Expertiza psihologică este un demers independent, profesional, util instantei judecătorești, prin care se

realizează o evaluare psihologică specializată a persoanelor angrenate în demersul judiciar, la cererea

instantei judecatoresti sau a partilor.

Expertiza psihologică judiciară poate contribui la diminuarea riscului unei erori judiciare în calificarea și

interpretarea acţiunilor și motivațiilor autorilor, pentru aprecierea reală a comportamentului impus de o situaţie

emoțională dificilă, în raport cu personalitatea autorilor, de neconştientizarea motivului şi caracterului faptelor

săvârşite. De asemenea, expertiza psihologica judiciara poate servi demersului terapeutic, in restructurarea si

remodelarea identitatii infractorilor.

Expertiza psihologică judiciară poate constitui un instrument de investigație util organelor de urmărire penală

dar și instanțelor de judecată, pentru cercetarea problemelor specifice cu conţinut psihologic, esențiale pentru

soluționarea cauzelor penale sau civile, capabilă să ofere concluzii obiective, esențiale pentru analiza dosarului

cauzei.

Experții psihologi judiciari realizează expertize psihologice la solicitarea organelor de urmărire penală, în

special a Poliției, dar pot fi angajați și de către părți ca experți, în vederea construirii apărării cauzei.

                Expertiza psihologică judiciară are ca activități principale, următoarele:

a)      evaluarea personalității acuzatului;

b)      stabilirea tipologiei infractorului și a victimei;

c)       realizarea psihodiagnosticului, la cererea instanței de judecată sau a părților;

d)      validarea sincerității mărturiei;

e)      realizarea unor propuneri privind reinserția socială;

Experții psihologi judiciari evaluează și situația sau contextul social al acuzatului sau victimei , prin analizarea

situației familiale, mediul familial, a psihopatologiei, mediului școlar și profesional, stadiul educației, relațiile

cu alții, interesele acestora,etc.

O altă competență a psihologilor judiciari experți a reprezintă stabilirea probabilității ca martorii sau victimele

să declare adevărul în mărturiile lor.

Expertiza psihologică în instanță se realizează pe baza unei consultații solicitate de către judecător, din propria

sa inițiativă, sau la cererea părților. Consultația constă în indicarea de către consultant din punct de vedere

psihologic a următoarelor informații:

a) procedura de investigație, modul de realizare a interviului pentru suspecți și martori;

b) analizarea înregistrărilor video care conțin interogatoriile suspecților;

c) asistența în pregătirea etapelor investigației;

d) asistența în reconstituirea cazului supus judecății.

Expertul psiholog judiciar care realizează această consultație nu utilizează teste psihologice sau metodologii

de diagnosticare, acesta fiind solicitat potrivit experienței sale în calitate de expert, singurele cerințe fiind

acelea de a fi înregistrat in Registrul Experților și de a avea o experiență relevantă în domeniu (Cirtkova, L.,

2004).

Psih. Dr. Stefan Iulian-Laurentiu

http://jenichiriac.ro/tarife-prestari-servicii/

CATRE,

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMANIA

IN ATENTIA,

DOMNULUI PRESEDINTE MIHAI ANITEI

DOMNULUI MIRCEA MICLEA,

PRESEDINTELE COMISIEI DE DEONTOLOGIE SI DISCIPLINA

Alianta Antidiscriminare a Tututor Taticilor – T.A.T.A. si Alianta MAMA solicita Colegiului

Psihologilor din Romania (CPR) sa sanctioneze drastic si prompt abuzurile si derapajele

deontologice ale unor psihologi care detin atat cabinete private cat si functii de conducere in

cadrul sistemului public de protectie a copilului, aplicand un dublu standard profesional si

deontologic.

Totodata, cele doua organizatii parentale cer CPR sa ia masurile disciplinare necesare impotriva

psihologilor care ignora atat cadrul legal cat si normele etice si deontologice, intervenind nociv

in procese civile de incuviintare a masurilor privind minorii (exercitarea autoritatii parintesti,

stabilirea locuinte copilului, dimensionarea unor programe de legaturi personale parinte-copil

s.a.).

Astfel, unii psihologi elibereaza clientilor la comanda rapoarte de evaluare psihologica cu privire

la minori, care invoca dependenta afectiva a copilului fata de parintele-alienator si care

recomanda mentinerea legaturilor personale parinte-copil in conditiile impuse si cu prezenta

parintelui care saboteaza deliberat legatura afectiva a minorului cu parintele la care nu

locuieste in mod constant.

In felul acesta, copiii sunt expusi de regula unui mediu caracterizat de ostilitate, nociv pentru

minori, fara posibilitatea reala de a mentine o relatie parinte-copil benefica si fireasca.

Psihologii incriminati de cele doua organizatii ale parintilor evalueaza copiii fara sa implice ambii parinti, fara

sa respecte drepturile parentale garantate de legislatia in vigoare si de hotararile judecatoresti, ignorand de

regula faptul ca parintii exercita impreuna autoritatea parinteasca cu privire la copil. Unii psihologi refuza

chiar categoric sa comunice cu parintii care afla tarziu de existenta unor rapoarte de evaluare psihologica

depuse deja pe rolul instantelor de judecata si care solicita lamuriri specialistilor cu privire la concluziile si la

recomandarile lor.

T.A.T.A. si Alianta MAMA au decis sa faca publice primele nume din

LISTA NEAGRA A PSIHOLOGILOR

CARE SABOTEAZA LEGATURA AFECTIVA PARINTE-COPIL,

CARE INCALCA DREPTURILE COPIILOR SI/SAU

CARE INDUC IN EROARE JUSTITIA ROMANA CU EVALUARILE PSIHOLOGICE LIVRATE LA COMANDA

CLIENTILOR

1. Mirela (Maria) ZIVARI din mun. Bucuresti

2. Cristina (Cristiana) BOGDAN din mun. Bucuresti

3. Elena DRAGNUTA - DGASPC Giurgiu

4. Armand Catalin VELEANOVICI – DGASPC Sector 2, Psiconsulting

5. Lavinia BIRZU din mun. Buzau

6. Conf.univ.dr. Elena Otilia VLADISLAV din mun. Bucuresti

7. Maria CALIN – orasul Mangalia

8. Florina Mirela BICOIU – DGASPC Sector 6 Bucuresti

9. Minodora OLTEANU – DGASPC Sector 6 Bucuresti

10. Daniela VADUVA – DGASPC Sector 6 Bucuresti

11. Monica Margareta LACEANU PUIU din mun. Giurgiu

1) Doamna MIRELA (MARIA) ZIVARI, psiholog cu cabinet privat in Bucuresti, Presedinte al

Asociatiei de Interventie Terapeutica in Criza (AITC)

Un caz deosebit de grav il reprezinta cel al taticului C. Lindenmeyer, care a descoperit ca

incercarea sa de a obtine un program de vizitare mai amplu este sortita esecului si din cauza

unui raport de evaluare psihologica depus la dosar si intocmit de catre psihologul Mirela (Maria)

Zivari. Mediatizatul psiholog a incalcat grav codul deontologic, furnizand mamei copilului un

raport halucinant, din care rezulta ca baiatul isi respinge tatal si o iubeste doar pe mama sa,

fara a implica tatal in demersul sau profesional si fara a-i comunica nici macar concluziile si

recomandarile sale.

Conform Codului Deontologic al Profesiei de Psiholog cu Libera Practica, psihologii trebuie sa

manifesta “maxima responsabilitate pentru starea de bine a oricarui individ, familiei, grupului

ori comunitatii fata de care isi exercita rolul de psihologi”. “Psihologii vor cauta sa manifeste cel

mai inalt grad de integritate morala si profesionala in toate relatiile lor.” Acelasi Cod stipuleaza

ca “psihologii nu practica, nu ingaduie, nu instiga, nu colaboreaza si nu consimte sau faciliteaza

nici o forma de discriminare”. “Psihologii vor promova acuratetea, obiectivitatea, onestitatea si

buna-credinta in activitatile lor profesionale. In aceste activitati psihologii nu vor fura, insela si

nu se vor angaja in frauda, eludari, subterfugii sau denaturari intentionate ale faptelor” . Tot

Codul deontologic impune psihologilor sa evite “relatiile multiple cu clientii si alte situatii care

pot prezenta un conflict de interese sau care pot reduce capacitatea lor de a fi obiectivi si

impartiali”.

Psihologul Mirela Zivari a ignorat complet prevederile Codului reproduse mai sus si a intocmit un

raport psihologic dupa 4 luni de monitorizare a fiului domnului Lindenmeyer, care o descalifica

definitiv ca specialist in domeniu. Dupa ce constata ca “nivelul de cunostinte si deprinderi este

peste medie, fapt ce sugereaza integrarea copilului in sistemul educational prescolar”,

psihologul-teleast afirma stupefiant: “Copilul investeste figura materna cu atentie, grija,

siguranta, dragoste si respinge figura paterna, refuza prezenta acestuia, respingand ideea de a

merge doar cu tatal intr-o maniera foarte directa. (…) Copilul are nevoie de figura materna. (…)

Concret, ma refer la pastrarea cadrului   (spatiul cunoscut: gradinita, casa, locuri de joaca si

persoanele investite pozitiv de acesta) si la prezenta mamei in tot ceea ce face copilul.

Fiind contactata de Asociatia T.A.T.A., psihologul Zivari a acceptat sa-l intalneasca si pe tatal

copilului, recunoscand cu seninatate ca de fapt copilul isi iubeste enorm tatal, dar e mai bine sa

se astepte cresterea in varsta pentru a relationa cu parintele si in afara domiciliului mamei sale.

Alianta Antidiscriminare a Tuturor Taticilor – T.A.T.A. si Alianta MAMA solicita Colegiului

Psihologilor din Romania cercetarea disciplinara a psihologului-teleast ZIVARI MARIA (MIRELA) si

sanctionarea acesteia pentru gravele carente ale demersului sau profesional. Pana in prezent,

Comisia de Deontologie si Disciplina a ignorat abuzurile psihologului Zivari.

Taticii Christian Lindenmeyer, Rudolf Modjeschi, Florin Hnatiuc, Radu Radocea si Iuliu Postolea –

membri ai Aliantei T.A.T.A. - au acuzat faptul ca psihologul Zivari a elaborat rapoarte de

evaluare psihologica la cererea fostelor sotii pentru copiii lor, ignorand realitatea si sugerand

instantelor judecatoresti ca relatia tata-copil este inexistenta sau nociva pentru minori si

inducand in eroare Justitia romana.

2) Doamna   CRISTINA (CRISTIANA) BOGDAN, Psiholog specialist in psihologie si diagnoza clinica,

cu cabinet privat in Bucuresti

I) Mamica Ramona Davitoiu a aflat de existenta unui contract incheiat intre psiholog si sotul sau

cu privire la fiul cuplului aflat in divort.

Psihologul nu a implicat-o pe mama in demersul sau de specialitate, nu i-a solicitat acordul in

calitate de mama a copilului, nu a incercat sa o contactateze pentru a o informa cu privire la

demersul sau si pentru a o invita sa participe la vreo sedinta programata la cabinetul domniei

sale, la fostul domiciliu conjugal, la domiciliul actual al mamei situat in aceeasi zona.

Psihologul nu i-a cerut sotului mamicii sa o anunte ca psihologul Cristina Bogdan le evalueaza si

le consiliaza copilul si ca este chemata la cabinetul privat pentru a-i furniza macar informatii

utile demersului sau de specialitate.

Din singurul dialog purtat de mama cu psiholog la fostul domiciliu conjugal, atunci cand a aflat

ca a fost incheiat cu sotul sau un contract ca psiholog cu privire la consilierea fiului, parintele

ignorat de specialist a inteles ca psihologului ii este cunoscuta situatia de fapt, stiind asadar ca

sotii se afla in proces de divort si ca mamei i se ingradeste abuziv dreptul de a-si creste si de a-

si educa copilul precum si dreptul de a mentine legaturi personale firesti si benefice cu propriul

copil, fiind in prezent decazuta practic de sotul sau din drepturile parintesti si fiind privata de

dreptul de a avea viata de familie alaturi de copil, desi se afla in concediul de crestere si de

ingrijire a baietelului care nu a implinit 2 ani.

Evaluarea psihologului nu este completa si clara, in conditiile in care mama nu a fost implicata

DELOC in acest demers, neparticipand asadar la nicio sedinta, fiind doar invitata la domiciliul

sotului o singura data in prezenta psihologului Bogdan, atunci cand a fost pusa in fata faptului

implinit, luand cunostinta de concluziile specialistului, care i-a comunicat ca este perfect normal

si benefic ca minorul sa fie separat de mama sa.

Este stupefiant ca RAPORTUL DE EVALUARE PSIHOLOGICA se refera la un copil cu varsta de UN

AN SI 11 LUNI, deci mai mic de 2 ani. Evaluarea psihologica a copilului s-a desfasurat pe

parcursul a SASE sedinte, fiind insotit in cabinet de tatal lui, de bunica paterna si de bona.

Psihologul BOGDAN CRISTINA concluzioneaza ca <<relatia din ei – tata si fiu – este bazata pe

incredere totala si pe o mare manifestare a afectiunii reciproce, motiv pentru care ii este

recunoscator si “fidel” tatalui>>.

Psihologul afirma urmatoarele: “Cand il intreb <VREI SA MERGI LA MAMA?>, copilul arata

neatentie, nu cerceteaza pe nimeni sa vada daca a aparut mama si nu se intrerupe din ceea ce

face. “

Concluzia specialistului afiliat la CPR este revoltatoare: “Copilul trebuie sa creasca langa

persoane al caror comportament il pot influenta pozitiv si care ii pot fi modele pentru o

dezvoltare viitoare armonioasa; intr-o dezvoltare ulterioara modelul tatalui este foarte

important pentru un baiat asa cum si modelul mamei este pentru o fetita”; “Copilul este bine

ingrijit si hranit, tatal acestuia are o afacere prin care creste si produce produse bio, ecologice,

iar copilul este bine dezvoltat”.

Desi a avut informatii relevante chiar de la mama copilului, psihologul le-a ignorant cu

desavarsire, servindu-si prompt si slugarnic clientul care a platit-o. Cu ocazia singurului dialog

purtat de mama cu psihologul la fostul domiciliu conjugal al sotilor Davitoiu, atunci cand aceasta

a aflat ca a incheiat sotul sau un contract cu privire la evaluarea si consilierea psihologica a

copilului FARA ACORDUL MAMEI,  i-a prezentat specialistului situatia de fapt, desi deja stia ca

cei doi se aflau in proces de divort. Mama i-a comunicat ca i se ingradeste abuziv de luni de zile

dreptul de a-si creste si de a-si educa copilul precum si dreptul de a mentine legaturi personale

firesti si benefice cu propriul copil, fiind la acel moment practic decazuta de sotul sau din

drepturile parintesti de o maniera abuziva si ilegala si fiind privata de dreptul de a avea viata de

familie alaturi de copilul sau, desi se afla in concediul parental de 2 ani.

Ulterior discutiei mama-psiholog, raportul de evaluare a fost eliberat in aceeasi zi in care a fost

si depus de tatal copilului in dosarul civil, pentru a motiva cererea acestuia de stabilire a

locuintei minorului la domiciliul patern si pentru a determina respingerea cererii de

preschimbare a termenului de judecata formulate de mama.

Desi mama copilului i-a cerut lamuriri psihologului si i-a comunicat ca nu este de acord ca

doamna Cristina Bogdan sa continue asa-zisa terapie cu minorul, acesta i-a povestit ca a

continuat sa fie dus de tatal sau la psihologul care-I spune baiatului in varsta de 2 ani si

jumatate in prezent ca mama este rea, il bate si nu il iubeste, iar casa tatalui sau este frumoasa,

in timp de locuinta mamei este urata, accentuandu-se faptul ca el trebuie sa ramana cu tatal si

cu bunicii paterni.

II) Acelasi psiholog BOGDAN a evaluat psihologic si fetitele cu varste de 2 si de 5 ani ale mamicii I.V.N. din

Bucuresti, care au fost mutate de tatal lor la domiciliul bunicilor paterni din jud. Giurgiu.

Psihologul Cristiana Bogdan a fost recomandata de DGASPC Giurgiu pentru a stabili daca mama si-a abuzat

proprii copii, asa cum au acuzat-o membrii familiei paterne in timpul procesului de divort.

Ca si in primul caz, familia paterna este foarte influenta pe plan local si judetean in mediul politico-

administrativ, ceea ce a determinat primaria din localitatea de domiciliu a bunicilor paterni sa solicite justitiei

DECADEREA DIN DREPTURILE PARINTESTI A MAMEI COPIILOR.

Raportul de evaluare psihologica al minorei I.A.M. (5 ani), intocmit de Cabinetul Individual de Psihologie

Bogdan Cristina, cod de inregistrare 10B0306, la solicitarea Autoritatii tutelare si la recomandarea DGASPC

Giurgiu, concluzioneaza ca “EXISTA SUSPICIUNEA DE ABUZ SEXUAL”, avand-o drept autoare in opinia

psihologului chiar pe mama fetitei evaluate.

3) Psihologul Elena DRAGNUTA de la DGASPC GIURGIU a evaluat cele doua fetite ale mamicii

I.V.N., fara a o anunta sau implica pe aceasta in demersul sau, fara a obtine date privind

istoricul copiilor de la mama acestora, fara a evalua legatura afectiva mama-copii in cadrul

sedintelor de evaluare psihologica.

Specialistul nu a tinut cont de realitatea cu care se confruntau in fapt copiii si mama lor, asa

cum reiese din descrierile parintelui separat abuziv de propriile fiice. Tatal le-a spus copilelor ca

au fost abandonate de mama lor si ca nu mai este interesata de ele, interzicandu-i mamei sa le

vada la domiciliul bunicilor paterni din jud. Giurgiu.

Opinia psihologului este ca “manifesta un atasament deosebit fata de tata, sora si bunicii

paterni, atribuindu-le roluri pozitive si de inalt statut social, excluzand-o insa pe mama care nu

apare in jocul ei”. Specialistul considera ca fetita este “foarte atasata de tata, acesta

constituind singurul reper de stabilitate in viata ei la acest moment”, iar “copilul refuza sa

discute despre mama”, ceea ce”poate sa semnifice trauma abandonului, avand in vedere ca

mama a parasit domiciliul, destramandu-i imaginea despre lume si viata, despre sine si despre

ceilalti, construita de copil in mintea sa”.

Pe baza rapoartelor de evaluare psihologica intocmite de psihologii BOGDAN si DRAGNUTA,

primaria din localitatea de domiciliu a familiei paterne a motivat cererea de decadere din

drepturile parintesti a mamei copiilor, acuzata ca si-a abuzat fetitele si ca le-a supus la rele

tratamente.

4) Psihologul Armand Catalin VELEANOVICI din mun. Bucuresti (tel. 0722427352, e-mail:

psiconsulting@gmail.com) este simultan Seful Centrului de Consiliere din cadrul Directiei Generale de

Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Sector 2 si “patronul” Cabinetului individual de psihologie

“PSICONSULTING” din Bucuresti.

La cabinetul privat, domnul psiholog Veleanovici nu aplica aceleasi norme si principii valabile in sistemul

public de protectie a copilului. Desi declara ca este preocupat de tratarea SINDROMULUI ALIENARII

PARENTALE, atunci cand este platit de parintii alienatori, domnul drd. Veleanovici ignora semnele abuzului

psiho-emotional si manifestarile evidente ale alienarii parentale la copilul evaluat psihologic.

In cazul copilului MP (9 ani), psihologul realizeaza la comanda mamei minorului o evaluare psihologica a

baiatului chiar in cursul procesului de reincredintare initiat de tatal acestuia. Tatal a cerut justitiei sa-i

reincredinteze copilul sau sa-i extinda programul de legaturi personale tata-copil, pentru ca in ultimii 3 ani nu

a reusit NICIODATA sa-si ia copilul la domiciliul sau din cauza opozitiei fostei sotii, vazandu-l foarte rar si doar

in prezenta mamei acestuia, in conditiile create de familia materna si traumatizante pentru fiul sau. Tatal a

aflat ca fiul sau este in pragul abandonului scolar si ameninta cu suicidul, insa mama copiului refuza sa

permita specialistilor sa intervina, desi tatal ii solicita acest lucru. In urma celor 3 intalniri ale specialistului cu

minorul (13, 20, 25 mai) si doar pe baza informatiilor obtinute de la mama si de la copil, psihologul

Veleanovici concluzioneaza in raportul sau:

“Copilul are o relatie de atasament puternica fata de mama, simte ca aceasta este preocupata de cresterea

si dezvoltarea sa. Afectiunea copilului este vizibila in comportament si este sustinuta de interpretarea

raspunsurilor la testele proiective. Din interviul si probele proiective aplicate reiese ca baiatul manifesta o

respingere fata de tatal sau. Intr-un prim interviu copilul afirma ca “nu are tata”. Apoi, la aplicarea probelor

proiective, omite desenarea acestuia. La solicitare il reprezinta graphic, exprimandu-si in final ostilitatea prin

afirmatia “ne face numai procese”. Afirma ca nu doreste sa mearga impreuna cu acesta, la domiciliul tatalui

sau la bunicii paterni. Copilul a dezvoltat o relatie de atasament fata de bunicii materni, impreuna cu care

locuieste. “

Recomandarile psihologului sunt pe placul clientei sale, dupa cum urmeaza:

“Avand in vedere atasamentul puternic al copilului fata de mama si de bunicii materni, cu care locuieste, si

capacitatea mamei de a satisface nevoile afective ale copilului, consideram ca este benefica pentru

dezvoltarea psihica a copilului mentinerea in familia mamei. Despartirea copilului de mama poate avea

consecinte imprevizibile asupra dezvoltarii psihice a acestuia. Este important pentru copil sa mentina relatii

cu tatal si cu familia acestuia. Totusi, avand in vedere fragilitatea afectiva a copilului, recomandam ca

intalnirea cu tatal sa se realizeze intr-un cadru securizant pentru copil.”

Domnul Veleanovici nu l-a contactat pe tatal copilului si nu au avut loc intalniri tata-fiu in prezenta

specialistului, astfel incat parintele a aflat de evaluarea psihologica in sala de tribunal, atunci cand mama

copilului sau a depus raportul psihologului.

Din fericire, judecatorul nu a tinut cont de evaluarea psihologului Veleanovici, pentru ca interogatoriul

administrat mamei a scos in evidenta gravele abuzuri ale acesteia, si a dimensionat un program de legaturi

personale tata-copil precis determinat temporal, astfel: “Încuviinţează ca programul de vizitare să se

desfăşoare în cursul vacanţelor şcolare aferente anului 2011 după cum urmează: - 15 iulie - 07august 2011,

inclusiv, - 24 decembrie- 30 decembrie inclusiv cu posibilitatea pentru reclamant de a părăsi localitatea/ţara

împreună cu minorul. Obligă pârâta la respectarea programului sus menţionat”.

5) Psihologul Lavinia BIRZU din mun. Buzau (e-mail:   lavidoc@yahoo.com , tel. 0740887190, Cod personal 00220)   este simultan Seful Serviciului de evaluare complexa pentru copilul cu handicap din cadrul DGASPC Buzau si “patronul” Cabinetului privat de psihologie.

Doamna Birzu face parte din conducerea Colegiului Psihologilor Filiala Buzau, fiind colega de comitet chiar cu

psihologul Claudia Cecilia ROSIORU, directorul general al DGASPC Buzau la data respectiva. Aceeasi doamna

psiholog Birzu Lavinia este membru al Comitetului judetean de analiza a problemelor persoanelor cu

handicap, forul fiind prezidat de doamna Dumitra DRAGHICI, Secretarul jud. Buzau.

La solicitarea mamei copiilor, psihologul Birzu le-a examinat psihologic pe fiicele acesteia, minorele A.I. (3

ani) si A.A. (5 ani). In prezenta mamei lor si in cadrul unei singure sedinte de cca o ora (12 aprilie 2011),

doamna Birzu a evaluat psihologic cei doi copii, pentru ca raportul sau sa fie depus de clienta la judecatorie,

acolo unde tatal cerea dimensionarea unui program de legaturi personale parinte-copii, din cauza refuzului

categoric al fostei sotii de a-I permite timp de cca 2 ani sa-si aduca fiicele la domiciliul sau periodic.

In cazul copilului A.I., psihologul decreteaza urmatoarele: “Tatal nu este prezent in desenul fetitei. Este dificil

de apreciat daca absenta figurii paterne din desen este datorata unei atitudini negative puternice sau unei

conflictualitati intrapsihice in relatia cu tatal sau faptului ca nu a integrat figura paterna in structura familiei

sale, dat fiind ca fetita avea cateva luni in momentul despartirii parintilor, iar, potrivit afirmatiilor mamei, in

ultimul an si jumatate, tatal nu a pastrat legatura cu copiii.”

In cazul copilului A.A., psihologul il pune din nou la zid pe tatal copilelor, desi nu l-a contactat pe acesta si nu

l-a vazut niciodata in compania fiicelor sale in cabinetul psihologului. “Notabila este omiterea figurii paterne

din desen, ceea ce ar putea reflecta o atitudine negative semnificativa fata de acesta (figura paterna este

respinsa sau negata).(…) Orice schimbare sau element de schimbare in conditiile familiale actuale, ar trebui

sa se realizeze treptat si cu foarte multa prudenta.”  Dincolo de eroarea gramaticala uriasa (virgula dintre

subiect si predicat) facuta de psihologul Birzu, se remarca intentia evidenta a acestui specialist de a induce

in eroare justitia romana si de a zadarnici eforturile tatalui de reintegrare a fiicelor sale in mediul familial

patern.

Evaluarile psihologului Birzu au influentat decisiv instanta de judecata, care a incuviintat urmatorul program

de legaturi personale tata-copii: “in prima si a treia sambata din luna intre orele 10 si 15 la domiciliul

paratei”. Tatal fetitelor a apelat la Alianta T.A.T.A., a recurat sentinta civila si a obtinut castig de cauza,

pentru ca Tribunalul Buzau a decis dupa cum urmeaza: “Admite recursul. Modifică în tot sentinţa recurată iar

pe fond admite acţiunea şi încuviinţează recurentului-reclamant să aibă legături personale cu minorele în

domiciliul lui, în prima şi a treia săptămână din lună, prin luarea acestora vineri la orele 17 şi înapoierea în

domiciliul mamei duminica, orele 19, şi timp de două săptămâni în vacanţa de vară a minorelor, în intervalul

1 august orele 17 - 15 august orele 19.” La 4 zile dupa pronuntarea hotararii, tatal si-a luat copiii conform

acestui program la domiciliul sau, dupa cca 2 ani de interdictie pusa abuziv si iresponsabil de fosta sa sotie.

6) Psihologul clinician principal, lector univ. dr. ELENA OTILIA VLADISLAV, cu cabinet privat in

Bucuresti

Tatal Andone Andrei a aflat din dosarul civil aflat pe rolul Judecatoriei Rm. Sarat de existenta

unui raport de evaluare psihologica realizat cu privire la fiica sa (nascuta in 2006) de catre

psihologul Vladislav.

Psihologul nu l-a implicat pe tata in demersul sau de specialitate din luna septembrie 2011, nu a

incercat sa-l contacteze pentru a-l informa cu privire la evaluarea psihologica a fiicelor sale si

pentru a-l invita sa participe la vreo sedinta programata la cabinetul domniei sale, desi atat

psihologul cat si tatal domiciliaza si lucreaza in mun. Bucuresti. Nici macar nu i-a cerut fostei

sotii a domnului Andone, clienta sa cu domiciliul in municipiul Ramnicu Sarat, care se deplasa cu

minorele periodic la cabinetul psihologic din Bucuresti, sa-l anunte pe tata ca psihologul Elena Vladislav ii

evalueaza copilul si ca este chemat la cabinet pentru a furniza macar informatii utile pentru specialist.

Psihologul Vladislav nu s-a asigurat ca detine hotararile judecatoresti care ar fi atestat ca tatal este decazut

din drepturile parintesti, ceea ce ar fi putut justifica implicarea unilaterala a mamei copiilor in evaluarea

psihologica a acestora.

In raportul elaborat, psih. Elena Otilia Vladislav conchide ca “fetita are sentimente aggressive fata de tatal ei,

de respingere”, “din interviu si din testele aplicate il vede pe tata ca fiind rau”, “a aratat ca s-a simtit

stanjenita atunci cand tatal ei a luat-o”, “la tatal ei acasa s-a simtit suparata”, pentru ca “a fost urat”.

Raportul realizat a fost depus de clienta la Judecatoria Rm. Sarat pentru a justifica practic

decaderea tatalui din drepturile parentale, fiind acuzat ca isi traumatizeaza proprii copii. Aceste

acuzatii au fost respinse chiar de DGASPC BUZAU, insa consilierea parentala si evaluarea

psihologica a copiilor nu a fost posibila la sediul DGASPC, deoarece mama fetitelor a declarat ca

deja a apelat la un psiholog reputat (psih. VLADISLAV), care se ocupa de copiii cuplului, refuzand

insa categoric sa comunice numele specialistului angajat in acest demers.

Psihologul a refuzat categoric sa-i comunice tatalui ponegrit de o maniera nefondata si

nedreapta, daca evaluarea sa este completa si clara, in conditiile in care acesta nu a fost

implicat DELOC in acest demers, neparticipand asadar la nicio sedinta. Specialistul a refuzat sa-l

si intalneasca pe tatal copiilor la cabinetul sau din mun. Bucuresti.

Ulterior, psihologul VLADISLAV s-a plans clientei sale ca a fost hartuita de liderul T.A.T.A., care-i

ceruse de fapt doar sa respecte codul deontologic si legislatia in materie. Desi a fost apelata de

mama copiilor pentru a consilia minorele post-evaluare, psihologul avand astfel posibilitatea sa

se reabiliteze din punct de vedere profesional si sa implice in sfarsit tatal in demersul sau,

respectand in sfarsit CUSTODIA COMUNA incuviintata de instanta de judecata si protejand

interesul superior al celor doi copii, doamna conf.univ. dr. a refuzat sa mai consilieze minorele si

mentinand drept valabile concluziile eronate la care ajunsese in urma unui demers profesional

ratat deliberat, pe care mama fetitelor le-a folosit pentru a induce in eroare justitia in tentativa

de suprimare a legaturilor personale tata-copii.

Contrar concluziilor la care a ajuns conf.univ.dr. VLADISLAV, DGASPC BUZAU a confirmat in

CONCLUZIILE comunicate Judecatoriei Rm. Sarat ca mama s-a opus unui program de legaturi

personale tata-copii la domiciliul reclamantului, ca a incercat sa-i convinga pe minori sa nu

mearga cu tatal lor la Bucuresti, in conditiile in care asistentul social si psihologul au consemnat

ca cei doi copii au binemeritat de pe urma programului de legaturi personale valabil pe perioada

vacantei de vara 2011.

Iata ce evidentiaza DGASPC Buzau, in urma demersurilor sale sustinute:

“Din luna iulie pana la finele lunii septembrie, mama a incercat sa colaboreze, fara sa fie

perseverenta privind obiectivele stabilite impreuna in ceea ce priveste relatiile minorelor cu

tatal;

Au avut loc intalniri ale ambilor parinti cu ocazia revenirii minorelor la domiciliul mamei,

conform sentintei judecatoresti, pentru a facilita pastrarea legaturii cu tatal, plecari pe care

mama nu le incurajeaza.

Unele intalniri, care au avut loc cu ocazia preluarii de catre tata a minorelor, au fost asistate de

asistentul social al institutiei, mama nu a sustinut aceste plecari de la domiciliul dumneaei, DIN

CONTRA, reactia copiilor fiind raspunsul la atitudinea mamei.

Mama insista pentru pastrarea cadrului spatial la domiciliul dumneaei, unde vizitele sa aiba loc

in prezenta dumneaei si a bunicii materne, refuza complementaritatea relatiei fiice-tata; s-a

stabilit un program de convorbiri telefonice, ce nu a fost respectat.

In prezenta ambilor parinti, la sediul institutiei noastre, minorele aveau un comportament

adecvat varstei, comunicau cu ambii parinti, fara retineri, povesteau cu lux de amanunte timpul

petrecut la Bucuresti cu tatal.” (Adresa DGASPC nr. 94 din 13 decembrie 2011)

Parintele-alienator, adica mama fetitelor, a fost practic incurajat de psih. Vladislav sa continue

demersurile sale de alienare parentala, traumatizand grav cei doi copii, ceea ce a determinat-o

pe fiica cea mare sa se afle in pragul abandonului scolar chiar din clasa I si sa manifeste un

dezechilibru psiho-emotional acut, culminand cu transferarea elevei la alta scoala inca din prima

luna de cursuri.

7) Doamna MARIA CALIN, Psiholog cu cabinet individual in orasul Mangalia

Fosta sotie a domnului Andrei Andone s-a prezentat la cabinetul psihologului Maria Calin, care a

eliberat la data de 20 august 2012 o EVALUARE PSIHOLOGICA pentru ambele fetite, cu varste de

4 si de 6 ani, care s-au aflat impreuna in cabinet.

Desi mama a solicitat sa fie evaluat atasamentul psihoemotional al acestora fata de ambii

parinti, psihologul nu a cerut datele de contact ale tatalui copiilor, nu s-a asigurat care sunt

drepturile parentale ale acestuia, desi exista o hotarare judecatoreasca de incuviintare a

exercitarii autoritatii parintesti de cei doi parinti IMPREUNA.

Tatal a primit raportul psihologului in sala de judecata, la ultimul termen al procesului in care se

stabilea programul de legaturi personale tata-copii la domiciliul parintelui din Bucuresti.

Psihologul Calin concluzioneaza ca mezina celor doi parinti “nu are insusita reprezentarea figurii

paterne ca facand parte dintre cei apropiati”, ‘tatal biologic este perceput ca fiind strain, fata de

care copilul a dezvoltat mecanisme de aparare”.

In urma interpretarii testelor proiective, reiese ca “ambele fetite refuza sa locuiasca alaturi de

tatal biologic, fara ca mama sa se afle in imediata apropiere”. Din interviu reiese “in mod direct

si constient refuzul fetitelor de a parasi locuinta si a petrece un anumit timp doar in preajma

tatalui”.

Desi concluziile psihologului sunt diametral opuse fata de cele ale specialistilor DGASPC Buzau,

care evaluasera copiii in relatie cu tatal lor si mai ales dupa revenirea minorelor de la domiciliul

patern din Bucuresti, concluzia membrului Colegiului Psihologilor din Mangalia este cea dorita

de mama copiilor, fiind ulterior depusa in dosarul civil aflat pe rolul justitiei buzoiene: “se

recomanda ca cei doi copii sa petreaca timp de calitate alaturi de tatal biologic, in prezenta

imediata a mamei, aceasta pana cand copiii il vor percepe pe tatal biologic ca figura de

atasament securizant”.

8-10) Psihologii   Florina Mirela BICOIU,   Minodora OLTEANU si Daniela VADUVA, care lucreaza in

cadrul DGASPC Sector 6 Bucuresti, formeaza o echipa care nu protejeaza interesul superior al

copilului, care potenteaza tulburarea de alienare parentala la copiii privati abuziv de prezenta

unuia dintre parinti si de mentinerea legaturilor personale cu acesta.

Cei trei psihologi de la DGASPC Sector 6 evalueaza psihologic copiii fara implicarea ambilor

parinti in acest demers, considera ca mama este automat parintele apt sa-si creasca si sa-si

educe copilul la domiciliul matern, fiind incurajata chiar de psihologi sa excluda tatal din viata

copilului si sa ignore hotararile judecatoresti de incuviintare a asa-numitei custodii comune si de

dimensionare a programelor de legaturi personale tata-copil la domiciliul patern.

Psihologii BICOIU, OLTEANU si VADUVA considera ca abuzurile materne nu sunt nocive pentru

copii, cele trei doamne fiind insa necrutatoare cu tatii, chiar si atunci cand acestia solicita

DGASPC Sector 6 sa le acorde concursul pentru punerea in executare a hotararilor judecatoresti

care au incuviintat masuri privind minorii si care au fost pronuntate tocmai pentru a proteja

interesul superior al copiilor respectivi.

11) Psihologul Monica Margareta LACEANU PUIU (tel. 0723.395.529, Cod personal 02008) din

GIURGIU, psiholog specialist in psihologia muncii organizational, este simultan patronul

Societatii Civile Profesionale de Psihologie „LACEANU SI ASOCIATII“ si Sef al Centrului pentru

mame si copii victime ale violentei domestice din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala

si Protectia Copilului (DGASPC) Giurgiu.

Raportul de evaluare psihologica nr. 1584 / 10.03.2011 al minorei M.G.V. (6 ani), elaborat de Societatea

Civila Profesionala de Psihologie “LACEANU SI ASOCIATII”, avand parafa doamnei psiholog principal Monica

Margareta Laceanu (psiholog specialist – psihologia muncii organizational, cod personal 02008), are

urmatoarea ANAMNEZA, realizata fara consultarea tatalui si fara a primi nici un fel de informatie din partea

familiei paterne, demersul specialistului bazandu-se EXCLUSIV pe datele furnizate de mama-client:

“Din momentul nasterii minorei, parintii au locuit impreuna in locuinta bunicilor paterni din jud. Giurgiu.

Familia acestora a avut probleme cu legea (inclusiv tatal minorei, care a fost arestat in 2001 pentru talharie

si condamnat la 6 luni de inchisoare cu suspendarea pedepsei). In cadrul acestei familii relatiile sunt de tip

conflictual, existand permanent scandaluri, neintelegeri care se soldau cu certuri in prezenta minorei. Bunicii

paterni nu aveau o atitudine normala fata de copil, ridicau tonul la acesta, foloseau un limbaj agresiv, erau

atasati de un alt nepot cu care comparau permanent pe minora in cauza. Atitudinea tatalui fata de mama

era permanent violent verbal si fizic (in urma unei agresiuni fizice mama avand certificate medico-legal),

generate probabil de o gelozie nejustificata si accentuata de consumul de alcool. Precizam ca toate aceste

manifestari de violenta aveau loc in prezenta minorei. Fetita nu are o relatie normala cu tatal ei, ii este frica

de el, tremura, tipa si plange in prezenta lui. In data de 24.01.2011, in urma unui scandal, mama a parasit

domiciliul, ulterior luand si minora impreuna cu care locuieste in prezent in locuinta mamei ei, in conditii de

liniste si securitate pentru ea si minora. Tatal a solicitat instantei de judecata incredintarea minorei prin

ordonanta presedintiala.”

Concluzia psihologului Laceanu este urmatoarea: “Copilul a dezvoltat dependenta afectiva fata de mama,

care reprezinta persoana ei de suport emotional si de stabilitate”.

Drept urmare, concluziile raportului de evaluare sunt cele dorite de mama copilului, fiind imediat comunicate

judecatorului care lua decizii privind minora in cadrul procesului de divort.

“Din punct de vedere psihologic, copii sunt invariabil si inevitabil afectati de lipsa mamei. Mediul de

siguranta afectiva pe care il reprezinta mama este pierdut, iar aceasta va fi pentru copil o trauma care ii va

influenta negative dezvoltarea psihica si emotionala.

Nevoia de dragoste, de a fi imbratisati si alintati, de a sti ca exista cineva care vegheaza asupra lor si care ii

pazeste de pericol, nevoia de comunicare cu un adult care sa le fie model, nevoia de a fi sustinuti si

indrumati in procesul educational – sunt doar o parte din nevoile ce raman neimplinite.

Tulburarile de genul sindromului de stress posttraumatic, anxietatii de separate pot aparea in situatia in care

copilul este luat de langa mama sa. “TOUT HOMME ESTE SON ENFANCE” spune Sigmund Freud, parintele

psihanalizei. Asadar, inteligenta si personalitatea adultului sunt puternic influentate de primii ani de viata,

astfel incat, este posibil ca intreaga sa viata ulterioara sa fie afectata.

Sentimentele de siguranta, apartenenta si stabilitate dezvoltate de copil in prezenta mamei vor fi treptat

inlocuite de cele de nesiguranta si lipsa de apartenenta. Altfel, copilul va resimti tot mai acut o copilarie

nefericita, se va retrage intr-o viata solitara, de autocompatimire si poate avea manifestari dezarmonice.

Problemele actuale ale copilului se vor agrava, acesta poate dezvolta ulterior tulburari majore de

comportament si/sau de personalitate. Acestea sunt, de asemenea, indicatori de deviant pro-delicventa.

Recomandam din punct de vedere psihologic, pentru o dezvoltare echilibrata atat afectiva cat si emotional

ca, cel putin pana cand copilul va ajunge la varsta la care poate lua decizii in cunostinta de cauza, acesta sa

ramana intr-un mediu de siguranta langa mama sa, si chiar sa nu efectueze vizite periodice dupa program la

domiciliul tatalui si familiei sale, intrucat sentimentele, emotiile si sufletul unui copil de nici 6 ani sunt mult

mai importante decat orice disputa intre adulti, care trebuie neaparat sa inteleaga ca interesul superior al

copilului este mai presus de ei insisi.”

Hotararea judecatoreasca pronuntata de Judecatoria Giurgiu in dosarul de divort a fost determinata de

Raportul doamnei psiholog Laceanu, fiind incuviintat dreptul tatalui de a avea legaturi personale cu fiica sa

„în prima şi a treia săptămână din lună, sâmbătă între orele 14,00 - 18,00, a doua zi după sărbătorirea zilei

de naştere şi onomastică a minorului, a doua zi de sărbătorile de Paşti şi de Crăciun, în domiciliul

mamei“.Programul incuviintat de instanta este mai precar decat al unui detinut din penitenciar, care are

dreptul la vizite mai consistente ale copilului sau.

Alianta T.A.T.A. va solicita asadar sa cercetati faptele psihologilor mentionati mai sus, sa

combateti acest fenomen nociv care decredibilizeaza aceasta profesie si sa luati masurile care

se impun, pentru ca asemenea abuzuri sa nu se mai repete, iar drepturile copilului si ale

parintelui precum si cadrul legal privind exercitarea profesiei de psiholog sa fie respectate cu

sfintenie si de acesti psihologi afiliati la Colegiul Psihologilor din Romania.

Multumindu-va pentru reactia prompta si pentru celeritatea cu care veti da curs prezentei

sesizari, va anexam si evaluari psihologice efectuate de specialistii invocati anterior.

Prin prezenta revenim asupra sesizarii Aliantei T.A.T.A. din luna martie 2012, care viza acelasi

fenomen nociv pentru societatea romaneasca si pentru profesia de psiholog si la care Colegiul

Psihologilor din Romania nu a raspuns pana in prezent.

Informatii suplimentare se pot obtine la tel. 0723.568.280, 0744.148.965, tel./fax 021.345.0123,

asociatiatata@gmail.com, de pe pagina web http://www.t-a-t-a.ro/ .

30 octombrie 2012

PRESEDINTE T.A.T.A,

Bogdan Draghici

VICEPRESEDINTE,