jiii cînd domnul i iiiescu vorbeşte lila...
TRANSCRIPT
\ o&n-rE:[ http://www. dntcj. ro/adevaruT}
ANUL XIII NR. 3119 ISSN 1220-3203
SÎMBÂTâ-DUMINIGÂ, 10-11 FEBRUARIE 26S1 16 PAGINI 3.Q00 LEI
m »gg¥.M8,!».<Ji-JWJ!'>,aa4jii u» i. .imu. .jiii
Cînd dom nul I Iiiescu vorbeşte
“ popular” . . .ILIE CALIAN
Domnul preşedinte Ion Iiiescu a | contrariat multă lume prin cîteva
1 declaraţii făcute în ultima vreme,declaraţii retractate sau corectate ulterior cu explicaţia că au fost scoase din context sau că au fost formulări neferic ite . Cert este că astfel de declaraţii produc daune nu numai “ im aginii” sale, dar şi politic ii Guvernului şi fostului său partid, PDSR.
Fără îndoială, d-l Ion Iiiescu este un om cult şi inteligent. Dar are o hibă: prea mult implementează, sinergizează, globalizează, macroeconomizează etc. Domnul Iiiescu este o bună prezenţă la - să zjcem - clubul de la Roma, Davos, Crans Montana etc. -, dar nu la Focşani ori Pătîrlagele. Asta pentru că d-sa este, prin formaţie, un om al conceptelor abstracte, nu al dialogului cu omul de rînd, nu poate traduce în termeni colocviali ideile. Paradoxal, deşi este inginer, nu ştie să procedeze “inginereşte”, cum spun absolvenţii şi profesorii de Politehnică.
lată o temă pe marginea căreia s-a vorbit mult şi s-a scris mult de către reprezentanţii anumitor partide politice şi pe care domnul Iiiescu o abordează în tr-un mod cel puţin stîngaci: proprietatea şl garantarea proprietăţii de către stat. De multă vreme CDR pretindea modificarea Constituţiei pentru a se preciza că statul gărantează proprietatea. Ce ar înseamna asta? Dacă-mi pierd averea la jocuri de noroc să-m i dea statul bani? Dacă un cutremur îmi dărîmă casa, ori mi-o iau apele, ori se duce ia vale cu dealul de sub ea - să-mi dea statul alta? Dacă-mi arde casa să cer despăgubiri de zeci de miliarde pentru bunurile pe care pretind că le-aş fi avut înăuntru? Dacă-m i -fură hoţii televizorul şi bijuteriile să-mi dea statul altele?
Evident că este absurd un asemenea mod de garantare a proprietăţii. Constituţia României este foarte clară: “Articolul 41, (1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sînt garantate." Dacă nu este destul de clar, să mai adăugăm: “(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.” Cum a ajuns d-l Iiiescu la Ideea că garantarea proprietăţii ar împiedica înstrăinarea proprietăţii şi, de aici, la legarea de glie ca în feudalism este Foarte greu de în ţe les. C lar este un fapt: nici o constituţie nu poate oferi cetăţeanului sau persoanei juridice mai mult decît dreptul de a-şi exercita calitatea de proprietar, conform legilor ţării respective.
Dar dl Iiiescu găseşte prea adesea form ulări alambicate ori lansează concepte pe care nii le explică. Vă mai am intiţi cînd dl Iiiescu vorbea de crearea unei economii sociale de piaţă? Au fost voci care s-au repezit să spună că e o invenţie aiurită a preşedintelui PDSR. în realitate, în 1949 un economist din RFG a publicat o carte intitulată “Propuneri pentru im plementarea economiei sociale de piaţă” (soziale Marktwirtschaft). Autorul ei a devenit consilier de stat în 1952, iar cel care a pus-o în practică, în guvernul Adenauer, a fost Ludwig Erhard, devenit apoi cancelar şi preşedinte al UCD. Dl Iiiescu n-a mai explicat nimic, nici nu ne-a spus de unde a luat formularea.
Bine'ar fi, deci, dacă dl Iiiescu ar avea mai multă grijă pentru felul în care se exprimă, pentru că încercările d-sale de a vorbi “popular” adesea nu-i ■ reuşesc...
l i l ar
K S l f S iP S i i l i
S
LJlU J iJ
Priorităţile proiectului de buget pe anul 2001, care va fi la un nivel apropiat de cel de anul trecut, vor fi Unitatea 2 de la Cernavodă, modernizarea armatei, construirea de locuinţe, Infrastructura şi agricultura, a declarat vineri prim-ministrul Adrian Năstase.
El a arătat că se are în vedere şi contractarea unor credite externe, pentru finanţarea unor proiecte de investiţii. Pentru anul 2001, Guvernul îşi propune o creştere economică durabilă, de 4,5%, prin măsuri de stimulare a activităţii economice, inclusiv prin sprijinirea IMM-urilor, crearea unor noi locuri de muncă şi măsuri fiscale bine articulate. Năstase a arătat că Executivul doreşte ca inflaţia să nu depăşească 25-27% şi a estimat că investiţiile străine ar putea înregistra o dinamică de 9,5%.
Problema dificilă o reprezintă agricultura, care “a fost terenul de fotbal al vechii puteri, maidanul pe care s-au încercat lovituri la vinclu, dar s-au soldat doar cu autogoluri”, amintind de problemele cauzate de secetă, de sistemele de irigaţii şi cel zootehnic distruse, de sistemul de proprietate nefinalizat, de distrugerea sistemului de producţie a îngrăşămintelor chimice.
La momentul actual, nu se poate spune n im ic cu certitudine despre 'rezultatele Congresului PNL de săptămîna viitoare, unde, deocamdată, şi-au anunţat candidatura Valeriu Stoica, Crin Antonescu şi Călin Popescu Tăriceanu. Liderul PNL Cluj, deputatul Anton Ionescu a declarat, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că pot apărea orice fe l de rezu lta te ;. în p lus,, preşedintele organizaţiei c lu je-. ne nu a exclus chiar să mai apară candidaturi, menţionîndu-1 pe Theodor Stolojan. în acelaşi context, Ionescu spune că, în faţa Biroului Permanent Central al PNL, Stolojan a declarat că- 1 interesează şefia Consiliului Naţional al partidului. “ Aceste atribuţiuni sînt ca o mănuşă pentru Stolojan, dar asta nu înseamnă că nu pot apărea surprize” , spune deputatul Anton Ionescu.
Titus CRĂCIUN
Infracţiunile comise de poliţişti
continuă să reprezinte o problemă gravă a
societăţii
L..U
Asemeni Congresului American,
Camara Deputaţilor are grup de rugăciune
După modelul Congresului American, deputaţii au înfiinţat un grup de rugăciune la Parlament. Ideea a fost importată de deputatul PSDR Vasile Suciu, iar grupul de rugăciune este condus de alt deputat clujean, Alexandru Lăpuşan (PDSR). Din acest grup mai face parte I. M. Năstase (PRM).
Suciu susţine că acest grup va nivela relaţiile dintre partidele parlamentare, prin promovarea valorilor creştine. Din grupul de 25 de deputati, majoritari sînt cei de la PRM şi PDSR. ’
A. M.
C u r t e a S u p r e m ă î l m e n ţ i n e
î n a r e s t p e V i o r e l B u r z oCurtea Supremă de Justiţie
(CSJ) a respins, v ine ri, plîngerea formulată de Viorel Burzo împotriva ordonanţei în baza căreia a fost arestat la 22 ianuarie. Im ediat după aflarea sentinţei CSJ, Burzo a înaintat recurs. Avocatul său, Gheorghe Mateuţ, a declarat că motivele de contestare a ordonanţei de arestare sînt solide, întrucît procurorii ar f i încălcat “ grosolan” procedura
legală. “ Procurorul care a emis ordonanţa de arestare nu avea competenţă, pentru că era doar un procuror al Parchetului Curţii de Apel Cluj, delegat la Parchetul CSJ, iar confirmarea ordonanţei a fost făcută de un p rocu ro r al Parchetului Tribunalului Cluj, ierarhic inferior celui care a emis-o şi care, şi acesta, era delegat la Parchetul CSJ” , a afirmat Mateuţ. Avocatul lui
Burzo a precizat că ordonanţa trebuia emisă de către procuroru l general al României.
Fostul ju d e că to r a fost arestat la 22 ianuarie, a doua zi el form ulînd o plîngere împotriva ordonanţei prin care a fost arestat pentru trafic de influenţă. Burzo şi-a retras plîngerea după ce a văzut probele existente la dosar împotriva sa.-
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a fost sesizată de către Asociaţia pentm Protecţia Cumpărătorilor de Autoturism e (A PC A), ai cărei membri au depus înainte de 1989 bani la CEC pentm a-şi cumpăra maşini Dacia şi care după revoluţie nu şi-au mai prim it autoturismele,
a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, M ircea M oldovan, secretar de stat al in s titu ţie i Avocatul Popomlui.
APCA are aproximativ 20.000 de membri şi, potrivit lui Mircea Moldovan, asociaţia are şanse sâ cîştige procesul la Curtea Europeană. C o n flic tu l d intre
APC A, pe de o parte, şi COMAUTOSPORT şi Ministeml Finanţelor, de cealaltă parte, a început la sfîrşitul anului 1990, din cauza m ajo ră rii p re ţu lu i unui autoturism Dacia. M a jorita tea membrilor APCA depuseseră la CEC, înainte de 1990, suma de 70.000 lei pentm o maşină şi nu
au acceptat sâ achite diferenţa de preţ, cemtâ de COMAUTOSPORT.
După ani de procese, care se soluţionau, în p rim ă fază, în favoarea membrilor asociaţiei, apoi dosarul acestora se rejudeca, în februarie 1997 Curtea de Apel Bucureşti a dat cîştig de cauză Ministemlui Finanţelor.
P il ameninţă m imliezea procedurii la suspendarea preşedintelui ion llioaoulisa legea .privind administraţia paliei ' 'locală va fi pfoniylgsfă ’
Vădim IMor la „adunarea naţională” de la CIuj-Napoca
Paternitatea ideii convocării unei adunări naţionale pentm „salvarea limbii române” este ultima contradicţie între PRM Cluj şi primarul Gheorghe Funar. Prim-vicepreşedintele PRM Cluj, Petru Călian, susţine că organizaţia locală a găsit această soluţie p e n tru . a
demonstra îm potriva folosirii limbii maghiare în administraţia publică locală.
Contradicţia cu tema „cine a avut p rim u l ideea” a izbucnit în m ijlocul unei conferinţe de presă. Pînă la urmă, PRM-iştii şi-au adus aminte că Funar este secretarul ' general • al
- ■— „îvX
B IB L IO T E C A \ \
partidului. La adunarea din 17 februarie şi-a anunţat prezenţa şi preşedintele PRM, C orneliu Vădim Tudor. După cum v-am mai informat, se prognozează a avea loc această întîlnire în Piaţa Avram lancu.
A. M.
F a l ş i c a m s i l i s s i
a i . p r u n i a r a l D i
c irco a llă p i n ţ a r aPremierul Adrian Năstase i-a atenţionat, vineri, pe
pre fecţii şi preşedinţii C o n s iliilo r Judeţene Administrative că în teritoriu există anumite persoane care se “ dau drept consilieri ai săi” sau ai m iniştrilor pentm a beneficia de anumite avantaje.
Năstase a precizat că aceste cazuri sînt-anchetate deja de Poliţie şi a dorit să prezinte lista consilierilor săi pentm a elimina orice dubiu în această privinţă.
Pe listă figurează Victor Chiujdea - consilier pe probleme de afaceri externe, Dinu lanculescu - pe probleme juridice, Nicolae Constantinescu - pentm buget-finanţe, Cristina Trepcea - probleme de imagine, Liliana Iacob - probleme politice, Zamfir Cătălin - probleme sociale, Silinescu Constantin - probleme speciale şi Dan Georgescu - probleme de sănătate.
A
• Azi: Calendarul ortodox, f Sf. Sfinţit Mc. Haralambie; Sf. Mc. Valentina- Calendarulgreco-catolic. S. Haralamb, pr. m. (t 202).
/
v Iskjs^
• Mîine: Calendarul ortodox: Sf. Sfinţit Mc. Vlasie Episcopul; Sf. Teodora împărăteasa- Calendarul greco-catolic: S. Blasiu, m., ep. (f sec. IV); Prima apariţie a Preas Fee' Maria la Lourdes (1858).
^ ^M M ESESim îmbată - duminică, 10-11 februarie 2001
• p r e f e c t u r a . c o n s i l i u lJUDEŢEAN: 19-64-16
•PRIMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIADEJ: 21-17-90• PRIM ARIA TURDA: 31 -31 -40• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:
955 şi 43-27-27•POLITIA FEROVIARĂ
CLUI-NAPOCA: 13-49-76 •POLITIA DEJ: 21-21-21 •POLITIA TURDA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36?82-22 •POLITIA HUEDIN: 25-15-38 • •POLITLA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981• PROTECŢIA CM LA: 982 •GARDA FINANCIARĂ CLUJ:
19-52-23 si 19-16-70. int. 158 •DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII Şl
PROTECŢIEI SOCLALE: 197.125 •SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNATIONAL: 971 •INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTA: 958•R.A. TERMOFICARE: I9-87-IS •R.A. APĂ CANAL: 19-63-02 •S C. "S.ALPREST*S-A.: 19-55-22 •SC PRIYAL: 17-13-S6 •DISTRIBUŢIA GAZELOR
NATURALE; - INTERVENŢII GAZE928; 433424
•JANDARMI: 956 •GARA CTuj-Napoca: 952 •AGENŢIA CFR: 4J-20-0!;
Turda - 31-17-62; Dej - 21-20-22 •ALIANŢA ANTISUICID: 19-16-17
E X I M T U RAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION
v a o f e r ă :
1 1 5 1T A R O IVI
O R A R U L C U R SE L O R INTERNE PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001
luniCluj -> Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj -» Otopeni 15,45 şi 16,35
marţiCluj -> Băneasa 07,00Cluj -> Otopeni 15,15
miercuri Cluj Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj •> Otopeni 20,35
joiCluj Băneasa 07,00 şi 20,45Cluj - ) Otopeni 15,15.
vineriCluj -> Otopeni 15,45 şi 20,35
sîmbătăCluj Băneasa 09,00 şi 13,45
Preţ bilet 1.450.000 lei
O R A R U L C U R SE L O R EXTERNE P E R IO A D A 2 9 O C T . 2 0 0 0 - 2 4 M A R . 2001 Cluj -> Frankfurt
marţi şi joi Frankfurt -> Cluj
9,40
11,50
9,25
CURSE INTERNATIONALE din A utogara II;
• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din CIu;-Napoca in alele dc bri. mani. joi si a i.ocn la ora 7.CO si înapoierea din Budapesta in zalele dc marti. mierrun, a incra si simKitdiaora I (.00.• Ciuj-Napoca - Budapesta, cu f ir ; are jn
raicle de pai ora 22.00 si înapoiere din Budapesta inrilciedeairteriora 16. CalIN F O R M A Ţ II:
Autogara I nu mal funcţionrari Autogara II: 43-52*78
I JOICluj -> Munchen
luni şi vineri Munchen -> Cluj
luni şi vineri 11,55 Cluj -> Vienaluni, miercuri - 11,25, vineri 15,10 Viena -9 Clujluni. miercuri, 13,55, vineri 17,05 Cluj -> Bolognaluni 11,15, miercuri, vineri 15,15 Bologna -> Clujluni 13,10, miercuri şi vineri 17,10 Preţ bilei Clui - Bologna - Cluj: 235$
TELEFON: 13-01-16.
Rarwvirl prii lilifon tiu li Jidlol 11mut E X IM T U R , Hr. A. Şsţjnna 34-36
T»l/F«i 064-433569,163442
E X IM T U R . itr. Napoca 2-4 î TiLTix 064-193755,199263
«FARMACIISimbâtă, 10 februarie; Farmnoa rr 3
Hyşcta AcscU-ip. P-ţ«i M Vitoazu Nr. 36. tcîcfon 13 03 04. orar 8-20. Farrruicia nr 1. P-ţa Urni nr 31. tdefon 19 4 6 06. orar 6- 16. F,rrja.i nr •8. str Koma nr 8187. tr-̂ fon 13-04-13. orar 8-14. Farmacii nr. 115. str N Pasca*y rr 7. ţelpfon 14-58 98. orar 8-14. Farrrocaa nr 116. s,t Bucogi nr. 5. tr-Mm 19-18-21. orar 8-14. Famaoa rr 08. T Vuia nr 26. îeWon 41-50-71, orar 8-14. PF nr 3 (pară). P-ţ.i G-Vi rv 3. tc'cfcn 13-04-26. orar 8-14. Farmacia TWafarm*. Cc*tt V * Fkxa. telefon 16-18- 83. orar 8-14. Farmacia "Zca*. P-ţa Unri rr 27. îcirîon 19-75-96. orar 9-15. F.vnviaa 'Coda*, str. CtAbucol nr 5 (MJJnAş'ur). îcîcfon 16-47-37. orar 8-14. Farmacia "To«ta#arm*. B̂ jut 21 Docrmijno r.r 4. orar 9*14. Farmaoa ’Airra*. P-ţa M Vrtoazul rr. 26. tnVfoo 13-C2-S8. orar 8-14. Farmacia "Pcnxvjnjr-i*. B-dul 21 Dccerrixxî nr 129. tdcîon 41-29-01. orar 8-20. Farmacia "Elixir*,
str. Fabncâ nr. 5. tolcfon 41-41-29. orar 8- 20. Farmacia "Ebxir-Plus’, str Dorobanţilor nr 21. telefon 19-08-38. orar 8-20. Farmacia ’Europharrn Umor*, str. Buccgi nr. 13-15. orar 8-21
Duminici, 11 f#bruari«: Farmacia nr. 3 Hygei.i Aosculap. P-ţa M. Vitoazu Nr. 36. telefon 13 0 3 64. orar 8-20. Farmacia 'Remedium*. 8 <Jul 21 Decembrie nr. 129, teJcfcn 41-29-01. orar8-?0. Farmacia "Elixir*, str Fabricii nr. 5. tdefon 41-41-29. orar 8- 20. Farmacia 'Europfwm Union*, str Buccgi nr 13-15. orar 8-14 Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia 'Corafarm*, str. I. Mentor rr 4. telefon 42-85-40; Farmacia "Cynara*. Calea Floreşti nr. 75. telefon 42- 62-72. orar non-stop.
Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia ’lntcrpharm*, str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95. orar 8-22. Farmacia "Qcmatrsfarm", P-ţa Unrii nr. 10. telefon 19- 13-63. orar 8-22.
Garda do noapte: Farmacia nr. 3 Hygoia Aesculap. P-ţa M Vitoazu Nr. 36, telefon 13 03 64. orar 20-8.
Republica - L u p ta c u în ă l ţ im i le - SUA, premieră (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30); vineri, simbâtă, duminică - spectacole de noapte_cu tarif redus de la ora 23 * Victoria ■ P a c t c u
d ia v o li /a - SU A (11; 13; 15; 17; 19) ' Aria Eurimages - D in c o lo d e n o d - Franţa (12; 14,30; 17; 19,30) * Favorit - U n s o c r u d e c o ş m a r - SU A (13; 15; 17; 1 9 ) ' Mărăşti - D isp a r i in 60 d e s e c u n d e - SU A (12,45; 15; 17,15; 19,30)
TU RD A - Fox - B a r ili C o y o te U gly, SU A (13; 15; 17; 19)DEJ - Arta - M ic k e y , o c h i a lbaştr i, SU A (vineri-duminicâ: 15; 17; luni-joi:
13; 15; 17); A l ş a s e le a s im ţ , SUA (vineri-joi: 19; vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22
G H ERLA - Pacea - S i m o a ră R o m e o , SU A (15; 17; 19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 21. Joi închis.
Sîmbătă, 10 februarie7,00 O vedetă... populară
k. rviâ» (r)l 7,50 Oameni ca noi; 8,20 . i6«*.*Lt Woody, ciocânitoarea buclucaşă (d.a.); 8,45 Fram (s); 9,40 La telefon muzica populară; 10,05 Visînd cu ochii deschişi (dramă SU A1998); 11,35 Casa mea; 12,05 Ai carte, ai parte!; 13,00 Călcîiul lui Ahile (s); 13,30 Auto-dub; 14,00 Jurnalul de prînz; 14,10 Arca Marinei...; 16,15 Frumoasele şcolii (s); 17,00 Ora G;18.00 Teleenciclopedia; 19,00 Garantat 100%; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,25 Sport; 20,30 Divertisment @2001; 21,40 Amy (s); 22,35 Jurnalul de noapte; 22,45 Noaptea cinefilului: Ţara de foc (dramă Chile/ltalia/Spania1999); 0,30 Marele Jazz.
Duminică, 11 februarie7,00 Ceasul deşteptător; 8,00
Universul credinţei; 9,00 Woody, ciocânitoarea buclucaşă (d.a.); 9,30 Kiki, Riki, Miki; 10,30 Viaţa satului;12.00 Tezaur folcloric; 13,00 De luni pînă duminică; 13,45 Jurnalul de prînz;14.00 Anul sportiv 2000; 15,00 Divertisment; 16,20 Un înger printre noi (co.SUA 1994); 18,00 .Trupa de şoc caută o vedetă; 19,10 Acţiune! Motor! (s); 20,00 Jurnal. Meteo; 20,25 Sport; 20,30 Pacientul englez (dramă romantică SUA 1996); 23,10 Ştirile de simbăta asta; 23,40 Jurnalul de noapte; 23,50 Marele Jazz.
f i z r d Sîmbătă, 10 februarie7,00 Călătoriile lui Ies (r);
7,30 Sally, vrăjitoarea (s); 8,20 Veni, Video, Viei (r); 8,35 Toţi, împreună: 9,25 Răscruci; 10,00 Ţara de plastilină (d.a.); 10,20 Povestitorul cel bătrîn (s); 10,45 Ţara de plastilină (d.a.); 11,05 Wishbone: Ca Intr-o poveste de-a lui Twain (s); 11,35 Jim şi Jam (s); 12,00 Piatra magică (s); 12,30 Arca lui Noe;13.00 On line; 13,30 Medalion de interpret; 14,00 Atlas; 14,30 Ştiri; 14,35 Planeta singuratică: Peru; 15,30 Top TVR 2; 16,00 Tenis; 18,00 Eroul meu! (s); 18,30 Telejurnal TVR 2: 18,40 Preţul succesului; 19,10 Edward Grie sau preţul nemuririi (film muzical); 20,20 Televiziunea... (div.); 21,15 Familia Porter (s); 21,45 Jonathan Creek (s); 22.35 Ştiri; 22,40 NBA action (mag.sporliv); 23,10 Despre viaţă şi sex.
Duminică, 11 februarie 7,00 On line (r); 7,30 Piatra magică
(s/r); 8,00 Jim şi Jam (r); 8,30 Medalion de interpret; 9,00 Tradiţii; -.30 Ferma; ; 10,30 Cronici votive;
1.00 Călătoriile lui Ies (do); 11,30 Jim şi Jam (s); 12,00 Piatra magică (s); 21,30 Tip-Top,. Mini-Top; 13,05 Splendorile naturii (do); 14,00 Tenis Cupa Devis; 18,00 Transilvania insolit (do); 18,30 Telejurnal TVR 2; 18,40 Fiice şi soţii (s); 19,35 Spectacolul lumii văzut de Ioan Grigorescu; 20,05 Totul pluteşte (co.Franţa 1999); 21,35 Familia Porter (s): 22,00 Integrale: Enrico Macias; 23.00 Ştiri; 23,05 Povestea lui Noah Dearbom (dramă SU A 1999); 0,35 Beavis SButhead (s);1.00 Baschet NBA.
Simbătă, 10 februarie7,00 B ugsy Malone
(co.SUA 1976); 8,30 Seria Stan şt Bran; 9.30 O pacoste de frate (s);10.00 Casa de piatră (mag.); 10,30 Roata de rezervă (mag.); 11,00 Blestemul faraonului (f.SUA 1980);13.00 Viitorul începe azi (s); 14,00 Pe aripile filmului (mag.); 14,30 lama nu- i ca vara (div.); 16,00 Orient expres (talkshow); 18,00 Te voi iubi mereu (s); 19,00 Observator; 19,45Inspectorul Harry în acţiune (f.SUA 1976); 21,45 Observator; 22,00 Răzbunarea (dramă SU A 1994); 0,00 Puterea seducţiei (thriller erotic SUA 1998); 1.30 Deturnare pe autostradă (thriller SUA 1980); 3,30 Te voi iubi mereu (s/r); 4,30 Roata de rezervă (mag./r); 5,00 Casa de piatră (magV r); 5,30 O pacoste de frate (s/r); 6,00 Viitorul începe azi (s/r).
Duminică, 11 februarie 7,00 Pe aripile filmului (r); 7,30
Promisiune cu bucluc (co.Anglia 1954);9.00 O pacoste de frate (s); 10,00
c t e l e s p e c t a t o rJ
Animax (s); 10,30 Infanteria stelară (s); 10,50 Pantera roz (s); 11,20 Aventurile lui Sindbad (s); 12,10 Tinărul Indiana Jones (s); 13,00 Pe cont propriu (s);14.00 Totul va fi bine (div.); 16,00 Amazon (s); 17,00 Prezentul simplu;18.00 Te voi iubi mereu (s); 19,00 Observator; 20,00 Păzind-o pe Tess (co.SUA 1994); 22,00 TeleEurobingo Show; 1,00 Reproducerea în lumea animalelor (do); 2,30 Pe cont propriu (s/r); 3,30 Totul va fi bine (div./r); 5,30 O pacoste de frate (s/r); 6,15 Te voi iubi mereu (s/r).
P P © Sîmbăfâ, 10 februariem t 'h t t 7 00 Desene animate; 8,00Micii războinici (s); 8,30 Cavalerii din Tir Na Nog (s); 9,00 Liceul Madison (s); 10,00 Bătălie pentru Terra (do); 10,40 Cei mai frumoşi ani (s); 11,30 Familia Hughley (s); 12,00 Gillette - lumea sportului; 12,15 ProMotor; 13,10 Zero (r); 14,00 Secretele bărbaţilor (s);14.30 Dharma şi. Greg (s); 15,00 O lume dispărută (s); 15,50 Jake şi Grăsanul (s); 16,45 ProFashion (mag.); 16,15 Frumuseţe înşelătoare (f.romantic SUA 1994); 19,00 Ştirile Pro TV; 19,30 Nixon: demisia unui preşedinte (dramă biografică SU A ’95); 22,50 Jocul virtual (thriller S F SUA '95); 0,35 Millennium (s); 1,30 Impulse: Mutual Needs (fVerotic).
Duminică, 11 februarie7.00 Desene animate; 8,30 Micii
războinici (s); 9,00 Super Abracadabra;10.00 Cavalerii din Tir Na Nog (s);11.00 Secretele războiului (do); 12,00 Profeţii despre trecut; 12,50 Ştirile Pro TV; 13,00 Secretele bărbaţilor (s);13.30 Dharma şl Greg (s); 14,00 Serenadă în Valea Soarelui (co.muzicalâ SU A 1941); 15,40 Preţul pasiunii (dramă SUA '92, p.ll); 17,15 Rătăciţi printre fete (s); 18,10 Melrose Place (s): 19,00 Ştirile Pro TV; 19,30 Aliy McBea! (s); 21,15 Să vorbim despre Henry (dramă SU A 1991); 23,15 Marcă înregistrată; 23,45 Suflete pierdute (s); 0,30 Poltergeist - moştenirea (s); 1,15 Fotbal Liga Campionilor; 2,00 Impulse: A Place Called Truth (f.er.)
(r s - rr» Sîmbătă, 10 februariep ilu le . 7.00 Salvaţi de clopoţel (si r); 8,00 Program pentru copii; 10,30 Eddie McDow d (s); 11,00 Sport magazin; 14,30 Motor; 15,30 Viper (s);16.30 Salvaţi de clopoţel (s); 17,30 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus - primele ştiri ale serii; 19,00 Real TV;19.30 Impact; 20,00 Vrei să fii miliardar?; 21,00 Adio regelui (f.SUA ’89); 23,30 Impact (r); 0,00 Film erotic;1.30 Focus (r).
Duminică, 11 februarie7.00 Creaturi sălbatice (do); 8,00
Program pentru copii; 10,30 Tradiţii;.11.00 Rom ânia@ large; 11,30 Cinemagia; 12,00 Duminica la prînz;13.00 Obiectiv (r); 14,00 Cînd Harry a întilnit-o pe Sally (co.SUA 1989); 16,00 Justiţie militară (s); 17,00 Camera de riş (div.); 18.00 Focus - emisiune de ştiri; 18,30 Impact; 19,30 Vrei să fii miliardar?; 20,30 Reai TV; 21,30 Capriciile sorţii (thriller SUA '90); 23,30 România@large (r); 0,00 Gîlceava (dramă Italia ’79). .
Sîmbătă, 10 februarie'aOG 8,30 Documentar; 9,00 Ţara
y /i / c I
spiriduşilor; 10,00 La ordinea zilei (r);12.00 Domino (r); 13,00 Ora unu a venit; 13,05 Weekend abc; 15,00 Club abc; 15,30 Documentar; 16,00 Lumea misterelor; 17,00 Concert; 18,00 Lumea in clipa 2000; 19,00 Documentar 20,00 As show; 21,00 Telejurnal; 21,30 Ţara noastră; 22,00 Cîntecul şi casa lui;23.00 Concert; 0,00 Lumea misterelor;1.00 Ora unu a venit (r); 1,05 Club abc (r); 1,45 Clipuri muzicale; 2,15 Documentar; 3,30 Cîntecul şi casa lui (r).
Duminică, 11 februarie8,00 Documentar; 9,00 Cîntecul şi
casa lui (r); 10,00 Ţara Spiriduşilor (r);11.00 In justiţie (r); 13,00 Ora unu a
U N IPLU S Rad io Sîmbătă, 10 februarie5,00 Uniplus de dimineaţă; 8,00 Program informativ
BBC; 8,30 Sindrofia de Weekend; 12,00 Pop-Plus; 1^,00 Program informativ BBC; 14,30 Program muzical; 18,00 Program informativ BBC; 18,30 Dance • machine;21.00 Program informativ BBC; 21.30 Party.
Duminică, 11 februarie5.00 Uniplus de dimineaţă; 8,00 Program informativ BBC;’ 8,20 Sindrofia de Weekend; 14,00 Program informativ BBC; 15,00 Program muzical; 18,00 Program informativ BBC; 18,30 Dacă dragoste nu e, nimic nu e; 21.00 Program informativ BBC; 21,30 Uniplus nocturn; 23,00 Program informativ BBC. — : Sîmbătă, 10 februarie: f ( l T ‘ 8.00-8.30 SBC; 8.30-10.00 Cafeaua de dimineaţă: 10.00 Country'■ ----- ■ ‘ Club (r); 11.00-14.00 La sfîrşit de săptămînă; 14.00 BBC; 14.30 NoiuuurrutTîâ-casefe de d iscu it 15.00 /luoVose/ecf; 16.00 Tehnomania; 17.00 Top- Ten; 18.00 BBC; 19.30 Snergia; 20.30-04.00 Radiodiscoteca - Dan Brad.
Duminică, 11 februarie 8.00-8.30 BBC; 8.45-9.00 Evanghelia de duminică; 9.00 Cafeaua de dimineaţă:
10.00 Doar o poantă să-ţi mai spun (Ucu Florea şi Ovidiu Raţiu); 11.00 Sport tM (George Ciotlăuş şi Alin Boţioc); 13.00 Fonoteca de suflet (r) 14.00 BBC; 16.00 Country Club: 17.00 Top şi-aţa (r); 18.00 BBC; 19.30 Hitmix, 21.00 Taxi Music. *3 Sîmbătă, 10 februarie „ Vt j ( j Primul salut 8:00-11:00; Ştiri: 09:00,10:00,13:00,15,00, 21:00; Salut
8:00; Mefeo, utilitare 8:10; Revista presei 8,20; Horoscop 8:50, 9:50; Ce mal crede lumea 9:20; Program cinema 10:20; Program informativ BBC 11:00- 11:15; Cinemania - cultură cinematografică şi noutăţi pe ecrane - Anca Micheti 11:30; Club 2000 - muzică de film - Cristian Mureşanu 12:00; Antidot - contemporary christian music - Ştefan Cproian 13:20; Lanţul slăbiciunilor- top de noutăţi muzicale- Horaţiu Nicoarâ 14:00; Divertis Radio Blitz - retrospectiva săptămînii 16:00; Hei rup - muzică românească - Ştefan Coroian 17:00; Program informativ BBC 18:00- 18:30; Noaptea cu CD Radio 22:00 - 02:00.
Duminică, 11 februarie Primul salut 8:00-11:00; Ştiri: 09:00, 10:00, 13:00, 15,00, 21:00; Satut 8:00;
Meteo, utilitare 8:10; Revista presei 8,20; Horoscop 8:50, 9:50; Ce mai crede lumea - retrospectiva săptămînii 9:20; Program informativ BBC 11:00 - 11:15; Hei rup - muzică românească - Ştefan Coroian 11:30; Divertis Radio Blitz - retrospectiva săptămînii (r.) 12:30; Lanţul amintirilor - top al celor mai frumoase cîntece din anii ’40, ’50, '60. 70, '80 - Tiberiu Crişan (r.); Antidot - contemporary christian music - Ştefan Coroian 15:20; Cinemania - cultură cinematografică şi noutăţi pe ecrane - Anca Micheti' 16:30; Club 2000 - muzică de film - Cristian Mureşanu (r.) 17:00; Program informativ BBC 18:00 -18:30; Lanţul slăbiciunilor- top de noutăţi muzicale- Horaţiu Nicoarâ (r.) 19:00; Miracolul sunetelor - muzică electronică - Cristian Mureşanu 21:20.
( f l t A D K ) C tU J jl) Sîmbătă, 10 februarie 6,00 Bună dimineaţa - un program matinal de informaţii
şi muzică prezentat de Andrei Huţanu. 8,00 - 10,00 Emisiunea în limba maghiară.' 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Sesam deschide-te. Prezintă Rodica Tulbure. 10,30-11 Din discoteca unul meloman amator, 11,05-13,00 Călătorii subiective. File sonore transilvane: Alud; 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Cavalerii mesei rotunde, talk-show pe teme politice - prezintă Mihai Miclăuş; 14,00 Program muzical pe staţia. de unde ultrascurte cu frecvenţa de 95,6 MHz: 16,00 Emisiunea în limba maghiară.18.00 Ştiri. 18,10-19,00 Acusticon. Redactor: Radu Sâplăcan 19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,15-21,50 Din grădina cu fiori multe, cîntece şi jocuri populare, muzică populară la cererea ascultătorilor. Prezintă Gelu .Furdui. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului. ,
Duminică, 11 februarie 6/00 Program matinal muzical pe 95,6 MHz: 8,00 Ştiri. 8,05 La izvor de cînt şl
dor. Muzică populară.. Prezintă: Gelu Furdui. 9,15 Apărătorii gliei transilvane. Emisiunea armatei. 10,00 Mileniul lll. Emisiune realizată de publicistul Constantin Mustaţă. 10,30 Din discoteca unui meloman amator. 11,00 Radioduminica. Emisiune de divertisment prezentată de Fiorin Pruteanu. 13,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 13,15 Diligenţa de Bizanţ. Emisiune de muzica folk, prezintă Florin Sâsărman. 14,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri 18,05 Peluza radio - cu Ioan Vasile Vanea.19.00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,15 Univers enigmatic cu Lucia Stana Sevianu. 20,00 Din grădina cu fiori multe. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.
Sîmbătă, 10 februarie 7,00-10,00 Ceasurile dimineţii: 10,00-10,05
Buletin informativ: 10,10-10,40 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri: 10,40-11,00 Muzică
religioasă: 11,00-11,30 Pagini de literatură (Flavia TeocrBochiş): 11,30-12,30 Concert, 12,30-13,00 Cărări de taină (r:): 13,00-13,05 Buletin informativ, 13,05-18,00 Magazin (Operă - Florina Gatea, Bizantion (r.)): 18,00-19,00 Vecernia (Transmisiune directă de la Catedrala Arhiepiscopală din Cluj): 19,00 Mersul pe valuri (A. Mureşan): 20,30-21,00 Păhărelul cu nectar (E. Magher): 21,00-23,00 Muzică populară
. (V. Tomoioagă): 22,50 Rugăciunile serii: 23,00-7,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică).
Duminică, 11 februarie 7,00-10,00 Ceasurile dimineţii; 10,00-12,15 Sfînta Liturghie (transmisiune în
direct de fa Catedrala Arhiepiscopală din Cluj', 13,00-18,00 Magazin; 18,00-19,30 Vecernia (Transmisiune directă de la Catedrala Arhiepiscopală din Cluj); 19,30 Cîntărireligioase; 20,30-21,00 Păhărelul cu nectar, 21,00-23,00 Colinde, prlcesne, cîntări religioase; 22,50 Rugăciunile serii; 23,00-7,00 Liniştea nopţii (program
R A D I O R E N A Ş T E R E A91,2 MHz FM
venit; 15,45 Cinetour; 16,30 Clipuri muzicale; 17,00 Forja destinului; 18,00 Gala Tele 7; 18,50 Pariu Trio - LOTO;19.00 Documentar; 20,00 A s show;21.00 Telejurnal; 21,30 Documentar; 21,50 Pariu Trio - LOTO; 22,00 Concert; 23,00 Documen-tar;0,00 Cinelour (r); 1,00 Ora unu a venit (r);4.00 Telejurnal; 4,30 Forţa destinului.
Sîmbătă, 10 februarie7,00 Reluări; 9,30 Fiorella
(s/r); 10,25 Luisa Femanda (s/r); 11,15 Iubire fără limite (s/r); 12,10 Dragoste nebună (s/r); 13,00 Acasă la români;14.00 Destine celebre: Sam Giancana (do); 15,00 Căsuţa poveştilor; 15,30 înger sălbatic (s); 17,00 Căsuţa poveştilor; 17,30 Dragoste şi putere (s);18.00 Fiorela (s); 19,00 Perry Mason: Politica se face uneori cu sînge (f.SUA 1994); 20,40 Al şaptelea cer (s); 21,30 Ramona (s); 22,15 Ultimul împărat (dramă China/Italia/Anglia 1987).
Duminică, 11 februarie 7,00 Reluări; 9,30 Fiorella (s/r);
10,30 Ramona (s/r); 11,20 Doctorul casei (mag.); 11,55 La casa de vis (mag.); 12,30 Destine celebre: John Wayne (do); 13,30 Trei femei (s); 15,00 Căsuţa poveştilor; 15,25 la-mă acasă! (mag.); 16,00 Acasă la români; 17,30 Dragoste şi putere (sO; 18,00 Fiorella (s); 19,00 Columbo: Dosarul delicat (f.p.SUA 1989); 20,40 Al şaptelea cer (s);,21,30 Ramona (s); 22,15 Urechea acului (f.război Anglia 1981).
Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.
TELE 7 abcTurda. »r. Libcrtabi Mr.i tlac A 32 Inhfmt: http/ / twwwmmatra 1*1/10 4*4 IUI W T«l: M3 336515
Astăzi, de l a o r a 22,15: RETROSPECTIVA TELE 7 ACTU AL
Sîmbătă de la ora 18,30, Sala Mare:
MANTAUA după n .v .Gogol şi M. Bulgakov
Duminică de la ora 19,00, Studio Euphorion:
DECLARAŢIEde Tudor Muşatescu
Sîmbătă, de la ora 19,30: AŞA ESTE '
(DACĂ VI SE PARE) de Luigi Pirandello
Duminică, de la ora 17,00: ROMEO Şl JULIETA de William Shakespeare
iRUCK5-,7 _
prezintă duminică, ora 12: S c u f i ţa ro ş ie (spectacolul secţiei române); ora 10; La p o ru n c a ş tiu c ii (spectacolul secţiei, maghiare); Spectacolele au loc la sediul din str. I.I.C. Brătianu nr. 23.
fiTLfiSSIB
C U R S E
I N T E R N A Ţ I O N A L E
Cluj > GERMANIAzilnicCluj > ITALIAluni, miercuri, sîmbătă Cluj > FRANŢA marţi, sîmbătă Cluj > AUSTRIAduminicăCluj > SUEDIA 34 curse/lună §Cluj > SPANIA 3marţi, vineri INFORMAŢII
, Tel. 064/433.432 Fax 064/432.833.AdresaCluj, Piaţa Mihai Viteazul
rir. 11, bloc D, ap. 1.
CABINET MEDICAL ONCOLOGICC L U J- N A P O C A ,
s t r .P R O F C tO R T E A n r.9 (c a r t ie r G rig o re s c u )
C O N SU LT A Ţ II:Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)
L. Mi: 15-18; Va , J: 16” -18”
Dr. V A L E N T IN P O P E S C U (Chirurgie, Oncologie)
Ma, J: 1430-16; V; 15-17 S: 9-11
Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie)
L, Mi: 1 8 - 20; Ma, J : 1 8 ”-20 V; 16-20
P R O G R A M A R E :■ tel/fax (064 ) 18.76.04
în timpul orelor de funcţionare a cabinetului
^ P O L IC L IN IC A ^ IN T E R S E R V IS A N
str. Pascaly nr.5, cart Gheorgheni INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEUROLOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINOLOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRAFIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLOGIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINECOLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE
♦'UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •
ECOGRAFIE • ENDOSCOFIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE
Electroencefalografie - Electromiografie - Examinări
Doppler - Histerosalpingografii pentru sterilitate feminină
Ecografie cardiacă ECO Doppler color Tratamente LASER
LABORATOR COMPUTERIZAT (B iochim ie - Bactcriologie Im unologie -
Parazitologie Determinare Rh - Teste de
sarcina - A n tig en H B S - E lisa Test -
E xam in ări citologice pentru depistarea
cancerului de col uterin - Investigaţii pentru
sterilitatea feminină si masculină)
ZILNIC, inclusiv DUMINICA (gardă)
orele 7 - 2 1 M e d ic d c g a rd ă : o re le 21 - 7
Rezervare, consultaţii ̂ la tel. 41.41.63. ' J
j\ CABINET MEDICAL DE 51 STOMATOLOGIE.
Calea M oţilo r nr. 106, ap. 5 Dr, Socolov Gelu ■ medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar
Tratamente stomatologica complexa:
terapieprotetică (ceramică) chirurgie (rezecţii, implante)
Programări zilnic la taL: 430.028ORAR
Luni - Vineri: 9-19 Sîmbâtâ: 10-13
PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALDGARUDr. ANGELA CĂLUGĂRU ‘
Str. Prahovei nr. 11(lîngă biserica Bob)
L , M i, V - 17-20S - 8-12.
Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68
Dispensarul | Policlinic cu Plată |oferă consultaţii dc toate
specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie,
ecografie, analize de laborator, radiologie,
stomatologie Ia cele mai mici preţuri, asigurate de doctori-
de înaltă pregătire profesională.
Adresa: Ştefan Ludwig Roth nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130.330 sau 432.557.
Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de
LlBORVTOIllL DE SiViTATE MINTALI CIAil stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 r- 22. V i aşteptăm apelurile la numărul 186864._____ _
O H E l f f l S P E H T O I H $ T O : Î N C E T A R E A f l T f S C t l R I L O R
E T N I C I L O R A L B A N E Z I Î M P O T R I V A S E R B I E I"INTERNATIONAL
HERALD TRIBUNE"
Preşedinţii şi premierii unor state precum Albania, Bulgaria, Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a- Macedoniei (FYROM), Slovenia şi RF Iugoslavă (Serbia şi Muntenegru) s-au în t î ln it la 29 ianuarie în cadrul d is c u ţiilo r din cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos (Elveţia). Majoritatea şi-au exprimat dorinţa de a contribui la stoparea conflicte lor şi rivalităţilor care au zguduit din temelii Balcanii timpurilor noastre'. Liderii europeni care au reuşit să capteze în mare parte atenţia mass- media prezentă ia Davos au fost preşedintele albanez, Rexhep Mejdani şi noul preşedinte al RF Iugoslavia, Voislav Koştuniţa. Amîndoi au vorbit deschis despre relaţia instabilă dintre sîrbii şi albanezii din provincia sîrbă Kosovo, accentul fiind pus pe recentele insurgenţe ale gherilelor albaneze şi totodată pe problemele pe care le ridică în general minorităţile etnice albaneze din diverse ţări ale regiunii.
Scopul discuţiilor a fost în principal acela de a se ajunge la o detensionare a situaţiei de la frontierele Serbiei, urmînd ca ulterior să fie operate, sub coordonarea Uniunii Europene, o serie de schimbări naţionale şi instituţionale care să garanteze o pace permanentă în regiune. Cu toate acestea, conflictele dintre forţele sîrbe şi gherilele albaneze din sud-estul Serbiei iau amploarea în ceea ce priveşte violenţa. Gherilele albaneze, despre care se crede că au legături cu reprezentanţi ai defunctei Armate de Eliberare din Kosovo, încearcă prin atacuri teroriste împotriva forţelor iugoslave şi a c iv ililo r, să obţină controlul asupra zonei de securitate (care se întinde pe o lungime de cinci lan, zonă în care NATO a interzis RFI să-şi desfăşoare forţe militare de intervenţie) din sudul Serbiei, masiv populată de etnici albanezi. Preşedintele iugoslav, Voislav Koştuniţa, se bucură de autoritatea morală dobîndită în urma alegerii sale democratice şi confirmării de o majoritate parlamentară. Sîrbii aşadar sînt azi mai uşuraţi, deoarece
au scăpat de presiunile regimului totalitar al lui Slobodan Miloşevici, dar profund nemulţum iţi de atacurile albaneze şi continua stare de tensiune care domneşte în regiune. Decizia de a declanşa o operaţiune m ilita ră împotriva Serbiei, a condus ulterior şi la impunerea unui embargo. Victoria tmpelor aliate, în 1999, nu a reuşit însă să pună capăt conflictelor dintre sîrbi şi albanezi, . aceaştia din urmă luptîndu-se aciim pentru a-şi forma un stat independent pe teritoriul provinciei Kosovo şi o parte (sudică) din Serbia. Aşadar, scopul pe termen lung al gherilelor albaneze este acela de a iijclude zonele din Serbia locuite masiv de albanezi în tr-un Kosovo independent.
Termenii care au dictat sfirşitul bombardamentelor NATO au prevăzut printre altele şi stabilirea unei zone tampon pe teritoriul Serbiei (în sud), care are rolul de a preveni eventualele ciocniri cu forţele de menţinere a păcii prezente în zona de ocupaţie din provincia Kosovo. Gherilele albaneze încearcă, prin atacurile teroriste pe care
le iniţiază, să forţeze autorităţile sîrbe să încalce acordurile NATO. Pînă în prezent, forţele NATO nu au reuşit să stopeze acţiunile violente ale gherilelor albaneze. P o triv it u ltim e lo r date furnizate de cotidianul american “ The New York Times” , infanteria britanică şi forţele speciale au reuşit să descurajeze acţiunile teroriste ale gherilelor. Voislav Koştuniţa a apreciat că soluţia ar fi aceea de a redelimita zona de securitate sau chiar de a renunţa la ea, motivîndu-şi punctul de vedere prin faptul că la ora actuală este exclusă posibilitatea izbucnirii unui nou conflict între RF Iugoslavia şi NATO. Iar din moment ce toată lumea recunoaşte suveranitatea Serbiei asupra tuturor teritoriilor sale, normal ar fi ca NATO şi SUA să permită forţelor sîrbe să intervină pentru a reinstâura ordinea pe întreg teritoriul. In ciuda acestor argumente, forţele internaţionale nu se grăbesc să permită această intervenţie, care ar putea avea efecte grave în provincia Kosovo, în comunitatea etnicilor albanezi din Muntenegru, a FYROM si chiar din Albania.
Opinia publţcă israeliană nutreşte convingerea că înălţimile Golan, rîvnite de Siria, constituie un avantaj strategic vital pentm securitatea Israelului. într-o regiune în care apa este tot atît de preţioasă ca petrolul, înălţimile Golan asigură 30 la sută din sursele de apă care alimentează Israelul. De pe acest, te rito riu muntos bogat, de origine vulcanică, provin 21 la sută din cerealele ţă rii şi 30 la sută din mere. Fermierii cresc aici 30 la sută din cirezile de vite, ia r clima şi solul sînt ideale pentm cultura viţei de vie. Vinurile produse a ic i au cîştigat medalii de aur la competiţii internaţionale desfăşurate la Londra şi Bordeaux.
In ceea ce priveşte factoml umân, pe înălţim ile Golan trăiesc 18.000 de israelieni în 33 de comunităţi. Populaţia a crescut cu 22 la sută în ultimii opt ani. Printre facilităţi se numără şi faptul că există locuinţe accesibile şi locuri de muncă (în afară de agricultură şi turism există şi două parcuri industriale). Ceea ce cîntăreşte însă greu este faptul că înălţim ile Golan înseamnă avantaj strategic, frontiere naturale, posibilitate de a preveni cu armata un eventual conflict şi teritoriu la altitudine ce trebuie controlat. înainte de a deveni premier şi de a avea mirajul păcii, Yitzhak Rabin remarca: “ Cine preconizează o eventuală părăsire a înălţimilor Golan trădează securitatea Israelului” . Zgîrie-norii din Tel Aviv pot f i admiraţi de pe Muntele Hermon,
Damascul se află la 60 de km de Golan. Siria s-a folosit de Golan ca mtă de invazie militară în trei din războaiele purtate cu Israelul. Rîurilc din sudul înălţimilor Golan formează o barieră naturală imposibil de trecut de blindate şi greu de depăşit de infanterie. La nord şi est, colinele şi munţii sînt o platoşă defensivă.
Puţinele puncte de trecere pot fi apărate de un număr redus de militari. Avanposturile pot repera o acumulare de trupe şi mijloace militare siriene care se pregătesc de o eventuală operaţiune. Un comunicat datînd din 1988 a peste 100 de amirali şi generali americani în retragere, care au studiat situaţia din teritoriu a conchis: “ Frontierele ce pot fi apărate nu sînt graniţe imposibil de străpuns, ci unele care permit alerta
timpurie şi măsuri de înaintare strategică. Rachetele, artileria şi aviaţia pot provoca mari prejudicii, dar nu pot păstra controlul teritoriului. Numai infanteria şi blindatele pot realiza invazia, dar forţele dc acest gen sînt vulnerabile în faţa frontierelor naturale”.
în consecinţă, în luna martie a anului trecut, atunci cînd B ill Clinton s-a întîlnit cu preşedintele sirian Hafez Al- Assad, la Geneva, s-a oferit în numele guvernului lu i Ehud Barak să retrocedeze Siriei toate înălţimile Golan, în anumite condiţii. Israelul a fost însă salvat de intransigenţa Siriei. Regimul sirian îl sprijină în tot mai mare măsură pe preşediptele irakian Saddam Hussein, fapt care nu exclude eventuala prezenţă a unor militari irakieni îri Golan.
Î N T R E G U L a d e v a r d e s p r e b o a l a
V A C I I N E B U N E
E L M U N D o m m m m m '(A r tic o l d e E m m a B o n in o ,
■ p a r la m e n ta r e u r o p e a n ) Semnalul de alarmă cu privire la aşa-
num ita boală a vacii nebune a dezlănţuit un potop de declaraţii în Europa, dar în mijlocul acestei vorbării nimeni nu se întreabă cum a fost posibil ca mai multe ţări europene să se lase surprinse de un fenomen - transmiterea de la animale la oameni a Encefalopatiei Spongiforme Bovine - pe care fostul premier britanic, John Major, l-a denunţat încă din martie 1996 şi pe care Comisia Europeană l-a combătut de atunci cu toate mijloacele ştiinţifice şi administrative. Am fost martoră la omisiunile făcute pe această delicată temă, avînd în
11 vedere că, deja în aprilie 1997, Comisia Europeană prezidată de Jacques Santer a reacţionat în faţa apariţiei acestei boli
. prin intermediul înfiinţării unei noi responsabilităţi politico-administrative Securitatea Alimentară - care mi-a fost încredinţată, în calitatea mea de comisar european pe care am exercitat-o timp de doi ani.
în continuare s-a hotărît, cu sprijinul Parlamentului European, restructurarea comitetelor ştiinţifice, pentru a garanta U niunii Eurppene (UE) asistenţa specialiştilor celor mai calificaţi şi mai independenţi, şi lărgirea corpului de inspectori veterinari. S-a acţionat în trei direcţii. în primul rînd, în iulie 1997, a fost adoptată o normă comunitară care impunea statelor membre eliminarea tuturor organelor ce puteau provoca contagierea în momentul sacrificării animalelor. Era o normă sacrosantă, dar extrem de nepopulară în rîndul comercianţilor şi o bună parte a consumatorilor şi a cărei intrare în vigoare a fost împiedicată de majoritatea guvernelor celor 15 ţări membre UE, pînă în octombrie 2000. Aplicarea unor asemenea măsuri este foarte dificilă, avînd în vedere că se exercită presiuni de o intensitate incredibilă.
Cînd am lansat primele semnale de alarmă, ne-am confruntat cu campanii adverse ale presei şi tot fe lu l de proteste. Am fost acuzaţi astfel: “ Birocraţii stupizi ai Uniunii Europene vor să scoată de pe mesele noastre
capetele de v iţe l, măruntaiele şi momiţele” . în al doilea riad, prima interdicţie de folosire a fă inurilor animale în alimentaţia bovinelor, semnalată drept cauză a epidemiei, a fost emisă în 1994. Trei ani mai tîrziu am început o serie de inspecţii selective care au avut drept rezultat dovedirea mai multor cazuri de încălcare a normelor privind consumul de făinuri animale, care a motivat adoptarea de sancţiuni împotriva a 12 din cele 15 naţiuni membre ale Uniunii.
în al treilea rînd, în aprilie 1998, s-a dispus realizarea de controale în rîndul cazurilor suspecte de Encefalopatie Spongiformă Bovină semnalate în cirezi şi abatoare, pentru a se evalua graduî de răspîndire a maladiei. A fost o muncă îndelungată şi complexă, ale cărei rezultate au fost publicate în iu lie 2000 şi care au confirmat îngrijorarea autorităţilor comunitare: pe o scară de risc ce merge de la 1 la 4, Germania, Spania, Franţa şi Italia - deci patru din cei cinci mari ai U n iun ii, care cuprind grosul populaţiei comunitare - au fost plasate la nivelul 3.
Avînd în vedere că tot ceea ce am afirmat este cunoscut în mediile guvernamentale, sînt surprinsă să aud atîţia oameni p o lit ic i şi experţi
răspîndind mesaje, pe cît de liniştitoare, pe atît de improbabile, şi pe care nimeni nu le mai crede. în Italia, aflată în plină campanie electorală, nimeni nu îşi asumă responsabilitatea de a recunoaşte' că nu există certitudini cu privire la viitorul epidemiei. Ceea ce trebuia şi va fi obligatoriu să se facă în viitor este stabilirea de reguli, care să fie respectate şi care să ne elibereze de obscurantism. Nu cred că ne aflăm în mijlocul unei catastrofe, ci în faţa unei probleme ce se putea aborda din timp şi mai bine, avînd în vedere că aceste probleme nu există în nici o societate cu riscuri zero. Este ceea ce guvernele trebuiau să spună cetăţenilor. Pot acum să răspund semnelor de întrebare formulate Ia începutul a rtico lu lu i cu priv ire la aparenta surpriză pe care boala vacii nebune a provocat-o în Europa. în perioada pe care am analizat-o, Comisia Europeană a emis directive cu caracter preventiv, de teama riscului unei epidemii, şi a căror aplicare a fost sistematic împiedicată de majoritatea ţă rilo r membre.- Aceste ţâ ri - Germania, Austria, Danemarca, Spania, Finlanda, Grecia, Italia şi Suedia - au nutrit iluzia că un sistem de controale va împiedica contagierea.
> 1 1 1 1 1 1 1 1
ÎN CAZUL
I H I I I H S
NU CONVINGE
CĂ S-A
FĂCUT
DREPTATE
B B K
Familiile victimelor atentatului sîngeros de la Lockerbie vor fi probabil dezamăgite de rezultatul procesului in ten ta t ce lor doi suspecţi lib ieni, încheiat la 31 ianuarie după 84 de zile. Verdictul lasă numeroase întrebări fără răspuns. Un o fiţe r lib ian de informaţii a fost găsit vinovat, celălalt acuzat a fost achitat, iar colonelul Moammar Kaddhafi, prezumtivul comanditar al crimei, a rămas n e c lin tit. Pe lîngă familiile victimelor, verdictele în cazul Lockerbie nu-i vor convinge pe majoritatea arabilor şi nici pe observatorii situaţiei din Orientul M ijlociu că s-a făcut dreptate. Viteza cu care au venit verdictele şi laconismul judecătorilor, menite tocmai sâ excludă alte implicări în atentat în afară de cea a Libiei, vor turna iarăşi gaz pe focul criticilor. Cazul Lockerbie a fost, la urma urinelor, un triumf al realpolificii asupra dovezilor şi mobilurilor angajate. Nu pot cădea suspiciunile asupra Iranului, Siriei şi brigăzii de acţiune disidente palestiniene, Frontul Popular de Eliberare â Palestinei- Comandamentul General, şi se menţine posibilitatea ca Lockerbie să fi fost răzbunarea pentru doborîrea în iulie 1988 a unei aeronave iraniene de către distrugătorul de rachete american USS Vincennes în G o lfu l Hormuz.O asemenea atitudine cinică a fost determinată de imunitatea ce par să le-o f i acordat suspecţilor guvernele occidentale în numele unui bine superior. Există motive serioase pentru care politicienii, poliţiştii şi diplomaţii americani şi britanici au preferat să pună la zid Libia fragilă’ şi izolată şi nu pe d is idenţii pa lestin ien i, pe iranieni şi pe sirieni, spre care a înclinat atît de convingător la început balanţa acuzării. Cînd a avut loc explozia de la Lockerbie, în decembrie 1988, începuse deja configurarea de către Occident a Orientului M ijlociu pentru anii 90 şi chiar pentru după 2000.Dacă acest cinism şi suspiciunile sînt justificate nu se va şti probabil- în v iito ru l re la tiv apropiat. Probabilitatea unei anchete riguroase, în care protagoniştii americani, arabi, b r ita n ic i şi iran ieni să facă m ă rtu ris ir i complete, este mult mai mică decît cea a unor compensaţii consistente oferite fa m iliilo r v ic tim e lor şi continuarea nestingheritâ , a marşului intereselor convergente britanice şi americane în Orientul Mijlociu.
A i c i ar putea fi reclama dumneavoastră
A c t u a l i t a t e a
c u l t u r a l ă
R ec ita l de orgă
în această seară, cu începere de la ora 18,30, va avea loc în Studioul de orgă al Academiei de
Muzică "Gh. Dima” din CIuj- Napoca recitalul susţinut de organista Maria ABRUDAN. în program piese de G. Frescobaldi, J.S. Bach, O. Messiaen şi Fr. Liszt.
în tîln irea păpuş ilo r cu cartea
Inedita întîlrtire va fi realizată prin intermediul Teatrului de Păpuşi “PUCK” şi al Librăriei "Gaudeamus" din CIuj-Napoca: este vorba despre debutul unui dialog între păpuşi şi cărţi, prin intermediul evoluţiei unor personaje-marionete în ambianţa cărţilor pentru copii, al j celor mai cunoscute şi îndrăgite j poveşti, basme şi povestiri din j literatura genului. Întîlnirile cu I catacter de spectacol vor avea I frecvenţă bilunară, la acestea j intrarea fiind gratuită. îşi va da concursul o trupă de actori de la Teatrul "PUCK", sub conducerea actriţei Doina Dejica. Copiii vor putea participa la tragerea la sorţi a unei cărţi de poveşti, atît la Librăria 'Gaudeamus' (str. luliu Maniu nr. 3). cît şi la Teatrul 'PUCK'.
U n ivers ita tea ‘P o p u lară
Luni, 12 februarie, la ora 18,în Ciclul 'Biserica în cetate", expunerea: Globalizarea intre în g rijo ră ri şl speranţa; prezintă: pr. prof. dr. loan Bizâu; j marţi, 13 februarie, de la ora : 16. lansare de carte: Carte I pentru iluminarea şi eliberarea j spiritului de Maria Onorica; ; prezintă asist. univ. Lucia Rusu; I la ora 18 Cercul de naturism, expunerea: Elementele naturii j - remedii eficiente în păstrarea ; sănătăţii; prezintă: Stela Potra Pod.
O casă oarecare. într-un colţ oarecare al Clujului; dincolo de ziduri, însă, un univers unic, multicolor şi neaşteptat, copilăria la ea acasă,
; înaripată, departe de zgomotele greu cadenţate ale pâmîntului. E universul familiei Şesan: familie de intelectuali luminaţi, originari din Bucovina, dar cu strămoşii plecaţi din Transilvania, preoţi, profesori şi actori, animatori culturali desăvîrşiţi. O lume care reînvie prin urmaşi, printr-o nouă familie pasionată de arta , păpuşărească, cea a strănepotului profesorului
'M ilan Pavel Şesan, inginerul clujean Lucian V. Boldor. Descifrăm, împreună cu gazdele, povestea unei familii, povestea unei vieţi, a unor vieţi dedicate teatrului de păpuşi.
O poveste adevărată cu OAMENI mari, care, dintr-o pornire sinceră, copilărească aproape, izvoritâ dintr-o cultură uriaşă, au făcut istoria teatrului românesc de păpuşi. Au scris şi au jucat cu har pentru români şi, mai tîrziu, pentru cehi, atunci cînd s-au aflat la Praga sau în alte oraşe din Cehia, acum mai bine dc şapte decenii.
" H.rs " :
%g $ î / . ( j * ''■ V / r
1 wt ̂\y.
j ,
S
V
’ i. 3 , • A % ~
■\ j
¥
D ezvo ltă riin te rn a ţio n a le la >U n ivers ita tea“B a b e ş -B o ly a i”
R e c t o r u l Andrei Margaa semnat la Beersheva, în Israel, acordul de cooperare dintre Univer
sitatea "Babeş-Bolyai" şi Universitatea “Ben Gurion”. Acest acord lansează o cooperare extinsă între Universitatea clujeană şi renumita universitate israeliană. în curînd, un grup de universitari şi studenţi clujeni va vizita Israelul, iar la Universitatea "Babeş-Bolyai" se va desfăşura reuniunea cu rectorii universităţilor din Israel care au acorduri de eboperare cu Universitatea clujeană.
Universitatea “Babeş-Bolyai" a încheiat elaborarea raportului de autoevaluare în vederea evaluării internaţionale a instituţiei. - Este - prima universitate din România care intră în evaluarea Asociaţiei U n iv e rs ită ţilo r Europene. Evaluatorii internaţionali vor sosi la Universitatea “Babeş-Bolyai” în aprilie 2001, iar evaluarea va dura pînă la finele anului 2001.
Rubrică realizată de M. BOCU
P ro f. d r . d r . V a le r ia n C e rn ă u ţi, după p r im u lŞesan (născut în 1878 în război. Societatea CulturalăS lo b o z ia R arance i - C eho -R om ână ; c u rs u r i,B u c o v in a ), d o c to r în traduceri din literatura cehă,Teologie în 1901, la Cernăuţi, doctor în D rep t în 1906, la Praga, cu s tud ii Ia A te n a , Ie ru s a lim ,Pctrograd, K ie v şi Moscova: s-a stabil i t la C e rn ă u ţi, deven ind p ro fe so r de Drept bisericesc la F acu lta te a dc T e o lo g ie , p înă în 1919; a fost num it decan al fa cu ltă ţii, p înă în 1924, ia r apoi rector pînă în 1930. S-a căsătorit cu B o jena N em ec din Praga, avîndu-i ca u rm aş i pe K a ro lin a Şesan - d e v e n ită m area cîntăreaţâ de operă Vera M ora - şi pe M ila n Pavel Şesan.A în f i in ţa t la
distins în 1931 cu “ Leul A lb I I I ” . A fost membru în 26 de socie tă ţi, între care şi U N 1 M A (U n iunea In te r-
Dr. dr. Valerian Şesan, prorector al Universităţii din Cernăuţi, România, reprezentantul teatrului român de păpuşi în U NIM A (cf. publicaţiei UNIMA din 1931) şi fiica saKarolina, cîntăreaţă-artistă, ţinînd în mîini păpuşi în costum popular românesc. - . : ,
/
£/
■
. - * " ' . ‘V* ,x * ‘
*; . *■< * - - £
J* '"V ..
• *. I “,.v \.V
\ ■* %* „ < i,
\ &
na ţio n a lă a M a - rionetiştilor, fondată în 1929 la Praga). împreună cu cop iii şi a lă turi de soţie, a în tre ţ in u t v iu in te re su l p e n tru manifestări de teatru de păpuşi, la ac&a oră între primele din România.
A u tre c u t a n ii. Teatrul de păpuşi, dezvoltat în fa m ilia p re o tu lu i şi pro fesoru lu i Şesan de' la Cernăuţi s-a tra n s fo rm a t în pasiune şi pen tru M ila n Pavel Şesan,
i Iif|- iU‘A’»w
Milano Pi Şesan m ' ambianţa teatrului său de păpuşi (în familie).
care de c o p il a înd răg it te a tru l ş i s in g u r şi-a c o n fe c ţio n a t păpuşi şi decoruri. Şi-a construit un teatru de păpuşi (100 x 54 x 70 cm ), cu păpuşi de 25-30 cm, cu trei rampe şi cu reflectoare cu iluminare colorată. în urma studiilor a devenit teolog şi profesor de istorie şi filosofie.
K a ro l in a V e ra M o ra Şesan, artistă lirică, fiica lu i - Valerian Şesan, a aderat la activitatea păpuşărească din Praga, în cadrul Teatrului ,de Păpuşi “ Rise Lou tek” (în traducere “ îm pără ţia păpuşilor” ): a m înuit păpuşi, a re c ita t şi a c în ta t la Academia de Marionete din Praga, ia r la 1 mai 1931, cînd s-a organizat un festival al tea tre lo r de păpuşi, a p a rt ic ip a t şi a scris o
In 31 ianuarie, scriitotvl şi actorul Dominic Stanca arfi împlinit 75 de ani. S-a născut la Cluj, în 1926, dintr-o familie de intelectuali ardeleni. Tatăl este celebrul medic Dominic Stanca, iar mama, Cornelia, născută Vlad, absolventă a Conservatorului din Budapesta. Urmează şcoala primară şi primele clase de liceu în oraşul natal/iar între 1940 şi 1944 se află, împreună cu familia, la Orăştie (în refugiu),' unde locuiau bunicii dinspre mamă. în perioada 1944-1948 studiază Dreptul şi, în paralel (1946-1949), actoria, la Academia de Muzică şi Artă .Dramatica. Cu o pauză de un an (1952-1953), pînă în 1954, este actor al Teatrului Naţional din Cluj, după care pleacă definitiv în Capitală. Moare la 26 iidie 1976.
DDom inicStanca
(1926-1976)
eşi în timpul v ie ţii s-a remarcat în primul rînd ca actor, cu
siguranţă că vocaţia sa esenţială rămîne aceea de scriitor, strălucind deopotrivă ca poet şi prozator. începe să publice versuri în presa vremii încă din adolescenţă, dar editoria l debutează cu volumul de proză scurtă Roata cu şapte spiţe (1957), urmat de Pentru un hoţ
de împărat (proză, 1968), G ri- ru-gri (“poem baladesc” pentru copii, 1970) şi trei volume de versuri: Balade (1971),It in e ra r dacic (1972) şi O sălbatică floare (1976). în 1977 apare volumul Strada care urcă la cer, sub îngrijirea Soranei Coroamă, . soţia autorului, cu un studiu substanţial al lui Nicolae Balotă. Este momentul în . care se
schimbă radical imaginea poetului şi începe să crească celebritatea sa postumă. Tot astfel se întîmplă şi cu cariera prozatorului după publicarea volumului T im p scufundat (1981), în g r ijit de Sorana Coroamă şi Mariana Vartic, cu prefaţa de Ion Vartic. O ediţie a operei complete apare în 1999: voi. I - Timp scufundat, voi. II - Un ceas de h îrtie
m onografie despre teatru l românesc de păpuşi. Ea este cea care a scris o piesă fe rm ecătoare - Povestea une i seri. avînd la bază cele mai frumoase motive d in fo lc lo ru l rom ânesc, aceasta f iin d p rim a piesă rom ânească pentru te a tru l de păpuşi. Premiera, care s-a bucurat de un succes uriaş în Cehoslovacia, a avut loc la Pisek, la 10 decembrie 1932, fiin d urmată de alte 6. re p re z e n ta ţii; la Praga,^ p re m ie ra a avut lo c la 22 ianuarie 1933, pe cea mai însemnată scenă de păpuşi, T e a tru l “ R ise L o u te k ” , urm îndu-i nu mai puţin de 30 de re p re ze n ta ţii. Pe am bele scene, costum ele păpuşilor au fost cusute în s t i l rom ânesc, după recomandările Verei M o ra
Decoruri originale şi păpuşi de acum \ 70 de ani, expuse în muzeul familiei J Şesan. * J
şi' desenele lu i M ila n Pavel Şesan.' După al doilea război mondial, p ro f. M ila n Pavel
POVESTEA UNEI SERI.-PIESĂ IN 4 ACTE PENTRU TEATRU DE PĂPUŞI.
ALCĂTUITA DUPĂ POVEŞTI ROMÂNEŞTI
DE
V K R A M O R A \
* <>s?'-
V A 'v j - * / .<*-• 1
-/‘li ■■zSrilU -
ÎTrl->L
" ' i i ; '. Z-i
\s iA ■ A ' !
' â ‘* * 1 * ^ 1
- . , • * * i mI,- t '
1 : ■ :M M m
J - - C S A -
r ă i
I C O N A R . :MIRCEA STREINUL * IULIAN V fc S P E R
CERNĂUŢI1934
Şesan şi soţia sa Elena au reconstituit teatrul de păpuşi al fam ilie i, confecţionînd păpuşi şi deco ru ri, su s ţin în d spectacole în cadrul fam iliei şi în cercuri de cunoştinţe; o parte din capetele păpuşilor şi d in decoruri au fost aduse de la Praga.
La fina l, şi despre g h id u l n o s tru : un d is c ip o l in im o s , en tuz ias t şi foa rte talentat: ing . Luc ian V . B o ld o r (Şesan), strănepotul prof. dr. dr. V a le rian Şesan; cel care astăzi vrea sâ ducă m ai departe trad iţia fa m ilie i. N u oricum, însă, ci jucînd el însuşi, continuînd să confecţioneze păpuşi ţ noi, împiinindu-şi p a s ^ ^ cu pas visul de a crea un muzeu al fa m ilie i, al F A M IL IE I ŞESAN, în care sâ se regăsească: documente vechi, manuscrise, reviste, fotografii, cele cinci scene cu d e co ru r ile ş i păpuş ile o rig in a le (p rezen ta te cu ocazia expoziţiei deschise în m a i 1999, la M u ze u l Etnografic al Transilvaniei d in C Iu j-N a p o ca la îm plinirea a 70 de ani de la în f iin ţa re a U N IM A , împrejurare în care “ ro lu l
principal” a aparţinut celor 25 de m arionete care au evoluat pe cele cinci scene “ ilu m in a te fe e r ic ” ), cu piesele lăsate în manuscris de bunicul M ila n P. Şesan (S teaua P r ic h in d e lu lu i , F r iz e r ia cu b u c lu c , P r ic h in d e l la P ă lt in iş ) , b lazonu l fa m il ie i Şesan, afişe, diplome etc. Scenele, recreate de ingineru l-artist Boldor (între care una chiar cu rama o rig ina lă ) repre
z in tă im ag in i d in basmul d in to tdeauna în trecerea an o tim p u rilo r, cu ritu a lu l clasic în care to tu l e bine cînd se termină cu bine. Un univers unic, cum spuneam, în care v is u l de a ju ca Povestea unei seri şi Steaua P rich inde lu lu i se va îm plini, cu siguranţă. Pasiunea arde cu o flacără care se vede de foarte departe,
Michaela BOCU
7 5 i d e l a n a ş t e r e
A c t u a l i t a t e a
c u l t u r a l ă [
E ven im ent ed itoria l şi discografic consacrat lui EM IN E S C U
Editura CLUSIUM, Editura “Muzeul Limbii Române” şi I.T.C. Software CIuj-Napoca invită publicul clujean la lansarea unei cărţi remarcabile, de mare interes, apărute recent: D icţionaru l L u ceafăru lu i' eminescian, avînd ca autoare pe cercet. şt. I, dr. Rodica Marian şi cercet. şt. I, dr. Felicia Şerban, precum şi a CD-ului m ultim edia“Luceafărul”. CD-ul are drept realizatori pe: Rodica Marian, Felic ia Şerban (partea lingvistică): Luc iana Peev, Jodăl Endre, M irco Mitrov (lingvistică computaţională); Ştefan Bartha, Paul Nemeş, prof. univ. dr. Aurel Vlaicu (programare multimedia); Ion Caram itru (recitare); Dana Fabini (ilustraţii); M ariana S prânceană (consultanţă animaţie). Vor. prezenta: prof. univ. dr. Carmen Vlad, prof. univ. dr. Mircea Borcilâ, scriitorul Constantin Cubleşan. Lansarea va avea loc luni, 12 februarie a.c., ora 12, la sediul Uniunii Scriitorilor.
După-am iază de jocuri
(ve rsu ri,. în g r ijit de Doina Uricariu şi Sorana Coroamă, cu un studiu introductiv de Doina Uricariu). Această integrală pune, în s firş it, ordinea cronologică firească în scrierea şi evoluţia operei, dezvăluind, pe de o parte, corespondenţele dintre poezie şi proză în diferitele intervaluri de creaţie, iar pe de alta, raporturile scriito ru lu i, preponderent, polemice, cu canoanele oficiale dominante în diversele contexte literare pe care le-a traversat opera în desfăşurare. Avem de-a face, aşadar, cu un “ scriitor recuperat” , ale cărui scrieri n-au apărut exact la timpul potrivit şi, de aceea, n-au avut impactul necesar şi firesc în metamorfozele lite ra tu rii
contemporane. Dar istoria internă a acesteia este obligată să-l integreze pe Dom inic Stanca, el fiind , pe unele niveluri, continuatorul rafinat al unei trad iţii literare, iar pe altele, un reformator şi un inventator de topos-uri literare.
Prin formaţia spirituală, dar şi ca rudă apropiată a lui Radu Stanca, aparţine Cercului Literar. De altfel, cei care îl impun în conştiinţa publică sînt, în primul rînd, cerchiştii: Ştefan Aug. Doinaş, I. Negoiţescu, Nicolae Balotă, Cornel Regman. Se circumscrie programului cerchist atît punctual, prin cultivarea baladescului (îndeosebi cu originalul volum de balade Strada care urcă la cer), cît şi prin modalitatea ■
estetică, subtil-c itadină şi melancolic-ironică, în - care tratează sp iritu l provincia l transilvan, congener celui central-european. Provincia sa, însă, cu toate că localizată (oraşul Orăştie la începutul secolului X X ), este una preponderent fantastă şi burlescă, “ izolată aproape complet în ingenuitatea ei fermecătoare, spumoasă şi nepâsătoare” , “ asemenea locuri circumscriind stilul de viaţă al unei burghezii copilărite, ce se joacă de-a existenţa” , cum spune Ion Vartic în cel mai profund studiu scris deocamdată despre autor. Imaginea ei, singulară în literatura română, e configurată şi în baladele din Strada care urcă la cer şi în
prozele din Moara lu i Veselin, cu menţiunea că în primul caz avem de-a face cu o “ revoltă estetică” semnificativă la nivelul lim ba ju lu i poetic, revoltă exprimată nu doar p rin epicizarea lirism ulu i şi prin prozaism, ci şi printr-o oralitate extrem de ingenioasă şi expresivă a discursului. Continuînd într-un fel modul baladesc al lu i Ioanichie Olteanu, poezia aceasta constituie şi un reper important în ceea ce s-a numit procesul de de-literaturizare a limbajului poetic. De fapt, asemenea dem itizări sau, mai exact, desolemnizări ale unor stiluri ori teme tabuizate întîlnim şi în proza de inspiraţie istorică a lui Dominic Stanca, respectiv în
ciclurile Roata cu şapte spiţe şi Tulnicele Iancului (evocări discret dez-eroizate ale lu i Horea şi Avram lancu), precum şi Hurmuzul jup în iţe i, unde trium fă , parodierea de un uimitor rafinament a stilului cronicăresc.
A parţin înd urnii clan proeminent şi cu vocaţie fondatoare în viaţa socială şi culturală a Clujului interbelic, Dom inic Stanca rămîne în posteritate un sc riito r viu. Comemorarea sa, la 75 de ani de la naştere, nu-i un gest pios- convenţional, c i unu l de evaluare şi asumare a unei opere consistente.
Petru POANTĂ
Centrul Cultural German din .CIuj-Napoca (str. Universităţii nr. 7-9) organizează miercuri, 14 februarie a.c., cu începere de la ora 14, o după-amiază de jocuri pentru copii (pînă la 14 ani).
Oaspeţi coreeni la Radio Cluj
Luni seară, de la ora 20, Racjjo Cluj propune spectatorilor şi radioascultâtorilor concertul intitulat Invitaţi coreeni ia... Radio Cluj. Programul va cuprinde lucrări de J.S. Bach,A. Vivaldi, F. Chopin. îşi dau concursul; Rhee Young Joo, Shin Eun Ryoung şi Ko Ju Cheol; acompaniază la pian Eva Cuşmir Oroşanu. Spectacolul va avea loc la Casa Radio, str. Donath nr. 160.
Tabără de fo lc lo r
De cîţiva ani, un grup restrins de oameni de cultură din municipiul Gherla “luptă" pentru organizarea în localitate a unei tabere de folclor cu participare internaţională,' ţinînd cont de faptul că municipiul este înfrăţit cu nu mai puţin de 4 oraşe europene. A-fost găsit şi locui desfăşurării taberei. Este vorba de o casă ţărănească din satul Hăşdate, de lîngă Gherla, unde participanţii la tabără s-ar bucura de condiţii foarte bune de creaţie. Aici s-ar desfăşura activităţi specifice unei tabere de folclor, cum ar fi olăritul, sculptura sau pictura. Desigur, fără un suport financiar, planul amatorilor de folclor din Gherla nu poate fi pus în aplicare. însă, cînd există .preocupare şi interes, se pot rezolva şi aceste probleme organizatorice. Despre iniţiativa profesorului Mircea Pop a vorbit elogios şi Constantin Istici, cunoscutul instrumentist gherlean care doreşte, la rîndul său, inaugurarea în cursul verii a unei tabere de etnografie şi folclor la marginea municipiului de pe Someş.
SZ. Cs.
Rubrică realizată de M. BOCU
1997 - Republica Moldova a solicitat Alianţei NordAtlantice crearea unui
sistem de garanţii pentru statele neutre din punct de vedere militar.
bătă-duminica, 10-11 februarie 2001
Un nou proiect de lege pe masa de lucru a senatorului PDSR
? ti t' I
Senatoru l PDSR C lu j, Grigore Zanc, a avfit iniţiativa unui proiect de lege care sâ v izeze pro te ja rea şi va lo rifica rea patrim on iu lu i
cultural popular din România. Astfel, vor fi protejate prin lege fo lcloru l literar şi cel muzical- co re g ra fic , meşteşugurile, sărbătorile şi mîncarea specific românească. Pentru ca acest proiect de lege să fie cît mai repede pe masa de lucru 3 Comisiei pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural se adună documentaţia necesară şi se face corelarea cu legislaţia s im ila ră internaţională. „Consider că această lege este
Zanc. în opinia senatorului PDSR, „orice lege trebuie să definească şi să stabilească un domeniu de activitate, precum şi modul în care poate fi făcută mai avantajoasă activitatea din domeniul respectiv". Proiectul de lege nu va interzice ceva ce nu este autentic, ci va proteja autenticul (patrimoniul cultural na ţiona l). Zanc crede că „astfel va f i evitat traficul de va lori spirituale româneşti, degradarea lor sau asumarea
mult mai importantă decît cea • lor de către pretinşi artişti": O care reglementează statutul parte a seîecţie i va lo rilo rc î in ilo r com unitari sau de autentice se va face de cătreluptă", este de părere Grigore com isii de specialitate prin
organizarea de concursuri locale şi naţionale cu specific folcloric.
în altă ordine de idei, Legea patrimoniului cultural naţional va f i dezbătută în p lenul Parlam entului . României aproximativ prin 21 februarie.. în ceea ce priveşte fuziunea
cu PSDR, preşedintele PDSR Cluj a declarat că negocierile sînt avansate, făcîndu-se u ltim e le pregătiri pentru organizarea s truc tu rilo r descentralizate ale no ii formaţiuni politice.
Mihaela LĂPUSAN
Valeriu Tabără consideră că întrunirea Colegiului Director al Alianţei Naţionale este nestatutară
Convocarea Colegiului Director al Alianţei Naţionale de către Virgil Măgureanu pentru ziua de 10 februarie este nestatutară, apreciază Valeriu Tabără, preşedintele PUNR, într-un comunicat remis, ieri, presei.
Potrivit lui Tabără, Delegaţia Permanentă a Alianţei Naţionale, singurul for abilitat pentru convocarea Colegiului Director, s-a airtodesfiinţat prin retragerea reprezentanţilor PUNR din componenţa acesteia şi prin demisia în alb a lui Virgil Măgureanu din calitatea de co-preşedinte al Alianţei. Preşedintele PUNR precizează că "grupul de persoane din PNR" l-a desemnat ulterior pe Măgureanu drept preşedinte interimar. "în contradicţie flagrantă cu prevederile statutului Alianţei Naţionale". In opinia lui Tabără, această calitate
' nu este prevăzută în statutul Alianţei şi, în consecinţă, toate acţiunile organizatorice desfăşurate după plecarea reprezentanţilor PUNR
•din Delegaţia Permanentă sînt "simple reuniuni ale unor persoane din PNR". Tabără anunţă, de asemenea, că PUNR a înaintat un demers juridic pentru dizolvarea Alianţei Naţionale, pentru că, în opinia sa, această formaţiune nu a funcţionat niciodată statutar.
Vateriu Tabără mai precizează că sediile, conturile bancare şi filialele teritoriale ale PUNR au funcţionat şi funcţionează în continuare autonom, fără nici o legătură cu filialele PNR. ■
In iţia t iv ă le g is la tiv ă p en tru s to p a r e a
fu rtu lu i d e m a t e r ia le fe r o a s e s i n e fe r o a s e
D eputatu l liberal Anton lonescu a declarat, vineririn cadrul unei conferin ţe de presă, că a iniţiat o propunere leg is la tivă re ferito are la ■furturile de deşeuri meialice, cit şi a unor p iese şi subansam bluri m etalice (cabluri, capace de cămine de vizitare, ţevi de irigaţii, motoare etc). Propunerea îşi doreşte sâ înlăture "neajunsul" datorat faptului că în procesul de predare al materialelor, nu este obligatoriu să fie prezentate
provenienţă refolosibile înăsp rirea privitoare la
a deşeurilor predate", şi
sancţiunilor infracţiunile în
legătură cu astfel de activităţi.Titus CRĂCIUN
P r im - m in is t r u l . A d r ia n N ă s ta s e s -a î n t î l n i t
c u n e g o c ia t o r u l ş e f a l F M I p e n t r u R o m â n ia
P rim -m in is tru l Adrian Năstase şi ministrul Finanţelor Publice, Mihai Tănăsescu, s-au în tîln it,. v ine ri, la Palatul Snagov, cu negociatorul şef al Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru România, Neven Mates, pentru a discutaprobleme ale economieiromâneşti.
Premierul Adrian Năstase a -declarat că în cadrul discuţiilor au fost abordate elemente importante în realizareamacrostabilităţii economice pe termen mediu, dar şi probleme imediate ale vieţii politice şi sociale. "Sîntem la începutul
unui dialog care sperăm că. va pune bazele unui parteneriat în care să reuşim împreună, pe reguli foarte clare ale economiei de piaţă, să rezolvăm unele probleme ale noastre, cu sprijinul FMI” , a spus Adrian Năstase. Neven Mates a precizat că a sosit la Bucureşti pentru a discuta cu autorităţile române problemele macroeconomice pe anul 2001. £1 a .arătat că în următoarele două săptămîni se va în tîln i şi cu celelalte o fic ia lită ţi ale Executivului, urmînd ca la sfîrşitul discuţiilor să fie prezentate concluziile acestora.
ac te le .d e identitate şi nici sursa de provenienţă a deşeurilor refolosibile predate.
Iniţiativa liderului PNL Cluj prevede ca “agenţii economici care co lec tează deşeuri refolosibile au obligaţia sâ solicite predâtorilor actele de identitate şi declaraţia de
PDSR se declară deschis discuţiilor cu liderii ApR
PDSR este deschis discuţiilor cu liderii ApR care au o opţiune social-democrată şi este de acord ca aceştia să se “ integreze” în viitorul Partid Social Democrat, pe care PDSR îl formează cu PSDR, a declarat, vineri, secretarul general al PDSR Cozmin Guşă. ~
El a precizat că aceste facţiuni din ApR care sînt favorabile fuziunii cu PDSR trebuie să-şi demonstreze autenticitatea orientării lor spre social-democraţie, prin declaraţii în favoarea acestei opţiuni, carc se opune dorinţei preşedintelui ApR, Teodor Meleşcanu, de transformare a partidului într-o formaţiune social-liberală.
în o p in ia lu i P e t r e R o m a n
O fe r t a e l e c t o r a l ă a P D
n u a f o s t c r e d ib i l ă
Preşedintele PD, Petre Roman, a prezentat, vineri, la şedinţa Consiliului de Coordonare Naţional, un raport privind rezultatele obţinute de acest partid la alegerile din anul 2000, în care apreciază că “ restrîngerea ponderii electorale a PD şi pierderea fizică de alegători au fost determinate de uzura la o guvernare neperformantă” , precum şi faptul că “ persoane cheie pentru succesul campaniei” nu aveau cunoştinţe “ de bază” cu privire la organizarea unei campanii.
Roman a reluat acuzaţiile la adresa foştilor parteneri de coaliţie, arătînd că economia a “ mers prost” din cauza incompetenţei şi lipsei de răspundere în guvernare, concomitent cu. incapacitatea lui Emil Constantinescu şi a apreciat că rămînerea la guvernare a fost “ o greşeală politică gravă” . Preşedintele PD a susţinut - că poziţia critică a partidului său a fost inteipretată ca “ oportunism şi şantaj” , iar această “ semnificaţie” a fost confirmată de rămînerea la guvernare după noiembrie 1998.
Petre Roman a arătat că, iniţial, ^ ; . jPD a adoptat, în campania electorală, o strategie care n u | •corespundea aşteptărilor populaţiei, I ; iar ulterior a trecut la o strategie p agresivă, care i-a îndepărtat pe T • ^ alegătorii de stînga, “ fară să aducă l voturi din dreapta” . Roman apreciat că atacul la adresa lui Ion Iliescu i-a diminuat masiv scorul electoral, iar simpatizanţii săi “ nu l-au regăsit în atitudinea dură adoptată” . El a mai spus că, prin “ ieşirea din joc” a lui Emil Constantinescu, Victor Ciorbea şi Radu Vasile, “ Petre Roman a rămaş singur la decontarea personificată a guvernării” . Liderul PD a declarat că una din “ defecţiunile” din campania electorală a fost “ un deficit uriaş de propagare prin mass-media” , urmare a lipsei de resurse financiare şi umane. El a spus că PD nu a avut “persoane cu adevărat capabile” de a formula soluţii pentru oferta electorală, iar efectul a fost “ improvizaţia şi subiectivismul” acestei oferte.
Preşedintele PD şi-a încheiat analiza, afirm înd că “ îndatorirea fundaînentală” a PD este de a construi “ alternativa de guvernare calificată” . “ Noi visăm de pe acum să revenim la guvernare; acesta este rolul oricărui partid de opoziţie” , a spus Roman, care a mai cerut ca membrii PD să nu accepte ca “ spaţiul nedreptăţii sociale” să fie lăsat “ în braţele PRM”, Roman' a afirmat că “ ceea ce PD numeşte un bazin de stînga, nu este amanetat de către PDSR, care se vrea un partid atotputernic” , iar Partidul Democrat trebuie să-şi menţină un potenţial electoral de 20-25%, electorat format în mare parte din clasa mijlocie. Discursul liderului PD s-a mai axat pe tema necesităţii alianţelor cu alte formaţiuni politice, pentru ca PD să devină mai credibil, prin “ capacitatea de a se coagula, inclusiv prin membrii şi simpatizanţii săi” . Roman a mai propus membrilor PD să se constituie un program care să se numească “ Primarii 2004” şi în cadrul căruia toţi primarii PD să pregătească “ caiete programatice” .
A S O C I A Ţ I A C O M U N E L O R
t N O F E N S I V Ăîn curînd, Asociaţia comunelor din judeţul Cluj îşi va sărbători
un an de existenţă. Constituită cu scopul de a sprijini primăriile în demersurile lo r pentru fundamentarea unor programe de dezvoltare economică, socială, de turism şi infrastructură prin atragerea unor fonduri nerambursabile de la Comunitatea Europeană şi lărgirea contactelor cu asociaţii similare din diferite zone ale continentului, Asociaţia părea că s-a născut... moartă. în afară de întîlnirile cu primarii din judeţul Fejer (Ungaria), nimic concret pînă vineri. Se pare că apropierea primăverii aduce acea dezmorţire necesară şi în această structură nonguvemamentală, care s-a reunit vineri în primul său plen după înfiinţare. în acest cadru au fost aleşi şase vicepreşedinţi ai Asociaţiei, după principiul zonal şi etnic. Iată-i: Tamas Andrei - primarul din Săvădisla, loan Roman - primar Ia. Viişoara, Vasile Constantin Stoian - primar la M ihai Viteazu, Ioan Comţi - primar Căpuşu Mare. Sallai Ioan - primar la Sic şi viceprimarul din Huedin, Dumitru Gabor. Ca preşedinte al Asociaţiei a fost reconfirmat Marin Marc. Ca urgenţe, Asociaţia a hotărît să se constituie un colectiv de primari şi specialişti din administraţia publică locală, care să demareze iniţierea unor proiecte de dezvoltare în comunele sărace, prin atragerea unor fonduri nerambursabile şi revigorarea contactelor cu primările şi comunele înfrăţite şi asociate din Ungaria, Serbia şi Polonia. în această ofensivă a lansării programelor pentru agricultură, prestări servicii şi turism, Asociaţia va cere şi sprijinul Regiunii de dezvoltare nord-vest, a cărei agenţie îşi are sediul în municipiul Cluj-Napoca.
Dumitru VATAU
PD SR pramamază iâ&aa m a i a doua linubi oficiala tn Rom ânia?Acceptînd pretenţiile UDMR actualii
guvernanţi cîştigă, poate, cîteva voturi, dar pierd, cu siguranţă încrederea celor care i-au ales. Cum este posibil ca, în loc să repare o greşeală, să acţioneze în sensul amplificării ei? Legea administraţiei publice care prevede,' utilizarea limbii materne în localităţile cu populaţie minoritară de peste 20% este adusă în prim plan pentru a nu defavoriza nişte bieţi cetăţeni ai statului român care nu s-au omorît să înveţe limba oficială de teamă să nu-şi uite limba maternă. Oare state ca Germania, Franţa, SUA şi chiar Ungaria s-au grăbit să asigure fiecărei minorităţi de peste 20% posibilitatea de a-şi folosi .limba maternă în administraţie? Nici vorbă! Toate minorităţile din statele pomenite se străduiesc sâ fie parte a majorităţii dau dovadă de loialitate faţă de statul în care trăiesc şi nu au gînduri separatiste. Promovarea unei legi care asigură unei minorităţi dreptul de a-şi folosi limba în administraţie atrage dupâ sine recunoaşterea unei noi limbi oficiale.
Permiteţi-mi să mă îndoiesc de buna credinţă a liderilor UDMR, care, în loc să apere interesele ţârii, sînt obsedaţi de ideea câ trebuie sâ “ apere” maghiarimea de “ pericolul românizării” ! Nu scapă nici o ocazie ca să se plîngă străinătăţii că “nu au
drepturi în România” . în fiecare an organizează p lin i de zel naţionalist aniversarea zilei naţionale a Ungariei în Harghita, Covasna cu ochii înlăcrimaţi, purtînd steagul roşu-verde-alb cu sfinţenie în timp ce steagul roşu-galben-albastru este acoperit cu eşarfe negre. Defilează plini de emoţie, depun coroane de flori, ţin discursuri mişcătoare, îngenunchează cu luminări
, aprinse în mîini, rugîndu-se plini de evlavie. Văzjndu-i nu poţi să nu te întrebi care-i cauza acestui comportament, ce gîndesc cei prezenţi la defilare, care-i dorinţa lor cea
'mai arzătoare, ce ţară iubesc şi respectă cu adevărat?
Protocolul PDSR-UDMR se referă la “protecţia” minorităţilor. Ce pericole există de trebuie să fie protejate?.Cum rămîne cu majoritatea, cu protecţia majorităţii? Se are în vedere “ lărgirea” cadrului existent al învăţămîntului 'pentru minorităţi, pe
• specialităţi şi nivel de instruire primar, gimnazial şi universitar... “ în funcţie de solicitări” . Doresc să fim consideraţi de întreaga lume o ţară pur europeană, pledez pentru tot ceea ce presupune un regim democratic, dar nu pot accepta ca, din dorinţa de a apăra interesele unei minorităţi, să lezezi interesele majorităţii.
Constituţia prevede dreptul la şcoală în limba maternă, ceea ce este un lucru bun, dar sâ ajung la separatism-în învăţâmînt pe criterii etnice, să scoţi elevii români din şcoli ca sâ le laşi celor maghiari, să măreşti numărul locurilor din şColi şi facultăţi peste nevoile reale şi să mai în fiin ţezi o universitate, care să pregătească specialişti vorbitori doar de limba maghiară, parcă este deja prea mult. Unde vor profesa şi în ce limbă? Ce doresc de fapt liderii UDMR-ului? Control la toate nivelele, maghiara limbă oficială în administraţia locală, învăţâmînt, culte, armată, poliţie maghiară şi, în final, autonomie regională?
Sub masca drepturilor omului reprezentanţii maghiarimii îndeamnă la separatism, ostilitate faţă de statul român, vecini, colegi, cunoştinţe, amici, prieteni români. Ce politică duce UDMR-ul? Militează pentru unitate, dezvoltare, armonie, pace? UDMR-ul apără interesele maghiarilor şi atît. Pentru ei nu există România, ci numai Ungaria şi Europa, căreia i se smiorcărie de cîte ori au ocazia. Cu ei PDSR-ul încheie protocoale de teamă că Europa ne dă nota mică la purtare.
loan MĂGDAŞ
CLUJ-NAPOCA: Iuni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;0 tel/fax 19-73-04
SUBREDACŢIA TURDA: Iuni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, jo i 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75. _______ _simb I M S si!
SC A VIC O LA BUCUREŞTI SASUCURSALA SALIŞTE - CLUJTelefon: 424.673; 411.516
VINDE: - ̂ •
- G Ă IN I OUĂ CONSUM (roşii - 1,900 kg) ....... 45.000 lei/cap
- G Ă IN I OUA CONSUM (albe - 1,900 kg)
- COCOŞI (3,000 k g )................ ................
Vînzarea se face de la Ferma de reproducţie Sălişte.
Programul: zilnic orele 8,30 - 15,00. ., (4144242)
\S A M i ^ p™ULfAMiEnĂLE^■ 11 *71J H ! lî/,1 JIM C lu j-N a p o c a , b d .T ifu Iescu 1 6 1l l & M P C lu j-N a p o ca , b d . T ifulescu 1
wnatmaBMfwawiA_______E-moil: JobS(g>SQf.fO________
cu octMtate h 20 de judeţe ale ţâri.
Spitalul Clinic Judeţean Cluj organizează concurs pentru ocuparea urm ătoarelor posturi:
- 1 p o s t de s e c re ta r d a c tilo g ra f , în d a ta de 20.02.2001, ora 10,00, ' .
Condiţii de participare:,- cunoaşterea a două lim bi străine de circulaţie
internaţională;- cunoştinţe de operare pe calculator (W indows 95/
98, W ord, Excel). .' \- 1 post de economist auditor, în data de 26.02.2001,
ora 10,00.R elaţii suplimentare la sediul unităţii: str. C linicilor
nr. 3-5, et. II, cam. 22, la B iroul Personal. (4144237)
j Angajează pentru J j AGENŢIA Cluj j| - inspectori de asigurare | | - consultanţi în asigurări |I Persoanele interesate p o tl
I trimite CV-urile la 194.6451
J^sau 414.062 •
PROCER S.A. PLASEAZA ÎN SUA ELECTRICIENI,
INGINERI ^ ELECTRICIENI, | INSTALATORI §•
IN STALAŢII SANITARE, APĂ-CANAL, TERMICE,
SALARIU 8-10 $ / h. COMISION P LĂTIT SUA.
CERINŢE: ENGLEZA! EXPERIENŢĂ. TEL. 095/ 065.741, FAX 068/217.625.
&
SC GRANDEMAR SASC GRANDEMAR SA CLUJ, lider în producţia,
prelucrarea şi comercializarea agregatelor de carieră, livrează din carierele Poieni, Bologa, Morlaca agregate de carieră şi din balastiera "Luna" situată în comuna Luna, judeţul Cluj, balast şi agregate de balastieră la cele mai mici preţuri.
Phone: 064433.004,095-107.080 Fax: +40 64 433.012 E-mail:[email protected]
Cluj-Napoca Migdalului 20 3400 Cluj Romania
S.C. TEXTILA ROMAT S.A. |Cluj-Napoca, Str. Salcîmiilui nr. 37 |
închiriază spaţii ■ . . _Jpentru desfăşurarea activităţilor de ş |
producţie, depozitare, comerţ. <§■Societatea deţine 15.000 mp de hale. ^
Se poate închiria fie întreg spaţiul, fie module cu intrări separate Ide 300; 400; 1000; 3000 mp. |
Informaţii la tel.: 064-441.252, mobil 094-709.563 ■sau la sediul societăţii. ?
N ITON ELECTRONICDe 3 ani sîntem la dispoziţia Dvs. pentm ca să aveţi măsura
exactă a ceea ce înseamnă consum de apă în locuinţa Dvs.Profesionalismul oamenilornoştri vă dă siguranţa uneicontorizări
de calitate. •Oferă cu promptitudine tot ceea ce înseamnă:
• Montajul contoarelor de apă rece şi caldă; ’• Asigurarea documentaţiei avizată de R.A.J.A.C. Cluj;• Citirea lunară a contoarelor şi elaborarea Notei de consum;• Verificarea metrologică a contoarelor montate, în laboratorul autorizat al firmei;• Consiliere în probleme de contorizare.NOU! Montează la cel mai bun raport calitate-preţ interfoane de scară cu cartelă magnetică. ' ^Vă aşteptăm zilnic de luni pînă vineri între orele 8-19 în: 8str. *A. Vlaicu nr. 36, Bl. V4, ap. .3, tel.: 064/414.968. 5
[ R E P A R A Ţ I I(APARATURA FOTOGRAFICA,
I Zeno IREINHARDT
Calea Mănăştur, inr. 8, CluJ-N.| Telă 092/ 460-169; 064/ 42-50-961
S i m ţ i ţ i c ă n u
m a i p u t e ţ i t r ă i
î n a c e a s t ă lu m e
î n c o n t in u ă
m iş c a r e ? .
I n f o r m a ţ i i l e p e c a r e l e g ă s i ţ i
î n p a g i n i l e z i a r u l u i n o s t r u v ă p o t s a l v a !
Ă © SOCIETATEANAŢIONALĂAPETROLULUI p n io M SUCURSALA PECO CLUJ
ANUNŢĂIncepînd cu data de 12.02.2001 bonurile valorice
pen tru motorină repartizate pentru agricultură persoanelor fizice, vor fi onorate şi în Staţia "PECO" Câmpia Turzii, după următorul program:
LUNI-SÎMBĂTĂ 0800-16°a (4263984)
N A P O C A P R E S Sangajează
v î n z ă t o r i p r e s ă ş i c a r t e
l a t o n e t e s t r a d a l e .
I n f o r m a ţ i i l a t e l . 0 6 4 - 1 9 . 6 8 . 5 8 .
■Ti
I
I
I
JIO u «O ■ Co I m ■S |
I
I, J
e * s V
CEA MAI BOGATĂ OFERTĂ Şl LA CELE MAI AVANTAJOASE PREŢURI j. t ^P-ţa Unirii nr. 24*%. *r î/C*
9 X 't /
tel/fax: 064-19.63.58^""*
Vînd garsonieră, pe str. Parîng, confort l, nefinisatâ, "parter, preţ 14.000 DM. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament 3 camere,' pe str. N. Titulcscu, finisat, parcare, pivniţă, telefon, preţ 14.000 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere pe str.' Muncitorilor, confort 1, finisat, telefon, preţ 38.000 DM. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort unic, pe Aleea Borşa, nefinisat, preţ 200 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 1 cameră, pe str. Croitorilor, confort 1, 65-mp, finisată, etaj intermediar, preţ 420 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd casă pe str. Piersicului, 4 camere, ultrafinisată, teren 300 mp, garaj, încălzire. centrală, preţ 700 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, pe str. Unirii, confort 1, etaj intermediar, semifinisat, preţ 10.500 USD. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 1 cameră, pe str. Năsăud, parter, finisat, preţ 205 milioane. Tel: 430.423. (Ag.i.)• Vînd casă cu grădină, suprafaţa totală de 1040 mp, suprafaţa construită 130 mp, 5 camere, bucătărie, baie, cămară, 2 pivniţe, atelier, 9 focuri de gaz, teracote, posibilităţi de privatizare, acces auto, preţ 63.000 USD. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd casă pe str. Brâncuşi, 1 cameră, baie, bucătărie, teren 400 mp, nefinisatâ, acces TIR, preţ 25.000 USD. Tel.-430.423.(Ag.i.)
CONSILIUL LOCAL SIC V INDE PRIN L IC IT A Ţ IE P U B LIC Ă TEREN1NTRAVILANDEGRADAT (SĂRĂTURĂ) ÎN SUPRAFAŢĂ DE 1500 mp. PREŢUL DE PO RNIRE ESTE DE 10.000 Iei/mp. L IC IT A Ţ IA VA AVEA LOC ÎN DATA DE 12.03.2001, ORA 9. IN F O R M A Ţ II L A TEL. 228.101 (4358613)
S.C.A. ARTEX Cluj-Napoca, str. Brassai Samucl nr. 7, tel. 064/196.517, 198.227,197.161
1. VINDE PRIN LICITAŢIE PUBLICĂ in data de 15.02.2001 la ora 10 la sediul societăţii următoarele imobilizări1.
1.1. Spaţiu construit situat la ct. 1 în suprafaţă utilă dc 55 mp plus 1/5 părţi comune şi teren împrejmuit aferent dc 96 mp;
1.2. Spaţiu construit situat la ct. II (2) în suprafaţă utilă dc 59 mp plus 1/5 părţi comune şi teren împrejmuit aferent dc 120 mp;
1.3. Baracă metalică dc 5,95x9,75 m = 58 mp.Clădirile sînt amplasate în Cluj-Napoca, Calea Bucureşti nr. 15.Caietul de sarcini se cumpără cu preţul dc 100.000 Ici dc la sediul societăţii.2. ÎNCHIRIAZĂ:A telier dc tcsătoric mecanică in suprafaţă dc 200 mp cu toată dotarea necesară
(sau pentru alt scop), situat în Colonia Tamiţa, com. Gilău.3. ANGAJEAZĂ: prin concurs muncitori calificaţi în confecţii textile.
MATRIMONIALE• Caut parteneră de viaţă
pînă la 50 de ani. Tel. 095-83- 95-19. (1380167)
VÎNZĂRICUMPĂRĂRI
• Vînd teren construcţie str. Plevnei 3400 mp şi hale metalice demontabile, total 630 mp, la preţuri avantajoase. Informaţii tel. 094-55-56-02. (1380156)
• Vînd teren 600 mp + casă mjcă, utilităţi gaz, curent, apă, telefon. Centru Mărăşti. Preţ 24.000 USD negociabil. Tel. 094-56-71-08. (1305517) /
■ Cumpăr apartament 4 camere. Plata pe Ioc. Tel. 14- 07-84, seara. (1379997)
• Vînd casă pe str. Bucureşti, în zona comercială, 300 mp+etaj, curte, negociabil. Tel. 095-61-30-50, 43-16-02,14-99- 36. (1380205)
• Vînd urgent apartament 4 camere confort 1 decomandat cu telefon, într-o zonă deosebită în Gheorgheni, preţ 450 milioane Iei. Tel. 15-98-32. (1305569)
• Vînd apartament două camere în aleea Slânic nr. 1 decomandat, et. 3. Tel. 14-41-06. (1380089)
• Vînd urgent apartament 2 camere parter, str. Tăşnad. Tel. 094- 79-85-23. (1380228)
• Vînd-schimb apartament 3 camere decomandate Oradea, cu 2 camere în Cluj. Informaţii Cluj tel. 14-56-87. (1380235)
• Vînd apartament 3 camere, parchet, modificări interior, balcon închis, aleea Padin et. 3 din 4. Preţ 295 milioane Iei negociabil. Tel.. 094-56-54-04. (1380236)
• Vînd sau închiriez garaj. Tel. 14-74-35. (1305649)• Vînd la preţ avantajos casă mare
cu 6 încăperi, pivniţă, curent electric cu teren agricol peste 7 Ha, din care 2 Ha intravilan. Posibilitate de racordare la gaz metan. Contract imediat cu extras C. F. satul Livada. Informaţii la tel. 06-22-23-93-9 după ora 20. (1305654) -
• Vînd garaj din tablă cu acte de proprietate, situat în str. Horea nr. 18-20. Preţ negociabil. Tel. L-V: 13-60-47 orele 7-15; zilnic 15-78-03 orele 18-21 sau 094-55-96-21. (1272131)
• Vînd pian Petrof. Tel. 16-28- 59. (1380148)
• Vînd candelabru cristal 8 braţe, ladă frigorifică Boss, covor persan, canapea, haină bărbătească stofă tip jachetă elegantă cu etichetă Italia, mobilă tip bar. Tel. 13-69-76. (1380231)
• Vînd la un preţ foarte rezonabil mobilă de bucătărie. Tel. 42-35-80 după ora 16. (1305633)
• Cumpăr cantitate mare de umeraşe Napochim şi din lemn. Tel. 094-61-94-20. (1272163)
• Vînd calorifere fontă. Tel. 18- 88-91.. (1305644)
• Vînd congelator Arctic în stare excelentă. Preţ negociabil. Informaţii între orele 17-21 tel. 19-61-97. (1305612)
• Vînd congelator nou 5 sertare, maşină de scris electrică Remington 100 E, cazan baie aramă. Tel. 14- 08-85. (1305652)
• • Vînd parfumuri originale. Catalog gratuit! Tel. 094- 627.671. (7302610)
• Vînd turn Technics: dublu deck, amplificator, egalizator, boxe 2x100 W nefolosite, cu garanţie 1 an. Preţ 18 mii. negociabil. Tel. 168.276. (R.)
ÎNCHIRIERI• Ofer pentru închiriat casă
compusă din parter + etaj situat central, cu 3 intrări, 3 linii telefonice, curte, garaj. Inform aţii la tel. 23-14-88. (1380249)
P e n t r u a v ă a s i g u r a i n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t i a z i a r u l
vă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca rtr.16.
-,v . ■ tel/fax 19-73-04;A j SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;
SUBREDACŢIA DEJ: iuni, miercuri, jo i 8-16,l m o v l i i r î n n r î O i i . i.^1 t r ___/ a m m
Dau în chirie cameră mare în casă ultra central. Tel. 13-69-76 (1380229)
Dau în chirie, o cameră, bucătărie, baie, pentru 1-2 persoane, în Mănăştur, str. Cîmpului nr. 38, sc. 3, ap. 22. Tel. 43-62-60. (1272159)
• Ofer chirie garaj(depozit) birou; Tel. 14-50-51. (1380232)
7 — JV1 Vm arţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-74.
• Consiliul Local Săcuieu în28.02.2001 organizează licitaţia unei suprafeţe de teren de 1,56 hectare. Durata concesiunii 49 ani. Caietele de sarcini şi instrucţiunile pentru ofertanţi se procură de la sediul Consiliului local. Pînă la data de27.02.2001 se pot depune oferte. Data la care va avea loc deschiderea
Dau în chirie spaţiu-birou de ofertelor este de 28.02.2001 ora 11 preferinţă avocaţial în Piaţa Avram la sediul Primăriei Săcuieu judeţulIancu lîngă Tribunal. Tel. 44-48-51 sau 13-64-81. (1305619)
DIVERSE• SC N icola, firmă
producătoare de încălţăminte, angajează cusătorese şi rictu itoare . Sa la rii:2.800.000+500.000 primă de angajare. Informaţii str. Karl Marx 59. (1380116)
• Angajăm secretară, cunoştinţe în domeniul con tab ilită ţii primare. In fo rm aţii la Agenţia de Turism . Tel. 41-38-47.(1380174)
• R H S Company SA Cluj angajează operator vînzări c a l c u l a t o a r e ş i specialist hardware, cu experienţă în domeniu. C. V-urile se primesc la draqos'îrhs. ro. (1272165)
Firmă particulară angajează director / reprezentant vînzări- zonă, cu experienţă, permis auto, garanţii m ateriale şi recomandări. Trimiteţi C.V., scrisoare de intenţie şi poză recentă la O.P. 2 C.P. 212 Baia Mare. (.4358605)
Cluj. (1305639)• Teglas Ioan, soţia Iui Takats
Ede născută Erdelyi Erzsebet şi Takacs Elisabeta sînt citaţi să se prezinte la Judecătoria Cluj la sala 122 în 26 februarie 2001 în calitate de pîrîţi în dosar nr. 336/2001, reclamanţi fiind Popa Danii, Popa Maria, Moldovan Ana şi Moldovan Alexandru - obiect acţiune în constatare. (1305638)
• In conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Diagnostica SRL anunţă începerea demersurilor •pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul sediu firmă str. Mihai Veliciu nr. 63 Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1305661)
• In conformitate cu Legea nr.-137/1995, Negrea Nicolae din
comuna Măguri Râcâtâu nr. I I 6/A anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei dc mediu pentru obiectivul casă de locuit situat în comuna Măguri Răcătău nr. 116/A judeţul Cluj.' Eventualele sesizări şi sugestii
• Grupul din Comunitatea Rurală numai pentru factorii de mediu se Săracă Comcni, com. Aluniş, jud. vor depune la’ sediul APM Cluj, C l u j beneficiari ai unui Granl Ca|ea Dorobanţilor nr. 99. finanţat p r i n FRDS, organizează ( 1305553) sc/cctic d c ofertă pentru realizareaproiectului “ Reabilitarea şi * Mina lara mehmază un gater,modernizarea drumurilor de pămînt Licitaţia va avea loc în data dc din localitatea Corncni". 26.02, ora 10, la sediul firmei. Documentele dc selecţie pot fi puse ( 1380211) la dispoziţia ofertanţilor începînd cu • în conformitate cu Legea nr.datade 12.02.2001, ora 10, la sediul 137/1995, SC Bcylcr Decor SRL grupului comunitar, sat Comeni nr. anunţă începcrea demersurilor8. Termenul limită de depunere a pentru obţinerea autorizaţiei deofertelor este data de 27.02.2001, ora 10. Selecţia va f, publică şi va medlu Pentru ob,echvul fimc<lonarc avea loc în data de 27.02.2001, ora ™ S ™ n p-t« C'P3™ nr- 15 CluJ-12. Pentru detalii suplimentare, rugăm a vă adresa d-lui Ştir Liviu - trezorierul Grupului, din Comunitatea Săracă Comcni, jud. Cluj, tel. 26-35-05. (1380241)
Napoca. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1305672)
Aveţi probleme financiare?
Doriţi o soluţie rapidă?
APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE
AL ZIARULUI NOSTRU!
. * în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Gypsum SRL Turda anunţă începerea demersurilor pentm obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul magazie de materiale amplasată în incinta Fabricii de Ipsos Turda. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul A PM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1305679)
PIERDERI• Pierdut carnet de student
Administraţie publică, pe numele Boca Sorin Claudiu. îl declar nul. (1380203)
• Pierdut carte de identitate a vehicolului seria C 966898 a fundaţiei Prison Fellowship Romania. Se declară nulă. (1380210)
• Pierdut carte identitate seria A 0 4 5 4 7 0 2 apartinînd de SC Acomin SA Cluj. O declar nulă. (1305645)
• Pierdut Carte de Identitate auto cu seria B 403965. O declarăm nulă.(1305662)
DECESE COMEMORĂRI• Prea tragic! Prea lînăr!
Prea nedrept! Cu sufletele s f i ş i a t e d e d u r e r e a d u c e m l a
cunoştinţă celor ce l-au cunoscut şi iubit, dispariţia scumpului nostru soţ şi tată devotat, suflet cald şi sensibil, O CTAVIAN CRIŞAN, a cărui inimă bună şi generoasă -a încetat prea timpuriu să mai bată. Ai plecat dintre noi luînd cu tine toate speranţele şi nădejdile noastre de viitor, lăsîndu-ne singuri şi' nemîngîiaţi. Vei rămîne veşnic, dragă T A V I, în sufletele şi inimile noastre. îl vom conduce pe ultimul drum sîmbătă, 10 februarie 2001, ora 15, de la Capela Cim itirului Central. Soţia G reti, copiii Tavi şi Teodora. (1380212)
• Cu neslîrşită durere în suflet aduc un ultim omagiu bunului meu prieten şi mentor O C T A V IA N C R IŞA N , la trecerea sa prea devreme în eternitate. Căldura şi sprijinul primit de la tine, nu le voi uita niciodată. Sim ula Ilie . (1380213)
• Cu adîncă durere în suflet mă despart de scumpul meu fiu, O C T A V IA N C R IŞA N . Chipul lu i drag şi blînd, bunătatea şi dragostea ce mi-a purtat-o nu le voi uita niciodată. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Am rămas pe veci nemîngîiată. Mama - Varvara Crişan. (1380216)
• Lacrimi de durere acum la despărţirea de dragul nostru frate şi cumnat, OCTAVIAN CRIŞAN. Ne vom ruga pentru odihna sa veşnică, iar chipul lui blînd şi bun va rămîne veşnic în inimile noastre. Maina şi/ Octavian Todoran. (1380217)
f î e l e f d i f P F ă
• îndureraţi de moartea prematură a scumpului nostru frate, cumnat şi unchi, OCTAVIAN CRIŞAN, ne luăm cu regret rămas bun şi transmitem celor rămaşi sincere condoleanţe. Nu te vom uita. Familia Chelcea şi copiii -Vîlcea. (1380223)
• Cuvintele nu pot spune durerea sufletelor noastre, acum cînd ne despărţim de iubitul 'nostru unchi, OCTAVIAN CRIŞAN. Nu te vom uita niciodată. Cosmin şi Oana Todoran. (1380218)
• Cu nemărginită durere am primit tragica veste a decesului scumpului nostru frate şi cumnat, OCTAVIAN CRIŞAN. De acolo, de departe, primiţi gîndul nostru bun de dragoste purtîndu-i o veşnică amintire. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Luci şi Vasile Hontău cu copiii din S. U. A. (1380219)
• Profund îndureraţi aducem un pios omagiu unchiului iubit O C T A V IA N C R IŞA N . Dumnezeu să-l odihnească în pace. Diana şi Mircea Frăteanu cu copiii. (1380220)
• Cu adîncă durere în suflet ne despărţim de scumpul nostru frate şi unchi OCTAVIAN CRIŞAN, la vîrstă de 49 de ani. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Mircea Crişan şi copiii. (1380221).
• Cu inima frîntă de durere ne despărţim cu greu de scumpul nostru frate, cumnat, unchi, O CTAVIAN CRIŞAN, plecat prea devreme dintre noi. Prin iubirea sa faţă de oameni şi prin dragostea ce ne-a purtat-o, amintirea lui va rămîne veşnic în inim ile noastre. Familia Rusu şi copiii -Vîlcea. (1380222)
• Consternaţi de moartea dragului nostru O CTAVIAN CRIŞAN, frate şi cumnat, ne luăm cu multă tristeţe rămas bun şi dorim familiei îndoliate puterea de a merge mai departe. Nu te vom uita) TAV I. Familia Stănciulescu Aurelia şi Dan -Bucureşti. (1380224)
• Cuvintele sînt prea sărace pentru a exprima durerea şi tristeţea la moartea fulgerătoare a fretelui, cumnatului şi unchiului O CTA VIAN CRIŞAN. Nu te vom uita niciodată, T A V I. Fam ilia Crişan Em anoiI şi copiii - Bucureşti. (1380225)
• Pios omagiu celui care a fost prietenul nostru T A V I CRIŞAN, om de aleasă nobleţe sufletească. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Sincere condoleanţe familiei. Familia Gheorghe Rusu. (1380246)
• Cu profundă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată şi bunic B O Z B IC I E M IL , în vîrstă de 84 de ani. Înmormîntarea va avea loc în comuna. Jucu de Sus, duminică, 11 februarie 2001, ora 14. Nu te vom uita niciodată, scumpul nostru părinte. Dormi în pace. F iu l îndurerat Bozbici Gheorghe şi nepoţii Ghiţă şi Simona. (1380238)
• Cu deosebită durere în s u f l e t a n u n ţ ă m încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ şi tată R Ă D U C A N E U G EN . Înmormîntarea va avea loc sîmbătă 10.02, la Capela Cim itirului Central ora 14. Familia. (1305641)
• Suflet cald şi puternic care ne-a unit şi ne-a îndrumat întreaga familie, a trecut din lumea celor vii. De acum încolo, ne vor lipsi veşnic dragostea şi dăruirea iubitei noastre mame şi bunici, LU C REŢ IA G H ERG AR I. Nu vom uita însă niciodată puterea ei de sacrificiu, cei 98 de ani trăiţi atît de frumos şi vom simţi totdeauna alături de noi spiritul ei bun şi generos. Serviciul funerar va avea loc, luni, 12 februarie 2001, ora 13, Ia Cimitirul Central. Familia îndurerată. (1380239)
• Pleacă în lumea umbrelor cea mai bună şi mai iubită soţie şi mamă D A N IE L A CH EN D EA la numai 31 ani. Cît ai trăit te-am iubit cît vom trăi te vom plînge. Soţul Sorin şi fiica Dani. (1305658)
• Cu durere în suflet anunţ moartea iubitei mele fiice CHENDEA D AN IELA născută Mereu. Înm orm întarea duminică 11 februarie ora 14 în Cojocna. Dormi în pace suflet bun. M am a Dorina Mereu. (1305659)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a celui ce a fost scumpul nostru soţ, tată şi bunic RU SU IOAN. Înmormîntarea va avea loc duminică 11 februarie drele 13 în comuna Feleacu nr. 119B. Veşnic nemîngîiaţi soţia Victoria, fii Cristian, Adi şi Dorel, nora Ancuţa şi nepoţii Andrei şi Cătălin. Dormi în pace suflet bun. (1305668)
* Un ultim omagiu şi sincere condoleanţe familiei îndoliate la trecerea în nefiinţă a celui care a fost dragul şi iubitul meu cumnat R U SU IO A N . Sînt alături de sora şi nepoţii mei în această grea încercare. Nu te voi uita niciodată. Cumnatul Aurel Suciu. (1305671)
• Multe lacrim i şi flori pentru bunul meu prieten T A V I CRIŞAN. în veci nu t e
voi uita. Transmit sprijinul meu familiei. Florin, Dorina, Mădălina şi Cătălin Neamţu. (1380198)
• Un ultim şi pios omagiu la trecerea, atît de devreme, în eternitate a prietenului nostru drag, TAV I CRIŞAN. Nu-l vom uita niciodată. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Jean şi Ileana Ciupei. (1380201)
• Cu inimile zdrobite şi sufletul pustiit sîntem alături de familia Crişan în greaua suferinţă pricinuită de dispariţia prematură a scumpului lor soţ şi tată, CR IŞAN OCTAVIAN. Familia C lu jan Vasile, V ictoriţa, Julieta. (1380199)
• Sîntem alături de familia Crişan atît de încercată, în greaua suferinţă pricinuită de dispariţia prematură a scumpului lor soţ şi tată CRIŞAN OCTAVIAN. Nu vom uita niciodată chipul tău luminos şi inima ta nobilă care a încetat să m a i b a t ă . F a m i l i a
dr. Fodor Leontin, Elena, Liviu, Victor. (1380200)
• Un pios şi dureros omagiu celui ce a fost prietenul nostru drag, T A V I CRIŞAN, plecat în nefiinţă atît de devreme. Nu-l vom uita niciodată. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Flaviu Bran cu familia. (1380202)
• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei dr. Chira Octavian Ia trecerea în eternitate a scumpei sale mame. Dumnezeu să o odihnească în pace şi să o primească în îm părăţia Sa Cerească. Prof. dr. Gh . Funariu, Clinica de Chirurgie I. (1380204)
• Sîntem sufleteşte alături de Grety, Teodora şi Tăviţă, în aceste momente de nespusă şi grea suferinţă încercată la moartea prematură a soţului şi tatălui drag, T A V I CR IŞAN , şi îi asigurăm că vom fi şi în continuare alături de ei. Familia Leş Ştefan şi Angela. (1380207)
• Colectivul UM 02382 Cluj- Napoca aduce un ultim omagiu celui ce a fost colegul nostru RĂ D U C A N U E U G E N . Dumnezeu să-I odihnească în pace. (1380208)
• Un ultim omagiu finului şi prietenului nostru T A V I C R IŞA N şi - fam iliei condoleanţe. Fam ilia L iv iu Cozma. (1380209)
• Zguduiţi de tristeţea şi amărăciunea pe care o lasă în suflete marile pierderi, ne aplecăm pios să aducem omagiul nostru unui coleg preţios, plăcut, şi printre cei mai harnici în puţina-i trecere de aici, O CTAVIAN CRIŞAN plecat mult prea repede dintre noi. îi vom păstra mereu un gînd de neuitare bunului nostru coleg şi adevărat prieten, T A V I, ia r familiei sale compasiunea şi sprijinu l nostru. Institutul In im ii “ Nicuiae Stăncioiu” Cluj- Napoca. (1380226)
• Lacrimi şi fiori sumpei noastre naşe K IS M A R IA . Odihnească-se în pace. Sora Raveca şi fina Liana. (1380227)
• Sîntem alături de familia Crişan în suferinţa pricinuită de trecerea în eternitate a celui ce a fost CRIŞAN OCTAVIAN. Familia Matei şi Monica Miko. (1380233)
• Sîntem alături familia îndoliată, în durerea pricinuită de pierderea celui ce a fost C R IŞA N O C T A V IA N . Dumnezeu să-l odihnească. în pace. Familia Florin şi Diana Mureşan. (1380234)
• întreaga mea compasiune d-nei prof. Mereu Dorina şi familiei Chendea Sorin ,‘ la trecerea nedrept de tînără în eternitate a dragei lor D A N IE L A C H EN D EA - economist. Eterna pace divină să fie în sufletul ei. Dr. Boboş Dorina. (1380242)
• Sincere condoleanţe îndureratelor familii Mereu Dorina şi Chendea Sorin, la pierderea dragei lor DAN IELA , plecată din viaţă mult prea repede. N e v o m
aminti mereu chipul ei. Familia Deak Tiberiu. (1380243) v
CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;
SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23: SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, jo i 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75,
• Sîntem alături de d-na profesoară Mereu Dorina şi •familia Chendea Sorin pierderea . iubitei lorC H E N D E A D A N IE LA ,economistă, în vîrstă de 31 de ani. Dumnezeu ş-o odihnească în pace. Colectivul D ispensarului Uman şi Farm aciei din Cojocna. (1380244)
• Sînt alături de d-na profesoară Dorina Mereu, de Sorin şi Daniela mică, în clipele deosebit de grele prin care trec la moartea ' prematură a scumpei lor fiice, soţii şi mame, D A N IE L A C H EN D EA , economist. Dumnezeu s-o odihnească în pace.' Dr. Horvath Ana Maria. (1380245)
• Sîntem alături de tine Greti în marea durere pricinuită de moartea soţului drag. Sincere condoleanţe. Colegii de la SC “ Avicola” Cluj SA. (1305642)
• Sîntem alături de naşa noastră Irina Matei în greaua încercare pricinuită de pierderea soţului ST EL IC Ă M A T E I. Sincere condoleanţe. Familia Varga Ioan. (1305646)
•" Ne alăturăm cu sentimente de aleasă înţelegere şi compasiune la marea pierdere suferită de doamna Monicâ Sălăgean-Ionaş cînd dragul şi nepreţuitul său tată a trecut în lumea drepţilor. Colegii de la C. C. I. A. Cluj. (1305651)
• Cutremuraţi de'îngrozitoarea veste că unul dintre cei mai buni şi veşnic prezent prieten TAV I CRIŞAN nu ne mai răspunde, ne rugăm bunului Dumnezeu să-ilumineze calea. Inima Iui din care ne-a dat fiecăruia dintre noi cîte o felie, s-a terminat. Fie ca bunătatea şi omenia lui să ne fie tuturor călăuză. Sîntem alături de familia îndoliată. Familia Maria şi Puiu Popescu. (1305650)
• Sîntem alături de colegul nostru Cosma Ştefan Ia durerea pricinuită de pierderea tatăţu i drag. Colectivul Primăriei Apahida. (1305653)
• Profund întristaţi de trecerea în eternitate a vecinulu i nostru C R IŞA N O C T A V IA N , transmitem sincere condoleanţe familiei îndoliate. D-zeu să-l odihnească în' pacelAsociâţia de Proprietari str. Prof. Ciortea nr. 9 Cluj. (1305655)
• Cu inima îndurerată şi sufletul în lacrimi îl plîngem pe cel care a fost O C T A V IA N CRIŞAN, un om de o bunătate deosebită şi un mare caracter. T A V I vei rămîne veşnic în inim ile noastre. Cumnatul Gabriel Todoruţ, soţia Simona şi nepotul Toni. (1305656)
• Sînt alături de fiica mea Gabriela Crişan în marea durere pricinuită prin decesul celui care a fost OCTAVIAN C R IŞ A N ginerele meu, un prieten şi un om deosebit, Dumnezeu să-I odihnească, Socrul Nelu Todoruţ John, (1305657)
• Sîntem alături de familia şefului nostru TAV I C R IŞA N Ia marea durere pricinuită de decesul acestuia. Colectivul de muncă de la “ Cocoşul de aur” . (1305660)
• Un pios omagiu unui prieten adevărat şi om de omenie excepţionalOCTAVIAN CRIŞAN care a plecat atît de repede dintre noi. Cinstirea noastră pentru memoria ta, Dumnezeu să te primească la sînul său. Condoleanţe familiei îndoliate. Eugen şi Delia. (1305666)
• Dispariţia prematură a celui care a fost T A V I CRIŞAN, bun colaborator şi prieten, ne-a mîhnit sufletele. Odihnească-se înpace.'CondoIeanţe fam iliei îndoliate. Fam ilia Barbu Cornoiu. (1305667)
• O lacrimă, o floare şi o rugăciune pentru cumnatul şi unchiul nostru IO AN RUSU. Sincere condoleanţe mătuşii şi verişorilor. Familiile Mureşan şi Frătean. (1305669)
• împărtăşim durerea d- şoarei dr. Răducan Liliana Ia despărţirea de tatăl drag. Condoleanţe familiei îndoliate. Colectivul LSM . (1305674)
Un ultim gînd pentru cel plecat dintre noi T A V I C R IŞ A N şi cuvinte de îmbărbătare pentru Greti şi cei doi copii. Sincere condoleanţelEIena şiAlexandru Fărcaş. (1305676)
1 Profund impresionaţi de moartea, prietenului; nostru C R IŞ A N O C T A V IA N , transmitem sincere condoleanţe familiei. Nicu şi Stela Petcu. (1305681)
• Astăzi, 10 februarie 2001, se împlinesc 5 ani de cînd ne-a părăsit draga noastră bunică IR IN A CENAN. Să ştii că ne este dor de dumneata şi nu te vom uita niciodată! Nepoţii Gabi şi Mircea. (1380149)
• Dina, Florina şi Flaviu, Florinei şi Flâvia, comemorează 20 de ani de la decesul dragului lor col. GLODEANU VA S ILE. Pentru bunătatea lui, Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia. (1380177)
• Azi 10 februarie 2001 se împlinesc 5 ani de la trecerea în nefiinţă a celei ce a fost IR IN A CENAN din Someşeni, soţie, mamă, soacră şi bunică. Dragostea cu care ne-a înconjurat va rămîne veşnic în sufletele celor care au iubit-o. Nu te vom uita niciodată. Familia îndurerată. (1305606)
• Dureroase gînduri şi dragi amintiri însoţesc în eternitate imaginea iubitei noastre fiică şi soră V IORICA T IFO R născută Botoş, plecată dintre noi lăsţnd un dor nestins în familie. Ce repede şi greu au trecut 9 ani. Mama, tata, fratele şi surorile cu familiile. (1305636)
• Cu pustiul şi dorul din sufletele noastre amintim că azi se împlinesc 5 ani de cînd un destinnemilos ne-a despărţit de buna şi iubita noastră mamă, soacră şi bunică IR IN A CENÂN din.Someşeni. Timpul trece dar dorul de tine este mare şi amintirile ne dor. Bunul Dumnezeu să te odihnească în pace. Fiicele Nuţica şi Mariana cu familiile, (1305607)
• Duminică 11.02.2001 se împlinesc'şase săptămîni de la dispariţia prematură a prietenului’ nostru K O T I C SA B A . Amintirea lui va rămîne veşnic în memoria noastră. Odihneşte-te în pace. Prietenii. (1305664)
* O rugăciune, o floare, o lacrimă şi o pioasă aducere aminte acum cînd se împlinesc şase săptămîni de Ia trecerea la cele veşnice a mult iubitei noastre bunici şi străbunici ANA BONDOI. Ne consolează credinţa câ acolo de sus ne veghează paşii noştri aici pe Pămînt. în gîndurile şi visele noastre apari mereu mîngîindu-ne cu vorbele blînde. Dormi în pace suflet nobil. Nepoţii şi strănepoţii. (1305608)
P - t a U n i r i i 4 - 5
. T e l . / f a x : 0 6 4 - 4 3 0 . 4 2 3
jj s r S l
R E C O N D IŢ IO N Â R 1 C A R T U Ş E
I M P R I M A N T E
I
• S-au scurs şase săptămîni de lacrimi şi durere de cînd ne- a părăsit mult iubita noastră mamă, soacră, bunică şi străbunică BONDOI ANA. Fie ca sufletul ei bun şi generos să găsească odihna veşnică. Slujba de pomenire va avea loc duminică 11.02.2001 ora 12 la Biserica Ortodoxă “ Sf. Gheorghe” din cartierul Gruia. Familia. (1305609)
• 'în urmă cu şase săptămîni pentru M IH A I D ARABAN Ă cartea vieţii s-a închis pentru totdeauna şi a coborît în mormînt în liniştea eternă. în |ufletul şi gîndurile mele păstrez un loc de lumină, recunoştinţă şi neuitar-e. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Suzana. (1305643)
• Amintim celor care I-au cunoscut, preţuit şi iubit că în data de 10 ■, februarie se împlinesc 2 ani'de cînd dragul nostru soţ şi tată F E L EZ E U N. T IB E R IU a plecat pe un drum fără întoarcere, lăsînd în urmă amintiri de neuitat, lacrimi şi tristeţe fără margini. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Soţia Fva şi copiii Adriana şi Gabriel. (1305637)
• Cu multă tristeţe şi nemărginită durere în suflet, amintim tuturor celor care 1- au cunoscut că Ia data de 11 februarie se împlinesc 6 luni de cînd ne-a părăsit trecînd în eternitate cel care a fost iubitul nostru soţ, tată şi socru V A S ILE GH EO RG H E. Flori şi lacrimi îi veghează somnul, fiind o prezenţă vie în inimile şi gîndurile noastre. Dumnezeu să te odihnească în pace suflet bun. Parastasul va avea loc la Cimitirul M ilitar în cartierul Gheorgheni. Soţia Angelica, fiul Luigi, fiica Fabidla şi nora Cristina. (1305680)
• Se împlinesc şase săptămîni de Ia dureroasa despărţire de iubitul nostru fiu şi frate F L O R IN FO D O R . Comemorarea va avea loc luni, 12 februarie 2001 la Biserica din str. Horea nr. 46. Familia îndurerată. (1305675)
• Cu adîncă durere anunţ moartea fiului meu PET R EA N V IO R EL . Tata Petrean Indrei. (D.)
• Un ultim omagiu pentru naşul nostru P E T R E A N V IO R E L . Fam ilia Mureşan Coeiu. (D.)• Se împlinesc şase săptămîni
şi respectiv doisprezece ani de tristeţe şi durere în suflete de cînd scumpii noştri părinţi, bunici şi străbunici, E M IL şi M Ă R IU C A M A R IN A , au trecut Ia cele veşnice. Nu vă putem uita niciodată. Familia Paul şi Voich iţa Soare împreună cu copiii: Simona, Gabrie la şi nepotul Paul. Slujba de pomenire în sat Pata, duminică, 11.02.2001, orele 10. (1272170)
» • Un ultim gînd pentru cel mai bun prieten P E T R E A N V IO R EL . Nelu, Angela, Florin. (D.) .
• Cu inim ile îndoliate şi lacrim i îp suflet anunţăm moartea fratelui, cumnatului şi unchiului P ET R EA N V IO R EL . Fam. Pura Aurel şi copiii. (D.)
• Cu inim ile îndoliate şi lacrim i în suflet anunţăm moartea fratelui şi cumnatului P E T R E A N V IO R E L . Fam. Petrean Daniel. (D.)
• Sîntem alături de Silvia şi de copii în marea durere pricinuită de moartea soţului şi tatălui drag. Din partea fam. Mărginean. (D.)
• Cu inim ile îndoliate şi lacrim i în suflet anunţăm moartea fratelui şi cumnatului P E T R E A N V IO R E L . Fam. Petrean Laurenţiu. (D.)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă într-un tragic accident a scumpului nostru soţ şi tată PET REA N V IO R E L în vîrstă de 41 ani. Soţia Silvia, fiul Bogdan şi fiica Ioana. îl vom petrece pe ultimul drum în data de 12.02.2001, de la Capela nouă Mănăştur, ora 14. Nu te vom uita niciodată. (D.)
• Cu inim ile îndoliate şi lacrim i în suflet-anunţăm moartea fratelui, cumnatului şi unchiului PET REA N V IO REL . Petrean Daniela şi fiica Alexandra. (D.)
• Sînt alături de fiica mea în greaua încercare a pierderii soţului drag. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Mama Matiş Elisabeta. (D.)
• . Cu adîncă durere şi un regret profund ne despărţim de scumpul nostru cumnat şi unchi PET REA N V IO R E L şi ne alăturăm familiei cu tot sprijinul nostru. Fam. Roman Viorel, Dorina şi copilul George. (D.)
• Sîntem alături de sora, cumnata şi mătuşa noastră în greaua încercare pricinuită de pierderea soţului drag PET REA N V IO R EL . Familia Balint Liviu şi Mariana. (D.)
• Condoleanţe fam. Pefrean din partea lui Brunini Gian Mario. (D.)
• * iaS . . ___
A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E
C E
oferă tuturor persoanelor juridiceservicii de publicitate şi campanii promoţionale
în presa locală şi centrală m a i Y
s i m p l u
n u s e
p o a t e
nstanţa
A D E V Ă R U L d e C l u j ,
s t r .N a p o c a nr.16, tel/fax: 0 6 4 / 1 9 -7 3 -0 4
Aici ar putea fi reclama dumneavoastră O IM T
lauj - /-vuuiiaitja uenerala a ONU a ales România ca membru al Consiliului Economic şi Social
pe o perioadă de trei ani.
Paginile ziarelor şi jurnalele posturilor de radio şi televiziune abundă, In ultimul timp, de ştiri referitoare la unii
poliţişti care încalcă legea, în loc să o apere. Rapoartele Inspectoratului General al Poliţiei (IGP) susţin că in anul 2000 au existat mai puţine astfel de cazuri decît în 1999 sau 1998. Chiar dacă este aşa, rămîne extrem de grav faptul că un "om al legii”, plătit din bugetul de stat şi căruia cetăţeanul de rînd îi acordă încrederea sa, poate să înşele această încredere şi să acţioneze împotriva acelora pe care se presupune că îi apără de infractori. După revoluţie, opinia publică a început să afle despre cazurile poliţiştilor infractori, care probabil existau şi înainte.
Unul dintre primele procese în care inculpaţii erau poliţişti a avut la trei ani după decembrie 1989. Era vorba despre un ofiţer şi doi subofiţeri din Bucureşti, care, în ziua de Crăciun a anului 1992, au bătut cu bestialitate un bărbat. După ce l-au lovit cu palmele
şi bastoanele de cauciuc, poliţiştii l?au suspendat pe bărbat de o bară metalică şi au continuat loviturile. Individul a murit a doua zi, din cauza loviturilor primite, iar cei trei au răspuns pentru faptele lor.
Dacă la începutul anilor '90 se întîlneau mai ales cazuri în care un poliţist îşi omora nevasta din gelozie sau altul tortura vreun arestat, din prea mult zel, odată cu trecerea anilor s-au diversificat domeniile în ’ care poliţiştii au comis infracţiuni.
■Condiţiile de trai, sărăcia, degradarea continuă a vieţii şi-a pus amprenta şi asupra lor, aşa cum i-au in fluenţat şl pe reprezentanţii altor domenii profesionale. Salariile mici, în special, i-au determinat pe unii dintre oamenii legii să uite de jurămîntul depus. Mai grav este că au călcat strîmb atît plutonieri de Ia Circulaţie, despre care se ştie că “iartă” multe pentru o sută de mii de lei, dar şi ofiţeri cu grade multe, pe care banii i-au făcut să uite de datoria şi “rangul” lor.
4.771 dc cadre Ml, cu peste 4.800 de
\ Astfel, statisticile oficiale arată că, în cursul anului trecut, 4.771 de cadre ale M l (aproape 1.000 de ofiţeri, peste 3.700 de maiştri militari şi subofiţeri, precum şi cîteva zeci de civili angajaţi cu contract) au comis' peste 4.800 abateri, dintre care 133 de fapte penale. Cei mai mulţi poliţişti certaţi cu legea au fost descoperiţi în judeţele Caraş Severin, Covasna, Dîmboviţa, Mehedinţi, Botoşani, Gorj, Ilfov, Cluj şi Timiş. Cele mai multe abateri au fost: ncîndeplinirea obligaţiilor dc serviciu sau îndeplinirea abuzivă a acestora, comportament nedemn, părăsirea garnizoanei, neglijenţă faţă dc bunurile din dotare, luare de mită, furt şi chiar şantaj.
Cap da afiş: luarea demită
Luările de mită au ţinut capul de afiş. M ulţi dintre poliţiştii cărora li s-a propus un asemenea tîrg au fost de acord, riscînd chiar şr pentru o cartelă de telefon sau pentru o sumă modestă. Un asemenea caz s-a petrecut, în primăvara anului trecut, la Oradea, unde un subofiţer a fost arestat după ce a fost prins că a primit, de la un şofer, 300.000 de lei marcaţi cu substanţă fluorescentă. Intr-o altă situaţie de acest fel, doi agenţi de c ircu la ţie d in Călăraşi au fost retrogradaţi anul trecut şi sînt cercetaţi de procurorii m ilitari pentru că au acceptat un m ilion de lei de la nişte hoţi de cabluri.
Spre deosebire de sergenţi sau plutonieri, o fiţe rii nu se “ mînjesc” pentru cîteva sute de mii de lei. N ici chiar pentru cîteva milioane. Un exemplu ar f i cel al căpitanului constănţean Adrian Dragomir, care a fost prins în flagrant umflîndu-şi buzunarele cu 2.000 de dolari, prim iţi de la un patron care avea prea multe pete pe conştiinţă. De altfel, Dragomir ceruse 6.000 de dolari, dar patronul respectiv nu numai că nu a fost.de acord, dar l-a turnat chiar şi după ce i-a dat numai 2.000.
A lt caz deosebit de luare de mită a avut loc vara trecută, cînd un ofiţer
din Ilfov a fost prins de procurorii militari în timp ce primea 3.000 de dolari pentru a trece cu vederea anumite infracţiuni. Datele prezentate dc IGP arată că, in 2000, infracţiunile dc luare de mită au scăzut, totuşi, în rîndul poliţiştilor, cu 35 la sută faţă de anul precedent.
Părtaşi la furturile ,de combustibil
A lţii poliţişti au preferat să ţină pasul cu infracţiunile Ia modă. Astfel, dacă una dintre cele mai “ în vogă” din tre acestea a fost, în' cursul ultim ilor ani, furtul de combustibil din conductele Conpet şi Petrotrans, nici poliţiştii nu au stat deoparte. Fie că au fost implicaţi direct în furturi, fie că au “ colaborat” în vreun fel, de pe margine, cert este că fostul şef al Direcţiei Ordine Publică din cadrai IGP a fost de acord cu faptul că, pe lîngă angajaţi ai celor două societăţi, în fu rtu r ile de com bustib il sînt implicaţi şi oameni ai legii. Este, de pildă, cazul unui căpitan din Hîrşova, cercetat pentru că a intervenit şi a cerat unor poliţişti din cadrai Poliţiei oraşului Ţăndârei să nu dispună măsuri legale în cazul unui transport ilegal de produse petroliere.
după ce se urcase beat la volan. Ofiţerul este, în prezent, cercetat de Parchetul M ilita r. Intr-un alt caz, fostul adjunct al şefului Poliţiei sibiene a fost cercetat pentru un accident rutier în care au fost rănite trei persoane, printre care un copil în vîrstă de un an. •
Şantajişti...O altă infracţiune comisă de unii
p o liţ iş t i este şantajul. Aşa s-a întîmplat, anul trecut, cu un ofiţer şi un subofiţer din Capitală, care i-au cerut unui cetăţean iranian, tre i milioane de lei, spunîndu-i că altfel îl sancţionează, chiar dacă individul nu comisese nici o infracţiune.
Implicaţi în accidente rutiere
Tot în ' 2000, au existat 202 accidente rutiere în care au fost implicaţi poliţişti (aproape jumătate din numărul celor comise în 1999), soldate cu 19 morţi şi 65 de răniţi grav. S-au mai înregistrat, de asemenea, 37 de accidente rutiere provocate de poliţişti aflaţi la volan sub influenţa băuturilor alcoolice. .
Un caz grav s-a petrecut în Galaţi, cînd un maior de poliţie a omorît o persoană şi a fugit de la locul faptei,
Cifre şi fapteConducerea IGP a aplicat, anul
trecut, aproape 5.000 de sancţiuni, 119 ofiţeri şi subofiţeri fiind trecuţi în rezervă pentru abateri grave. Printre alte sancţiuni dictate împotriva celor care au comis abateri s-au numărat retrogradarea din fu n c ţii de conducere, amînarea înaintării în gradul următor şi*sesizarea consiliilor de judecată.
Faţă de anul trecut, în 1999 s-au înregistrat mai multe abateri şi infracţiuni comise de poliţişti, dar mai puţine faţă de 1998. Astfel, în primele nouă luni ale anului 1999, poliţiştii au comis aproape 4.000 de abateri şi 90 de infracţiuni, faţă de cele peste 5.700 de abateri şi 137- de infracţiuni săvîrsite în aceeaşi perioadă a anului 1998!
La capitolul exemple, vîrfu l de lance a fost reprezentat tot de luările de mită. Sumele au fost însă mai mici, întracît şi valoarea banilor era alta în 1999. Astfel, în decembrie 1999, un ofiţer bucureştean a fost arestat după ce primise 300 de dolari de la o persoană căreia i-a promis că se va ocupa de soluţionarea favorabilă a unui dosar referitor la un abuz în serviciu.
în luna martie a aceluiaşi an, un plutonier major din Bacău i-a luat permisul unui şofer imprudent, dar i-a promis că i-1 va restitui dacă acesta îi va cumpăra o cartelă de telefon mobil, în valoare de 300.000 de lei. Subofiţerul a fost dat pe mîna procurorilor militari.
în 1998, care se pare că a fost unul dintre anii cu cei mai mulţi poliţişti infractori, de la revoluţie încoace, un pfiţer prahovean a fost reţinut după ce şi-a umplut frigiderul şi cămara cu* mîncare şi băutură de la radele unui arestat. Pe parcursul anchetei a mai cerat 2.000 de mărci şi alte produse.
Un alt poliţist, de data aceasta • împreună cu doi avocaţi din Cluj, au
fost arestaţi după ce au primit nouă milioane de lei şi obiecte de mobilier
de la un hoţ de maşini. Referitor la abaterile sau infracţiunile comise de oamenii legii, comandantul Poliţiei clujene declara, la acea vreme, că în 1998 a fost înregistrat cel mai mare număr de cadre trecuteîn rezervă, din întreaga activitate a inspectoratului.
Falsificatori, hoţi, traficanţi de maşini
Tot în 1998 a avut loc şi un caz mai puţin obişnuit, un agent de circulaţie fiind arestat chiar într-o sală de judecată, după ce s-a aflat că este şeful unei reţele de falsificatori de carnete auto.
De altfe l, mai multe reţele de falsificatori sau de hoţi de maşini au p rim it “ consultanţă” din partea oamenilor legii/în anul 2000, poliţiştii arădeni au anihilat o filieră de hoţi de maşini în care era implicat şi un po liţis t de frontieră de la Vama Nădlac, care-i ajuta pe hoţi să bage în ţară maşini furate din Occident, în. schimbul unor sume în valută. în cele din urmă, poliţistul a ajuns “ coleg” de închisoare cu infractorii.
La începutul aceluiaşi an, procurorii sătmăreni au arestat un fost poliţist care coordona o reţea de trafic cu autoturisme de lux. Acesta a refuzat, in iţ ia l, să oprească la semnalul agenţilor de circulaţie şi a trecut în
. forţă printre ei, după care a abandonat maşina pe o stradă lăturalnică şi a fugit printre blocuri. Poliţiştii au reuşit să îl reţină după mai multe ore de urmărire.
“ Blestemul” maşinilor furate i-a atins, în august 1999, şi pe trei ofiţeri de la Poliţia Rutieră din Gorj. Aceştia au fost trimişi în judecată după ce au primit importante sume de bani pentru a înmatricula peste 40 de maşini de lux, furate din străinătate.
Implicaţi în jafuriDacă unii poliţişti s-au implicat în
traficul cu maşini rămînînd, oarecum, în culisele afacerii, alţii au preferat să simtă pe pielea lor cum e “ să dai o lovitură ca-n filme” . Aşa a făcut un poliţist clujean care, împreună cu un prieten, au spart o casă de schimb valutar din central oraşului. Folosind pistolul din dotare, subofiţerul a obligat-o pe angajata casei de schimb să-i dea toţi banii, respectiv 150 de milioane de lei. Casieriţa a reuşit sâ activeze sistemul de alarmă, astfel îneît angajaţii firmei de pază şi poliţiştii au intervenit în scurt timp şi au-.reuşit, să î l imobilizeze pe subofiţer.
Atunci cînd este vorba despre jaf, în mintea infractorului, fie el şi poliţist, se ivesc multe oportunităţi. De la casă de schimb la magazin Sau chiar biserică nu sînt prea mulţi paşi, aşa că unii s-au gîndit, probabil, că dacă tot au încălcat legea pămînteascâ, pot trece cu vederea şi poruncile cereşti, şi asta chiar în incinta unui lăcaş de cult. Aşa au făcut trei aşa- zişi oameni ai legii care au prădat mai multe biserici din Mehedinţi, furînd 48 de icoane, o Evanghelie şi alte obiecte de cult. Cei trei subofiţeri au fost condamnaţi la cîte cinci sau şase ani de puşcărie.
■ Braconieri...Deşi poate părea ciudat, u n ii
poliţişti au fost sancţionaţi şi pentru abateri de genul “ Garcea’ . De exemplu, un căpitan de circulaţie din Cluj a fost trecut în rezervă după ce s-a constatat că s-a îmbătat şi a pierdut, fără să vrea, dosarele mai multor candidaţi la examenul pentru obţinerea permisului de conducere.
Indiferent de metodă, poliţistul dş jos a furat sau a-încălcat legea, atunci cînd a facut-o, în primul rînd pentru nevoile de zi cu zi. Lefurile mici şi, în consecinţă, sărăcia care i-a afectat pe mulţi dintre subofiţerii mărunţi, de la oraş sau de la ţară, i-a aruncat pe un ii dintre aceştia în braţele deznădejdii, determinîndu-i să comită infracţiuni doar pentru a face rost de mîncare.
Este şi cazul unor ajutori de şef de post dintr-o localitate timişeană, care au fost surprinşi în timp ce transportau, cu două autoturisme ARO, opt cerbi lopătari vînaţi, ilegal, într-o rezervaţie din judeţul Arad.
... sau, apropiaţi ai lumii interlope
Spre deosebire de. cei care şi-au riscat leafa pentru o pulpă de cerb, alţi reprezentanţi ai uniformei MI nu s-au lăsat “ convinşi” decît de numele grele ale lumii interlope. Astfel, un plutonier din Braşov a fost cercetat de procurori, pentru mai multe infracţiuni de înşelăciune, în dosarul lui Petrişor Duduianu. Cercetările au arătat că subofiţerul a fost implicat, afaturi de Duduianu şi alţi tovarăşi ai săi, în eliberarea unui cec fără acoperire, în valoare de 6,7 miliarde de lei. Duduianu şi poliţistul au mai înşelat şi o firmă din Piteşti, cu şase automobile Dacia.
Un subofiţer de la Poliţia Timiş a fost trimis în judecată de procurorii militari pentru că primit bani de la omul de afaceri sirian Zaher Iskandarani pentru a-1 ajuta pe acesta să comunice din arest, prin bileţele, cu familia şi prietenii. Poliţistul a fost prins de colegii săi cînd îi înmîna unui prieten al lui Iskandarani un pacheţel. Subofiţerul a recunoscut că în perioada noiembrie 1998-ianuarie 1999 a primit 150 de m ii de lei de la omul de afaceri sirian şi 3.000 de mărci germane de la prietenii acestuia pentru că i-a ajutat să colaboreze de nouă ori.
Un sergent major din Capitală a fost arestat după ce a primit opt sute de m ii de lei de la'Dănuţ Udilă ca să î i aducă acestuia în arest un telefon mobil şi să îl ajute să comunice cu soţia sa. Astfel, Udilă a putut dialoga cu mai multe persoane interesate de mersul anchetei, stabilind manevrele ce trebuiau executate de către acestea pentru punerea sa în libertate. Udilă i-a dictat, prin telefon, soţiei sale, un autodenunţ privind afaceri de zeci de miliarde de lei realizate de Alexandru Răducan. El a pus-o pe soţia lui să antedateze autodenunţul, iar actul să-l prezinte Parchetului Tribunalului Bucureşti la 14 august 2000, cînd urma să i se dea un al doilea mandat de arestare.
MED1AFAX _
Aici■ a m
Bţ
ar putea fi reclama dumneavoastră
bruarie 20 i*,-
ln exclusivitate pentru “Adevărul de Cluj”
. . . " I . 2 .
3 d e s p r e b o x ra M i s i e s c h im b a tă ”
r a s p s i
f&ŞŞite'
*■ *
ÎM*L
m
si'
I It'1;
i s i s- M ihai Leu, care credeţi că au fost atu-
u rile care au punctat decisiv în alegerea dvs. ca preşedinte al Federaţiei Române de Box?
- Lumea mă cunoaşte de foarte multă vreme, acesta a fost atu-ul cel mai important. Mulţi au încredere în mine, în experienţa mea, în oamenii care mă înconjoară şi în care cred şi eu. Apoi, faptul că ştiu ce se poate face bun şi viabil pentru boxul românesc. Totul e să-i am pe oameni alături de mine.
- Concret?- Mentalitatea despre box a multora trebuie
schimbată, de aici trebuie pornit. Schimbată în sens constructiv desigur... Boxul este un sport spectaculos, sponsorii trebuie să se îndrepte spre boxeri cu încredere, aşa cum o fac în alte ţări şi vedeţi şi dvs. cu ce rezultate. Boxerii noştri au nevoie de ajutor pentru că m u lţi dintre ei au valoare, ar f i păcat să-i p ierdem . U n ii se retrag, a lţii trec la profesionism, alţii preferă cluburi peste hotare şi este trist şi înjositor să pierzi valori.
- Vorbeaţi despre m entalitate. Cum credeţi că vă veţi descurca cu fam ilia Simion? .
- Sper şi îmi doresc din suflet ca acest joc cu Naţionala al familiei Simion să ia sfirşit cît mai repede. Mofturile lor nu pot ţine la nesfîrşit... Am avut în acest sens o discuţie cu Gheorghe Simion şi mi s-a părut că ne-am înţeles. Se vede că mai trebuie să discutăm.
. ,, Ţjnerjj s jmjon sjnţ boxeri
valoroşi dar ei trebuie să• se gîndească că nu sînt
- j singurii, nu sînt unici, să. ; se gîndească că şi a lţii
muncesc, că şi alţii îşi dau ■ J interesul, că şi alţii sînt
i serioşi. Să se gîndească ' s •. ' apoi că există nişte reguli
1 de viaţă care trebuie -1 respectate, indiferent cine j eşti sau la ce performanţe
ai ajuns. Să mai ţină cont* că boxul rămîne un sport
: - . • j de echipă, că ai nevoie de.- i parteneri în ring, de
\ - I prieteni, că nu te poţi-+f ţ pregăti de unul singur o:‘i j viaţă întreagă!
- | - Vaştag este din noug l an trenor al lo tu lu i f j naţional...
S- Am mare încredere în Vaştag, în experienţa şi >! profesionalism ul lu i.
j j Vaştag a dovedit-o de atîtea ori şi o va dovedi şi
Şl în continuare. Dacă “ J boxerii pe care îi va avea
şi nu numai ei vor f i bine şi foarte bine motivaţi, financiar şi material, veţi vedea şi rezultate.
- Sydney 2000 nu ne-a adus rezultatele scontate. -•**
- D iscuţiile şi animozităţile dinaintea Olimpiadei australiene şi-au spus cuvîntul în comportarea generală a boxerilor noştri. Nu
. se putea altfel, seismele lasă urme din cele mai neplăcute şi un sportiv de înaltă performanţă le resimte cel mai repede. Sper să nu mai trecem prin momente de asemenea gen, spre binele boxului românesc.
- Care sînt obiectivele anului 2001?- Mondialele lunii iunie din Irlanda. Trebuie
să ne gîndim că timpul trece repede, extrem de repede, că în perioada scurtă care ne-a mai rămas avem nevoie de linişte. In acelaşi timp, trebuie să ne gîndim serios la Iotul de seniori, descompletat prin trecerea cîtorva boxeri la ■ profesionism, să ne gîndim că echipa de acum poate fi şi cea a Olimpiadei de la Atena, 2004.
- In boxul profesionist vedeţi pe cineva la nivelul dvs?
- Nu vreau să dau nume. Avem boxeri talentaţi. Trebuie să muncească, să tragă serios, să aibă acea mentalitate de învingători. Sînt convins că România va avea în scurt timp un nou campion mondial, unul olimpic, apoi sînt convins că .vom reveni în elita mondială.
Demostene SOFRON Foto: Ion PETCU
SUPER LOTO 5/40 8 februarie 2001S E ) S z D S 3 ( E l ) G D G D
Fond de cîştiguri: 844.452.506 lei
Cat. : I 0. 6 variante a 64.039.823Cat. a ll-a: «09 variante a 18.262.442Cat. a II i-a 958 variante a 315.406
JOKER Fond de cîştiguri: 22.050.119.600 lei
5 din 45 1 din 201 O ) ( 3 3 ) hh( 17fr
Cat. I (fond fix) Cat. a ll-a Cat. a lll-a
//C at. a IV-a* Cat. a V-a Cat. a Vl-a Cat. a Vll-a Cat. a Vlil-a
(5+1) 20.000.000.000*(5) REPORT 185.203.600(4+1) 5 76.657.440(4) 71 2.608.501(3+1) 125 1.481.628(3) 2.955 125.349(2+1) 1.689 S 109.652(1+1) 8.180 67.923
* Fondul dc cîştiguri la categoria I va fi dc 20.000.000.000 Ici, pînă la apariţia unor variante cîştigâtoarc (5+1)
S 0 M V E T R A
G h e r la -
v i c t o r i o a s ă
I n p r i m a e t a p ă
a r e t u r u l u iîn devans, la m ijlocu l
acestei săptămîni, la Gherla, în cadrul primei etape a returului Diviziei la popice feminin s-a disputat întîlnirea dintre SOMVETRA şi Rapid Braşov. Popicăresele antrenate de losif Nagy au obţinut
o victorie clară: 2505 - 2107 (6-0). Şi performanţele individuale ale sportivelor ap fost pe... măsura scorului. Astfel, talentata M irabela Mureşan (are doar 15 ani!) a realizat în meciul cu feroviarele de sub Tîmpa 446(!) p.d. De asemenea, colega ei Laura Oltean a obţinut 435 p.d. De la oaspete n ic i o popicăreasă nu a depăşit 400 p.d.
în etapa a doua a returului D iv iz ie i “ A ’’, fetele din Gherla evoluează din nou pe arena proprie în compania m ultip le i ' campioane... europene in te rc luburi, Electromures Tg. Mureş.
sz: cs.
* * H
EXCES DE ADRENALINĂ
La fine le tim pu lu i regulamentar de joc din partida Universitatea Craiova - Poli Timişoara în turneul “ Winter Cup” tabela de marcaj înscria scorul de 2-2. în cele două reprize de prelungiri excesul de adrenalină al olteilor a explodat de două ori, Gabi Popescu (113) şi Alistar (118) fiind gratificaţi cu cîte un cartonaş roşu.
RĂZBUNAREPLATONICĂ
După ratarea calificării în semifinalele turneului “ Winter Cup” , trupa universitarilor din Bănie a susţinut un amical în compania formaţiei Zelejnicar Sarajevo, pe care a întrecut-o cu scor de forfait prin golurile marcate de Domocoş (41 din 11 metri), Papură (78) şi Grigorie (83). O răzbunare platonică pentru oltenii lui Ilie Balaci.
TOT DESORGINTEPLATONICĂ
F.C. Argeş, acreditată ca una din favoritele turneului “ Winter Cup” a ratat calificarea în “ s fe rtu ri” . Rămînînd în continuare în Ita lia pentru efectuarea p regă tirilo r în vederea returului, piteştenii au susţinut o partidă amicală cu formaţia maghiară Tatabanya - participantă şi ea la competiţia amintită - pe care a întrecut-o cu scorul de 2-1. Tot o victorie platonică în ultimă instanţă.
CONTESTAŢIE...STINSĂ. Tot la “ W inter Cup” s-a
întîmplat: înaintea semifinalei Litex Loveci - Rapid, formaţia bulgară a introdus contestaţie împotriva prezenţei în echipa giuleşteană a jucătorului Petre Marin care a în cadrul turneului evoluase şi la F.C. Naţional. Cum semifinala s-a încheiat cu scorul de 5-2 pentru formaţia bulgară (după executarea lov itu rilo r de la 11 metri), contestaţia s-a stins. “ Pîrîciosuî” care a dezvăluit prezenţa lui
Petre Marin în echipa Rapid a fost jucătorul român Valeriu Răchită, component de marcă al echipei Litex Loveci.
ROBERT NIŢĂ ÎNCĂ NU S-A HOTĂRÎT
Stelistu l Robert N iţă, “ pădurar” cu îm prumut la Foresta Suceava, .ocupantul., locu lu i doi la egalitate cu Marius Nicolae în clasamentul golgeterilor toamnei, încă nu s-a hotărît unde va evolua în primăvară. A început pregătirile cu Steaua, dar nu s-a deplasat cu echipa la Norcîa. “ Bursa zvonurilor” l-a acreditat ba la Oţelul, ba la Farul şi chiar la GÎoria, Bistriţa, Ultima variantă dă ca sigură varianta întoarcerii la Suceava doar prin tr-un transfer definitiv. Momentan, Robert Niţă se află în tratative mai avansate cu F.C. Braşov.
NICOLAE MANEA - SECUND LA TINERET
Incertitudinea în privinţa- locului de muncă al lui Nicolae Manea, ex-secund la Rapid în stagiaturile Mircea Lucescu şi Anghel Iordănescu,“ transplantat” apoi în Bănie la
t sf. Kfi
/
’t /
/t
S A
Universitatea, şedere încheiată prin plecarea lui Florin Marin, s-a încheiat. Nicolae Manea a semnat cu F.R.F. un contract pînă în anul 2002, urmînd să fie secundul Iui Ion Moldovan, post sigur, leafa sigură.
IVIC NU-L ARE LA INIMĂ
Tricolorul L iv iu Ciobotariu nu se bucură de simpatia, antrenorului Tom islav Iv ic , reîntors la cîrma tehnică a echipei belgiene Standard
%
l18
31
Liege. A ajuns să lustruiascâ de zor banca rezervelor. O veste de u ltim ă oră acreditează reîntoarcerea în ţară de vor reuşi tra ta tive le , pentru a în tă ri centrul defensivei lu i Dinamo.
Romeo V. CÎRTAN
1 0 f e b r u a r i e• Cea mai frumoasă
dispută în probele de schi nordic, acum 65 de ani, în 1936, la Jocurile Olimpice de iarnă de la Garmisch- Partenkirchen şi anume cea de 4x10 km ştafetă (este vorba numai de proba bărbaţilor, proba feminină nu a apărut în întrecerile olimpice decît în 1952, cu ocazia celei de-a V l-a ediţii a “ jocu rilo r albe” , de la Oslo). Proba disputată în A lp i i bavarezi a fost cîştigată de ştafeta F inlandei, care în urma celor 40 de km a devansat echipa N orveg ie i cu 6 secunde! Iată ordinea p rim e lo r tre i clasate: campioană o lim p ică : Finlanda 2 ore 41:33,0 min; 2. Norvegia 2 ore 41:39,5 m in ; 3. Suedia 2 ore 43:03,0 min. Suedezii s-au “ enervat” atît de tare după obţinerea numai a medaliei de bronz, încît în zilele următoare s-au concentrat extraord inar, cîştig înd ambele probe individuale, cele de 18 şi 50 km. Ba mai mult, în cea mai lungă cursă nordică ei au ocupat toate cele tre i locu ri de pe podiumul de premiere! .
1 1 f e b r u a r i e• La J.O. de iarnă din
1936, în această zi, s-a disputat prima probă, cea de 500 m, a “ viteziştilor” de la patinaj. Medalia de aur a fost cucerită de norvegianul Ivar Ballangrud, care cu 43,4 secunde a stabilit un nou record olimpic, fiind urmat la o zecime de secundă de compatriotul său, Georg Krog, al treilea fiin d americanul Leo Freisinger (44,0 sec.). De menţionat că Ballangrud a participat şi la ediţia a Il-a a “jocurilor” , desfăşurate în 1928, în staţiunea montană elveţiană St. Moritiz. Acolo, el a cîştigat proba de 5.000m, iar în cea de 1.500 m a ocupat locul trei. în 1932, la Lake Placid (S.U.A.) nu s-a prezentat în plenitudinea forţelor sale, cucerind doar o medalie de argint (la 10.000 m), iar pe distanţa de 5.000 m a ocupat locu l 5. La Garmisch-Partenkirchen “ s-a răzbunat” pe deplin...
LÂSZL6 Fr.
FINALA “WINTER
2001Ieri s-a disputat finala
competiţiei, între Steaua Bucureşti şi Litex Loveci (Bulgaria). Partida s-a încheiat cu scorul de 4-2 în favoarea echipei Litex Loveci. în finala mică Politehnica Timişoara - Rapid Bucureşti 3-0.
1 Dolar SUA = 26.722 Iei1 Marcă germană = 12.614 lei
1 EURO = 24.671 Iei 1 g AUR = 226.295 lei
w m m i
A răsărit
num ai 50 la
sută din grîuIlarie Ivan, directorul general
al D irecţie i Generale pentru A g ricu ltu ră şi Industrie Alimentară C luj’ a declarat că producţia de griu din acest an va fi grav afectată de secetă. Astfe l, gradul de răsărire a plantelor semănate pe circa
Ambasadorul american James Rosapepe a anuntat că Departamentul Agriculturii al SUA (USDA) a autorizat garanţii de credit în valoare de 25 milioane dolari care vor permite importatorilor români să achiziţioneze seminţe, cereale, produse a lim entare,1 produse animale şi plante te x tile atît prelucrate, cît ’ şi neprelucrate din Statele Unite. Garanţia a fost acordată în cadrul program ului - de garantare a creditelor"
de lapte, seminţe.şi bumbac pentru industria textilă .Directorul general adjunct de vînzări al.Serviciului
Agricol Extern (FAS) din cadrul USDA, Mary T. Chamblîss, a afirmat că importatorii pot participa Ia acest
■___________ program prin
G A R A N Ţ II A M ER IC A N E
PENTRU IM PO RTU L DE PRODUSE
A G R IC O LE D IN SU A
in te rm e d iu l exportatorilor a m e r i c a n i acreditaţi, după sistemul primul venit, primul servit.
Precizăm că toate vînzările
pentru export (GSM-102) din acest an, a Corporaţiei de Creditare a Produselor Agricole (CCC).
James Rosapepe a declarat: „Acest sprijin financiar poate ajuta România sâ treacă peste problemele cauzate de secetă şi va ajuta la reducerea presiunilor inflaţioniste, ca de exemplu soia pentm păsări, cereale pentm vacile
trebuie înregistrate la CCC pînă la 30 septembrie 2001, iar contractele exportatorilor trebuie să specifice ca dată, limită de efectuare a exporturilor 30 noiembrie a.c.
Cei interesaţi pot afla mai multe informaţii la adresa http://www.fas.usda.gov. ,
A.R.B.
30.000 de hectare este de numai 50 la sută. Potrivit directorului DGA1A Cluj, ploile din ultima săptămînă nu sînt suficiente pentru elim inarea efectelor secetei, creşterea producţiei generată de acestea fiind dc numai 1-2 procente. Pentm a fi contracarate efectele lipsei de precipitaţii din anul trecut şi de la începutul acestui an ar trebui sâ plouă neîntrempt timp de o lună. in ccca ce priveşte cantitatea dc apă din sol, aceasta se afiă acum la nivel minim. lucru carc pune plantele în imposbilitatca dc a o absorbi. Totodată, rezervele proprii dc griu ale judeţului s-au epuizat în urmă cu cîteva sâptămini, marii producători dc piine fiind obligaţi sâ aducă cereale şi faină din import.
A.BLAGA
G rupul franco-belg ian Cora- Louisdelhaise, care deţine cîteva sute de supermarketuri în Franţa, Belgia, Luxemburg, Ungaria, Vietnam şi Madagascar, intenţionează să deschidă în România un număr de 100-110 magazine, după ce primele in ve s tiţii de la Tim işoara s-au bucurat de succes.
In iunie 2000, grupul a deschis Ia Timişoara un prim supemiarket care funcţionează sub brandul P rofi, urmat Ia m ijlocul lunii ianuarie a acestui an de un nou magazin. Am bele in v e s tiţ i i au la bază princ ip iu l “ hard-discount” , adică
practicarea unor preţuri minime, p o s ib ile datorită cos tu rilo r de achiziţie reduse, a declarat Caius Crişan, reprezentant Profi Timişoara.
Supermarketurile au spaţii de vînzare care se întind pe circa 700 de metri pătraţi şi deţin parcări cu 50 de locu ri. C irca 80% din produse le com ercia liza te sînt a lim entare . In ve s tiţ ia pentru construirea un astfel de magazin s-a cifrat la 1,5-2 milioane mărci germane. Compania intenţionează să deschidă un astfel de supermarket şi Ia Arad, proiectul avînd acordul de principiu din partea Primăriei din
localitate. în prezent, se lucrează asupra detaliilor proiectului şi se fac studii de amplasament.
Grupul francez Cora include reţele de supermarketuri, hypemîarketuri, magazine cu obiecte de grădinărit şi magazine destinate animalelor de casă, care funcţionează sub brandurile Match, Truffaut, Profi, Animals şi Houra. Grupul este prezent pe piaţa franceză cu 146 de supermarketuri, alte 66 fiind în Belgia şi Luxemburg. Sub brandul Profi funcţionează peste 200 de magazine în Belgia, Luxemburg şi Ungaria.
1 SINDICATELE DIN TRANSPORTURISE ORGANIZEAZĂ
Săptămînă aceata a luat fiinţă Convenţia Naţională Sindicală a Transportatorilor din România. Aceasta cuprinde 14 federaţii ale sindicaliştilor din acest domeniu, afiliaţi Ia CNSLR Frăţia sau la Blocul Naţional Sindical. Florentina Tonţ, preşedinta CNSLR Frăţia Cluj, prezentă la lucrările Convenţiei, a declarat că principalul obiectiv al noii organizaţii sindicale este demararea negocierilor pentru semnarea unui contract colectiv de muncă la nivel de ramură. Lucrările Convenţiei Naţionale Sindicale a Transportatorilor vor continua în zilele următoare, iar conducerea organizaţiei va fi aleasă marţi, 13 februarie a.c. Precizăm ca la Cluj exită trei sindicate ale transportatorilor, ale angajaţilor dc la Pritax si Ruttrans (afiliate la CNSLR Frăţia), respectiv RATUC (afiliat la BNS).
A.BLAGA
Cele c inc i fab ric i a le SN T u tunu l R om ânesc vo r reîncepe lucrulToate cele cinci fabrici ale Societăţii Naţionale Tutunul Românesc
(SNTR) vor începe lucrai începînd de la mijlocul săptămînii viitoare, a declarat, vineri, directorul general al SNTR, Aleodor Păunescu.
“ Vor începe lucrul cei 2.200 de lucrători care sînt angajaţi în fabricile de ţigarete. Restul de 1.500 sînt angajaţi ai celor cinci fabrici de fermentare şi nu au încetat niciodată lucrul” , a precizat Păunescu.
Societatea Naţională Tutunul Românesc şi-a încetat activitatea în urmă cu trei săptămîni, în urma faptului câ nu a primit licenţa de marcare de la Ministerul Finanţelor, din cauza datoriilor către bugetul de stat. SNTR
datorează bugetului de stat 2.370 de miliarde de lei, din care 70% constituie penalităţi şi majorări de întîrziere.
Guvernul a adoptat, jo i, o Hotărîre prin care acordă o serie de înlesniri la plata obligaţiilor datorate bugetului de stat de către Societatea Naţională Tutunul Românesc (SNTR), urmînd ca în viitoarea şedinţă a Executivului să fie discutat un plan de restructurare a societăţii.
Păuneşcu a spus că SNTR va putea reîncepe lucrul după apariţia Hotărîriide Guvern în Monitorul Oficial şi după ce Ministerul de Finanţe va elibera licenţa de marcare.
m s m m r , ’’TT1
Banca Agricolă va fi recapitalizată cu 3 . 9 4 4 miliarde leiComisia de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor a aprobat
prin Ordonanţa 210/2000, recapitalizarea Băncii Agricole prin'», emiterea de t it lu r i de stat în valoare de 3.944 miliarde de lei, în vederea privatizării acestei bănci.
Preşedintele Băncii Agricole, Eugen Rădulescu, a prezentat m em brilo r Comisiei soluţiile pe care le are banca în acest moment: recapitalizarea pînă la nivel zero, urmată dc vînzarea băncii, cu un cont de 170 milioane dolari, lichidarea ei, costurile rid ieîndu-se la -260 m ilioane do la ri sau recapitalizarea şi păstrarea în proprietatea publică. Rădulescu a apreciat, susţinut şi de viceguvernatorul BNR Cristian Popa, că varianta pe care Banca Agricolă trebuie să o urmeze este privatizarea.
Preşedintele Băncii Agricole a explicat că banca a ajuns în această, s itua ţie din cauza p o lit ic ii de subvenţionare a a g ricu ltu rii, acordării de credite fără garanţii în baza Legii 20. La aceasta se adaugă şi participarea băncii, cu încălcarea
legislaţiei, la “ afaceri gen FNI şi acordarea cu uşurinţă a creditelor, cu încălcarea normelor” , a mai spus Rădulescu.
în legătură cu participarea Băncii Agricole la Fondul Alfa, Rădulescu a precizat că banca “ nu a pierdut în
această afacere” . Viceguvernatorul BNR Cristian Popa a afirmat că deşi a mai avut loc o recapitalizare, în 1997, Banca Agricolă nu a reuşit să recupereze din creditele de 3.500 m iliarde lei decît aproape 600 miliarde lei şi că aceasta a făcut investiţii substanţiale în active fixe, ceea ce a dus la capital negativ şi pierderi operaţionale.
Potrivit Ordonanţei, modificată de deputaţii din Comisie la solicitarea Băncii Agricole şi M inisterului Finanţelor, titlurile de staţ emise pentru recapitalizarea Băncii Agricole vor f i luate în calculul lichidităţii curente a băncii şi vor avea scadenţa la 30 de luni de la data emisiunii. Aceste titluri vor fi renegociabile pînă la data semnării contractului de privatizare a Băncii'
Agricole şi vor f i utilizate, prin vînzare către BNR, numai pentru, rambursarea creditelor speciale acordate de aceasta Băncii Agricole şi a dobînzilor aferente. Diferenţa va putea f i u tiliza tă pentru acoperirea eventualelor retrageri ale depunerilor clientelei făcute după emiterea titlurilor de stat şi pînă la privatizare. Banca Agricolă va transfera în domeniul public şi în administraţia Regiei autonome Adm inistraţia Patrimoniului Protocolului de Stat clădiri, în limita unui plafon de 730 miliarde lei.
Comisia pentru privatizare a băncii s-a întîlnit, marţi, pentru a stabili strategia care va fi urmată pentru ca privatizarea Băncii Agricole să se realizeze pînă la data de 31 martie 2001.
Studiu privind facilităţile pentm
investitorii strategici
Senatorul PDSR Doru Laurian Bădulescu a cerut la şedinţa Comisiei economice, Ministerului Dezvoltării şi Prognozei, să se elaboreze un studiu: comparativ /p riv ind u tilita tea menţinerii în vigoare sau a abrogării ordonanţei privind acordarea facilităţilor pentru investitorii:: strategici.
Bădulescu a declarat câ un astfel de studiu ar fi fost foarte necesar Guvernului Adrian Năstase la negocierile cu Fondul Monetar Internaţional.
Comisia economică a discutat ordonanţa emisă în* luna mai 2000, care abroga prevederile ordonanţei referitoare la acordarea facilităţilor pentru firmele cu investiţii de peste 50 milioane de dolari.
Conform lu i Bădulescu, Com isia economică a fost de acord cu abrogarea acestei ordonanţe.
Statutul B N R râmîne neschimbat
Viceguvernatorul BNR Mihai Bogza şi secretarul de stat în Ministerul de Finanţe Maria Manolescu au prezentat, jo i, după audierea în' Comisia de. buget-finanţe din Senat, puncte de vedere diferite în legătură cu ordonanţa de urgenţă prin care se modifică Statutul BNR şi se permite acestei in s titu ţii să realizeze “ provizioane constituite” , în loc de “ provizioane de risc” , ceea ce reduce baza de impozitare, a BNR.
Mihai Bogza a susţinut că BNR doreşte menţinerea acestei prevederi, care permite constituirea de provizioane şi pentru creanţele îndoielnice, însă Manolescu a apreciat că acest text este “ forţat” şi discriminatoriu. Ea a explicat că lâ alţi agenţi economici, creanţele îndoielnice nu pot fi deductibile din baza de impozitare.
Potrivit preşedintelui comisiei de buget- finaţe din Senat, Ştefan Viorel, membrii acestei comisii nu au reuşit să afle de la Mihai Bogza cu cît se reduce baza de impozitare a BNR urmare a aplicării acestei ordonanţe.
Ştefan Viorel a arătat că viceguvernatorul BNR a explica! câ în situaţii precum cea de la Banca Dacia-Felix,undes nu există o hotărîre defin itivă dc declanşare a falimentului, Banca: Naţională nu poate constitu i un provizion de risc şi. în consecinţă, a cerut constituirea acestui provizion constituit. :
Comisia de buget-tînar.ţe a respins, jo i, această ordonanţă, însă preşedintele comisiei, Ştefan Viorel, a spus câ discuţia pe această temă poate f i reluată. Ştefan Viorel a spus că membrii comisiei nu au fost de acord cu un termen neclar precum cel de “provizioane constituite” .
Comunicat CECCfiR
în vederea prezentării Ia examenul de aptitudini ce va avea loc la data de 25-26 martie 2001, facem cunoscut celor interesaţi următoarele: ~ ..
-■ cursurile de pregătire -deontologică şi doctrină profesională?(obligatorii) se vor)
: desfăşura _în perioada 5-10 martie 2001 la Facultatea de Ştiinţe Economice Cluj.
înscrierile se mai pot face la sediul CECCAR. Filiala Cluj, pînă la 16.02.2001.
Informaţii suplimentare la telefon 430.373.
u c u r e s t iBîlL •SSnaâtfiMiaâBkidiaaââu
Srnb D#mmir**oe*bte VNFacevah»
tech. Var C harţe
*Dese. Ha». Min. Prztwd. Nr, acţiuni Val.totab|bi
Symbol Companyrame Close Open H'gh Low gric* Voltm Tun»vtr(ROL{
jăLR* ALPO SLATINA 5000 15100 -3.5 19100 19500 19100 19,351 19,597 379.800,700Urc* ARCTIC GĂIEŞTI 10Jj 800 -3.4 670 870 850 853 3,200 2,728,000ASP* RAFINAFJA ASTRA RONWWnoitr 1000 1170 1.7 1160 1170 1040 1,113 4,228 4,705,120|atb* ANTIBIOTICE IAŞI 1000 2000 3.1 1950 2000 1950 1,971 352 v 693,640[azo* AZOMURES TG. MUREŞ 1000 900 •5.3 900 900 900 900 . 1,391 1,251,900Sbrd BANCA POMANA etacwit.Ti«suaf*sTi 5000 30000 0.0 30000 30000 30000 30.000 , 500 15,000,000CMP COMPA SIBIU 1000 620 C.O 610 630 610 619 5,397 3,342,170|eu* ELfCTROAFARAT.AJ BXURESTI 1000 1250 4.2 1200 1250 1200 1,248 78,676 . 93,157,640!inx* OTEUNOX TARG0V1STE 200C0 -62000 C.O 0 0 0 56,7*8 355 20,932,0®JOIL ' OILTERf.HNAL CONSTATA 1000 520 -3.7 520 540 520 521 34,934 13,216,970JoLT »OlTCHIM RM.VALCEA 10® 770 5.5 73Q 77Q 730 744] 17,602 ' 13,099,800|RBR - RUUtENTCL BRAŞOV . 1000 185 2.8 180 185 130 150 18,300 3,301,000Jrls RQLAST PITEŞTI 1000 900 8.4 900 900 ’ 900 900 1,000 900,000jtw TERA.PIA CLUJ NAPOCA 1000 1700 -1.2 1720 1720 1700 1,717 . 23,060 39.6C4.000|tlv* SANCA TRANSILVANIA ciwwmc* m 1520 2.0 1510 1580 1510 1,532 434,400 665,450,000
Total
Societatl de investiţii Financiare - Financial Investment Funds (SIF)
SinbSymbol
D* mm ir* soc iebte Companyname
VNFacevilue
Ireh.Cbu
VarChange
tiDese.Open
Max.H'gh
Mm.Low
Prmod.Avongtpriee
Nr.icl.Voim
VaLbfefa [le} Tumov*r|ROL|
SIF1 S.I.F. BANAT-CRJSANA ARAD 1000 431 8.1 '450 481 4» 465 • 697,525 324,296,042S1F2. SiF. MOLDOVA BACAU 1000 392 8.6 362 398 382 385 - 559,634 215,290,392SIF3 S i.F. TRANSILVANIA BRAŞOV 1000 780 0 780 7® - 7® 782 455,606 356,432,6®SIF4 S.I.F. MUNTENIA BXURESTI 1000 580 -1.7 590 590 5® - 586 627,387 367,666,030SIF3 S.I.F. OLTENIA CRAIOVA 1000 600*“ -16 600 610 .5» 6® 327,6® 196,714,5®Total SIF 2,667,842 1,480,399,804
Categoria a IU (91 sodebb) -SCCOfld Tfer(91 lisied companies) *APS APSA BAIA MARE 1000 1X0 8.3 1200 1300 12® 1,258 7,304 9,187,3»ARS AEROSTAS BACAU 250M eooo 3.9 83® 83® 80® 7,9® 1.435 11,459,5®BFC BERCEM BXURESTI 1020 1190 3.5 1170 1190- 1170 1,183 8,0® 9,460,0®BFttl 3ERMAS SXEAVA 7000 5SC0 1.7 57X 59® 57» 5,793 3,974 23,020,7»DAC AUTOMOBILE DACIA PiTESTl 1020 710 1.4 650 780 640 73o 355,946 263,346,4»DOR DOROBANŢUL PLOIEŞTI 3000 1750 0.0 1750 175C 1750 1,750 1.274 2,229,5®EPT ELECTROPUTERE CRAIOVA 1COO 260 3.2 255 260 255 259 35,0® 9,069,MOETX ELECTROTEHNICA BXURESTI 25000 24000 1.3 24000 240® 240® 23,4® 684 16,005.5®GRX GRlMEXTARGUJIU 2K® 2X00 0.0 23000 230® 230® 23,0® 495 11,408,0®INT INTERNATIONAL SINAIA 10» 3450 4.2 37® 37® 34» 3,520 3.7® 13.025.M0MOL MOLDOMOBILA IAŞI 10» 300 0.0 280 3® 280 294 8,6® 2.5M.M0MPF f.OPAF VRANCEA FOCŞANI 10C0 2100 5.0 20® ' 21® 1930 2,007 89.699 179,996,920MPN MOPAN MUREŞ 1C0-J 910 8.3 810 910 810 8®, 24,178 21,508,1®NVR C. N. F. R. NAVROM GALAŢI 25000 13000 6.3 125® 13M0 125® 12,458 1,689 21.042,1®PCL POLICOLOR BXURESTI 10» 2550 -1.9 25® 2550 24» 2,526, 7,868 19,872,1®PTS PETROLSU3 suPiAOiKeARCAti 1000 1230 - -3.9 1320 1320 12» 1,237 2.0® 2,574,0®SCO SICOMED BUCUREŞTI 1000 3100 16 3050 32® 30» 3,154 22,252 70.174.MCjSTZ SINTEZA ORADEA 1C0C1 319 4.3 3® 319 305 314 10.000 3.142,BMTOR TOMIRIS IAŞI 25000 8400 -1.2 65® 85® 84® 8,415 407 3,426,0®TRS TURISM TRANSILVANIA aujiwoc* 25000 60000 0.0 600® 600® 6®» 60,0® 1® 6.0®,OKVAC PRODVINALQO CLUJ NAPOCA 1000 1600 14.3 14® 15® • 14® 1,537 1,623 2.495.3®
Total categoria a Ilo 'ToblseconcltlerTotal categoria I t II (exclusivSIF) • Total flntand second tlerexeludlng SIFsTOTALGENERAL
C a p i t a l i z a r e b u r s i e r a - M n r k e t C a p ( M i l . R O L ) - 2 2 9 7 6 7 0 3 S o c i e t a t i c o m e r c i a l e e x c l u s i v S I F ( m i i t o i ) ” . 2*1 3 7 0 6 6 7C z i p i t a l i z a t i o n e x c l u d i n g S I R ( M I I . R O U ) — 2*1 3 7 0 6 6 7S I F ( m i i . l e i ) — t 6 0 6 0 3 6B E E T R O L , - » 5 7 2 . 8 - O . O S ( - 0 . 7 7 % )B E T - C R O L “ 5 6 1 . 0 3 - 2 . 1 2 ( - 0 . 3 8 % )B E T - F I R O L =* 1 2 5 5 . 1 4 1 8 . 5 7 ( 1 . 5 % )C a p i t a l i z a r e b u r s i e r a . M a r k e t C o p ( U S D ) — 8 5 9 8 4 2 1 8 7S o c i e t a t i c o m e r c i a l e e x c l u s i v S I F ( U S O ) » 7 9 9 7 4 0 5 3 3C a p i t a l i z a U o n e x c l u d i n g S I F ( U S D ) «» 7 9 9 7 4 0 5 3 3S I F ( U S D ) •» 6 0 1B E T U S D = 1 6 1 . 4 7 - 1 . 3 6 ( - % ) ’•*B E T - C U S D ** 1 7 6 . 2 5 - 0 . 7 8 ( - OB E T - F I U S D = 1 1 6 7 . 2 1 1 6 . 5 8 ( 1 . 4 4 % )
NOTĂ: La categoria a ll-a sînt prezentate cele mai tranzacţionate 20 de societăţi
S o c i e t ă ţ i d i n 1 u e 1s ! u S C i u l
S IM B O L S O C IE T A T E C O M E R C IA LĂ V A R IA Ţ IEN R .
T R A N Z A C Ţ IIVO LU MT O T A L
V A L O A R ET O T A L Ă
P R E Ţ M ED IU
N A P P N A P O L A C T -C J 1.44 8 . 4884 31215600 6391
S T L U S T IC LA L U C S IL -C J 31.82 1 520 7 5 4 0000 14500
R E F E R E M A R U L 16 F E B R U A R iE - C* 0.00 1 39 624000 16000
A LIB A L IA N Ţ A -C J 0.00 1 40 540000 13500
NAFA P H A R M A F A R M - CJ ; 0 .00 . 1 469 332990 - 710
M EAR M E C A N IC A M A R IU S -C J -28.57 1 39 195000 5000 -
T O P 1 5
S IM B O L S O C IE T A T E C O M E R C IA L ĂN R .
T R A N Z A C Ţ IIV O L U MT O T A L
V A L O A R ET O T A L Ă
P R E Ţ M E D IU
U T R G ■ U T T - T M 2 :8 8 0 1 8 0 . :2 6 4 0 5 4 0 0 0 0 0 , 30000P E L A P E R L A C O V A S N E I- C V 5 1 4 9238 1 6 4 0 1 5 1 0 0 1 0 9 9
. M X iN . ' M A R T E X IN - M M - 2 1 2 1080 .4 7 4 1 .7 3 4 9 6 0 . 3 9 1 6 2
A R B V A R P O M B U C U R E Ş T I - B U . 1 9 5 5 0 5 4 5 8 4 2 4 0 0 4 8 0 .
IN L P IN D U S T R IA L IZ A R E A L A P T E L U L -.... M S 2 " 7 7 2 7 4 ■ ' 3 4 7 7 3 3 0 0 ; " 4 5 0
A V Z U A V IC O L A B U Z Ă U - B Z 3 5 3 4 4 2 1 8 1 8 2 6 0 34
T H N I . T E H N O T O N - IS 4 i . .4 4 6 8 0 - -1 6 0 0 2 7 2 0 . 3 5 8 :- j
S O C P S O C E P C O N S T A N T A - C T 4 4 4 2 1 4 1 0 3 1 2 6 5 0 0 ' 2 3 3 2
F O R G " . F O R E S T S !B -S B 7 3 4 6 5 0 5 1 9 7 5 0 0 0 1 5 0 0 :
. A L P I A L P IN - P H 1 2 0 8 5 2 1 1 4 6 8 6 0 0 5 5 0
. S E L C ' '• S E L C A - AG - ' . - '3 . 1794S . 6 2 8 1 8 0 0 3 5 0 ;■
A L IR A L 1 M E N T C O M T U L C E A - T L 1 16 064 1 3 0 1 1 8 4 0 0 0 8 1 0 0 0
STIL) S T IS O M P O IA N A C O D R U L U I - -1 ' 1 5 000 ' 6 0 0 0 0 0 0 0 4 0 0 0
U IT A U L T E X T A N D A R E i - IL 2 13 369 9 7 5 9 3 7 0 7 3 0
R O M Gi - ------------- 1
R O M C ÎF F IE N I - D B • 8 '1 1 6 7 3 . 4 4 6 9 7 4 0 0 3 8 2 9
D a t e s i n t e t i c eNR. SOCIETĂŢI TRANZACŢIONATENR. TOTAL ACŢIUNI......VALOARE TOTALjA TRANZACTNINDICE RASDAQ .......VARIAŢIA ZILEI .......VARIAŢIA PROCENTUALA ."...........
..............................................................254.............................................. 1.342.747
...................................... 18.236.857.420 LEI.......................... 722.02 PUNCTE........................................... -4.62 PUNCTE.................................................. -0.64%
Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti sl la Piaţa extrabursleră RASDAtt provin de la SVMIOTERDEALER CAPITAL KVEST S.A., str. Constanţa nr. 7, CIuj-Napoca Tel. 433.212.
€42,953 1,267,183,140
D E N U M IR E AV A L U T E I
SimbolVariaţie
faţă de ziua precedentă (%)
CURSULIn l e i
DOLAR AUSTRALIA •• AUD 1.01 i 14370
DOLAR CANADA CAD 0.16 î 17696
FRANC ELVEŢIA CHF 0.37 l . 16079
COROANA DANEMARCA DKK 0.33 X 3307
URA STERLINA GBP 0.55 J. 38616
YEN JAPONIA JPY 0.79 4 227.92
COROANE NORVEGIA NOK 0.36 4 3018
COROANE SUEDIA SEK 0.57 4 2770
DOLARSUA: USD . ... 0.06 v V 26722
DST DST 0.06 T 34712
euro v v : y;: 7,;"v . EUR / 0J5 4 ' 24671.
Cursurile ţărilor participante la EURO
SHILING AUSTRIA ATS 0.33 4 1793
FRANC.BEIGIA BEF 0.33 4 612
MARCA GERMANA V DEM : 0.36 " 4. 12614
PESETAS SPANIA ESP 0J5 4 148.29
MARCA FINLANDEZA FIM 0.36 4 4149
FRANC FRANŢA FRF - 0J4 4 3761
LIRA IRLANDA IEP 0.35 4 31326
LIRA ITALIA UT - 0.39 4 12.74
GULDEN OLANDA NLG 0.36 4 11195
ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 0.35 4 123.06
1 g AUR (preţ Intel) 0.06 î - 226295
Casa de schimb valutar* %
USD -• DEM V
v. C V
MÂCROGROUP , 26.450 26.560 12.600 12.700PLAT1NUM 'L 26.400 ' 26.540 12.550 12.680
CAMB10 ' v; 26.470 26.600 12.580 12.680
■■■r:;../:";.., PRIMA 26.420 26.550 12.580 12.680
Banca , - , ' :■-)Banc Post 26.550 26.900 12.550 12.750
BRD 26.450 26.800 12.365 12.730BCR 26.580 26.780 12.285 12.756
Transilvania ■ Jţ-Vv 26.450 26.680 12.600 12.750
1 Cursuri afişate la ora 14,30. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.
E V O U U Ţ I Ii N r U L T I M A i S A P T Â M Î N
* Cursuri BNR - lei -
-v: DATA EURO DEM G BP U S D Aur
Luni, 5.02 25.015 12.790 39.128 26.565 227.912
Marti, 6.02 24.996 12.780 39.200 26.607 227.759
Miercuri, 7.02 24.881 12.721 39.082 26.628 226.483
Joi, 8.02 24.770 12.665 38.853 26.653 225.282
Vineri, 9.02 24.758 12.659 38.831 ?fi 706 226.159
tj«,944 1379,5H,t!03916,755 3,<39992,634
- persoane fizice - % - persoane juridice - %B ă n c i c o m e rc te l» ‘ ta va d a ra 1 lună 3 lu n i 6 lu n i ■ 9 luni 12 luni B ă n c i co m e rc ia la ta v e d a re 1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 lu n i
B C R * 10 35 36 37 38 39 B C R * 10 35 36 37 38 39
B R D - G S O 9 33 ’ 34 34.5 36 36.5 BRD** - G S G 9 30 31 3 1 .5 32 32.59 33 35 37 39 43 B A 9 35 36 37 37 3 7
B A t<1, rM ulbU ) 9 35 36 37 37 379 35 36 - - B a n c Post* 9 - 32 34 35 36 . 38
B a n c P o * t‘ 9 34 35 36 36 37 A L P H A B A N Km. B«ev~fW> 5 34 36 3 5 35 35
A L P H A B A N K(0. Bueunt») 5 34 36 35 35 35
C a rp a tic a 10 35 37 37 35 34
9 36 37 37 38 38 Tra n s ilv a n ia 9 34 35 36 37 36
R om ânească** 10 36 38 39 39 40 R o m ânea scă** 10 36 38 39 39 4 0
C E C 9 35 37 3S - 37 C E C 9 35 36 37 37 36A L I A N Ţ A 10 3 » 39 40 41 42 R O M E X T E R R A
({lob. •■kblll 10 37 39 40 41 42R O M E X T E R R A (d o b . v a ria b ilă ) TO 37 39 40 41 42
T U R C O -R O M A N A 5 34 35 3 4 33 33T U R C O -R O M A N A S - 34 35 34 33 33 " D A C I A F E L I X - 9 30 28 27 26 25
" D A C IA -F E L IX " a 33 35 36 34 34**lon Ţ ir la c " 4 34 35 35 34 34
R o m â n ă da S c o n t 7 34 35.5 35 35 35 R om ână da S co n t 7 34 35.5 35 35 35
7 34.5 34 34 34 7 34.5 34 3 4 34
W E S T B A N K 10 36 38 39 39 39 W E S T B A N K 10 3 4 36 37 38 39B ă n c i p o p u la ra la vad a ra 1 lună 3 lu n i 6 luni 9 lu n i 12 luni B ă n c i p o p u la re la v e d a re 1 lună 3 lu n i 6 Iu n ) 9 lu n i 1 2 lu n i
N A P O C A 10 40 42 46 - - 48 N A P O C A 10 36 38 4 0 - 42-
S F IN X C O O P 10 41 43 4 5 * *T R E Z O R 10 40 41 43 . 46 «••CLUJ” 10 35 37 . ” . - T R E Z O R 10 40 41 43 * 46
M IN E R V A _ 12 35 40 42 - 43 “ C L U J ” 10 35 • -C o n c o r d ia C ra d it 8 41 45 - * * C o n c o r d ia C re d it a 38 39 40 - 41
* dobînda se capitalizează; ” cu plata dobînzii la expirare. Nolă: Modificarea dobînzilor se com unică redacţiei, pînă la ora 12“ prin f a x 19.74.1B.
- persoane fizice - %BANCA Valuta Vedere 1 lună 3 luni 6 Iun) 9 luni 12 luni
BCR DEM 3 - 3,3 3.7 - 4,1USD 4 - 4,75 5 - 5,25
BRO- GSG DEM 2,25 2.4 2,5 2.6 2.65 2,7USD 3 4,15 4,25 4,4 4.5 4,65
Banc Post DEM 2.25 - - - 2.8 3USD 4 - 4,8 -- 5
^B. Agricolă DEM 2.5 3 * 3.2 3,2 3.5 3.7USD 4 5.2 5,3 S.5 S.5 5,85
Ion Ţlriac DEM 1,25 3.8 3.7 3.6 3,6 3.8USD 2 5,1 5 4.9 4.9 5
Transilvania DEM 2,5 3,25 3,50 3,75 4.25USD 3 • - 5 5,50 5,75 6
Românească DEM 2.5 3,25 3.5 3,75 4 4,25USD 2.5 5 5.5 5,75 6 6DEM 2,5 * - - 3,5 - 4rpat USD 3 - - 4,5 - 5.5
ALPHA BANK DEM 2,1 3,7 3,75 3,75 4 4(B. Bucureşti) USD 2,5 5 5.1 5.15 5,15 5,15Turco-Română DEM 1 4 4.2 4,5 - ' 4,7
USD 2 6,25 6.5 6,75 - 7,1Romexterra DEM 3 3,5 3.7 3.9 4,5 4,7
USD V 5,5 5.8 6,5 *6.9 7,5DEM 2,5 3 3,25 3,75 4,25USD 3 - 5,5 5,75 6 6,5
Română DEM 1,5 3,3 3,3 3,3 3,5 3,5de Scont USD 1,5 5 5 5 5,5 5,5
DEM 2,50 3,50 4 4,25 4.50 4.75USA 3 5,10 5.25 5,50 5,50 6
B A N C A Valuta Vedere 1 lu n i 3 luni . 6 luni 9 luni 12 luni
B CROEM 3 3.3 3.7 * 4.1
U S O 4 4,75 5 5.75
B R O •G S GDEM 2,25 2.4 2.5 2.6 2.65 7.7
U SD 3 4,15 4.25 4 A 4.5 4.65
Banc PostDEM 2,25 2.5 - 2.8 3
U S D 3 4 4.2 4.5
B. Agricolă -DEM 2.5 3 3.2 3.2 3.5 3.7
U S D 4 5.2 5,3 5.5 5.5 5.85
Ion ŢlriacDEM 1,23 3.8 3,7 3.6 3.8 3.8
USO 2 5.1 5 4,9 4.9 S
TransilvaniaDEM 2.3 3,25 3.50 3.75 4.25U SD 3 5 5,50 5.75 6
RomâneascăDEM 2.5 3.25 3.5 3.75 4 425U S O 2.50 5.5 5.75 6 6
CarpaticaOEM 2,5 3.5 4U S D 3 4.5 - 5.5
A L P H A B A N K (B . Bucureşti)
DEM 2,1 3,7 3,75 3.75 4 4U S D 2.5 4.85 4.95 5 5 5
Turco-Rom ânăDEM 1 4 4.2 4.5 4.7U S D 2 6,25 6,5 6.75 - 7.1
RomexterraDEM 3 3.5 3.7 3.9 4.5 4.7U S D 3,5 5,5 5.8 6.5 6.9 7.5
-D A C IA F E L IX --DEM 2,5 3 “ 3,25 3,75 425U S D 3 5.5 5.75 6 6.5
Româfiâ de S contDEM 1.5 3,3 3.3 3.3 3.5 3.5U S D 1.5 5 $ 5 S.5 5.5
W E S T B A N KOEM 2,50 3.35 3,75 4 4.25 4.50
: U S D 3 5,05 5,25 5 5 520
NOTĂ: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, laxa de deschidere de cont, precum şi comisioanele percepute diferă în funcţie de bancă
J j ;>u 1 11 î i11
11 J/!li
-# 4 ' W - 1
] ADMINISTRATOR " VALOARE ; LAZI '
GRESTEEE ÎN 1999
CREŞTEREÎN200C
CREŞTERE DE LA i.0l.200l
NR. INVESTITORI ţ31.10.2000) .
ACTIV NET {mW.le'.)
(31.10.2000)Active Juniot ; / Active Management International SA. 2.649 81% 35,99% 2,28% 373 0,740Active Classic : ;- v. Active Management International SA. 26.675 78,9% 37,18% 2,99% » 455 0,598Active Dinamic "rrVfv..;.' '-V Active Management International SA. •71.601 82,8% 45,42% 3,08% 789 0,709Armonia V .•. ' Real Fin Invest SA. ;184.289 30,9% 43,98% 3.30% 837 1,090ARDAF:'v::: •' ' ' Spor S.A. 73.950 19,01% 24,06% 2,42% 1.457 2,650Capital Plus;1::/ • V . Certinvest SA. 23.444 ; _ 105,8% 63,93% 4,80% 9.643 7203Fondul pentm Comerţ Exterior Sira SA. 216360 103,9% 53,77% 4,23% 2.076 29,533Fortuna Classic - ; Capital Asset Management SA. 867275 92% 45,12% 3,04% 21.728 37,831Fortuna Gotd Ţ19.O1.20OO) Capital Asset Management SA. 1.549.860 - 48,41% 4,43% 106 4,615Fortuna Junior . Capital Asset Management 52.615 - 5,23% I .Fortuna Prudent Capital Asset Management 52.605 - - 521%Fondul Galaţf ^\ Quadrant Asset Management SA. 47.539 - 53,12% 2,52% 266 0,732Fondul de Investiţii şi Dezvoltare {26.01.1999) S.M.F. 2000 SA. 825.637 1052% 5321% 5,05% 494 6,687Fondul de Investiţii Gefsor Gelsor Asset Management SA. 16.640 57,16% 3,55% 3.801 23.439Fondul Oportunităţilor Naţionale Vanguard Asset Management SA. 143.915 - 38,85% 3,65% 120 23,439Fondul Monetar Stabilo Quadrant Asset Management SA. 344.884 922% 49,39% 2,93% 695 10294Tezaur Certinvest SA. 195221 272% 48,80% 320% 695 1.414Fondul Mutual Transilvania GlobinvestSA. 1Q3.707 4220% 57,06% 3,71% 533 60,070
OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI: 431.367. ... ys/imaii v v Iii ICII 1 I
Conrad Rontgen, descoperitorul ik razelor X(n. 1845).
îmbătă-duminică. 10-11 -februarie 200A:
M A C H IMEsteticienii spun că. nu există
fem ei urîte , c i doar femei neîngrijite. Şi tot ei spun că pentm o femeie nu este suficient sâ fie frumoasă dacă nu este şi în formă. A te menţine în formă este o necesitate absolută pentm care merită să faci orice efort.
Aceasta este şi părerea cosmeticianei Mirela Roman, de la Salonul "Farmec" din Cluj- Napoca: „Prin machiaj orice femeie îşi poate evidenţia calităţile 'şi estompa defectele, dar este necesar ca acest machiaj să fie aplicat corect. Există însă cîteva trucuri pentm ca acesta sâ fie aplicat corect, în funcţie de tipul de faţă, ten, ochi, buze etc. De exemplu, pentm a te machia este nevoie -să te demachiezi mai întîi: se aplică o cremă în funcţie de tipul de ten, iar surplusul se tamponează cu şerveţele. înainte de aplicarea machiajului se ţine cont şi dc lin iile feţei: dacă machiajul este făcut în linie ascendentă, acesta întinereşte, in linie descendentă îmbătrineşte. Nuanţele de farduri închise estompează, cele deschise evidenţiază trăsăturile feţei. Deci, cu cele două nuanţe de fard şi pudră sc realizează corecturile , dînd efecte dc umbră şi lumină. Pentm a crea impresia unui ten fin sc recomandă folosirea fondului dc ten. care asigură şi o protecţie în plus. Pudra sc aplică peste fondul dc ten.
Culoarea pudrei trebuie sâ fie de nuanţa tenului sau puţin mai deschisă dccit fondul dc ten aplicat, pentru a redatransparenţa.
Pentm ochii mari sc folosesc culori închise, iar pentm ochii mici culori deschise, pentm a reda luminozitate. Pentm buzele mari sc folosesc rujuri închise, iar pentm buzele subţiri - rujuri deschise.
Şi, bineînţeles, nu trebuie omis anticcarcânul, care face adevărate "minuni".
UNUL” LUNIID u p ă p r e z e n t a r e a " C e le i m a i
f r u m o a s e c l u j e n c e a l u n i i ia n u a r ie " , c î t e v a c it i to a re n e - a u s u g e r a t s ă p r e z e n t ă m ş i u n “m a c h o " . . . M a jo r i ta te a f e m e i l o r ş i - l î n c h i p u i e p e F ă t - F r u m o s în a lt , b r u n e t , c u o c h i n e g r i s a u a lb a ş tr i , c u m a ş i n ă “ta r e " în lo c e le c a l n ă z d r ă v a n ş i c u n i ş t e “v e r z i ş o r i " p r i n c i n e ş t i e c e c o n tu r i . . . A p r o p i a t d e a c e a s t ă d e s c r i e r e e s t e F l o r i n S o c a c i u , m a n e c h i n l a E u r o M o d e l s A g e n c y d in C lu j -N a p o c a .. .
âA'iH "~v *
l -. s * m - •
Currlculum Vltae:Data naşterii: 2. 10. 1976 Zodia: Balanţă Ochi căprui, păr negru, 1,88
înălţime şl 84 kg.Sporturi practicate: fotbal,
înot, boxStudii: Este în anul I la
Facultatea do SportCuloarea preferată: negrul Maşină: M ercedes alb,
cumpărat cu banii obţinuţi din fotbal şl modă.
Florin şi-a început cariera de model la 17 ani, la îndemnul unui creator de modă, care-l remarcase pe stradă. A urcat pe podium la mai multe festivale naţionale de modă, a prezentat pentm diferite case de modă, inclusiv pentru Botezatu, iar de curînd a primit o ofertă de la Agenţia MRA din Bucureşti. Florin se consideră un tip obişnuit, puţin conservatorist în ceea ce priveşte femeile.
C a l i t a t e aprimordială a unei femei este, după părerea lui, fem initatea, însă acesta crede că foarte multe femei o pierd din vedere. Prietena lui, Ana, studentă în anul II la ISE, reprezintă întrupa
rea dorinţelor sale, deşi nu sînt împreună decît de două luni. Florin este de părere că dacă eşti model nu înseamnă că trebuie să fii şi infidel. Detestă cel mai mult la oameni ipocrizia şi minciuna. Nu se consideră un tip prea romantic şi crede că nu are prea multe de pierdut, deoarece azi prea puţine femei îşi mai doresc un bărbat romantic... Nu-i place să bea excesiv, nu se droghează, îi place să.mănînce tot ce găteşte mama lui, merge la sală de 3-4 ori pe săptămînă, împreună cu prietenul lui din copilărie Cristi Gherman. Ca oricărui bărbat, i se întîmplă să iasă aproape săptămînal în oraş cu prietenii, fără să-şi ia iubita cu el, lucru ce i se pare absolut normal. îi place să bea şampanie şi tequila, ascultă toate genurile de. muzică, inclusiv manele, îl admiră pe Cameron şi îşi doreşte mult să prezinte în străinătate. L-a impresionat filmul “Un tramvai numit dorinţă".
OE PRIN LUME ADUNATES u t ie n u l d e te c to r
Profesorul Wei Wang de la Universitatea din Leicester-Anglia a pus la punct un sutien medical. Acesta detectează tumorile cu ajutorul unui curent electric nedureros care traversează sinii. Inventatorul sutienului susţine că acesta poate diferenţia tumorile maligne de cele benigne. După un studiu clinic şi cîteva îmbunătăţiri tehnice, sutienul detector va putea fi comercializat.
R o ş u ş i. . .Psihologii spun că persoanele care preferă culoarea roşie au
tendinţa de a se transformă în adevăraţi tigri o dată ajunşi în pat. Sînt uşor de convins şi se bucură de actul sexual ca de nimic altceva. După ce li s-au aprins călcîiele, va trece foarte mult pînă cînd vor reuşi să stingă focul. Aceste persoane mai au tendinţa să fie foarte agresive, aşa că ar fi bine ca acei care nu pot ţine pasul cu ei să se ferească...
T în ă r ş i. . . f lă m în dCercetătorii americani au ajuns la concluzia că reducerea
numărului de calorii previne îmbătrînirea. Activitatea genelor din creier a fost urmărită cu ajutorul a două grupuri de cobai, care au mîncat meniuri cu diferite grade calorice. Meniul care a conţinut calorii mai puţine a redus activitatea genelor asociate cu mecanismele de îmbătrînire aflate în creier. Testele nu pot f i încă aplicate pe oameni, dar- cercetătorii cred că ele vor îmbunătăţi medicaţia care poate întîrzia procesul de îmbătrînire a creierului. Probabil că dacă nu vom mai mînca deloc, poate cine ştie că... nu vom deveni nemuritori?!
B u n ă a f a c e r e !Cele 20 de milioane de albume vîndute în întrega lume l-au
determinat pe Carlos Santana să se gîndească la continuarea reţelei Supematural. Sting şi Prince s-au arătat deja interesaţi de această propunere, iar dintre numele feminine avute în vedere le putem aminti pe Aretha Franklin, Whitney Huston şi Patti Labelle. Pentru a atrage atenţia asupra comunităţii latine, Carlos Santana s-a gîndit să-i implice în acest proiect şi pe Gloria Estefan, Ricky Martin, Jennifer Lopez sau Marc Anthony.
B a n u l. . . o c h iu l d r a c u lu iUltimele cercetări făcute de un grup de biologi italieni arată că
bancnotele şi monedele conţin, în afara unor bacterii inofensive, şi bacterii fecale, stafilococi şi „escherichia coli“ - care provoacă, printre altele, şi infecţii urinare. „Un motiv serios pentru a nu nesocoti regulile de igienă după ce aţi umblat cu bani“ , afirmă biologii.
V a le n t in e ’s D a ySe spune că trandafirul este simbolul iubirii, însă simbolul floral
pentm febmarie este, de fapt, violeta. Trandafirul este.simbolul lunii iunie. Iar săgeţile lui Cupidon sînt placate cu diamante, care le imprimă o magie tară egal.
V A L E N T I N E ' S D A YM otto:
Un fiasco întrucît soarta lor e hotârîtă - ca îi ţine de urit, el o tine dc urîtă. O R IZO N TAL: 1. EL 2. EL
- M IA 2. EA 4. în uşiţă! - Lac pe munte - FLORINA TUDOR 5. EL - Ată 6. Solă amestecată!- EL - 7. EL - Sur - RODICA T O M A 8. TAT1ANA N EAG O E - M ic i suprafeţe acricole 9. EA - EL 10. EA
V E R T IC A L : 1. EA 2. OLGA NECULA - EA 3. EL - IRINA N1COD1N 4. Uscat în centru! - DORINA ONACĂ - EA 5. Mâşuta din Paris - O mie la un Kilogram 6. Cadouri 7. EL - DOINA IVAN - IOANA R AD U 8. EA - FLORICA RARES - EL si EA împreună! 9. ILEANA TUDOR - Metal - M ARIA! 10. EL (Hogea!)
Dicţionar: SIT, ALSO, SCA Ioan POP
C Î N T Ă R E T Ş l O L I M P I C [
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2 y3
4 V V5
6
7
8
9 9 -
9 \ L J
Colegiul Naţional “ Andrei Mureşanu” este considerat un liceu de elită, şi asta datorită rezultatelor foarte bune la învăţătură obţinute de majoritatea elevilor. Despre cîte premii au obţinut elevii la olimpiade v-am vorbit într-un alt articol. La această şcoală se face carte, nu glumă) Cu toate acestea, elevii colegiului au timp şi pentm distracţie. Directoml şcolii, prof. Axinte Bob, ne-a spus că elevii fac parte din diferite trupe de dans şi de teatru din oraş sau din diferite formaţii de muzică. L-am luat ca exemplu pe Ionuţ Oprea, din clasa a Xll-a. în anul şcolar 1999-2000 s-a clasat pe locul III la Olimpiada de chimie, faza naţională, iar dacă va obţine un rezultat asemănător şi în acest an, va intra tară examen de admitere la Medicină. Acesta face parte şi din formaţia “ Rock Harmony” din Dej, formaţie înfiinţată în urmă cu doi ani. Tmpa îi are în componenţă pe Aurelian Bizu (voce, chitară), Râul Matei (bas), Adi Sava (chitară şi voce), A lin Pop (tobe) şi Ionuţ Oprea (clape). Deocamdată băieţii interpretează piese preluate de la Elvis Presley, dar vor încerca pe viitor să cînte şi ceva propriu...
i .
i 1
■ Cca mai frumoasa clujeanca a lunii februarie ■descriere personală, plus adresă şi număr de telefon. După desemnarea cîştigătoarei, se va publica în ziar un interviu cu frumoasa lunii şi poza acesteia.
Dacă al între 15 şi 25 de ani, eşti frumoasă şi sexy, ai ocazia să • Vă aşteptăm pozele la adresa:te faci cunoscută. “Adevărul de Cluj” doreşte să aleagă cea mai “Adevărul de Cluj” (Concurs: Cea mal frumoasă clujeancă afrumoasă fată din judeţul Cluj. Doritoarele sînt rugate sa trimită la lunii) redacţie două poze (întreg şi bust), care li se par reprezentative, str. Napoca, nr. 16pînă la data de 23 februarie. Concurentele vor adăuga în plic'şi o « Informaţii suplimentare la tel. 19.74.90.
POLIŢIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981
sîmbătă-duminică, 10-11 februarie
1938 - A fost înlăturat guvernul O. Goga - A. C. Cuza. Regele Carol al ll-lea a instaurat
dictatura personală şi a numit în fruntea guvernului pe patriarhul Miron Cristea.
Plutonierul Toma Lazea a fost trimis
spre judecată la flibunalul Militar Cluj
• Autorul jafului de la casa de schimb Şaker este acuzat ■ de tîlhărie şi călcare de consemn, •
Procurorii militari clujeni au finalizat, în aceste zile, cercetările asupraplutonierului Lazea Toma, autor al jafului de la casa de schimb valutar “Şaker Exchange House”, situată pe strada Napoca din CIuj- Napoca. Fostul ajutor de şef de post TF din Staţia CFR Baciu a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lîngă Tribunalul Militar Cluj sub acuzaţia de călcare de consemn şi tîlhărie. Alături de el a fost deferit justiţiei militare, sub acuzaţia de complicitate la tîlhărie şi Bordea Silviu, participant la jaf.
Reamintim că Lazea Toma a fost arestat, în seara zilei de 15 ianuarie de procurorii militari clujeni sub acuzaţia de tîlhărie după ce a’ fost prins în flagrant în timp ce jefuia casa -d e schimb valutar “Şaker Exchange” de pe strada Napoca. în acea seară, în jurul orei 18,30 plutonierul Lazea Toma, mascat cu o cagulă albastră a intrat în incinta punctului de schimb, unde sub ameninţarea armei din dotare a somat-o pe casieriţă să deschidă ghişeul şi să-i dea toţi banii. Femeia a luat toată’ suma de bani, lei şi valută, în valoare de 150 de milioane şi i-a dat atacatorului. Cînd poliţistul, aflat chiar în timpul serviciului, se pregătea să-şi împacheteze prada, casieriţa, profitînd de neatenţia lui, a declanşat în mod discret butonul de alarmă conectat la firma de pază “Pînda”. Agenţii de pază, sosiţi în scurt timp la faţa locului, împreună cu Rafi Abdul Gani, angajat ca paznic al unităţii de schimb, au reuşit să-l imobilizeze pe jefuitor şi să-l dezarmeze. Complicele său, Bordea Silviu care în momentul jafului stătea de “şase” în stradă a reuşit să fugă fiind prins după cîteva ore.
Să mai spunem că Lazea Toma are 26 de ani şi este absolvent al Şcolii de subofiţeri de Poliţie promoţia 1996. El este căsătorit şi are o fetiţă de numai trei luni. în urma celor comise de Lazea, Inspectoratul General de Poliţie a dispus efectuarea unui control care s-a finalizat cu o serie de sancţiuni. Astfel, printr-un ordin al Ministerului de Interne, locotenent colonelul Augustin Goga, şeful Serviciului Judeţean de Poliţie Transporturi şi plutonierul Dorin Secară, şeful postului de Poliţie TF Cluj au fost demişi din funcţii şi puşi la, dispoziţia conducerii inspectoratului.
Interimatul de şef al Serviciului Judeţean de Poliţie Transporturi’ Cluj va
J fi asigurat de locotenent colonelul Ioan Şoim.
Mai precizăm că primul termen în care plutonierul Lazea Toma va fi adus în faţa instanţei de judecată a fost fixat de Tribunalul Militar Cluj pentru data de 13 martie 2000. *
Cosmin PURIŞ
M in is tru l român al Apărării Naţionale, Ioan Mirceâ Paşcu., a prezentat, la Munchen, în cadrul celei de-a 37-a Conferinţe pe probleme de securitate, argumentele aflate la baza acţiunii “ hotărîte” - a României de integrare, euro-atlantică.
In opinia demnitarului român, Europa continuă sâ se menţină ca un continent divizat, cu o zonă cuprinsă în instituţiile euro-atlantice - în care se manifestă “ consensualitate politică” . - şi o alta, neinstituţionalizatâ, unde dominantă este politica “puterii celui mai tare” . “Noua identitate europeană de securitate şi apărare, în strînsă legătură cu NATO, ar avea menirea să contribuie la corectarea stării de fapt descrise” , se arată în comunicat.
M in is tru l Paşcu şi-a exprimat speranţa că, la summitul din 2002,
decizia cu privire la continuarea extinderii Alianţei Nord-Atlantice va fi luată şi în raport de complexitatea situaţiei actuale şi că România va fi inclusă în această decizie.
Ioan Mircea Paşcu s-a întîlnit, la Munchen, cu personalităţi ale vieţii politice internaţionale, printre care generalul american Joseph Ralston, Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa, Sergio Mattarella, ministrul italian al Apărării, Brigitte Schulte, secretar de stat parlamentar în Ministerul Federal al Apărării din Germania şi cu deputatul german Peter Zumkley. Generalul american Ralston a fost informat cu privire la stadiul reformei, al restructurării şi al modernizării forţelor armate române,
> cu referire la unele domenii concrete în care NATO şi SUA pot sprijini
România pentru a se pregăti, din punct de vedere m ilita r, pentru admiterea în alianţă. Au fost evaluate, de asemenea, obligaţiile curente ale României în zonele unde are angajate forţe alături de cele ale NATO. -
M in is tru l ita lian al Apărării a apreciat e forturile deosebite ale României pentru menţinerea stabilităţii în Balcani şi a confirmat disponibilitatea ţârii sale de a continua sprijinul faţă de integrarea României în Alianţa Nord-Atlantică.
în cadrul în tîln ir ii cu o fic ia lii germani, Ioan Mircea Paşcu a prezentat situaţia României din punct de vedere al securităţii sale şi a explicat că ţara noastră este interesată, în primul rînd, în asigurarea stabilităţii zonale, mai ales că aceasta se reflectă asupra partenerilor europeni.
B u rseOpen Society Institute Budapest şi Fundaţia
pentru o Societate Deschisă România au anunţat Soros Supplementary Grants Program 2001-2002. Programul oferă suplimentări de burse persoanelor care studiază în domeniul ştiinţelor socio-umane, artelor plastice şi artelor spectacolului, la nivel universitar sau post-universitar. Aplicanţii trebuie să studieze în afara ţării lor de origine, dar nu în ţările Europei Centrale şi de Est, fostei Uniuni Sovietice şi Mongoliei. Potrivit Buletinului “ Voluntar” , o atenţie deosebită se acordă rromilor, refugiaţilor, persoanelor care au solicitat azil politic şi persoanelor care au fost obligate să emigreze. Pentru aceştia, programul este valabil indiferent de domeniul în care studiază.
Candidaţii trebuie să fie studenţi în anul II, III, IV, V, să urmeze cursuri de maşter sau să fie doctbranzi la universităţile respective şi sâ aibă dovada şi a unei alte surse de finanţare. Termenul limită de depunere a dosarelor (la sediul Fundaţiei pentru o Societate Deschisă din Bucureşti) este 16 aprilie a.c.
M.TRIPON
R e fo rm a în agricu lturăr Motto:
Deşi e secetă pe-ogoare 1 şi apă nu avem de-o lună, - la TVR e numai soare,
d e c i v r e m e b u n ă !
ORIZONTAL: 1. începutul sfîrşitulunn agricultură; 2. Bucată,
de pămînt pregătită pentru însămînţări - Cum e în prezent efortul de redresare în agricultură; 3. Pîinea ardeleanului - Cum erau gospodăriile ţăranilor înainte de colectivizare; 4. Ţigan la mijloc! - Dreapta ţărăniştilor la conducere
Joagăr; 5. ,Ţărănişti
1 2 3 4 5 6 1 7 18 9 10 11 12., 13
2ÎL--. -Îi
3- fcpiâ
4U
5C C i
6R; i
7• h â
8 pwşţ
fa i9
....4 M10
1 :iwm
11 'Lîdl 'i J
P I -13 F i
marginalizaţi! - C u p o n agricol pentru b e n z in ă - C u lc u ş u L răsadului (dacă e germinativ) - ' Întîmpinat cu urări de bine de către colindători; 6. Legi abrogate- Adevăraţi; 7. Limba strămoşilor- Corupt;. 8. Ion Luca - Etnii - Caiet!; 9. Partidul Dem ocrat - Rapizi - Document scris; 10. M ese cu produse agricole la piaţă - Editura “M iha il S a d o v e a n u " - C a le i; 11. M ă su r i a g r ic o le - Asigură umiditatea pămîntului pe timpul iernii; 12%înlocuiesc munca m an u a lă în ag ricu ltu ră ; 13. Asigură material de construcţie în sate - Duşm ănoşi.
VERTICAL: 1. D ire c ţiaeconomiei româneşti actuale; 2. Democraţia noastră după 1989 (mase.) - Instrument de luptă; 3. Are mărime pe orizontală - Caut!- Aprilie pentru ţărani; 4. Etaj nefinalizat! - A întări lateralele tancului - Cea!; 5. C oca Andronescu - Zoiţica lui Trahanache - Votul de pedeapsă la partide; 6. Atracţie neortodoxă - Cununie!; 7. D in nou la ţară - Chiuit la horă - Perete; 8 . E ro ică ; 9. U dări artificiale la culturi agricole - Fără soţ; 10. Aiuriţii satului - Intră în com ună; 11. D e -a ju n s - Usturoiată - Aleanul doinei; 12. Atitudine ostilă - Limpede ca apa; 13. Lucian B laga spune că s-a născut la sat, deşi o num eşte altfel - Căm ăşile ţărăncuţei.
Dicţionar: IGA, ETA.Ioan POP
m
jfNJ1 K J
2 V A O T A J L A A L T A ( 1 7 )• Duminică, 11 mai 1969. Am
scris o piesă de teatru, un pamflet politic - a zis Vlad Mugur - despre democraţia... lagărului nostru! Am pornit de la drama cehilor şi a lui Dubcec, care a fost dus legat la Moscova. Piesa se intitulează Regele cel M ic şi Regele cel Mare. Acum cîteva luni,1 i-am dat-o lui Vlad Mugur, rugîndu-1 s-o citească. După vreo două luni, cam jenat, Vlad mi-a spus că nu a avut timp, să mai am răbdare. Acum două zile vine Mitru Fărcaş la mine şi-mi spune: “ Mă, Viorele ai o piesă teribilă! Ne-am distrat de minune. E tare!” . L-am privit interzis. “ Ce piesă?!” “ - Una care ai scris-o tu... Regele cel Mic şi Regele cel Mare” . Tac uluit. De unde ştie Mitru de ea? N-am dat- o nimănui, în afară de Vlad, de frică! M itru rîde: “ A uitat-o Vlad la* cabană, la Făget, într-o noapte. Chelnerii au c itit-o , citeau şi amicilor.- E la mine. Să vii să ţi-o dau” .
După cîteva zile i-am dat din nou piesa lui Vlad. A rîs şi şi-a cerut scuze. După cîteva zile m-a chemat la el şi mi-a analizat piesa. Simplu, la obiect, ca un maestru ce era. M-
a îndemnat să scriu teatru. Acum refac piesa după sfatul fui...
• 11 iulie 1970. Stau de vorbă cu un inginer. Are o viaţă de roman: a fost gazetar, director la o uzină, la un trust, la un şantier. Mi-a povestit cum în cinstea lui 7 noiembrie 1959, a fost dată în funcţiune prima linie de troleibuz din Cluj. In primăvara acelui an, nu se lucra deoarece nu avea IJTL-ul cabluri pentru linia de curent. Cablul se repartiza de la Bucureşti. El s-a dus în Capitală cu 20 kg ţuică, 20 kg slănină şi cu nişte ghete de Clujana. In două săptămini cablul a ajuns la Cluj, iar la 7 noiembrie a fost mare sărbătoare.
.* 8 februarie 1973. Şcoala de surdo-muţi are abonamente la Teatrul Naţional în valoare de 1.000 lei. Copiii surdo-muţi ajută şi ei Teatrul Naţional! Arta cu tendinţă, arta cu plan!!
• 5 aprilie 1977. Tovarăşul a ţinut o nouă cuvîntare. Noi am analizat- o, am studiat-o! în cadrul unei şedinţe de partid. Am văzut ce sarcini avem pentru perioada următoare. Eu notez ce face ziarul nostru: ară, seamănă, mulge vacile, realizează şi depăşeşte producţia,
îngrijeşte bolnavii, educă elevii şi studenţii... în timpul şedinţei am z is , în gînd, de mai multe, ori, Tatăl Nostru; să tac, să nu scap vreo... vorbă!
• 3 iunie 1981. Un banc profund şi înţelept, ca o schiţă! Un bolnav se duce la o policlinică şi cere să fie văzut de un oftalmolog orelist. Explică serios şi trist că suferă de o boală gravă. Femeia de la ghişeu îi spune să aleagă: ori oftalmolog, ori orelist. De ce are nevoie şi de unul şi de celălalt?!” Bolnavul răspunde u lu ito r: “ Doamnă, eu nu văd niciodată ceea ce aud!!!” __ "
• Joi, 29 noiembrie 1984. în fiecare Săptămînă trebuie să-mi fac un plan de muncă. Pe o foaie de hîrtie scriu ce voi da, ce voi scrie în săptămîna care urmează, zilnic. Luni un reportaj, marţi - ştiri, miercuri - o anchetă... Mă enervează terib il această aiureală necesară. Planurile noastre... nasc un plan mare, care e aprobat la judeţ. Mă pune dracu’ şi scriu pe un... plan cu litere mari: PLĂNUŢ DE MUNCĂ! Am glumit. Sînt chemat în faţa biroului; m i se cere să nu mai fac ironii, să nu am atitudini greşite, periculoase, faţă de
ziar şi colegi. îmi însuşesc critica, înţeleg că planul trebuie sâ fie mare, gras, mobilizator şi nu munca. După o săptămînă, scriu acum bine educat: PLAN DE M U NC UŢĂ! Iar sînt chemaţ şi criticat. M ilica Crişan mă roagă pur şi simplu să nu mă mai joc cu soarta mea şi a redacţiei. Sînt ascultător şi nu mai întind coarda!!
• Joi, 30 ianuarie 1986. Astă- seară merg la teatru. Va avea loc premiera Sub clar de lună! Piesa lui Mazilu s-a jucat în multe teatre sub titlul Proştii sub clar de lună. Acum cuvîntul proşti a fost scos, cenzurat. Ne temem de proştii din cărţi şi din piese, nu de cei din realitate! Oare de ce?! Simplu: pe cei din viaţă îi lăudăm, îi promovăm, îi iubim, îi urmăm!!
• Luni, 7 august 1989. M i s-a mărit salariul: am 4.050 de lei. I-am luat lui Adi, fiu l meu, o pereche de ghete cu 131 de lei. M i-a prins bine mărirea de salariu.
Seara recitesc din La Bruyer. “ Gloria sau m eritu l unor oameni stă în a scrie bine, a l a ltora - în a nu scrie de loc” . Culmea ironiei: ăştia din urmă scriu cel mai mult!!
Viorel CACOVEANU
Jiri Balvin, în vîrstă de 47 de ani, fost coordonator al secţiunii de programe artistice la Televiziunea cehă, Ceska Televize (CT), va asigura interimatul conducerii CT pînă la alegerea unui nou director general, relatează AFP.
c e pJustiţia rusă a ordonat noi percheziţii, vineri ia sediul
grupului de presă Media-Most, care îi aparţine lui Vladimir Gusinskt, a anunţat purtătorul de cuvînt al trustului,
Dimitri Ostalski, citat de AFP.
tă-dumin
P S M a m s n i r s f i c a I n i ţ l s s s a p s a s - s d i s i i i d e s e
a p r c ş s â i n t s l o i I o n l l i e s c u d a c ă I a p a p i s u f e t l
a d m i n i s t r a ţ i a p i s M i c ă - l o c a l ă v a f i± \
" le
Ministrul de Interne, Ioan Rus, a declarat că va diminua numărul "poziţiilor de
generali din minister"Ministrul de Interne, Ioan Rus, a declarat, vineri, la Braşov,
că în cît mai scurt timp “ poziţiile de generali din minister” vor fi diminuate. “ Deocamdată, între cei care sînt generali la această oră sînt unii care îşi fac treaba bine, dar sînt şi unii care probabil sînt depăşiţi de evenimente şi vom încerca, pe căi absolut legale, să ie găsim locul potrivit” , a mai spus ministrul dc Interne. Ministrul Ioan Rus a mai spus, vineri, la Braşov, că diminuarea poziţiilor de generali este în corelaţie cu procesul de transferare a personalului, de la munca din birouri Ia cea operativă.
PRM va declanşa operaţiunea de strîngere a semnăturilor pentru destituirea lui Ion lliescu din funcţia de preşedinte al României, în cazul în care şeful statului va promulga proiectul de lege privind administraţia publică locală, a anunţat, vineri, în tr-o conferinţă de presă, preşedintele PRM, Corneliu Vădim Tudor.
C.V.Tudor a precizat că, înainte de declanşarea acestei acţiuni, PRM va depune la Senat, la începutul săptămînii viitoare, o moţiune simplă în care va cere respectarea Chartei europene a limbilor regionale şi m inoritare, “ la care se tot raportează PDSR şi UDMR, dar care nu a fost ratificată de Parlament” . El a apreciat că, atît timp cît Parlamentul României
nu se va pronunţa cu privire la această Chartă, “ aşa-zisa lege a administraţiei publice locale este lovită de nu lita te ” , precizînd că PRM îl va invita pe preşedintele Ion lliescu să se prezinte în faţa Parlamentului şi “ să dea explicaţii cu privire la această problemă cardinală” .
Dacă Legea administraţiei publice locale va trece de Comisia de mediere şi va fi promulgată de Ion lliescu, “ în dispreţul poporului român şi al istoriei naţionale” , PRM va introduce o moţiune de cenzură, a mai spus Vădim Tudor. De asemenea, lideru l PRM a precizat că partidul pe care-1 conduce şi “ alte forţe naţionale” vor organiza, la s fîrş itu l săptămînii viitoare, în Piaţa "Avram Iancu" din C lu j-
Preşedintele lliescu declară că nu poale lua “de unul singur” o decizie pentru o eventuală graţiere a lui Miron Cozma
Preşedintele Ion lliescu a declarat, vineri, că în privinţa unei decizii legată de o eventuală graţiere a lui Miron Cozma, nu poate lua o decizie “ de unul singur” . “Nu ştiu, vom vedea, nu pot să iau o decizie de unul singur, trebuie şi un aviz al Consiliului Superior al Magistraturii” , a declarat preşedintele lliescu, răspunzînd unei
întrebări despre posibilitatea ca Miron Cozma să beneficieze de o, graţiere prezidenţială.
Preşedintele Ion lliescu a declarat, vineri, că suspendarea sentinţei definitive a CSJ în cazul Chiţac-Stănculescu este “ o procedură juridică obişnuită” , adăugind că nu cunoaşte amănuntele acestei decizii.
Ministrul Educaţiei şi Cercetării a cerut inspectoratelor şcolaresă se autosesizeze in cazul profesorilor care comit acte de indisciplinăM in is tru l Educaţiei şi Cercetării,
Ecaterina Andronescu, a cerut inspectoratelor şcolare şi sindicatelor din învăţămînt să se autosesizeze şi să ia m ăsurile care se impun în cazul p ro feso rilo r care comit acte de indisciplină, a declarat, vineri, Remus Pricopie, purtător de cuvînt al MEC.
“ Inspectorii ar trebui să se ocupe mai m ult de controlul in şcoli .şi să se autosesizeze în cazul în care apar, în
diverse medii, informaţii referitoare la comportamentul unor profesori, pentru că dascălii care vin Ia şcoală în stare de ebrietate, care bat copiii, sau care se pretează la întocmirea unor acte false de studii nu au ce căuta în învăţămînt” , a mai spus Pricop. Potrivit legislaţiei, personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi control din învăţămînt răspund disciplinar pentru
încălcarea îndatoririlor ce le revin, prin contractul individual de muncă, precum şi pentru încălcarea norm elor de comportare care dăunează interesului şi prestigiului instituţiei. Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate personalului, în raport cu gravitatea abaterilor, sînt: observaţie scrisă; avertisment; diminuarea salariului de bază cumulat, cînd este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi control, cu
pînă la 15 la sută, pe o perioadă de 1-6 luni; suspendarea, pe o*periodă de pînă la trei ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii didactice superioare sau pentru obţinerea gradelor didactice ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control; destituirea din funcţia de conducere, de îndrumare şi de control din învăţămînt, precum şi desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
în replică la criticile lui Petre Roman,
Radu Berceanu a anunţat că nu va mai conduce vreodată
nici Ministerul Industriilor,
nici o campanie electoralăVicepreşedintele PD Radu Berceanu a anunţat, vineri, în
cadrul şedinţei cu uşile închise a Consiliului de Coordonare Naţională al PD, că îşi asumă toate reproşurile care au fost făcute în legătură cu modul în care a condus campania electorală a PD şi, în consecinţă, nu va mai conduce nici o campanie a acestui partid, afirmă surse din PD.
Potrivit acestor sune, Berceanu a promis solemn că nu va mai conduce vreodată nici Ministerul Industriilor, nici comisia partidului pentru elaborarea regulamentului şi nici o campanie electorală.
Sursele d in PD susţin că vicepreşedintele Bogdan Niculescu-Duvăz a cerut ca viitoarea Convenţie Extraordinară a partidului să aibă loc cel tîrziu la sfîrşitul lunii iunie şi abia după alegerea unei noi conduceri la vîrful partidului să se organizeze alegeri în organizaţiile teritoriale ale PD.
C a n a d a v a p r i m i , i n t r e i a n i , p e s t e 6 E 0 . E 5 D 0 d e i m i g r a n ţ i
Canada a p rim it 'peste226.000 de imigranţi anul trecut şi această ţară cu 30,7 milioane de locuitori se pregăteşte să primească încă .430.000 de imigranţi în cursul următorilor doi ani, a anunţat, jo i, ministrul Cetăţeniei şi Imigraţiei, Elinor Caplan, citată de AFP.
Obiectivul pentm 2001 este, ca şi pentm 2000, primirea unui număr de imigranţi cuprins între200.000 şi 225.000.
P rintre cei 226.837 deimiganţi prim iţi oficial în 2000, 26.708 erau refugiaţi, adică un pic mai puţin decît plafonul de 29.300 care fusese fixat pentm . această categorie. Peste jumătate, adică 118.307, erau muncitori calificaţi.
Principalele ţări de orgîne ale
im ig ran ţilo r au fost China (36.664), India (26.004), Pakistan (14.163), F ilip ine (10.063) si Coreea de Sud (7.602).
în 2002, Ottawa are prevăzut să accepte 235.000 de noi im ig ran ţi, reprezentînd o creştere cu 4,1 la sută faţă de obiectivul din 2001, a precizat m in is tru l în fata Camerei
Comunelor a Parlamentului canadian.
Din 1970, cînd Guvernul a început să prezinte anual Parlamentului statistici privind imigraţia, Canada a primit circa3,6 milioane de imigranţi, cea mai mare parte stabilindu-se în cele mâi mari trei oraşe ale ţării - Toronto, Montreal şi Vancouver.
Napoca, o mare adunare populară “ împotriva vînzării de ţara .
Propunerea de suspendare a preşedintelui României poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul senatorilor şi deputaţilor. Preşedintele poate f i suspendat din funcţie de Parlament cu votul majorităţii parlam entarilor, după consultarea C u rţiiConstituţionale. Dacă propunerea de suspendare este aprobată de Parlament, în cel mult 30 de zile se organizează referendum pentru demiterea preşedintelui. PRM are 121 de parlamentari, iar pentru depunerea unei cereri de suspendare a preşedintelui României are nevoie de 162 de semnături.
Sarala din administrarea
RfiDP - subiect de luptă politica
între PRM si PSDR
După ce zilele trecute mai mulţi ziarişti au fost sunaţi de angajaţi a i P rim ăriei pentru a f i anunţaţi că managerul RADP Liviu; Medrea are de gînd să vîndă, fă ră acceptul CL, serele pe care le are în adm inistrare, aceeaşi idee a fost preluată, vineri, de deputatul PRM Dan Brudaşcu. Medrea a declarat atunci foarte clar că nici poveste de aşa ceva. Oricum, o asemenea acţiune ar friza în mod atît de grosolan ilegalitatea, încît este greu de crezut că cineva ar avea tupeul să o pună în practică.
Totuşi, Brudaşcu a reluat „informaţia” şi l-a acuzat pe deputatul PSDR Vasile Suciu că s-ar afla în spatele acestei presupuse „m aşinaţiun i” . C îteva minute mai tîrziu, Suciu a declarat imperturbabil : „Mă mir ce l-a apucat pe Brudaşcu!” . Deputatul PSDR şi-a exprim at părerile de rău pentru faptul că PRM-istul a făcut asemenea declaraţii. Suciu a recunoscut că a avut în chirie una din încăperile serelor din administrarea RADP. '
Andreea MARCU
Transnistria trebuie să aibă
un statut de autonomie locală
în cadrul Republicii
Moldova care este stat unitar
Preşedintele Ion llie scu conside ră că T ran sn istr ia trebuie să aibă un statut de autonom ie loca lă, dar în cadru l unu i sta t un itar - Republica Moldova, lliescu a declarat, vineri, la Vaslui, că sta tu tu l T ra n sn is t r ie i depinde ş i de o atitudine mult mai desch isă a Rusiei fată de această problemă.
Şeful statului a apreciat că trebuie renunţat la statutul de baze militare al trupelor ru se “răm ase d in Arm ata a 14-a”. lliescu a arătat că se consta tă încercă ri ale Rusiei de a gă si o cale de ră sp u n s la solic itările de retragere a trupelor.
Vineri, după primele două partide de simplu, în meciul de Cupa Davis Germania - România, scoml este 1-1 (Tommy Haas - Ionuţ Moldovan 6-2, 6-0, 6-2; Nicolas Kiefer - Andrei Pavel 6-7, 3-6, 7-5, 2-6).
C.F.
£ M a / .
Disputată în devans, vineri seara, la Arad, partida dintre West Petrom şi "U" Carbochim, contînd pentru etapa a XVI-a a Diviziei A masculine, a însemnat un dezastru pentru clujeni care au fost umiliţi cu incredibilul scor de 122-49.
IAutorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj-
Napoca înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Ouj, sub nr. J /12/308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469
ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (red acto r şe f adjunct);
CRISTIAN BARA (red acto r ş e f adjunct).
Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28;E-mail: [email protected] - redacţia
REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MiCHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75.07- ALIN TUDOR BĂ’ESCU; SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODINSAMOILÂ; PUBLICITATE: TEL/FAX:19.73.04 - RÂUL
E -m a ii' [email protected] - publicitate SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. -' . T l /fa v STELAPETCU; CONTABILITATE:TEL.: 19.73,07-LIVIAPOP;
Secretar de redacţie: isinax. s u b re d a c ţ ia tu rd a : tel/fax: 31.43.23Horea PETRUŞ 19.74.18 SUBREDACŢIA DEJ: TELVFAX: 21.60.75
iiMi -I'tru _ „ . „
"PC-,
T lP m EXECUTAT LI G a ra m o n d