul rus al Afacerilor Exteme, Igor Ivanov, a afirmat, într-un in terviu acordat jurnaliştilor, că extinderea Alianţei “este problema personală a NÂTO şi a acelor state care doresc sau nu doresc să adere la Alianţă”.'Ş i, cu toate că poziţia oficială a liderilor de la Kremlin nu a fost încă dată publicităţii, unul dintre înalţii funcţionari ruşi, care . a so lic ita t ano n im a tu l, a declarat

următoarele: “Ţările care doreau să se depărteze de Rusia pe calea aderării la NATO vor obţine curînd ceea ce şi-au dorit. însă problema constă în faptul că Rusia este deja în NATO”. Tot pe data de 28 mai, Vladimir Puţin a declarat că nu exclude o colaborare trainică, în cadrul NATO, şi cu Ucraina. Faptul că Rusia este împotriva extinderii, “nu înseamnă cîtuşi de puţin că Ucraina trebuie sâ rămînă în afara acelor procese care au loc acum în lume”, a afirmat Vladimir Puţin.

" V E S T I " :Practic, concomitent cu semnarea “Declaraţiei

de la Roma”, sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a NATO de îa Sofia a recomandat acceptarea în Alianţă a altor şapte membri. Chiar dacă rezoluţiile Adunării Parlamentare au un caracter de recomandare, nu se poate pune la îndoială faptul că sintagma “G-20” va rămîne de actualitate doarp înă în luna noiembrie. Mai mult ca sigur, la summitul NATO de la Praga, în A lianţă vor fi admise Letonia, Lituania, E sto n ia , B u lg a ria , R om ânia, S lo v ac ia şi Slovenia.

Astfel, situaţia se repetă. Cu ocazia semnării Actului Fondator referitor la relaţiile reciproce, cooperarea şi securita tea d in tre NATO şi Federaţia Rusă, la Paris, s-a “recomandat” şi acceptarea în-N A TO a Ungariei, Poloniei şi Republicii Cehe, iar după o jum ătate de lună, toate aceste trei state au primit, la Madrid, invitaţia oficială de aderare. De altfel, acum, spre d eo seb ire de 1997, R usia nu m ai protestează.

Pînă şi declaraţia Ucrainei privind intenţia sa de a adera la NATO a fost comentată dc Igor Ivanov de o m anieră extrem de “ corectă” : “Ucraina este un stat suveran şi este în măsură să ia propriile decizii suverane, în cadrul politicii externe pe care o duce” .

România şi Bulgaria nu vor crea probleme NATO, însă doar România va fi de folos Alianţei

Bulgaria şi România şi-au stabilit "apartenenţa transatlantică”, însă forţele iir armate răm în insuficient de reformate, configurate şi echipate, ţffira a fi compatibile din punct de

k\erc militar cu standardele NATO, se a înlr-un studiu- realizat de Oxford Aaalytica, preluat de publicaţia bulgară Nine “Mediapool”. "In afara acestui fapt, există semne de

atrebare şi în ceea ce priveşte serviciile ’ securitate din cele două ţări. Mai

lt, prin inv itarea B ulgariei şi teâniei, numărul membrilor Alianţei

ajunge la 26, situaţie care poate nţreuna m ecanism ul de luare a teilor, se arată în studiul menţionat. Dorinţa României de a adera la

Y o nu a fost pusă niciodată sub ui întrebării. Sondajele de opinie

câ sprijinul populaţiei pentru în structurile nord-atlantice este

ridicat decît în oricare alt stat in. Cauzele acestui sprijin sînt,

"special, de ordin istoric. Deşi, din. !!|M de vedere geografic, România se Seşte în Balcani, problemele securităţii ' sînt tipic central-europene: graniţa . ‘"Moldova şi Ucraina, relaţiile cu Rusia jj convieţuirea istorică dificilă cu teria. Lăsată în afara NATO,

"tenia este lipsită de mijloace pentm te rezolva problemele, deoarece nu are

tee sâ încheie o alianţă - nici teria, nici Iugoslavia - celelalte două 'Jne ale sale - nu pot propune ceva 'teniei, susţine Oxford Analytica. (.tetru Bulgaria,'aderarea la NATO a ’tet importanţă cu trecerea timpului, ' !V£nml bulgar declarîndu-şi abia în te cu patru ani, oficial, dorinţa de a Primită în Alianţa Nord-Atlantică. ,tJsţă schimbare de poziţie este

* ) i ' nninată’. îfl Parte, atît de stagnarea. •30 i" îonil.că de destabilizării Balcanilor

' "«'mu patru ani, cît şi schimbării de în administraţia de la Sofia,

; s K a diminuat influenţa cadrelor Perioada sovietică, care erau

fon:

lui:

:30:00)an,opţ;

orientate spre Moscova, se mai arată în studiul menţionat.

Primirea celor două ţări în structurile Alianţei va contribui la consolidarea ' securităţii în" cîteva direcţii, însă aceste candidaturi au serioase probleme:, 1. P reg ă tirea m ilitară

România dispune de forţe armate, ‘ mari şi.respectate, iar unele din forţele speciale, precum vînătorii de munte, pot fi eficiente în cazul unor operaţiuni’. NATO. Logistica militară a ţării este, de asemenea, bună. România a fost una din puţinele ţări care nu numai că au sprijinit operaţiunile din Afganistan,'ci şi au contribuit cu un contingent şi forţe militare aeriene proprii. în ciuda acestui fapt, România- este încă inadecvată sub raport militar:. .

- în pofida nenumăratelor reduceri, arm ata rom ână este încă supradim ensionată. R efuzul Bucureştiului de a reduce numărul ofjţerilor reprezintă una din sursele de tensiune în negocierile, cu FMI, susţine Oxford Analytica.

- Forţele armate sînt configurate în special pentru apărare teritorială, cu o cantitate uriaşă de trupe de infanterie şi tancuri - exact acele subunităţi de care NATO nu are nevoie. Cea mai mare - parte a echipamentului este îmbătrînită, ■ ■iar condiţiile de instrucţie pentru recruţi sînt jalnice. .

- România are planuri ambiţioase de " a achiziţiona noi elicoptere şi avioane de luptă, însă nu are bani. Cheltuielile pentru apărare reprezintă 3% din PIB - un procent mai ridicat decît în multe alte ţări-membre - însă economia este slabă şi va rămîne aşa încă cîţiva ani. Astfel, pe termen mediu, forţele armate vor suferi 'din cauza finan ţării insuficiente. "Aceastj problemă poate fi surmontată parţial prin importul de tehnică second hand din ţările m em bre. ale Alianţei, cum ar fi Franţa şi Marea Britanie, se arată în studiul citat.

Forţele armate bulgare se găsesc într-o situaţie şi mai proastă. Nici unul din cele trei programe de reformă nu a reuşit

să reducă corpul supradimensionat de ofiţeri, nici să aducă îmbunătăţiri pc plan calitativ. Cu toate că cheltuielile militare reprezintă 2,2% din PIB - o cifră respectabilă pentru standardele NATO - 85% din această cifră este cheltuită pentru plata salariilor şi a pensiilor. Nu există nici un fel de mari şanse pentru cumpărarea de tehnică militară şi m r există nici un fel de perspective ca acest fapt să devină posibil" după primirea Bulgariei în NATO. M ai mult, există suspiciuni câ forţele armate bulgare nu " sînt în stare să facă faţă echipamentelor dăruite de statele Alianţei. In timp ce românii au operat cu echipam ente militare occidentale încă din timpul comunismului şi au fost trimişi, în

•ultimii ani, la specializare în Occident, bulgarii rămîn dependenţi" în totalitate de echipamentele produse în Rusia sau licenţiate în fosta Uniune Sovietică, afirmă Oxford Analytica.

2. P r e g ă t i r e a în d o m e n iu l securităţii

Una din problemele-cheie ridicate de NATO în cadrul negocierilor de aderare priveşte situaţia’serviciilor de securitate:

- România are patru servicii speciale.' Nici unul dintre acestea nu se află sub un control parlamentar strict. Lupta pentru controlul serviciilor secrete reprezintă o problemă constantă în România ultimilor zece ani, însă ea a devenit deosebit de intensivă în ultimele luni, principalii adversari fiind premierul Năstase şi preşedintele Iliescu-.

- Situaţia din Bulgaria arată mai bine. In timp' ce preşedintele are un control nominal asupra serviciilor, controlul efectiv se găseşte în mîinile guvernului, existînd şi o activă comisie parlamentară de control al activităţii acestor servicii. N eajunsul se rv ic iilo r bulgare d e ’ securitate îl reprezintă concentraţia de cadre specializate în Rusia, probabil cea mai ridicată din în treaga Europă. Indiferent de deschiderea mai largă în relaţiile dintre NATO şi Rusia, analiştii Alianţei se aşteaptă la apariţia unor complicaţii în această privinţă, este de

părere Oxford Analytica.Din cauza numeroaselor motive dc

ordin pragmatic şi psihologic, România şi Bulgaria au fost întotdeauna printre statele cel mai puţin dorite, în special de ţările mcmbrc-chcic. Acestea s-au împotrivit acceptării celor două ţâri, cu argumentul câ lărgirea trebdic să fie m oderată, în tinlp ce susţinătorii acestora au pledat pentru o extindere largă.

La ultima întîlnire a miniştrilor dc Exteme din ţările membre NATO, de la R eykjavik , secretarul ^de Stat american, Colin Powell, s-a pronunţat pentru o extindere lărgită. în acest moment este'aproape sigur că nu va exista un stat-m em bru care sâ se pronunţe împotriva invitării Bulgariei şi României, susţine studiul citat..

însă problemele pe care cele două state Ie creează AÎianţei nu sînt de neg lija t. C on tribu ţia B ulgariei şi României va fi extrem de selectivă şi limitată. Astfel, unnătorii ani vor fi folosiţi de Bulgaria şi România pentm aplicarea unor reforme militare. .

Unii consideră că sprijinul american pentru Bulgaria şi România este o dovadă că administraţia Bush nu este interesată de viitoruLNATO, în măsura în care alianţa din 26 de state va fi slabă şi greu de condus. însă acest fapt nu ' este în mod obligatoriu adevărat:

- Washingtonul sprijină o extindere robustă pentru a pune capăt, în cele din urmă, discuţiilor privind extinderea. Dacă Bulgaria si România rămîn în afara Alianţei, această discuţie va continua. După ce ele vor fi acceptate, pe termen mediu această problemă va fi închisă şi atenţia poate fi concentrată asupra altor teme.

- Cele două state au un rol specific în strategia SUA. Washingtonul doreşte să se retragă dii\ operaţiunile de menţinere a păcii din Bosnia şi Kosovo şi speră ca lucrul acesta să poată fi realizat farâ apariţia unei dispute transatlantice, prin extinderea NATO în Balcani, este de părere Oxford Analytica.

în afară dc aceasta, forţele armate ale SUA sc găsesc într-un proces dc transformare după 11 septembrie. în loc sâ menţină mari baze permanente pe teritoriul ţârilor-membre, SUA tind spre crearea unor mici baze dc susţinere în cazul transportării de trupe pc calea acrului,.care vor fi operate cu’uşurinţâ dc trupe dc genişti americani şi vor acţiona ca puncte dc sprijin pentru forţele americane în drum spre acţiunile lor în diferite puncte ale lumii. Două asemenea baze au fost create în Bulgaria şi România. Deşi contribuţia militară a Bulgariei şi României lâ NATO nu va fi mare, este puţin probabil ca ccîc două state să crcezc probleme politice SUA. NATO va continua sâ aibă greutăţi politice cu ţări care sînt dc decenii membre ale Alianţei, cum ar fi Franţa, Grecia şi Turcia, se arată în studiul menţionat.

Diferenţa cheie dintre cele două ţări •balcanice va exista, cel mai probabil, în domeniul care priveşte .eficienţa lor pentru NATO. Ea rezultă din diferenţa de măsură şi istoria angajamentelor lor faţă de Alianţă. în timp ce România se luptă pentru menţinerea eficacităţii militare a NATO datorită propriilor sale interese în domeniul securităţii, Bulgaria se va mulţumi cu simplul fapt al invitării

^ sale în structurile nord-atlantice. Este foarte posibil ca în rînduL fostelor ţări comuniste din cadrul Alianţei să se dezvolte un sistem în două trepte. Polonia, România, Cehia, probabil şi Lituania, vor rămîne sprijinul militar hotărîtor pentru NATO, în timp ce Estonia, Letonia, Slovacia, Ungaria, Slovenia şi Bulgaria vor fi mai puţin active, susţine Oxford Analytica." în concluzie, SUA au arătat clar câ

cele două ţări balcanice vor intra în . NATO, indiferent de greutăţile legate de candidaturile lor. Ca membri ai N A TO , ele nu v o r crea problem e

, politice, însă numai România va fi de folos A lianţei din punct de vedere politico-militar, este de părere Oxford - Analytica.

i; A ic ij, - — — ar putea fi g reclama dumneavoastră

1826 - A murit Cari Maria von Weber, compot german, considerat “părintele operei german

. ;

O n deceniu de cooperare ştiinţifică între

U n i v e r s i t a t e a { ^ l u i - + N a p o c a - U n iv e r s i t a t e a ^ l i n i c a J ^ rau n sch w e ig

Ambasadei. Vizitele au fost mijlocite şi, în b u n ă p a rte , o rg an iza te deap ro p ia ţii n o ş tri p r ie te n i şicolaboratori, H ans- J o a c h im şi d r . M a r ia R o d ica G R O V E , p ro p rie ta ri • ai G aleriilor de a r tă c o n t e m p o r a n ă R O M -A R T d in B r a u n s c h w e i g , Cetăteni de onoare.

c lu jen i şi rep rezen tan ţii diplomatici ai României au fost salutaţi de d r. H J . Schaefer, care a făcut o prezentare a Concernului. A fost prezentat proiectul de cercetare SCABOR (Stereo Camera Based Object Recognition), realizat în comun de compartimentul de cercetare al Concernului şi Universitatea Tehnică Cluj-Napoca; discursul d-lui Ambasador, al rectorului Lazeâ şi al prof. Nedevschi; în fine, o demonstraţie practică a rezu lta te lo r ce rce tă rii pe o

In vizită la Prim ăria Braunschw eig: Ambasadorul României, Adrian-Cosmin V ieriţă, sem nează în Cartea de A ur a o raşu lu i; în p icioare , d -na dr. M aria Rodica Grove şi prim arul general, dr. Gerd Hoffmann

La împlinirea a 10 ani de cooperare ştiinţifică fructuoasă între cele două universităţi, o . im p o rtan tă d e le g a ţie a U n iv e rs ită ţii T eh n ice d in C lu j-N apoca - a lcă tu ită din: p ro f. d r . ing. G heorghe Lazea, rec to r; p ro f. d r . ing . P e tru B erce, prorector cu cercetarea şi relaţii internaţionale; prof. d r . ing. Vasile lancu , prorector cu resurse şi dezvoltare; prof. d r . in g . S erg iu N edevsch i, şe iu l catedrei C alcu la toare , responsabilul program ului de cercetare - in scopul vizitării Centrului dc cercetări al firmei Volkswagen, pentru discutarea s ta d iu lu i p ro g ram u lu i dc cercetare SCABOR derulat în co o p e ra re , re sp ec tiv al Universităţii Tehnice. La vizită au participat, pe toată durata a c e s te ia , E x c e le n ţa Sa d l A drian-C osm in V ieriţă - A m b a sa d o ru l R o m ân ie i în G erm ania, şi d -n a M ihae la F c h c r , a ta ş a t c u l tu r a l al

maşină AUDI a Concernului, în ai -m un ic ip iu lu i condiţii de trafic pe autostradă, C l u j - N a p o c a , la care au p a rtic ip a t dl

Ambasador, rectorul U.T. şi prorectorul cu cercetarea al U.T, împreună cu cercetători germani de la VW. Cuvîntările, discuţiile d irec te şi ce le d in tim pul dem onstraţie i au ev iden ţia t calitatea cercetării, faptul că p artenerii germ ani sîn t mulţumiţi de ceea ce s-a realizat şi că se doreşte continuarea proiectului în aceeaşi formulă,

oam en i g en ero ş i care în ţe leg să-şi probeze şi printr-o astfel de implicare calitatea de cetăţeni de o n o a re ai o raşu lu i, care i-a ră s p lă ti t p en tru e fo r tu r i le lo r pe

tărîm umanitar şi cultural.L a V o lk sw ag en , o asp e ţii

r

'i'5î . ţb.

.ij",J

cu o nouă finanţare. A fost felicitată echipa de cercetare.a

' U n iversită ţii T ehn ice din Cluj-Napoca (10 cadre didactice şi studenţi), echipă condusă de prof. Nedevschi.

Un m om ent im portan t al vizitei a fost cel de la P rim ăria oraşului Braunschweig, unde întreaga delegaţie română a fost primită de prim arul general, d r . ’ G e r t H o ffm an n . A m basadorul .R o m ân ie i a semnat în Cartea de Aur, au urmat discursuri, discuţii care au evidenţiat rezultatele pozitive ale colaborării dintre cele două universităţi.

Universitatea T ehnică şi-a prim it oaspeţii cu în treaga conducere prezentă la apel: rectorul prof. dr. F red Litterst, prorectorul prof. d r. ing; D.h.c. J u r gen H esse lb ach ;: ing. C ristoph H erm ann, d r; ing. M anfried K erle , d ip l. ing. Klauss Dieter K uhn, d r. ing. H ans-W erner H offm eister; au fost de fa ţă şi doc to ran z ii rom âni ca re s tu d iază la B raunschw eig . A u fost prezentate: Institutul de maşini une lte şi c o n d u c e re afabricaţiei şi rezultatele celor 10 ani de co laborare între cele două universităţi. Cît priveşte toate cele de mai sus, bilanţul e pozitiv, încurajator, colaborarea avînd p o s ib ilită ţi ce rte de dezvoltare.

I n v i z i t ă l a M u z e u l F o r m e l o r

C om ponenta cu ltu ra lă .a programului delegaţiei clujene, a reprezentanţilor diplomatici ai României la Berlin - Excelenţa Sa dl A m basador A drian- Cosmin Vieriţă şi d-na Mihaela Feher, ataşat cultural -, însoţiţi de gazde, a fost împlinită prin vizita la expoziţia “Rund un das E i” ("înjurai oului”, despre care noi am scris la deschidere, în timpul sărbătorilor de Paşti),

şi alte publicaţii din Reci:, care vorbesc despre meşteşug trad iţiona le , artă, obicei;

..populare şi spiritualitatea ur: popor; sînt mărturii aduna; de-a lungul anilor, de galeris; H a n s -Jo a c h im Gr;. E xpoziţia a fost prezente, oasp e ţilo r de director muzeului, dr. Josef Daum,şii ga le ris tu l . Grove. Est semnificativ faptul că expiat, rom ânească încheie, practi existenţa Muzeului Formelor; pe strada Lowenwall nr. t

Pentru albumul cooperării româno-germane (de la sfe spre dreapta): galeristul Hans-Joachim Grove, prof.dr.ing. Per: Berce - prorector, Ambasadorul A drian-Cosm in Vieri:: prof.dr.ing. Gheorghe Lazea - rectorul UsT. Cluj-Napoca. d-r.. Mihaela Feher - ataşat cultural, prof.dr.ing. Vasile lancu ■ prorector, prof.dr.ing. Sergiu Nedevschi:.

cu o.uă încondeiate din Bucovina, dar şi cu ţesături, ceramică, icoane, cărţi, albume

(B raunschw eig ), instits; urmînd să se închidă din lip de fonduri...

■ j Li -A ,La Institutul de maşini unelte şi conducerea fabricaţiei din

cadrul U niversităţii T ehnice Braunschweig: Ambasadorul Adrian-Cosmin Vieriţă semnează în Cartea de Aur a U-T.; în imagine, de Ia stînga spre dreapta: prof.dr.ing. Nicolae Plitei) rectorul U.T. Braunschweig - prof.dr.ing. Fred Litterst; rectorul- U.T. Cluj-Napoca - prof.dr.ing. Gheorghe Lazea; prorectorul U.T. Braunschweig şi director al Institutului - prof.dr.ing. Jurgen Hesselbach .

Concluziile vizitei întrevăd deschideri favorabile pentru Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, pentru municipiu, în general: după vizita la Primăria Braunschweig s-a conturat ideea unor colaborări în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii, aşa încît, la următoarea vizită a unei delegaţii a Universităţii Tehnice va fi planificată şi o întîlnire la Camera de Comerţ a landului; Ambasada României în Germania va căuta să implice Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca în acţiuni culturale şi sportiv

| ivalorificînd potenţialul existent în acest sens; în fine, în luna septembrie, cu ocazia \ vizi tei unei delegaţii numeroase din Braunschweig la Cluj-Napoca şi în România (delegaţie din 'care vor face parte profesori universitari, cercetători, medici, oameni de afaceri şi de artă), la Universitatea Tehnică din municipiul nostru va fi montat un sistem de robot paralel - donaţie a Universităţii Tehnice Braunschweig. ,

Michaela BOCU

7 * S iuta \ ; ive, {

1i

erinta. I aIeri, în Aula Universităţii de Medicină Şi Farmacie “luliu Haţieganu” din Cluj-Napoca

a avut loc ceremonia de deschidere a celei de a X V III-a Conferinţe N aţionale a Societăţii R om âne de Ş tiin ţe Fiziologice, care reuneşte fiziologi de la toate Universităţile de Medicină şi Farmacie din ţară, cadre didactice şi cercetători de prim rang, reprezentanţi ai şcolilor de fiziologie din Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Sibiu, Oradea, Craiova, Tîrgu Mureş şi, desigur, Cluj-Napoca, toate recunoscute pe plan naţional şi internaţional. Tema actualei conferinţe este: S tresu l oxidativ în procese fiziologice şi patologice (temă prioritară lansată şi dezvoltată de şcoala clujeană de fiziologie), aceasta urmînd a fi - dezbătută în perioada 3-5 iunie, în cadrul reuniunilor plenare sau sesiuni poster, la simpozionul satelit al Firmei Worwag Pharma - sponsorul principal al manifestării - sau la cursul postuniversitar pentru medicii rezidenţi, doctoranzi, medici de familie. .De altfel, tema se află în .studiul Catedrei de Fiziologie a U.M.F. “luliu Haţieganu”, aici luînd fiinţă,' anul trecut, p rim u l labo ra to r de stud iere a stresului oxidativ.

î n cu v în tu l in au g u ra l, d -n a p ro f .u n iv .d r . A d ria n a M u re şa n - şeful Catedrei de F iz io lo g ie a U .M .F . “ lu liu H a ţie g a n u ” - p re c iz a că “oxigenul este sursa unor specii foarte active, cu potenţial nociv şi distructiv - speciile reactive a le O , - a că ro r ac ţiune se e x e rc i tă a tu n c i c înd se exacerbează producerea lo r sau

c în d s is tem ele de ap ă ra re antioxidante ale organismului s în t depăşite , in s ta lîn d u -se stresu l oxidativ . C ercetările întreprinse în acest domeniu au impus recunoaşterea implicării speciilor reactive ale oxigenului într-un număr mare de procese fiziologice şi patologice, unele cu mare im pact în p rac tica

-d in ică, fie în calitate de factor

cauzal, declanşat, fie mai ales însoţit şi/ sau agravînd leziunile p rim are” ; re c to ru l U .M .F ., prof.univ.dr. M ariu s B ojiţă , sublinia, în cuvîntul domniei sale, că tem atica manifestării este de o actualitate şi de o im portan ţă d eo seb ită , fap t recon firm at şi în a lo cu ţiu ­nea decan u lu i F acu ltă ţii de M ed ic ină G enera lă ,

p ro f .u n iv .d r. N ico lae M iu:“Pertu rbarea hom eostaz ie i redox sau d eterio rarea proceselor oxidative fie prin supraproducţie de specii reactive ale oxigenului, fie prin scăderea capacităţii sistemelor antioxidante la nivelul celulelor constituie stresul oxidativ. Este vorba, în e sen ţă , despre dereg la rea balan ţe i p ro -o x i- dan te/ an tio x id an te

. în favoarea p ro - ox id an ţilo r şi în d e f a v o a r e a an tio x id an ţilo r. D e fapt, totul porneşte de la o d e reg la re a fiziologiei celulare, iar cunoaşterea capacităţii an tiox idan te a o rgan ism ulu i um an este de cea mai mare importanţă (...) Să fie terapia an tiox idantă una din armele pentru rea liza rea idea lu lu i

tinere ţe fără bătrîneţe? reuniunea a mai fost salutată de a c a d . Io n H ău lică preşedintele Societăţii Române de Ş tiin ţe F iz io log ice , cu sublinierea importanţei temei şi a co n tin u ării cerce tărilo r prioritare ale şcolii clujene de fiziologie, în contextul în care

“fiziologia este o ştiinţă re în v ie” , respectiv p ro f.un iv .d r. Marius Sab-- d is tin s fiz io log , . rector'- Universităţii de Medicină T îrgu M ureş. Lucră: conferinţei se vor încheia ast

M ich ae la BOC' Foto: i.

|,ş§§!!

i * . I*-' a*’* : ' i $

Aici ar putea fi,' ; reclama dumneavoastră JSâ-Zîâ.

1898 - S-a născut poetul şi dramaturgul Frederico Garcia Lorca.

I lN E R k T t U|s| ^ U fL UP L 5 C L N A PE. (7PE.RĂ

Aşezată sub semnul tinereţii in arta l i r i c ă , ' în g înd irea managerială şi al relansării actului artistic astfel încît fiecare montare sau re luare să reprezinte, ea însăşi, o premieră, finalul de-stagiune la Opera Naţională d in G luj-N apoca

| pectacolele|d^licep{ăa(lN unta lui Figaro de W.A. rep rezen ta ţii cu B oem a de

Mozart, o producţie a Facultăţii G. Puccini, spectacol susţinut înde M uzică din O radea, în cadrul examenului de licenţă decolaborare cu Opera clujeană absolvenţii Catedrei de canto,(orchestra). Sub bagheta p r o f . . clasa de operă condusă de conf. Gheorghe V ictor Dumănescu, univ. Em il Strugaru. Cum cuin reg ia a le rtă a p ro f . Alexandru Fărcaş şi adaptarea

r; r ...

o '

- ’ y r - f. - w » n > ' >

■■ - , ;

(sfirşit de aprilie şi, practic, întreaga lu n ă m ai 2002) a marcat o ascensiune valorică evidentă, dată, mai ales, de noul tal, care vine din urmă cu curaj şi cu cîteva.certitudini pentru marea 'scenă. Să ne amintim, apoi, că actuala stagiune a adus ia faţa spectatorilor clujeni cel pajin patru baritoni tineri, cu voci de calitate, proveniţi de la clasele de operă ale profesorului Alexandru Fărcaş: Geani Brad, Florin Estefan, Ludovic. Kendi, David Buzgău; dar şi soprane, mezzosoprane, tenori sau başi, «aii dintre ei evo lu înd , în premieră, în cadrul Galelor de operă “N oi voci a le a rte i lirice” (d in toam na anului

<vll) sau sub egida Centrului \q ional de Excelenţă pentru

Perfecţionarea şi L ansarea tinerilor I n te r p r e ţ i şi Creatori de sp ec taco le . Centrul, creat din iniţiativa profesorului u n iv . d r. Alexandru F ărcaş - actualul Director G eneral al Operei Naţionale din -Cluj-Napoca - M propus cuprinderea elementelor de valoare de la facultatea de M uzică a diversităţii din .Oradea; a celor j! la Academia de Muzică Uit Dima” sau de la alte «uitaţi de p ro fil din ţară !v- mezzosoprana C ornelia dcioiu, de la Timişoara), în %1 promovării şi integrării 7 cît mai e fic ien te în laivitatea artistică. Centrul ar f^i să fie în stare să ofere

®'de studii pentru lansarea un gen de.masterat,

^ să constituie un punct de ^jin pentru perfecţionarea în j1’1 lirică a tinerilor interpreţi, “sensul celor de mai sus, Wesorul F ărcaş a făcut (*ersuri la M inisteru l. Jucaţiei şi C erce tă rii, la j»isterul Culturii şi Cultelor, pini ca acestea să înţeleagă Porţanţa susţinerii materiale

.^•iştilor în form are. în platul nou de m uncă ce t -riiie prom ovat în toate

r"Partimentele Operei, o la fel .' “ouă atitud ine faţă de ■‘graţia tînără nu poate fi decît. . ^eresul instituţiei. Dintre !cţacolele pe care am avut ^ să le vedem, vom aminti:

scenografică semnată de Andrei Şchiopu, N unta Iui Figaro a prilejuit susţinerea examenului de licenţă pentru absolvenţii: L eo n ard Iv an (A lm aviva), M adarăsz Udiko (Contesa), O ana Zain (Susanna), lonu ţ C o rlad e (F igaro), D an a

Boema nu e de joacă şi dacă orchestra nu i-ar fi acoperit de multe ori pe solişti (forţîndu-le acestora corzile la maximum), spectacolul s-ar fi putut foarte bine încadra între cele chiar foarte reuşite. Muzica fluidă, anim ată de limbajul trăirilor intime, a evidenţiat o “Mimi” credibilă, sensibilă, soprana Stefania B arz remareîndu-se în interpretarea ariei din actul I, în duetul cu “Rodolpho” din actul I ş i ,;în final,:intonaţia coborînd în ritm ul în care bătăile inimii chinuite se sting şi ele. Alături de experimentatul tenor M arius Vlad Budoiu - R odolpho , baritonul G ean i B r a d '- M arcello p ic to r, în c reş te re ev iden tă de la un spectacol la altul, cu acumulări calitative puse în evidenţă atît în ac tu l I, în d ia logu l cu “Rodolpho”, cît şi în duetul cu acelaşi, d in actul III, sau în cv a rte tu l d in actu l III; în celelalte roluri: basul H oraţiu R uşti - Schaunard, muzician;

i.aseA .

j

gSkM a ru şc a (C hcrubino), B a ric sân A n a m a ria(M arcellina), M ariu s B ejan (Basilio); au mai cîntat: Lucian Oros (Bartolo), B arta Lorant (Don Curzio), V lad C eteraş (Antonio), M ădălina B orm a (B arbarina). L a rea liza rea sp ec taco lu lu i .- şi-au dat concursu l: le c t .u n iv .d rd .C arm en V asile - pregătirea d ram atu rg ică ; con f. u n iv . Valentin G ora şi lect. univ. Fekete E lisabeta - pregătirea muzicală; asist. univ. D orin Simionescu - dirijorul corului. Fără a aduce voci deosebite, spectaco lu l a fost unul de echipă, cu o “Contesă” şi un “Figaro” care s-au străduit să depăşească condiţia unei simple reprezentaţii studenţeşti.

In seria sp e c ta c o le lo r de succes se înscriu cele două

basul Laszlo Robert - Colline, filozof; basul Petre Burcă în ro lu rile “B eno it” şi “Alcindoro”;- soprana Daniela P ăcu rar - o “Musetta” frivolă, dar graţioasă şi bună la suflet, cu un final/foarte bun; tenorul

TVIiklos F lorian - Parpignol. A participat Corul de copii V IP JU N IO R dirijat de prof. A nca M aria ş . O rchestra şi C orul Operei i-au avut la pupitru pe m aestru l G h eo rg h e V ic to r D umănescu, respectiv T iberiu Popa, într-un spectacol aplaudat şi reluat, la cererea publicului, în orice caz, soprana Stefania B arz şi baritonul .Geani B rad au meritat o notă foarte mare la licenţă, pe care sperăm că au şi primit-o. •

Michaela BOCU Foto; /. PETCU

Mi »..»

v y ‘ ^ J j ,7^ - l

f e s t i v u l u i f i t e r i m t i d o f l l d e f i l m

T f f l D s i l v f l n i f l / 3 - 9 t o n i c 2 0 0 2

" O c c i d e n t " , - d « l a

C a n n e s Ea C lc i j -H a p o c a '“N u a secat izvo ru l tinerilor talentaţi”

D orel VIŞAN: “Mai m ulte moîive m-au îndemnat să joc în filmul lui Cristian Mungiu. Întîi, omul Cristian M ungiu. A l do ilea m o tiv a fo s t personal, a fost un pariu cu mine însumi în ideea de a juca şi rep e ta un ro l, ce l al poliţistului, din nou. Al treilea m o tiv este ‘ a r t is t ic , e s te raţiunea pentru care trăim. Şi perspectivele noastre ca actori în România sînt sumbre şi din ce în ce mai confuze. Actorul Ia noi este promovat cu totul

. F estiva lu l îş i d eru lează evenimentele, multe şi tot mai însemnate de la o zi la alta. Şi cel mai recent eveniment l-a constituit prezentarea, în premieră absolută în România, a . p e licu le i care n e-a reprezentat la Cannes 2002, O cc id en t. Un film care a trezit un interes legitim din p a r te a sp e c ia liş tilo r şi a publicu lu i, un film care a prim it deja numeroase alte invitaţii la festivaluri cum sînt Londra, Hanovra, Varşovia...

M arţi, 4 iun ie , a fost organizată şi prima conferinţă de p resă a fe s tiv a lu lu i, su s ţin u tă de reg izo ru l C ris tian M ungiu, de actorii D o re l V işan , lo a n G y u ri P aşcu , A nca A ndronc , de creatoarea Ana loneci şi de co m p o zito ru l P e tr eM ărgineanu. Tema nu a fost numai Occident. S-a discutat m ult despre filmul românesc şi percepţia Iui în ţară şi peste h o ta re , despre co n d iţia actorului român, despre tineri şi droguri, despre societatea românească în ansamblul ei.

“ Tot mai m ulţi ‘ ~ ’ rom ani dm

generaţia meav o r să p lece”

C ristian M UNGIU: “Am- plecat de la faptul real că tot m ai m ulţi rom ân i din generaţia mea vor sâ plece; Am făcu t acest film din perspectiva rom ânilor care p leac ă , din p e rsp ec tiv a rom ânilor care răm în. Am scris şi am spus o poveste. Nu am urmărit ceva anume, nu

T udor Giurgiu

mi-am propus un anume mesaj. Am unit în film cit mai multe is to rii adevăra te , cum e s te trece rea D unării în a in te de 1989. Am rescris scenariul de trei ori. Am renunţat la partea comică a scenariului în favoarea alto r elemente de substanţă. Cred eu că, am reuşit să fac

. filmul pe care l-am dorit. La Cannes am constatat că filmul interesează,, că este perceput ideatic. Şi tot la Cannes am întîlnit mulţi români dornici să investească în următorul meu film. M-a dezamăgit faptul că nu au fost alături de mine cînd am rea liza t O c c id e n t. Şi O ccident a primit deja invitaţii la festivalurile de la Sofia, Karlovy Vari, Londra, Hanovra, invitaţiile sînt mult mai multe. Am scris scenariul d in tr-un s in g u r m otiv, a ce la că în România nu există scenarişti, nu există scriitori de dialoguri, nu există o şcoală în acest sens. Se scriu scenarii de toată groaza chiar şi în zilele noastre... Apoi, perceperea filmului românesc la noi este scăzută, alte le sîn t zonele care interesează”.

întîmplător, chiar dacă a avut o prestaţie bună într-un film. Nu ştim sâ ne măsurăm şi să ne protejăm valorile. Este o bulibăşealâ generală, legată de o d ezo rien ta re g e n e ra lă . Im portan t în să este ca cinem atografia rom ânească să se dezvolte pc coordona­te le p ro fe s io n a lism u lu i. Să e lim inăm sc u rso r ile americane, prezente în filme dc duzină, adulate de mulţi tineri. Generaţia tînără este. ca participare, nulă. Tinerii ar trebui să aibă alte preocupări, nu d rogu rile şi n o p ţile pierdute aiurea. Nu a ’ secat izvorul tinerilor talentaţi. îi avem, trebuie doar să-i ajutăm şi să-i sprijinim concret, şi nu cu vorbe”.

“«O c c id e n t» este un altfel de film ro m â ne sc”

lo a n G y u r i P A S C U :“Profesional, dragostea vieţii m ele este filmul, dar nu în ideea de a accepta orice. La filmul Occident, mi-a plăcut scenariu lv tem a, m odul de abordare. îmi place modul în care Cristian Mungiu lucrează cu a c to rii , fa p tu l că îi respectă, că este serios. Am fost convins câ O ccident este un altfel de film românesc. El dovedeşte că se poate face f i lm şi fă ră o anum e sim bolistică, sim plu, câ se poate face un film de artă” .

Demostene SOFRONFoto: I. PETCU

A ici ar putea fi reclama dumneavoastră

1871 - S-a născut, la Botoşani, Nicolae li>;istoric şi om. politic de seatţ

'U'a o . l . O .s?1^0

G M U F r ; r

“1r ? r

I .P . G herasim C ris tea , ep isco p u l R âm nicu lu i, s -a d o v ed it a fi,, pe l î n g ă u n im p o r t a n t t e o l o g ş i g în d ito r creştin , şi un iscu sit is to ric a l u n o r m o m e n te m a i p u ţ in lăm u rite a le c iv iliza ţie i n eam u lu i r o m â n e s c ( p r im i i c r e ş t in i d in D o b ro g e a , E v u l M e d iu t î r z iu , r e v o l u ţ i a d e la 1 8 4 8 ) , f i in d m em b ru ac tiv al sec ţie i de is to rie a A cadem ie i R om âne.

O p era sa c ea m ai de se a m ă - V i a ţ a S f â n t u l u i m a r t i r C o n s ta n t in -V o d ă B râ n c o v e a n u şi a c e lo r îm p re u n ă p ă t im i to r i cu d â n s u l (cu un c u v în t în a in te al is to ricu lu i V irg il C ândea), ap ă ru tă la E ditu ra E p iscop ie i R âm nicu lu i - epu izează , ind u b itab il, p rin u ltim e ce rce tă ri, m artiriu l d o m n ito ru lu i şi a l f iilo r săi C o n s ta n t in , Ş te fa n , R adu şi M atei, la C o n stan tin o p o le în 15 august 1714, în ch ia r z iu a în c a rc stră lucitu l d o m n ito r îm p lin ea 6 0 dc ani. C el m ai m are c ti to r de ţ a r ă , în s e n s u l c i v i l i z a t o r al conccp lu lu i, vodă B rân co v ean u a c o n s tru i t p e s te 3 0 d e b is e r ic i , m ă n ă s tir i şi p a la te ( in c lu s iv în A rdeal, la M unte le A thos şi în Ţ ara S fin tâ), a cu m p ăra t n o u ă tip o g rafii “ nem ţeşti” ; su b d o m n ia lu i s-au

editat 96 de volum e, în frunte cu B iblia de Ia B u c u re ş t i . E l a lă s a t d u p â s in e o in o v a ţie a rh i te c tu ­ra lă c e le b ră , s t ilu l b râncovenesc , “ unul d in t r e c e le m a i s t r ă lu c i to a r e a le în t r e g i i a r te c r e ş ­tin e , d u p ă c ă d e re a î m p ă r ă ţ i e i B iz a n ţ u lu i” , c u m afirm ă i.P. G herasim , prin tre alte le , c tito ria d e la H u r e z i , d e c la ra tă de U N E S C O , în 1993 , m o n u m e n t d e v a lo a re m o n d ia lă , o c a p o d o p e r ă d e a r h i te c tu r ă re lig ioasă .

I.P. G herasim al R îm nicului V îlcii, avîndu-1 ca sim bo lic îna in testâtător pe în suşi A n tim Iv ireanul, a devenit, d u p ă 1991, u n u l d in tre lu p tă to rii

f i in d t î lc u i te de P re a F e r ic i tu l P ă rin te T eo c tis t S a n c ti tă ţii S a le P apa Ioan Paul al II-lea , cu p rile ju l v iz ite i sa le la B ucureşti, în v a ra anu lu i 1998. B râncoveanu a fo s t asasinat de către turci în faţa tu tu ro r c re ş tin ilo r , în chiar* z iu a S fin te iF e c io a r e M aria , p re z e n ţ i f i in d

neobosiţi pentru canonizarea o fic ia lă ,. am basadori apuseni, catolici iezuiţi, de c ă tre S fîn tu l S inod al B iseric ii n e g u ţă to r i şi c ă lă to r i c r e ş t in i .O rto d o x e R om âne, sfin ţilor m artiri B râncoven i.

J e r t f a v o ie v o d u lu i C o n s ta n t in B râncoveanu şi a fiilo r săi a păstra t, în c e le d o u ă v eacu ri şi ju m ă ta te trecu te , o ta in ă şi lin înţeles ad înc,

“ Sim bol pentru noi, rom ânii, a cărui je r tfă nu încetează a se n ic i astăz i” , i-a spus P reafericitul T eo c tis t P apei Ioan P au l al II-lea.

Constantin ZĂRNESCU

C o t i C Q . R Ţ C 2 ? E . A L

Stagiunea de recitaluri şi concerte a Academiei de Muzi; „Gheorghe Dima” a prilejuit, sîmbătă, 1 iunie, în Studioul de concep un eveniment deosebit, prin interpretarea integrală a Liturghiei în st psaltic de P. Constantinescu, de către Ansamblul coral al Academii de Muzică, dirijat de lect. univ. C iprian Para. în prima parte concertului, Cam elia Pop şi Adrian Vinars, studenţi în anul 11 ţ clasa de dirijat cor academic a prof. univ. Florentin Mihăesco. -c dirijat A n sam b lu l co ra l al an u lu i I, program ul constînd j Waldgesmg de G. Enescu, Ave verum de G. Faure, Gott meii, zuversicht de Fr. Schubert, Haida, hai murgul mai tare de T. Jar* respectiv Patru cîntece populare slovace de B.Bartok. Cei doi studer; s-aus-remarcat prin bună stăpînire a partiturii şi a ansamblului, dîr„ dovadă de siguranţă şi control al gesturilor. .

După pauză, Ansam blul anilor 1I-IV, dirijat de Ciprian Para.e interpretat Jucrările Agnus Del de A. Bena, Păstoriţa de M. Negrei A Hymn to the Virgin de B. Britten şi Six chansons de P. Hindemi prezentatăân primă audiţie clujeană. Această din urmă lucrareafe scrisă într-o. perioadă care a marcat un punct de cotitură în creaţia In Paul Hindemith, cînd acesta, îşi dezvoltă un stil antiromantic fgane binei definit, aproape sfidător, cu atenţia îndreptată mai degrabă înspre energia sufletului um an,'decît înspre capacitatea sa de introspecţit. Muzica sa de acum îşi ia forţa din esţetica Barocului îirf compozitorul fiind neobişnuit de explicit în folosirea metodelor baros H indem ith îşi va extinde vocabularul crom atic, în timp c; contemporanii săi, pledînd pentm o disciplină si obiectivitate riguros, vor favoriza în cea mai m are parte limbajul tonal.■ în ultima parte a concertului. Ansamblul coral, completat şi i

anul I, a interpretat Liturghia în stil psaltic, punctul de maxim inter; al concertului. Lucrarea valorifică intonaţiile arhaice de tip bizar:: înclinând calre cultivarea cromatismului.- Ea redă ideea unei sin!;: creatoare a trăsăturilor muzicii populare, în care compozitorul inel.; şi muzică de provenienţă ecleziastică. Atestînd o legătură intimat: muzica popuîară şi vechea cîntare psaltică, Liturghia în stil pai: este expresia unei viziuni stilistice originale, totodată cu baza: melosul tradiţional bizantin şi în experienţa precursorilor român:: genului.

Avînd în vedere valoarea lucrărilor puse în scenă, credem că publ ar fi putut onora cu o mai numeroasă prezenţă acest concert. Nu: pierdem, însă, speranţa că la viitoarele concerte ale Ansamblului coc sala va fi neîncăpătoare.

Oanâ PARASOT

/ m w m m î i M â m i ă m u a m .) A i t m / m i m m / i m m u u / i U î

U B B va avea un C e n tru de S tu d ii B ib lice

Universitatea clujeană „B ab eş-B o ly a i" a d e c is în f iin ţa rea ]C entrului dc Studii Biblice. Aceasta va fi o unitate de cercetare ştiin ţifică în cadrul UBB şi va fi susţinută de cele. patru facultăţi deja ex is ten te - T eo lo g ie O rto d o x ă , Teologie G reco-C atolică, Teologie Reformată, Teologie Romano-Catolicâ, precum şi de către Institutul de Studii Iudaice „Moshe Carmilly”. îrr acelaşi timp. Centrul de Studii Biblice va fi su s ţin u t şi de că tre ie ra rh ii care patronează facultăţile de teologie ale universităţii. Centrul de Studii Biblice reprezintă o premieră în România, iar U BB va co n tr ib u i la c e rc e ta rea fu n d am en te lo r iu d eo -c re ş tin e a le civilizaţiei europene.

vocali, dansatori şi instrum entişti invitaţi, toţi cei care vor dori să asiste la sp ec taco l, o v o r să rb ă to ri pe înd răg ita c în tă re a ţă a m uzicii ardeleneşti cu ocazia împlinirii vîrstei de 80 de ani. Organizatorul sărbătoririi este F ila rm o n ica de S tat ‘Transilvania”, instituţie pe care Ana Pop C o ro n d a n a se rv it-o cu devotament. în spectacolul aniversar vor evolua: Gheorghe Palcu, orchestra popu lară şi so liş tii de astăzi ăi

deschis la Trezoreria Cluj: nr.cont 50.07.45.47.052, C.F.45.47.052.

a rtistice a C asei de cu ltu ră fiind aplaudaţi la scenă deschisă.

SZ. Cs.S e m in a r de Nursing B ib lic

fir" , -'*'1 .v?

Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacuîui şi Clujului, împreună cu Spitalu l Judeţean Bistriţa*Năsăud, organizează Prim ul Semiriâr Ortodox de N ursing Biblic cu tema “Relaţia m edic-preot-pacient”, care va avea loc jo i , 6 iu n ie a .c., la C entrul F rancofon de lâ A rcalia, ju d e ţu l Bistrita-Năsăud. ' - , : :

E ditoria lăCu prilejul împlinirii a 60 de ani a

scriitorului AI. Florin ŢENE, Fundaţia Culturală ŢSârmisegefusa” ă ' întocmit

M.L.

In v ita ţie la te a truîn cad ru l F e s tiv a lu lu i “Z ile le

TRANZIT”, astăzi, 5 iunie, o ra 20, va avea loc la Casa TRANZIT (str. G .. B a riţiu nr. 16), p re m ie ra p ie se i wvvvv.ofelia.ro - un spectacol web-alt- teatru cu: F athm a M oham ed'şi Florin V idam ski (video); între realizatorii artistici: web design M ihai A nton; co stu m e R a lu c a B u m b a c , reg ia m .chris.nedeea.

U n iv e rs ita te a PopularăJo i , 6, şi v ineri, 7 iu n ie a .c .,

Universitatea Populară Cluj-Napoca invită pe toţi cei interesaţi, în fiecare din cele două zile, la ora 17, la o Seară de muzică terapeutică cu Gheorghe Iovu; p rez in tă : M elania" D răgan, redactor la. Radio Cluj.

P ro g ram de jocuri şi c în tece

AL Florin Ţener ş & ş p -

lui Al. Florin Ţene. Un capitol if este rezervat prem iilor naţional: internaţionale primite de Al. Fi: Ţene şi cărţilor sale publicate ia ­şi străinătate, atît în limba roia: engleză, cît şi în maghiară.

“Seducţia clipei’ este un cap®'-\ care găsim, reproduse 50 de fotoffiSv.

■ to t a tîtea docum en te legate '. întîmplări culturale la care a pas Al. Florin Ţene alături de persona din domeniul literaturii, atît în ţari si în străinătate. ;

C o m p o rta re bu n ă a d a n s a to rilo r gherleni

p’âZfnrdT'.'îTvC;€

M I ; / ( C I A C I U I S I

S p e c ta c o l a n iv e r s a r

A N A P O P C O R O N D A NReamintim clujenilor că spectacolul

aniversar dedicat interpretei de muzică populară ANA P O P C O R O N D A N , C etăţean de onoare al m unicipiului Cluj-Napoca, va avea loc m iercu ri, 12 iunie a-c., la o ra 19, în Sala de ipectacole a C ercu lu i M ilita r Cluj- Napoca. Publicul, alături de interpreţii

-Filarmonicii “Transilvania”. Mai este anunţată participarea în spectacol a A n sam b lu lu i fo lc lo ric de copii* “Izvoraşul” al Cercului-M ilitar şi a A nsam blu lu i fo lc lo ric studenţesc “Românaşul” al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca. Spectacolul va fi prezentat de prietenul nostru Vanea Atudorei, cu ani în urmă colaborator şi prezentator al spectacolelor de gen ale Filarmonicii, care a sosit la Cluj- Napoca, venind tocmai din Canada, pen tru a ni se a lă tu ra Ja această sărbătoare. Mai facem un apel către instituţiile sau firmele care doresc să co n tr ib u ie , p rin sp o n so rizări, la susţinerea acestui spectacol aniversar: o pot face, depunînd contribuţia lor în contul F ilarm onicii “Transilvania”

A nsam blul de dansuri populare “A rdealu l” al Casei municipale de cultură Gherla se află în, faţa unui şezoh bogat în evenimente. în curînd, în lo ca lita te vor avea loc Z ile le municipiului, o manifestare culturală de tradiţie, ce reuneşte mai multe formaţii artistice din ţară şi de peste hotare. Printre ele va fi, desigur, şi formaţia condusă de Ioan M iheştean, animatorul vieţii culturale din aşezarea de pe Someş. Zilele trecute, dansatorii populari din Gherla au prezentat un reuşit spectacol folcloric pe scena C asei m unicipale de cultură. De asemenea, cu acest prilej au cîntat şi soliştii de muzică populară ai Casei de cu ltu ră . ‘ Rem arcăm frum useţea dansurilo r populare prezentate de tin erii gherleni, cele op t perechi dovedind o bună pregătire artistică, membrii celei mai cunoscute formaţii

cartea-album “Al. Florin TENE - 60 - SUB ZODIA GEMENI”, editată de Najaoca-Star.

In deschidere, o caricatură semnată de maestrul Virgil Tomuleţ, după care urm ează un bogat ap a ra t b io­bibliografic, selectiv, referinţe critice, din care nu lipsesc nume prestigioase din literatura ‘rom ână, în tre care:I. Bota, C. Cubleşan, I. Cristofor,A. Ţion, Negoiţă Irimie, M. Oprea, M. Popa, Marian Popa, C. Stăneseu, Laurenţiu U lici, Alex. Ştefănescu,I. Barbu, C. Zărnescu, M. Zaciu, A nişoara D obre, D an D eşliu , Ion Oarcăsu şi mulţi alţii.

Lucrarea mai conţine două eseuri ample, primul semnat de D. Velea intitulat "Al. Florin Ţene-sau revanşa prozatorului” şi al doilea semnat de profesorul univ. dr. M arian Barbu" “P re ţu ire m ărtu ris ită ’ a Lim bii Române”, materiale ce fac o analiză amplă a poeziei, prozei şi publicisticii

Lâ Bistriţa.arnvut loc cea de ediţie a C am pionatului naţiori d a n s de so c ie ta te . La ace- prestigioasă întrecere, desfăşurata condiţii de organizare excelente-

: Sala Sporturilor d in localitate , participat şi reprezentanţii c t

“Latino Angels”*din Gherla. Tiof pe Someş au avut o comportare® două din perechile care s-au de® pe m eleagurile bistriţene neţ; locuri în prima parte a clasai#; Astfel, în cadrul categoriei de 12-15 ani, perech ea Run*1 D um itrescu- Răzvan Lazăr s-a' ; pe locul trei, tot aici cuplul f#f C h e re c h e ş - M an u e l ocupînd poziţia a cincea. Dan* gherlen i Sînt p reg ă tiţi def-_ A lexandru M iheştean, cel care»; ani conduce cu m ult profesio® şcoala de dans din localitate. r

Zilele trecute, Ia Casa municif1: cultură Gherla, peste 80 de # v îrstă 'în tre 6-12 ani au evo’--. cadrul unui spectacol de daf. A

• ’ A v isocietate, iar peste două săptâ®*< LL ________________ 1 iiiavea loc “examenul” de sfîrşit

şcolar al cursului condus da 1 Alexandru Miheştean.

Sl

R u b r ic ă r e a l iz a tă d e M

SUBREDACŢ1A TURDA: luni-vineri 8-14; iei/fax 31-43-23;S U B R E D A C flA DEJ: luni, m iercuri, jo i 8-16;m arţi, vineri 8-1,1: tcl/l'ax 21-60-75. ____ ____ ____

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8 - 1 6 ; sîmbătă 9-14:tel/fax 19-73-04; )

11

; 7 ' A N U N Ţ -

D ls ţ r ie a z ^ l îo rd I M p 0 R T A N ŢC o n su m ato rii de gaz d in ju d e ţu l C luj s în t rugaţi să sesizeze

o r ic e rec lam a ţie referitoare la sis tem u l de d istrib u ţie gaze naturale d in raza ju d e ţu lu i, apelînd n u m ere le d e te lefon ale serv iciu lu i " In te rv e n ţii" g az m etan , ac tiv 24 ore d in 24:

Cluj-NapocaTurdaCîmpia TuruiGherlaD ej

- 064/433.003- 064/315.551- 064/366.111- 064/242.999- 064/220.928

S . C . A G R O I N D U S T R I A L A S . A .

C l u j - N a p o c a ?: . I O

angajează . , ' ' §

p e rs o n a l m u n c i to r se zo n ie r ,pen tru activitatea de cu les fructe la ferm ele S T E L U Ţ A , D EA L U L M O R II şi H O R T IC O L A . -

Persoanele in teresate sîn t rugate să se p rez in te la sed iu l Ferm ei H O R T IC O L A d in B -du l M uncii n r. '4 7 , av în d asupra lor buletinul de identitate.

R elaţii la telefon: 415 .110 , 415.445, 4 1 5 .726 sau la sed iu l unitătii d in B -d u l M uncii nr. 47.

asigură consultaţii, tratamente, intervenţii chirurgicale_ în condiţii ultramoderne I

• ch irurgia c a ta ra c te i prin facoem u isifica re ;cu im p lan t d e cristalin foldabil

O p e r a ţ i i c u l a s e r e x c i m e rpentru • co rec ţia m iopiei p în ă la - 10, -11 dioptrii; • h iperm etropiei d e +4, +6 dioptrii; • astigm atism ulu i

Cu ajutorul nostru renunţaţi la disconfortul ochelarilorjrjpHSMsţfwi

S.C. ŢEH N O FR IG S.A.C luj-Napoca

a n u n ţă ac ţio n arii că , încep înd c u d a ta d e 1 8 .0 6 .2 0 0 2 , îşi t ra n s fe ră re g is tru l ac ţionarilo r d e l a R R A B u c u re ş t i la R e g is t ru l M IO R IŢ A C lu j- N apoca. D e asem enea, anunţăm a c ţio n a riicâ în această perioadă se d i s t r i b u i e d iv id e n d e le a f e r e n t e a n u lu i 2000 cu m an d a te p oşta le .

D irector general (F.P.0383) îng. Caloianu P.

R E Z I D E N Ţ I A L I M O B I L I A R E I

• V in d e ap . 3 cam ere în G rig o rescu , s tr . F în tînele , e taj in te rm e d ia r , o cu p ab il im ed ia t, z u g ră v it; p re ţ 19.500 U SD negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.),

• Vinde ap. 2 camere, în casă . situată în Grigorescu, suprafaţa 70

mp, curte, .nefinisat, preţ 17.000 USD, uşor negociabil. Tel. 195.916,196.808. (Ag.i.).

• O feră sp re închiriere spaţiu pen tru b irou ri, zonă centrală, 2 nivele, 67 mp/nivel, preţ negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).

• Vinde ap. 2 camere în Mânăştur, central, str. Ton Meşter, cf. I, etaj intermediar, orientare E, apometre, te le fo n , o cu p ab il im ediat, p re ţ 18.500 USD puţin negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 3 camere în Mânăştur,

str. N egoiu , c f. I, decom andat, balcon m are , c o n to riza re , Ioc parcare, orientare N-E, preţ 22.500 USD n e g o c ia b il. T el. 195.916,196.808. (Ag.i.).

• Vinde teren în Dîmbul Rotund, str. P. Ilarian, 400 mp, plat, facilităţi, acces a u to , p re ţ 1 5 1 U SD /m p negociabil. Tel. 195.916, 196.8087 (A g i). • ,

' Vinde 2 apartamente în zona centrală, a m e n a ja te , cen tra lă termică, suprafaţă totală 103 mp, ideale p en tru b iro u ri, cab inete avocatură, notariat etc. Preţ 55.000 USD negoc iab il. T el. 195.916,196.808. (Ag.i.).

• Vinde casă în G*uia, zonă bună, 4 camere, bucătărie, curte betonată, necesită mici reparaţii. Preţ 33.000 USD n egociab il. T el. 195.916,196.808. (Ag.i.). .

• Vinde apartament 3 camere situat în Mârăşti, cf. I, etaj intermediar, preţ 19.000 U SD. Tel. 195.916,

■ 196.808. (Ag.i.). '

• Oferă spre închiriere spaţiu . comercial în zonă centrală, suprafaţă56 mp, ideal pentru magazine, 1.500 USD/ lună negociabil. Tel. 195:916,

i 196.808. (Ag.i.).

casea,m ^ d l e r g i i z c i i ’e ,

« © B i s f r a i p e . . .

. in RATESistem d e fin a n ţa re în ra te fa ra a v a n s , fa ra d o b â n d a , fâ râ g ira n ţ i sau a d e v e rin ţa de v e n it

EXEMPLU DE CALCUL RATE (LEI)VALOARE RATE LUNARE

300.000.000 2.804.000600.000.000 5.808.000

1.200.000.000 10.502.000

p o lig ru p o S3L.

m em bru a l grupului

CARIONP o lig ru p o R o m a n ţa SRLC a le a Dorobanţilor nr. 3A 3400 C lu j-N ap o ca - fele fon:

Angajăm

OPERATOR CALCULATORCerinţe. - rapiditate la culegere text în Word. Avantaj'. - cunoştinţe Page M aker 6.5

In fo rm a ţ i i ş i r e la ţ i i su p lim en ta re : s t r . N a p o c a n r . 1 6 , t e l e f o n 1 9 7 . 4 1 8 ,

î n t r e o r e l e 1 0 - 1 5 .

2 A N I C U

R A D I O I M P U L S

L A C L U J - N A P O C APe 101.5 FM, clujenii recepţionează de 2 ani Radio Impuls, post

lansat oficial pe data de 5 iunie 2000. Radio Impuls este singurul post de radio local comercial care se 'adresează şi minorităţilor de etnie maghiară, el propunînd în acesrt-sens o em isiune zilnică de 2 ore şi jumătate, realizată de experimentatul Levente Orban, dj cu priză mare. la public, care a lucrat şi la posturi de radio din Ungaria.

In cei 2 ani de prezenţă în FM-ul clujerpi, Radio Impuls s-a apropiat constant de ascultătorii săi, organizînd evenimente sâptămînaie împreună cu publicul său; amintim aici concertele. Iris, Voltaj sau evenimentul estival din 2001- “Anotimpul Impuls”. Şi pentru câ.Radio Impuls ţine la ascultători, n-a pierdut nici o ocazie de a le oferi numeroase premii. A n u l acesta, pe întîi Martie Radio Impuls a ţinut să dăruiască femeilor un program de VIP, iar coneursul s-a bucurat de o mare receptivitate îa.rindul ascultătoarelor Radio Impuls. Efortul întregii echipe Radio Impuls de a fi împreună cu ascultătorii săi fideli s-a materializat într- 0 cotă de piaţă ridicată, acest post fiind, la ora actuală, primul dintre posturile de radio locale. Dinamic, în plină creştere, Radio Impuls te invită să “trăieşti aşa cum simţi” . îm preună cu programele sale, cu cea mai nouă muzică, cu surprizele pe care ţi le pregăteşte şi în continuare. Mulţumiri în primul rînd ascultătorilor, agenţiei de publicitate Amprenta şi clienţilor Radio Impuls. Tuturor, “La mulţi Ani” . .

of, # ' P A G I N IN A Ţ I O N A L |

’AGINlO f J A L g

PAGINI NAŢIONALE 2 0 0 2

Ediţia a X-a- )

E-mail: office@pagini-nationale.ro; www.pagini-nationale.ro

CEL MAI COMPLET CATALOG DE PUBLICITATE

DIN ROMÂNIAjŞ L Pentru ob ţin e re a ca ta logu lu i / '

PAGINI. NAŢIONALE 2002 ş i înscrie ri în e â iţ ia 2003 fsun^ ţllâ Ţ e l./F ax :064 /195 589 ;M o b il:0 92 .51166 2

S . C . î n c h i r i a z ă

spaţiu pentru depozitareîn suprafaţă'de 144 m p, aflat pe .B - d u l 2 1 D e c e m b r i e 1 9 8 9 n r . 1 4 6 .

Informaţii suplimentare la tel.: 064-194.981.

VIND societate com ercia lă _

în fu n c ţiu n e - m o a r ă g r î u , m o a r ă p o r u m b , c l ă d i r e , t e r e n , c î n t a r 3 0 t , p o s t t r a n s f o r m a r e 4 5 0 k w A . ITelefon: 1

092-4943496 .

S.C. ECCOCASA S.R.L.Str. Plopilor n r. 25 £

7 Tc). 429.674, 091-207.645 |: 095-235.668, 093-983.329 s

• Vinde garsonieră în Zorilor, str. Pasteur, aproape de magazine şi mijloace dc transport, poziţionare sudică. Preţ 12.000 USD. Tel.429.674. (Ag.i.)

• Ofertă excepţională, dc exclusivitate! Vinde garsonieră in Mânăştur, str. Ciobanului, etaj intermediar mic, 28 mp, baie marc cu vană, balcon orientare SE, bucătărie, debara, hol. Preţ 12.500 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.)• închiriază spaţii comerciale în

zona ultracentrală a oraşului Cluj- Napoca, pentru diverse activităţi comerciale, birouri, sedii dc firmă sau bancă, la preţuri excelente. Baza dc date foarte com plexă. Tel.429.674. (Ag.i.)• Vinde apartamente în Grigorescu, ne/finisate, etaje interm ediare, preţuri începînd cu 16.000 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde apartament în Mânăştur,

poziţie bună, sem ifinisat, decomandat, curat, îngrijit, preţ 15.500 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde apartamente în Mârăşti,

Caiea Dorobanţilor, Nâsâtld 2-4 camere, finisate sau nefinisate, etaje intermediare, la preţul pieţei, negociabil. Baza de date foarte complexă. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde complex comercial, 1.000

mp, finisat, termopane, poziţie excelentă cu vad comercial format, amenajat ca p ia ţă ,' boxe din termopan 200 mp, în module de 10- 20 mp, copertină, pardoseală din beton pe toată suprafaţa, instalaţii de apă, curent etc. Preţ 170.000 USD neg. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde apartament, Plopilor vechi,

suprafaţă 110 mp, 3 camere, poziţie excelentă, preţ excepţional. Tel.429.674. (Ag.i.)

• Caută de închiriat în zona ultracentrală' a oraşului pivniţă, suprafaţa 1 50-250 mp, pretabil pentru activitate comercială, finisată sau nefinisată. Se oferă pret bun. Tel. 429.674. (Ag.i.)

P e n t r u a v ă a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u lvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.

iii ^

F E D E R A L C O O P C L U Jv in d e la l ic ita ţie p u b lic ă u rm ă to a re le obiective:

- C L Ă D I R E B R U T Ă R I E - 375 m p, loca lita tea M o c iu ; ■

- C L Ă D I R E C A R M A N G E R I E Ş I

L A B O R A T O R C O F E T Ă R I E - 950 m p , cute re n aferen t 2-411 m p , lo ca lita te a H uedin , str. S telelo r n r. 2.

L ic ita ţia va avea loc la sed iu l F E D E R A L C O O P C luj, B -d u l E ro ilo r nr. 9 , în d a ta d e 2 0 .0 6 .2 0 0 2 , ora 10,00.

în c az d e nead judecare , lic ita ţia se v a repeta săp tăm înal, jo ia , o ra 10,00.

In f o rm a ţ i i : telefon : 235 .233 - C oop . M ociu ş i tel. 1 9 5 .4 1 7 -F E D E R A L C O O P C lu j. (5oS6m

S C C o m c o rp a l C ln i S A c N-Napoca,P-ţaA. lancu nr. 15, jud. Cluj o o m c e r e a j U U J &.A. Tet./Fax:064-195.557; 197.201

Organizează:LICITAŢIE PUBLICĂ CU STRIGARE Şl NEGOCIERE pentru

VÎNZAREA URMĂTOARELOR ACTIVE (clădiri şi teren):1. Depozitul Bonţida Gară - com. Bonţida f.n., jud. Cluj;2. Depozitul Bonţida R.S. - com. Bonţida f.n., jud. Cluj;' g3. Depozitul Dej-municipiul Dej, str. Baia Mare nr. 55,jud. Cluj; Ş84. Depozitul Panticeu-com. Panticeu f.n., jud. Cluj: a.5.Depozitul Cîţcău - com. Cîţcău f.n.. jud. Cluj;6. Depozitul Huedin - Huedin, str. Fildului nr. 1.licdaţa va avea locîn fiecare zi de JOI A SĂPTĂMÎNII, ora 10, la sediul societăţii, pînă la adjudecare.Dosarul de prezentare aactivului poate fi procurat, contra cost - 500.000 lei, zilnic, de la sed:ul societăţii între orele 8-15.Activele au acces la cale ferată, drumuri naţionale şi se pretează pentru orice fel de depozitări şi cu investiţii minime pentru multiple funcţionalităţi.Alte relaţii se pot obţine de la telefon: 064-195.557.'

Jobs O ffe rTccteon pic, b ased in I .o n d o n IJK is in a p ro cess o f

o p cn in g a dcvclopm cnt Jab in C lu j N apoca . We a rc Iooking lo r D S P K n g in cc rs w ith 1-2 y ea rs m in im um ex p erien ce

i w ith th e fo llm v in g q u a lifica tio n s:- r e a l (inie d e v c lo p in c n l sy s tc m s u sin g T I C 5 4 x

a n d /o r M o to ro la 56 3 x D S l’s- C , a ssc m b lc r , M a t la b , S im u lin k , S fu n c tio n s

;• S alary , up to 700U S D ne t/m o n th accord ing to Ilie;(experience .

A Iso lliere is a rcqu irem en t fo r a S en io r D SP : ftn g in ee r/su p en isor Io o versce th e team w ith m in im um 10 y ea rs o fe x p e r ie n c e in in dustry o r academ ia. S a la ry up Io l4 0 ()lJS D 'nc l/m on lh acco rd in g lo the experience.

K n \a il: a .fra(ila (n ' tc c tc o n .c o m (9766917)

Universitatea Creştină

"MMimcweMrpF a c u î l a i e a d e D r e p t C I u j - N a p o c a

Număr de locuri pentru .admitere.• 300 la curs dc zi ' -• 200 la curs tară frecventă• 50 dc locuri pentru cci carc urmează a doua Facultate

Durata studiilorCurs ZI: 4 aniCurs Fără Frecvenţă: 5 ani

Condiţii dc admitere• Admiterea la Facultate-sc face pc baza medici dc la

Bacalaureat, in ordinea descrescătoare a medici şi în limita locurilor.

Acte necesare pentru înscrierea la concurs:• Diplomă dc Bacalaureat (adeverinţă pentru promoţia

2002)• Certificat dc naştere (copie xerox)• Certificat căsătorie (cogic xerox)• Adeverinţă medicală• Ccrcrc-tip pentru înscriere, eliberată dc Facultate• Un dosar plic• Chitanţă dc achitare a taxei dc înscriere• 2 poze tip B.I.Taxa de înscriere este de 300.000 lei

înscrierile se fac în perioada:• 10-20 iulie 2002 - pentru absolvenţii de liceu promoţia

2002• 1 iunie - 20 iulie 2002 - pentru absolvenţii din

promoţiile precedente• 1-30 septembrie 2002 - pentm toate categoriile dc

absolvenţi

H T T

în anul universitar2003, Facultatea de Drept "Dimitrie Cantemir" CIuj-Napoca acordă următoarele înlesniri:- reducerea taxei de şcolarizare cu 10% pentru cei carc

achită integral taxa de şcolarizare pînâ Ia data dc 01.10.2002) ;

- reducerea taxei dc şcolarizare cu 10% pentm: fraţi, soţsi soţie, dacă ambii sînt studenţi la facultatea noastră.

- în taxa de şcolarizare sînt incluse şi taxa dc examenpentm sesiunea planificată şi restanţe, sc plăteşte taxă de examen numai pentm sesiunea dc reexaminare.

Informaţii suplimentareSecretariatul Facultăţii de Drept CIuj-Napoca str. Burcbista nr. 2. Telefon 064-432211; 064-432265

CLU J-NA POCA: hmi-vineri 8-16; sîm bătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

L* SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; < SUBREDACŢIA D EJ: luni , m iercuri, joi 8-16,:____ „______________ ■ m arţi,, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

S.C. PANGRAM S.A.so c ie ta te ro m ân o -g e rm an ă , p ro d u că to a re a p as te lo r fă inoase

M O N T E - B A N A T Oan g a jeaz ă p e n tru ju d e ţu l Cluj:

1 . G e s t i o n a r ( ă )C e r in ţ e ;

- cuno ştin ţe tem e in ice p r iv in d p rim irea şi e liberarea m ărfu rilo rd in depozit;

- cu noştin ţe d e co n ta b ilita te p rim ară ;- operare P C (W o rd , E xcel); ~- garan ţie im ob ilia ră .

2 . A g e n t ( ă ) d e v î n z ă r iC e r in ţ e : - ab ilita te în v în ză ri şi d inam ism ;

- d isp o n ib ilita te p en tru p rog ram prelungit;- perm is d e co n d u cere ;- garan ţie im o b ilia ră . - _

S e o f e r ă : §- sa la riu m o tiv an t; ÎS

• Pi- un m e d iu de lu c ru tîn ă r şi dinam ic.

C . V .-urile şi sc riso rile de m o tiv a ţie se pot trim ite p în â la d a ta de 8 i u n i e 2 0 0 2 , p r in f a x : 0 5 5 /2 1 .8 6 .3 5 s a u . e - m a i l : b ia n c a s@ m o n te b a n a to .ro .

S.C. ARMATURA S.A.c u sed iu l în C Iu j-N a p o c a , str. G ării nr. 19, în da ta de 14 iu n ie 2002 , o ra 8 ,0 0 , o rg a n iz e a z ă C O N C U R S p en tru

o c u p a re a a 3 p o s tu r i d e s p e c ia liş t i cu s tu d ii su p erio are , c u ex p e rie n ţă în rr ta rk e tin g ş i d isp o n ib ilita te la de lega ţii.

Condiţii', d e p re fe r in ţă b ă rb a ţi cu v ech im e de m in im 3 an i în sp ec ia lita te .

Î n s c r ie r i l e se fa c la S e rv ic iu l P .Î.S ., p în ă la data d e 13 iu n ie 2002.

I n f o r m a ţ i i s u p l im e n ta r e se po t o b ţin e la se d iu l so c ie tă ţii sau la te le fo n : 4 3 .5 3 .6 7 , in te rio r 148. (9766975)

V A L U T A F O R T EC e r t i f i c a t d e d e p o z i t î n v a l u t a U SD s a u E U R O

D obândă: 5 ,5 % pe an fixă:

Termen: 3 6 0 zile;

Suma minimă: 1 .0 0 0 USD/EUROf

- ' Ofertă valabilă numai in -O o

perioada 2 7 m a i -29 iu n ie

B A N C A C O M E R C I A l A Mareşal,! Aiiîoncscu. V.M. 131

C A R P A TIC A S S S ” Nr ‘

EFORIE S.fl- în conform

nr. 25/23.03.2 ora 12,00-12,. a următoarelo

S . C . E F O R I E S . A . -Eforie Nord, str. Brizei nr. 6, jud. Constanţa

NU RATATI OPORTUNITATEA DE A ADMINISTRA PROPRIUL DUMNEAVOASTRĂ RESTAURANT ÎN EFORIE NORD

late cu Hotărîrea Adunării Generale a Acţionarilor nr. 06/07.09.1999 şi 302, organizează la sediul societăţii Eforie S.A., în data de 07.06.2002, iO, licitaţie publică cu strigare pentru închiriere pe o perioadă de 1 -3 ani r spaţii comerciale:

Închiriere ora 12.00Nr.crt. Descriere

c/val dosar de prezentare

c/val taxa participare la licitaţie vînzare

Preţ de pornire licitaţie vînzare

fără TVA ,*1 Restaurant Central 500.000 lei 500.000 lei ' 1.750 USD

ÎNCHIRIERE ORA 12.30Nr.crt. Descriere

c/val dosar de

prezentarec/val taxa

participare la licitaţie închiriere

Preţdepomire licitaţie închiriere pentru primul an fără TVA

2 Restaurant Neon, P+1,2.431,45 mp/etaj, situat pe faleză

1.500.000 lei 1.500.000 lei 22.000 USD

Dosarul de prezentare poate fi procurat zilnic între orele 9,00-15,00, în perioada 03.06.2002-05.06.2002, de la sediul societăţii. Taxele pentru dosarul de prezentare şi participare la licitaţie se achită în numerar la casieria societăţii.

Dosarul de prezentare poate fi procurat pe baza următoarelor documente:- dovada de achitare a preţului Dosarului de prezentare;- delegaţie pentru semnarea Angajamentului de confidenţialitate;"- act de identitate.Documentele pentru participarea la licitaţie vor fi depuse de ofertanţi la sediul

societăţii Eforie S.A. pînâ la data de 07.06.2002, ora 8,30, respectînd şi condiţiile de participare descrise în Dosarul de prezentare. Comisia de licitaţie va afişa lista ofertanţilor respinşi de la licitaţie în data de 07.06.2002, ora 9,30.

Spaţiile comerciale vor putea fi vizionate.fie în preziua licitaţiei, între orele 10,00-14,00, fie în ziua licitaţiei întreorele 9,00-10,30.

Licitaţia cu strigare va avea loc într-o singură şedinţă. 'Accesul presei este permis gratuit pe bază de legitimaţie.

| Alte relaţii se pot obţine de la S.C. Eforie S.A. - tel.: 041-741.401, 092-569.167 - ! persoana de contact d-na Cristina Utureanu.

S.C. M o b e l Group S.R.L.MOBILĂ IMPORT UNGARIA- b ib lio teci; ,- m ob ilier de bucătă rie ;- m o b ilie r ta p i ţa t c a lita te

d e o se b ită ,- p r e ţu r i p rom oţionale ; '

- e x e c u tă m m o b i lă la com andă.,

- j £ k £ -

C om una B ac iu str. N ouă nr. 343T elefon /fax: 260.438. (9766732}

Societatea Comercială - .

S.C. Porcelain Manufacturers S.R.L.angajează: .- p e rso a n e s p e c ia l iz a te (fem ei) în îm p le tit co şu le ţe şi aplicaţii,

precum şi p e r s o a n e n e c a lif ic a te (fem ei) p en tru ca lificarea în acest dom en iu .

- c e ra m is te sp e c ia liza te în d eco rarea p ro d u se lo r ce ram ice ;- g la z u la to r p r o d u s e c e ra m ic e (fem ei) cu e x p e rien ţă în sectorul

ardere - g lazu ra re .C ererile se d e p u n la sed iu l societăţii dc p e B d . M u n c ii n r. 25 A pînă iâ data de 0 6 .0 6 .2 0 0 2 . In te rv iu l va avea loc în da ta d e 06.06.2002, ora 10,00 la sed iu l so c ie tă ţii. Pentru in form aţii su p lim e n ta re sunaţi la te lefon n r. 4 1 5 .1 0 8 sau 415 .506 . f9766S67j

BANC P O S TOferă patru produse speciale pentru PENSIONARI:

■ C ontul C u re n t P E N S IO N A R U L , încasezi pensia şi primeşt'j 1 procent în plus la dobîndă la vedere.

■ D epozitu l la te rm e n V E N E R A B IL U L , dobîndă se poate ridica lunar, primeşti în plus 1,5 procente faţă de dobîndă la acelaşi termen.

- D ep ozitu l cu c a p ita liza re S E N IO R U L , cu capitalizarea automata a dobînzii la scadenţă , primeşti în plus + 2 procente faţă de dobîndă la acelaşi termen.

■ Creditul V îrs ta de Aur, pentru a primi 70 % din pensie în avans, fără a mai aştepta data la care sînt plătite pensiile. - • ■

Informaţii suplimentarela orice unitate BANC POST sau la .telefonul Clientului" 19.74.19.

e â W EST BANK S A -S u c u rs a la CLUJ-NAPOCA CARDINE BANKING GROUP

CIuj-Napoca, Piaţa Cipariu nr. 9 Telefon: 430.180, 430.008

Fax: 430.045

D O B ÎN Z I D E P O Z IT E

PERSOANE F IZ IC E - EURO(suma minimă 1.000 USD sau echivalent), 1 LUNĂ 4,10% pe an2 LUNI j 4,15% pe an |3 LUNI 4,20% pe an jş

REPARAŢII.APARATURI FOTOGRAFICA

- Zeno REINHARDT

C a l e a M ă n ă ş t u r , n r . 8 , C l u j - NT6bi;092/460-169; 064/42-50-96

MATRIMONIALE• T înără sim patică ofer

masaj o rien ta l, com panie, numai dom nilor civilizaţi, manieraţi. Tel: 090-08-20-96 orele 9-22. (542813)

• Vînd Ford Fiesta, octombrie 1994, 1100 cmc, benzină injecţie EURO 2, A IR BAG, gri- metalizat, 4,2 1/100 km, înmatriculat persoană fizica. 73000 km reali. Tel: 091-71-77- 87; 44-25-06 (după ora 17). (542869)

• - Vînd garaj excepţional din tablă zincată cu pod, împrejmuit cu borduri şi gard viu separat catier Gheorgheni, Scărişoara nr. l, spate. Tel: 14-17-20. (54286$)

ÎNCHIRIERI

v în z ă r iCUMPĂRĂRI

• Vînd apartament 2 camere, • finisat, cartier. Gheorgheni, micro I. Preţ 20.000 USD. Tel: 14-81- 83 (după ora 17.00); 093-25-07- 31. (544320)

.* Vînd garaj, str. Gr. Alexandrescu nr. 13. Tel: 092- 47-10-21. (542825) • -

• SC Turism Transilvania SA vinde piese noi pen tru IVECO M29V O TO Y O L la preţul de 1/2 din p re ţu l de v în z a re d in m ag az in . Inform aţii la tel: 19-59-18 sau 19-77-77 în t r e o rele 7.30-15-.30, ing . T o d o ran Dacian. (544318)

• Dau în chirie, central, 2 c am e re , sufragerie, b u c ă tă r ie , nem obiiate. S u p ra fa ţa to ta lă 105 mp. Inform aţii Ia tel. 14-18-67. (545776)

• Dau în chirie pe termen lu n g , a p a r ta m e n t cu 2 c am e re în G rigorescu. P re f e r fa m ilie serioasă. Inform aţii la tel. 44-32-19. (545780)

DIVERSE

• Vînd sufragerie “ Luxor” , 12 piese, lemn sculptat. Preţ 600 USD. Tel: 14-81-83 (după ora 17.00); 093-25-07-31. (544321)

• SC Topcompany SRL, cu sediul în CIuj-Napoca, s t r . C â m p in a 62-64, angajează urgen t cusătorese cu experienţă în domeniul confecţionat încălţăm inte din piele. Inform aţii zilnic la sediul firmei sau la tel: 41-54-03, în tre orele 8.00- 13.00. (542859)

\ tm/7 01

PerTel,» t

I

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; v~* v r . n ^ #•*tel/fax 19-73-04; | J\ ■

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; 1 | | | V l l l l l V i | ~ . SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, l \ I J ) ) \ '} ţ { l l V ^

m ie rc u r i, 5 iun ie zo lipsii..,.-:r“i . ■;* ---

• S. C. C. A. Metalurgia, C luj-N apoca str. Năvodari n r. 4 organizează concurs p en tru ocuparea postului de m a n a g e r . C o n d iţii de p a r t ic ip a r e : -s tu d iieconom ice sau tehnice; - vech im e în sp ec ia lita te m inim 5 an i. Dosarele se p rim esc la sediul un ită ţii pînă Ia da ta de 7.06.2002. C oncursu l va avea loc la d a ta ' de 14.06.2002. Inform aţii suplim entare la tel: 19-53-33 ; 43-14-21. (542870)

• S. C. vinde en gross: maşini de spălat, combine fr ig o rif ic e , te lev izo a re , com presoare second hand. Tel. 094-58-91-77; 093-15- 67-28. (545493)

• V înd m aşin i p en tru s p ă lă to r i i au to , u tila je p en tru v u lc a n iz a re . Tel. 091-60-68-77. (545701)

• Execut reparaţii cazane de perete si centrale termice. Tel:094-17-53-45. (542736)

• R enovăm apartam ente, gresie, fa ian ţă , zugrăveli, ghipscarton. Tel: 094-17-53-45. (542739)

• Angajăm vînzător instalaţii sanitare si materiale construcţii. Iei: 42-55-97.' (542826)• Sc angajează operatoare PC

18-25 de ani, aspect fizic plăcut, cunoştinţe de limba engleză, program flexibil pentru studente. • Salar atractiv. Tel: 090-14-08- 45. (544324)• în conformitate cu Legea nr.

,137/1995, Ogrean Ana anunţă începerea dem ersurilor pentru, obţinerea autorizaţiei de mediu pentru o b ie c tiv u l “depozit papetărie” -situat.în Cluj-Napoca str. C a le a T urz ii 161 A. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu

vor depune la sediul IPM fluj, Calea Dorobanţilor, nr. 99. >545789)

în data de 10.06.2002, orele: 0 se va v inde Ta licitaţie

publică, care se ţine la adresa: R oşea n r. 4 , ap. 26,

cu curte şi grădină care ste evaluat la 2.591.370.160 lei Preţ red u s Ale E xecutorul Judecătoresc "cu 25%. Imobilul ţi terenul poate fi văzut pe str. Hahovei nr. 38-40. Persoanele

vor să cumpere trebuie să depună 10% din valoare la CEC

dispoziţia E xecutoru lu i Judecătoresc pînă la termenul de, 'inzare. (542864),* Primăria Gilău, închiriază

Wi prin licitaţie. Licitaţia va lvea loc în data de 20 iunie -JJ02, orele 10,00.Tnformatii-la

37-16-46. (545775)

• L ibertatea, cel mai bine v îndut cotidian naţional din Rom ânia, angajează pentru Cluj în sistem de colaborare tin e ri serioşi, d inam ici şi ambiţioşi, cu vîrstă 18-30 de âni pen tru vînzători volanţi de presă. Se oferă salariu fix plus comision. Relaţii la tel. 091-234.429, sau după ora17,00, la 064-189.657. (9758819)

• Liceul Teoretic “Avram lancu” anunţă scoaterea la c o n c u rs a u n u i p o s t de in fo rm atic ian , (în tre ţinere reţea calculatoare) în data de 19 iu n ie o ra 11,00. C o n d iţii de p a r t ic ip a re : s tu d ii s u p e r io a re de specia lita te . In fo rm aţii la secre ta ria t, tel. 064-19-60- 28. (545784)

• Liceul Teoretic “Avram la n c u ” a n u n ţă co n c u rs p e n tr u un p o st d e ‘ îng rijitoare în data de 19 iunie o ra 11,00. Inform aţii Ia secretariat, tel. 064-19-60- 28. (545785)

• F irm ă de im presariat, angajează secretară pen tru F ilia la d in C lu j-N ap o ca . Condiţii: cunoaşterea limbii engleze, cunoştinţe operare PC, aspect fizic plăcut. Vă rugăm să trim iteţi CV-urile la nr. de fax: 033-21-36-16, pînă la data de 15.06.2002. Nr. de legătură: 064-19-41- 59. (545786)

• S o c ie ta te co m erc ia lă a n g a je a z ă v în z ă to a re cu experienţă pen tru magazin îm brăcăm inte. CV-urile se d ep u n în s t r .M em orandum ului nr. 3, la Second H and Shop. Relaţii su p lim en ta re la tel: 069-218.957, 093-550.306.(9758904)

• S ţC . O m nium D istribution -S.R.L., sediul: P iteşti, s tr . Serelor, n r.2 . A rg eş a n g a je a z ă a g en ţi v în z ă r i. C e rin ţe : experienţă minim un an în d is tribu ţia de produse, de preferin ţă auto şi materiale de c o n s tru c ţi i; - posesor pe rm is a u to şi d e ţin ă to r autoturism p ropriu ; - studii superioare. C ererile şi C.V. se p r im e sc la f a x :“048- 280.167 sa u la a d re s a g ic@ g ic .ro . In te rv iu l, va avea Ioc Ia sfediul sucursalei A s ira g d in C lu j; S tr . D orobanţilor, n r. 78, sc. 2 ap. 25. R elaţii Ia telefon 048- 282.200 int. 164. (9762013)

• S. C. R om catel Gaz S. JJ- L . a n g a je a z ă f«momist(ă). Cerinţe: studii '“periaare de specialitate. Jiformaţii la tei. 41-67-55 '«re o re le 7 ,00-15,00. (545752)

vngajăm DJ şi bucătari lieri, p en tru litoral, şi ă to r m e z e lu ri cu ra c t de m u n că , lanent ( pen tru Cluj). 43-03-40. (545781) _•

' Asigur m uncă Portugalia '“nstrucţii şi transport. 090- **3.979. (9762023) ’

• Subsemnaţii: Oros Eugen şi so ţia O ros E va, chemăm în judecată pîrîţii: Arkoşi Anna, soţia lui Forman loan născută A rkoşi E ca te rin a , Form an C ătălină, văduva lui A rkoşi Androne născută Forman Anna, văduva .lu i A rkoşi A ndrei născută Halmagyi Ileana, toţi cu domiciliu necunoscut, în dosar civil nr. 2704/2002, cu termen de judecată pe data de 18 iunie 2002. (7019758)• Numita Posca Ana, cu ultimul

domiciliu în Cîmpia Turzii, str. Laminoriştilor nr. 232, este citată la Judecătoria Turda, în dosar civil nr. 1234/2002, îti proces cu Poienaru Maria, în data de 30 iunie 2002. (7019757)

• Subsemnatul Nagy loan,' chem în- judecată pîrîţii Morar Vasile şi Morar Anna născută Rusz, cu domiciliu necunoscut,' în dosar civil nr. 2158/1997 al Judecătoriei Turda, cu termen de judecată pe data de 24 iunie 2002. (7019756)

• Primăria Gilău, angajează prin c6ncurs: referent urbanism şi contabil şef. Concursul va avea loc la Primăria Gilău în data

. de 9 iuliey2002, ora 10,00. Informaţii Ta telefon 37-16-46. (545774) "

• S. C. Farmec Plast S. R. L. Cluj-Napoca, str. H. Barbusse nr.1 6 ,. angajează reg lo r mase plastice cu minim 3 ani vechime în domeniu, specialist-pe maşini de suflare. Informaţii la- tel. 43-38-84. (545790)

' • Numiţii Toşa loan Flaviu şi T oşa M arioara , cu u ltim ul domiciliu cunoscut în Gârbău nr. 31, ju d . C luj, s în t c ita ţi la Tribunalul Cluj, în data de 20 iunie 2002, ora 12, sala 130, ca pîrîţi în dosar nr. 4824/2002, ob iec t angajarea răspunderii administratorilor SC “Mezcarp Impex” SRL, conform Legii nr. 64/1995. (542865)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC M obelrom CO SRL anunţă în cep e rea dem ersurilor pentru obţinerea au to riza ţie i de m ediu pentru obiectivul “Fabrică de tîmplârie” situat în com. Baciu, sat Suceagu f. n. E ventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (542867)

• în conformitate cu Legea nr. 137 /1995 , SC E urom odels Agenţie SRL anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea au torizaţie i de mediu pentru obiectivul “A telier c ro ito rie” situat în Cluj-Napoca str. Pasteur nr. 60. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor rir. 99: (542872)

• Moştenitorii lui Raicu Iosif sînt citaţi la Judecătoria Cluj- Napoca, camera 102, ora 8.30, în data de 28.06.2002 pentru solu ţionarea dosarului 5065/ 2002 ă l Judecă to rie i C luj- N apoca pentru indiviziune. (544314)

• în conformitate cu Legea nr.- 137/1995, S. C. Prima PanS . R. L. anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de m ediu pen tru ob iec tivu l “laborator de patiserie” situat în Cluj-Napoca str. Gh. Marinescu nr. 62. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la .sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. . 99. (545773) ’ :

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, U n iversita tea de Ş tiinţe A gricole şi M edicină Veterinară Cluj-Napoca anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “crematoriu- F acu lta tea de M edicină V e te rin a ră” situa t în C luj- Napoca str. Calea Mănăştur nr.3. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de-mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(545778) '•

sistarev*

• în conformitate cu Legea nr.' 137/1995, S. C. Hiperion ServCom S. R. L. anunţă începerea, demersurilor pentru obţinerea aco rdu lu i de m ediu pen tru obiectivul “extindere atelier de, croitorie P+1E” situat în .Gherla str. Fizeşului nr. 1. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sed iu l IPM C lu j, C alea Dorobanţilor nr. 99. (545788)

• Numiţii: Miclea Paraschiva, M iclea T. , Miclea L udov ica ,' Cioplea Ştefan, Miclea Vasile, M iclea Ileana, Suciu Pavel, B alea V asile, D usa loan şi G ădălean L udovica, to ţi cu ultimul domiciliu cunoscut în . comuna Feleacu, judeţul Cluj sînt citaţi la Judecătoria Cluj- N apoca pentru data de 06.06.2002, sala 128, o ra -8,00 în calitate de pîrîţi în dosar nr. 2748/2002 în contradictoriu cu reclamanţii Csorba Levente şi Csorba Emese, cauza avînd ca obiect acţiune în constatare şi prestaţie tabulară. (545792)

PIERDERI• Pierdut camet de student pe

numele Popa Viorica, eliberat de UBB. îl declar nul'. (544315)

• Pierdut carte de identitate auto seria B nr. 411061, pe numele Terheş Marcela. O declar nulă. (544323)

• P ierdut le g i tim a ţie de transport C. F. R. pe numele Sas Anuţa. O declar nulă. (545772/

• Pierdut carnet de student pe numele Ccnan Paul Sebastian. ÎI declar nul. (545777)

• Pierdut camet de student pe numele Popa Anca. îl declar nul. (545782)

• S. C. Prior 2 Service S. R. L. anunţă pierderea înştiinţării de plătitor T. V. A. Se declară nulă. (545787)

• Pierdut camet de student eliberat de Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Facultatea de M anagem ent T u ris tic şi Comercial, pe numele Lakatus Balla Ioana Andreea. îl declar nul. (545791) ...

• P ierdu t leg itim a ţie de tran sp o rt pe num ele Pastru Daniel. O declar nulă. (7030037)• Pierdut camet de student pe

numele Bob Luminiţa Mariana, îl declar nul. (7030034)• Pierdut permis pentru intrare

Biblioteca Univ. Bogdan Vodă Cluj, pe numele Petruşcă Mihai. îl declar nul. (7.030033)• Pierdut camet.de student pe

numele Pop Lavinia. îl declar nul. (7030039)

DECESECOMEMORĂRI• C utrem uraţi şi copleşiţi

de d u re re , a n u n ţă m trecerea în nefiinţă după o scu rtă şi grea su ferin ţă a scumpei noastre soţii, mame şi b u n ic i ST E L A PU ŞA M O R A R IU . S lu jb a de înm orm întare va avea loc jo i, 06 iun ie 2002, o re le 13.00, de la domiciliu str. Şerpuitoare nr. 69. Te vom p ă s t r a m ereu în su f le t. F am ilia în d u r e ra tă . (542873)

• S în te m a lă t u r i de familia M orariu , în m area d u re r e p r i c in u i tă de dispariţia nepreţu ite i PUŞA şi e x p r im ă m s in c e re condoleanţe. O dihnească-se în pace! Fam iliile T a tii şi Savu. (542857)

• S în te m a lă t u r i de colegul nostru M arta loan , lâ p ierderea g rea su fe rită p r in m o a rtea ta tă lu i său . S in c e re c o n d o le a n ţe . C olectivul B ankcoop SA- Ă genţia C luj. (542860)

• Sîntem a lă tu ri de d raga n o a s t ră v e c in ă E d ith în aceste clipeigrele, Ia trecerea în nefiinţă a soţului d rag , p ic to ru l ŞTEFA N B O C A . O d ih n e a sc ă -se în p ace ! C ălina şi C ălin C âm pean . (542862)

• E terne regrete şi un pios om ag iu iu b i te i n o a s t re colege -bibliotecar STELA M O R A R IU . S in c e reco n d o lea n ţe fa m ilie iîn du rera te . D um nezeu s-o odihnească în pace! Colegii - p ro fe so rii şi e lev ii G rupului Şcolar de Poştă şi Telecomunicaţii. (542863)

* Un ultim omagiu celui ce a fost D U M ITR E ŞC U M IH A I. S in c e reco n d o lea n ţe fam ilie iîndurerate . Dumnezeu să-l od ih n ească în p a c e ’. D in partea foştilor colegii de la Serviciul C TC -SC R em arul “ 16 F e b ru a r ie ” SA C lu j Napoca. (542874)

• Sîntem ală tu ri de colega noastră Avram Adriana" în m area durere pric inu ită dc decesul tatălui d rag . Colegii din DGFP C luj, DMAVS. (544313)

Sîntem ală tu ri de familie şi-i îm părtăşim durerea , la trecerea în nefiinţă a celui c a re a fo s t p ro f . d r . D U M IT R U 'M A R IC A , em inent dascăl şi fo rm ator de şco a lă . S in c e re c o n d o le a n ţe fa m ilie i. C o lec tivu l C a te d re i II a FM V Cluj. (544316)

Sîntem ală tu ri de colega n o a s tră , C iceu E len a , Ia decesul socrului. Colegii de Ia Liceul Teoretic “ A vram la n c u ”. (544317)

• Cu nespusă d u re re ’ne despărţim de d rag a noastră verişoară şi fină M ORARIU STELĂ (PUŞA). A m intirea sufletului ei blînd şi nobil va ră m în e veşnic în in im ile noastre . Sîntem a lă tu ri de vo i Ş im i şi cop iii tă i , în aceste m om ente g rele ale vieţii. Bunul Dum nezeu o va aşeza în tre cei buni aşa cum m e rită . F am ilia M arch iş , R ăzor, Băcanu. (544319)

• S în tem a lă t u r i de fam ilia M orariu Sim ion în m area durere p ric inu ită de trecerea în nefiinţă a bunei n o a s t r e v ec in e , d o a m n a PUŞA M O RARIU . Sincere c o n d o le a n ţe fa m ilie i n d o lia te ! F a m ilia .B ă le

Nicolae. (544326)

• S în te m a l ă t u r i d e domnul ing. Şimi M o ra riu şi fa m ilia sa în m a r e a d u re r e p r i c in u i tă de trecerea în e tern ita te a celei care ă fost soţie şi m am ă de excepţie PUŞA M O R A R IU . S in ce re c o n d o le a n ţe şi Dumnezeu s-o odihnească în pace! F am ilia lo a n R u su .(545779)

• C u a d în c ă t r i s t e ţ e aducem om ag iu l d r a g i lo r noştri p ă r in ţi M U R E ŞA N LUCREŢ1A şi M U R EŞA N IO AN ( M O Ş U N O I) d in F u n d ă tu ra , de Ia a c ă ro r tr e c e re în e te r n i t a t e d e împlinesc 5 ani, respectiv 11 ani şi 8 luni. D um nezeu să Ie dea odihnă veşnică. Copiii M elan ia , I r in a şi l l ie cu familiile. (542841)

• Pioasă am in tire la 15 an i de c înd n e-a p ă r ă s i t p e n tru to td e a u n a iu b i tu l nostru soţ, ta tă ; so c ru şi bunic D INEA IO A N , d in Huedin. Fie-i ţă rîna uşoară şi som nu l lin . F a m ilia . (544322)

• F iliala C lu j-N apoca a UAP din R om ânia an u n ţă cu profund reg re t înce ta rea din viaţă a m ult apreciatu lu i p ic to r B O C A Ş T E F A N . E x p rim ăm p r o f u n d acom p as iu n e şi s in c e re co n d o lea n ţe fa m ilie i .(7030036)

• Condoleanţe sincere în tre a g a • n o as ti compasiune doam nei coi univ. Viorica M arica şi fiit D cm etra , la p ie r d e r i so ţu lu i şi ta tă lu i ' iu b i Dumnezeu sâ-i odihnease: Fam. Velea şi Ligia M unţii (7030032)

Cu inimile în d u re ra te , colectivul C a ted re i IV de P a to lo g ie M e d ic a lă a F a c u ltă ţi i d e M e d ic in ă V e te r in a ră C lu j-N a p o c a este m arcat de trecerea în nefiinţă a celui care a fost dascălu l, om ul de ş t i in ţă p ro f. univ. d r. D IM IT R IE M A R IC A , p e r s o n a l i t a te m a rc a n tă a m e d ic in i i v e te r in a re ro m â n e ş t i . C o n d o lean ţe f a m il ie i în d o lia te . D um nezeu să -l o d ih n ească în p a c e ! (7030031)

• Cu p ro fundă tr is te ţe , a n u n ţă m t r e c e r e a în eternitate a iub itu lu i nostru soţ, ta tă , .socru , b u n ic si străbunic, cpt. în re trag e re , veteran de război TA LPÂ U VASILE Ia da ta de 3 iunie 2002, la vîrstă de 82 de an i. Înm orm întarea va avea Ioc la data de 6 iunie 2002, o ra10.00 în C im itiru l C en tra l. Dumnezeu să-l od ihnească în pace! S o ţia . M a r io a ra , fiica Doina, ginerele V iorel, n ep o a ta S im ona cu so ţu l S o rin e i şi s t r ă n e p o ţ ic a R ustana. (542871)

ADEVĂRULde C luj

Uu cotidian care satisface

gusturile dumneavoastră!

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

1994N-preşedintele Statelor Unite ale Americii, " !: Clinton, a semnat si trimis Congresului a m e r .c z r,

scrisoarea de recomandare pentru c o n t i n u a r e a acordân i şi în anul 1995 a clauzei naţiunii celei mai favorizate

.pentru Rom ânia.

P M L C lu j d e n u n ţă m a n e v r a P S D a

a le g e r i lo r a n t ic ip a t e

“ Lansarea din interiorul PSD (fie şi numai, pentru tatonarea terenului) a ideii a le g e r ilo r an tic ip a te în 2003 constituie, în viziunea P N L C lu j, o m an ev ră p o litică ce arată dorin ţa PSD d e 'a se mai legitima o d a tă ca p a r tid de guvernăm înt, pînă nu este p re a t î rz iu ” , o p in eaz ă lib e ra lii clujeni. A stfel, s u s ţin sem n a ta r ii c o m u n ic a tu l rem is r e d a c ţ ie i , “d eca la rea alegerilor parlamentare de c e le p re z id e n ţia le ; în c o n d iţ i i le în care PSD nu-l va mai.avea candidat pe Ion Iliescu în 2004, nu poate fi decît un avantaj pentru dl Adrian Năstase, pe ca re p reşed in te le în exe rc iţiu l-ar mai putea desemna, încă o dată, prim- m inistru, eventual pînă în 2007”.

Id e e a - a le g e rilo r anticipate pentru anul viitor a re d rep t arg u m en t “balonu l de ox igen” pe c a re , în urm a in v ită r ii R om ânie i în s tru c tu r ile N A T O . PSD “va cău ta sâ-l exploateze la maxim”. A ceasta în contextu l în care, precizează semnatarii documentului, nu mai pot fi cosm etizate scăderea nivelului de trai, neputinţă economică şi promisiunile electorale nerespectate ale PSD.

Titus CRĂCIUN

S e n a to r i i d in C o m is ia ju r id ic ă a u a v iz a t le g e a

p r iv in d a b i l i t a r e a G u v e r n u lu i d e a

e m ite o r d o n a n ţeComisia juridică din Senat

a avizat, ieri, fără modificări dc fond, proiectul de lege

_ privind abilitarea Guvernului dc a emite ordonanţe pc perioada vacanţeiparlamentare, în domenii care nu fac obiectul leg ilo r organice. Guvernul a elaborat acest act normativ, ce va fi dezbătu t, jo i, de p lenul Senatului, întrucît la sfîrşitul lun ii iunie, po triv it Constituţiei, se încheie prima sesiune parlam entară ordinară â anului 2002. Prin acest proiect se so licita Parlamentului, la propunerea m inisterelor, ab ilita rea Executivului, în vederea legiferării prin ordonanţe pe perioada vacanţeiparlam entare. D om eniile vizate de acest proiect sînt: aderarea şi ratificarea unor acorduri, şi în ţelegeri internaţionale, cu excepţia tratatelor încheiate în numele României, crearea cadrului ju r id ic necesar ap licării Programului de dezvoltare a econom iei na ţionale , reg lem en tările p r iv in d , a c tiv ita tea ju d ic ia ră , administraţia publică centrală şi - locală, m uncă şi solidaritate socială, educaţie şi cercetare, p ro tec ţia copilului, sănătate şi familie, apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.

Funar asigură unitatea PUR-uiui clujean„întreaga operă a lui Funar cu înmormîntarea Consiliului local are un

singur scop, acela de a distrage atenţia de la acţiunea pe care aleşii locali urm au să o iniţieze în şedinţa ce nu a mai avut Ioc. Este vorba de rezilierea contractului pentru P-ţa Grigorescu, -unde este asociat Sabin Funar”, a declarat, ieri, loan Gavra, secretar executiv al PUNR. El pune „zvonurile” privitoare la excluderea sa din partid pe seama faptului că este un candidat

- incomod pentru primar şi, implicit, pentru PRM. Fostul parlamentar este . convins că „zvonul vine de pe scena locală şi a fost imediat asociat cu anumite declaraţii făcute u lterior de Lădariu de la Tîrgu Mureş. De fapt, întreaga acţiune a fost anunţată de un membru PRM, căpitanul Bucur, care în emisiunea de joia trecută de la OTV se întreba cum de nu mă sancţionează generalul Chelaru pentru poziţiile mele referitoare la acţiunile primarului”. . Gavra este contrariat de un 'sigur lucru: „Cum e posibil ca filiala PUNR

•din Tîrgu Mureş, care cerea în 1996 demisia lui Gheorghe Funar şi a cărei conducere e cam aceeaşi, să militeze acum pentru apropierea de PRM ?”. •' R eferitor la posibila sa excludere, liderul PUNR a precizat că ea nu poate fi realizată decît de filiala clujeană, dacă se dovedeşte că a încălcat Statutul partidului.

. . Sorin CĂLIN

„loan Gavra a avut mandat din partea filialei judeţene Cluj a PUNR pentru a ' prezenta problemele administraţiei locale de la CIuj-Napoca. în filiala noastră există unitate totală din acest punct de vedere”, a declarat, ieri, Mircea Creţu, preşedintele acestei form aţiun i. Pentru a e lim ina speculaţiile apărute în ultimele zile pe această temă, el a negat orice posibilitate viitoare de .colaborare, cu PRM. în acelaşi timp, însă, consilierul local a admis că „e posibil ca generalul Chelaru (actualul preşedinte al PUNR '-. nota redactorului), fiind mai nou în politică, să-şi fi imaginat o împăcare cu Funar şi mi-a spus acum două săptămîni *că va avea o-discuţie cu acesta. Dacă a făcut acest lucru, e o greşeală”. Liderul PUNR Cluj afirmă câ ' oric înd filia la pe care o conduce va

demonstra oricărei alte filiale s a u , l a nevoie, chiar conducerii centrale c â a r e dreptate în ceea ce priveşte a c ţ i u n i l e priam aru lu i. ,;A u existat, p o a t e , disfuncţionalităţi de comunicare ş i , d e aceea, s-a convenit Ia nivel cen tra l s ă existe întîlniri zonale între filiale. C h i a r astăzi vom trimite celor de la TîrgU M u r e ş o informare cu acţiunile primarului” , a menţionat Mircea Creţu. în opinia s a , t o ţ i cei care luptă împotrivă unităţii n a ţ i o n a le sînt inamicii PUNR; inclusiv cei c a r e î i sprijină pe aceştia, cu referire e x p re s ă l a PSD, pentru că a încheiat protocoale c u UDMR. PRM este trecut la capitolul „ c e i care denigrează prin liderii la v î r f discursul naţionalist şi simbolurile s a l e -

Sorin C Ă L I N

F r a t a s e p r e g ă t e ş t e d e a l e g e r iLa doi ani ce se împlinesc de

la ultim ele alegeri, locuitorii comunei Frata sînt invitaţi din nou Ia urne. Recenta Hotărîre de Guvem nr. 507, publicată în M onitorul Oficial din 27 mai a.c., fixează în data de 23 iunie alegeri parţiale, toate de primari, în 11 comune, în oraşul Costeşti (A rg e ş ) şi în m u n ic ip iu l A lexandria (Teleorman). între comunele tară primar se numără şi cea clujeană Frata, al cărei post de fost şef al administraţiei pub lice locale este liber din iunie 2001. Atunci a recidivat p rin dem isie c o lo n e lu l în rezervă Solomon Paşca (P.D.),

. care s-a convins că democraţia românească nu face casă bună cu disciplina şi spiritul militar. Interimatul, pe acest fotoliu, a fost şi este asigurat de vicele V alen tin -F lo rea N aciu, Consiliul local alegîndu-1, tot provizoriu, ca viceprim ar pe PRM-îstul Vasile Trif.

A şadar, după un an de interimat la Frata, cetăţenii cu drept de vot vor fi din nou chem aţi la urne. Cum s-ar spune, alţi bani, altă distracţie... Partidele au intrat în acţiune, u itîndu -se p rin g răd ina vecinilor, cam ce ar fi de... racolat. La acest capitol, PNL-

ul a dat tonul, reuşind să-l convingă cu doctrina sa pe interimarul “vice” Vasile Trifi omul lui Vădim pînă alaltăieri, dar care va “lupta” la alegeri sub siglş lui Stoica. Şi-au mai pregătit candidatura de primar îosif Şomlea - PSD şi Dumitru Moldovan -. PD. Deocamdată, trei candidaturi, dar pînă Ia închiderea depunerii dosarelor mai sînt cîteva zile, suficiente pentru a ne convinge că lupta pentru c io lan e m are şi la n ivelu l aces te i u n ită ţi , administrativ-teritoriale.

Dumitru VATAU

PSD discută p o s i b i l i t a t e a c a Guvernul să-şi asume răspunderea penlru noul Cod al muncii

în România nu se mai poate furadecît dacă devii membru PSD

Deputatul PNL Cornel Ştirbeţ a afirm at, ieri, î n t r - o declaraţie politică făcută în plenul Camerei, că partidu l d e guvernămînt a “pedeserizat complet hoţia şi corupţia” ş i c â . kt ora actuală, în România “nu se mai poate fura decît d a c ă devii membru PSD”. Deputatul susţine că toate d e c la r a ţ i i l e demnitarilor, inclusiv ale preşedintelui Ion Iliescu, r e f e r i to a re la corupţie nu ţin cont de realitate, ci provin din a r s e n a lu l Ministerului “Propagandei”, condus de Vasile Dâncu. A c e s t a nu vizează decît cosmetizarea imaginii Guvernului şi a P S D . afirmă Ştirbeţ. Deputatul PNL consideră că p a rtid u l d e guvernăm în t ac ţionează, în con tinuare , ‘în s c o p u l “pedeserizării” societăţii româneşti şi a revenirii la “p a r t i d u l - stat” impus de Adrian Năstase. Ştirbeţ crede că toate g r u p u r i l e de interese economice au fuzionat cu interesele p o litice a l e PSD, în principal în urma acţiunilor întreprinse de p r e m i e r . Conform deputatului PNL, existenţa presiunilor PSD şi a s u p r a

, Justiţiei este demonstrată de o serie de cazuri de n o to r ie ta te , între care Temeşan, Păunescu, Motorola, Tcaciuc, V î n t u ş i Târău.

C onducerea PSD discută* posibilitatea ca Guvernul să-şi • asume răspunderea în Parlament pentru noul Cod al muncii, a declarat, ieri, în conferinţa de presă a PSD, ministrul muncii şi Solidarităţii Sociale, Marian Sîrbu.

Sîrbu a arătat că o asemenea posibilitate nu este exclusă, dar câ, în cazul în care se va decide asumarea râspynderii guvernului, acest luciu nu va avea loc pînă la vacanţa parlamentară.

Potrivit lui Sîrbu, noul Cod al

muncii prevede înfiinţarea a unui fond de garantare pentru plata salariilor, pentru care şi-au dat acordul atît anga ja ţii,, cît şi- angajatorii. El a precizat că înfiinţarea acestui fond va începe în doi-trei ani şi va fi reglementată printr-o lege specială. în Codul m uncii se prevede, însă, câ angajatorii vor trebui să contribuie la acest fond în cazul în care autorităţile publice nu pot sâ acopere finanţarea lui, a adăugat Sîrbu.

Sîrbu a explicat că autorităţile publice trebuie sâ instituie noi taxe pentru a acoperi acest fond şi Ministerul Muncii nu este de acord cu această posibilitate. “Ideea noastră este ca dim ensiunea- contribuţiei fiecăreia dintre părţi să fie stabilită în urma unor negocieri”, a adăugat Sîrbu, arătînd că, în acest scop, a trimis în alte ţâri o echipă de specialişti care va analiza modul în care funcţionează acest fond în străinătate.

Din lipsă de cvorum, deputaţii au am înat votul final pen tru ordonanţa de înfiinţare a PNA

Deputaţii au terminat mal devreme decît de obicei şedinţa de ieri, din cauza numărului scăzut al celor prezenţi, fapt ce a determinat amînarea voturilor finale pentru mâi multe proiecte de legi, inclusiv pentru cel referitor la înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA). După ce au dezbătut mai bine de două ore ordonanţa de urgenţă privind înfiinţarea PNA, pe care au votat-o pe articole, deputaţii au început, treptat, să părăsească sala, astfel încît a fost nevoie de apelul nominal. Apelul nu a avut ecou, astfel încît, la numărare, conducerea Camerei a constatat câ doar, 133 de deputaţi din cei, 232 care răspunseseră “prezent” se mai aflau, de fapt, în sală. Vaier Dorneanu a decis suspendarea şedinţei. Pe lista proiectelor care trebuiau să fie votate se aflau Statutul aleşilor locali,

■ vînzarea spaţiilor comerciale către partide, stabilirea dobînzii de referinţă de către Banca Naţională a României, precum şi înfiinţarea PNA.

Vlad Cubreacov dezminte o pretinsă competiţie între el şi Iurie Reşca

Deputatul Vlad Cubreacov dezminte o pretinsă r i v a l i t a t e în interiorul Partidului Popular Creştin Democrat ( P P C D ) \ ^ care, potrivit unor publicaţii de la Chişinău, l-ar fi d e te r m in a ; f pe liderul formaţiunii, Iurie_Roşca, să organizeze ră p ire a informează BASSA-press. într-un interviu publicat în z i a r u l “Ţara”, Cubreacov se declară “profund dezgustat de f a p t u l că unii încearcă cu tot dinadinsul să inventeze r iv a lită ţi în cadrul PPCD, închipuind vrajbe, temeri şi invidii acolo u n d e nu există şi nici nu ar putea exista”. Vlad Cubreacov d e z m in te afirmaţiile unor comentatori, care susţin că el ar fi in t r a t în competiţie cu Iurie Roşea pentru funcţia de p reşed in te a l PPCD. “Mă văd obligat să-mi arăt deplinul regret p e n t r u autorii acestui tip de speculaţii şi insinuări pe care 1? r e s p in g în cel mai hotărît mod. Relaţiile bune, sincere şi cu a d e v ă r a t frăţeşti dintre m ine şi Iurie Roşea sîn t şi vor r ă m î n e neschimbate”, a declarat parlamentarul. După dispariţia lu i Cubreacov, ’ dar şi imediat după apariţia sa, d e o c a m d a tă neelucidate de- poliţie, unele ziare au vehiculat v e r s iu n e a potrivit căreia Iurie Roşea ar fi organizat răpirea p e n tr u a neutraliza personalitatea deputatului care l-ar eclipsa. R o ş e a a calificat drept fantezistă şi diversionistă această ip o te z ă prezentată de unele ziare de la Chişinău.

P e t r e R O M Â N Ă * V s t ^

Ş a n s e l e a d m i t e r i i R o m â n i e i î n N A T O a u c r e s c u t d u p ă 1 1 s e p t e m b r i eŞansele ca România să

primească o invitaţie de aderare la NATO la summitul de la Praga sînt mai mari după 11 septembrie, da to rită creşterii im portanţei strategice a zonei Mării Negre, a declarat, ieri, senatorul PD Petre Reman, raportor pentru Europa de Sud-Est al Adunării Parlamentare a NATO.

Petre Roman a precizat, la o dezbatere pe tem a extinderii NATO, organizată la Casa NATO, câ la creşterea şanselor României au mai contribuit doi factori: politica susţinută a guvernelor din u ltim ii 12 ani referitoare la apropierea de Alianţă şi susţinerea

acordată României de state importante din NATO. Petre, Roman a precizat că “guvernarea actuală a preluat ştafeta (relaţiei cu NATO, n.r) după un parcurs confuz în perioada 1997-2000”,

Roman a declarat că lărgirea robustă a NATO, materializată prin invitarea a şapte state, ar oferi “cea mai bună soluţie pentru a pune capăt izolării Estului Europei”, această precizare fiind cuprinsă şi în raportului prezentat de .Roman la sesiunea Adunării Parlamentare a NATO desfăşurată săptămîna trecută la Sofia. Raportul se referă la influenţa evenimentelor din 11 septembrie

asupra procesului de stabilizare din Balcani şi Sud-Estul Europei.

Senatorul PD a declarat câ este foarte, im portantă invitarea României şi a Bulgariei deoarece aceste state ar forma, împreună cu Grecia şi Turcia; “un bloc solid, o

. garanţie de securitate” pentru zona de Sud-Est a Europei, care ar “proiecta securitate” către Marea Neagră şi Caucaz.

în ceea ce priveşte discuţiile referitoare la adaptarea NATO, Petre Roman a precizat câ România este interesată sâ intre în NATO datorită garanţiilor oferite de articolul 5 al Tratatului de la .W ashington (clauza de

apărare colectivă). “într-un altfel de NATO, nu-cred câ ne putem atinge obiectivele pe care le avem” , a p recizat ‘Roman, adăugind că “nu se poate concepe o decuplare a .Europei de SUA”.

Raportul pe care Petre Roman l-a prezentat la sesiunea de la Sofia a AP NATO cuprinde referiri la stabilitatea din zona balcanică şi a Europei de Sud-Est, implicarea statelor NATO în operaţiunile de menţinere a păcii şi participarea statelor candidate la Alianţă la aceste operaţiuni, lupta împotriva crimei organizate şi a traficului de fiinţe umane, (fenomenele care constituie cele

m ai im p o rtan te a m e n i n ţ ă r i ‘ adresa securităţii în z o n ă ) ş i ne? relaţie NATO-Rusia..

D eclaraţia finală a d o p t a t ă ! reuniunea de /la Sofia s u b l i m / “progresele realizate în v e d e ?1 aderării la A lia n ţa N o rd -A tla n r i; a şapte state candidate ş i a f l r / că “Bulgaria, România, S l o v a cSlovenia, Estonia, L e to n ia ? i iT t i . / î a m n n c * . «’rfLituania şi-au dem onstrat, p / / programe de reforme re u ş ite i prin contribuţia lor la o p e ra ţ ia - A lianţei N ord -A tlan tic e i Balcani, progreseje în v ed e? aderării lâ NATD*. D eclarat-? fost adoptată cu 65 d e v 0 :; pentru şi 29 de abţineri.

Aici ar putea fi: vreclama dumneavoastră k m c a m p u i

C C K o d a c ţ i f s S P O K . Tj ci: vj.n.rr {

M aestru l sportului V asile Mîrza, fost boxer de primă mină

- al anilor ’60, îşi va încheia în n u m ăru l de astăzi firu l povestirilor sale palpitante.

întors de la Olimpiadă cu gustul amar al unei înfrîngeri premature, a hotărît în 1965 să rev in ă la C luj, după 5 ani petrecuţi la Dinamo Bucureşti. Căutîndu-şi locul în lumea dură a pugilatului, a făcut primii paşi spre meseria de antrenor, care îi era parcă predestinată, la E lec trom eta l Cluj. Acolo a înfiinţat practic secţia de box şi ş i-a v e rif ic a t cunoştin ţele dobîndite de la antrenorii săi de pînă atunci. Din 1973, trece la Ş coa la Sportivă “V iitorul” , unde se poate spune că au apărut primele sale rezultate, dacă ne g îndim la faptul că sp o rtiv i p recum N icolae Kalanyos, Grigore Buiga, Attila G ali, G heorghe Zirbo, loan Porum b, V asile şi Dumitru N egrea au devenit num e cunoscute pe plan naţional.

R ep : Domnule Mîrza, de ce aţi plecat de la “Viitorul” , în 1982? '

V .M .: în acel an, secţia de box a fost desfiinţată, aşa că nu am avut de ales. Am ajuns la “Carbochim ”, unde am avut onoarea de a colabora cu dom nii lo an N egrea, V aier Gocan, loan Petruş şi Laurenţiu Onuţ, cu toţii mari iubitori de box. împreună am pornit la o m uncă g rea , dar plină de satisfacţii, Aici am lucrat cu A ttila O rban , G heorghe B ukkos, G heorghe Szabo, Nicolae Rus, Traian Rus, fraţii Vasile şi Viorel Morovan, Alin Zagor. Dintre aceştia, Vasile Morovan a cucerit de două ori titlu l n a ţio n a l la categoria uşoară, în 1989 şi 1990, şi de trei ori la semimijlocie, în 1991, 1992 şi 1993. In 1996, el a învins şi în finala categoriei mijlocie mică, devenind, cu 6 medalii de aur, cel mai titrat boxer al Clujului, alături de gloria anilor ’50, Iosif Mihalik. Fratele său, Viorel Morovan, a devenit şi el campion naţional in 1991, vicecampion, în 1990,

şi medaliat cu bronz, în 1995 şi 1996, iar Alin Zagor a cucerit medalia de aur la cădeţi în 1989, la categoria muscă.

Rep: Cum aţi ajuns la CSM Cluj?

V ,M : O dată cu anu l p o s trev o lu ţio n a r 1990, au început să apară problemele la “Carbochim”, începînd cu lipsa fondurilor şi continuînd cu o anumită neîncredere în a susţine fenomenul sportiv. Din aceste m otive, am ho tărît să îm i continuu munca la CSM, un club pe care -l-am ap rec ia t dintotdeauna. Cei care conduc şi astăzi acest club, respectiv loan Mănăştureanu ( fost atlet de calibru al Rom âniei) şi Paul R advany, asigură un clim at sănătos în cadrul clubului, iar secţia de box nu a fost deloc n eg lija tă , fapt pen tru care trebuie să le mulţumesc. Şi aici am avut parte de băieţi talentaţi,’ precum F lav iu s B u n ea , cam pion naţional de juniori, astăzi un eminent student la Drept, la Bucureşti, un lucru mai puţin obişnuit în viaţa unui boxefi Alte nume care îmi vin acum în minte sînt cele ale lui David Marius, Gheorghe Jiga sau Paul Dan Doghi, cu toţii foarte dotaţi.

Rep: Nu amintiţi nim ic de lotul naţional?

V .M .: într-adevăr, am fost cooptat în colectivul tehnic al României, unde am fost coleg cu loan Botezan şi Petre Vanea.

. A fost onorant să mă ocup de box la acest nivel, mai cu seamă că fusesem obişnuit de pe vremea cînd luptam în ring, să lucrez “la vîrful” piram idei pugilatului din ţara noastră.

R ep : C e sp u n e ţi de o schim bare de registru ? Vreau să vă în treb , nu aţi profitat n ic io d a tă de p u m n ii d u m n e a v o a s tră în a fa r a ringului?

V.M.: Nu pot spune un "NU" ho tă r ît. Am “uza t” de cunoştinţele mele pugilistice, culm ea, m ai la bătrîneţe, o singură dată. Atunci m-a supărat un tinere l care m-a agresat verbal si a intenţionat să mă

o x a r u l c u p u m n ia r g i n t şi

lovească. Am parat, după care i-am aplicat corecţia care se impunea, dar fară scandal şi fară să las urme evidente, pentru că am lovit unde trebuia.

în tinere ţe , se în tîm p lau lucruri de-a dreptul caraghioasei ~ Eram “gardianul” surorii mele în serile de dans, deşi eram mai mic cu cîţiva ani. Ţin minte că aceasta se p lîngea m am ei: “M am ă, ăsta e mai rău ca dumneata, nu mă lasă 2 metri mai departe de el. “Adevărul - es te că le p re tindeam partenerilor ei sâ rămînă mereu în cadrul meu vizual, dar nu pentru că mă temeam că sora mea ar face lucruri nepermise, ci doar pentru că îmi era mai comod să o supraveghez. Nici nu se punea problema ca cineva să o supere, dar nici eu nu făceam pe grozavul, nu mă lăudam şi nu am eninţam pe nimeni.

Cele mai simpatice momente s-au petrecut alături de soţia m ea, cu care obişnuiam să ies în oraş, la restaurant sau la un b a l. D eşi foarte frum oasă , n im en i, dar n im en i nu se apropia de ea. Nu era invitată niciodată Ia dans, deşi nu mi-a dat prin cap să interzic cuiva acest lucru.

în anii din urm ă, am fost so lic ita t de către num eroase servicii de pază pentm a asigura p ro te c ţia în c a lita te de bodyguard, dar am declinat o fe r te le , pen tru că nu îm i înch ipu i cum m -aş fi putut descurca în această postură. Nu este în firea mea să am contacte fizice, să mă impun prin forţă, în to tdeauna am căutat calea dialogului, singurul mod în care înţeleg eu că se pot rezolvă

unele neînţelegeri între oameni.Rep: M aestre, ne apropiem

de finalul in terv iu lu i, p rile j pentru mine să mă “ re trag în colţul meu” pen tru a vă da posibilitatea să spuneţi ceea ce m ai credeţi că trebu ie spus d e sp re v ia ţa şi c a r ie r a dum neavoastră ?

V.M.: Ar mai fi multe de spus, de -ab ia acum m -am încălz it. B in e în ţe les că experienţa pe care am trăit-o la O lim piada de la T okyo reprezintă una dintre cele mai frumoase am intiri ale mele. Rămîne amărăciunea de a nu fi pu tu t in ţra în posesia unei medalii, dar şi mîndria de a nu mă fi făcut de ruşine.

Rămîne plăcerea de a fi putut încrucişa mănuşile cu cei mai buni boxeri ai categoriei mele din ţară şi din lumea întreagă, precum şi prieteniile pe care le-am legat cu aceştia.

Nu pot fi trecute cu vederea clipele minunate în care eram recunoscut pe stradă şi îmi trebuia o oră ca sâ traversez centrul Clujului, pentru că mă opream din metru. în metru, pentru a da mîna cu-oamenii care apreciau efortul meu din ring.

O dată cu trecerea mea în co lţu l ringu lu i, am realizat responsabilitatea pe care o am din această nouă postură. De aceea, boxerilor pe care i-am pregătit de-a lungul timpului am încercat să Ie insufiu ceea ce este mai im portant în acest sport, disciplina. La mine la sală nu se întîrzie, sportivii sînt aliniaţi pentru salut, apoi munca se desfăşoară respectîndu-se cu sfinţenie programul. Am impus o d isc ip lină de fie r Ia

- .-1

0 k '

i '3• ■ V \ 1 î

-j

-■ *- rrî’AŢv, i.-,-

antrenam ente. In afara lor, sîntem cu toţii prieteni, dar la p regătire g lum ele sau întreruperile fără motiv nu îşi au locul. Pînă mă vor mai ţine puterile, nu voi face rabat de la aceste principii, pentru câ boxul nu e joacă, e luptă, iar la luptă trebuie sâ fii disciplinat ca să fii p u te rn ic , a ltfe l nu vei învinge.

A devăra tă d ec la ra ţie de cred in ţă p en tru sp o rtu l cu m ănuşi, făcu tă de m aestru l Vasile Mîrza, unul dintre cei mai talentaţi boxeri ai generaţiei

sale, un antrenor valoros şi un om cu conştiinţa curată.

“Supercam pionii” continuă seria întîlnirilor de zile mari, prilejuindu-vă, de săp tăm îna viitoare, o întîlnire pe care poate

■ o aşteptaţi demult. Este vorba despre interviul realizat cu şi despre baschetbalistul M ircca Cristescu,' de-, 7 ori cam pion naţional, un -‘adoptat” de marcă al urbei de pe Someş, care s-a id en tif ic a t cu sp ir i tu l “Universităţii” Cluj.

Ovidiu BLAG

*** \ -*** § ** P

1 l f ,

i ' S V . t - ■} î v . . - ' r ’ | ' K \ V / / • -^tr- ÎŢI VL& \\M Ci A. j * A î M u n - . . I !•:; a , . •

r - s . • > - L - - - - - j A i n J •*

~ î

CH INA - COSTA RICA 0 -2 (0 -0 ) i S f i

Au m arcat: Gomez Ronald (61), W right Mauricio (65) ;

C h in a : Jiang J in , W u C h en g y in g , Fan : Z h iy i

(74 Yu Genwei), Sun Jihai (26 Qu Bo), Li Tie, Ma

Mingyu, Hao Haidong, L i W eifeng, Li Xiaopeng,; Yang Cheng (66 Su Maozhen), Xu Yunlong.

A n tren o r: Milutinovic Bora.

C osta R ica: Lonnis Erick, M arin Luis, Wright Mauricio,

Martinez Gilberto, Fonseca Rolando (57 Medford Heman), Solis Mauricio, W anchope Paulo (80 Lopez

Wilmer), Centeno W alter, G om ez Ronald, Wallace Harold (70 Bryce Steven), Castro Carlos. s

A n treno r: Guimaraes Alexander

Duelul “celor mici şi fără şansă”, Brazilia şi Turcia deţineau înaintea începerii mondialului procente sănătoase în privinţa ocupării primelor două locuri, a revenit, oarecum aşteptat, formaţiei cu mai multă experienţă. China legendarului .Bora Milutinovic, cinci calificări consecutive cu naţionale • diferite, s-a întrecut pe sine şi a jucat de la egal la egal pînă în minutul 61, Costa Rica deschizînd scorul prin atacantul Ronald Gomez, şut de la semidistanţă după o combinaţie de efect cu vedeta

• Paulo Wanchope. Defensiva chineză acuză şocul golului primit şi, la patru minute distanţă în timp, îl va încasa şi pe al doilea: lovitură liberă cu schemă, centrare şufundaşul central Mauricio W right reia cu capul la colţul lung. în urma acestui succes, la două goluri, Costa Rica ocupă locul 1 în grupa C ! Turcia este obligată acum să învingă China şi Costa Rica, iar Brazilia să nu aştepte “minuni” din partea arbitrilor. ■ •

Codin SAMOILĂ

.'' - , " t i 4 -

f ■ - ''-V / * «n 4 I/ ■I ’ - - v r ¥ '■ -

' * ", '

4 7w m im / • I

î i f ciP l

O repriză a doua de in farc tJ ap on ia - B e lg ia 2 -2 (0 -0 )

. - f i

A u m arca t: Suzuki 59’, Inamoto 68',■ Wilmots 57', Van der Heyden 75'..

Japon ia : Seigo Narazaki, Naoki Matsuda, K oji N akata , K azuyuk i Toda. D aisuke Ich ik aw a, • Jun ich i

, Inamoto, Hidetoshi Nakata, Atsushi . Yanagisawa, Tsuneyasu Miyamoto

(Ryuzo M orioka 72), Alessandro Santos (Shinji Ono 63), Hiroaki Morishima (Takayuki Suzuki 70)

A ntrenor: Philippc Troussier.

Belgia: Geert De Vlieger,-Jacky Peeters, Eric Van M eir, P eter Vaft der H eyden, D an ie l V an B uyten, .Timmy • S im o n s, Yves Vanderhaeghe, Bart Goor, Marc Wilmots, Branko Strupar, Wesley Sonck (Johan Walem 68).

A n tren o r: Robert Waseige.

O partidă în care rezultatul de egalitate este echitabil, ambele protagoniste trecînd de puţin pe lîngă victorie. Pe rind, ambele echipe au avut conducerea, dar de fiecare dată bucuria golului marcat a fost de scurtă durată. Amîndouă echipele^ar fi putut beneficia de cîte un penalty, dar arbitrul costarican “n-a vrut să vadă”. în sfirşit, a fost cea de a doua repriză, una de parcă atunci a început disputa, purtată în mare viteză de la o poartă la alta, ritm alert ce-a ţinut pînă la fluierul fipal.

în prima repriză, japonezii au preferat aşezarea 3-5-2, în timp ce belgienii au pus accentul pe defensivă, cu o aşezare 4-5-1, singurul lăsat în “ţara nimănui” fiind veteranul, de-acuma, Wilmots. Japonezii au zburdat pe cartea ofensivei, dar n-au reuşit să-şi creeze ocazii de gol. Mai periculoase au fost pe contraatac acţiunile “diavolilor roşii”.

In debutul reprizei secunde, belgienii au îndrăznit mai mult, sancţionînd, totodată, jocul prost efectuat la ofşide de japonezi şi 0-1 prin reuşita lui Wilmots (57). Bucurie scurtă pentru că, lansat în adîncime, Takayuki Suziki (59) a eg a la t.' Ba mai mult, o nouă reuşită a atacului nipon se încheie-cu golul marcat de Tsuneyasu Miyamoto (68), după care a început truda belgienilor după golul egalizator reuşit de Van der Heyden (74), care a sancţionat un defectuos pas la ofside al defensivei japoneze (belgianul a venit din linia a doua). Ultimuî sfert de oră a fost şi unul “pe viaţă şi pe moarte”, -ambele* protagoniste dorindu-şi victoria. Pînă la urmă, balanţa partidei nu s-a înclinat nici în favoarea japonezilor, şi nici a belgienilor. Nici unii, şi nici alţii n-ar fi meritat să cîştige. .

Victor MOREA

Au m arcat: Sun-Hong ’25, Sang-Chul '53.

C orcea dc Sud: Lee W oon-Jae, Kim Tae- Young, llong Myung-Bo, Choi Jin-chul, Kim Nani-ll, Song Chong-gug, Lee Eul- Yong, Park Ji-Sung, Cha Doo-ri (Seol Ki-llyeon 89), Ahn Jung Ihvan (Hwang Sun-Hong 50), Lee C hun-Soo (Yoo Sang-Chul 61).

A n trenor: Guus Hiddink

P o lon ia : Jerzy Dudek. M ichal Zewlakow (R adoslaw K aluzny 6 5 ), T om asz W aldoch, T o m asz H a jto , P io tr Swierczewski.'Marek Kozminski, Jacek K rzynow ek, E m m anuel O îisadebc, Pawel Kryszalowicz (Maciej Zurawski 45), Tomasz Klos (Jacek Bak 51).

A n tren o r: Jerzy Engel.

C oreea de Sud - Polonia 2-0C h ia r d a c ă e s te ţa ră o rg a n iz a to a re şi ev o lu ează cu

av an ta ju l p ro p r iu lu i te ren , C o reea nu p o rn ea ca m are favorită în m eciu l contra P oloniei. E uropenii aveau în spate o cam pan ie d e calificare g lo rioasă , cel p u ţin o m are vedetă - O lisadebe, şi o sete m are de p e rfo rm an ţă după 16 absenţe de la “ m o n d ia le” . Sud-coreen ii, d eş i la a şasea participare, nu cu n o scu seră p în ă ieri gustu l v ictorie i!

C e a fost pe teren , în în tîln irea d irec tă , s-a văzut c la r la te lev izo r. C o reea , în tr-un 4 -3 -3 o fen siv , s-a dezm eticit destu l de rep ed e după p rim ele m inu te oarecum confuze şi I-a pu s la g rea încercare pe b ravu l D udek . C îte un gol de rep riză a a juns pentru a în g en u n ch ia P o lon ia şi a aduce a sia tic ilo r p rim a victorie la m ond iale . V ictoria C oreii a fo s t u şu ra tă , e drep t, de un p u b lic fenom enal, p în ă şi p reşed in te le ţă rii fiind zărit în tr ib u n e .'

în conc luz ie : Surp izâ si n u prea!. . . Mihai HOSSU

AGENDĂ COMPETIŢIONALAMIERCURI, 5 IUNIE• KOBE: Rusia - Tunisia (grupa H, ora 9,30)• SUWON: S.U.A - Portugalia (grupa D, ora 12.00). ,• IBARAKI: Germania - Irlanda (grupa E, ora 14,30)JOI, 6 IUNIE• DAEGU: Danemarca - Senegal (grupa A, ora-9,00)• SAITAMA: Camerun - Arabia Saudită (grupa E, ora 12100)• BUSAN: Franţa - Uruguay (grupa A, ora 14,30)MTine, joi, 6 iunie, în grupa A, două partide decisive pentru

calificarea în “optimi’ . Mai ales campioana mondială “en-titre", Franţa, are nevoie de victorie. Importantă este şi confruntarea dintre învingătoarele din prima “etapă", Danemarca şi Senegal, unde în calculele calificării intră şi egalul. Mîine vom şti rezultatele celor două partide.

r r m o N O T ă i i : ■; : jF IU L Şl T A T Ă L

Pentm Paolo Maldini, căpitanul echipei Italiei, actuala ediţie înseamnă cea de a patra prezenţă a lui la un turneu final cu Squadra Azzurra. El deţine şi recordul selecţionărilor în reprezentativa Italiei, 126 la număr. Paolo a declarat că după turneul final actual se va retrage de la naţională, dar va continua să joace la echipa sa de club A.C. Milan, singura la căre a jucat. Cesare Maldini este tatăl lui Paolo. Este prezent şi Cesâre la turneul final al G.M. 2002, dar ca antrenor al... Paraguayului. Nu este exclusă o întîlnire fiu-tată în “optimi”.S T A T IS T IC Ă

în cele 11 partide disputate vineri, sîmbătă, duminică şi luni,

au fost marcate 31 de goluri, revenind o medie de 2,81 goluri de meci. Scorul cel mai des întîlnît a fost de 1-0 (de trei ori).

■De cîte două ori au fosţ scorurile 1-1 şi 2-1, iar cîte o dată scorurile 2-2 ,2-0,3-1 şi 8-0 (acesta din urmă, unul din cele mai severe din toate ediţiile, fiind reuşit de Germania în partida cu

- Arabia Saudită).B LE S TE M E R O M Â N E Ş T I

în “optimile” turneului final FRANCE 1998, Croaţia ne-a “făcut figura” (de fapt nu numai nouă, ci şi altora),'ajungînd să dispute finala mică. Slovenia ne-a “făcut figura în barajul de calificare pentru actualul turneu final..Debutul.celor două la turneul final 'ce a avut loc în aceste zile în Coreea de Sud şi Japonia a însemnat două înffîngeri pentm cele două: Croaţia - Mexic 0-1 si Slovenia - Spania 1-3. Blesteme româneşti.

Romeo V. CIRŢAN

1 D o l a r SU A = 3 3 .4 1 2 I e i

1 L i r ă s t e r l i n ă = 4 8 .9 4 5 l e i I f c o T T o n r f a i1 EUR O = 31.538 leij

l g AUR = 351.538 leif

L i v i u C i u p e v a c e r e z e c e m i l i a r d e d e l e i d e s p ă g u b i r i ş i

s e v a o c u p a d e " s o a r t a p r o c u r o r u l u i D a n i e l M o r a r "V icep reşed in te le filia le i

B istriţa-N ăsăud a PD Liviu Ciupe va cere despăgubiri în valoare de zece miliarde de lei •

• statului român, motivînd că a făcut degeaba patru luni de închisoare, în condiţiile în care - instanţa supremă i-a recunoscut nevinovăţia în dosarele în care era acuzat de delapidare..

Fostul senator Liviu Ciupe a declarat, că şi-a, propus să se ocupe de “soarta procurorului clujean Daniel Morar” (cel care a condus ancheta în cazul Ciupe- n.r.), astfel încît “acesta să nu mai poată profesa”/

C iupe a subliniat _câ nu-i poate ierta procurorului faptul că i-a refuzat permisiunea de a p a rtic ip a la înm orm în tarea ' mamei sale. “Deşi instanţa a decis e lib e ra rea mea în decembrie 1999, procurorul a emis un alt mandat de arestare,

iar pentru acest fapt nu îl pot ierta”, a spus Ciupe. '

Curtea Supremă de Justiţie a re sp in s , v ineri, recu rsu l formulat de Parchetul Curţii de Apel Cluj împoţriva sentinţelor de achitare a fostului senator bistriţean Liviu Ciupe, acuzat de delapidare, instanţa supremă constatînd astfel că politicianul este nevinovat. - .

“L iviu Ciupe a răm as cu cele patru luni de detenţie la Penitenciarul din Gherla - care s în t c o n se c in ţe le ac tu lu i n e c u g e ta t, a ab u zu lu i în funcţie comis de procurorii D an ie l- M orar şi F lo r in M aghiar de la Parchetul Curţii de A p e l C lu j” , a a firm a t a v o c a tu l lu i C iupe , Ioan O ltean . A vocatul O ltean a c e ru t p u b lic p ro c u ro ru lu i general Tănase Joiţa demiterea ce lo r doi procurori, pentru

abuzul' săvîrşit, spunînd că intenţionează să înainteze un m em oriu în a c e s t sens co n d u ce rii M in is te ru lu i Public. -

La 15 septembrie 1999, fostul director al Direcţiei Regionale a D rum urilor C luj (D RDP) Liviu Ciupe a fost arestat sub acuzaţia că a e fe c tu a t,.d in fondurile de reparaţii, o lucrare în valoare de 732 milioane de lei la un drum din cartierul b is triţean V iişoara. P o triv it anchetatorilor, lucrarea era în fapt una de investiţii, iar Ciupe a fost acuzat de un prejudiciu de 1,098 miliarde de lei, din care 366 de milioane de l e i . penalităţi la utilizarea ilegală a fondurilor de reparaţie. Lucrarea din cartierul V iişoara a fost realizată de firma ARL din Cluj.

Alături de Liviu Ciupe au mai fost acuzate alte trei persoane:

' Infracţiunile de corupţie şi măsurile adoptate privind combaterea acestui fenomen au constituit su b iec t de dezbatere, luni, la sem inaru l “Descoperirea de către jurnalişti a sistemului judiciar din perspectiva practicii instanţelor şi a legislaţiei româneşti”.

Cea mai concisă definiţie a corupţiei reprezintă “u tilizarea funcţiei în interes personal” sau

, “valorificarea ori comercializarea atributelor funcţiei pe care o deţine o persoană pentru a obţine un folos ilicit”, a susţinut, în cadrul d ezb a te rilo r, A ndrei F urdu i, co n silie r a l Ministerului Justiţiei. în acest sens, Codul penal incriminează patru fapte de corupţie, 'respectiv luarea de mită, darea de mită, primirea de foloase necuvenite şi traficul de influenţă.

Spre deosebire de infracţiunile de dare de mită şi trafic de. influenţă (care pot fi comise de orice persoană, indiferent de calitatea acesteia, inclusiv, de pensionari sau de cei fără ocupaţie), luarea de

y m ită 'şi primirea d e ‘foloase necuvenite pot fi săvîrşite doar de funcţionari publici sau de alţi angajaţi ai unor instituţii. Luarea de mită este fapta com isă în scopul de a-1 determina pe funcţionar să îndeplinească un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu. în schimb, în cazul infracţiunii de primire de foloase necuvenite, lipseşte în ţe legerea , dintre părţi,, fo loasele respective avînd un statut de recompensă pentru activitatea funcţionarului. / • ’ / . .

O nouă reglementare a faptelor de corupţie era necesară avînd în vedere evoluţia societăţii- româneşti după anul 1989, care a generat 7) serie de situaţii sociale. Corupţia la nivelul partidelor politice, a sindicatelor, a organizaţiilor patronale, a asociaţiilor sau fundaţiilor fără scop lucrativ, a regiilor autonome sau a companiilor naţionale nu .era acoperită în reglementările existente în anul 2000, a spus consilierul Andrei Furdui.

Pe de altă parte - susţine Furdui - perioada de ' tranziţie a economiei de piaţă a creat un plus de condiţii favorabile dezvoltării fenomenului d e '

corupţie în sectorul economic, precum şi forme noi şi mai puţin “tradiţionale” de manifestare a faptelor de corupţie, în domenii cum ar fi cel al acordării de credite sau subvenţii, al controlării şi lichidării agenţilor economici, al privatizării societăţilo r co m ercia le sau al tran zac ţiilo r comerciale internaţionale!

Din punct de vedere instituţional şi procedural, recrudescenţa fenomenului presupunea crearea, la nivelul Poliţiei Şi al Parchetului, a unor structuri specializate în lupta împotriva corupţiei, care să aibă la îndemînâ mijloace şi tehnici variate de investigare a faptelor de corupţie (operaţiuni de acoperire, utilizarea mijloacelor de supraveghere şi interceptare electronică), precum şi de protecţie a colaboratorilor justiţiei. Din aceste motive a fost adoptată Legea 78/2000, care extinde sfera infracţiunilor de corupţie, clasificate astfel în trei categorii: infracţiuni de corupţie, fapte asimilate infracţiunii de corupţie şi fapte în legătură directă cu infracţiunile de corupţie.

Această extindere a reglementării în materia infracţiunilor de corupţie şi trecerea de la formele tradiţionale de manifestare a fenomenului la forme modeme (mult mai dificil de probat) au necesitat .extinderea şi modernizarea regimului probator în cazul unor astfel de infracţiuni. “După cum se ştie, infracţiunile de corupţie-sînt, poate, cel mai d ificil de probat din toate faptele incriminate de legislaţia penală” , a susţinut, consilierul Furdui. Dificultăţile de ordin probator au determinat înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA), diversificarea mijloacelor de investigare a infracţiunilor de corupţie şi, pe de altă parte, încurajarea persoanelor implicate în activitatea infracţională dg.a colabora cu organele de justiţie penală.. •

Ambasada S tatelor. Unite la Bucureşti şi Ministerul Justiţiei au organizat, pentru perioada'3-7 iunie, sem inarul “Descoperirea de către jurnalişti a sistemului judiciar din perspectiva ' practicii instanţelor şi a legislaţiei româneşti”.

Premierul acuză:

Liberalii apăra interesele patronilor care lucrează fără sâ plătească taxePremierul 'Adrian Năstase a

declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că reprezentanţii PNL apără interesele patronilor care iac “anumite înţelegeri şi muncesc fără plata taxelor”, în replică la afirmaţiile unuia dintre membrii conducerii PNL,

1 Ludovic Orban, conform cărora desfiinţarea convenţiilor civile, Prevăzută prin noul Cod al Muncii, este o măsură care va duce la creşterea fiscalităţii şi încurajarea muncii la negru.

Şeful Executivului a arătat că,

în măsura în care se fac anumite înţelegeri şi se munceşte fără plata acestor taxe, în mod evident • cîştigă numai o parte dintre patroni, care îşi reduc, astfel, t costurile cu forţa de muncă.

“Probabil că, în calitate de liberali, reprezentanţii acestui partid, inclusiv domnul Orban, trebuie să apere aceste tipuri de interese. Sigur, cea mai ieftină soluţie este munca la negru, aceea nu se impozitează deloc. Vrem să funcţionăm ca o societate civilizată, în care se ■

plătesc anumite taxe şi impozite care de obicei merg la ceilalţi membri-de familie, copii, părinţi, bunici, care au şi ei nevoie de un anumit sprijin”, a adăugat Năstase.

Premieruîa mai spus că PSD, ca partid social-democrat, încearcă să apere interesele celor care muncesc şi celor care au muncit şi au dreptul la o pensie civilizată. “Nu-i nici un fel de supărare, reprezentăm două doctrine diferite şi două abordări diferite”, a conchis Năstase.

directorul general al societăţii A RL, Ş tefan C sillag , Ioan M ihancea (şe f de şan tier la ARL) şi Alexandru Stavista (şef de secţie la filiala B istriţa .a Direcţiei Dramurilor Naţionale).-Potriv it unui com unicat al

In sp ec to ra tu lu i G en era l al Poliţiei, din septembrie 1999, Liviu Aurel Ciupe, în calitate de director jţeneral al DRDP C lu j, în au g u st-se ţrtem brie 1998, i-a r fi so lic i ta t directorului general al societăţii comerciale ARL, Ştefan Csillag, execu ta rea u n o r lu c ră ri de asfaltare în cadrul Complexului de restau ran te P hoenix d in Bistriţa. Şeful şantierului, Ioan Mihancea, a condus lucrările de asfaltare, unde s-au folosit 276 de tone de mixtură asfaltică, în valoare tptală de 152.176.169 ■ de lei. Documentul IGP preciza că, pentru decontarea lucrărilor,

Csillag şi Ciupe ar fi întocmit acte false, încărcînd costurile unor a lte o b ie c tiv e de construcţii executate în Bistriţa -şi scu tind a s tfe l so c ie ta te a com ercială Phoenix de p lata celor peste 150 de milioane de lei.

De asemenea, Ştefan Csillag ar fi so lic ita t, în decem brie 1998, S ecţie i D rum uri D ej, anularea unei facturi de peste 1,7 miliarde de lei, pentru a falsifica date le d in b ilan ţu l con tab il p e an u l 1998 al societăţii comerciale la care era director,se mai su s ţin ea în comunicatul IGP.

-După ce instanţa I-a pus în lib e rta te în a c e s t d o sa r , p rocu ro rii c lu je n i au em is im ediat un a lt m a n d a t de arestare pe numele lui Ciupe, acuzîndu-1 de d e lap id a re şi instigare ia fals sub semnătură

privată. După o lună, Curtea de Apel Cluj a hotărît cercetarea lui Ciupe în stare de libertate.

Liviu C iupe a candidat Ia alegerile din anul 1996 pe listele Partidului Democrat şi a obţinut un loc de senator de Bistriţa- Năsăud. El a renunţat la acest post în anul 1998, devenind director general al DRDP Cluj, care coordonează activitatea de p ro fil d in şap te ju d e ţe d in Transilvania.

Procesul lui Ciupe a început la C lu j, dupâ ca re a fost strămutat la Oradea, instanţele de aici achitîndu-1 pe fostul senator. Parchetul a făcut recurs împotriva achitării lui Ciupe. Curtea Supremă de Justiţie a respins, vineri, recursul declarat de procurori în cazul Ciupe, instanţa suprem ă achitîndu-1. Sentinţa Curţii Suprem e este definitivă si irevocabilă.

4 3 d e f r iv e s t it a s 'i s t r ă i n i a u v e n i t I a C lu j î n l u n a a p r i l i e

La sfirşitul lunii aprilie a.c., Oficieul registrului Comerţului Cluj înregistra 3.654 de investitori străini, faţă de 3.611.existenţi la finele lunii precedente. Valoarea capitalului investit de aceştia este de 238,9 milioane de dolari.

în clasamentul ţârilor care au investit cei mai mulţi bani în economia judeţului Cluj se regăsesc, în ordine, Ungaria (86,3 milioane dolari), Olanda (65,7 milioane dolari) şi Luxemburg (38,1 milioane dolari). Topul investitorilor străini'este completat de Italia, Auslria, Germania, SUA, Belgia, Franţa, Canada şi Cipru. Precizăm că, potrivit datelor comunicate de Direcţia de Statistică Cluj, la data de 30 aprilie a.c. erau înregistrate la Registrul Comerţului 39.365 dc societăţi comerciale, cu 291 mai multe decît la sfirsitul lunii martie 2002.

A.BLAGA

Lvc 'y & is s G s .t

\a toate tipurile 1

. i i - - s s

A p a r e a d e v ă r a t u l I n t e r n e t S e r v i c e P r o v i d e r . D e c e “ a d e v ă r a t u l * ? î n p r i m u l r â n d , r i e - a m n ă s c u t m a r i . A v e m c e l m a i m o d e m e c h i p a m e n t d e r e ţ e a ş l

a s t f e l t u p o ţ i s ă t e c o n e c t e z i d i n p r i m a , f ă r ă î n t r e r u p e r i ş i c u v i t e z a m a x i m ă p e c a r e o s u p o r t ă r e ţ e a u a t e l e f o n i c ă .

D o i : r e ţ e a d e d i s t r i b u ţ i e f a t o a t e o r a ş e l e m a r i , i a o f i c i i l e c o m e r c i a l e R O M T H f C O M . T r e i : a c e l a ş i n u m ă r d e a c c e s r l a t e l e f o n 0 8 7 0 1 1 1 1 1 1 - c u t a r i f l o c a l ş i r e d u c e r e

7 5 % p e n t r u c o n e x i u n e a I n t e r n e tŞ i p a t r u : a s i s t e n ţ ă t e h n i c ă g r a t u i t ă , 2 4 d e o r e d m 2 4 , l a t e l e f o n 0 8 0 0 A K T H ,

a p e l n e t a x a b i l

p e prim* , din a t x > n iitul'

ri»e'ep e P ' v d e* 50°/<

. din de atjona'

pede

a b ° n

iment ţxt»'li a r i ' e T '

şas® Nrfonnatfl la:. TeU 0800 ARia {0800 27835)naîLbelp4u@3.'MecOBVrowm-atelecoaua

4 vARWecora partener ofidaJaf ■* .

ComiWuhB Olimpic Român Cv

PROYECTICONSUM ATORLJLLIr ' ^ 1947 - A fost lansat Planul Marshall, de ajutor pentru431.367.’ Q C M ‘a | ţările Europei Occidentale.

L a a p r o a p e 8 0 d e a n i d u p ă c e a f o s t c o n s t r u i t ă ,

u i t o c k i x i ii c

CL I I IC I

CL

l i o m i

S ărbătoarea sfinţeniei la P oiana Horeaă i s alorea t

• \

.'X V s

: t E T -v

) k I î •î

v,4r

— ./V

, ' r i ' ; r t vV " •

\

Dumnezeu - cu dreptul de a purta brîul roşu. Potrivit Preasfinţiei Sale Irineu, slujba ce a avut loc duminică, la Poiana Horea, Cu prilejul sfinţirii bisericii a fost o sărbătoare a Ortodoxiei, care a avut scopul de a-i întări pe cei prezenţi întru dreapta credinţă, cea pentru care au murit moşii şi strămoşii noştri.

Slujba de sfinţire a unui lăcaş de cult are loc •

■ i v i ■ $ 4 p - - r > ; v . . -i• > . , ™ r W r : ' V , v:sO 7*• w

t ;

*iît;

1 ; i# 'V. A ^ W

i ./nalte fe ţe bisericeşti...

în prima duminică a lunii iunie, la Poiana H orea, un loc încărcat de istorie din inima M unţilor Apuseni, s-a concretizat un eveniment aştep ta t de întreaga com unitate tifhp de...

oaspeţilor.sosiţi de departe...Efortul urmaşilor lui Horea, care, la îndemnul

părintelui paroh Păunei Petean, au pus mînă de la mînă de-a lungul ultimului deceniu întru

: : _' - 4 s r r i o n - ,

in tegrală a lucrărilor a fost suportată de loca ln ic i. Cu p rile ju l acestei im portante § m anifestări, Primăria Beliş a făcut efortul f financiar - în valoare de aproximativ 25 de î milioane de lei - şi, împreună cu cel al sătenilor; j au reuşit şi finalizarea lucrărilor de reparaţii la | căminul cultural din localitate. Cîteva venituri § în plus pentru comunitate din nunţile moţeşti | care de-acum încolo sînt programate aici, nu f strică... ■ ■ .

Puţine cuvinte pentru o manifestare aşteptată § de localnici de zeci de ani... dar pioşenia cu | care iţanii din Poiană au aşteptat desăvîrşirea | nu lasă loc de mai multe. Ar mai fi poate de 6 spus doar că vremea a oscilat de la ploaie ş mocănească, la soare torid, pentru ca mai apoi â să curgă grindina... Nu însă şi în locul în care g

M - fii %J vi **\ - ’ W \4 ■ - vţf • L- ■. ' ţ. •/ [ AK , " ţ ■■ l ; U j C n ! r ■

' ( U 5, J ' I -V-Ăi,

yth . / r .A ~A i..r

R » t '■ v ■ 1

■:4i * *■A 1: j i v v ^ r

’ i i i t lPr. Păunei Petean - răsp lătit pentru

. bună ch ivernisire

fie că a fost construită o biserică nouă, fie că a fost restaurată una veche. Cea din Poiana Horea, construită între anii 1925 - 1928, a fost practic integral reconstruită. Pictura interioară

a fo s t rea lizată în

r-r -

Iconostasul b iseric ii d in P o iana H oreaV? - ■srrrvt'’ , f v

■ -

i.:

aproape 80 de ani. Sfinţirea bisericii locului. M ulţim ea prezentă, impresionantă ca număr, s-a strins - încă de la primele ore ale dimineţii - în curtea bisericuţei de lemn, parcă la semnalul bucium elor, cu toate că vremea a lăsat loc de... mai bună. .Un sobor de 14 înalte.feţe bisericeşti, avîndu-1 în frunte pe Preasfinţia Sa Irineu Bistriţeanul - Episcop Vicar al Arhiepiscopiei V adului, Feleacului şi Clujului, a oficiat, după rinduiala ortodoxă, slujba de tîmosire sau de sfinţire a bisericii, a cărei piatră de temelie a fost pusă în anul 1925. Poiana Horea, un loc aparen t uitat de lum e, dar binecuvântat de Dum nezeu a fost, pentru cel puţin o zi, punctul de atracţie al m oţilor din îm prejurim i şi al

a-şi găti biserica precum o m ireasă în vederea sfinţirii, a fost deplin răsplătit. Vrednicul lor preot; care s-a distins în hărnicie şi chivernisire judicioasă a treburilor, b is e r ic e ş ti şi . s-a învrednicit de neîndoită c inste, a fost distins, p recum îndeam nă Sfîntul Apostol Pavel, cu rangu l de părin te iconom - rangul bunului gospodar al casei lui

‘-'-Ut,

ultimul an, iar ame­n a jă r ile ex terioare s-au desăv îrşit în u ltim ele tre i săp tăm în i. P o tr iv i t ' prim arului comunei Beliş, Vasile Paşca, de loc din P oiana H orea , " valoarea

: ■ . • -*V . ' ' «•

,1 - ,. c t "

• ' 4

' * i-. s ,

t' ,jţ H,

V asile Paşca - prim arul com . Beliş de loc din Poiana Horea

se ţinea slujba de sfinţire. Căci, Preasfinţia Sa s i-a asigurat pe cei prezenţi că, de-acuma, Haml | invocat s-a pogorît asupra locului de-atunci şi’ f pînă la sfîrşitul veacurilor... *

Cătălina VLAD j

‘ -V- -? v

Păstorul s fă tu ieşte cu blîndeţe... Un cămin cultural nou-nouţ

POLIŢIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 ' POMPIERII: 981 :

1900 - S-a născut Oennis Ga6or, inventatorul holografiei şi al fotografiei tridimensionale

ZMA MONBIAU A MEDIULUIZ: iua m ondială a

m ed iu lu i se ' s ă r b ă t o r e ş t e

| începînd cu-anul 1972,, fiind j aleasă de AdunaTea Generală | a Naţiunilor Unite pentru a j m arca deschiderea

Conferinţei asupra mediului dm Stockholm.

E ste f ire sc deci ca în » această zi să încercăm să * examinăm starea mediului,

realizările, dar şi eseurile ? suferite, de la an la an, să

med tăm ce am făcut pentru conservarea , vieţii pe Terra, deocam dată unica noastră

1 locuinţă. - | Cu 30 de ani în urmă,’cînd | a fost proclamată ziua de p | iunie - Z iua M ondială a | Mediului, eram îngrijoraţi de 4 restrîngerea pădurilor, de

extinderea .deserturilor ş i fide dispariţia speciilor. Acum, lista-

,îng rijo rărilo r-este m ult mai dungă:® diminuarea stratului de' ozon s tra to sfe ric , top irea ■gheţarilor,*-moartea recifelor de corali, secarea rîurilor, efectul

. de seră etc. *; D eşi to a te statele lum ii recunosc necesitatea protejării casei n oastre com une, d ife ren ţe le de cultu ră , mentalitate,' dar mai ales cele economice împiedică de multe ori adop ta rea unei poziţii comune în favoarea protejării globale a mediului. Astfel, ţările dezvoltate doresc'ACUM (după ce s-au dezvoltat) legi cît mai aspre pentm p'rotejărea mediului în timp ce statele^sâface doresc, să-şi poată utiliza resursele pen tru c reş te re econom ică.

M otto: “Să dăm o şansă planeteir

Acestea din urmă solicită graţuit tehnologii pentru a se putea dezvolta durabil, în timp ce prim ele doresc sâ le vîndă aceste tehnologii, mediul fiind undeva în mijlocul acestui joc de interese...

Ziua mediului este un prilej de sărbătoare a Pămîntului în toate ţările, iar manifestările m erg de la reun iun i

■ internaţionale ale organismelor cu. putere de decizie politică şi econom ică p înă la ac ţiun i organizate cu copiii de vîrsta cea mai fragedă, cărora avem datoria de a le oferi posibilitatea de a-şi putea atinge aspiraţiile. Educaţia ecologică la vîrsta candorii şi purităţii reprezintă o sansă în plus pentm rezolvarea

gravelor probleme de mediu actuale. De aceea, IPM Cluj ş i-a p ropus să rb ă to rirea acestei zile prin realizarea unor lecţii de ecologie la unele şcoli din municipiul C Iuj-N apoca: C o leg iu lNaţional “George Coşbuc”, Şcoala generală “ Sim ion Bărnuţiu”, Liceul “Anghel Saligny”, Liceul “N icolae Bălcescu”, Şcpala generală nr. 6 etc. De asemenea, la sediul IPM Cluj va avea loc o m asă rotundă cu tema: “Proiectul Life III Natura" - Reţea ecologică funcţională în centml Cîmpiei Transilvaniei.

Inspectoratul de Protecţie a Mediului

Cluj.

P ro cesu l d e c a lo m n ie in te n ta t d e P o p P u ş c a ş prim aru lu i G h eo rg h e T u n a r c o n tin u ă In a c e e a ş i n o tă

• Funar a cerut instanţei să efectueze o expertiză psihiatrică asupra şefului poliţiei municipiului pentru că acesta ar avea ieşiri neobişnuite* Primarul a mai anunţat că. la termenul următor va recuza întreg completul <

La Judecătoria CIuj-Napoca a avut loc ieri a şaptea înfăţişare în procesul de calomnie intentat primarului /Gheorghe Funar de colonelul Teodor Pop Puşcaş, comandantul Poliţiei Municipiului Ciuj-Napoca.Teodor Pop Puşcaş l-a

'Vţionaţ în judecată pe, primarul Theorghe Funar,. după ce acesta din urmă a dat mai multe comunicate de presă, în vara anului trecut, în care se întreba retoric de unde are bani şeful Poliţiei municipiului Ciuj-Napoca Pentru a-şi construi o casă, Pentru a deţine mai multe

apartamente şi o maşină de lux. Colonelul Teodor Pop Puşcaş a mai reclamat faptul că Gheorghe Funar a’ făcut afirmaţia că locuinţa sa de pe strada Olteniei, numărul 13, ar costa peste două miliarde, de lei, cînd aceasta de fapt ar fi evaluată, la doar 700 de milioane de lei.

La şedinţa de ieri, instanţa de judecată a audiat un singur martor, deşi fuseseră citaţi alţi doi martori, care însă nu au răspuns solicitării completului. în timpul audierii martorului, Funar şi Pop Puşcaş nu au încetat să se certe, fără a acorda respectul cuvenit instanţei. Preşedintele completului de judecată a fost pus chiar în situaţia de a le atrage atenţia de mai multe ori celor doi să păstreze liniştea în sală. La. un moment dat, primarul a solicitat instanţei să dispună efectuarea une i' expertize Ipishiatrice în cazul şefului poliţiei Ciuj-Napoca, pe motiv că Teodor Pop

Puşcaş are ieşiri neobişnuite. La rîndul său, ofiţerul, în dorinţa de a nu se lăsa mai prejos, a replicat că “orice bolnav psihic

consideră că toată lumea din jurul lui suferă de o boală psihică". Mai mult, colonelul Pop Puşcaş i-a spus lui Gheorghe Funar, fără să ţină cont că se află într-o sală de judecată, că se repetă, probabil din cauza faptului că “nu-l duce mintea să meargă mai departe". Primarul municipiului a solicitat completului să ceară Ministerului de Interne raportul Corpului de

•Control al ministrului rezultat în urma verificărilor, realizate anul trecut, referitoare la averea poliţiştilor, inclusiv a colonelului

Pop Puşcaş. Instanţa nu a admis solicitarea, jar' Funar a declarat că în această situaţie, la termenul tirmător, va recuza întreg completul.

‘ Precizăm că în timpul uneia din înfăţişările de anul trecut, colonelul Pop Puşcaş a solicitat instanţei să-l oblige pe Gheorghe Funar, în cazul în care va fi găsit vinovat de calomnie, la plata unor daune morale de 500 de milioane de lei. Instanţa a fixat un nou temen de judecată pentru data de doi iulie-a acestui an.

Cosmin PURIS

Accident grav Ia Baciu. O femeie a fost victima unui grav accident de circulaţie

petrecut.pe raza comunei Baciu. Potrivit Biroului de Presă al > Inspectoratului Poliţiei Judeţene Cluj, loan Gulzas, în vîrstă de 64 de ani, aflat luni la volanul iţnui autoturism marca Daewoo - Tico din cauza neadaptării vitezei la condiţiile de carosabil umed/maşina a derapat şi s-a răsturnat pe marginea drumului. Accidentul s-a soldat cu rănirea g ravă.a soţiei şoferului care a fost internată la Clinica de Neurochirurgie cu diagnosticul traumatism cranio-cerebrai şi comoţie cerebrală.

Cosmin PURIS

7 ^ 7 - ■Berbec (20 martie - 18 aprilie)Ai tendinţa să acţionezi mai mult în

ciuda celor ’din jur şi a circumstanţelor. Ar fi bine să încerci să-ţi controlezi pornirile. Altfel pot apărea, situaţii extrem de dificile. Starea ta de spirit, care nu este dintre cele mai bune, ţi-ar putea

| afecta şi relaţia de cuplu. Aşa că se impune atenţie , sporită.

Taur (19 aprilie - 19 mai)Se anunţă o săptămînâ. fierbinte, atît ”

în plan profesional, cît şi în cel sentimental. Te aşteaptă multă muncă, însă, dacă ai încredere în propriile-.ţi forţe, vei putea obţine rezultate foarte bune.Vei avea 6 serie de idei strălucite, care îti vor aduce multe succese. .

Gemeni (20 mai - 19 iunie)Viaţa îţi va oferi în această perioadă

multe’ surprize, unele dintre ele chiar plăcute. Ai mult de lucru, dar asta nu înseamnă că trebuie să te suprasoliciţi sau să faci tot posibilul să rezolvi probleme care te depăşesc. Nu te grăbi să demonstrezi cît de originale sînt ideile tale, ci mai bine du la bun sfirşit ceea

ce ai început.; Rac (20 iunie - 21 iulie)j Bunul simţ va fi principala ta calitate în

această perioadă, care te va ajuta să treci mai uşor peste dificultăţi. Concentrarea de care dai dovadă la’ serviciu îţi va pdrmite să faci faţă tuturor problemelor cu care te confrunţi.

Leu (22 Iulie - 21 august)Timpul este de partea ta şi va.scoate

fy W la iveală calităţile tale de buri comerciant, i u ş i Persoanele din jur se pot baza pe

sinceritatea, hotârîrea şi forţa ta interioară. Chiar dacă mai ai unele probleme, încearcă sâ fii drăguţ cu cei dragi.

Fecioară (22 august - 21 septembrie)A venit în sfirşit şi timpul tău. Străluceşti

pur şi simplu şi devii pe zi ce trece tot mai atrăgător. încearcă sâ laşi toate gîndurile negre în trecut. Astrele anunţă îndeplinirea dorinţelor tale cele mai secrete.

Balanţă(22 septembrie - 21Vei avea parte de o

octombrie)perioadă plină,

din toate punctele de vedere. Eşti la ş l începutul unui drum destul de dificil, însă

nu trebuie să te sperii întrucît lucrurile vor merge bine. O ceartă cu partenerul se pare câ este pe punctul de a se declanşa. Dacă ai de gînd să-l părăseşti,

h ;UiU- jJL'/■ *■'. • . I. J *},! i t f,

LUtt. --UOÎAH4.'<;! h b îftîi'âŢ t'J lid !

’VJ 1 *TrGj,Cm Ab- >jâ30i

lA 'it ‘ L!> -(!.'■

tf» s s »

C o l e g i u l N a ţ i o n a l “ G e o r g e C o ş b u c ”

o s c o a l ă c u c h e m a r e e u r o p e a n ăIeri, Ta. Colegiul Naţional

“George Coşbuc”-din Ciuj- Napoca a avut loc festivitatea de înm înare a p rem iilo r “Deutsches Sprach Diplom”, destinate unor elevi vorbitori ai limbii lui Goethe. 65 de elevi ai colegiului au p rim it din p artea lui Gerd Orban, preşedintele comisiei de examinare şi consultant de specialitate din partea Consulatului german, acfeste distincţii deosebite. Elevii care au p rim it ’ dip lom ele respective, după ce vor prom ova examenul de bacalaureat, vor avea p o s ib ilita tea , sâ frecven teze - oricare dintre universităţile din f; . G erm ania. D aniela î N ico iau , • d irectoarea • * colegiului, a afirmat câ kSâi-

dece rn a rea unor astfe l de un număr de cinci-zece elevi diplome a devenit deja tradiţie care au abso lv it această atît pen tm elevii Colegiului "şcoală urmează cursurile unor Naţional "George Coşbuc", cît universităţi din Germania, şi pentru elevi din mai multe ^judeţe din Transilvania. Anual, Ana-Maria VÂIDA

V - n v r -• K?

ŞV• ur

- fc

• - i i-a -- * ' f

încearcă sâ o faci delicat.Scorpion ' .(22 octombrie - 21 noiembrie)Străduieşte-te să ţii sub control situaţia

şi să-ti stâpîneşti emoţiile. în acest interval de timp, forţa şi concentrarea îţi vor fi solicitate la maxim. încearcă-să iei decizia finală luînd în considerare toate datele problemei.

optimism.

Săgetător.(£2 noiembrie - 20 decembrie)S-ar putea să primeşti o oferta tentantă

din partea şefului. Gîndeşte-te bine, j pune-ţi la bătaie instinctul. Este un timp- J favorabil pentru idei, sarcini şi planuri noi. Priveşti volumul mare de muncă ce trebuie dus la îndeplinire cu mult

- Capricorn(21 decembrie - 19 ianuarie)

S-ar putea să te cuprindă o dorinţă aprigă de a schimba ceva în viaţa personală. Situaţia cere planuri pentru viitor. Nu te speria de schimbările care vor interveni. Eşti destul de conştiincios şi-prudent pentru a reuşi să duci’ la bun sfirşit ceea ce ţi-ai propus.*

şi te vor încuraja.

Vărsător (20 ianuarie -18 februarie)Talentul-de a găsi calea de mijloc şi

de a accepta' punctele de vedere ale colegilor sau rivalilor îţi va fi foarte folositor în acest moment. Şarmul tău natural te va ajuta să faci faţă situaţiilor dificile. Vei primi o mulţime de informaţii noi şi utile. Optimismul şi prudenţa celor din jur te vor sprijini

Peşti (19 februarie - 19 martie)Cineva din anturaj îţi va călca în

picioare sentimentele. Dacă vei reuşi să priveşti situaţia cu detaşare, vei reuşi să ai din nou zîmbetul pe buze. Compensarea va veni din planul

'profesional.

E g ip tu l a avertizat W ash in g to n u l, cu aproximativ o săptămînă înaintea atentatelor din 11 septembrie, că reţeaua Ai-Qaida, condusă de Osama bin Laden. ar pregăti o importantă 'operaţiune împotriva unei ţinte americane, a declarat preşedintele Hosni Mubarak pentru cotidianul “New York Times”. o m

P akis tanul a dezm inţit, dîn nori, ieri, informaţiile privind regruparea pe teritoriul său a membrilor Al-Qaida, după ce emisarul american la Kabui a afirmat că Statele Unite sb;

decise să îi elimine pe aceştia, relatează AFP

z r ^ a s ^ s w s m r : : ' : S I S 115?

s i i i i i

al bEtsrnaîlonalei SoiD eputatu l PSD A-drian

S everin , p reşed in te le . A P- OSCE, şi şeful D irecţiei de relaţii internaţionale a PSD, Victor Boştinaru, au precizat, ieri, la o conferinţă de presă, că PSD a fost propus de Consiliul Internaţionalei Socialiste drept m em bru consu lta tiv al

-Internaţionalei şi urmează ca la congresul acestui organism să

se ia o decizie în acest sens. Severin a explicat că hotârîrile C onsiliu lu i In te rn a ţio n a le i Socialiste intră în vigoare în momentul ratificării lor de către congres. “Pînă atunci, PSD îşi desfăşoară activitatea în cadrul In te rna ţiona le i conform statutului propus, fără însă să aţlară pe site-ul Internaţionalei Socialiste” , a spus Severin,

răspunzînd u ne i în trebări referitoare la faptul că PSD nu figu rează p e site-u lInternaţionalei. •

El ' a spus că “PSD îşi parcurge, din punct de . vedere procedural şi politic, drumul său în vederea dobîndirii acestui sta tu t, care se în ch e ie la congres”. ^

România va elimina barierele din legislaţie privind libera circulaţie a serviciilor din UE

.Aberantul proiect de Cod al m unciiurmare din pagina 1

special Ia bancă, un fond de rezervă intangibil, de valoarea a două fonduri de salarii pe an, pentru ca, în cazul falimentului, patronul să plătească ultimul salariu. Aberaţia este strigătoare, la cer. Treaeâ-meargâ un fond de salarii pentru o lună - după ce salariaţii intră în şomaj. Şi asta e o aberaţie: şi patronii, şi salariaţii plătesc la fondul de şomaj. Dar de ce sâ fie la nivelul a doi ani de salarii?! Cine va beneficia de acest fond, de care angajatorul nu se poate atinge? Evident, băncile de stat. care vor putea manevra aceşti bani, diri care statul îşi va lua partea sa, ca sâ acopere găurile din buget. Guvernul ar face mai bine sâ preseze firmele şi regiile - toate ale statului - ,_sâ le oblige să-şi plătească dările şi să-i lase în pace pe micii investitori - cuminţi, cu toate impozitele şi taxele la zi.

Despre alte aberaţii ale acestui proiect de Cod al muncii încă nu vorbesc, dar vă asigur că sînt multe. Repet, Marx nu le-ar accepta, pentru câ ştia ce înseamnă circulaţia banilor, şi nu blocarea lor. Poate câ se vor găsi. totuşi, cîţiva parlamentari PSD care sâ voteze împotriva acestei aberaţii.

România va elimina, pînă la da ta aderării la UE, toa te barierele din legislaţia naţională p riv in d libera c ircu la ţie a serviciilor pentru persoanele fizice şi juridice din Uniune, informează un comunicat al negocia torului şe f pen tru aderarea la UE,’ Vasile Puşcaş.

Grupul de lucru pen tru monitorizarea barierelor în calea liberei practicări a serviciilor şi a dreptului de stabilire, reunit, ieri, la sediul MIE, a analizat prevederile legislaţiei româneşti care nu corespund acquis-ului comunitar, propunînd măsuri şi term ene p rec isă pen tru m odificarea ‘ acesto ra . Prevederile se referă la termene speciale de autorizare pentru persoane ju r id ic e s tră in e , vechime în activitate, condiţii de naţionalitate sau rezidenţă pen tru m anagerii acesto r instituţii.

Grupul de lucru pentru libera c ircu la ţie a serv iciilo r este constituit din reprezentanţi ai

1Sînt şanse ca inflaţia să scadă sub 20%pînă la sfîrşitul anului

Preşedintele Ion lliescu a declarat, ieri, la o întilnirc cu reprezentanţii autorităţilor locale din judeţul Timiş, câ sînt şanse ca, pînă la sfîrşitul anului 2002, inflaţia sâ scadă sub 20%.. Preşedintele lliescu a precizat câ, deocamdată, s-a folosit un “ a rtific iu " pentru reducerea inflaţiei, respectiv menţinerea salariilor la un nivel mic. Şeful

statului a declarat că Executivul urmăreşte reducerea inflaţiei sub nivelul de 10% pînă în anul 2004.

Preşedintele lliescu a mai spus că secretarul de stat american al Trezoreriei l-a în trebat, la întrevederea pe care au avut-o cu ocazia reuniunii BERD de la Bucureşti, care este strategia Guvernului român pentru a aduce salarilf!'mediu la nivelul celui din

ţările Uniunii Europene. lliescu a apreciat câ pentru atingerea acestui obiectiv este necesară o perioadă lungă de timp, avînd în vedere că, în prezent, salariul mediu lunar este în UE de 2000 de dolari, iar în România de 100 de dolari.

lliescu a arătat că economia românească trebuie să ajungă din nou Ia nivelul din 1989 şi abia apoi la nivelul ţărilor mai dezvoltate din regiune, iar în final să devină compatibilă cu cea din statele UE.

M IE, M F, B N R , C N V M , Comisiei de Supraveghere a A sigu rărilo r, F on d u lu i de Garantare a D ep o zite lo r în Sistem ul B ancar şi ai a ltor instituţii.

C om isia E u ro p ean ă a organizat, recent, un grup de experţi pentru Strategia Pieţei Interne a Serviciilor, pentru reforma acestui sector fară a se mai co n cen tra exclusiv , pe serv ic iile fin an c ia re ,profesionale sau de transport. Este de aşteptat ca acquis-ul

comunitar în acest domeniu să se m od ifice substan ţia l. Alinierea lâ acquis-ul comunitar la capitolul “Libera circulaţie a serviciilor” va asigura dreptul pentru băncile, societăţile de asigurări, persoanele fizice şi juridice prestatoare de servicii din UE de a-ş i desfăşu ra activităţi în România, conform standardelor din UE. ■

România doreşfe să deschidă negocierile la capitolul „Libera circulaţie a serviciilor” cît mai curînd, în cursul anului 2002.

I n l a n a i u l i e vq î n c e p e e t a p a q

d o u o q

r a c o r d ă r i i , pensiilor

Ministrul muncii, Marian Sîrbu, a anunţat, ieri, !a conferinţa de presă a PSD, că în luna iulie va fi aplicată a doua etapă a • recorelării pensiilor, astfel îneît, in funcţie de pensiile pe care le au, pensionarii vor primi, în plus, sume cuprinse între 160.000 de lei si 73.000 delei pe lună.

Potrivit lui Sîrbu, peste2.600.000 de pensionari vor beneficia de această recorelare a pensiilor. Cei care au pensii mai mici de1.259.000 de lei vor primi în plus 160.570 de lei pe lună, cei cu pensii între 1.260.000 şi 1.574.000 de lei vor primi80.000 de lei pe lună, iar cei cu pensii între 1.574.000 şi1.784.000 de lei vor beneficia de 73.000 de lei pe lună. El a spus că, în total, prin a doua etapă de recorelare a pensiilor au fost alocate 150 miliarde de lei. Sîrbu a mai spus că sînt prevăzute şase etape de recorelare a pensiilor.

Senatorii PD vor iniţia o lege pentru cetăţenii români care muncesc în străinătate

Grupul parlamentar PD din Senat va lansa, săptămînă viitoare, o iniţiativă legislativă care să reglementeze relaţiile de muncă în străinătate ale cetăţenilor români, acest proiect avînd drept scop modificarea Legii 156 pe această temă, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, senatorul democrat Constantin Bălălău, preşedintele Comisiei pentru

romani care muncesc acum m Israel se vor întoarce acasă şi vor cere pensii sau şomaj. în acest moment, această asigurare este facultativă”, a precizat Bălălău, adăugind câ ar trebui impusă achitarea contribuţiei la asigurările sociale cel puţin pentru suma minimâ de 1,7 milioane de lei.

Bălălău a precizat câ Israelul a acreditat în România sase firme

din domeniul sănătăţii care pe! realiza analize pentru cei care vo: să plece pentru a munci b străinătate. însă doar analizele medicale realizate la Spitaisi Caritas sînt recunoscute, a ma: remarcat Bălălău. El a precizat ci în prezent, există un monopol pe piaţă în privinţa certificări; sănătăţii doritorilor de munca c străinătate.

munca.Prin acest proiect de act

normativ, senatorii PD îşi propun să plaseze “pe aceeaşi treapta de competenţă’ Oficiul Naţional de Recrutare şi Plasare a Forţei de Muncă în Străinătate şi firmele private din domeniu, toate urmînd să funcţioneze pe o piaţă concurenţială liberă.

O altă prevedere a acestui proiect va reglementa sistemul de asigurări sociale pentru românii care pleacă să muncească în străinătate. -

“Trebuie avut în vedere faptul că, peste cîţiva ani, cei 50.000 de

U wO i t .

A G I m m \

\ •

PţîOBlE' % ' , V '

urmare din pagina 1

de muncă, acte normative ce vor ihtra în vigoare în viitorul apropiat. Sesiunea de in fo rm are , Ia nivel naţional, care a re loc astăz i, 5 iunie, Ia Com plexul T , din C luj- N apoca, începînd cu o ra 9, este de fapt a doua sesiune cu titlu l “ S ă n ă ta te a şi s e c u r ita te a lu c ră to r ilo r , o ca le c ă tre a d e r a r e a R o m â n ie i Ia U n iu n e a E u r o p e a n ă ” . La aceas tă m an ifes ta re participă: Jean Claude BORDIER, consilier P re -A d e ra re în cad ru l p ro iec tu lu i de în f ră ţ i r e in s ti tu ţio n a lă d in tre M M SS

R om ânia şi M in is te ru l A ngajării şi Solidarităţii din Franţă, Ion GIURESCU, secretar de stat, MM SS, Mariană BASUC, inspector general de stat - Inspecţia Muncii, şef al proiectului de înfrăţire instituţională, Vasile SOPORAN, prefectul judeţului Cluj, Graţian ŞERBAN, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, inspectori şi specialişti de la Inspecţia Muncii, alţi invitaţi. Vor fi prezentate temele: “Exemplul Franţei, ţară mem bră U.E. un aju tor în dezvoltarea sistemului român de securitate şi sănătate în m uncă”; “A plicarea eficientă a no ii' legislaţii armonizate cu reglementările U.E.,

principalul obiectiv al Inspecţiei Muncii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă”; "D irecţiile de" acţiune pentru aderarea

’ României la structurile europene”; “Politica Prefecturii Cluj pentru mediu de muncă şi de viaţă mai bun”; “Pregătirea factorilor implicaţi în aplicarea viitoarelor Norme g en e ra le -d e p ro tec ţie a m uncii, care transpun directivele europene referitoare la

, agenţi periculoşi în mediul muncii” etc. - a precizat ing. M arian C IPLEA , inspector şef, Inspectoratul T erito ria l de M uncă C luj. , i iM i S s

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Duj, sub nr. J/12/308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

IL IE C Ă U A N (red ac to r şef);V A L E R C H IO R E A N U (redactor ş e f adjunct); C R IS T IA N B A R A (redactor ş e f ad junct).T e l. 1 9 .1 6 .8 1 ; fa x :1 9 -2 8 .2 8 ;E-mail:adevcj@mail.dntcj.ro - redacţia ;L :E-mâil: reclama_adevcj@mail.dntcj.ro - publicitateS e c r e ta r d e r e d a c ţ ie : T e l/fa x :H o r e a P E T R U Ş 1 9 .7 4 .1 8

R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6

: CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL-; CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75.07 ; SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ;: PUBLICITATE: TEL./FAX.-19.73.04; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU, CONTABILITATE: TEL: 19.73.07 - LIVIAPOP;SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ:TEL./FAX: 21.60.75

TIPARUL. IIXMTAT l i SB~1 Garamofld

fr nt