r — \ r

' \ I / / \ id : î / 1 \ \ ■' I - L j \ r

•- i,„ M î J itta j

[• h ttp ://www.dntcj. ro/adevaruTANUL HI¥ NR. 3523

ISSN 1220-3203

MIERCURI,12 IUNIE 2002

16 PAGINI 4.000 LEI

Jalnicul aforism Liderii BNS si “Cartel Alia” au semnatal lui NăstaseTITUS CRĂCIUN

^ m o s tră , de f i lo s o f ie p o l i t ic ă im posibil de ingurgitat, indiferent de curent ori mai râu de dogm ă,

ne-a oferit, d in prea plinul gîndirii sale, premierul Năstase: “Nu poţi să ai dreptate împotriva m ajorităţii. în filosofie se poate, dar în po litică nu” . Explicit, dl profesor u n iv e rs ita r în c e p e să fa că a p o lo g ia “dictaturii proletariatului”, în care orice voce deviaţionistă era taxată rău de tot. Tot din punct de vedere politic, se pare că actuaîul prem ier a şters cu totul din memoria sa perioada 1996-2000, cînd s e , afla în opoziţie şi mai mult, reprezenta un partid m inoritar (ca pondere numerică, zic în fostul Parlam ent. Impecabila logică a lui N ăstase, aplicată acelor vremuri, ar suna (em inam ente politic) cam aşa: “Nu poţi să ai dreptate împotriva m ajorităţii” . . (C onsiderăm a ic i m ajorita tea fostului CDR). “în filosofie da, se poate, dar în politică n u ” .' O mai mare încercare de deturnare logică a politicului niei că se poate. A dică PD SR nu ar fi avut nimic de comentat politic în fosta guvernare căci nu poţi sâ ai dreptate în faţa m ajorităţii?Şi au cîştigat alegerile filosofic? Se prea poate...

De bună seam ă că poate m ulţi vor considera interpretarea deplasată: “De altă majoritate e vorba, poate cea a electorilor, care în 2000 au înţeles că N ăstase e soluţia!” , a r putea fi replica.

C unoscut d rep t un ironic extrem de acid, în declaraţia cu pricina Năstase se referea la ceva foarte concret, deşi a încercat s-o d reag ă prin aforism e: la spusele p ierză to ru lu i deputat PSD de Bihor, M ihai B ar, care, cunoscînd situaţia din interior, de m ulţi ani, a răbufnit abia atunci cînd a răm as fară şefia organizaţiei bihorene. Şi atunci a glăsuit: Tarău jr . a vrut să-şi cum pere imunitatea ba cu un miliard jum ătate, ba cu două. Şi de aici o întreagă dandana, pentru că a cîştigat cel puţin m isterioasa grupare a clanului Tarău la Bihor. Şi că este ţinută în braţe de la vîrf. L a aceas tă m ajoritate se referea,

acordaşi cu MinisterulLiderii confederaţiilor sindicale

BNS şi “Cartel A lfa” au semnat, ieri, p ro to c o lu l, r e z u l ta t în u rm a negocierilor cu M inisterul Muncii, însă au decis continuarea protestelor p înă la ra tif ic a re a lu i de către premierul A drian N ăstase. Bogdan H ossu , p re şe d in te le “ C arte lu lu i Alfa”, a declarat că, prin acest acord, salariaţii au obţinut o creştere reală a salariilor m edii cu aproape 40 la sută începînd de anul viitor, plus măsuri de protecţie socială. Liderii sindicali susţin, totodată, că acest acord între Guvern şi sindicate “nu reprezintă un pact social”, ci că “el

e s te re z u lta tu l u n o r n e g o c ie r i” , în tre b a t ce d ife re n ţe s în t în tre p re v e d e r ile in c lu se în a co rd u l sem nat ieri şi cele din pactul social tripartit, m inistrul Sîrbu a răspuns: “Este o întrebare interesantă, însă m ă abţin de la comentarii înainte ca această înţelegere sâ fie ratificată” . Cu o zi în urm ă, partea guverna­m e n ta lă a p re c ia că p re v ed e rile convenţiei cu BNS şi “Cartel A lfa” nu diferă cu m ult de programul de guvernare . A ceeaşi apreciere era făcută de guvernanţi şi cu privire la pactul social tripartit, în m omentul în c h e ie r i i lu i. L a ora se m n ării

• •

p ro to c o lu lu i d in tre s in d ic a te şi M inisterul M uncii, peste 10.000 de sindicalişti erau în m arş spre Palatu l V ictoria, neştiind că liderii lo r au se m n a t a co rd u l cu M in is te r u l M uncii. M ulţi dintre m anifestanţi nu erau la curent nici cu faptul că, în urm ă cu o zi, liderii lo r ajunseseră la un a co rd de p r in c ip iu c u reprezentanţii M inisterului M uncii, în . t im p ce co n d u ce rile B N S şi “Cartel A lfa” caracterizau drept “o r e u ş ită ” p ro to co lu l cu m in is tru l M uncii, mii de sindicalişti scandau lozinci antiguvernam entale şi făceau apel la grevă generală

a s

Sportul a reintrat In atenţia UR ecto ru l U n iv e rs ită ţii “ B abeş-

Bolyai”, A ndrei M arga, anunţa, în urmă cu zece zile, în cadrul unei conferinţe' de presă, d isponibilitatea insţituţiei pe care o conduce “ de a pu n e u m ă ru l la a f irm a re a co m p e titiv ă a sp o rtu lu i c lu jean . S în tem 'g a ta să susţinem sportivii “ U ” în fo rm e ş i c u m ij lo a c e m odem e!” Satisfacţie şi suspiciune, a ce s tea a u . fo s t t r ă i r i le lu m ii s p o r tu lu i c lu je a n la d e c la ra ţ ia rectorului M arga, iar p resa sportivă locală, păcălită de prea m ulte ori, a p ă s tra t d is ta n ţa re g u la m e n ta ră ,

aşteptînd transform area vorbelor în fapte. Luni, Senatul Universităţii a ad o p ta t p ro iec tu l în paisp rezece puncte “ R eafirm area sportului sub sig la “ U niversita tea” , urm at de o în tî ln ire , la se d iu l F acu ltă ţii de E ducaţie F iz ică şi Sport, cu şefiit cluburilor şi responsabilii echipelor sportive din cadrul Clubului Sportiv “ U n iv e r s i ta te a ” . U .B .B . a fo st reprezentată de prorectorii Nicolae B ocşan, V asiîe Cristea, Şerban A gachi, d irec to ru l general T udor Cristian şi directorul Cătălin Baba. După lecturarea proiectului adoptat

de Senat, au urm at două ore de discuţii interesante, finalul găsind cele două “tabere” împăcate cu ideea restructurării m anageriatului sportiv şi găsirii celor mai fericite şi... legale căi de susţinere financiară. P înă jo i, 13 iunie, ora 11.00, fiecare secţie din cadrul C.S.” U ” este ob ligată să-i p red ea d irec to ru lu i g e n e ra l Tudor Cristea un proiect-program de organizare şi funcţionare. D espre fo tb a l, în num ăru l de m îin e al ziarului nostru.

Codin SAM O ILĂ

, M aria G a b o r, s o ţ ia b u lib a şe i Gabor Lajos şi-a incendiat ieri vila, situată în cartierul clujean Someşeni, pentru a o îm piedica pe cunoscuta

'căm ătăreasă A na V arga să intre în posesia imobilului.

Ţ iganca a recurs la acest gest disperat deoarece, ieri, în jurul orei 13, executorul judecătoresc M arius S tolneanu urm a să se prezinte la c asa fa m ilie i L a jo s G ab o r să -i înştiinţeze pe m em brii acesteia că trebuie să părăsească imobilul, ca urm are a unui contract de vînzare - cum părare încheiat, la sfîrşitul lunii noiem brie 2000, în tre bulibaşă şi căm ătăreasă A na Varga.

Scandalul legat de vila familiei

_____________Cosmin PURIŞcontinuare îr i pagina a 16-a

9SS

j r - ' i '

IBE^SEiSîiMsîl

M îine, în ju d e ţu l C luj, v a fi co m em orată “ Z iu a E ro ilo r” . M u n ic ip a l ita te a c lu je a n ă a organizat o serie de m anifestări, care vor dem ara la o ra 10:00 c u un T e D e u m o f ic ia t la C atedrala O rtodoxă d in P -ţa A . Ian cu . V a u rm a , la* o ra 11:45, înălţarea drapelu lu i lui M ih a i V i te a z u l la s t a tu ia dom nito ru lu i d in p ia ţa ce îi p o a r tă .n u m e le , d u p ă c a re , sim ultan, vor fi depuse coroane de flhri la M onum entul E ro ilo r d in C im itirul C entra l, grupul- s ta tu a r “ G lo r ie O s ta ş u lu i R o m â n ” , C ru c e a de p e C e tă ţu ie , S ta tu ia lu i A v ram Ia n c u , M o n u m e n tu lM e m o ra n d iş t i lo r , G ru p u l s ta tu a r “ H o re a C lo ş c a , şi C r iş a n ” , S ta tu ia lu i B a b a N ovac, M onum entu l “ T ra ian D ârjan” şi Troiţa E ro ilo r de pe Dealul Feleac. M anifestările se vor încheia la ora 19:00, cînd va fî_ coborît steagul lui M ihai V iteazu l. în a ce ea ş i z i , cu începere de la ora 10:00, la Mănăstirea Plopi-M untele Rece va fi oficiată o slujbă religioasă în cinstea eroilor căzuţi în cel de-al doilea război m o n d ia l:

P ro g ra m u l o rg a n iz a t va cu p rin d e , pe lîn g ă a c e a s ta , depuneri de coroane şi defilarea armatei.

Sorin CĂLIN

Vî'V.V w

■i*n r

m i is s îT a b e r e g r a t u i t e la m a r e ş i n u m e r o a s e c ă r ţ i !

Începînd cu numărul de astăzi,; pe durata a. două săptămîni,' ;; cotidianul „Adevărul de C luj", împreună cu Agenţia Teritorială . a Taberelor şi Turismului Şcolar Cluj şl Editura „N iculescu” ,

vă provoacă la un nou CONCURS, care, de data aceasta, se .. adresează cu predilecţie elevilor din clasele IX - XII. i» . Premiile puse în joc sînt (realmente tentante pentru orice tînăr.;

Trei dintre acestea constau în tabere gratuite, la mare, iar .şapte cîştigători vor prim i cîte o serie de cărţi - dicţionare

i , bilingve şi manuale de lim bi străine., Cum puteţi deveni unul dintre cîştigători? Simplu. Începînd cu (; numărul de astăzi, în paginile cotidianului nostru vor apărea taloane ş,.: care vor conţine cîte o întrebare legată de conţinutul materialelor

publicate. Dumneavoastră urmează sâ completaţi 1 0 taloane consecutive, cu răspunsurile corecte, să le expediaţi pe adresa redacţiei „Adevărul de Cluj” : str. Napoca nr. 16 sau să le aduceţi personal Ta adresa de mai sus, unde există o cutie special amenajată.

7 ™ ' J w r ' ........................ - c & i z i

• ortoc*o x : S f ' C uvioşi O nufrie ce l M are şi P etru Atortitul ' ' "

Să'rb. S f i n t e Z T ^ S ' 0 n 0 ft®'! C' (tSSC" V )'-S ' Petru' c" <tS92). t e »

•PREFECTU RA , CONSILIUL JUDEŢEAN: . 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •P R IM Â R IA DEJ: 21-17-90• PRIMÂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 •P R IM Â R IA HUEDIN: 25-15-48• PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

. 955 st 43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ

- CLUJ-NAPOCA: 13-49-76-•P O L IT IA DEJ: » 21-21-21• POLITIA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 25-15-38

~ • POLITIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, int. 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI

PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125 ■• SALVAREA: - 961• S ALVAREA CFR: 19-85-91•INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: -991 .•IN FO RM AŢII: 931• DERANJAMENTE 921• ORA EXACTĂ: 958• R-A. TERMOFICARE: 19-87-48• R.A. APĂ CANAL: 19-14-44• R.A. a Domeniului Public: 19-10-55• R.A.T.U.C. ' 43-09-17• S.C. "SA LP R E Sr SA .: 19-55-22• SC PRISAL: 19-56-32* •D ISTR IBU ŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE 928:433424

• JANDARMI: 956• GARA Cluj-Napoca: ' 952•A G E N Ţ IA CFR: 43-20-01;

Turda - 31-17-62; Dej-21-20-22• ALIANŢA ANTISUICID. 19-16-47• DIRECŢIA GEN. JUD. PENTRU PROTECŢIA

DREPTURILOR COPILULUI 983,42-0146• AGENŢIA JUD. DE OCUPARE A FORŢEI DE

MUNCĂ CLUJ 19-54-15• CAS A DE TENSII CLUJ: 43-10-10. 19-0842• INSPECTORATUL TERITORIAL DE

MUNCĂ: I9-S407; SESIZĂRI MUNCĂ LA NEGRU: 19-73-77

_________7 - 1 3 I U N I E

R E P U B L IC A - 3 - 9 iu n ie ;F E S T IV A L U L IN T E R N A Ţ IO N A L D E F IL M T R A N S IL V A N IA ; 10-13 Ş tir i d e acasă. SUA - premieră (13; 15.30;18; 2 0 ,3 0 ; 23). Zilnic s p e c ta c o le cu tarif r e d u s d e la o ra 23 * A RTA - E U R IM A G E S - 3 - 9 iu n ieF E S T IV A L U L IN T E R N A Ţ IO N A L D E F IL M T R A N S IL V A N IA ; 1 0 -1 3 .0 6 D u p ă a m la x a u n u l t o r ţ i o n a r , R o m â n ia - p rem ieră (12: 14 ,30 ; 17; 19 .3 0 ) • VICTORIA; P ro m is iu n e a . S U A - p rem ie ră (13 .30 ; 16; 18 ,30;2 1 ) • F A V O R IT : P e t e r P a n - în to a rc e re a in tărfm ul n ică ieri. SUA- p r e m i e r ă (1 3 ; 1 5 ) ; C a v a le r i i T e x a s u lu i. SUA - p re m ie ră (17; 19)• M Â R Â ŞTI - M o u lin R o u g e , S U A - A u stra lia (13; 16; 19); luni- în c h is .

TU R D A ; FOX - M u m ia re v in e . SU A (13; 15,15; 17,30; 19 ,45); vineri, s im b ă tă , dum in ică - s p e c ta c o le cu la n f r e d u s d e la ora 22

D E J : A R T A - S t a r W a rs - E p is o d u l I I • A tacu l c lo n e lo r (14,30;17; 19 ,30 ); vineri, s îm b â tă , d u m in ică- s p e c ta c o le cu tarif r e d u s d e la o ra 2 2 .

G H E R L A : P A C E A - R ă s fă ţa ţ i i A m e r lc l l , S U A (v in e r i , s îm b ă tă , d u m in ic ă : 15; 17; 19; 2 1 ; luni, m arţi, m ie rc u r i: 17; 19); v ine ri, s im b ă tă , d u m in ic ă - s p e c ta c o le c u ta rif re d u s d e la o r a 21 . Jo i în c h is .

E X iM T U RAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

vă oferă: .

[ ITELE 7 abcM r. LM ■ r>«4T1 k 1 W w A >2 «; M V . ' f . - v n m H t a t

i ( 4 r t a « M i ţ i m 1 4 ; m i n u t >

A stăzi, 18 ,00 : T E L E 7

A C T U A L; 18,30: V ITR IN A ;

22,00: TELE 7. ACTU A L

ORARUL CURSELOR INTERNE lu n i

Cluj -» Otopeni 7,00, 16,00 şi 18,50 Otopeni Cluj 7,30, 12,15 şi 20,00

marţiCluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -» Cluj 8,25 şi 20,00

miercuriC lu j-> Otopeni 7,00,16,00 şi 18,50 Otopeni Cluj 7,30,12,15 şi 20,00

joiCluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -> Cluj 8,25 şi 20,00 ’

vineriCluj Otopeni 7,00,20,10 şi 21,05 Otopeni -> Cluj 11,00,14,30 şi 20,00

sîmbătă Cluj Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -> Cluj 8,25 şi 20,00

duminică C l u j Ot o p e n i 7,00 şi 15,15 Otopeni -» Cluj 8,25 şi 20,00

ORARUL CURSELOR EXTERNE Cluj 4 FrankfurtMarţi, joi, sîmbătă şi duminică 9,40 Frankfurt -4 ClujMarţi, joi, sîmbătă şi duminică 11,50 Cluj -4 Vienaluni, miercuri - 9,45, vineri -15,10 V iena-4 Clujluni, rhiercuri -11,15, vineri 17,05 Cluj -4 Bolognaluni, miercuri -13,30, vineri -15,45 Bologna -4 Clujluni, miercuri -15,25, vineri 17,40.

Rezervări prin telefon şi e-mail sau ia sediul firmei:

EXIMTUR, str. A Şaguna 34-35 tel/fax: 084-433.569; 193.442 S

e-mail; travei@eximtur.ro

F A R M A C I IF a r m a c i i c u s e r v i c i u p e r m a n e n t .Farm acia "CYNARA", C alea Floreşti

n r .7 5 , te l.4 2 .6 2 .7 2 . o r a r n o n -s to p . Farm acia "REMEDIUMFARM", b-dul 21 D ecem brie nr. 131, tel. 41-29-01, orar n o n -s to p . F arm acia "VISCUM", str. F înlinefe nr. 7, tel. 092/32-80-30. orar non-sfop.

F arm acii cu serviciu p re lu n g itFarm acia "DAPHNE". str. Plopilor nr?

50. telefon 429.405. orar 8-20. Farmacia '‘INTERPHARM*’, str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71*95. orar 8-22. Farm acia "CLEMATISFARM", Piaţa Unirii nr. 10. telefon 19*13-63. orar 8-22.

Garda de noap teFarmacia nr. 1, P-ţa Libertăţii nr. 31,

telefon 19-46-06, orar 8-16. orar 20-8.

B I B M Q T E C F

■ B iblio teca Ju d e ţean ă “ OCTAVIAN GO GA” : Sediul Central (Calea Dorobanţilor f.n., tel. 430.323,.fax: 40-64-195.428): luni - vineri: 9,00-20,00; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni- vineri: 9,00 - 20,00; Sala de lectură (str. M. Kogălniceanu nr. 7 tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 -20,00, sîm bătă: 9,00 - 14,00; Filialele; M ănăştur (str. Izlazului nr. 18, tel. 165:784), Mediate'ca (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409)5luni, miercuri, joi:14.00 - 20,00, marţi, vineri: 9,00 - 1 5 ,0 0 ;' C olecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri;9.00 *-16,00.

■ Biblioteca G erm ană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri - 1Q-16.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni; 14-19, marti-vineri: 10-19, sîmbătă: 10-13.

I Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

Dispensaru l s P o lic lin ic cu P lată Ş

o f e r ă c o n s u lta ţ i i d c to a te

s p e c ia lită ţile , tra ta m e n te de

reum atologie, m ic ă ch iru rg ie ,

e c o g r a f ie , a n a l iz e d e

la b o r a to r , r a d io lo g ie ,

stom atologie ta cele m a i m ic i

p re ţu ri, asigurate de docto ri dc

în a ltă p re g ă tire pro fes ion ală .

A dresa: Ştefan Ludivig Rotii n r . 19 (fosta M âloasa).Tei.: 130.330 sau 432.557.

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTA"• 10-14 mal •

Medicină generală. Dr. I. Boită -1 1 ,1 2 , 14 (11-13), 10 (15-17), dr. R. Cotârlâ -12 (10-12), dr. D. Oltean -1 0 (14-16), dr. A. Pâunescu - 11 (16-18), 12 (15-17), dr. D. Platon -1 0 (9- 11). dr. L Raşa -10 (15-17), dr. V. Tâtaru -1 4 (10-12), dr. C. Ţonea -11 (9-11), dr. A: Varga -1 0 ,1 4 (9-11), dr. C. Vlaicu -1 0 (11-13); Homeopatie. Dr. L Sarbâalbâ -1 2 , 14 (10-12); Cardiologie. Or. I. Ivanduc -11 (12-13), dr. I. Paţiu -1 2 (11,30-13), dr. T. Popescu * 12 (9- 11). dr. N. Prişcâ -1 2 (16-18); Interne. Dr. G. Rădulescu * 11 (9-11); Ginecologie. Dr. M. Alajmi -10 (15-17); Chirurgie. Dr. C. Cosma -1 2 (11-13), dr. M. S im u -14 (11-12); Chirurgie plastică. Dr. S. Nassiri -1 0 (17-18); Pediatrie. Dr. M. Fritea -1 2 (12-13), dr. R. Mitea -1 1 . (14-15); Psihiatrie. Dr. C. Ştefan -1 2 (15-17); Endocrinologie. Dr. E. Popescu -1 2 (9-11); Psihologie. Dr. L Boîlă • 11 (14-16); Dermatologie. Dr. M. Teleagă -11 (9-11); Neurologie, Dr. M. Divin -1 0 (9-10); Ecografie. Dr. E. Fazakas -1 0 (12-13), dr. I. Ghilean - 12 (14- 15,30), dr. I. Usinevidu -14 (10-12); Pneumo-ftiziologie. Dr. M. Man -11 (14-16); Balneologie. Dr. C. Becea -1 0 - (15-16); Hematologie. Dr. C. Nicorid -10 (10-11); Oftalmologie. Dr. M. Gavriş-Chertes • 10 (16-17), dr. I. Horge -11 (14-15), dr. R. Pop -10 (11-13), dr. E. Sandovici -1 1 (16-17); Gine-onco-colposcopie. M. Risca -1 2 (9-11); Laborator. Ch. pr. Ş. Moşoigo - 10, 11. 12, 14 (9-11).

în cadrul policlinici se fee tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri, între orele 9-11. Rezuttatele se eliberează în aceeaşi zi, dupâ ora 14. Trimiterile s/nt valabile şi de la medicii din afara policlinicii. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG s e . face numai pe bază de recomandare de la medicii din policlinica noastră. Consultaţiile pentru gastroenterologie şi examen endoscopic se fac de către dl conf. dr. Sâmpelean Doru în zilele de marţi şi joi, între orele 10,00-11,00, numai cu bilet de trimitere de la Policlinica "Familia Sfânta". Planificarea bolnavilor se face la sediul Poiiclinidi, str. Moţilor nr. 39 şi la tel. 199,345, între orele 16-17, de luni pînâ vineri. Donaţiile se fac la sediul Pofidiroc», ia secretariat, şi în contul nr. 25:11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.

( ® telespectator &

M i e r c u r i , 1 2 i u n ie7,00 Ju rna lu l de

dim ineaţă; 7 ,30 S trict io*«»u necesar; 8,30 Pasiuni (sl r); 9,20 Fotbal Cupa Mondială;11,30 Info Mondial; 11,50 Fotbal Cupa Mondială; 14,00 Jurnalul de oprînz; 14,20 , Fotbal Cupa Mondială; 16,30 Panorama (mag. în limba germană); 17*,00 Muzică populară; 17,15 Pasiuni (s); 18,00 Fotbal Cupa Mondială (Meciul zilei) (r); 20,00 Jurnal. Meteo;20.35 Info Mondial; 20,45 Teatru TV: Năpasta (p . ll) ; 21,45 Euroatlantica; 22,45 Profesioniştii;23,45 Jurnalul de noapte; 0,00 Clubul Cupei M ondiale; 1,00 Fotbal Cupa Mondială (r).

t i f l e i ) 7,00 . In m ijlocu l l furtunii (s/r); 7,50 Tată, am încurcat-o! (s); 8,15 Desene animate; 9,30 Călătoria lui Alieri Strânge (s); 10,00 Ş tir i;-10,05 Dimineţile unui bărbat cuminte;11.10 Paradisul de lîngă noi;11.35 Cafnera de gardă (r); 12,10 Bărbaţi, la cratiţă! (div.); 13,35 E dreptul tău! (rj; 14,00 Desene animate; 15,15 Ştiri; 15,20 Toţi, împreună; 16,05 Insula copiilor (do, p.ll); 17,05 Călătorind prin ţară; 17,35 Mit şi istorie; 18,00 Călătoria lui Allen Strânge (s/r);18,30 Telejurnal; 19,00 în mijlocul furtunii (s); 20,00 Autopsii (do. p.ll); 21,00 Zona crepusculară (s);21,25 Cinematograful de artă: Zile fericite (dramă Rusia 1991);23.10 Clepsidra cu imagini.(r);23,40 Ştiri; 23,45 Autopsii (do/r).

7,00 Observator. B titm ţĂ ş t in sportive ; 8,00 Cafeaua cu sare; 9,00 Soledad (s/r); 11,00 Te voi iubi mereu(s);13.00 Ş tir ile am iez ii; 13,15 Detectivii HiTrt (s); 14,00 Din dragoste (r); 16,00 Ispita (s);17.00 Ştiri; 17,20 Soledad (s);19.00 "Observator; 20,00 Gong show; 22,00 Observator; 22,30 Marius Tucă Show; 23,30 Amprenta morţii (thrille r SUA 1994); 1,30 Observator (r); 2,30 Zile din viaţa noastră (s); 4,00 Cafeaua cu sare (r); 5,00 Marius Tucă Show (r); 6,00 Ispita (s/r).

'7 ,00 Teo (d iv l/r) ; BSiAi&a» 8,00 Ş tirile Pro TV;9.00 Tînăr şi neliniştit (s/r); 10,15 ProMotor (r); 10,45 Bucătăria lui Radu (r); 11,30 Familia Bundy (s/ r); 12,00 Profiler, psihologia crimei (s/r); 13,00 Time&Again (s); 14,00. Night Of The Running Man (f/r);16.00 Tînăr şi neliniştit (s); 1 7 , 0 0

Ştirile Pro TV; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Decepţii (thriller er. SUA ’90); 22,00 Ştirile Pro TV; 22,30 Familia Bundy (s); 22,55 .ro; 23,00 Abduction of Kari Swenson (dramă SUA 1987);

: 1,00 Ştirile Pro TV'; 1,15 Profiler, psihologia crim e i (s); 2,00 Cleopatra (dramă SUA ’99, p.ll).

r ŢŢîrrr '* ' 7,00 Lună sălbatică PXKJJCJ (s/r), 8,00 Zid - em. m uzicală; 13,00 C opiii spun lucruri trăsn ite (r); 14,00Morcoveaţă (d.a.); 14,30 Camera de gardă (r); 15,30 Lună sălbatică (s); 16,30 M.A.S.H. (s); 17,00 Real TV; 17,30 Camera de rîs (d iv .); 18,00 Focus; 19,00 Prietene şi riva le (s); 20,00 C ronica c îrco ta ş ilo r; 21,00 Petrecerea burlacilor (co.SUA 1984); 23,00 Focus Plus; 23,30 M.A.S.H. (s/r); 0,00 Camera de rîs (div.7i);-O,30 Real TV (r); 1,00 Focus (r).

Î L. _ 7,35 Ştiri (r); 7,50a b c V id e o c lip u ri; 11,00

Tentaţii (r); 12,00 Documentar. DW; 13,00 Videoclipuri; 15,00 Film artistic; 16,30 Documentar DW; 17,00 Reportaj 7 abc (r);18.00 G erm ania astăzi (do); .18.30 Telejurnal; 19,00 Destinaţia Germania (do); 19,30 As show (r); 20,30 Adela (f. România 19184); 22,00 Concert simfonic (r); 23,00 Documentar DW; 23,30 Sinteza zilei; 23,45 Videoclipuri.

7 ,45 Căsuţa poveştilo r (r); 8,15

Poveştiri adevărate (r); 9,00 Maria Belen (s/r); 10,15 Sînge din sîngele meu (s); 11,15 De 3 x femeie (r); 12,15 Dragoste si putere (s/r); 12,45 Salome (s/r);13,40 Micuţele doamne (s); 15,00 Muzica de acasă; 15,15 Căsuţa poveştilor; 15,30 Dreptul la viaţă (s); 16,30 Maria Belen (s); 17,30 Vei fi a mea, Paloma! (s); 18,30 Betty cea urîtă (s); 19,30 Povdştiri adevăra te ; 20,00 Taina din adîncuri (s); 21,00 De 3 x femeie;22.00 Salome (s); 22,55 Dragoste şi putere (s); 23,25 Poveştiri adevărate (r); 0,00 Betty cea urîtă (s/r); 1,00 Dreptul la viaţă (s/r);2.00 De 3 x femeie (r).

NCN: 9,00 0 :9 dim ineaţa;10:00 La porţile dorului (r); 11,00 Form ula m agică (r); 18,30 Express NCN; 19,00 Oameni şi necazuri; 20,00 Express NCN;20.30 Daniela, prietena ta; 21,45 Express NCN.

sJSCoSa 18.00-19.30 Chemarea cS£wjp6v pămîntului - realizator Nicoleta Ţăranu; 19.30-20.00 în trafic - realizator Dan Duma;20.00-20.30 M iercuri de la 8 (dedicaţii muzicale).

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite îri programele posturilor de televiziune.

4 4 4 - ^ .

tC 111)

Oferă pub licu lu i larg, de luni pir, sîm bătă, în tre ore le 10-20:

fitness asista! de instrucic; specializat, :<

: - aparatură domplexâ de ' body-building şi recuperare -m asa j şi"kinetoterapie ; .- aplicaţii de parafină

:- saună- hidroterapie în bazin încălzit

jiaerobic- recuperare medicalăTotui sub strictă supraveghere;

control medical.Acces individual sau pe bază d;

abonament ■ _ -Informaţii şi programări: 094-578429: 184176.

1CABINET MEDICAL Di

.stomatologieCalea Maţilor nr. 106, ap. S

Dr, Socolov Geiu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamentecomplexe:

• terapie • protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, împlânte) Pmgnmiri zilnic ta tel: 433.08

Orar: luni - vineri: 9-19,

sîmbătă: 10 -13.

CABINET MEDICAL ONCOLOGICC L U J - N A P O C A ,

s t r . P R O P C I O R T E A nr.9 ( c a r t i e r G r i g o r e s c u )

C O N S U L T A Ţ II:P ro f.d r. LU C IA N LAZĂR(Ginecologie. Chirurgie, Oncologi

L , M i: 1 5 -1 8 ; V a , J : 16”-18'

D r . V A L E N T I N POPESCU (C h iru rg ie , O ncologie)

M a , J : 1 4 ” - 1 6 ; V : 15-17 S : 9 - 11

D r. D A N - S O R I N POPESCU(U ro log ie)

L, M l: 1 8 - 2 0 ; M a, J : 18*20 V: 1 6 -2 0

P R O G R A M A R E : t e l / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4

în tim p u l o re lo r d e funcţionare a c a b in e tu lu i

MEDIPRAX Centra medical

Prof. Dr. HUŢANU loan Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 221

C O N S U L T A Ţ li, T R A T A M E N T E , URGENTE CHIRURGIE PEDIATRICA; ORTOPEDIE; MALFORMAŢII CONGENITALE; UROLOGIE PEDIATRICĂ; PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ;DERMATOLOGIE;HOMEOPATIE;BIOENERGIE;ECOGRAFIE.Informaţii, programări la telefw

(064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în si prevenţie a suicidului iniţiali d*

liilORtTORIl DE RlVlTATE 1111111.1 stă la dispoziţia dvs. de luni pînă între orele 8 - 22. Vă aţ“",k apelurile la numărul <86864.

9 Î.SF* M ie rcu ri, 12 iunie<@Î2> 06:00 - 07:00 Prima oră (Program informativ BBC - 6:00;C D Date m eteo - 6:20; Inform aţii utilitare - 6:30; Informaţii ftoTb culturale - 6:40); 07:00 - 10:00 Primul sa lu t - cu Ştefan Coroian (07:00 Ştiri; 07:20 R evista prese i locale, 07:40 R evista p re se i centrate, 07:50, 08,50 H oroscop ’, 08:00 Ştiri, 08:20 CD S p o rt cu Mihai Petruşcă, 09:00 Ştiri, 09:20 'C e mai crede lumea", 9-40 Spune-ţi păsul); 10:00-13:00 Zona liberă - cu Emil Blotor (10 00 Ştiri P rogram de însoţire , informaţii, concursuri; 11:00 P ro g ra m inform ativ BBC); 13:00 -1 5 :0 0 Scurt p e d o i-o u Marius M archiş (13 00 Ştiri * M eteo. E m isiune interactivă, 14:00 Ştiri); 15 0 0 -1 8 0 0 C onspiraţia - cu T udor Runcanu (15:00,16,00,17:00 Ştiri m eteo , sport, Telefoane surpriză în direct pentru sărbătoriţii S e n 1 8 00\ 18:30 Program in form ativ BBC, 19:00 Muzica m a g ic a - cu Ş tefan Coroian; 21:00 Ştiri; 21,30-23,00 Sunetu l ir a şu lu l - cu M arius M archiş. -

— M iercuri, 12 iunie( ( ( T J J ; ST1R1: 09.00, 10.00, 12.00, 15.00, 16.00; BBC -

06 00 11.00 14.00, 18.00; 6.30-9.00 S u p er matinal;î t ir ilp locale interviuri, H oroscop (6.40, 7.20, 8.20), Punctul de Vedere (7.45), U n iu ţa de dialog (8.30), Buletin m tier (8.55); 9.00- 2 00 Patrula d e serv icu : 9 .30-Revista presei, Punctul de vedere in 1 5 V Concursuri (10.30, 12.30); 12.45 - Sport pe mapamond 12 00 18 00 C aleidoscop fm: 13.20 Musca (limba maghiară) ’O 00 - Top Ten - DJ Sebi; 22.00-23.00 Trenul d e la m iezul

nopţii - Ucu Florea; 01.00-6.00 Unde Magice.

iM fjfD i f# c D jv jJJa m M iercuri, 12 iunieU N IH L U S K g q i o p rogram informativ BBC: 6,00-6,30:8,00-8,20,11,00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30, 23,00.6.30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 H oroscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00,12,00,13,00,"T5,00,16,00,17,00 Ştiri naţionale ş i locale. 10,00-14,00 Punct... f i d e la Zece;14.30-18 ,00 U nip lus a lterna tiv . 18 ,30 -21 ,00 Trei c e a su r i bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn. -

M iercuri, 12 funie6,00 Bună dimineaţa. O emisiune de actualităţi,

î * 15,««ti dar şi antren matinal prezentată de DanMoşoiu.

Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului; 22,00-24,00 P(95,6 MHz Paralele muzicale: 7 '

RADIO FIR 96,2 FM DEJ

K-SH,

M iercuri, 12 iunie ., Linia de start 6.00-10-W

horoscop, sport, power play, reţeta zilei, ştiri, muzică:■Fim1,1 zece paişpe, 10.00-14.00, muzică, dedicaţii, divertisment, powe play, ştiri, revista presei; 96,2 FM/ZI, 14.00-18.00, muz'C ■ dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, artistul zilei; Firul17.00-18.00, dedicaţii muzicale în direct; Jurnalul BBC8.00, 11.00, 14.00, 18.00; Ştirile RADIO FIR 9.30, 12.30,134"'15.30, 16.30; Ştiri sportive, 16.45; Pe So m eş în sus fi-n P ’19.00-19.30, dedicaţii de muzică populară, realizator Nelu Dor®' Club Dance, 21.00-24.00, muzică danqe, house, realizator Ciprw Muncelean.

8.00 Emisiunea în limba maghiară; 10,00 De zece ori Romania-,11,05 Emisiunea redacţiei sociale: Exclusiv magazin. Prezintă Luda Ţibre & loan Vasile Vanea; 12,00 Radiojurnal transilvan; 12,30 Microfonul ascultătorului; 13,00 Radiojurnal Bucureşti; 13,15 Paralele m uzicale cu Marius Merca. 13,55 Buletin de ştiri. 14,00 Program m uzical p e s taţia de unde ultrascurte - 95,6 MHz. 16,00 Emisiunea in limba maghiară. 18,00 Radiofax - prezintă Anca Băttan. 18,30 A theneu - prezintă Dora Pavel. 19,00 Radiojurnal Bucureşti; 20,00 Ştiri. 20,05 Mileniul III, cu Constantin Mustată;21.00 Ştiri; 21,05 Cruda realitate - cu Florin Zaharescu; 21,50

1, r a Miercuri, 12 iunie .

06:00-06:30 Radio Europa Liberă, Ob.J 10:00 Isteria dimineţii cu Claudia Pop şi Cos"

Dimancescu; 10:00-18:00 Hit p layer- cete mai celebre hitun anii '80 pînă în prezent; 18:00-18:30 Radio Europa Liberă, ■ 21:00 Emisiunea in limba maghiară cu Levente Orban, 21:15 Crema Mix cu DJ Alexis; 21:15-23:00.’ Serile cu u . realizate de Dan Mihu; 23:00-06:00 Night Player - muzica la Radio Impuls. _______ __ _

A

Ziarul nostru fo loseşte ştiri furnizare de agenţiile

ROMPRES şi MEDIAFAX.

Ş E T U L S E C U R IT Ă Ţ II D IN G A Z A ■ U N P O S IB IL ÎN L O C U IT O R A L L U I Y A S S E R A R A T A T

"STRATFOR"

Pe fondul presiunii crescînde asupra preşedintelui A u to rită ţii N a ţio n a le Palestiniene (ANP), Yasser Arafat, de a reforma instituţia pe care o conduce, cotidianul israe lian H a ’aretz a dat publicităţii faptul că W ashingtonul îl are în vedere pe.M oham m ed Dahlan, şeful-securităţii din Gaza, ca posibil candidat la-conducerea unei structuri reformate a forţelor palestiniene de securitate. îh vîrstă de 41 de ani, acesta este, de a sem en ea , cotat d rep t un posibil succesor al lui Y.asser Arafat.

Citind surse israeliene anonime, în raportul publicat de H a’aretz se susţine câ Mohammed Dahlan a cîştigat chiar

\ aprobarea şi sp rijinu l co nsilie ru lu i ■ american p e problem e de securitate naţională, dna Condoleezza Rice, în timpul vizitei pe care acesta a facut-o in urmă cu o săptăm înă la W ashington. Este clar că D ahlan este o alternativă

logică şi foarte posibilă a lui Arafat, dar această opţiune (care ar presupune colaborarea .cu un lider palestin ian m oderat în detrimentul elementelor mai radicale din. cadrul Hamas, de pildă), ar putea face imposibilă soluţionarea pe^term en lung a conflictului.

în că de la cîştigarea a legerilor în urm ă cu an, prem ierul israelian, Ariei Sharon, a încercat să îl m arginalizeze pe liderul palestinian, iar unul dintre m ijloacele folosite în acest sens este şi acesta al găsirii unui în lo cu ito r p recum M oham m ed Dahlan. în urm a u n e i în t î ln ir i c u - A r ie i .S h a ro n , ' d esfăşu rată la în cepu tu l lu n ii m ai, p re şe d in te le am erican G e o rg e W . B u sh a, fost de aco rd ca SU A să s p r i j in e r e fo rm a re a f o r ţ e lo r de securitate palestiniene şi să-l trim ită, în acest sens, în regiune p e directorul A g e n ţie i C en tra le de In fo rm a ţii: a S U A (C IA ), G e o rg e T e n e t, la începutu l lunii iunie. .

în raport se insistă asupra faptului ; că M oham m ed D ahlan este un lider m odera t, că se b u c u ră de o largă in fluen ţă în F îş ia G aza şi că este cunoscut p rin tre o ficialii am ericani d in d o m en iu l s e c u rită ţi i , av în d o îndelungată experienţă cu CÎA. O altă p u b l ic a ţ ie i s r a e l ia n ă , Y e d io ţ Aharonot, este de părere câ acesta este singurul palestinian, alături de Y asser A ra fa t, care a av u t o în trev ed ere privată cu fostul lider de la Casa Albă, B ill C lin ton . P o tr iv it M iddle E ast R e v ie w o f In te rn a tio n a l A ffa irs , M oham m ed D ahlan a fost arestat în m ai m ulte rînduri în tinereţe, pe cînd activa ca şe f al m işcării Fatah Shabiba (Gaza), în tim pul prim ei Intifada. A fost deportat în 1988, iar în 1994 a re v en it în te r i to r ii le p a le s tin ie n e . Aceste întîm plări l-au ajutat să cîştige credibilitate în rîndu l palestinienilor de rînd, calitate pe care atît SUA, cît şi Israelu l o cau tă în tr-un partener

p a le s t in ia n de d ia lp g . F a p tu l c ă M oham m ed Dahlan d ispune de o bază p u te r n ic ă în G aza c o n v in e , d e asem enea , Israelu lu i care cău ta un p a r te n e r c a p a b il să u r m ă r e a s c ă a c t iv i t a te a m iş c ă r i lo r r a d ic a le palestin iene precum H am as, ale căror b a z e s în t în F îş ia G a z a , d u p ă o schim bare la conducerea AN P.

Cu toate acestea, favorizarea unui lid e r m o d era t, în co n tex tu l la rg al e fo r tu r ilo r de. so lu ţio n a re a c r iz e i israeliano-palestiniene care să-l poată înlocui p e Y asser A rafat im plică şi dezavantaje. C hiar dacă D ahlan este c o n s id e ra t un ex p o n en t a l t in e re i generaţii şi care se bucură de sprijinul palestinienilor de rînd, el nu reprezintă şi g ru p ă ri le ra d ic a le p a le s t in ie n e p re c u m H a m as . S p r i j in in d u - i p e m oderaţii palestinieni, SUA şi Israelul d au p u ţin e m o tiv e f a c ţ iu n i lo r ex tre m is te pa lestin ien e să accep te vreun acord de pace.

"COURR1ER INTERNATIONAL"

Există în fin tre ag a lume un num ăr de 260 de companii c a re sîn t pe pun c tu l de a fi expuse dispreţului public. în orice caz, de către societatea americană, cea care cîntăreşte cel mai m ult în plan financiar, şi în care criteriul “politically correct” (corectitudinii din-punct de vedere politic) cîştigă iot mai m ult teren, potrivit unei logici a profitului por. Aceste 260 de societăţi sînt arătate cu degetul pentru că au făcu t afaceri cu ţări c a re susţin terorismul şi dezvoltă anne de distrugere în masă. intradevâr, la finele lunii aprilie, un grup de cercetări in domeniul investiţiilor “cu responsabilităţi în plan social”, Investo r Responsibility R esearch Centre (IRRC, grup) ce activează la W ashington, a lansat o bază de date care prezintă lista societăţilor care fac afaceri cu şase ţări apreciate drept “suspecte”: Iranul, Irakul, L ibia, Republica Populară Dem ocrată Coreeană (RPD C, Coreea de Nord), Sudanul şi Siria.

Aceste şase state au fost selecţionate cu ajutorul diligent al M inisterelor Afacerilor Externe şi Apărării & Statele U nite ale Americii. “Piaţa financiară ar putea dev en i. viitorul cîmp de luptă al războiului dus de SUA îm potriva terorismului”, analizează The Far Eastem Econom ic Review (FEER, ce apare în Hong Kong). V a avea oare, crearea acestei baze de date, o influenţă reală asupra companiilor respective? Fârâ în d o ia lă că da, este de părere p u b lica ţia -

e co n o m ic ă -su s -m e n ţio n a tă , c ă c i, în p re z e n t, societăţile sînt foarte preocupate de reputaţia lor p e . plan internaţional. “Valoarea m obiliară a unei firme poate fi afectată de acuzaţii publice privind un risc pe care l-ar pu tea ea,prezenta în dom eniul m ediului în c o n ju ră to r , d a r ea a r p u te a fi d e -a d re p tu l "electrocutată" în cazul în care ar fi vorba de o în c ă lc a re im p o r ta n tă a se c u ri tă ţ i i n a ţ io n a le ” , ap reciază şefu l Institu tu lu i de cercetări C onflic t S ecurities A dv iso ry G roup, care a co n trib u it la elaborarea acestei liste de companii.

Potrivit anum itor experţi citaţi de săptâmînalul ce apare la H ong K ong, poate fi aşteptată retragerea investiţiilor am ericane din societăţile acuzate de a fi derulat contracte cu regimurile blamate. Nici un fond de investiţii nu vrea să apară pe manşetele ziarelor pentru că a investit. într-o ţară ce figurează pe “ axa răului” . Unii vorbesc deja chiar de fonduri de investiţii “curate”, ce dau asigurări că nu investesc în nici o companie care lucrează cu statele ce au vreo legătură cu terorismul ori cu proliferarea armelor.

L is ta so c ie tă ţilo r respec tive nu a fost da tă publicităţii (pentru a avea acces la ea, trebuie achitată o sum ă anuală de 12.500 de dolari (13.340 de euro), dar FEER a descoperit deja, la rîndul ei, în Asia, cîteva firme nu prea respectabile: giganţii japonezi M aru b en i, M itsu b ish i şi T o m en , ce fac p a rte d in tr-un co n so rţiu care se ocupă de p ro sp ec ţii petroliere în Iran. în Libia, poate fi întilnit grupul

Australian Oii and Gas (din domeniul petrolului şi gazelor naturale) şi cel din sectorul logisticii, Korea Express. PetroC hina (ale cărei acţiuni sînt cotate la B ursa din W all S treet) şi Petronas o f M alaysia exploatează resursele petroliere ale Sudanului..

Potrivit IRRC, un sfert dintre “elevii-problem ă” provine din Asia, o treim e a lor, din Europa, iar alte 20 de procente, din SUA. Principalele sectoare vizate s în t e n e rg ia , te le c o m u n ic a ţi i le şi in s t i tu ţ i i le financ iare . P o ten ţia lă c lien tă - B arbara H a fe r, preşedinta Asociaţiei naţionale a personalului din sectoarele audit-ului, controlului şi audit-ului dc stat, care exam inează investiţii dc m iliarde de dolari, lansează cu regularitate un apel la declanşarea unui război econom ic îm potriva teroriştilor: “Trebuie să facem în aşa fel îneît să devină costisitoare derularea unor afaceri de către terorişti, înlăturînd posibilitatea acestora de a spăla bani şi de a stabili relaţii între activităţile lor şi companii legale”. Două proiecte legislative americane ar urma să facă să devină şi mai ferm .acest gen de hotărîre. Unul dintre ele propune autorizarea desfăşurării unor anchete pentru a afla dacă societăţile angajate în proliferarea armelor de distrugere în m asă încearcă să colecteze fonduri de pe piaţa capitalului american. Cel de-al doilea proiect de lege ar obliga companiile să declare orice tranzacţie depăşind valoarea de 10.000 de dolari (10.673 de euro) cu o^serie de state consideraţe “infractoare” .

- I M A L IA T A L m s w m m"INTERNATIONAL 'MUNE" .......■

HERALD

In coru l l id e r i lo r lum ii care îl Jideamnâ pe preşedintele pakistanez, Seralul Pervez Musharraf, să îi ţină2 control pe militanţii din disputata provincie K ashm ir, şi să pună capăt fetelor balistice, vocea Beijingului nu t-a făcut deloc auzită. în luna ianuarie3 acestui an, C hina a salutat decizia ^istanului-de a renunţa la vechea Mitică de sprijinire a terorismului d in ' (tshmir. D ar după recentele atacuri •dreptate îm potriva unor civili indieni l'ictime căz în d îndeosebi fem ei şi i°Pii) şi după ee India a ameninţat “lamabadul cu război, China a făcut jWla cele două ţări să dea dovadă de Minere m ax im ă” , A tentă la noul Msaj geopolitic, China âf putea trage Mcluzia că, în amestecul de riscuri şi fpMunităţi pe care o criză îl implică iJ®od norm al, de data aceasta doza "E risc este cu ' m ult mai mare decît M a oportunităţilor. Beijingul trebuie 11 echilibreze c inci pericole şi trei Oportunităţi.

partea pozitivă a axei se află în jjmul rînd faptul că evenimentele din

septembrie au anulat o mare parte

din tensiunile generate între W ashington şi Beijing după^incidentul aviatic din 1 aprilie, 2001. în al doilea rînd, noua focalizare a comunităţii internaţionale' a su p ra lu p te i - de c o m b a te re a terorismului mondial a creat un context în care China are mînă liberă în acţiunile f ie re p rim a re a s e p a ra t iş t i lo r d in - provinciâ Xinjiang. Astfel; autorităţile

ichineze au elaborat rapid un document în care erau detaliate aşa-numitele acte

: teroriste: ale, mişcării din “Turkistanul fie E st”. în al tre ilea rînd,. căderea re g im u lu i tâ lib a n de la K ab u l şi angajamentul public al Pakistanului că ’.' nu va sprijini terorismul în Kashmir, i-au da t C hinei p o sib ilita tea să se d is ta n ţe z e de v ech ea p o lit ic ă ce contravenea intereselor ei în provincia Xinjiang. Astfel, China poate invoca de acum faptul că şi Pakistanul respinge terorismul. • ■ ' - . -

U n u l dintre cele m ai im p o rtan te m otive pentru ca au to rităţile de la B eijing să continue linia vechii alianţe cu P ak is tan u l co n stă în tr-o acu tă deteriorare a m ediului de securitate. Prin urmare, un prim pericol din cele cinci invocate mai sus, din perspectivă C h in e i, este rap id a c o n so lid a re a poziţiei SUA în vecinătatea sferei de

in f lu e n ţă a C h in e i. N o ile b aze americane stabilite în Pakistan şi în Asia Centrală au făcut ca Beijingul să

, fie profund îngrijo rat de o posibilă încercuire, în condiţiile în care statele din A sia C en tra lă s în t considerate vitale pentru securitatea strategică şi energetică'-a Chinei. Prezenţa masivă*

'â SU A ",în re g iu n e a m e n in ţă - să compromită eforturile Chinei de a-şi consolida poziţia în A sia Centrală, prin intermediul Grupului de la Sliangliai.

Un al doilea risc este dat de faptul ■ că războiul anfiterorist declan şat'd e ,SUA după-11 septem brie, â perm is o prem ieră: pen tru p rim ă d a tă -d e la sfîrş itu l ce lu i d e -a l -d o ilea r ă z b o r m ondial, Japoniei i s-a permis să-şi desfăşoare forţe în O ceanul Indian. Autorităţile nipone apreciază că nu este vorba de o misiune de lupţă, însă China vede în această, desfăşurare de forţe un precedent periculos. în plus, China p r iv e ş te cu în g r i jo ra re re v e n ire a forţelor americane în Filipine. - .

în al tre ilea , r în d , C h in a e s te în g r ijo ra tă de în tă r i r e a re la ţi i lo r strategice, şi m ilita re : dintre India şi SUA. Beijingul vede, de asemenea, -un pericol şi în rem arcabila dezvoltare a capacităţilor tehnologice americane,

aşa cum a demonstrat-o cam pania din A fganistan. Un analist m ilitar chinez a apreciat că este posibil ca SUA să fie în cu ra ja te de succesul a rm e lo r am ericane de precizie şi de războiul tehnologic, astfel îneît să “apeleze d in ce în c e m ai d es la p o l i t ic i d e in te rv e n ţ ie a rm a tă în r e z o lv a re a afacerilor internaţionale” . .... - .....

Cel de-al cincilea risc vine din team a C hinei în faţa noii doctrine a SUA

^(controlul anticipat) care a r-ju s tifica recurgerea la ‘‘amestec m ilitar sub orice p re te x t” . S u p e r io r ita te a m il i ta r ă dovedită de SUA ar putea atinge cote care să stim uleze şi alte arm ate ale lu m ii, i a r su m a re c o rd a lo c a tă M inisterului am erican a l A părării (cca- 380 fie m iliarde de dolari) a r pu tea transform a în realitate acest scenariu.

C hina a con trib u it la un p o sib il teatru nuclear în Asia de Sud, finanţînd şi o fe r in d . sp r i j in te h n o lo g ic Pakistanului, în urm ă cu m ai m ulţi ani. A cum însă, se tem e de m aterializarea u nu i a se m e n e a c o n flic t. C u to a te acestea , tem erile sale m ai am ple o obligă să sprijine tacit Pakistanul, în tim p ce în discursul public face apel la cei doi rivali. India şi Pakistan, să dea dovadă de “reţinere”. .

Î N E U R O P A

D E E S T N U

E X I S T Ă L E G I

P R I V I N D

M A S S - M E D I A

în Ungaria pot 11 auzite 'pe viu tira d e le urii - lu i Is tvan C su rka (preşedintele Partidului Ungar al. Vieţii şi Dreptăţii MIEP): Pannon Radio transmite’zi şi noapte to t ce dă din sine m are le m aestru ai extremei drepte ungare. Pannon R adio , pu rtă to ru l de cu v în t -al partidului extrem ist al lui Csurka. poate fi considerat la ora actuală postul de radio care se bucură de o faimă proastă aproape unică în Europa Centrală şi de Est, scrie cotidianul independent din Elveţia N eue Z u rch e r Z e itu n g . Z ia ru l elveţian constată că n im eni nu porunceşte respectivelor posturi de rad io să-şi înce teze a c ţiu n e a , fiindcă aproape în nici una din ţările candidate la UE nu există leg i care să ac ţioneze e fic ien t îm potriva a ţîţă rilo r na ţiona lis te , împotriva xenofobiei.

In numărul său din 1 iunie, Neue Zurcher. Z e itu n g scria d e s p re Pannon Radio următoarele: “Acest om (Csurka n. r.) ştie cum să facă a tm o s fe ră . < M a i s în t a p o i şi apărătorii ţiganilor, după cum mai există şi amici ai Israelului. Iar eu vă spun vouă, dragii mei maghiari, că patria noastră nu are nevoie de asemenea oam eni> , spune liber, în gură mare, pe post Istvan C surka. D e c la ra ţiile sa te s în t primite cu aplauze îndelungate. Ascultătorii săi înţeleg la ce se referă: afară cu ţiganii şi cu evreii din Ungaria.

în C eh ia se fa ce a u z ită A lte rn a tiva de D re a p ta , în România, Comeliu Vădim Tudor, liderul Partidului România Mare, a devenit un m agnat al presei şi em isiunile (lu i) de rad io loca le sugerează că viitoarea aderare la UE p e ric lite a z ă e x is te n ţa poporului, întrucît cosmopoliţii din Bruxelles, New York, Tel Aviv vor aduce în stare de robie pe români. Neue Zurcher Zeitung arată câ după o dictatură comunistă care a durat peste patruzeci de ani, în cele mai multe ţări din regiunea amintită s-a renunţat total la orice fe l de cod al m ass -m e d ia şî. începînd de la Mein Kampf-ul lui Hitler, pînă la scrierile antisemite, to tu l poate fi găsit tipărit, to tu l poate fi auzit în eter.

.P înă în p re z e n t, p ro b le m a propagandei populiste de dreapta nu a fost pusă n ici în ca d ru l negocierilor privind aderarea la U n iunea E u ro p e a n ă .S u p ra veg h e to rii o c c id e n ta li ai m ass-m edia .nu critică ag ita ţiile locale de dreapta: ei se sesizează doar cînd posturile publice de radio şi te le v iz iu n e s în t fo lo s ite de p a rt id e le de g u v e m ă m în t, în interesul lor.. Fenomenul ce!‘ m a i, recent este înm ulţirea posturilo r religioase, care au drept trăsătură comună fap tu l că acolo m işună p o p u l iş t i r f ie d re a p ta c e i m ai şuspecţi. .Cel mai vestit post de • acest gen , este Radio Maryja d in ; Polonia, pe undele căru ia , sub m asca 'c a to l ic is m u lu i, " c e i d e - extrem ă d reap ta v o rb e sc z i şi noapte Împotriva vînzării ţării ş i ţin d is c u rs u r i în - fa v o a re a “adevăra te lo r in te rese şi va lo ri poloneze'1. Acest post reprezintă x e n o fo b ia , a n t is e m it is m u l, şi a titud inea con tra ră U E, d a r cu to a te ace s tea • n im e n i nu în d ră z n e ş te sâ ia a t i tu d in e i îm p o tr iv a sa. ba d im p o tr iv ă , ' începînd din anul trecut, postul s e ; bucură de un statut asem ănător* cu cel al radioului public polonez, a d ică p rim e ş te s u b v e n ţii .d in ; veniturile adunate din impozite. Cu to a te câ b is e ric a o fic ia lă s-a delim itat nu odată de acest post de radio, sînt acolo mulţi preoţi 1 care răspîndesc ura pe această lungime de undă.

A

Aici ar putea fireclama (lumneavoastră

\ I i i ! ' CI!- Ziua naţională â Federaţiei Ruse

► -r _ - BlSPSlfeal’Ă* i

F l a v i « T c o e :D in c a p i t a la P ro v in c ie iIn titu lată sem nificativ D in c ap ita la

P ro v in c ie i (Ed. L im es, 2002), noua c a r te la Flaviei T eoc continuă seria ei d e “ in te rv iu r i cu -scriito ri c lu je n i” , p u n în d m ai cu s e a m ă a c c e n tu l p e scriitori tineri, aflaţi în faţa debutului editorial sau cu un volum -două la activ (zece la număr). Există apoi un num ăr d e scriitori impuşi, între care Ruxandra C e s e re a n u , A u re l C o d o b a n , D a n D am âschin, Virgil M ihaiu, Ion M ureşan, Irina Petraş, Rodica M arian, care dau tonul literaturii bune a Provinciei din

• C lu ju l contem poran, considerat d rep t cap ita lă a provinciei noastre literare, în tre b ă r ile Flaviei T e o c 'în cearcă sâ definească un posibil portret literar, să surprindă schimbările de m entalitate şi de com ponente valorice, să vadă încotro sc îndreap tă literatura z ile lo r noastre. A stfel de tentative barometrice, privind starea şi perspectiva unei literaturi, sînt

• în to td eau n a interesante, nu num ai ca p r iv ire retrospectivă, pentru a ja lona d rum ul parcurs, dar şi ca perspectivă de dezvoltare ulterioară. Uncie din aceste m ărturisiri vor putea fi folosite desigur în v iito r dc către critici şi istorici literari a v iz a ţi , a tunci cînd v o r în trep rinde cuvenitele sinteze asupra epocii. Pc lîngă ra p o rtă r ile fireşti la m unca sa şi la m om entu l istoric traversat, două sînt întrebările carc revin m ai obsedant în cartea dc faţă. Una dintre ele se referă la perenitatea modelelor. Ia nevoia de îndrum ători literari sau, mai degrabă, la a c e le p e rso n a lită ţi sa u p e rso n a je providenţiale care, la un m oment dat, printr-un gest sau un cuvînt spus, au

putut influenţa în bine traiectoria noastră viitoare; cea d e a doua are în vedere Clujul văzut ca teritoriu fabulos al unei posibile m itologii literare. Majoritatea celor intervievaţi vorbesc de prezenţa (fizică sau spirituală) a unor personalităţi tu te la re ca B lag a , D .D , R oşea, Constantin Noica, Dum itm Stâniloae, de. profesorii de la U niversitate sau de redactorii “Echinoxului”. Nu lipsesc nici m ărturisirile-bombă, precum faptul că un tînăr poartă în traistă, de douăzeci de ani, un text de Adrian Păunescu său câ altul declară, vis-â-vis de Octavian Goga, că i-a m oştenit “numele, sîngele, simţirea”, ceea ce, evident, ni se pare a fi nu numai o exagerare, ci o adevărată rătăcire. în m od paradoxal, nu toţi cei | de faţă se declară fii adoptivi ai Clujului, unii dintre ei formîndu-se parcă, tocmai în opoziţie cu oraşul care i-a ajutat să se regăsească spiritual.- Pecetea locului este resimţită însă Ia cei mai m ulţi ca o co n stan tă e se n ţia lă , tra d u s ă prin atmosfera de lucru a oraşului, viaţă de' cenaclu , p e rso n a lită ţi s tim u la toare , ambianţă estetică. Pe această bază se prefigurează schim bările "de adîncime aduse de noul m ileniu, transformarea omului mai degrabă în spectator decît în cititor, o nouă scară de valori, o altă raportare la trecut şi înlocuirea criteriului gcncraţionîst în prezentarea literaturii cu a lte form ule ordonatoare. S p re a se vedea cura şi la ce se gîndeşte astăzi în C lu ju l c o n te m p o ra n , le c tu ra cărţii Flaviei Teoc este absolut necesară.

M ircea POPA

Orice îmbunătăţire atrage după sine revenirea răului tocmai îmblînzit sub o înfăţişare mai sălbatică încă. Probele sînt

T a îndemînă pretutindeni. Comunicarea tot mai sim plă şi mai rapidă, graţie te h n ic ilo r şi in stru m en taru lu i perfecţionat, n-a adus cu sine sperata a rm o n ie şi în ţe le g e re u n iv ersa lă . D im p o triv ă , izo la rea , a tom izarea , în ch iderea în p r iv a c y sînt to t mai accentuate. Se exaltă diferenţa ca motiv de despărţire, nu ca naturală atracţie a con tra riilo r. A utom obilu l, inventat

. pentru a uşura mişcarea, deplasarea, e .urm at de aglom erări coşmardeşti, de imobilizarea şi paralizarea marilor oraşe a le lum ii. Salvarea e întrevăzută în revenirea la transportul în comun. (în Los A ngeles se construiesc sute de kilometri de m etrou şi linii de tramvai care să decongestioneze circulaţia pe m arile artere). Omului de astăzi i se pun la dispoziţie toate înlesnirile pentm a se construi pe sine - urmarea: lenea, neangajarea, superficialitatea, ignorante, deruta, violenţa sînt în continuă creştere. Lum ea văzută la televizor nu e mai familiară, mai apropiată, cum ar părea la o primă vedere. Ea e o simplă ficţiune şi incită arareori exploratori moderni. E cranu l face ecran între individ şi cosm os. S o c ie ta te a pare să fie un m e c a n ism su p ra in d iv id u a l, c a re funcţionează de la sine, fară a pretinde participarea fiecărui membm al său. .

C um observă Pascal Bruckner (în L a m e la n c o lie dem ocra tique ), toleranţa a a v u t / a re u rm ări paradoxale. O re lig ie se im p u n e a o d in io a ră p rin intoleranta sa fată de celelalte. Doar

p ro c la m în d u -se p e s in e a s id u u , vehem ent uneori, ca singura adevărată putea „garanta” confortul , spiritual al credinciosului. Â stăzî, to leran ţa , ca sim ptom democratic, pune alături toate r e l ig i i le , c o n s id e r în d u - le e g a l îndreptăţite („ca într-un Parlam ent”) - m işcare prin care le subminează tuturor a u to r i ta te a . M are le sp e c ta c o l al toleranţei religioase nu se face fară piedici şi remuşcării „Trim iţînd solemn la substratul religios inspirator a l eticii democratice, lansîndu-şi cam pania de reev a n g h e liza re a E u ro p e i, R om a

. dovedeşte că nu s-a resem nat cu ideea m arginalizării sale. B iserica se află prinsă într-o ambivalenţă: că m esajul

. evanghelic cuprinde la o rig in ea sa n o ţiu n i ca e g a lita te , s o l id a r i ta te ,

-fraternitate e exact. Dar pot să cred foarte bine în aceste valori fară să cred în D um nezeu. C hiar dacă v iz iunea iudeo-creştină im pregnează cu ltu ra noastţă, n u trebuie să m ă convertesc la creştinism pentm a adera la această v iz iune . Se pare câ s-a în ţe ies că p a trim o n iu l sp iritua l al B ise ric ii a încetat să mai joace un rol m ajor. Ea se m ulţum eşte, astăzi, într-o m anieră uşor patetică, să-şi reclam e partea din m oştenirea europeană (asem eni unui acţionar care-şi reclam ă partea într-o în tre p r in d e re ) . ' D e a ic i s t r a n ii le re v ir im e n te a le m a rilo r d e m n ita ri rom ani care imploră şi tropăie şi merg p în â la a ne am eninţa cu cele m ai g ro z a v e re le d a că îl u i tă m pe Dum nezeu ori izvoarele Scripturilor, cînd nu se reclamă direct de la laicitate pentm a se face respectaţi.” E vorba

despre urm ările unei reale pierderi de influenţă. 0 „îm bunătăţire!’ a relaţiilor interreligioase a adus după sine voga uluitoare a superstiţie i, a magiei, a sectelor de toate soiurile: „nici o religie nu-şi poate arăta frumuseţile fară a-i ieşi la iveală urîţenia şi crimele; în sens in v e rs , t r iu m fu l im p ie tă ţii este

' mizerabil: în loc sâ fie o izbucnire de lib e rta te , e, d im p o triv ă , cădere în infantilism , în hăul misticismelor de bazar. De la vechea- credinţă la noua religiozitate difuză, omenirea a sărit pur şi sim p lu o e tapă: luciditatea. D um nezeu a m u rit într-adevăr, de v rem e ce ş i -a p ie rd u t puterea federatoare; s-a reîncarnat pretutindeni într-o farîm iţare grotescă a sacrului. Şi, m îin e , D u m n e z e u v a fi, poate, consultat pe M initel, ca horoscopul.”

■ A te ism u l în s u ş i- şUa pierdut caracterul de îndrăzneală. încercarea de a-l face pe om sâ se descopere ca unic stăpîn al destinului său, fâră ajutoare de „sus” , şi-a p ierdut sensul.

Deşi trebuie să spun că îngăduinţa/ înţelegerea m ea faţă de cei care îşi găsesc liniştea şi echilibrul în credinţă nu prim eşte în. sch im b -îngăduinţa / înţelegerea lor faţă de mine, care nu în credinţă îmi caut liniştea şi echilibru!. Toleranţa are m ereu lim ite şi favoriţi. D e m o n s tra ţi i p u b l ic e şi uneori ind ecen te a le credinţei" par mereu fireşti, dar recunoaşterea, cînd vine v o rb a , a n e - c re d in ţe i m ele pare obrăznicie şi ieşire d in cadenţa gregară. Diferenţa e încă legitim ă în societatea noastră doar dacă n u se deosebeşte.

Irina PETRAŞ

'S p e c ta c o lu l a n iv e rs a r A N A P O P C O R O N D A N

F ila rm o n ica dc S ta t “ T ra n s ilv a n ia " inv ită publicul la Spectacolul a n iv e rsa r dedicat solistei A n a P o p C O R O N D A N , la îm plinirea vîrstei dc 80 de ani. Invitaţi in spectacol: A ngela Nistor, G heorghe Palcu, Vanea A tudorei, O rchestra şi soliştii de astăzi ai Filarm onicii; îşi v o r m ai da concursul: Ansamblul folcloric “ R om ânaşul” al U niversităţii Tehnice şi A nsam blul fo lcloric de copii “ Izvoraşul” al Cercului M ilitar. Spectacolul' anis ersar va avea loc astăz i, 12 iunie, cu începere d e la o r a 19, în s a la C e rc u lu i M ilita r C iuj-N apoca.

Secven ţă din spectaco lu l an iversar din anul 2000 , c înd dejenii au sărbâtorit-o pe A n a Pop C o ro n d a n la îm plinirea vîrstei de 78 de ani.

culturală com plexă, cu caracter interdisciplinar, m enită să pună în lum ină rădăcinile com une ale culturii tradiţionale româneşti cu cele din celelalte ţă r i la t in e e u ro p e n e şi să re le v e u n ita te a cv as io rg a n ic ă a cu ltu rii neo la tin e în spaţiu l european. M anifestarea este gînditâ să promoveze v a lo r ile c u ltu ra le trad iţio n a le ro m ân eşti, să re în n o a d e şi să am p lifice re la ţiile cu ltu ra le rom âneşti cu ţările de gintă latină, să contribuie p rin m ij lo a c e le a r te i la a f irm a re a c re a ţie i tradiţionale rom âneşti şi lâ integrarea europeană a Rom âniei.

în . cadrul S ec ţiu n ii folclor sînt program ate: p a rad a p o r tu lu i ‘.p o p u la r şi c in c i sp ec taco le susţinu te de ansam blurile fo lclorice m uzical- co reg rafice d in ţă rile invitate (F ran ţa; Italia, S p a n ia , R e p u b lic a '^ M o ld o v a ) şi de c in c i ansam bluri rom âneşti din Ciuj-N apoca, gazdele festivalului; în S ec ţiu n ea a rfă este prevăzută o e x p o z i ţ ie de a r tă p la s tic ă c o n te m p o ra n ă , organizată la M uzeul Naţional de-A rtă Cluj, cu lu c ră r i a le a r tiş t i lo r din ţă r ile in v ita te ; în S e c ţ iu n e a c u l t u r ă va av ea lo c c o lo c v iu l “ R ăd ăc in ile co m u n e ale cu ltu rii trad iţio n a le neo la tin e , cu participarea unor specialişti din ţările invitate, gazde fiind specialişti în cultură şi civilizaţie europeană de la Universitatea şi şcolile

' clujene. ,.

instituţii academice au decis ex tin d e rea ac ţiu n ilo r de p u n e re în a p lic a re a acordului de cooperare, sem n at la în c e p u tu l anului trecut, prin iniţierea unor grupuri com une de cercetare în istorie, biologie,antropologie şi tehnologii electronice. '

tradiţională, la care sînt invitati şi reprezentanţii o raşelo r în frăţite din stră ină ta te . Cu această ocazie, urbea transilvană va avea parte de un bogat program cultural-artistic. Printre formaţiile

' artistice ce îşi onorează prezenţa- la întîlnirea anuală a gherlenilor cu prietenii din Occident, se află şi grupul de dans m odem din localitatea A B A (Ungaria). Tot din ţara vecină vor sosi şi m ajoretele, m ult aşteptate d e gazde (mai ales di

C o n d u c e re a U n iv e rs i tă ţ ii c lu je n e „Babeş-Bolyai” şi cea a Universităţii din Rostok (Germania) au semnat, în luna februarie 2002, un acord de cooperare. în perioada 14-16 iunie 2002, rectorul Universităţii din Rostok, Hans Jurgen W endel, îm preună cu liderii Fundaţiei „H arm s”, va v izita un iversita tea c lu jeană în vederea extinderii cooperării între cele două instituţii de învăţăm înt superior din Rom ânia şi Germania.

M .L

tineri). Anul trecut, orăşelul ungar ABA a fost prezentat de corul m ixt al aşezării din judeţul Fejer.

In zilele de 21, 22 şi 23 iunie 2002, străzile m unicip iu lu i G herla v o r răsu n a din nou de acordurile muzicale ale sutelor de artişti invitaţi la zilele oraşului. Toate m anifestările culturale se vor desfăşura pe scena în aer liber,'amenajată cu acest prilej în plin centrul urbei.

SZ. Cs.

“ T r io u l t ra n s ilv a n ” v a c în ta d in n o u

D in p ro g ra m u l U n iv e rs ită ţ i i P o p u la re

B u fo n u l re g e lu i

In v ita ţ ie la c o n c e r tîn a ce as tă seară,Ta o r a 18, v a a v e a loc în Sala

m are a C asei U niversitarilor, C o n certu l Şcolii de M u z ic ă “ A u g u s tin B e n a ” d in C iu j-N ap o ca. Partic ipă Orchestra claselor V -V III şi Orchestra de cam eră a profesorilor şcolii; dirijori: Szollos F ra n c is c şi V asile Socea. în program : J. Haydn - C o n cert pentru pian şi orchestră în Re, p.l.

dupăW . ShakespeareT ea tru l “Z am o lx e”

p re z in tă p e ’ R a d u B o ta r în spec taco lu l B ufo n u l regelu i, după Shakespeare , care va a v e a lo c a s t ă z i ,

f F. A T K.ti L,„ Z A M O L X E

RADU BOTAR

Astăzi; .12 iunie, la o ra 17, pr. Simion C ristea va prezenta conferinţa cu titlul: B iserica p rin v e a c u r i; la o r a 18, e x p u n erea ; L u n a îş i dezvăluie tainele; prezintă: prof. Victor M arian. Tot în această "sâptămînă, v ineri, 14 iunie, cu începere de la o ra 16, expunerea cu tema: V iaţa - m ijloc şi tehn ică de îm p lin ire şi deven ire a fiinţei în tru FIIN ŢĂ ; prezintă: Ana Pricop (Iaşi).

CLUBLa A c a d e m ia d e M u z ică “ G h. D im a ” '

12 iu n ie , la o ra 21, în BUFONU L R E G E L U I F ire C lub C iuj-N apoca

PutXi nMIERCURI 12 IUNIE ORELE 2

(P ia ţa Unirii).

F e s t iv a lu l In te rn a ţ io n a l “ S e rb ă r i le L a t in i t ă ţ i i ’^

C o la b o ră r i in te rn a ţ io n a le a le U B B

în această du p ă-am iază, de la o ra 18,30, în studioul de concerte, spectacol studenţesc prezentat de clasa prof.univ.dr. E de Terenyi; regia: Sorina Gherman (anul II).

T ra d iţio n a lu l, F e s t iv a l in s tru m e n ta l in te rju d e ţean “ T rio u l tra n s ilv a n ” de la Gherla va avea loc şi în acest an. Ca şi anul trecut, prestigioasa m anifestare artistică se va desfăşura în cadrul Z ile lo r M u nic ip iu lu i G herla, onorate de reprezentanţii tuturor oraşelor înfrăţite cu urbea transilvană. La festival au fost invitate cele mai cunoscute grupuri instrum entale din judeţele Bistriţa-Năsâud, M aram ureş, Satu Mare, Sibiu, M ureş, Alba şi Cluj. Conform tradiţiei, cu această ocazie se va organiza şi un spectacol de gală cu participarea triourilo r laureate. Vor fi oferite prem ii cîştigătorilor, dar cel m ai mare cîştig este faptul că festivalul instrum ental de la Gherla a ajuns la cea de a X-a ediţie, iar în buna organizare a concursului uri m erit deosebit revine Primăriei m unicip iu lu i G herla, a fla tă m ereu alături de artiştii amatori din localitate.

Cu prilejul celei de a X -a ediţii a Festivalului in te r ju d e ţ e a n i n s t r u m e n ta l “ T riou l

C o n s i l iu l Ju d e ţe a n , P re fe c tu ra ş i-C e n tru l Ju d e ţean de Conservare şi V alorificare a Tradiţiei şi C reaţiei Populare C luj organizează, în perioada 1-7 iu lie a.c., cea de a V -a ediţie a Festivalului In te rn a ţio n a l “Serbările Latin ităţii” , m anifestare

U niversitatea „Babeş-Bolyai” şi U niversitatea „B en G urion” d in Israel au sem nat, în luna ianuarie 2001, un acord de cooperare. în perioada 8-9 iu n ie 2 0 0 2 , re c to ru l U n iv e rs i tă ţ i i d in B eersheva, N ahum Finger, s-a aflat în vizită la u n iv e rs ita te a c lu je an ă , R ec to rii c e lo r d ouă

tran s ilv a n ”, la Gherla vor fi prezenţi cunoscuţi j 7irnlnoi din Rncuresfi si Clni-Naooca. alături I

O a sp e ţi d in U n g a ria , in v ita ţ i la G h e rla

muzicologi din Bucureşti şi Ciuj-Napoca, i de apreciatul om de radio, G elu Furdui, unul dintre animatorii manifestării de pe Someş.

SZ. Cs.

Aşa cum am mai relatat, ia sfirşitul lunii iunie au loc Z ile leM unicip iu lu i G herla, o manifestare

Rubrică realizată de M. BOCU

Aici ar putea fi re c la m a du m n eavoastră

1993 - A fost elaborată "Carta A lbă" a sistemului de asistenţă socială din

România.

M O M EN TE S T E L A R E

în perioada 1952-1956, cît timp am fost studen t'' la B u cu reş ti, s-au pe trecu t aco lo , sau p r in ’ preajmă, unele evenimente favorabile sau nefaste,.; unele dintre ele cu implicaţii majore chiar în afara" ţării. în 1953, a murit Stalin şi milioane de oameni din zeci de ţări au mimat durerea, sub lacrim ile false a b ia ; 'ă s c u n z în d u -ş i b u c u r ia . P rin compensaţie, tot în acea perioadă şi-a găsit un sfîrşit brutal (sub roţile unui tram vai) unul din cei m ai m a ri p o e ţi a i l i te r a tu r i i ro m ân e contemporane, Nicolae Labiş. La doar 21 de ani, el a pierit absurd, în împrejurări neclare şi încă neelucidate. Am. asistat şi am participat la un “Festival Internaţional al Tineretului”, manifestare aproape inutilă, cu mari desfăşurări de forţe umane şi cu risipă de energie, cu cheltu ie li materiale imense, toate puse în slujba pream ăririi orînduirii socialiste şi a conducătorilor ei. Un accident m ortal a avut loc pe pista de bob din Poiana, d eced înd conducătorul bobulu i, care insistase - cînd s-a construit p ista - ca virajul în care şi-a pierdut viaţa să fie de o mare dificultate.

Dar cel m ai dramatic şi în acelaşi tim p, poate paradoxal, cel mai spectaculos eveniment, de fapt fenomen, din această perioadă, a fost cum plita înzăpezire a Bucureştilor, într-una din aceste ierni.A nins în neştire zile şi nopţi, fară întrerupere. ' Capitala a devenit un oraş paralizat, zăpada s e : depunea m ereu , înghiţind oraşul. N ici acum nu-mi vine să cred, dar stratul ei s-a înălţat atît de sus, încît puteai atinge cu m îna cablurile de! tramvai sau troleibuz. Trenurile nu m ai circulau, aşa căj deşi eram în vacanţă, am rămas blocaţi în oraş. îm preună cu ceilalţi colegi -de la IC F , am fost trim işi p e schiuri şi cu rucsacuri spre fabrica de bere B ragadiru, unde ne-am umplut rucsacurile cu drojdie de bere. Pe care am împărţit-o prin cartiere, Ta casele aproape astupate de zăpadă, oamenii, nem aiavînd pîine, primind-o ca pe un dar ceresc. D e fapt am şi “coborît-o” prin poduri, intrările fiind blocate. .

în tr-una d in aceste zile sum bre, cu . ceru l

/cjeîiuşţif "din care continua sâ cadă necontenit ; jfuTgii(jun coleg m ai mare - pe care nu-1 cunoşteam 'V a venit la noi în dormitor (eram şase colegi

acolo) rugîndu-ne să facem o echipă de vreo zece oameni şi să ajutăm la deszăpezirea casei şi grădinii tatălui său, care locuia 'undeva pe la periferie. Am acceptat şi-am plecat Intr-acolo.

D upă ce-am m ers m ultă vreme înfruntînd cu

greu năm eţii uriaşi, colegul nostru ne-a spus că este în anul IV, că se num eşte Baruţiu, şi că tatăl său era poet. Că locuieşte într-o casă, în m ijlocul unei grădini, casă pe care a botezat-o “ M ărţişor” ; şi .că el - tatăl - se num ea Teodorescu, dar şi-a luat un pseudonim literar: Tudor A rghezi. în acel m om ent m i s-au înm uiat picioarele de em oţie.' Auzisem încă d in liceu d e acest poet, m ai ales prin acţiuni clandestine, căci nu era agreat de regim ul politic şi n ici prezent în m anuale. Noi însă, elevi fiind, p rin pauze îi citeam poeziile cu pasiune, oprindu-ne - fireşte - asupra unor titluri

ca “Rada” sau “Tinca” . Şi-acum eram aproape să-l întîlnesc pe m arele om !.Nu-m i venea să cred. A m ajuns, am pîătruns în grădina casei, ni s-au dat lopeţi şi alte;, unelte şi-am început treaba. A căzut apoi seara, ne-am scuturat de zăpadă şi-ain fost invitaţi s ă ; in trăm . E m o ţia m ea creştea.. în tr-o sufragerie d e ,s til vechi, cu lemn m asiv închis la culoare! ne-am aşezat în juru l unei m ese ş i-a m a ş tep ta t! M am a lu i B a ru ţiu , G o an a Pâraschiva, ne-a adus cîte un păhărel de vin de coacăze şi cîte o farfurioară cu dulceaţă de cireşe negre. Mi se părea sau chiar m irosea în cam eră a ceară de albine şi-a gutui. Apoi a intrat EL, autorul “Florilor de m ucegai” , în vîretă pe atunci de vreo 74-75 de ani. C uochelari, bască şi baston, cu mers dom ol şi glas scăzut. A dat m îna cu fiecare dintre noi, ne-ar m ulţum it pentru treaba

.făcută, a stat cu noi la m asă vreo 10-15 m inute, apoi s-a retras. N-am m ai răm as decît pentru a săruta mîna Coanei Paraschiva, după care ne-am îndreptat spre cămin. Aveam de străbătut un drum lung şi afară continua să ningă cu înverşunare. D ar toate acestea nu aveau nici o importantă - eu ; eram în al şaptelea cer. Fusesem în preajma unuia din idolii mei literari, dădusem mîna cu el, ba chiar schimbasem cîteva vorbe cu cel mai m are poet ăl m omentului: şi, cum posteritatea o va dovedi, unul din cei mai m ari ai' literaturii noastre. D ar mai presus de toate acestea,'pe atunci, ca şi acum , eram m îndru, extrem de mulţumit, poate ch iar fericit că, preţ de cîteva minute, o frîntură d e tim p, nu contează valoarea ei în secunde, ore sau minute, la un m om ent dat am fost sub acelaşi acoperiş, în “ M ărţişor” , cu un geniu al poeziei româneşti. Că am respirat acelaşi aer cu una din m arile personalităţi ale literaturii române, cu omul şi poetul care a declarat că una din fericirile vieţii îui a fost m omentul în care, pe una din străzile B ucureştilor, a văzut trecînd pe “ Luceafărul” versului rom ânesc, pe M ihai Eminescu.

D orinA LM Ă S A N

a p a r i ţ i i Ca £ < fitu ra

N IC U L E /C Uîn seria de teste de limbi străine, Editura

NICULESCU oferă Teste dc lim ba g e rm an ă de Hedwig Bartolf şi Teste dc.Timba ita lian ă de Aida Ferencz. Cărţile propun o metodă modernă, interactivă şi agreabilă de împrospătare şi fixare a cu n o ş tin ţe lo r de bază a s im ila te a n te r io r . Majoritatea testelor urmăresc uri subiect precis de g ram atică ' sau lexic; in s is tîn d u -se a su p ra principalelor dificultăţi ale . celor două limbi. Sarcina cursantului este m ult uşurată şi de aspectul grafic cu totul original al cărţilor, ca şi de faptul că fiecare test îşi găseşte rezolvarea în josul paginii.

A driana Lăzărcscn propune un G h id de conv ersa ţie rom ân-ita lian , cu formule şi fraze structurate pe diverse dom enii - de la călătorii la exam ene m edicale sau conceperea unei scrisori, cărora li se adaugă proverbe şi m oduri de exprim are, precum şi noţiuni dc fonetică şi gramatică italiană. ' . •

Pentru cei interesaţi de engleză: Lexicul de b a ză a l lim bii engleze, de Claudia Schăfer, traducere din limba germ ană, cuprinzînd un vocabular de circa 2.000 de termeni şi peste 500 de expresii şi locuţiuni; E ngleza d e afaceri de Sarah Lewis-Schătz şi Dorte Siichting, şi aceasta tradusă din limba germană (convorbiri telefonice, călătorii de afaceri, vînzâri-cumpârări, aspecte legate de comehzi, corespondenţă de afaceri, discuţii şi întjlniri de afaceri, precum şi o anexă cuprinzînd cîte un dicţionar rom ân-englez şi englez-român, motoare dc căutare pc Internet,, unităţi de măsură utilizate îri SUA, sărbători în Marea Britanie şi SUA). , . .

Pentru elevii din primele clase - o sărbătoare: tra d u d e re a u n e i. lu c ră r i de e x c e p ţie : S p rin g ln g erl de E.A. Ekker, în rom âneşte cu titlul I lo p ah a isu s, un celebru personaj apărut din spaţiul cosmic. Este vorba dc un rom an structurat îri 16 capitole - în germană şi română, fiecare prevăzut cu un set dc exerciţii. '

în co lec ţia “ B ib lio teca e lev u lu i” , după selecţia dc versuri dc Mihai Eminescu, Editura NICULESCU propune un volum dc PROZĂ eminesciană, precedată dc un tabel cronologic, prefaţă şi note dc Gheorghe Lâzârcscu.

L e c t u r i c o t i d i e n e " , ' 7 . 2

U m o r In d o u ă ip o s ta z e c o le c t iv e culmea-nflăcârelii/ Şi nu se mâi ■

Apărute aproape concomitent în Brăila şi la Ploieşti, volumele au un numitor comun • “hazul de necaz”, care nu osteneşte să prolifereze în nesfirşita noastră tradiţie.

C a r a g i a l e o l o g i e

M IH A E L A : K E R E ST EL Y , ALEXANDRU HANGANU şi STELA ŞERBU-RĂ DUCA N. Să nu fie dc deochi! Epigrame, pseudo-citate, carica tu ri şi aforisme. Brăila, Ed. Centrul de Creaţie, 2001, cu o postfaţă a lui Mihai F ru n z ă - “Cei trei autori ai acestei cărţi au fost promovaţi de mine cu o încăpăţînare demnă de o cauză mai bună în revistele Teapa şi In teg ram e cu um or. Aşa se face câ cei trei s-au trezit, 'rind-nevrînd, scriitori adevăraţi” i “în final, le spun cu năduf: fraţilor, s în te ţi gen ia li, dar perfectibili” ,

îi descrie pe fiecare: “Stela

MihaelaAlexandru Hanganu :

Stela Şerbii - Răducan

Ş erb u -R âd u can u a r fi p u tu t a junge o m are c în tă rea ţă de lieduri sau un manechin de marcă pentru ciorapi de dam ă. Şi-a sa c rif ic a t, în să , cu g ra ţie , frumuseţe de voce şi de picioare pe altarul epigramei de calitate”. Confirmăm - “ îi cucereşti cu un nimic,/ Şi-i ai la degetul cel mic,/ Dar dintre toţi, unul măcar/ îl vei avea la in e la r? ” (U n e i seducătoare).

“Mihaela Kerestely ar fi fost un celebru psihiaţru care ar fi înnebunit orice om sănătos la m inte. A ajuns, însă, o fină ep ig ra m is tă , o p ro m iţă to a re autoare de aforisme şi o excelentă

prozatoare”. Exemple: “M ai spune-mi dragul m eu câ mă iu b e ş ti ,/ Atinge-mă să văd că nu v is e z ,/ Hai! ia-m â-n braţe, fa-mâ să vibrez,/ Dar nu exagera câ mă boţeşti!” (C ocheta) şi două aforisme: “Ia-ţi un cîine. Nu ca sâ te apere, ci ca exemplu!” şi “ ...să so lic iţ i lab o ra to ru lu i . analize gram aticale...” (C ulm i medicale).

“Alexandru Hanganu a ra ta t m eseria de b a s c h e t b a l i s t profesionist (...); ar fi p u tu t fi un redu tab il d e g u stă to r de v inuri a lb e . A stăzi scrie,epigrame, pseudo-citate, p o v estir i u rm u zien e” etc., etc. Dovezi: “Mă in c ită cînd spalăPUTINA! Puţin si Unei

c u r io a s e - “ Ea nu ş tia cu- adevărat/- Cum e tăria de bărbat/ Şi pentm a avea habar/ I-a băut vodca din pahar".

Remarcabile şi caricaturile luiC ostel P ătrăşcanu .

***

DU PĂ DO U Ă ZECI DE ANI D E U M O R , P lo ieş ti, Ed. “Printeuro”, 2002, este culegerea “ C lu b u lu i U m o riş tilo r Io n lonescu Q uintus” de la Casa de C u ltu ră a S in d ica te lo r d in municipiu şi însumează 13 autori de epigrame, rondeluri şi poezii umoristice, proză scurtă.

■ Florina Dinescu în prefaţa “La aniversare” face o scurtă trecere în re v is tă a r e a l i z ă r i l o r c lu b u lu i şi p r e z e n t a r e a r e z u l t a t e l o r C o n c u r s u l u i N a ţio n a l de E /p i g f a m e “ în toarse ca la P lo ieşti”, ed. a IV-a, printre cei 8 prem iaţi l ip s in d cu aplomb clujenii.

D intre autorii c u le g erii (toţi f iin d bun i şi fo a rte buni), c ităm doar pe

• e p i g r a m i s t ii Nelu Q uintus - “G ingăşie, lux, p o v e s te ,/ V is, bijuterii şi b a n i/M ai cu seam ă d acă este/

opresc din supt,/ Sînt toţi o apă şi-un corupt’ (C o n d u c ă to rii) , L iliana N cagu - “ într-o bună d im in ea ţă / D ouă n e-am p en sionat;/ Eu încep o nouă v iaţă ,/ Ea se pune pe iernat (Răspîntic), F lo rina Dinescu - “ Cu un regim a lim en tar/ Nu dietetic, ci barbar,/ M-aş mulţumi sâ am m ăcar/ Puţin reg im ... p a rla m e n ta r!” ( C u r ă d e tranziţie) şi una actuală: M ircea C. Dinescu - “Vrînd artei sâ-i atingă creasta / Jucăm în orice zi «N ăpasta» ,/ Iar cei ajunşi în vîrful valului/ Prezintă «D-ale carnavalului»" (Ţ a ra de a rtiş ti) .

încă o dată, F lo rina D inescu, autoarea graficii coperţii.

loan POP

U h ’v a r

2 0 d e ,

K -

Editura .PRINTEURO'?Q02

Nimic nu a scris nenea lancu la întîmplare, în grabă său pe deasupra. M igala, răbdarea , truda pe slovă şi cuvînt făceau

-parte din cred in ţa lu i în a le scrisului! A călătorit m ult şi a văzut multe; după remarca lui, chiar monstruos de m ulte. în~ schiţa sau sceneta, după unii, C.F.R. un muşteriu soseşte “din a lt s tab ilim en t s im ila r, .unde trebuie să fi stăruit mult” . El se aşază la masa amicilor Niţă şi Ghiţă. N-are ceas. L-a dat la d res. în c e p e s ă -ş i sp u ie povestea, în trebînd des cît e.- ceasul. Explică doct şi exact, de fiecare dată, unde e. trenul în care călătoreşte soţia lui cu şeful ei! La 0,45, trenul se afla între Ghergani şi Conţeşti; la 1,10 sosea la T itu , la 1 ,30 - la Mătăsaru, trecea prin Leordeni la 2,15 şi ajungea la Piteşti ia ora 3, unde s ta ţiona 33 de minute. Toate orele sînt puse de nenea lancu d u p ă M e rs u l ' trenurilor; sîntem în 1899! Azi, la un secol distanţă, trenurile stau doar 20 de minute la Piteşti, iar timpul de mers e cu 36 de m inu te m ai s c u rt! la tă ce progres! Curat progres!!

în schiţa În t î rz ie re , tren u l accelerat 14 pleca de la S inaia la orele 6,08 seara şi ajungea la Bucureşti la 9,10! Oprea şi la P e riş . Şi a z i, R a p id u l T ransilvan ia , ca re p leacă la 12,15 de la Bucureşti la Cluj,

opreşte la Periş!! E acolo m ereu defectă linia. Aşa o fi răm as de la C arag ia le . D is tan ţa d in tre Sinaia şi Bucureşti e parcursă azi în două ore, nu în trei! lată progresul!

în s c h iţa O z ! s o le m n ă , C a ra g ia le s u rp r in d e o a ltă meteahnă, care n-a d ispărut nici azi! Primarul ş i oficia lităţile din Mizil voiau acest oraş capitala Prahovei. Ba mai m ult: trenul nr. 5 Bucureşti - Berlin şi nr. 6 Berlin - Bucureşti via Breslau - să oprească şi la M id d il, ca să fie mai pe europeneşte! la tă ce ve ch i e a m b iţu l n o s tru cu Europa!! Mai mult, prefectul vrea să se scrie pe tăbliţe le de pe vagoane ruta B u cu re ş ti - M id d il - B reslau - B e rlin ! M eteahna e veche. în a n ii '50 , u n p rim - secretar al judeţenei noastre de partid a insistat, la Bucureşti, ca trenurile accelerate să oprească la Ileanda. Acolo se născuse el! De atunci, acceleratele opresc nesmintit la Ileanda. în toam nă, pe aproape de Braşov, un rapid a oprit în plin cîmp şi conductorii de bilete au ajutat să urce în tre n un d is t in s d o m n .. U n parlamentar român, pentru care trenul rapid oprise la tu fă cu pricina!

Nimica nu i-a scăpat geniulu i lu i C a ra g ia le . N ic i u n a d in , metehnele noastre! V iaţa, iată, îl reconfirmă!!

V io r e l G A C O V E A N U

Aici ar.p u tea fi : r e c la m a d u m n e a v o a s tră

1995 - Ceie două Camere ale Pariamentuiui României au respins moţiunea simpla depusă de

partidele de opoziţie din afara CDR, privind integrarea euroatlanticâ.

Preşedintele. Dineu §*a angaja! si intervinăpentru a. Şefu l statului s -a angajat, la în tîln irea pe care a .a v u t-o cu m em b rii C lubulu i R o m ân de P resa (C R P), ca. în conform itate cu p revederile C onstitu ţiei, să in terv ină pentru a găsi “cele m ai p o t r iv i t e c ă i d e a e l im in a t e n s iu n i l e in u t i l e ” în tr e P a r la m e n t şi p re să p r iv in d ' L egea dreptului ia replică, pe c a le a d ia lo g u lu i ş î acom prom isu lu i, din perspectiva in teresu lu i public, se arată într- un c o m u n ic a t al P re şed in ţie i r e m is , ie r i , p re s e i . “ A tî t p reşed in te le Ion Iliescu, c ît şi reprezen tan ţii C lubului R om ân d e P r e s ă , au a p r e c ia t că

a co rd a rea dreptului Ia replică este nu numai o obligaţie care ţ in e d e d e o n to lo g ia p ro fe s io n a lă , ci m ai a les un e x e r c i ţ i u d e m o c ra t ic , su b o rd o n a t ace lu iaşi d re p t - c o n s f in ţ i t , de C o n s t i tu ţ ie - p r iv in d c o rec ta in fo rm a re a c e tă ţe n ilo r a su p ra tre b u rilo r publice . Acordarea dreptului la r e p l i c ă nu n u m ai câ nu c o n tr a v in e , ci c o n s t i tu ie o e x p r e s ie a c o n c e p tu lu i d e libertate a presei”, se afirm ă în c o m u n ic a t . C o n fo rmd o c u m e n tu lu i , p r e ş e d in te le R om ân ie i apreciază şi susţine angajam entul C lubului Rom ân

d e P resă de a m o d ific a p r e v e d e r i l e " C o d u lu i deontologic, pentru a introduce, a lă tu r i de o b lig a t iv i ta te a acordării dreptului la replică, e x is ten ţa unui m ecan ism de contro l al îndeplinirii acestei obligaţii. “Cu această ocazie, ar fi utilă o clară şi precisă definire a termenilor, pentru a nu mai exista neclarităţi şi ambiguităţi. D e asem enea, şefu l sta tu lu i rom ân a propus iniţierea unei dezbateri publice asupra acestui su b ie c t, inc lu siv în p riv in ţa căilor de asum are şi aplicare a recom andărilor în dom eniu ale C o n s il iu lu i E u ro p e i” , m ai

in fo rm ează c o m u n ic a tu l Preşedinţiei. Preşedintele Ion Iliescu speră că, “prin dialog şi prin căutarea cu bună-credinţă a unor so lu ţii re c ip ro c acceptabile, aceste i ten s iu n i . inutile şi nedorite i se va putea . pune capăt, pentru ca atît presa, cît şi oamenii politici să aibă în atenţie m arile p ro b lem e ale

'e co n o m ie i şi so c ie tă ţ i i româneşti” . Conform comunica­tului, şeful statului a sa lu ta t propunerea m em brilor C lubului R om ân de P re să de a se consolida parteneriatul cu presa, pen tfu co m b a terea şi d im i­nuarea fenomenului corupţiei.

Mircea Creţu speră ca vizita in Coreea să-l mai odihnească pe primar

„Frenezia juridică a primarului nu are limite, iar în ultimul timp ea progresează. în prezent am pe rol, probabil, patru procese penale” , a declarat, ieri, consilierul local Mircea Creţu. din in iţiativa căruia s-a întocmit proiectul HCL ce prevede vopsirea monocoloră a coşurilor de gunoi tricolore din centrul municipiului. Preşedintele PUNR Cluj, a fost atacat din nou în instanţă de Gheorghe Funar atît pentru faptul că a semnat convo ca to ru l pen tru ultim a şed in ţă a C o n s iliu lu i iocal (desfăşurată la Prefectură), cît şi pentru abţinerea de la vot, la fin a lu l lu n ii a p r il ie , în cazul unui p ro ie c t HCL privind reg lem entarea n o rm a tivu lu i re fe r ito r la ' adm inistrarea municipiului. „Pînă la 58 de ani nu am intrat într-o sală de judecată şi, sincer, mi-e lehamite, dar s-ar putea, totuşi, să mâ satur şi să-l acţionez şi eu, la rîndul meu în judecată pe primar” , a continuat liderul PUNR. El speră ca vizita în Coreea să-i mai odihnească pe cei care conduc oraşul. Menţionăm că Mircea Creţu se numără printre cei cinci consilierii locali acuzaţi de Gheorghe Funar câ sînt incompatibili cu funcţia de consilieri locali/aceştia fiind şi membri în Consiliile de Administraţie ale unor Regii. S o r in C A L IN

Din tainele dizolvării administraţiei publice locale '

Consiliul local - da, viceprimarii - nu„P rim aru l consideră d izolvat

Consiliul local, dar îi recunoaşte pe v icep rim ari, fapt ce nu e norm al. M ai mult, acum , cînd el este p lecat în Coreea de Sud, unul d in tre viceprim ari îi ţine locul în tim p ce C onsiliul local al m unicipiului CIuj-N apoca nu se poate întruni în Sala de Sticlă care îi aparţine, ea figurînd în pa trim o n iu l său", a d ec lara t, ie ri, N ic o la e Ruja. c o n s ilie r lo ca l d in p a rte a P U N R . La rîndul său , loan Gavra, secretar executiv a\ acestei form aţiuni, c o n s id e r ă câ „ c e e a c e s e în tîm p lâ \a C Iuj-N apoca este

ieşit din, norm al, lipsit de uzul raţiunii şi al sim ţului ju rid ic”. El nu înţelege de ce Poliţia şi Justiţia clujeană nu încetează să m ai p ia rd ă t im p u l cu nu m ero ase le denunţuri făcute de G h eo rg h e Funar, a l căro r unic scop e acela de a deturna adevărul referitor la activitatea din adm inistraţia publică locală: „Toate denunţurile sale penale sînt în afara legii şi nu ştiu de ce nu e sancţionat câ îm piedică astfel organele abilita te sâ se o c u p e d e lu c ru ri s e r io a s e ” . M enţionăm câ, în conform itate cu art.156 din Legea 215/2001

a administraţiei publice locale, v icep rim arii s în t o b lig a ţi să o p te z e p e n tru c a l i ta te a de C o n s ilie r sau fu n c ţia d e v icep rim ar. Pe d e a ltă pa rte

•însă, în cazul unor alegeri locale an tic ipa te funcţiile lo r vor fi o c u p a te în u rm a u n u i n o u scrutin . După cum se observă, a v e m de-a face cu un c az particular insuficient precizat de L eg ea ad m in istra ţie i pu b lice locale, ceea ce va genera, cu siguranţă, interpretări diferite, antagonice chiar.

Sorin CĂLIN

Asociaţia N aţională îm p o tr iv a Corupţiei a re o nouă conducere

C om itetu l E xecu tiv al C o n siliu lu i N a ţio n a l al Asociaţiei Naţionale îm potriva Corupţiei, în trunit la sfîrşitul săptămînii trecu te la CIuj-Napoca, a ales o nouă conducere. Astfel, în funcţia de preşedinte a fost ales consilierul judeţean D an Prigoană, care, pînă la 25 august 2002, data A dunării Generale a asociaţiei, trebuie să elaboreze proiectul unui nou statut. A cesta va avea la bază OU G 26/2000, Program ul N aţional de Prevenire a C orupţiei şi Planul N aţional de Acţiune îm potriva C orupţiei.^ în acelaşi tim p, p reşed in te le Asociaţiei N aţionale îm potriva Corupţiei (AN IC) va încheia o serie de protocoale de colaborare cu instituţii şi m in iste re cu a tr ib u ţii în do m en iu l s ig u ra n ţe i n a ţionale . T o to d a tă , p re şed in te le A N IC va face dem ersuri pe lîngă G uvernul R om âniei pentru ca această asociaţie să fie recunoscută ca fiind de utilitate publică. , M . L

Gavra dixit: „Parlamentarii clujeni sînt extraterestri"

Col puţin aşa susţine secretarul executiv al PUNR. Primii vizaţi au fost cei de la PRM. „Senatorul Viorel Dumitrescu nici nu ştiu dacă a văzut Clujul. El a fost ales 'de clujeni pentru a apăra în instanţă Interesele PRM". De săgeţile fostu lu i parlamentar nu au scăpat nici democraţii: „Deputatul Emil Boc lese mereu la rampă, dar de multe ori nepregătit. Ultimele încercări ale sale de a face să se producă alegeri locale anticipate la CIuj-Napoca sînt o dovadă de lipsă de demnitate politică, pentru că, astfel, PD ar intra pe uşa din dos în Consiliul local, asta dacă ar reuşi o asemenea performanţă” . Liderul PUNR i-a lăsat la urmă pe liberali, fn opinia sa, aceştia s-au m olipsit de la PSD, care a constatat că la o parte din electorat îi plac scandalurile: „Astfel partidele par mai dinamice, dau impresia că lucrează. In acest moment, Stolojan sau face reformă in partid ori pleacă ia altă formaţiune. Oricum, singurul credibil dintre colegii săi care l-au interpelat este Mircea Ionescu Quintus, restul fiind nişte afacerişti care sînt bătăioşi la şedinţele importante de partid, dar fără activitate efectivă în teritoriu sau în Parlament” . Pentru Gavra, reprezentativ e cazul lui Dinu Patriciu, pe care nu l-a observat la şedinţe, dar pe care îl consideră autorul cuponiadei din celebra Lege a privatizării, fapt ce i-a permis liberalului să-şi adjudece pachete majoritare de acţiuni ia numeroase unităti economice importante.

Sorin CĂLIN

La Bcrcheşu, Frata, Soporu dc Cîmpie şi chiar pe mai departe, se spune câ două evenimente polarizează atenţia locuitorilor: Campionatul mondial de fotbal şi alegerile de primar din această comună..

Hărăzită şi în această legislaţie să-şi schimbe primarul, la fel ca şi în perioada 1996-2000, în Frata s-au reluat promisiunile şi angajamentele, iar bîrfa a fost potenţată la ştacheta mileniului trei, în tim pee ţăranul, pensionarul şi elevul îşi întind iluzia pe felia de pîine sau mămăligă, fiind convinşi câ spectacolul electoral este trecător, iar împovorâtoarele greutăţi rămîn;

■Mai sînt doar zece zile pînă la intrarea la urne, timp în care cei şapte candidaţi pentru fotoliul de primar, îş i. aranjează ţinuta, îşi pregătesc spiciurile,'devin mai generoşi şi nu se plictisesc în a asculta şi a găsi soluţii... Ce colorat şi frumos este acest spectacol electoral, chiar şi într-o comună de-a noastră, încît putem spune cu toată convingerea câ sîntem mai mult decît... europeni. Această “întrecere” prezintă interes şi datorită faptului că nu se ratează nimic din ce ar putea

creşte scorul... electoral. Iar dacă ne aplecăm puţin pe lista celor ce intră în această dispută, ne apucă risul-plînsul. Exceptîndu-1 pe Iosif Şomlea, care a rămas fidel partidului de guvemâmînt şi pe Dumitru Moldovan - P.D., ceilalţi au o bună experienţă în turismul politic. Bunăoară, loan Prodan este consilier local PNL şi candidează ca primar pe lista PRM. Fostul PRM-ist Vasile Trif a făcut logodna cu liberalii chiar in ajunul depunerii candidaturii de primar, Alexandru Chiş, fost PSM-ist, a devenit peste noapte PUR, iar

.. ex-vicele şi primarul din legislaţia trecută D um itru T ritean , PU N R -ist şi A p R -ist, , candidează tocmai din Spania unde se află de aproape doi ani la lucru, iar partidul ce-1 susţine este PNŢCD!?! Luîndu-mă cu gluma, să nu-1 uit pe Cristian loan Ciotlâuş, PSM-istul din echipa celor şapte ce se prezintă în primul tur ce va avea loc în 23 iunie a.c.

Acest ghiveci politic şi electoral a fost deja “condimentat” de PNL cu cîteva baloane de fotbal pe care le-a oferit-celor patru echipe de fotbal din com ună şi cu ceva bănuţi prom işi la construcţia bisericii catolice ce se ridică în centrul comunei. Se pare câ şi în această competiţie electorală miza creşte...

Dum itru VATAU

O poziţia critică aminarea votului final pentru pachetul de legice include ordonanţa de înfiinţare a PNIA

D epu taţii au am înat, ieri, d in nou, votul final asupra unui pachet de legi d in c a re fac p a r te L e g e a p r iv in d Statutul aleşilor locali, L egea finanţelor publice, cea pentru v înzarea spa ţiilo r d e s t in a te s e d i i lo r p a r t i d e lo r şi D rdonanţa de U rgenţă de în fiin ţare a 3a rch e tu i N aţional A nticorupţie, ceea :e a d u s la p ro tes tu l p a r tid e lo r de tp o ziţie - PD , PR M şi PN L.

L is ta cu actele norm ative ce trebuiau ;upuse votului final num ără 19 proiecte le lege , d in care op t aveau caracter irganic, ia r patru e rau propuse spre esp îngere . M ai trebuiau votate şi patru apoarte d e m ediere, un n u m ăr de trei v în d carac te r organic.

D e ş i la în c e p u tu l ş e d in ţe i e ra u rezen ţi 253 de parlam en tari, înain tea l o m e n tu lu i v o tu r i l o r f in a le reşed in ţe le V aier D orneanu a ceru t

efectuarea unui apel n om inal, întrucît în sa la de şe d in ţă se a fla u pu ţin i deputaţi.

D upă apelu l nom inal, p rezen ţa a răm as n esa tisfăcă to are , ceea ce l-a de te rm in a t p e D orn ean u să anunţe a m in a re a v o tu lu i f in a l p e n tru ora 13,30.

Liderul deputaţilor PD , Alexandru Sassu, a cerut însă repetarea apelului nom inal, deoarece unii parlam entari, care râspunseseră prezent, părăsiseră sala. /

P reşed in te le C am erei D eputaţilor, V aier D orneanu a intervenit *şi a cerut o întrunire a C om itetului O rdinii de Z i (COZ).

După întrunire, V aier D orneanu a anunţat în plenul Camerei decizia COZ ca voturile finale să fie date în şedinţa de jo i , cu în cep ere de la 9 ,30 . In

fa v o a re a a m în ă rii s-au p ro n u n ţa t re p re z e n ta n ţi i P S D , U D M R şi ai grupului m inorităţilor naţionale altele ’ decît cea maghiară.

R e p re z e n ta n ţi i p a r tid e lo r d in opoziţie, PD, PRM şi PNL au protestat, prin intervenţii de la tribună, faţă de această decizie.

D in partea PD , Alexandru Sassu a criticat m odificarea programului din cauza absenţei colegilor din PSD. E l a rem arcat că, de această dată, membrii Guvernului care sînt parlamentari nu au m ai fost invitaţi să participe la votul final, in terpretind că de fapt nu se doreşte votarea leg ilo r asupra cărora unii deputaţi au opinii diferite. Sassu a reafirm at solicitarea PD de reluare a procedurii apelului nominal.

P R M , p rin A n g h e l S tanciu , s-a pronunţat îm potriva modificării ordinii

de zi, care trebuia adusă din tim p la cunoştinţa deputaţilor. El a afirm at cu ironie că PSD ar trebui să com unice de cîţi deputaţi de la PRM are nevoie pentru a-i fi împrumutaţi pe perioada votului final. -

T itu Gheorghioff, deputat PN L, a spus că lipsa cvorumului este cauzată de c o leg ii p arlam en tari care de ţin funcţii în Guvem şi care erau datori să susţină program ul executivului, ceea ce arată că vina nu aparţine opoziţiei.

Deputatul PNL a arătat că “practic, nu este obligatoriu” ca o lege organică să treacă atunci cînd este supusă la votul final şi a sugerat că ar fi b ine să se a f le c in e nu v re a să s u s ţin ă program ul Cabinetului Năstase.

D e p u ta ţ i i au t re c u t u l te r io r la dezbaterea unor rapoarte de m ediere aflate pe ordinea de zi.

Directorul Serviciul Român de Informaţii, Radu Timofte, a fost audiat, ieri, în procesul în care lidera! PRM Comeliu Vădim Tudor este judecat pentru afirm aţia potrivit căreia fostul preşedinte al ţării, Emil Constantinescu, ar fi fost racolat de serviciile secrete în perioada, anilor ’80, cînd era geolog în judeţul Caraş Severin.

Şeful SRI R adu T im ofte a susţinut, în faţa Curţii Supreme de Justiţie, că nu deţine informaţii cu privire la acuzaţiile ce i-au fost aduse fostului şef de stat, dar câ, “pe linie operativă, generalul de Corp de Annată Vasile Lupu a făcut verificări din care au rezultat faptul că Emil C onstantinescu nu este aceeaşi persoană cu aceea care a primit numele de cod Geologul”.

De altfel, spune Timofte, la o so lic ita re din anu l 1999 a

Şeful SRI Radu Timofte a fost audiat

într-unul din procesele lui Vădim Tudor

pro cu ro rilo r, SR I a înain tat Parchetu lu i C u rţii Suprem e de Justiţie o adresă, semnată de Costin Georgescu (fostul şef al SRI), care atrăgea atenţia că “dosarul Geologul nu se referă la Emil Constantinescu, deci cel suspectat nu este una şi aceeaşi cu fostul şef al statului”.

De asemenea, fostul şef al SRI a negat susţinerile potrivit cărora ar fi discutat despre cazul “Geologul" cu deputatul PRM D aniela Aprodu Buruiană.

Parchetul C u rţii Supreme de Justiţie a stabilit că nu există probe care să ateste faptul că, in perioada 1982-1985, Emil Constantinescu, pe atunci geolog, ar fi desfăşurat ac tiv ită ţi de n a tu ră să lezeze securitatea statului, infirmînd astfel su s ţin e rile . p o tr iv it cărora preşedintele ar fi fost racolat de serviciile secrete americane.

Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe au comunicat procurorilor Câ în arhiva fostei Securităţi nu s-a identificat nici un document care să ateste că Emil Constantinescu “ar fi desfăşurat activ ităţi sau ar fi comis fapte îm potriva siguranţei naţionale a Românim, ori ar-fi întreţinut relaţii cu ataşaîtil m ilitar al Ambasadei SUA la Bucureşti”. De asemenea, cele două se rv ic ii au infirmat existenţa unor documente potrivit căro ra geo logu l Emil Constantinescu, inginer şef în zona m inieră Sasca M ontana, judeţul Caraş Severin, ar fi fost supravegheat de către ofiţerii de la Contraspionaj pentru transmiterea, de informaţii ataşatului militar al Ambasadei SUA la Bucureşti şi nici că s-ar fi aflat în relaţii cu serviciile de informaţii străine.

CLUJ-NAPOGA: luni-v ineri 8-16; s îm b ă tă 9-14;, tel/fax 19: 73-04

SUBREDACŢIA TURDA: lun i-v ineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA D EJ: luni, m ie rcu ri, jo i 8-16, marţi, v ineri 8-11; tei/fax 21-60-75. _________________

! F u b l K ' i u i H 'iercuri, 12 iunie 20

S .C . T R IC O T A J S E R E N A S .A .angajează .

P E R S O N A L M U N C I T O Rpentru a d e se rv i u rm ăto are le t ip u ri d e m aşin i:

- R I N O L D I |- «o

- K E T T : . i

Se a s ig u ră co n d iţii de m u n c ă fo a rte b u n e , b o n u ri d e m a să si un sa la r iu m o tiv a n t.

- | 1 | | ? 1 8 8 ^ 9 5 ^ 1 3 . 5 7 5 .

S . C . M o b e l G r o u p S . R . L .

M O B IL Ă IM P O R T U N G A R IA

m

-b ib lio te c i; .- m o b ilie r de b u c ă tă r ie ;- m o b il ie r ta p i ţa t c a l i ta te I i iJ A

d e o s e b i t ă , p r e ţ u r i -•*p ro m o ţio n a le ; ~ " ‘ ir'"" ’ ’

- e x e c u tă m m o b i l ă l a ‘ :

co m an d ă . ■ ; 4 — - - / '

Com una B aciu str. N ouă nr. 343Telefon /fax: 260.438. (9766985)

asigură consultaţii, tratamente, intervenţii chirurgicale__ în condiţii ultramoderne c

• chirurgia cataractei prin facoemulsificare cu im plant de cristalin foldabil '•

O p e ra ţii cu la s e r e x c im e rpentru • corecţia m iopiei pînă la -10, -11 dioptrii; • hipermetropiei de +4, +6 dioptrii; • astigmatismului

Cu ajutorul nostru renunţaţi la disconfortul ochelarilor* 4 P rogram ări ia tel: 064 r 4 4 8 .8 2 2 ^ , C lu j-N ap o ca , B -d u fe t D ecem brie n f f f 3

VINDs o c ie t a t e c o m e r c i a l ă

î n f u n c ţ i u n e

- m o a r ă g r î u , m o a r ă

p o r u m b , c l ă d i r e ,

t e r e n , c î n t a r 3 0 t ,

p o s t t r a n s f o r m a r e

4 5 0 k w A . |

t e l e f o n : . a.

0 9 2 - 4 9 4 . 4 9 6 .

R E P A R A Ţ I IVamtură FOTOGRAFICĂ j

I Zcno i REIN7IARDT

Calea M ănăştu r, inr. 8, Cluj-N.Tel: 092/ 460-169; 064/ 42-50-961

REZIDENŢIAL -§ IMOBILIARE 1

... d W u m m f t i ' h -

• Vinde 2 apartamente în Zona centrală, am enajate, centrală termică, suprafaţă totală 103 mp, ideale pentru birouri, cabinete avocatură, notariat etc. Preţ 55.000 USD negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde în Grigorescu, ap. 2

camere, situat în casă, suprafaţa 70 mp, curte, nefinisat, pret 17.000 USD. Tel. 195.916,196.808. (Ag.i.).• Vinde apartament 3 camere în

Mărăşti, str. Oltului, cf. I, etaj intermediar, .ocupabil imediat, preţ 19.000 USD uşor negociabil. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde apartament 3 camere în

Mărăşti, Dorobanţilor, cf. sporit, etaj intermediar, lavabil, ocupabil imediat, preţ 26.500 USD uşor negociabil. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.).1 Vinde ap. 2 camere situat în Gheorgheni, cf. I, str. Lăcrămioarelor, ®j intermediar, ocupabil imediat,

19.000 USD negociabil. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.).1 Vinde apartament 3 camere în Mărăşti, s t r , Cojocnei, cf. I, ^comandat, etaj intermediar, gresie, fentă, lambriuri, 2 băi, baţeon

preţ negociabil. Tel. 195.916, (Ag.i.).,

' Vinde garsonieră în Gheorgheni,«'• 1, suprafaţă 28 mp, etaj '•lermediar, balcon închis, preţ IfOOO USD uşor negociabil. Tel. '95.916, 196.868. (Ag.i.).1 Vinde ap. 2 camere, suprafaţă 70

situat în casă în Gheorgheni, •«te teracotă, parchet, gresie, «Mă, pret 28.000 USD uşor •'Sociabil. Tel. 195.916, 196.808. %L).’ Vinde teren în Dîmbul Rotund,

P Ilarian, suprafaţă 400 mp, ' facilităţi, acces auto,,preţ 15

"''mp negociabil. Tel.495.916, (Ag.i.). •

‘■Vinde casă 2 camere, bucătărie; S|taatâ în Dîmbul Rotund, teren ‘•M mp, front la 2 străzi, eventual Parcelat, pret 700 milioane •'Sociabil. Tel. 195.916, 196.808.h i). -

S .C .T E L E C O N S T R U C Ţ IA

S .A .Sucursala nr. 2 C luj

angajează:IN G IN E R D E

S P E C IA L IT A T E IN S T A L A Ţ I I G A Z E |

Condiţii: §- să posede autorizaţie 1D. ” In form aţii: telefon 064-410.312 sau la Sediul Sucursalei - Birou Resurse Umane, C luj-Napoca, str. Cojocnei nr. 15-17.

S i s t e m d e f i n a n ţ a r e

î n r a t e f â r â a v a n s ,

f a r d d o b â n d a ,

f â r â g i r a n ţ i s a u

a d e v e r i n ţ a

d e v e n i tEXEM PLU D E C A L C U L RATE (LEI)

VALOARE RATE LUNARE3 0 0 .0 0 0 .0 0 0 2 .8 0 4 .0 0 0

6 0 0 . 0 0 0 . 0 0 0 5 . 8 0 8 .0 0 0

1 .2 0 0 .0 0 0 .0 0 0 1 0 .5 0 2 .0 0 0

poligrupo STL.

mem bru al grupului

C A R I O N .

P o l i g r u p o R o t n a n i a S R L ICalea Dorobanţilor nr. 3A 3400 Cluj-Napoca - telefon:

V A L U T A F O R T EC e r t i f i c a t d e d e p o z i t î n v a l u t a U S D s a u E U R O

D obândă: 5 , 5 % pe a n - fixă;

Term en: 3 6 0 zile;

Sum a m inim ă: 1 . 0 0 0 USD/EURO;

. Ofertă valabilă n um ai în . pe rioada 2 7 m a i - 2 9 iu n ie

3 B U I k 2 ^ C 2 A M a r e ş a l I A n t o n e s c u , B l . B l

C A R P A T IC A

S . C . în c h ir i a z ă

spaţiu pentru depozitareî n s u p r a f a ţ ă d e 1 4 4 ,m p , a f la t p e .B -du l 21 D ecem brie 1989 nr. 146.

In f o rm a ţ ii s u p lim e n ta re la t e l. : 0 6 4 -1 9 4 .9 8 1 .

Agenţie acreditată de MMSS,RECRUTEAZĂ URGENT

maiştri dulgheri, dulgheri, © flerari-betonişti |

cu minimum experienţă 5 ani, pentru contracte de muncă în Irlanda. -Cunoaşterea limbii engleze ar constitui un avantaj selecţiei. Contactaţi-ne la: 062- 206.074; 062-206.075; 094-506.784, pentru detalii.

A TE N ŢIE !!!S.C. VINDE CHIOŞCURI Şl TONETE

STRADALE DE EXCEPŢIE! AMPLASAMENTE BUNE,

CU VAD MARE!INF. LA T E L 064-194.981.

TEL.: 196.858.

A n g a j ă m

OPERATOR CALCU LATO RCerinţe: - r a p id it a t e la c u l e g e r e t e x t î n W o r d . Avantaj: - c u n o ş t i n ţ e P a g e M a k e r 6 .5

I n f o r m a ţ i i ş i r e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e ;

s t r . N a p o c a n r . 1 6 , t e l e f o n 1 9 7 . 4 1 8 ,

î n t r e o r e l e 1 0 - 1 5 .

S.C. ECCOCASA S.R.L- Str. Plopilor nr. 25 g; Tel. 429.674, 091-207.645 § ţ 095-235.668, 093-983.329

• închiriază spaţiu suprafaţă 130 mp, zonă ultracentrală, superfinisat, intrare din strada, toate facilităţile. Tel. 429.674, 093-983.329. (Ag.i.)

• O fertă excep ţională , de exclusivitate! Vinde garsonieră în Mănăştur, str. C iobanului, etaj intermediar mic, 28 mp, baie mare cu vană, balcon o rien tare SE, bucătărie, debara, hol. Preţ 12.500 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.)• închiriază spaţii comerciale în

zona ultracentrală a oraşului Cluj- Napoca, pentru diverse activităţi comerciale, birouri, sedii de firmă sau bancă, la preţuri excelente. Baza de date foarte com plexă. T el.429.674. (Ag.i.)• Vinde apartamente în Grigorescu,

ne/finisate, eta je in te rm ed iare , preţuri începînd cu 16.000 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.) .• Vinde apartament în Mănăştur,

poziţie bună, sem ifin isa t, decomandat, curat, îngrijit, preţ 15.500 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde, apartamente în Mărăşti,

Calea Dorobanţilor, N ăsăud 2-4 camere, finisate sau nefinisate, etaje in term ediare , la p re ţu l p ie ţe i, negociabil. Baza de date foarte complexă. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde complex comercial, 1.000

mp, finisat, term opane, poziţie excelentă cu vad comercial format, am enajat ca p ia ţă , bo x e din termopan 200 mp, în module de 10- 20 mp, copertină, pardoseală din beton pe toată suprafaţa, instalaţii de apă, curent etc. Preţ 170.000 USD neg. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde apartament, Plopilor vechi,

suprafaţă 110 mp, 3 camere, poziţie excelentă, preţ excepţional. Tel.429.674. (Ag.i.)

• Caută de înch iria t în zona ultracentrală a oraşului p ivniţă , suprafaţa 150-250 m p, p retab il pentru activitate comercială, finisată sau nefinisatâ. Se oferă pret bun. T e l 429.674. (Ag.i.)

P e n t r u a v ă a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u lvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.

d o C l u j

L l - Q - SBEII9EL

:-;flf e t -

U n i w e r s u a i e a C r e ş t i n ă '

"BIMPFRie CSilCMlR” '. F a c u l t a t e a t f e D r e p t C l u j - N a p o c a

N u m ă r d e ’ lo c u r i p e n t r u adm ite re -• 300 la curs dc zi ;• 200 la curs farâ frecvenţă ■ .

50 de locuri pentru cei care urmează a doua Facultate

Durata studiilor Curs ZI: 4 ani . .Curs Fără Frecvenţă: 5 ani . . .

C ond iţii de adm itere• Admiterea la Facuitatc sc face pe baza medici dc la

Bacalaureat, în ordinea descrescătoare a medici şi în limita locurilor.

r _! A cte necesare pentru înscrierea la concurs:««*■ • Diplomă dc Bacalaureat (adeverinţă pentru promoţia

2002) . . . '< ‘ * Certificat dc naştere (copie xerox)'*'■ ■ * Certificat căsătorie (copie xerox) •— J ’ Adeverinţă medicalăi —, » _ * Ccrerc-tip pentru înscriere, eliberată de Facuitatc ‘ ! f 3 Un dosar plic

7 ■ ) • Chitanţă dc achitare a taxei dc înscriere | ! poze tip B.I.

| Taxa de înscriere este dc 300.000 lei

3 ^ 2 1 Biscrierile se fac în perioada:c • 10-20 iulie 2002 - pentru absolvenţii de liceu promoţia

2002* * iun ie - 20 iu lie 2002 - pentru absolvenţii din

promoţiile precedente* 1-30 septembrie 2002 - pentru toate categoriile dc

^ absolvenţi

In anul universitar2003, Facultatea d e D re p t"D im itr ie '« 4 C an tcm ir" C lu j-N apoca acordă următoarele înlesniri:

- reducerea taxei dc şcolarizare cu 10% pentru cci care achită integral taxa dc şcolarizare pînă la data dc 01.10.2002.

- reducerea txxci dc şcolarizare cu 10% pentru: fraţi, soţ şi sotic, dacă ambii sînt studenţi la facultatea noastră.

- in taxa dc şcolarizare sint incluse şi taxa dc examen pentru sesiunea planificată şi restanţe, sc plăteşte taxă dc examen numai pentru sesiunea dc reexaminare.

[Y3?EÎ0I5)‘î *

Informaţii suplim entareS ecretar ia tu l F a c u ltă ţii dc Drept C luj-N apoca str. Burcbista nr. 2, Telefon 064-432211; 064-432265

: S . C . N E P T U N I M P E X S . A .

c u se d iu l în M ie rc u re a -C iu c , p ro d u c ă to r d e b ă u tu r i sp irto ase , la’ d e p o z itu l d e d is trib u ţie ce se v a d e sc h id e în C lu j-N ap o ca: ..-

A N G A JE A Z Ă

D I R E C T O R P Î J N C T D E L U C R U

'C o n d iţ i i : - 'p e r m is d e c o n d u c e re cat. B ;- s tu d ii su p e rio a re ; . g- s ta g iu m ilita r sa tis făc u t; g- e x p e rie n ţă în d o m en iu l d is trib u ţie i.

R e l a ţ i i I a t e l e f o n : 0 9 5 - 6 6 6 . 0 0 4 . 1

«î r r o m r p r p a l P in i «5 A Ciuj-Napoca, P-ţa A. lancu nr. 15, jud. Cluj 2>.U. u o m c e r e a i UUJ O.A. TeUFax: 064-195.557; 197.201

Organizează:LICITAŢIE PUBLICĂ CU STRIGARE Şl NEGOCIERE pentru

VÎNZAREA URMĂTOARELOR ACTIVE (clădiri şi teren):1. D epozitul B on ţida G a ră -c o m . Bonţida f.n., jud. Cluj; _2. D epozitul B onţida R.S. - com. Bonţida f.n., jud. Cluj; 83. D epozitul Dej - municipiul Dej, str. Baia Mare nr. 55, jud. Cluj; g4. Depozitul P a n tic e u -c o m . P anticeu f.n., jud. Cluj; '■ ss.5.D epozitul C îţcău - com . C îţcău f.n., jud. Cluj;6 . D epozitul H uedin - Huedin, str. Fildului nr. 1.Licitaţia va avea loc în fiecare zi de JO I A SĂPTĂMlNII, o ra 10, la sed iu l so c ie tă ţii, p în ă la ad judecare . .D osaru l de p reze n ta re a activului poate fi procurat, contra c o s t- 500.000 lei, zilnic, d e la sediul societăţii între orele 8-15.Activele au acces la ca le ferată, drumuri naţionale şi s e p re tează pentru orice fel de depozitări şi cu investiţii minime pentru multiple funcţionalităţi.A lte relaţii s e pot obţine de la telefon; 064-195.557.

MATRIMONIALE• T înâră s im patică o fer

m a s a j o r ie n ta l , co m p an ie , n u m a i d o m n ilo r c iv iliza ţi, m an iera ţi. Tel: 090-08-20-96 ore le 9-22. (542813)

VINZĂRICUMPĂRĂRI

B A N C P O S TOferă patru produse speciale pentru PENSIONARI;

Contul Curent PENSIONARUL, în c a s e z i p en sia şl prim eşti 1 p ro c e n t In plus la do b în d a la ve d ere .

Depozitul la termen VENERABILUL, dobînda se p o a te ridica lu n a r . prim eşti in plus 1 ,5 p ro c e n te fa ţă d e dob înda la acelaşi te rm e n .'

Depozitul CU capitalizare SENIORUL, cu cap ita lizarea autom ată a d o b înz ii la s c a d e n ţă . prim eşti în p lus + 2 p ro c e n te faţă d e d o b în d a la ac e la ş i term en.

Creditul V îrsta de Aur, pentru a primi 70 % din pensie In avans, fără a mai aştepta data la care sînt plătite pensiile.

In fo rm a ţii s u p lim e n ta rela orice unitate B A N C P O S T sau la .te le fo n u l Clientului" 1 9 .7 4 .1 9 .

Vînd teren 3340 mp, 138 metri lin ia ri la str. Sâlicii (Zorilor), parcele după dorinţă, 18-20 USD mp. Tel. 094-93-24-63; 094-55- 37-14.(545798)

• Dau in chirie ap artam en t 3 c am ere , z o n a c e n t r a lă , pen tru firm ă. Tel. 094-10-28- 47.(545916)

• S. C. Scandirom vinde u n i tă ţ i s to m a to lo g ic e d in S u e d ia , se c o n d h a n d . Inform aţii la tel. 095-27-20- 47. (545914)

• V în d s e m ire m o rc i b a s c u la n te şi cu p r e la tă , trailere, noi, leasing. T el: 092- 6 98 .870 ; 0 9 2 -2 9 4 .6 4 6 .(5057520)

S o c i e t a t e a C o m e r c i a l ă

F A R M E C S . A . C l u j - N a p o c a

s t r . H . B a r b u s s e n r . 1 6

an u n ţă în c h ir ie re a Ia p re ţ avan ta jos a ţin u i spaţiu de p rod u c ţie în 'su p ra fa ţă de 550 , m p situat în incinta S C FA R M E C SA str. H . B arbusse nr. 16. Spaţiu l este d o ta t cu to a te u t i l i tă ţ i le n e c e s a re d e s fă şu ră r ii a c tiv i tă ţ i lo r p ro d u c tiv e d in d iv e rse d o m en ii de ac tiv ita te (ind. textilă , încălţăm in te s.a.). D e asem enea, s în t asigurate şi a lte facilităţi: acces auto, pază etc. In fo rm a ţi i s u p lim e n ta re p riv ind închirierea spaţiului la te l: 4 3 2 .8 8 4 in t. 105 , 103 - B iro u M E A - IN V E S T IŢ II. . f975a8

• V în d a p a r t a m e n t 2 c a m e re , e ta j 2/ 2, cu p o d s e p a ra t , gaz, a p ă , c u re n t , telefon in ternaţional, cam ere înalte , Calea D orobanţilor n r. 2 5 . P re ţ 2 5 .000 U SD , n e g o c iab il. T e l: 43-16-06; 093-75-39-56. (543024)

• Vînd casă la 30 km de C lu j. Inform aţii Ia tel. 095- 36-55-03. (545912)

V

ADEVĂRULde Cluj

• Vînd casă familială pe str. Mârgăului nr. 4, cartier Bulgaria. Informaţii str. Luncii nr. 15, tel: 094-51-93-57. (543015)

• Vînd apartament 3 camere, cu garaj, la etajul I, Mânăştur. Tel: 4 3 -0 5 -3 7 ; 41-69-53. (544350)

• Vînd (închiriez) apartament 2 cam ere ultrafinisat în Piaţa M. Viteazu, et. iii din 4. Pret 22000 USD respectiv 180 USD. Tei: 44- 00-80. (544412)

• Vînd apartament 3 camere, decomandate, aşezare sudică în Mârăşti, pe str. Aurel Vlaicu, etaj 1/8. Pret negociabil. Tel. 091-64- 68-48; 092-64-93-85. (545819)

•. Vînd în vilă, 3 camere, etaj U, suprafaţa 108 mp, dependinţe,

' pod mansardabil, pivniţă, garaj, curte, grădină. Pret negociabil. Tel. 44-03-30. (545910)

• Dau în chirie a p artam en t cu g a ra j , s t r . R e p u b lic ii , pen tru -p re ten ţio şi. P re ţ 400 USD/lună. Tel: 094-21-66-61. (542910)

• Dau în ch irie .u ltracen tra l în c a să p a r t i c u l a r ă , a p a r ta m e n t 2 c a m e re , m obilat, p e n tru p re ten ţio şi. Tel: 19-97-38. (543016)

• Dau în chirie spaţiu mezanin 55 mp, în Piaţa Cipariu, cu finisaj de calitate; 300 USD. Tel: 44-00- 80. (544411)

• F e d e ra lco o p C lu j cu sediul în C luj-N apoca, B -dul Eroilor n r. 9, închiriază spaţii p e n tru d e p o z i ta r e în localitatea T u rd a , str. Ş tefan cel M are n r . 44. In fo rm aţii suplim entare Ia tel: 19-21-12, 19-78-28 C luj-N apoca sau 31- 64-01 T u rd a . (544414) ;

• în in te n ţ ia d izo lv ă rii societăţii, respec tiv v înzării întregului patrim oniu deţinu t d e a c ţ io n a r i , p u n e m inform ativ la dispoziţia celor in teresaţi Fişa de p rezen tare a socie tă ţii. F işa c u p rin d e a c t iv e le şi o r i ce a lte inform aţii, le p u te ţi obţine Ia sediul societăţii. O fertele vor fi analizate şi p rezen ta te în A d u n a rea ^ G e n e ra lă a A cţionarilo r ce v a avea loc în d a ta de 03 iu lie 2002 . (543035)

• închiriez în centrul oraşului 75 mp spaţiu pentru atelier, curent trifazat, apă, gaz, şi 35 mp spaţiu pentm comerţ, la stradă. Tei: 15- 32-07. (543011)

DIVERSE• A ngajăm m ezelari. Tel:

26-52-60; 26-52-62 în tre orele 7.00-15.00.(542952)

• A u to r iz a t e x e c u t c o n s tru c ţi i de m o rm in te , c ap a ce , p lă c i m a rm o ră , cavouri, în toate cim itirele. Tel: 44-25-47; 090-20-96-85. (543008)

C L U J-N A PO C A : lun i-v ineri 8-16; sîm bătă 9-14;. te l/fax 19-73-0*

SU B R ED A C ŢIA TURDA : lun i-v ineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SU B R ED A C Ţ IA D E J: lun i, m ie rcu ri, joi 8-16,

_______________________ m arţi, v ineri 8- 11; tel/fax 21-60-75-ffa11! l.s-11 1M % fes W 4$ 1*11 îi.z-„wA

C o n s i l i u l d e A d m i n i s t r a ţ i e a l S . C . F L O R A S .A . C l u j - N a p o c a •

. . . c o n v o a c ă

A D U N A R E A G E N E R A L Ă E X T R A O R D I N A R Ă A A C Ţ I O N A R I L O R

în data de 3 iulie 2002, o ra 18,00, iă Restaurantul Complexului Fortuna, cu urm ătoarea ordine de zi:

1. A p ro b a re a R e g is tru lu i A c ţio n ă r ilo r c o n so lid a t la data ţin e r ii A d u n ă r i i G en era le E x tra o rd in a re ;

2 . D iz o lv a re a so c ie tă ţii, p r in v în z a re a pa trim o n iu lu i şi

îm p ă r ţ ire a su m e i o b ţin u te tu tu ro r a c ţ io n a r i lo r în raport cu n u m ă ru l d e a c ţiu n i d e ţin u t.

3 . D iv e rse . • . •

S în t c o n v o c a ţi to ţi a c ţio n a rii în sc r iş i în r e g is tru l consolidat, în c az d e n e în d e p lin ire a cv o ru m u lu i leg a l, A G Ă se va ţine în d a ta d e 4 iu lie 2 0 0 2 , în a c e la ş i lo c , l a a c e e a ş i o ră şi cu ac e e a ş i o rd in e d e z i.

Inform aţii la telefon 431.030. ‘ (5057524)

• Vînd pianină Barthol-Berlin. Tel: 16-81-37. (542914)

ÎNCHIRIERI

*. A ngajăm v înzâ to r pentru magazin materiale de construcţii şi instalaţii sanitare. Tel: 42-55- 97. (542995)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Mitru SRL anunţă începerea dem ersu rilo r pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pen tru o b iec tiv u l “ Fabricare încălţăm inte” situat în Câmpia T urzii, str. T ârn av elo r n r' 5, judeţul Cluj: Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (544419) . . .

• Prim ăria comunei Măguri R âcâtău scoate la lic ita ţie , îqchirierea spaţiului comercial de la B ufetu l M ăguri Răcâtâu. Licitaţia va avea loc în ziua de 26.06.2002, ora 10,00. în caz de neadjudecare, licitaţia se repetă în fiecare zi de miercuri a lunii iulie 2002, Informaţii suplimentare la sediul Primăriei. (545906)

• F irm ă de im presaria t, angajează se c re ta ră pen tru F i l ia la d in C lu j-N a p o c a . Condiţii: cunoaşterea limbii engleze, cunoştin ţe operare PC, aspect fizic p lăcu t. Vă rugăm să trim ite ţi CV-urile la n r. de fax: 033-21-36-16, p înă la da ta de 15.06.2002. N r. de legă tu ră : 064-19-41- 59.(545786)

* Societate com ercială cu sed iu l îri G ilău an g a jează barm ani-ospătari. Selecţia va a v ea loc în d a ta de 14.06.2002, o ra 12,00 la sediul firm ei. Inform aţii la telefon: 37-17-45; 37-17-46. (545827)

• S o c ie ta te com ercia lă , a n g a jă m p e r s o n a l p e n tru fast-food. R elaţii la tel. 19-54- 85. (545887)

• C ă tre P rim ăria oraşului Cluj-N apoca. în a ten ţia celor două comisii pen tru Legea 10/ 2001. Rog cele două comisii să m ă in v ite d in tim p Ia d iscutarea dosarulu i n r. 157, conform legii. R adu Felecan, p ro p rie ta ru l te renu lu i de pe str. P a ta n r. 203. Tel. 15-25- 62. (545859)

• P ro fe s o r p e n s io n a r însoţesc în tr-un se ju r Ia mare un bă ia t de 8-12 an i, sănătos, liniştit şi a scu ltă to r. Asigur securitatea copilului. O fer şi p re tin d seriozitate. Tel. 17- 23-56. (545922)

• E xecutoru l judecătoresc vinde, la licitaţie publică, casă fa m il ia lă , în T u rd a , str. Poiana n r . 74, compusă din: o cam eră , bucătărie , antren, c ăm ară , b a ie , deb ara , hol, p ivniţă , c u r te şi grădină în su p ra fa ţă to ta lă de 2.212 mp. P re ţu l de s tr ig a re este de 394.000.000 lei. participanţii la licitaţie v o r face dovada depunerii a 10% din preţul d e s t r i g a r e la dispoziţie executorului judecătoresc san în n u m era r. L ic ita ţia va avea loc în d a ta de 14.06.2002,'ora 10, la se d iu l executorului ju d ecăto resc d in Turda, str. R e p u b lic ii n r , 35. Relaţii su p lim e n ta re Ia executorul judecătoresc T u rd a , ,td. ■■ 31- 20-90. (7019772)

• O f ic iu l J u d e ţe a n de C a d a s t r u , G eo d ez ie şi C a r to g r a f ie C lu j, str. A lexandru V aida Voivod nr. 53, C luj-N apoca, telefon nr, 431 .6 6 6 , fax n r . 141.640, an u n ţă v înzarea p rin licitaţie d e sc h is ă , c u . s t r ig a re a m ijloacelor fixe şi obiectelor d e i n v e n ta r casate, c u p r in z în d in s tru m en te şi a p a r a tu r ă d e m ăsu ră to ri topografice, c are nu au fost vîndute la licitaţia organizată în 15.05.2002. L icitaţia va avea loc în d a ta de 14 iunie 2002, o r a 10, la sediul instituţiei. L is ta nominală a m ijloacelor fixe şi obiectelor d e in v en ta r ca re fac obiectul licitaţiei, p recu m şi preţul de porn ire al licitaţiei sînt afişate la sediu l in stitu ţie i. Relaţii sup lim entare se po t obţine la sediul instituţiei sau Ia telefon nr. 431.666, B iroul Financiar- C ontab ilita te . (5057504)

• C o n s i l iu l Local al m unicip iu lu i C îm pia Turzii o rg a n iz e a z ă în data de 18.07.2002, la o ra 10,«9. lic ita ţie p u b lică în vederea concesionării unu i număr de 11 parcele te re n în suprafaţă de 300 m p fiecare, situate în in t r a v i la n u l m unicipiului C îm p ia T u rz i i , cartier " S Ă R IT " , în vedereac o n s t r u ir i i de locuinţe.D ura ta concesionării va fi pc d u r a ta ; existenţeic o n s tru c ţie i,. Documentele lic ita ţie i p o t fi studiate In sediul P rim ărie i municipiului C îm pia T u rz ii în perioada 17 .06 .2002 - 17.07.2002. O fertele po t fi depuse pînă Ia data de 18.07.2002, ora 9,00 la sediul Prim ăriei. (5057516)

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; s îm b ătă 9-14; 'tel/fax 19-73-04,

SUBREDACŢIA TURDA: lun i-v ineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA D E J: luni, m ie rcu ri, jo i 8-16,

ti, vineri 8-11: tel/fax 21-60-75. ________

Numitele; K ovacs V ilm ă > în conformitate cu Legea nr. născută Farkas, Nagy Paraschiva 137/1995, S. C. Vatysall Exim S.născută Kovacs, Nesselfeldi Irma „âscută Kovacs şi Nagy Elisabeta născută Kovacs . sînt citate la judecătoria Turda, în dosar civil nr. 196/2002, cu term en de judecată 13.06,2002, avînd ca otiect p re sta ţie tabulară. (7019775) . ; ; ,. Numitul Haidar Simion, cu

vittimul dom iciliu în com una jdihai Viteazu, str. Coloniei nr. |V, nr.. 1275, este.chem at sâ se prezinte la sediul . Judecătoriei Turda, în ziua de 9 iulie 2002, ora

R. L. anun ţă începerea dem ersu rilo r pentru obţinerea au to riza ţie i de m ediu p en tru obiectivul “sediu firmă, birouri” situat în comuna Sic’str. a-I-a nr. 337. E v en tu a le le ’ y $ t ’â ă ik 'ş f sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor n r , 99. (545904) . . - \

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, S. C. Fulop & Rus S. N. C. anu n ţă începerea

, avînd calitatea de pîrît, dem ersu rilo r pentru ob ţinereaprocesul p rom ovat de aco rdu lu i de m ediu p en tru

reclamantul Toader Remus, avînd . obiectivul “terasă de vară şi grup ta obiect succesiune, în dosar civil social” situat în localitataea Gherla

str. Romană nr. 12. Eventualele sesizări şi sugestii numai-pentru factorii de mediu se vor epune la se d iu l, IPM Cluj, C alea Dorobanţilor nr. 99. (545920)

• Facultatea de Drept, “D im itrie. Cantemir” Cluj-Napoca citează la T ribunalu l C luj, cam era 13.0, pentru z iua d e 26.06.2002, în dosarul nr. 5727/2002 pe V las Sergiu cu domiciliul în comuna Osoi cod 6667 judeţul Iaşi şi pe Grigoriev Serghei cu domiciliul în B ucureşti, B -dul 1 D ecem brie 1918 nr. 39, bloc P 100, scara I, apartament 24, sector 3 cod 70000 în calitate de asociaţi ai S, C. Metal Comercial S. R. L. Tîrgu

i, Marta M aria căsăto rită Mureş cu sediul în Tîrgu. Mureş,ftipodean Gheorghe, Marta Vica str- ParcuI Sportiv Municipal nr.aatorită D esrhirean Rom ul, 4 cod 4300. (545923)Harta Vasile-toţi cu domiciliu 1cunoscut, sînt citaţi pe data de 106.2002, în calitate de pîrîţi,'io dosar, c iv il nr. 2075/2002, reclamanţi - fiin d M ândrescu Marinei., si so ţia M ândrescu Marioara. (7019776) y ' Pe data de 20 iunie 2002, sînt «taţi la Judecătoria Turda, în fcar civil nr, 2722/2002. Numiţii »on Ştefan şi Brumar Vasile, i domiciliu necunoscut, în cauza ‘«mulată . de reclam anta îopârtean L iv ia pentru itibularea d re p tu lu i . de proprietate asu p ra im obilu lu i 'teris în C.F. nr. 74 Comşeşti în /aLegii nr. 18/1991. (7019777)

A n u n ţ ă m c u d u r e r e î n c e t a r e a d i n v i a ţ ă a

t a t ă l u i ş i s o c r u l u i n o s t r u

] , , A L E X A N D R U M A R G A ,

î n v î r s t ă d e 9 1 d e a n i . A f o s t u n o m c a r e a

r ă m a s n e a t i n s d e v r e o b o a l ă , u n o m c a r e a

î n f r u n t a t c u î n ţ e l e p c i u n e , c u r a j ş i f e r m i t a t e

v r e m u r i a s p r e . A f o s t p r i m a r a l c o m u n e i

C e t a t e ( B i s t r i ţ a - N ă s ă u d ) ş i u n l i d e r s o c i a l

p r e ţ u i t d e o p o t r i v ă d e r o m â n i i , s a ş i i ş i r o m i i

a c e l o r l o c u r i . E x i g e n ţ a l u i n e s l ă b i t ă ş i s f a t u l

l u i î n ţ e l e p t n e v o r l i p s i . î i v o m p ă s t r a m e r e u

v i e a m i n t i r e a .

(5057519) A n d r e i ş i D e l i a F e l i c i a M A R G A

t. 5492/2001, (7019773)• Numiţii Iurian Gavrilă şi lurian Alexandru’ â lu i Jonas sînt chemaţi'să se prezinte în ziua de 13.06.2002, la sediul Judecătoriei din Turda,, ora. 8, sala 8, avînd

\alitatea de p îrîţi în procesul j promovat de reclamanţii Nicoară

Constantin ş i : so ţia , N icoară Gheorghe, în dosar civil nr. 2886/ 1999. (7019774)• Numiţii: Fodor Ştefan şi Fodor Dilinic, cu domiciliu necunoscut şut citaţi pe data de 25.06.2002, ora 8, la Judecătoria Turda, în alitate de pîrîţi, în dosar civil 14/2002, rec lam an tă fiind Hangiu Stanca Maria. (7019776)1 Numiţii: Marta Vasilica, Opriş

PIERDERI• Pierdut carnet de asigurat pe

numele Horobeţ Zacheu-Tiberiu. îl declar nul. (542994)

• Pierdut carnet de student pe numele lozan Horea loan. îl declar nul. (543017)

• Pierdut carnet de student pe numele Paiu Mihai. îl declar nul. (543022)

• P. F. T uşan loan p ierdu t autorizaţie nr. 11106/1991. Se declară nulă. (543023)

• SC Cafe Lux SRL pierdut R eg is tru -in v en ta r şi R egistru-

1 în conformitate cu Legea 137/ jurnal. Se declară nul. (543027) ® republicată în 2000, SN Tc • Pierdut carnet de student pe iOMTELECOM SA - Direcţia de num ele C o rneanu C ristina. îl ^comunicaţii C luj anunţă declar nul. (544422)«perea dem ersurilo r pentru . p;erdut diplomă de absolvire

rea autorizaţiilor de mediu a s coijj Profesionale de Mecanică Agncoiâ pe numele de Cîmpean Claudiu-Ioan, eliberată de Grup Şcolar nr. 7 Cluj-Napoca. O declar nulă. (544423)

• Pierdut carte de identitate auto seria B* 349717 , ap rţin în d Asociaţiei de Caritate şi Misiune Evanghelică “Ostaşii Domnului” C luj-N apoca. Se declară nulă. (545899)

• Pierdut carnet de student pe numele Bouari Carmen Adriana, îl declar nul. (545905)

• Pierdut autorizaţie sanitară de funcţionare, nr. 5635, aparţinînd P. F. Marosan Andras. Se declară nulă. (545913)

CTM V iişoara, Comuna jara ştr. Principală nr. 589;

Călăraşi, comuna Călăraşi Principală nr. 317; CTM Luna, •una Luna str. Principală nr.\ CTM C o rn eşti, com una ®şti, str. Principală f.n.; CTM ■•Me, comuna Câlâtele, str.' «apalâ nr. 105; CTM Borşa,

fewa Borşa, str.. Principală nr. CTM. Moldoveneşti, comuna

-rioveneşti str. Principală nr.4 (5057523).' Sukosd S an d o r şi soţia •>tadi Roza precum şi Piloni acestora sînt citati în 4 de 20 iu n ie 2 0 0 2 ’ la datoria Gherla pentru acţiune • : c°nstatare, reclam ant Kocsis ( î (543025)

. h conformitate cu Legea nr. .^95, Pop laco b D an şi

Ciubăncan V asile şi 3%, Dârlea Gavrilă Oliviu şi .j iţa Amalia anunţă începerea g u rilo r pen tru obţinerea R aţie i de m ediu pentru Activul “casă de locuit cu *e situat-în sat Poiana Horea . D, comuna Beliş, judeţul !■ Eventualele sesizări si

DECESECOMEMORĂRI

*iii numai pentm factorii deiiw .vor depune la sediul IPM

Dorobanţilor nr. 99.

• Cu ad încă d u re re în suflet anun ţăm în ce tarea din v iaţă a iubitu lu i no stru soţ, ta tă şi b u n ic R O Ş U P E T R U , în v îrstă de 77 ani, după o lungă j i g r e a s u fe r in ţă , în m orm în tarea va avea loc în d a ta de 12 iunie 2002, o ra 14.00, la C apela Ortodoxă din C im it iru l M ă n ă ş tu r . Dum nezeu să-l odihnească în p a ce ! F a m il ia în d o lia tă . (542997)

S î n t e m a l ă t u r i d e R e c t o r u l i n s t i t u ţ i e i

n o a s t r e , p r o f . u n i v . d r . A n d r e i M a r g a ,

l a t r e c e r e a î n n e f i i n ţ ă a t a t ă l u i - s ă u ş i

t r a n s m i t e m s i n c e r e c o n d o l e a n ţ e î n t r e g i i

f a m i l i i . C o l e c t i v u l D i r e c ţ i e i

A d m i n i s t r a t i v e a U n i v e r s i t ă ţ i i " B a b e ş -

B o l y a i " d i n C l u j - N a p o c a . (5057511)

C o l e c t i v u l R e c t o r a t u l u i U n i v e r s i t ă ţ i i

" B a b e ş - B o l y a i " d i n C l u j - N a p o c a e s t e

a l ă t u r i d e p r o f . u n i v . d r . A n d r e i

M a r g a , R e c t o r a l i n s t i t u ţ i e i n o a s t r e ,

l a g r e a u a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e

p i e r d e r e a t a t ă l u i d r a g ş i î ş i e x p r i m ă

p r o f u n d u l r e g r e t . (5057511)

• C u in im ile c e r n i te a n u n ţă m t r e c e r e a în e te rn ita te a iubitului nostru M U NTEA NU IOAN, în vîrstă de 80 ani. În m orm în tarea va avea loc în Dej, la C im itiru l Dealul F lorilor, m iercuri, 12 iu n ie 20 0 2 , o ra 14.30 D um nezeu să-l odihnească în pace! Fam ilia. (543009)

• C u ad încă du rere în suflet a n u n ţă m că d rag a n o as tră m a m ă , s o a c ră , b u n ic ă şi s t r ă b u n ic ă G O R G E N Y I P A U L IN A , a în c e ta t d in viaţă. Înm orm în tarea va avea loc pe d a ta de 12.06.2002, o ra 13 .00 , la C a p e la N o u ă în C im itiru l M ănăştur. Fam ilia în d u re ra tă . (543029)

• C u ad încă durere în suflet şi v e şn ic ă re c u n o ş t in ţă an u n ţăm încetarea din v iaţă d u p ă o s c u r tă şi g re a su ferin ţă a celui care a fost co l. ( r ) C IS M A R U A U R E L IA N v e te ra n de război, în vîrstă de 85 de ani. În m orm în tarea va avea loc în d a ta d e 12.06.2002 la C im i t i r u l C e n tra l , o re le 12.00. O floare, o rugăciune, o la c r im ă îţi va u d a m orm întul mereu. Dumnezeu să - l o d ih n e a sc ă în p ace ! M a r ia T a r ţ a cu fa m ilia . (544410)

• C u p ro fu n d ă d u re re fam ilia Ştefănescu, Nedezky, M unteanu anunţă încetarea d in v ia ţă a mamei, soacrei, b u n ic i i şi s t ră b u n ic i i lo r ŞT E FĂ N ESC U M A R IA în v î r s t ă de 82 d e a n i. Înm orm în tarea va avea Ioc în sa tu l n a ta l Poiana-Ilvei în ziua de 13 iunie 2002, o ra 14 .00. D um nezeu s-o o d ih n e a sc ă . F a m ilia în d u re ra tă . (544426)

• C u d u r e re a n u n ţă m în ce ta re a din v ia ţă a celui c a re a fost soţ, ta tă şi bunic RUS PETRU. înm orm în tarea va avea loc joi 13.06.2002, o ra 1 3 .0 0 , la C a p e la N ouă C im i t i r u l M ă n ă ş tu r O dihnească-se în pace! Fiul P etronel şi fam ilia. (544428)

* P ios o m a g iu la d e sp ă rţire a de ta tă l n o stru d r a g m r. ( r ) Ş T E F A N A P A L A G H IE . F iic a E d it , g in e re le M irc e a , n e p o tu l C o sm in d in S u e d ia . Dum nezeu să-I odihnească în pace! Înm orm în tarea va avea loc în d a ta de 12.06.2002, o re le 13,30 la C im i t i r u l M ilita r. (545918)

• C o rp u l P ro fe so ra l a l Facultă ţii de M atem atică şi In fo rm atică este a lă tu ri de R e c to ru l U n iv e r s i tă ţ i i “ B a b eş -B o ly a i” d in C luj'- N a p o c a , p ro f . u n iv . d r . A n d re i M a rg a , în a c e s te m o m e n te d u r e ro a s e , p ric in u ite de decesul ta tă lu i d rag . Sincere condoleanţe şi în treag a noastră com pasiune. (542998) •

* D e p a r ta m e n tu l d e M a n a g e m e n t S t r a te g ic şi D epartam entu l de A sigurare a C a li tă ţ i i s în t a lă tu r i de dom nul profesor u n iv ers ita r d o c to r A n d re i M a rg a , R e c to r u l U n iv e r s i tă ţ i i

B a b e ş -B o ly a i” în a c e s te m om ente grele p ric inu ite de decesul tatălu i d rag . Sincere condoleanţe. (542999)

T ra n s m ite m s in c e re c o n d o le a n ţe d o m n u lu i d irec to r ing. Roşu Pom piliu, la d ecesu l ta tă lu i iu b it şi s în te m a lă tu r i d e fa m ilia în d o l ia tă . C o n d u c e re a IC PIA F SA. (543000)

C o l e c t i v u l C o m p a r t i m e n t u l u i d e

I m a g i n e a U n i v e r s i t ă ţ i i " B a b e ş -

B o l y a i " e s t e a l ă t u r i d e p r o f . u n i v . d r .

A n d r e i M a r g a , R e c t o r a l i n s t i t u ţ i e i

n o a s t r e , l a g r e a u a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e

p i e r d e r e a t a t ă l u i ş i î ş i e x p r i m ă

p r o f u n d u l r e g r e t . (5057515)

C o l e c t i v u l F a c u l t ă ţ i i d e S t u d i i

E u r o p e n e e s t e a l ă t u r i d e p r o f . u n i v . d r .

A n d r e i M a r g a , . R e c t o r u l U n i v e r s i t ă ţ i i

" B a b e ş - B o l y a i " d i n C l u j - N a p o c a , l a

d e c e s u l t a t ă l u i s ă u , ş i t r i m i t e s i n c e r e

c o n d o l e a n ţ e î n t r e g i i f a m i l i i .(5057511)

S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e ş i î n t r e a g a

n o a s t r ă c o m p a s i u n e , d o m n u l u i

d i r e c t o r g e n e r a l i n g . M i h a i N e d e z h i

I a p i e r d e r e a s u f e r i t ă p r i n t r e c e r e a

î n e t e r n i t a t e a s o a c r e i s a l e .

C o l e c t i v u l S C L i b e r t a t e a S A C l u j .

S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e f a m i l i e i N e d e z h i

M i h a i î n a c e s t e m o m e n t e g r e l e p r i n

c a r e t r e c , p r i c i n u i t e d e d e c e s u l c e l e i

c a r e a f o s t m a m ă , s o a c r ă ş i b u n i c ă .

C o n s i l i u l d e A d m i n i s t r a ţ i e

a l S C L i b e r t a t e a S A C l u j(5057517)

• T ra n s m ite m s in c e re c o n d o le a n ţe d o m n u lu i d irector ing. Roşu Pom piliu, Ia d ecesu l t a tă lu i d r a g . Serviciul A sigurarea C alităţii ICPIA F. (543001)

* Sîntem a lă tu ri de dom nul d irec to r ing. Roşu Pom piliu, în m area du rere p ricinu ită de trecerea în nefiinţă a ta tă lu i d ra g . S incere co n d o lean ţe . C o le c tiv u l D ire c ţ ie i Economice IC PIA F. (543002)

_ * Sîntem a lă tu ri de dom nul d irec to r ing. Roşu Pom piliu, în m area d u rere p ric inu ită de m o a r te a t a t ă lu i d r a g . T ra n s m ite m c o n d o le a n ţe fa m ilie i în d o lia te . B iro u l P r o m o v a r e - D e z v o l t a r e IC PIA F SA. (543003)

Sîntem a lă tu ri de colegii n o ş tr i ing. R oşu P o m p iliu , d irec to r tehnic şi ing. R oşu C o r in a , în m a r e a d u r e r e p ric in u ită de decesul ta tă lu i şi socrului d rag . O dihnească- se în p ace ! C o leg ii d e la B iro u l T e h n ic IC P IA F . (543004)

Sîntem a lă tu ri de colegii n o ş tr i ing. R oşu P o m p iliu , d irec to r tehnic şi ing. R oşu C o r in a , la p i e r d e r e a d u r e r o a s ă ' a t a tă lu i d ra g . C o le c t iv u l D ire c ţ ie i C om erciale IC PIA F. (543005)

1 T ra n s m ite m s in c e re c o n d o le a n ţe d o m n u lu i d irec to r ing. R oşu Pom piliu , la decesu l ta tă lu i iu b it şi s în te m a lă tu r i d e f a m il ia în d o lia tă . B iro u l L a n s a r e IC PIA F . (543006)

• S in c e re c o n d o le a n ţe doam nei d irec toare N icoleta B ra d p e n t r u p i e r d e r e a p re m a tu ră a so ţu lu i d r a g . Colectivul I. S. T . P. H . C lu j. (543007)

* Sîntem a lă tu ri de fam ilia in g . M u n te a n u F lo r in , la p ie r d e r e a s u f e r i tă p r in decesul tată lu i d rag . Fam iliile M a n , F o d o c a , C o c h e c i , C âm pean şi Cocoş. (543010)

• C o m u n ita tea E v re i lo r C luj este a lă tu ri de p rie ten u l său constant, p rof. univ . d r . A n d re i M a rg a în g r e a u a încercare la ca re I-a sup u s , p r in decesu l iu b itu lu i s ă u ta tă , destinul uneori n e d rep t, d a r m e re u im p la c a b i l . (543013)

• Colectivul F acu ltă ţii de Fizică este a lă tu ri de R ecto ru l U niversităţii “ B abeş-B ol\ n i" p rof. univ. d r. A ndre i M at "a . în greaua în ce rca re p ric in u ita d e decesu l ta tă lu i d r a g şi exprim ă sincere con d o lean ţe în tregii fam ilii. (543014)

• P ro fu n d în d u re ra ţ i d e trecerea fu lg eră to a re şi p re a t im p u r ie în n e f i i n ţ ă a p r ie ten u lu i T R IA N B R A D , e x p r im ă m s in c e r ec o n d o le a n ţe fa m il ie i g re u în c e r c a te . F a m il ia I g n a . (543018)

• Sîntem a lă tu ri de fam ilia p r e o tu lu i P o p N ic o la e şi L u c ia , în m a r e a d u r e r e p ric in u ită de m o artea m am ei d ra g i. S in ce re c o n d o le a n ţe fam ilie i în d o lia te . F a m il ia C osm a V alentin. (543019)

N

r u j j iM f e f e• Un u l t im o m a g iu şi

s in c e re con d o lean ţe fam iliei î n d o l i a te , la t r e c e r e a în n e f iin ţă a c o leg u lu i n o s tru B U N A IL IE . C o n d u cerea şi a n g a ja ţ i i S C T r a n s i lv a n ia C o n s t r u c ţ i i S A C lu j D um ne2eu să-I od ih n ească în pace! (543020)

• U n u l t im o m a g iu c o le g u lu i n o s t r u L IV IU M A R C U , e x p e r t b io lo g , d isp ă ru t p re a rep ed e d in tre n o i . S i n c e r e 'c o n d o l e a n ţ e fam iliei. Colegii d in p ro m o ţia 1964 a Facu ltă ţii de Biologie. (543021)

• Colectivul In sp ec to ra tu lu i Ş c o la r J u d e ţe a n C lu j este a lă tu r i de in sp ec to ru l şco lar R a d u D o c to r , în m a r e a d u r e r e p r i c i n u i t ă de p i e r d e r e a t a t ă lu i d r a g . D um nezeu să-l o d ihnească în pace! (543026)

• S în te m a l ă t u r i de R e c to r u l U n iv e r s i tă ţ i i “ B abeş-B olvai”, P ro f. univ . d r . A ndrei M arga, în d u re rea p r i c in u i tă d e p i e r d e r e a t a t ă lu i s a u . S in c e re c o n d o le a n ţe . P r o fe s o r i i şi studen ţii Faculltăţii de Ş tiinţe P o litic e şi A d m in is tra t iv e . (543028)

C o lec tivu l B ib lio tec ii C e n t r a le U n iv e r s i ta r e “ L u c ia n B la g a ” e x p r im ă

1 î n t r e a g a c o m p a s iu n e şis in c e r e c o n d o le a n ţe R e c to ru lu i U n iv e r s i tă ţ i i “ Babeş-Bolyai” , p ro f. univ. d r . A n d r e i M a r g a , p e n tru ireparab ila p ie rd e re a tatălui. Dum nezeu să-l od ihnească în> pace! (543030)

• Sincere co n d o lean ţe şi în treag a noastră com pasiune do m n u lu i R ecto r, P ro f. d r. A ndre i M arga în m om entele gre le ale trecerii în veşnicie a iub itu lu i său ta tă . Facu lta tea d e Ş ti in ţe E c o n o m ic e , C a te d r a d e M a r k e t in g . (543031)

• C u su rp rin d e re şi d u re re în suflet ne luăm ră m a s bun de la un foarte b u n p rie ten al studenţie i şi tin e re ţii noastre, TR A IA N BRAD, p e n tru noi, IAN U. P ierderea m u lt p re a tim p u rie a so ţu lu i şi ta tă lu i iu b i to r n u va p u te a fi cu n im ic c o m p e n sa tă p e n tr u N ic o le ta şi A d r ia n a . D um n ezeu să -i o d ih n e a sc ă sufle tu l, a c ă ru i b u n ă ta te şi generozita te am sim ţit-o to ţi c e i c a re l-a m c u n o s c u t . A u r ic a şi G a b i N e a m ţu . (543033)

• C u d u re re în su fle t a n u n ţ în c e t a r e a d in v i a ţ ă a s c u m p u lu i . m e u f r a t e LĂ PU ŞA N IO A N din sa tu l N ăd âşe i. În m o rm în ta re a va a v ea Ioc jo i, 13 iu n ie 2002, o r a 13 .3 0 , în l o c a l i t a t e a N ă d ă ş e l . S o r a - M a r i a , cu m n a tu l D u m itru , n ep o ata M a ria n a cu fam ilia . (543034)

• C olectivul M a rk e tin g al IC P IA F T ra d e SA C lu j este a lă tu r i de D irec to ru l tehn ic in g . R o şu P o m p i l iu , Ia d u re re a p ric in u ită de decesul t a t ă l u i d r a g . S in c e r e co n do lean ţe în tre g ii fam ilii. (544415)

m o a r te a s o a c re i d r a g i . C o le c tiv u l C l in ic iiGinecologie I. (544420)

Sîntem a lă tu ri de fam ilia d r . Virgil Popescu în d u re rea p r i c in u i tă d e p ie r d e r e a s o a c re i d r a g i . F a m il ia M ironiuc. (544421)

1 Sîntem a lă tu ri de colegul F lo r in lo a n M u n te a n u în d u re ro asa p ie rd e re su fe rită p r i n d e ce su l t a t ă lu i şi îl asigurăm de în treag a noastră c o m p a s iu n e . S in c e re condoleanţe familiei îndoliate. Colegii de serviciu. (544425)

Sincere condolean ţe şi p rofunda noastră com pasiune d o m n u lu i in s p e c to r , p ro f . R ad u Doctor p rin m om entele g r e le p r in c a r e t r e c e Ia p ie rd e rea tată lu i. Colectivul de profesori, elevi şi p ă r in ţi al Şcolii de M uzică “A ugustin B ena”. (544427)

Deplîngem trecerea în e te rn ita te a celui care a fost Liviu M arcu, coleg şi p rieten devotat. T ransm item sincere condoleanţe familiei îndoliate. L iv i u - ş i R a d u O p r e a n . (544429)

• Pepe şi S ânziana sîntem a lă tu ri de voi acum , cînd cel c a re a fost P E T R E RUS a t r e c u t în n e f i in ţă . V ă asigurăm de în treag a n o astra com pasiune. D um nezeu să-l odihnească. Fam ilia Călineac. (544430)

• C onducerea şi an g aja ţii S p ita lu lu i C lin ic de C o p ii C iuj-N apoca sîn t a lă tu ri de dom nul P ro f. D r. F lo rescu P e t r e la m a r e a d u r e r e p ric inu ită de decesul ta tă lu i s ă u . S in c e re c o n d o le a n ţe familiei îndoliate . (545900)

• Prof. d r. Nicolae M iu şi colectivul Clinicii Ped iatrie II sîn t a lă tu ri de re p u ta tu l p rof. d r . P e tr e F lo re s c u , la despărţirea de ta tă l iubit, d r. IO S IF FLO R ESC U , unu l din p i lo n i i m e d ic in e i i n te r n e clujene, profesionist de îna ltă clasă, d ă ru it to ta l sem enilor. D um nezeu să-l od ihnească! (545903)

• Sîntem a lă tu ri de dom nul P e tro n e l R u s , d i r e c to r general al S. C . C aprice S. A., l a t r e c e r e a în n e f i in ţă a t a tă lu i său şi t r a n s m ite m sincere condolean ţe în treg ii f a m il ii . C o le c t iv u l S . C . C aprice Ş. A. (545909)

• S în te m a l ă t u r i d e p r ie te n u l n o s t r u p ro f e s o r R a d u D o c to r în g r e a u a p ierd e re su fe rită de m o artea ta tă lu i d rag , a c to r p en sio n ar L IV IU D O C T O R . S in c e re condoleanţe familiei îndoliate. L ia şi Pavel M oga. (545911)

li f o i t

• Aducem un ultim om agiu d istinsu lu i n o stru vecin d r . IO S IF FLO R ESC U . Sincere c o n d o le a n ţe fa m il ie i. A sociaţia de loca tari, M uscel 5. (544416)

* Sîntem a lă tu ri de colegul n o stru d r. V irgil Popescu în

| m om en tele g re le p ricinu ite de

• C onducerea Facultăţii de- Geografie, în tregu l colectiv de cadre didactice şi studenţi geografi sîn t a lă tu ri de Dl. R e c to r a l U n iv e rs i tă ţ i i “ B a b eş -B o ly a i” , A n d re i M arga, în durerea despărţirii de tatăl său drag . (545915)

• R e g re tă m d in su f le t d espărţirea de ta tă l- n ostru ra r. ( r ) ŞT E F A N A PA LA G H IE. F iu l Ş tefan , n o ra C o r in a , ' n e p o a ta Ş te fa n ia d in . I ta l ia . O d ih n e a sc ă -se în p a ce ! (545919)

Sîntem a lă tu ri de fam ilia în d u r e r a tă la t r e c e re a în nefiinţă a celui care a fost L IV IU M A R C U . S in c e re c o n d o le a n ţe d in p a r te a salariaţilor Inspectoratului de P ro tecţie a M ed iu lu i C lu j. (545921)

A trecu t un an de cînd d ra g u l n o s tru t ă t ic şi so ţ D O R EL T O M O Ş, a p leca t d in tre noi. Nu-1 vom u ita n ic io d a tă . D ia n a şi L iv ia . (543012)

S-au îm plin it 15 an i d e la decesul p ro f. E L IS A B E T A G R U N E A . F ie-i a m in tire a b in e c u v în ta tă . F a m il ia . (544424)

în d a ta de 11 iunie 2002 s -a îm p l in i t un a n d e la trecerea în nefiinţă a d ragulu i n ostru fiu, so ţ şi ta tă colonel V Â L C E A G H E O R G H E . F a m ilia în d o l i a tă .C o m em o ra re a va av ea loc sîm bătă 15 iunie, orele 18,00 la Biserica “ Sfin tu l Nicolae” de pe str . H orea. (545898)

• M u lţu m im d in in im ă r u d e lo r , f o ş t i lo r c o le g i, p r i e te n i lo r a p r o p ia ţ i şi cunoştin ţelor noastre ca re au fo s t a lă t u r i d e n o i p r in p rezen ţă şi flori, cînd l-am condus pe u ltim ul d ru m pe iubitul nostru soţ, ta tă , socru şi b u n ic co l. ( r ) T R IF G H E O R G H E . F a m ilia în d u rera tă . (542993) •

• M u lţu m im d in in im ă r u d e lo r , f o ş t i lo r co le g i, p r i e te n i lo r . a p r o p ia ţ i c u n o ş t in ţ e lo r ,şi v e c in i lo r n o ştri c a re p r in p re z e n ţă , f lo r i şi te le fo a n e a u fo s t ap ro ap e de noi, c înd l-am condus pe ultim ul d ru m pe d ra g u l n o s t r u A N T A L ZO LTA N . So ţia şi fam ilia . (542996)

• Sîntem a lă tu ri de colegul n o s tru B o d o r Ia n o s în d u r e re a p r i c in u i tă de trecerea în nefiin ţă a ta tă lu i d ra g . T ra n s m ite m s in c e re condoleanţe familiei îndoliate. Consiliul de A dm inistra ţie şi s a la r ia ţi i S C N a p o lac t SA Cluj. (5057449)

A D E V Ă R U Lde Cluj

Un cotidian care satisface

gusturile dumneavoastră!

Fondurile Phare 2000 vor fi contractate în totalitate# afirmă conducerea Ministerului Dezvoltării

Fondurile a fe ren teProgram ulu i Phare 2000 - Coeziune economică şi socială, în valoare de aproximativ 125 m ilioane de euro , .v o r fi contractate în totalitate pînă la s fîrş itu l lun ii no ie m b rie , a declarat, ieri, în cadru l unei con ferin ţe de p resă , M ihai David, secretar de stat în cadrul M in is te ru lu i D e zv o ltă rii şi P rognoze i (M D P ). ” P înă în- prezent, au fost contractate doar patru milioane de euro deoarece procedura de co n trac ta re a fondurilor este anevoioasă, cere mult tim p. După se lec ta rea proiectelor, comisia de evaluare întocmeşte un raport, care este trim is la C om isia Europenă. Dacă apar neclarităţi, acestea sînt rezolvate prin dialog între membrii comisiei de evaluare şi cei ai Com isiei Europene”, a adăugat David. Pptrivit oficialului MDP, după depăşirea acestei

etape procesul de acordare a fondurilor Phare va evolua mai rap id . "La o p rim ă ana liză , concluzia este că România nu poate utiliza aceste fonduri. Vă pot spune că, în următoarele două săptămîni, vor fi organizate lic ita ţii pentru atribuirea unor c o n tra c te în va lo a re de 10 milioane de euro şi, pe măsură ce prim im acceptu l Comisiei E uropene, vo r urm a şi a lte licitaţii. De asemenea, promit că, dacă fondurile Phare 2000 nu vor fi contractate în totalitate, îmi voi prezenta demisia", a afirmat David. Contractul-cadru pentru Programul Phare 2000 a fost se m n a t în n o ie m b rie 2000. Potrivit docum entului, pînă la sfîrşitu l lunii noiembrie 2002, trebuie finalizată procedura de contractare a fondurilor, iar pînă în noiem brie 2004 programul trebuie să fie finalizat.

P ro g ra m u l con ţine c inc i

capitole, ş i anume "Dezvoltare: resurselor umane”, pentru cai sînt .alocate 24,65 milioane i euro, “Sprijinirea IMM-urilorV

.2 4 ,6 5 m ilio a n e ' de eurt “ In fra s tru c tu ră regională locală” -7 1 ,7 milioane de euri "C am pan ie de promovări evaluare, selecţie şi control*1.5 m ilioane euro, precum i “Supervizarea şi monitorizare proiectelor de infrastructură*.2.5 milioane de euro. Contribii f in a n c ia ră a României derularea acestui program est de 25 milioane de euro.

.P e n tru cel mai importa; capitol al Programului PHAHţ 2000, “Infrastructură regionala; locală” , Ministerul Dezvoltării ţ, Prognozei a lansat licitaţii perji, şapte proiecte, iar pentru al; pa tru p ro iec te , dosarele t l ic ita ţ ii au fost transmis; C o m is ie i . Europene modificările solicitate.

Intr

Şeful B iroului din Rom ânia al Băncii Mondiale:România mai are un drumlung de parcurs pentru a reforma sectorul energetic

Autorităţile române mai au un drum lung de. parcurs pentru a reform a sectorul energetic, problemele prioritare fiind, în prezent, încasarea facturilor, nivelul scăzut al tarifelor, direcţionarea corectă a subvenţiilor şi creşterea eficienţei la soc ie tă ţile d in dom en iu , a declara t, ieri, la Conferinţa Naţională a Energiei, şeful Biroului din România ai Băncii Mondiale (BM), Ziad Alahdad. Guvernul actual a arătat că este hotărît să facă

paşi concreţi pentru restructurarea sectorului

energetic, dar măsurile pe care le va lua trei* să vizeze în tregu l pachet de acţiuni pen; reformă”, a spus Alahdad. Oficialul BM a adân­că autorităţile de reglementare din domeniu t dispun încă de suficient spaţiu de manevră per. a stabili, independent, tarifele care să acop-s costurilor producătorilor de energie şi gaze.

Alahdad a mai spus că, în condiţiile restricţii pe care Guvernul le are în angajarea de gara: guvernamentale pentru proiectele naţionalei investiţii, sectorul energetic are nevoie de .invest private care să-i asigure funcţionarea cît is eficientă în condiţii de economie de piaţă.

“Metodele de atragere a investiţiilor străine; sectorul energetic sînt deja binecunoscutei verificate pe plan internaţional şi, tocmai de aces România trebuie să aplice rapid măsurile!; reformă pentru a pregăti terenul pentru invest privaţi”, a precizat Alahdad.

)ac310

Os

SI

România a înregistrat în primul trimestruo creştere economică de 3,1 %

P ro d u su l In te rn B ru t al R om ân ie i re a liz a t în prim ul trim estru al acestu i an este estimat la 259.018,6 miliarde lei, în creştere cu 3 ,1% faţă de pe rioada s im ila ră d in anul p receden t, ca u rm a re a. evoluţiilor pozitive consemnate în toate sectoarele de activitate, informează Institutul Naţional de Statistică.

Dacă în a g ricu ltu ră , s ilv ic u ltu ră ş i p isc icu ltu ra creşterea a fost de 7,1%, în industrie a fost raportat un avans de 3,9%, pentru ca în construcţii şi servicii să fie realizate plusuri de 3,8%, respectiv- de 2,4%.

Formarea brută de capital fix

s-a m ajorat cu 4,8% faţă de primul trimestru al anului trecut, în vreme ce exportul de bunuri şi servicii a urcat cu 3,8%. De asemenea, consum ul final al populaţiei a avansat cu 3,3% faţă de primele trei luni din 2001, situaţie explicată de Institutul N a ţio n a l de S ta tis tică prin creşterea puterii de cumpărare a populaţiei.

G uverna to ru l BNR, M ugur Isărescu, a aprecia t, jo i, că n ive lu l c re ş te r ii econom ice consemnat în primele trei luni ale anului este foarte bun, dar a spus că îşi menţine prognoza referitoare la evoluţia PIB pe ansam blul anulu i, pe care o

vede în creştere "cu puţin pe 4 % ” . R itm u l investiţiilor exporturile au fost motoat creşterii economice din prte trimestru, consideră Isăres." “Exporturile pentru luna ap nu sînt deloc rele şi le vede»?

1is*r

tren

în evoluţia pieţei valutare”, ansfer spus guvernatorul BNR.' Guvernul şi-a propus par acest an atingerea unei eres» economice de 4,5-5%. La riflţ său , BER D estimează economia românească ar pii creşte cu 3,5% în acest an,î de 5,3% în 2001, în vreme» Fondul Monetar In te rna ţi vede o creştere a PIB de 4,5“

La Ciuj-Napoca a luat fiinţă Camera de Comerţ si Industrie Polono-Română

U rm are a v iz ite i o fic ia le efectuate de prefectul Vasile Soporan în Polonia, regiunea Pomerania, la C iuj-Napoca a luat fiinţă o filia lă a Camerei Polono-Române de Industrie şi Comerţ din Gdynia, menită să as igu re c lim a tu l necesar contacte lor de a faceri dintre firmele din cele două ţări.

Astfel, în cursul zilei de ieri, o delegaţie de oameni de afaceri

polonezi a participat la o întîlnire organizată în cadrul Camerei. Misiunea economică poloneză,

; sprijinită de Ambasada Poloniei în R om ân ia , a re u n it re p re z e n ta n ţii u rm ă to a re lo r firme: Energo Inwest Broker SA (d in d o m e n iu l tra n z a c ţiilo r c o m e rc ia le in te rn a ţio n a le ), G re fă ri SA* (spe c ia liza tă în creşterea păsărilor, prelucrarea şi com erc ia liza rea cărnii de

pasăre), Amal S C . (prodi# a g rico lă , prelucrare a f a lim e n ta ră ) şi Cl16® (construcţii, livrare tehnolog» materiale de construcţii).

Prezent la întîlnire, prefei® Vasile Soporan a adresat» s a lu t oaspeţilo r p o lo # reafirmînd sprijinul său total c a lita te de autoritate ( Guvernului României în judt; Cluj, în sensul deschiderii pe o cooperare bilatedţ e conom ică , - recip'»* avantajoasă. ^

iffla

Ploile îngreunează întreţinerea cuituiUKI- ■ - - * - • - *• ' - - - * * municipiului G l / *După o secetă prelungită, precipitaţiile căzute zilele trecute şi în împrejurimile

au sosit la timpul potrivit. Agricultorii pot răsufla uşuraţi, au mai scăpat de o grijă. Nu şi de prăf x— î------------»x x— * ----------- 1— j : ------------- vremii instabile»culturilor semănate în această primăvară. întreţinerea plantelor întîrzie din cauza

ultima perioadă. Porumbul se prăşeşte pentru a doua oară pe cele 350 hectare cultivate în gospoi cetăţenilor din oraşul Gherla şi cele trei sate componente ale municipiului, Hăşdate, Silivaş şi De asemenea, cartofii plantaţi pe 90 hectare (la care trebuie să adăugăm şi suprafaţa de 26 heo

' ............................. ' ■ au fost prăşiţi, c u ltr]de pe terenurile S.C. “Agropin-Mat”, o adevărată fermă legumicolă “model” ) au rosi ((arătînd foarte frumos. în jurul Gherlii s-au mai semănat 20 hectare cu floarea soarelui. Ploile c â » la începutul lunii iunie au îngreunat mult munca deţinătorilor de terenuri agricole de pe Valea Som eş Mic, în multe locuri apele provocînd chiar şi mici inundaţii.

Dacă acum două Săptămîni mai vorbeam de o secetă mare, în prezent umiditatea solului perj* dezvoltarea culturilor prăşitoare, lucru de remarcat în domeniul agriculturii de pe raza urbei transiivTotuşi, apele provoacă multe bătăi de cap gospodarilor din zonă.

SZEKELY Cs»1

V

A k

A i c i ar putea fireclama dumneavoastră

R e d a c ţ i a S l ’ O J J c i r 1 9 . ? 1 . 2 7

l ' l

tuse

1 _ x

pgH îg

“ " r s w r Ţ tB H

m m

ţranta, campioana mondiala en-titre, K.O.

MARCA ■ FRANŢA 2-0 (1-0)4ll niarcat: Rommedahl,:Dennis' (22), T om assoiv Jon Dah! (67) ijjjeinarca: Sorensea Thomas, Tofting Stig (Nielsen Brian

Steen 79), Henriksen Rene (C), Laursen M artin, Helveg Thomas. G ravesen T hom as. ' T om asson Jon Daiil. jargensen M artin (Cîronkjaer Jesper 46), ■ Jensen N iclaş Poulseri C liristian1 (Bogelund Kasper. :76), - Rommedahl Dennis 7■■■;7-/7:'--1 ■■■•-;■)

istrenor: Olsen M orten

franţa: Barthez Fabien (Cîk), : Candela V incent. L izarazu iSixente. Vicia: Patrick, (M icoud Johan 71). Makelele Claude; Desailly Marcel (C),.- Zidane Zinedine, W iltord Syivain (D jorkacff Youri 83), Thuram Lilian, Trezeguet David, Dugarry Christophe (Cisse D jibril 54)

Antrenor: Lem eire Roger .

0 în tîm plare de acum 36 de an i, ce p ă rea d e fin itiv lanormîntată. S-a întîm plat în ediţia 1966, disputată în Anglia, şi iubla campioană m ondială Brazilia, cîştigătoare a turneelor finale

i f i S f t - . - -a i l i i a i i l i i l !

din 1958 (Suedia) şi 1962 (Chile) a fost eliminată din cursa spre “optim i’'. După 36 de ani, Franţa păţeşte acelaşi lucru, părăsind turneul final după întrecerea din grupă,, în care la finele celor trei etape a ocupat ultimul loc, nereuşind să-înscrie m ăcar un gol!

C a să pui dezolantul şi incredibilul insucces al Franţei doar pe seama faptului că în prim ele două. partide a lipsit din form aţie piesa de “24 de carate” Zinedine Zidane, arfi'um neadevăr. Cauzele au fost m âi multe, dar nu este cazul să le etalăm acuma. Suficient de subliniat doar faptul câ 'în acest ultim joc , deşi âu fost mai m ult în posesia mingii, âu dom inat în privinţa fazelor de poartă (dovadă şi suita de-comere, danezii nici unul) n-au reuşit sâ înscrie m ăcar golul de onoare (de două ori s-a opus bara porţii daneze), situaţii

'd e go l c la re fiind ra ta te . M ai p rag m atic i şi d ezin v o lţi, cu m ecanism ul tehnico-tactic bine pus la punct, danezii, deşi la început au pus accentul pe defensivă, au eîntărit cu atenţie fiecare fisură c o n se rv a tă în defensiva fran cez ilo r, au p ropu lsa t rap ide şi devoratoare contraatacuri, finalizînd două din ele prin Rom medahl (22), care a executat defensiva din faţa porţii lui Barthez, şutind sec din careu şi înscriind; a doua reuşită a , fost a golgeterului vikingilor, Tomasson (67) care, cu latul, a finalizat o centrare ca în curtea şcolii. Şi astfel, pe scurt, s-a scris istoria uneia din cele m ai m ari surprize ale ediţiei, elim inarea Franţei! -

V ictor MOREA

> # rJk %] ţ ’% „4*1' i - 'f ă li i Aî'ATff1'’ /

t < i h • i i ^ I P ' 5 1

ţ

vi

rfl satisfacţie platonică si o mare surpriză

SENEGAL - URUGUAY 3-3 (3-0)la prima prezenţă într-un turneu final a l C u p e i M ondiale, sampioana continentului negru, echipa Senegalului, a reuşit (recidiveze, după istorica victorie în faţa Franţei, în prima etapă,

- Z I

V ; *>

pe ; Of'>ae

acum, în ultima, a reuşit o “remiză” în faţa Uruguayului (campioana m ondială a ediţiilor 1930 şi 1950). A u fost două reprize diam etral opuse: în prim a “reprezentativa d iv izionară franceză” , alcătuită d in ju că to ri senegalezi (de aic i şi m arg inalu l cu sa tis fac ţia platonică), a dominat o “celestă” care a fost de trei ori obligată sa scoată balonul din plasă, în urm a go lurilo r înscrise de Khalilou Fadiga (20, din 11 m etri) şi Pape B ouba D iop (26 şi 36, la capătul unor reuşite acţiuni de atac senegaleze).

O infernală repriză secundă, de infarct, “Celesta” renăscînd din • p ropria cenuşă, cu trei goluri sem nate, pe rînd de M orales (46), Forlan (69) şi Recoba (88, din 11 m etri), plus două incredibile ratări ale lui Forlan (77) şi M orales (90). Cu un scor final de5-3 a r fi m ers Uruguay în “optim i” , dar fluierul final a găsit tabela de m arcaj îm pietrită la scorul de 3-3. Lipsa de experienţă a senegalezilor s-a văzut şi sim ţit, d in plin, după pauză.

'V ictor MOREA C L A S A M E N T U L F IN A L A L G R U P E I A

1. D anem arca 3 2 1 0 5-2 72. Senegal 3 1 : 2 0 5-4 53. U ruguay 3 0 2 1 4-5 24. F ranţa 3 0 1 2 0 - 3 1

V ictor MOREA

A u m a rc a t : F a d ig a K h a lilo u (2 0 P en ), D io p P a p a B o u b a (26 ), D io p P a p a B o u b a (3 8 ) R e sp e c tiv M o ra le s R ic h a rd (4 6 ), F o r la n D ie g o (6 9 ), R e c o b a A lv a ro (88 P e n .) ’

S e n e g a l: S y lv a T o n y , D a f O m a r, D io p P a p a M a lic k , N d o u r A la s sa n e ( 7 6 F a y e A m d y ), C is se A lio u

. (C ), C a m a ra H e n ri (6 7 N d ia y e M o u ssa ) , F a d ig a K h a lilo u , D io u f E l H a d ji, D ia tta L a m in e , C o ly F e rd in an d (63 B e y e H a b ib , D io p P a p a B o u b a

A n t r e n o r : M e tsu B ru n o

U r u g u a y : C a rin i F a b ia n , L e m b o A le ja n d ro , M o n te ro P ao lo (C ), G a rc ia P a b lo , R o d rig u ez D a rio , V a re la G u s ta v o , S i lv a D a r io . A b re u S e b a s t ia n (4 6 M o r a l e s R i c h a r d ) , S o r o n d o G o n z a l o ( 3 2 R e g u e iro M ario ), R o m e ro M a rc e lo (4 6 F o rla n D ieg o ), R e c o b a A lv a ro

A n t r e n o r : P u a V ic to r

1ERUN - GERMANIA 0-2 (0-0)i«şWcat:.Bode Marco (50), Klose Miroslav (79) iissbrun: A

pi» I■ec ||

le fflaisferun: Alioum Boukar, Tchato Bill (53 Suffo Patrick), Wome

Pierre, Song Rigobert (C), Kalla Raymond, Geremi, Etoo Samuel, Mboma Patrick (80 Job Joseph-Desire), Lauren, Foe Marc-Vivien, Olembe Salomon (64 Ngom Kome Daniel)

îffflor: Schaefer Winnie

361.■eşSrii;ăp«Si, ’netţtidlî4,S

Iu#i feSfigiî

fe^3t#r#aeide!ier>eiiipft1

ist*

■i'r- \ !; v r f i. j

-- i'"nania: Kahn Oliver (C), Linke Thomas, Ramelow Carsten,

Ziege Christian, Hamann Dietmar, Jancker Carsten (46 Bode Marco), Klose Miroslav (84 Neuville Oliver), Ballack Michael, Schneider Bemd (80 Jeremies Jens), Metzelder Christoph, Frings Torsten

snor: Voelier Rudi

ftal total; două goluri înscrise în in fe rio rita te numerică ■ nia), 16 cartonaşe galbene, cîte opt de flecare echipă şi ! roşii" (Suffo-Ramelow). înaintea acestui meci, decisiv pentru

în “optimi", Germania şi Camerun împărţeau primul loc ';Pă, patru puncte, despărţite de golaveraj, iar Irlanda, cu doar 'Puncte, era obligată să învingă Arabia Saudită şi să spere 'victorie a G erm anie i. Surpriza , în ceea ce priveşte 4»rea Germaniei, nu s-a produs (!). Camerunul a controlat ’jepriză “da capo al fine”, irosind trei uriaşe ocazii de gol şi -“ateu un om în plus din minutul 40, Ramelow a fost eliminat( J cumulul de "galbene”. în dreptul trupei lui Rudi Voelier am ■ «ar şutul expediat de Ballack din interiorul careului de j-' U cinci minute de la reluarea meciului, Germania deschide - " Prin nou-intratul Marco Bode, min. 50, care dejoacă pasul

al fundaşilor camerunezi şi înscrie cu un şut plasat la Partida capătă accente dramatice: Camerunul se aruncă

orbeşte în atac şi...ratează, Germania se apără organizat şi prin toate mijloacele. Suffo (Camerun) loveşte stîipul stînga ai porţii lui Kahn, dar îşi pierde minţile şi este elim inat pentru un fault de al doilea galben. Germania - naţiune serioasă ! - profită prin “polonezul" Miroslav Klose ( cinci goluri în trei partide, toate cu capul!), 2-0, iar pe un alt stadion al Mondialului asiatic, Irlanda cîştiga.fără probleme, 3-0, în faţa Arabiei Saudite, egala Franţei în privinţa numărului de goluri marcate: 0 !

Codin SAMOILĂ

Arabia Saudită - Irlanda 0-3 (0-1)A u m arcat: Keane Robbie (7), Breen Gary (61), Duff Damien (87) A rab ia Saudită: Al Deâyea Mohammed (C), AI Jahani Mohammed

(79 Al Dosari Ahmed Dukhi), Tukar Redha, Zubromawi Abdullah Sulaiman (68 Al Dosary Abdullah Gaman), Al Shehri Fouzi, Al Shahran i Ibrahim, Sulim ani Hussein, Khathran Abdulaziz (67 Al Shlhoub Mohammad), Al Dossari Khamis Alowairan. AI Temyat Nawaf, Al Yami Al Hasan

A n trenor: Al Johar Nasser

Irlanda : Given Shay (Gk), Finnan Steve, Harţe lan (46 Quinn Niall), Staunton Steve (C), Holland Matt, Duff Damien, Keane Robbie, Kilbane Kevin, Kinsella Mark (89 Carsley Lee), Breen Gary, Kelly Gary (80 Mcateer Jason)

A n tre no r: Mc Carthy Mick <l .1 J! I I i m *

CLASAMENTUL FINAL A L GRUPEI E

1. Germania2. Irlanda3. Camerun4. Arabia Saudită

0013

11-2 7 5-2 52-3 40-12 0

£ ’ - - -'. T1**. ' >**««;, •

■ * «J*- *

GENDA C0MPETITI0NALĂ

it^'1

^ . m i e r c u r i 12 i u n i e| MlYAGI: Suedia - Argentina (F - 9,30)USAKA: Nigeria - Anglia (9,30)“AEJEON: Africa de Sud - Spania (B , - 14,30) ■ ÎOGWIPO: Slovenia - Paraguay (B - 14,30)

M ÎIN E , J O I , 1 3 I U N IE• SUW ON: Costa R ica - Brazilia (C - 9,30)• SEUL: T u rc ia -C h in a (C - 9,30) .• YOKOHAMA: Ecuador - C roaţia (G - 14,30)• OIŢA: M exic - Italia (14,30)

A D N O T â ^ IS C O R U R I Ş l G O L U R I . în cele 32 de partide disputate îr primele două etape, scorurile ce le mai des înregistrate au foşt 1-0 şi 1-1 de cîte 7 ori fiecare; pe locul secund, scorul de 2-1 înregistrat de 5 ori, urmează de patru ori scorul de 2-0, respecţi-, de cîte două on scorurile 2-2, 3-1_ şi 4-0; cîte o dată au fos înregistrate scorurile 0-0, 3-2 şi 8-0. în total au fost marcate 81 de goluri, revenind o m edie de 2,53 goluri de meci.

'4-

■ iub itorii baschetului masculin clujean au jo s t rasjaţdţi, in primii ani de după '90, cînd nişte sportivi excepţionali au răzbunat toate “lucrăturile ” de p în ă atunci, aducînd Clujului trei titluri naţionale, performanţe după care au alergat, în zadar, predecesorii lor. Sala Sporturilor "Horia Demian” vibra la unison, scandînd numele unor R otarul Roşnavschi, Sinevici, Ghiţă Mureşan, Cristescu, Ţenter, Sebestyen, Pintea, Pulbere, OIpretean, un adevărat "dream tea m " p e care nu îl va uita nimeni, niciodată:

închide porţile ce ţin de intimitatea unor lucruri, dînd iş r. celor din ju r că poate controla în orice moment orice sin?

~ Mircea Cristescu e genul de om în compania căruia simţi câtt1 • să asculţi, pentru, că tot ceea ce vrei să spui p a re că el dejn.

Ce se poate spune: că este de o interioritate profundă, _de o %i spiritualitate ce vine, cu siguranţă, dintr-o educaţie solidă, ci (

■ deţinătorul unei forţe ce i-a dat, în timp, autoritate, că a cm ju ru l său o-aură de mister şi, totodată, farm ec. Toate

Gustul spectatorilor era satisfăcut prin presta ţii de înaltă ţinută, • p lia te p e un talent sportiv deosebit, au făcut,din Mircea Crt®. oferite de aceşti componenţi ai “Universităţii”, care-au avut* un idol pentru mulţi copii care s-au visat în tricoul lui"l]",: curajul ş i valoarea necesare pentru a “sparge" un.m onopol ce nouă, celor din tribună, ne-a trezit sentimente de admiraţie şi tş, parcă dăinuia de secole, acela al echipelor bucureştene Steaua şi ' Rasat, inteligent, elegant, jucător "pur sînge", e l a intrat Dinamo. 3 .000 de oameni erau prezenţi în permanenţă la meciurile galeria de elită a sportului românesc, iar fap tu l că ne-a de la Cluj, atmosfera era electrizantă, iar spectacolul total. La to t acest rega l a p artic ipa t din plin invitatul de azi a l “Adevărului de Cluj”, M ircea Cristescu1 ,

Este un demers delocfacil, acela de a defini personalitatea aceştia sportiv: Superlativele nu ar ajunge, iar o analiză amănunţită s-ar dovedi ş i ea o întreprindere grea, pentru că M ircea C ristescu a fost s i este un tip imprevizibil. E l lasă deschise, dar, totodată, stie

privirea, ne-a cucerit inima şi ne-a fo s t alături în toţi aceştia it pentru noi, clujenii, o bucurie şi un privilegiu. Cu siguranţă, sentimente sînt reciproce, pen tru . că el a f o s t cucerit de noastră, iar Clujul l-a “adoptat” imediat. M ircea Cristescuest* *■ sim bol a l “Universităţii", p e care a se n it-o necondiţionat, in. moment în care sportul clujean are nevoie de exemple, coe întîlnirea noastră cu acest supercampion drept una protidei

INVEST Rep.: M ircea C ristescu , toa tă lum ea te cunoaşte, în să fo a rte p u ţin i d in tre noi ştim cum de ai ales basch etu l?

M .C.: Prim ul contact cu baschetul l-am avut în clasa a doua, cînd, la o oră de sport în care jucam fotbal, dom nul Vlad Eugen (care s-a dovedit apoi a fi prim ul m eu antrenor), m -a rem arcat la o săritură la cap d in ca re am şi în s c r is d e a ltfe l. M ă înâlţasem cu m ult peste apărători şi asta,

C fî î?TE D E V IZ IT f?D a ta n a ş t e r i i : 2 7 .0 7 .1 9 6 7 , B u cu reş ti Z o d ia : leuS tu d i i : L ic e u l “ T u d o r V la d im ire s c u ” , B u c u re ş ti ,

p ro m o ţia 1985 : 1EFS C lu j, p ro m o ţia 199 4 A c t iv i ta te s p o r t i v ă :: C a m p io n n a ţio n a l d c ju n io r i în 1985 : 4 t i t l u r i d e c a m p io n n a ţ io n a l c u “ S te a u a ”

B u c u reş ti în 19 8 6 , 1 9 8 7 , 1989 şi 1990 : 3 titlu ri d e c a m p io n n a ţio n a l cu “ U n iv e rs i ta te a ”

C lu j, în 1 9 9 2 , 1993 şi 199 6 : în s e z o n u l 1 9 9 7 -1 9 9 8 a . j u c a t în U n g a r ia , la

e c h ip a D .V .S .M .E . D o m b o v a r , în p r im a lig ă : “ S te a u a ” , în tre 1 9 8 5 -1 9 9 0 : “ U n i v e r s i t a t e a ” C l u j , î n t r e 1 9 9 0 - 1 9 9 7 s i

1998-2001 : m a e s tru a l sp o r tu lu i d in 1998 : H e r i itz T g . M u re ş 1 9 9 9 -2 0 0 0 R e c o r d u r i :: c e le m a i m u lte p u n c te m arc a te în tr -o s in g u ră

partidă*: 7 7 d e p u n c te în c a m p io n a tu l 1 9 9 1 -1 9 9 2: c e le m a i m u lte a r u n c ă r i d e 3 p u n c te r e u ş i te

în t r - u n s i n g u r m e c i : 2 4 d e a r u n c ă r i r e u ş i t e d in tr -u n to ta l d e 3 2 d e î n c e r c ă r i , r e c o rd a b so lu t F E N O M E N A L (p r o c e n ta j 7 5 % ). In te r e s a n t e s te fap tu l c â în p r im a re p r iz ă M irc e a C ris te scu în sc r is e se d o a r 9 a ru n c ă r i , p e n tr u c a m a d o u a s ă re u ş e a s c ă n u m a i p u ţ in d e 1 5 . P r e c e d e n tu l r e c o r d a p a r ţ in e a a c tu a lu lu i a n tr e n o r a l “ U n iv e r s i tă ţ i i” C lu j, H o r ia R o ta m , c u 10 a ru n c ă r i r e u ş i te .

: în tre 1 9 8 8 şi 1 9 9 4 , c o m p o n e n t d e b a z ă a l lo tu lu i n a ţio n a l a l R o m â n ie i, c u c a re a p a r t ic ip a t îa to a te c a m p a n i i l e d e c a l i f i c a r e p e n t r u C a m p i o n a tu l E u ro p e a n

: p r e z e n t la t o a t e “ A L L S T A R G A M E - u r î l e o rg a n iz a te în a c e a p e r io a d ă • - - ■

a f o s t p ă r ta ş , în m a r e m ă s u ră “ v in o v a t” , la v ic to r i ile e c h ip e i c lu je n e în C u p e le* E u ro p en e , în fa ţa p u te rn ic e lo r P a n io n io s A te n a şi P a n O rth e z .

*■

, M i £.

probabil, l-a im presionat. în aceeaşi zi, la >ora 19, m -â invitat la sala de pe “Plevnei”

, \ v . ; / - 4^

. *« * f * % ţ/Jk;-- - M AmJdt, m

p en tru a a s is ta la u n an tren am en t de baschet. Im pactul a fost unul maxim, în sensul că era o altă lume, cu o mulţime de mingi şi copii care aruncau la coş. N u m-am sim ţit deloc în largul m eu şi de aceea nici nu am m ai repetat vizita acolo. M ă simţeam atras de atletism , ramură de care m -am şi ap u ca t, e lev fiind ,, la Şcoala Generală 164 din Bucureşti, care avea profil sportiv. Pînă prin clasa a şaptea, am obţinuto serie de succese notabile, mai a le s _______la. probele de prăjină şi săritură în lungime, unde concuram cu copii care aveau cu 3-4 ani mai m ult ca mine.Atunci s-a petrecut un lucru miraculos, p en tru că a ce la ş i a n tre n o r , V lad Eugen, a revenit, rugîndu-m ă să mai fac o tentativă cu baschetul. De data aceasta , a cântărit m u lt fap tu l că an trenam entele - se m utaseră de pe Plevnei chiar la o sală de lîngă blocul meu, aşa că am acceptat. Această a doua luare de. contact s-a dovedit a fi decisivă, pentru că’m -am simţit efectiv vrăjit de baschet. Progresele au fost dintre cele m ai rapide, pentru că în nici 6 luni am ajuns la prim a echipă a “Stelei” Bucureşti şi în lotul naţional de juniori.

Rep.: C u m ă i re u ş it să pă trunz i to tu ş i în e ch ip a m a re a “ Stelei” , ştiu t fiind fa p tu l că ex istau acolo “ sena to ri d e d re p t” ?

M .C . : M ie m i-a reu şit - si mă

consider, din acest punct de vedere, norocos - tot ceea ce mi-am propus în baschet. Am vrut să ajung în echipa m are şi am reuşit. A m vrut să intru în “prim ii 5” , am m uncit şi am reuşit. G îndeşte-te că pe postul meu e ra u a tu n c i. C o ste l C e rn a t, F lo r in E rm u ra c h e , d o i .m a r i ju c ă to r i , m ari personalităţi. Amîndoi erau eleganţi, primul cu o m în ă de aur, al d o ilea cu n iş te pătrunderi extraordinare, în forţă. M ai era C ăpuşan, unul dintre cei mai buni apărători pe care i-am văzut eu vreodată, Brănişteanu şi N etoliţchi conducători de joc , Opşitaru, O czelak , num e grele, altfel spus, şi un basch et de calitate. E ra, îţi dai seam a,, deosebit de greu să te “strecori” în primul “5”. în 1989, a venit antrenor domnul Pîrşu, care a‘ avut încredere deplină în m ine şi m -a titularizat. Am mai cîştigat două titluri, de această dată cu un aport m ult mai mare d in p a r te a m ea. A poi au ap ăru t n işte neînţelegeri între mine şi clubul “Steaua”, pen tru câ nu m i-au fo st on o ra te n işte prom isiuni. Nu eram singurul “ luxat” , în aceeaşi situaţie fiind şi “Bubu” R oşnavschi, M ajoritatea cluburilor din ţară se “băteau” pentru noi, pentru că eram titulari la lotul naţional. Am ales C lujul pentru tradiţia universitară, dar în prim ul rînd pentru că aveam, cu toţii, prietenele de aici. Cînd spun “ cu to ţii” , mă re fe r, în a fa ră de “B ubu”, şi la Mihai Sinevici, care ju ca pentru “Dinam o” Bucureşti. C ulm ea este că nici unul dintre noi nu cunoştea intenţiile celorla lţi, aşa că ne-a bufnit rîsu l cînd ne-am trezit toţi trei la admitere la Cluj,

R e p .: I a tă cu m , p r a c t i c d in t r - o î n t î m p la r e , s-a n ă s c u t a c e a e c h ip ă m in u n a tă a “ U niversităţii “ . Pe c ine aţi g ă s it voi aici ?

M .C .: E rau G h iţă M u re şa n , H o ria Rotam , Florin Hnat, M ihai Pulbere, cu toţii valoroşi, dar caje nu aveau forţa de a ataca podium ul. O dată cu venirea noastră, chiar

î ) 4 ‘ l - - - 5 .

Ir,

în prim ul an am “ zd ro b it” tot ce» ne-a ieşit în cale. E ra campionatul u 1991 şi ţin m inte că băteam pe toata fc la peste 20 de puncte diferenţă. A finala cu “ Steaua” , în care am fostfeV'|( pe faţă, în văzul spectatorilor şi al canffi de f i lm a t. P o a te c ă am avut şi) slăbiciunile noastre, pentm că trebuia facem m ai m u lt p e n tru a ne “m anevrelo r” de cu lise . Eram, in *■ evident, cei m ai b u n i-ş i regret şi*1’ ratarea acelui titlu. N e-a fost însă invali­de m inte şi în anul imediat următor î reu şii ceea ce m u lţi credeau că.'» imposibil, adică locul întîi în Român», fost pentfu prim a dată cînd “Provin® izbîndea într-un cam pionat naţional Wj noastră, iar acea victorie istorică în» şi azi una dintre cele m ai dragi.

Întîlnirea pe care poate aţi aşîfp1, dem ult, va continua săptămînâ vii® M irc e a C r is te s c u m ai are mult£ povestit.

Ovidiu B-

P i S S P i

:iM -s

i rI s y f l

UI

M i

■' .t_X. '■’-.'gŞr ~ j i , ; g - j ™ - ţ .

: k ' i f ■ • r A - A . | . jm.

ntâ

îf£

A i c i ar putea fi: reclama dumneavoastră I W d l I S G

1997 - A fo st finalizată reţeaua de telecomunicaţii prin cablu .subm arin cu fibre

optice dintre România, Bulgaria şi Turcia.

I I ILegea uenît^f^i garanîat, mire dorinţă şi putssiţăDe la începutul a n u lu i ş i p în ă în acest m om ent, ap licarea p re ve d erilo r L e g ii doar gîndurile, concluziile sau o eventuală consiliere din partea unui lucrător în

m 116/2001 p r iv in d ven itu l m ed iu g a ra n ta t a însem nat, p e de o p a rte , efort, domeniu, către cei ce - în mod justificat - îşi aşteaptă un drept. Dacă legea solicitătunici susţinută, dep lasări d in p a r te a fu n c ţ io n a r ilo r p r im ă r i i lo r c lu jen e , a prezentarea unor acte justificative, doveditoare, ea, trebuie, respectată. Pentru căDirecţiei G enerale de M u n c ă ş i S o lid a rita te S o c ia lă C lu j , dar... ş i m u ltă , m u ltă , numai în acest mod se poate face,distincţia netă între “ a aproba” şi “a respinge ,fhrgitură a ce lor care doreau să in tre în posesia a ju to ru lu i social, p e d e a ltă E nevoie de criterii, punctaje, fişe de calcul, pentru că aşa pot avea în m înă banii«rte. Despre f e lu l în care se a p lic ă Legea v e n itu lu i m in im g a ra n ta t în ju d e ţu l cuveniţi doar cei care-i merită, cărora li se cuvine o sumă. Este necesar să tragem(luj, i-na Georgeta M o ldovan , ^coordonator a l Asistenţei S oc ia le a ju d e ţu lu i linie şi să concluzionăm:Qaj ne declara: , , Pe de o parte, se află autoritatea, instituţia, organul local sau central carePentru câ acest drept se acordă Ia cerere, în-baza actelor doveditoare şi, ca solicită tot felul de dovezi. Fără ele, nici nu poate fi vorba de aprofundarea sau

atare, cei îndreptăţiţi a prelua, judeca şi aproba această prestaţie trebuie să analizeze, respingerea unui drept. Ca atare, ele (dovezile) TREBUIE depuse. ,jj responsabilitate orice element care ar contribui la înclinarea balanţei “pro” sau Pe de altă parte, există beneficiarul, cel care CREDE câ i se cuvine un drept, "contra”. Aşa cum se întîmpiă, de regulă, la apariţia unui nou act normativ, numărul Dar de la această credinţă pînă la putinţa celui îndreptăţit să-i dea un drept;

(respectiv bani) trebuie parcurs un drum.Şi acum, ar urma sfatul “specialistului” : Nu ocoliţi, nu eludaţi, ci respectaţi

legea,-pentru că ea vă oferă şansa reală şi legală de a intra în posesia unui drept sau serviciu” . ■ - ' ' /

Vasile MOLDOVAN

care se consideră îndreptăţiţi să beneficieze de prevederile lui este mult mai mare decît cel real. De aici rezultă o aglomeraţie peste aşteptări, consum nervos maxim, nemulţumiri şi disconfort din ambele părţiiCeea ce eu încerc să conturez, în cîteva fraze, nu aş dori să se regăsească. în cifre

în dinamica evoluţiei acestora sau în comparaţii cu actul normativ abrogat. Sînt

PENTRU PROGRAME SOCIALE DE REABILITARE A TINERILOR CU GRAD RIDICAT DE RISC

Organizaţii neguve rnam en ta le , fizice şi autorităţi locale pot

■abţine.finanţări din fondul de 1,4 milioane je dolari - gestionat de Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS) - pentru pgrame sociale de reabilitare a tinerilor a grad ridicat de risc - a anunţat, la ■tsputul săptămînii, Mario Ruse, secretar = stat în M in is te ru l T in e re tu lu i şi şarturilor (MTS). Oficialul MTS a subliniat 1 banii provin d in cred ite externe, rantate de G uve rn u l R om ân ie i, -'sfidării acestor, proiecte vor fi tinerii -’avorizaţi, cu g rad rid icat de risc, ■cspînd de la găştile de cartier, la tinerii s comportament deviant - consumatori^ droguri, dependenţi de alcool - şi pînă

j adolescenţii care părăsesc centrele de isamerit sau tin e r ii să rac i din aunitâţile rurale. Iniţiatorii proiectelor

destinate acestor ca tegorii po t primi

II?ale

itfcmaâ?siî

finanţare de maxim 20.000 de dolari pentru în fiin ţa re a unor c e n tre sau c lubu ri ed u ca ţio n a le , de in te g ra re soc ia lă , programe sociale şi consultanţă. Potrivit declaraţiei lui Ruse, “şansele de obţinere a finanţării cresc pe măsură ce grupul ţintă este mai defavorizat şi cu risc mai mare de marginalizare”. Conform spuselor sale, fundaţiile nu vor prim i finanţare pentru p ro ie c te care dub lează s e rv ic ii deja existente. Pot primi însă peste 20.000 de dolari acele proiecte inovative, adică acele pro iecte care se referă în spec ia l lâ comunităţile care se confruntă cu probleme sociale majore şi în care problema este abordată de solicitant într-un mod inovativ. Licitaţiile pentru proiectele de reabilitare socială a tinerilor defavorizaţi vor avea loc la începutul lunilor iulie şi septembrie.

' - \ ' M. TRIPON

Petrecere în aer lib e rla sfîrşitul acestei săptămîni, pe platoul dini faţa Sălii Sporturilor din Cluj-Napoca,

■3 avea loc un party în aer liber, destinat persoanelor dornice de distracţie, de toate -‘ele Evenirrientul, organizat de Pro Sonic, va începe vineri seara şi se va prelungi sa duminică. Pe parcursul a trei zile, pe lîngă bere. şi nelipsiţii mititei, clujenii vor ■ea "savura" muzica inconfundabilă a formaţiilor “Cargo” (sîmbătă) şi “A .S .I.A ” lainică),- precum şi recitalurile unor formaţii locale precum: “Luna Amară”, “Cash”, aen", “Elefunk”, “Trauma”, “Puştoaicele", “Marina” şi “Giorgio". V.GAJI

PROIECTE YOUTH PENTRU SUD-ESTUL. EUROPEISub egida Fundaţie i Europene de T ineret, Pactu lu i de S tabilita te,

Interkulturelles Zentrum , în perioada 2002 - 2005 urm ează să aibă loc, între ţările din sud -estul Europei, un program transfrontalier - “Proiecte YOUTH pentru Sud-Estul Europei” . .După cum a anunţat D irecţia de R elaţii In ternaţionale T ineret a M in isteru lu i T ineretului şi Sportului, program ul se adresează o rgan izaţiilo r nonguvem am entale şi şcolilor in teresate în dezvoltarea unor. p a rten eria te în sud-estul Europei. Cei interesaţi pot obţine detalii de la Direcţia d e R elaţii Internationale a M T S ..

" '■■■: X . , '■■■ ’ . . - V - - . (M - T .)

CONFERINŢĂîn perioada 22 - 27 iulie, la Aberystw yth, M area Britanie, va avea loc

cea de a 8-a C onferinţă Internaţională a Societăţii Internaţionale pentru Studiul Ideilor Europene. Condiţiije de participare anunţate de “V oluntar” sînt: interes p en tm subiectele priv ind rolul culturii europene într-o lume aflată în perm anentă schimbare sau pentm problem ele legate de naţionalism şi g lobalizare în E uropa; determ inare în a participa pe toată durata program ului la cursurile respective; dorin ţa de a sprijini acţiuni ulterioare. Detalii, la adresa: ww w.aber.ac.uk/visitors/conferences/issei. (M . T.)KURS EUROPA 2002

Sub egida G uvernului din G erm ania şi a Europa-Kolleg Kassel, în perioada 28 iulie - 24 august a.c., la Kassel se va derula programul KURS EU RO PA 2002. C onform celor anunţate de “V oluntar”, pentru a participa la acesţ program candidaţii trebuie să fie im plicaţi activ în proiecte axate pe dezvoltare durabilă în domeniul internaţional sau pe probleme de tineret - lideri de tineret şi să fie dornici sâ sprijine acţiuni ulterioarc.A lte in fo rm a ţ i i , la a d re se le : w w w .e u ro p n -k o lle g .d e . e -m a il:

@ europa-kolleg.de. (M. T.)

HUMAN RIGHTS REPORT

: . vF u n d a ţ ia C o n c e p t ş i .A s o c i a ţ i a

E dito rilo r de Presă O n-L ine au anun ţa t la n s a re a p u b l ic a ţ ie i p e I n te r n e t “H um an Rights R eport” . S ite-u l f a c e . p a r te d in p ro iec tu l “ In fo rm a ţie şi in te r a c ţ iu n e p e n tru p ro m o v a r e a d re p tu r i lo r o m u lu i” , c o f in a n ţa t d e U n iunea Europeană, p rin p ro g ram u l “ I n i ţ i a t iv a E u ro p e a n ă p e n tr u D em ocraţie şi D repturile O m ulu i” , şi de -M inisterul C ulturii şi C ultelor.

“ H u m a n R ig h ts . R e p o r t” (H Y P E R L IN K “ h ttp ://w w w .h rr .ro ” ) reprezintă o sursă gratuită de inform are şi docum entare care publică m ateria le p ro p rii şi m o n ito rize az ă a r tic o le le , referitoare, la d rep tu rile o m ulu i d in p resa naţională şi in ternaţională. Este o p u b lica ţie in d ep en d en tă , d ifu za tă exclusiv prin Internet, este redac ta tă în engleză şi rom ână şi se adresează u n u i p u b lic larg, de la s tu d e n ţi şi ju rnalişti, pînă la form atori de op in ie in te resa ţi de resp ec tarea d re p tu rilo r om ulu i în România.

Proiectul “Inform aţie şi in teracţiune pentru prom ovarea drepturilor o m ulu i" are ca obiectiv general conştientizarea d r e p tu r i lo r . o m u lu i, la n iv e lu l com unităţilor locale. P en tm aceasta se au în vedere, pe de o parte, crearea unei re ţe le , in fo rm aţionale p e tem a drepturilor omului, puse la d ispoziţia .comunităţilor locale, iar pe d e altă parte d e zv o lta re a unei su rse g ra tu ite de inform are şi docum entare cu priv ire la drepturile omului. Prim a com ponentă a proiectului a debutat în ianuarie a.c., p r in d e z v o lta re a u n o r c e n tr e de educaţie pennanentă pentm facilitarea accesului la informaţiile referitoare la

.d r e p t u r i le o m u lu i, în B u c u r e ş t i , B ra şo v , B ră ila , C lu j-N a p o c a , Constanţa, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piatra N eam ţ şi Sibiu.

M. TRIPON

'în inima tereotipului' LA CALDARARI j ^ n 4 h 0 d î t

Aproape de doi ani d e .z i le 4 - a al mirelui de mireasă. M ireasa era Nită cu altcineva, din Dobrogea. a i fetei au văzut însă că tot merge iţească bulibaşa, căruia îi place Mă, au văzut şi că fetei îi place de

alia noastră, că am mers şi eu şi ■»1 meu la ei, şi-au hotărît să ne-o

S-a despărţit de cel cu care , i-au p lătit (i-au dat înapoi

suma pe care o chelfuise la şi pe urmă, în două săptămîni,

w strîns toţi pentm nunta aceasta, dus (la casa ei din Andreşeşti, Ialomiţa - n.n.), am îmbrăcat am adus-o şi-am petrecut d e ja ,

^zileşi o noapte. Am dansat, am

Cristi, de 14 an i

pus m asa, am tăiat porcii, am dat la fiecare familie cîte-un sfert de porc, cîţe cinci-şase kilograme de vin, trei- patru pîini, şi pe urm ă i-am invitat la m asă, cum am făcut şi astăzi” - îmi explică zîm bind naşa, Geanina M ihai, o fem e ie tîn ă ră , fo a rte ^ fru m o asă , aducînd - poate şi datorită veşm întului roşu, asem ănător sari-urilor, şi părului lung şi desfăcut - cu o dansa toare indiancă din filmele de altădată.

G eanina Mihai, naşa m irelui care, dacă-l iei după vîrstă şi după în făţişare ,' nu este decît un. puşti speriat, căruia., abia i-au dat tuleiele, este chiar nora bulibaşei Ipn Mihai, soţia lui M anşon, iar m irele, Cristi, de 14 ani, este-fiul

L M ire a s a , Irin ap 12 a n i ş i

I

iw . ■ ..--r-'T. V 5) . i - j \ -r v - s .. . <- . . .„ A ,

uneia dintre fetele bulibaşei. M ireasa, Irina, fata m ult rîv n ită de C risti şi adusă în Sinteşti tocm ai din judeţul Ia lo m iţa , .e s te to t d in n eam u l c ă ld â ra r ilo r şi a re ab ia 12 ani şi jum ătate. Dacă nu este bogată, este în schim b foarte frum oasă. D e aceea, spune naşa, „soacra m are n-a ayut nici o p re ten ţie de la m ireasă şi de la părinţii fetei. Ea a spus: M ie -m i p la c e

de fa tă . o ia u acasă ş i n u v reau n im ic

de la ear D ar părinţii fetei i-au d a t . . zestre, i-au dat de Ta perne, plăpum i,'

co s tu m e , b a tic u r i , fu s te , p în ă la ligheane şi săpun şi, sigur, salba ei” .

Celor circa 500 de m ilioane de lei plătiţi de socri mari pentru fată li s-au m ai a d ă u g a t în c ă un . m ilia rd , cheltu ielile pen tru nuntă. Sum e n u ' chiar atît de mari dacă te gîndeşti că nunta se petrece într-o „şatră” .' (zice Vasile Ionescu!) de căldărari foarte bogaţi, practic un sat în care, cel puţin în .centra, aproape câ nu există case, ci numai castele cu unul sau două etaje si cu multe turnuri in form ă de pagodă, corturile fiind păstrate m ai m ult doar ca „amintiri” în curţi. Iubitori de aur f iin d , p o d o a b e le - la n ţu r i le , medalioanele, chiar coroniţele, dar mai ales salbele nu lipsesc nici unei fete sau femei. . , ,

Fără a se deoseb i p rea m ult de nunţile tradiţionale rom âneşti, nunta că ld â ra rilo r , în cea d e -a tre ia zi, porneşte din faţa casei m irelui, unde se formează alaiul care însoţeşte tinerii la biserică. In capul unei m ese 'p line de bunătăţi - fructe, cozonaci şi vin - se află un coş im ens de nu iele cu „p lo co n u l m ire s e i” - to t f ru c te ,

< •-

, "Ai•«*

i •>«#' i . ' '

«>

\ \4

L I

- r/i

f i t '

1

v - . ft<

•3

cozonaci, pu lpe de pui şi de porc şi v in , pe care n aşă le îm parte apoi nuntaşilo r. D upă ce alaiul iese din cu rte , se ru p e şi se îm parte tu rta m iresei, iar apoi, în cîntece şi chiuituri, alaiul conduce m irii la biserică, unde

Z e s tre a m ire se i, e x p u s ă [i : a fară , în s trad ă . -

are loc cununia religioasă. U rm ează, cum este şi firesc, petrecerea, unde se fac şi darurile pentru tinerii căsătoriţi.

- M .TR IP O NFoto: SCORPION

: - * • • i i

m?

f* kk * i iassFtt-* î

J- î r .

! . ;

, T .V ’’ “î*' » k

U " # *

. t- \

f k )

ţ i

: 0

- tI

o f ic iu l j u d e ţ e a n p e n t r uPROTECŢIA CONSUMATORULUI:431.367.

1915 — S-3David Rockelf'

om

P e ţărm ul y e m e n it a i M ării R o şii a u fost d e sc o p erite re ce n t u rm ele u n e i rem arcab ile c iv iliz a ţii datîftd d in E poca B ro n z u lu i. A rh e o lo g ii . au scos la iv ea lă m ă r tu r iile une i

■ c u ltu ri de tip m e g a lit ic ; a sem ăn ăto a re c e le i de la S to nhenge, M a rea B rita n ie . In c in ta . d e sco p erită în Y em en este a lc ă tu ită d in m egaliţi d e b a za lt şi g ran it, f ie c a re d in tre ace ş tia m âsu rîn d cel

p u ţin tre i m etri în ălţim e şi . c în tă rind ap rox im ativ şapte tone, d ispunerea enorm elo r p ie tre am in tind de aran jam en tu l englez. P înă în p rezen t, nu se cunosc prea m ulte deta lii despre o rig in ile acestei construcţii, s inguru l lucru • cert fiin d fap tu l c ă c iv ilizaţia care a crea t S tonehenge-u l d in Yemen a d ispăru t b rusc în ju ru l anului 2000 î.IIr.

A S i. .*■ ■ - ©■ capsdsperă c m t< s O e x s o iâ

: / -

y .

/> - ^ [

- *2 t

' i \

(

r -

jr :"

I z .

! ? ' .} )■ •

■ /V ' ■ V I■ ' T ' A i : i

Situată pe malul drept al fluviului Tibru, Catedrala Sf. Petru este centrul de atracţie şi inima statului Vatican: Semnificaţiile mistice ale acesteia sînt unice în lume, întrucît catedrala a fost construită pe mormăitul Apostolului Petru, iar la ridicarea sa au participat cei m ai va lo ro ş i a rtişti ita lie n i ai secolului al XVI-lea. Sfîntul Petru, care a fost crucificat cu capul în jo s, a fost şi prim ul papă al creştinătăţii, cel mai im portant om al Bisericii C atolice. P rim a construcţie de pe m orm întul

Sf.-iui Petru, o bazilică în stil bizantin, a fost ridicată în tim pul lui Constantin cel Mare. în anul 1450, după aproape o mie de ani, Papa N icolae al V-lea a lu a t decizia d e a c o n stru i o nouă b iserică în locu l celei ed ifica te de r e g e le b iz a n tin . D u p ă c in c i ani, lucrările au fost întrerupte, apoi au fost

I,

e h .-* , , > * , ' |

reluate în repetate rînduri, astfel. biserica a fost term inată abia cir de an i m ai t îr z iu . L a finali^

• impresionantei catedrale au contriţ în tim p , p e r s o n a l i tă ţ i pre!, Bramante, R affaello şi Michelanţ; Astfel se face că diferitele fragr'- construite de-a lungul timpului f m inunate dacă le privim separat, an sa m b lu , • în să , ca ted ra la nu E aspectul unei opere unitare. Efectul, care-1 p r o d u c e ' aceas ta asţ v iz ita to r ilo r e s te d e nedescris.- sp e c ia l d a to r i tă dimensiunii; impresionante, înălţim ii interioare^ este de 189 de m etri, precum şi bogatei ornam entaţii. T

4

— — ’• ' ; ~ * Z x .r

Sinaia - oraş pitoresc cu aiura

unei citadele medievale

O raşu l Sinaia este aşezat pe valea Prahovei, în tr-o zonă fo a rte pitoreasca. Una d in tre a tracţiile acestei lo ca lită ţi, de a ltfe l o foarte cunoscu tă staţiune tu ris tic ă de iarnă, o reprezintă Castelul Peleş. în anul 1870, Regele Carolli în ce pu t cons truc ţia acestu i e d ific iu după p lanurile lu i W ilhem Dodere, a a rh ite c t de şcoală germ ană. Lucrările au con tinua t pînă în a nu l 1914 şi au fost d e f in it iv a te de c ă tre a rh ite c tu l Kare l L im an , ca re i-a im p re g n a t st# neo-renaşterii germ ane. S pec ifică acestui cu ren t a rh ite c to n ic este abundenş lem nu lu i sculptat, p recum ş i a deco ra ţiilo r de to t fe lu l. C aste lu l Peleş esteii p rezent muzeu ş i am bianţa p lăcută, confortu l şi calitatea: s e rv ic iilo r pot oft: un se ju r de neuitat.

: a v n

Ţ itvrtm i& cfo fO altă ţară exo tică, ce a trage un

n u m ă r im p re s io n a n t de tu r iş ti , în s p e c ia l d a to r i tă r e n u m ite lo r s a le piram ide, este Egiptul. D espre aceste construcţii fa raon ice ar fi m u lte dc spus, însă doar o vizită la faţa locului vă poate releva m isterul şi frum useţea lor. înainte d e a pom i în călătorie, ar fi bine sâ cunoaşte ţi unele asp ecte

generale despre această ţară. R epublica A rabă Egipt, cu cap ita la la C airo , însum ează aproxim ativ 67,4 m ilioane de locuitori, m ajorita tea trăind de-a lungul văii N ilului, o im ensă oază ce concentrează 97% din populaţia ţării, în rest, cea mai m arc parte a teritoriului acestei ţâri este un im ens desert.

T. Ir -

/H a la te , z ib ch inezesc -

c o n s tru c ţia cea n ta i lu n g ă ?in lu m e

U riaşa construcţie chinezească, făurită cu mii de ani în urmă la iniţiativa despotului Oin Shishuangdi, prim ul conducător al unei C hine Unite, atrage şi în prezent, prin unicitate şi frum useţe, turişti din întreaga lume. Se spune câ în cei zece ani cît a durat ridicarea acestui zid , care porneşte din dreptul golfului Bo Hai, la nord-est de Beijing, către C hina de N ord , spre deşertul G obi, au fost sacrificate sute de m ii de vieţi om eneşti. M arele z id chinezesc, cu o lungim e de aproximativ 6.700 de kilom etri şi o înălţim e de nouă m etri, cu toate că şi-a dovedit eficacitatea, a fost, de-a lungul s eco le lo r, adeseori neglijat, abandonat, iar apoi reconstruit în mai m ulte rînduri. Partea 'cea mai accesibilă a acestei construcţii şi, în acelaşi timp, cel mai des vizitată de către turişti, se află Ia 76 de kilom etri nord-vest, în dreptul Trecătorii Badaling.

r r r ţ r r r n c r n r n r r- r- r-1- r* r-1- r- r- r- r - 1- r- r-.i- r-, r- r- r- r- r- r r r r r r r r r

O 0 O 8 9 9 9 « e « ®

Portretele înalte de 18 metri a patru dintre preşedinţii americani se înalţă maiestuoase deasupra lumii, fiind scu lp ta te în g ra n itu l d in M ount Rushmore, Dealurile Negre (Black Hills) din S.UA. Este vorba de statuile preşedinţilor G eorge Washington, T hom as Je ffe rson , Theodore Roosevelt şi Abraham Lincoln. Dintre toţi, Roosevelt a fost acel personaj despre care se spune că a ridicat ceie mai mari. dificultăţi de sculptare, da to rită o ch e la rilo r săi. Ideea acestei ciudate “capodopere” îi aparţine unui istoric şi publicist local,

Doane Robinson, care a dorit să atragă turişti pe frumoasele Dealuri .Negre. In anul 1924, îl atrage de partea sa pe Gutzon Borglum, pe care îl convinge să construiască un “altar al democraţiei”. Proiectul iniţial a fost conceput ca să-i reprezinte pe aceştia pînă la bust, însă nu a fost definitivat. Lucrările au demarat abia în 1927, cînd Borglum era în vîrstă de 60 de ani. Omuleţul scund, chel, energic, sincer şi patriot, dar foarte greu

9 ® © © © © © © © © !

de lucrat cu el, a cîştigat, în cel mai scurt timp, simpatia mass-media, precum şi recunoştinţa publicului. Acesta nu numai că a proiectat monumentul, ci a condus şi echipa alcătuită din localnici, mineri şi muncitori. Aceştia au aruncat în aer bucăţi din munte pentru a trasa liniile chipurilor preşedinţilor, pentru ca mai tîrziu să le modeleze cu ciocanul şi cu dalta, că ţă ra ţi pe p latform ele suspendate. Lucrările la acest grandios

proiect au fost întrerupte de foarte ut ori din cauza reducerilor permantf fondurilo r şi a v rem ii nefavori Portretul lui Washington a fost de oficial în 1930, cel al lui Jefferson Ini® pentru ca un an mai tîrziu să fie inaip' cel al lui Lincoln. Abia în-1939 avea fie finalizat ultimul dintre portrete, tt lui Roosevelt. Proiectul nu a fost tem' din cauză că sculptorul a decedat vîrstă de 71 de ani, respectiv în [ 1941. Ceva mai tîrziu, fiul artiştii' preluat lucrările, irosind toate foni' rămase. Valoarea monumentului la aproximativ 1 milion de dolari.

F

t :t

tT-

'AZ- 9 ‘

r t * ^

S a g r a d a F a m ilia -c a te d r a la n e t e r m i n a t ă

i i ,i /* f

* V î * > * s, i ' ' ■ ' t *

* iî i t !

' 4 -

I .

. - i i r ' -

* .» i #i * - f * j

' V ' t -

j U ‘

i * ' . A

/ i i - ; M- j .Ţ• • 1 I ţ.-- 7- ' 1 î

•• • !•

i - *

v Z A

C a te d ra la S a g ra d a F a m il ia , a f la tă în B a rc e lo n a , a c ă re i c o n s tru c ţie a d e m a ra t în c ă d in a n u l 1884, n u s -a f in a l iz a t n ic i p în ă în p re z e n t. B is e r ic a n u e s te o c lă d ire trad iţio n a lă ,: c i u n a m e n ită s ă în c u ra je z e în to a rc e re a la r e l ig ia c a to lic ă . C e l c a re a a v u t in iţ ia t iv a r id ic ă r i i a c e s tu i lă c a ş d e c u lt ' a f o s t E u se b io G u e l, u n m a g n a t a l in d u s tr ie i d in a c e le v re m u r i ; c a re T -a în s ă rc in a t p e a rh ite c tu l A n to n i G a u d i sâ re a l iz e z e im p re s io n a n ta , c a te d ra lă . F a ţa d a a c e s te ia .e s te a t î t d e b o g a t îm p o d o b i tă în e î t o rn a m e n te le , c a re r e p re z in tă . n a ş te r e a D o m n u lu i, s în t d e -a d re p tu l în g h e s u ite . A c e s te a d in u rm ă s în t m o tiv e , a le a r te i c r e ş t in e , cu in f lu e n ţe m a u re , c a re tre z e sc e v la v ie şi r e s p e c t în su f le tu l p r iv ito ru lu i, în tr e a g a c o n s tru c ţ ie e m a n ă ş i

un fe l d e n e lin iş te , ro d al stă rii s u f le te ş i a l a rh ite c tu lu i, d a r e s te c o n s id e ra tă un p ro c es v iu p e n tru c ă p ia t r a p r in d e # p a rc ă v ia ţă p r in fo rm e le f lo ra le a le d e c o ra ţ i i lo r - c o lo ra te . G a u d i a fo s t • p e rm an en t- p re z e n t p e şa n tie r în t im p u l lu c ră r ilo r , m o d if ie în d . to t t im p u l c îte cev a d in s c h iţe le p la n u lu i in iţ ia l , a c e s ta f i in d şi u n u l d in tre m o tiv e le p e n tru care c a te d ra la a ră m a s n e te rm in a tă . D u p ă m o a r te a lu i G a u d i, în an u l 19 2 6 , s -a u p u r ta t m u lte d isc u ţii cu p r iv ir e la fe lu l cu m s-a r p u te a d e f in i t iv a lu c ră rile la a c e a s tă im p re s io n a n tă c o n s tru c ţie , su s ţin în d u -se c h ia r şi id e e a că lu c ra re a tre b u ie să ră m în â în a c e s t s ta d iu , p re cu m s ta tu ia V e n u s d in M ilo , c ă re ia nu i se p o t a d ă u g a b ra ţe le .

I

M M• x S ......

r , r- * " Ţ / ,

i i a , r ; ni A „ . . . . v A, - . A l J T w . \ .* ,if

POLITIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981 ( V l U U ' l K ' K Î j

I tio a - M ayui ipc primul m eci de

baseball din Am erica.

ZIUA EROILOR ROMÂNIEIîn fiecare ari, de Z iua

înălţării D o m n u lu i , - dangătul c lo p o te lo r d in turlele b iseric ilo r, cîntările de slavă ce v ib rează sub cupolele sfin te lo r lăcaşuri de cult vestesc naţiunea că cei care au p us m ai presus eternijatea R o m â n ie i de viaţa lor trecătoare sînt încă vii în am intirea urm aşilor. Toţi c e i c a re s -au identificat cu apărarea ţării, a l ib e r tă ţ i i p o p o ru lu i român, de d a B ureb ista la Revoluţia, d in d ecem b rie 1989 să v îrş in d su p rem a jertfă, ostaşi d e rînd sau căpetenii de oaste, truditori cu minţea o ri cu braţe le , tineri sau v îrs tn ic i poartă deopotrivă titlu l de EROI AI R O M Â N IE I. 'G r i ja pentru c in s tirea .m em oriei eroilor şi a lăcăşe lo r care le adăpostesc ră m ă ş iţe le pămînteşti a c ă p ă ta t o - formă o rg a n iz a tă la 12 septembrie. 1 9 1 9 , p r in înfiinţarea S o c ie tă ţ i i Mormintele E ro ilo r căzuţi in război, transfo rm ată în anul 1927 în S o c ie ta te a

C ultul E ro ilo r. Ea a funcţionat p înâ în luna m ai 1948, cînd a : fost d e sfiin ţa tă , m arcîndti-şi p re g n a n t e x is te n ţa - i - p r im e d if ic a re .d e m a u s o le e , 29 cim itire de onoare ale eroilor, p este o su tă de tro iţe şi un m are nu m ăr de m onum ente.

Este im portan t de subliniat că, la p ro p u n e re a S o cie tă ţii Cultul Eroilor, prin decret regal în 1920 , s -a t re c u t la com em orarea Zilei Eroilor în z iu a în ă l ţă r i i D o m n u lu i, z i decretată sărbătoare naţională. D u p ă in s ta u ra re a reg im u lu i c o m u n is t , şi d e s f i in ţa re a S o c ie tă ţi i C u ltu l E ro ilo r , com em orarea eroilor nu s-a m ai o rg a n iz a t ; e ro ii c ă z u ţi în cam pania d in răsărit au fost c o m p le t n e g li ja ţ i , ia r supravieţuitorii au suferit torturi fiz ice şi m o ra le , p recu m şi um ilinţa captivităţii în închisori. Începînd cu anul 1990, Z iua E ro ilo r se com em orează d in n o u , c o n fo rm tra d iţ ie i , în sărbătoarea Înălţării Domnului, fă ră în să a fi leg ife ra tă c a ' sărbătoare naţională, ceea ce, după o p in ia n o astră , re d u ce p o s ib i l i ta te a p a r tic ip ă r ii

c e tă ţe n ilo r la a c t iv ită ţ i le program ate, impietînd asupra eficienţei demersurilor educativ- paţriotice.

în anul 1991 s-a reînfiinţat A s o c ia ţia N a ţio n a lă C u ltu l Eroilor, ca o necesitate impusă d e s ta re a de d e g ra d a re şi părăsire în care se aflau o mare parte din operele comemorative de război şi cimitirele de onoare ale eroilor, din nevoia refacerii

-şi îngrijirii acestora.F i l ia la ju d e ţe a n ă C lu j a

A so c ia ţie i N aţio n a le C u ltu l E ro ilo r , cu s p r i j in u l A rh ie p is c o p ie i V a d u lu i, F e le a c u lu i şi C lu ju lu i, P r e fe c ţu r i i şi C o n s il iu lu i Ju d e ţe a n , C o m andam en tu lu i C orpului 4 . Arm ată Teritorial “M areşal C-tin Prezan”, al unor p r im a r i şi c o n s ili i lo c a le , Societăţii Fem eilor Ortodoxe şi a u n o r oam eni de su fle t din in s t i tu ţ i i - a le s t a t u l u i . şi p a r t ic u la r e , a o rg a n iz a t şi realizat reabilitarea cim itirului 'e ro ilo r de la M u n te le R ece (V a lea le r ii) , a co n stru it un m onum ent funerar al ostaşului rom ân necunoscut, căzut pentru eliberarea Transilvaniei de sub

ocupaţia hortistă, dispus în c im iti ru l m il i ta r a l garnizoanei C iuj-Napoca şi a făcut mai multe dem ersuri c ă tre o rg a n e le lo c a le şi ju d e ţe n e p e n tru ' a sp rijin i a c t iv ita te a a so c ia ţie i. în localităţi s-au ridicat cîteva m o n u m e n te în c in s te a eroilor, dar activitatea nu se b u c u ră în că d e ' a te n ţia necesară.

R ecen t, în tre A so c ia ţia N aţională Cultul E ro ilo r - filiala Cluj şi inspectoratul Şcolar Judeţean s-a încheiat u n protocol de colaborare în d o m e n iu l d e s fă ş u ră r i i a c t iv ită ţ i lo r e d u ca tiv e în r în d u l t in e re tu lu i şc o la r .

JLirmează ca, în anul şcolar v i i to r , ' să c o n tin u e c o n s t i tu i r e a îri ş c o li a cercurilor “Cultul Eroilor” , c a re v o r c o n tr ib u i la redeşteptarea cultului faţă de eroii ţării şi respectului faţă de eroii altor state căzuţi pe păm în tu l românesc.

G l.bg.(rt) Vasile LATEŞ

Preşedinte executiv al Filia le i Cluj al A.DJ.C.E.

1 I v iB erbec (20 m artie - 18 ap rilie )Săptămîna aceasta poate reprezenta

o perioada importanta din viaţa ta. Pentm ca to t ceea ce ţi-ai propus să reuşească, ar fi bine să nu te încăpăţînezi. A jută-i pe cei care au nevoie de tine, nu le refuza solicitările.

Taur (19 ap rilie - 19 m ai)Săptămîna aceasta e recomandat să

fiţi c ît mai ac tiv la locu l de muncă. Succesele nu vor întîrzia să apară, la fel şi laudele din partea colegilor.- însă nu te lăsa d.us de val., Fii prevăzător şi prudent.

G em eni (20 m ai - 19 iun ie )Aveţi o, şansă pe care ar.fi bine să nu

o lăsaţi să vă scape. Evitaţi pe cît posibil aven turile şi deciziile lua te în grabă. S -ar putea să apară cîteva d ificu ltă ţi m inore la locul de muncă, în partea a

j doua a săptămînii. Bazează-te pe prieteni şi colegi şi situaţia va reveni la normal.

Rac (20 iun ie - 21 iu lie )Fii realist şi încearcă să-ţi evaluezi I

corect propriile forţe. Nu te încărca cu noi sarcini la care nu le vei putea face faţă. Dorinţele ta le se vo r realiza în curînd. Trebuie doar să ai răbdare şi să fii înţelept. Nu lăsa nerăbdarea să-ţi alunge norocul.

Primăria m unicipiului Dej şi Garnizoana Dej organizează jo i, !5 iunie, cu prilejul ZILEI EROILOR, o serie de m anifestări tpriiizmd depuneri» de coroane de flori la statuia Generalului Mae Şova, în incinta sediului Cotnandam entului Operaţional ii an cerem onial m ilita r re lig io s , care se v a desfăşu ra la monumentele ero ilor din primul şi al doilea război mondial. '

D upă intonarea Im nulu i N a ţional şi o ' slujbă de pom enire, depunerile de coroane şi jerb e de flori, urm ate de defilarea Gărzii de O noare vor încheia m anifestările dedicate celor care au căzut pentru ţară, “Viteji! A i credinţei so ldaţi” .

M. VAIDA

Leu (22 iu lie - 21 august) -Te aşteaptă o săptămînâ în care vei

avea m ult de lucru. A r fi bine să fii prevăzător şi să te bazezi pe calmul şi rezistenţa care te caracterizează. Nu te grăbi să accepţi ofertele care ţi se fac.

F e c io a răseptem brie )

(22 a u g u s t 21

Asfă seară, la Tele Europa N ova,

ARME SI SUBSTANŢE

TOXICE

11

y

In această seară, numai la Tele E uropa Novă

Guj, în' cadrul emisiunii “IN TRAFIC”, veţi. afla W despre deţinerea: de sune de foc şi substanţe

toxice; şi explozibili. Invitatul realizatorului

Hjn Duma este dl maior Lucian Bob, de la

Rectoratul Judeţean de "oliţie Cluj. Începînd cu 1IJ 19,30, puteţi intra în

direct la telefonul . . 190.241.

L . A . P . I . D e j î n c i r c u i t u le d u c a ţ io n a l i n t e r n a ţ i o n a l

* »Recent, oraşul Piran din Slovenia a"fost gazda C o n ferin ţe i M IR K 2002 - Proiecte şco lare On­

line, ed u ca ţia şi noile tehnologii, organizată de Institutul Naţional Slovac pentru Educaţie, sub egida Comisiei Europene. Conferinţa s-a bucurat dc prezenţa a 230 de participanţi din 20 dc ţâri, România fiind reprezentată de d-na C ornelia P la to n , profesor la L iceul “ A lex an d ru Pap iu I la r ia n ” din Dej şi coordonator naţional al programului I ’EARN (International Education and Resurce Nerivork). Cele mai im portante probleme dezbătute în cadrul Conferinţei au vizat: educaţia Ia distanţă, testele electronice şi eficienţa acestora, noi abordări didactice ale proiectelor ce se derulează pe internet - (urm ărindu-se totodată o colaborare între toate program ele internaţionale deraiate pe internet) -, importanţa introducerii tehnologiei' informaţiei în educaţie şi folosirea calculatorului în scopul ajutării tinerilor cu deficienţe motorii. Pe lîngă lucrările prezentate, pentru profesorii participanţi s-a organizat şi un curs de instruire, privind derularea proiectelor internaţionale în cadrai program elor E u ro p ean School-Net, cu accent pe colaborarea dintre elevii şi profesorii din diferite şcoli din Europa. De notat că, în p rezen t/p e ste 4.000 de şcoli colaborează la aceste program e - M yEUROPE, e SCHOLA, SOCRÂTES, COM ENIUS etc. - toate putînd fi vizionare pe pagina W eb: www.eun.org. Conferinţa a m arcat şi dorinţa unei colaborări m ai strînse între ţările Europei de V est şi programul I ’EARN din New York, în care sînt implicate, în m om entul de faţă, peste 100 de ţări.

“Ca urm are a participării m ele la M IR K 2002 - a .declarat d-na Platon - am avut ocazia să prezint pagina W eb a liceului şi activitatea şcolii (una dintre şcolile din Europa cu o amplă participare I a ' proiectele internaţionale interdisciplinare) şi să înregistrez L.A.P.I. la program ul My EUROPE. Deja lucrăm cu elevii într-unul din proiectele intitulate BRIDGES, coordonat de Hans Henkel din Germania, îh m od vizibil, tendinţa generală este de a se introduce în metodele de predare şi în studiul elevilor, cele mai noi tehnici informaţionale. în acest context, accesul la internet şi, implicit, conferinţele de pe reţeaua I’EARN, oferă m ijlocul ideal de punere în aplicare a tuturor cunoştinţelor dobîndite, sintetizarea şi sincronizarea,, lor conform tendinţelor, actuale, de-globalizare a informaţiei, globalizare înţeleasă ca -un m ijloc-de promovare a. culturilor şi tradiţiilor naţionale, de “unitate în diversitate” . . C it priveşte elevii, am certitudinea că aceste proiecte, prin caracterul lo r interdisciplinar, stimulează învăţătura prin “descoperire”, m unca în echipă, dezvoltă capacitatea gîndirii critice şi a deprinderilor în utilfzarea calculatorului. în plus, sînt m otivaţi în învăţarea lim bilor străine şi îşi lărgesc orizontul, interesul pentru lumea din juru lu i lor odată captat, putînd fi dirijat în găsirea de soluţii la p rob lem ele . de tot felul, în primul rînd, la cele cu care se confruntă ei, tinerii” . ;

Magdalena VA ID A

. Săptămîna aceasta este m om e n tu l. fa vo ra b il pen tru re z o lv a re a m u lto r ] probleme. Vei rezolva cu succes sarcinile de serv ic iu şi e s te p o s ib ilă ch ia r o | promovare. Acceptă ajutorul prim it de la 1 cei apropiaţi ţie şi, pe cît posibil, încearcă | să eviţi gesturile teatrale!

Balanţă(22 septem brie ' - 21 octom brie )Este timpul să faci alegeri în mai multe

domenii. Va trebui sâ munceşti mai mult pentru ca eforturile tale să fie răsplătite. Nu te chinui să le demonstrezi rivalilor tăi câ eşti mai bun decît ei. Nu ai decît de pierdut.

Scorpion (22 octom brie 21 no iem brie )Nu este indicat să încerci să-ţi realizezi

scopu l cu prea m u lt z e l. A m b iţia nemăsurată poate face rău atît în afaceri, cît şi în viaţa privată. Ţi se cere să iei decizii rapide şi curajoase. Nu uita că puţină cumpătare nu strică niciodată!

ÎALON p e n t r uIfiRESA ................Ik'/a în clasa a ................

ÎNTREBARE: 1. C înd se

'• înde se află C a ted ra la

RĂSPUNS: ............................

C O N C U R S ............. :.................. Nr. 1..Tel:.

.................................... Şcoala........................... dT................................................I..........................

va desfăşu ra , la C iuj-N apoca, a V-a ed iţie a Festivalului In te rn a ţio n a l "S e rb ă rile la tin ită ţi i" ?

S a g ra d a Fam ilia?

Săgetător(22 no ie m b rie - 20 decem brie)Este m om entu l p rop ice pentru a-ţi

realiza planurile. Săptămîna aceasta totul iese aşa cum vrei, dar a r fi bine să nu te grăbeşti cu luarea deciziilor importante. Săptămîna aceasta a r fi b ine să eviţi călătoriile.

C apricorn 1 -(21 decem brie - 19 ianua rie )Este momentul perfect pentru a-ţi pune

la punct viaţa personală. Lasă trecutul în u rm ă, d e sch id e o n o u ă pa g in ă . Bazează-te pe propriile forţe şi nu uita că şansa e de partea ta.

V ă r s ă to r (20 Ianuarie - 18 februarie )

încearcă să laşi ideile noi pentru viitor. Acum ele nu fa c altceva decît să îţi creeze neînţelegeri cu cei apropiaţi. Fii amabil, dă dovadă de tact şi nu-ţi ofensa colegii. Se recomandă precauţie în to t ceea ce faci.

Peşti (19 februarie - 19 m artie )Nu lăsa lucrurile să îţi scape de sub

control. Dacă simţi că nu ’te poţi descurca singur, apelează la prieteni.’ P lanurile nerealiste nu au şanse de succes. Nu trebuie să te superi, ci doar să te gîndeşti mai bine la ceea ce vrei.

? n m V lrm e a za .*ă î? i re tra g ă na ve le de războ i dinP l a n e z e , făcînd, astfel, încă

un. gest pentru reducerea tensî&nilor cu Pakistanul au

citaTe d e A F P .dln Minis^ % ' d i a n al Apărârii, a m

Direcţia m arocană a S ecurită ţii Terito ria le (DST) a aref;pe 11 mai, cinci cetăţeni saudiţi care aveau legături cureţi

al-Qaida şi despre care şe bănuia că pregătesc un atent}! Maroc, a anunţat, luni seară, o sursă din cadrul politieif

. Rabat, citată deAFf

evărul de

Comisia senatorială pentru cercetarea abuzurilor l-a audiat, ieri,' pe colonelul F lo r ic e l V ita n , fo s t o f i ţe r în cad ru l Serviciului Independent de Protecţie şi Anticorupţie (SIPA) din cadrul Ministerului Justiţiei, condam nat de Tribunalul M ilitar T e r ito ria l B u c u re ş ti la p a tru ani de închisoare pen tru trafic de influenţă în dosarul “Gherla” .

A u d ie rea ’a avut loc la solicitarea lui Vitan, care a susţinut în faţa comisiei că nu este v inovat pen tru faptele ce i-au fost imputate, flagrantul în urm a căruia a fost arestat, în decem brie 2000, fiind, potrivit declaraţiilor sale, “o înscenare ordinară pusă la cale de un procuror m ilitar împreună cu doi ofiţeri de poliţie subordonaţi ai şefului Biroului de com batere a crim ei organizate Cluj, Rus T om a”. Colonelul Vitan a fost

n v n F*r o ■

vJ3 C :.

r o - i. f* f .5 im*--*

LfeZfcii taA fel

condam nat pentru în ce rca rea de a-l fi eliberat din închisoare, pe m otive m edicale, pe căm ăta ru l c lu jean G ab o r L ajo s, în schimbul unei mari sume de bani obţinute prin intermediul Anei Varga. Fostul ofiţer SIPA a fost acuzat că a intervenit p e lîngă un medic al Penitenciarului Gherla, unde era d e ţin u t, G abor, p e n tru a-i fa c i li ta trim iterea la un spital civil unde să i se pună diagnosticul de cancer al laringelui, necesar întreruperii executării pedepsei. “Acest lucru nu s-a întîm plat”, a declarat Vitan, susţinînd că nici nu îl cunoştea pe G abor la acel moment, în plus deţinutul fiind trim is la spital de m edicii d in alt penitenciar.

în faţa senatorilor, fostul ofiţer SIPA a recunoscut că a luat de la G abor Lajos suma de 4 .5 0 0 de d o la ri, în s ă cu t i t lu de

©« a r î n

Ii iiE3J

M B

non o i

* L _

împrumut, banii fiindu-i necesari pentru, i înapoia Anei Varga o datorie de 7.500; mărci şi zece m ilioane de lei.

Potrivit lui Vitan, în tim p ce se af|i. Gabor, în încăpere au intrat doi ofiţeri poliţie, însoţiţi de procurorul militar Bc:' îlie, şi a fost arestat. - ■ ■

Pe lîngă înscenarea flagrantului, Vitt denunţat în faţa com isiei şi “conexarea'! “în m od gratuit” cu m aiorul loan Motarş la Penitenciarul G herla, arestat în acei; dosar: întrebat care consideră că an[[f m otivele arestării sale, V itan a răspuns; procurorul Botoş a crezut probabil capriţ, o arestare sp ec tacu loasă în care i implicat un ofiţer cu grad mare po; iasă în evidenţă în faţa şefilor săi obţină gradul de colonel, el fund l; moment locotenent-colonel.

Jalnicul aforism al lui Năstaseurm are d in pagina 1

probabil, N ăstase, în aforism ul său , care nu e nici politic, nici filosofic, ci o încercare hazlie de a masca vria în care a intrat partidul său, tot m ai greu d e controlat.

Apelul la noţiuni dem ocratice-m ajoritate şi m inoritate - nu face altceva decît să dezvăluie g rave carenţe în sînul partidului lui Năstase. Evident, B ar s-a com portat ca un frustrat. Căci de curaj şi m oralitate putea să dea dovadă mai dem ult, “chiar cu riscul excluderii din partid”, cum se trezeşte acum vorbind, cînd “l-a învins m afia ’ .

G rav este altceva: că p rincip iile politice ale disciplinatului PSD au luat un şu t în fund ch iar dc la şeful partidului. Căci a tari principii nu m ai sînt po litice - sînt siciliene de acum o sută de ani. O m crtâ răm îne om ertăl Dacă tăcea, B ar răm înea u n ilustru n e c u n o sc u t, o ro t i ţă în g reo iu l an g ren a j al relaţionalului po litico-econoniic al PSD. Poate chiar ar fi p r im it şi el, drep t recom pensă, o afacere. N-a fost să fie. Om erlâ f iin d încălcată, a prim it din partea şefului clanului ceea ce se vede în fiecare film hollywoodian: m oartea, în cazul nostru, politică. Şi im ediată.

Jalnica ju stificare a lui N ăstase e mai mult decit se poate răbda. De la p rem ier vine sem nalu l recunoaşterii clanului şi a regulilor aberant de to talitare? D e la Năstase, care nu neagă deloc că Tarâu, azi-m îinc urm ărit prin Interpol, este sponsor al PSD, vine m azilirea im ediată a grupării adverse? Şi tot de la N ăstase v ine ideea că nu te po ţi, în p o litică , opune m ajorităţii! O m ajoritate care se crede stat şi care are drept principiu ocrotirea fiilor săi. A fiilor cotizanţi la greu.

Bogdan Niculescu Duvăz neagă existenţa

unor grupuri disidente în PD

‘ D eputatu l PD B ogdan Niculescu Duvăz a respins, ieri, în tr-o conferin ţă de presă, ideea existenţei unor grupuri d isid en te în PD, precum şi faptul că el ar fi iniţiator al unui astfel de gmp. “Am avut de mai multe ori opinii diferite faţă de opiniile conducerii PD, dar acest lucru nu înseamnă că sîn t g rupuri şi a c tiv ită ţi complotiste", a spus Duvăz.

El a adăugat că statutul PD stipulează existenţa dreptului la opinie şi la constituirea unor curente de opinie în cadrul partidului. Duvăz a a ră ta t, în să , că, p înă în prezent, nu s-au manifestat decît o p in ii sep ara te în legătură cu unele decizii, şi nu curente dc opinie.

“Este foarte norm al să existe opinii separate, aceasta arată sănă ta tea struc tu rii politice” , a mai spus Duvăz.

Studenţii merituoşi vor pleca în tabără gratuitStudenţii integralişti şi cu rezultate deosebite la învăţătură, precum şi cei cu situaţie materiali

precară, dar care au prom ovat toate exam enele pot beneficia, cu prioritate, de un loc gratuit într-o tabără de vară, a declarat, ieri, Ecaterina Andronescu, m inistrul Educaţiei şi Cercetării

C ele peste o m ie de lo cu ri-p e ‘serie v o r fi disponibile începînd cu 15 iulie şi pînâi 2 septembrie. Locurile au fost repartizate de M inisterul Educaţiei şi Cercetării (M EC) instituţiilor de învăţăm înt superior proporţional cu num ărul de stjudenţi existenţi în învăţăm întul de zi, jx locuri finanţate de la bugetul de stat. B irourile senatelor universitare vor distribui, la rîndul b, respectivele locuri facultăţilor din subordine, conducerea fiecărei instituţii av înd obligaţia dea afişa num ărul de locuri repartizat şi m etodologia distribuirii acestora, a m ai spus miniştrii Taberele de vară au fost organizate în şapte serii, atît la mare, cît şi la m unte. B iletele de tatei vor fi distribuite de Agenţia Socială a Studenţilor.

Liderii organizaţiilor de tineret a şase partide dezaprobă modul în care se face

politică în RomâniaLiderii organizaţiilor de tineret şi studenţi ale PD, PNL, PSD, UDMR,

PPC şi PRIVI au adoptat, ieri, o declaraţie comună prin care se stabileşte înfiinţarea unui Forum al acestor organizaţii şi prin care dezaprobă modul în care se face politică în România. Acest forum va reprezenta un "cadru de exprimare a tinerilor politicieni faţă de actul politic” , prima întîlnire fiind programată pentru marţea viitoare, pentru a se discuta asupra "Codului de conduită al viitorului om politic” , propus de studenţii PD. în declaraţia adoptată m arţi şi semnată de reprezentanţii celor şase partide este dezaprobat modul în care se face politică în România. “ Politicienii nu au reuşit, în 12 ani, să conducă România în comunitatea ţărilor democrate şi dezvoltate", se arată în declaraţie, reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti şi de tineret declarindu-şi disponibilitatea de a schimba această stare de fapt.

Viitorii politicieni se angajează să promoveze un “ mesaj coerent despre necesitatea schimbării clasei politice cu una nouă, consistentă, onestă şi responsabilă” .

j . upîfeurmare d in pagina 1

G ab o r a început în p e rio ad a în care bulibaşa Lajos G abor se afla înch is în P e n ite n c ia ru l G h e r la . P e p a r c u r s u l detenţiei soţului ei, M aria G abor a făcut mai m ulte îm prum uturi de la A na Varga, pentru a-l ajuta pe bu libaşă să fie p us în libertate, punînd sub ipotecă locuinţa din .S o m eşen i. D u p ă e l ib e ra r e a s a d in M e n ţie , în luna n o iem b rie a anu lu i

2000, Lajos G abor, în trucît n u avea bani <n restituie îm prum utul, s-a p rezen ta t la no tar pentru a . p re lungi ipo teca făcută pe v ila sa în favoarea lui V arga Ana. B ulibaşa spune că atunci a sem n at un act p e care-1 credea anexa la p re lung irea ip o te c i i în f a v o a r e a A n e i V a rg a . D ocum entul pe care L ajos G ab o r şi-a p u s sem nătura era, d e fapt, un con tract d e v în za re-cu m p âra re a case i sa le în sch im bu l sum ei d e 200 .000 d e dolari SU A , reprezentînd sum a îm p rum utată şi dob înda.

C în d si-a da t seam a că a fost înşela t

şi că va fi neyoit să se m ute cu întreaga familie în stradă, Lajos G abor a început, în luna decem brie a anului 2000, seria autodenunţurilor care au dus la arestarea judecătorului V iorel B urzo, colonelului Floricel V itan, m aiorului loan M orari şi a colonelului (r) V asile M ureşan. D e asem enea, bulibaşa a deschis o acţiune în in s ta n ţă în v e d e re a a n u lă r ii c o n tra c tu lu i d e v în z a re -c u m p â ra re încheiat cu V arga A na, iar îm potriva a c e s te ia a fă cu t o p lîn g e re p e n tru înşelăciune.

în ciuda acţiunilor întreprinse, Lajos Gabor nu a putu t să-şi recîştige casa, f i in d so m a t d e m a i m u lte o r i d e executorul judecăto resc sa părăsească locuinţa, evaluată la peste patru miliarde de lei.

Ş tiin d că in tra re a A n e i V arga în posesia vilei din Som eşeni nu mai poate fi nici m ăcar am înată, ieri, în juru l orei 12.00, M aria G abor s-a urcat în podul casei, iar după ce a îm prăştiat mai m ulţi

litri de benzină, i-a dat foc. Grupul de p o m p ie ri “ A vram Ia n cu ” d in C lu j- N apoca a fost sesizat de incendiu abia ■ în ju ru l orei 12,30. Sosiţi în scurt tim p la faţa locului, pompierii m ilitari s-au luptat cu flăcările, timp de aproape două o re , re u ş in d să s tin g ă focu l şi să op rească extinderea lui. F lăcările au distrus în întregime acoperişul casei.

• E x e c u to ru l ju d e c ă to re sc M a riu s S tolneanu a. declarat că gestul M ăriei G abor a fost inutil, deoarece el urm a să se prezinte, în jurul orei 13, nu pentru evacuare, ci să încheie o notificare în prezenţa avocaţilor am belor părţi. Cînd a so s it la fa ţa locu lu i îm preună cu avocaţii, Stolneanu a constatat că nu mai are ceno tifica , deoarece.acoperişul casei este cuprins de flăcări, iar pompierii se luptau să stingă incendiul. La faţa locului a ajuns şi un pluton de jandarm i şi cîţiva luptători DIAS, pentru a îm piedica un eventual conflict între clanurile ţigăneşti.

M aria G abor a declarat că familia ei

a fost dispusă de mai m ult timp să-i dea Anei Varga 100.000 de dolari pentru ca, aceasta să renunţe la casă. Ea susţine că, pentru a face rost de bani, a fost nevoită să-şi vîndă chiar şi pocalul de argint, sim bolul suprem aţiei clanului Gabor între ţiganii din Cluj.

C eilalţi m em bri ai fam ilie i G abor susţin că nu se v o r opri aici şi că incendiul provocat ieri a fost doar un sem nal, urm înd ca în aceste zile să incendieze şi casa Anei Varga, situată în cartierul D îm bul Rotund. Mai mult, membrii clanului G abor spun că nu se vor lăsa pînă cînd nu vor ucide m ăcar trei din m em brii fam iliei Varga.

E x e c u to ru l ju d e c ă to re s c a m ai precizat, ieri, că va încerca să facă o notificare în prezenţa avocaţilor şi, în continuare, va analiza condiţiile în care Ana V arga va putea intra în posesia casei. Poliţiştii clujeni spun că împotriva Măriei G abor va fi deschis un dosar penal pentru distrugere calificată.

M ircea lonescu Quintiis

intenţionează să ocup;

funcţia dt preşedinta d;

o n o are al PNLSenatorul liberal Mircea

Ionescu Quintus a declarat ieri, în tr-o conferinţa di presă, că intenţionează si ocupe funcţia de preşedinte y de onoare al PNL, după ce jj instanţa se va pronunţa dosarul privind colaborarea sa cu- fosta Securitate.

“ P ro b a b il’ că, pînă la s f î r ş i tu l vacanţeiparlamentare, instanţa se va p ro n u n ţa în privinţa colaborării m ele cu S e c u r ita te şi se dem onstra că nu ara a'*1 asem enea activităţi. I aceea, este posibil să ac o fu n c ţie care să contrazică postura pe am a v u t-o p înă în < 2000, în PN L”,Quintus.

M ircea Ionescu Quin® a c o n te s ta t în instanţă veridicitatea documentele pe baza cărora a fost inel® p e l is ta CNSAS ~ţ colaboratorilor Securităţi';

E l a explicat că, d“Ps ultim ul congres al PNL,® a acceptat preşedinţia® o n oare a partid u lu i,^1 există o propunere în acesj se n s fă c u tă de Birt"1 Perm anent Central (BPC)-

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16CULTURĂ: TEL. 19.74.9(1 - MICHAELA BOCU, SOCIAL-

; CETĂŢENEŞTI: TEL: 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75.07 ; SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; PU BLICITA TE: T E L './F A X :19 .73 .04 ; D IFU ZA RE MICA

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 / 1 9 9 1 , judecătoria Cluj- N ap o ca , înm atricu lată la Oficiul R egistrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fisca l R 2 0 4 4 6 9

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct);CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Ţel. 19.16.81; fax:19-28.28;E-m ail:adevcj@ mail.dntcj.ro - redacţiaE -m a il : r e c l a m a _ a d e v c j @ m a i l . d n t c j . r o - p u b l i c i t a te PU BLICITA TE: TEL: 1 9 .4 9 .8 1 . - STELA P E T C U ; ţ

- CONTABILITATE:TEL.: 1 9 .7 3 .0 7 -LIVIAPOPSecretar de redacţie: lei/tax.Horea PETRUŞ 19.74.18

- > ■ > "

rSUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23

■ SUBREDACŢIA D EJ: TEL./FAX: 21.60.75

TIPARUL EXULTAT LAîm -