testarea psihologica personalitate

320
0,+$(/$0,18/(6&8 36,+2',$*12=$02'(51 &+(67,21$5(/('(3(5621$/,7$7( (GL LDD,9D

Upload: dijanas01

Post on 16-Apr-2015

146 views

Category:

Documents


18 download

DESCRIPTION

manual

TRANSCRIPT

MIHAELA MINULESCU PSIHODIAGNOZA MODERN CHESTIONARELE DE PERSONALITATE Edi ia a IV-a Editura Funda iei Romania ae Maine, 2007 Editur acreditat de Ministerul Eauca iei ,i Cercet rii prin Consiliul Na ional al Cercet rii Stiin ifice ain Inv mantul Superior Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a Romniei MINULESCU, MIHAELA Psihodiagnoza modern . Chestionarele de personalitate / Mihaela Minulescu, Ed. a IV-a, Bucuresti, Editura Funda iei Romania ae Maine, 2007 Bibliogr. ISBN 978-973-725-874-8 159.9.072:159.923(075.8) 159.9.072.533(075.8) Reproducerea integral sau Iragmentar , prin orice Iorm si prin orice mijloace tehnice, este strict interzis si se pedepseste conIorm legii. R spunaerea pentru con inutul ,i originalitatea textului revine exclusiv autorului/autorilor. Tehnoredactor: Vasilichia IONESCU Coperta: Marilena B LAN Bun de tipar: 14.05.2007; Coli tipar: 20 Format: 16/61u86 Editura Funda iei Romania ae Maine Bulevardul Timisoara nr. 58, Bucuresti, Sector 6 Tel./Fax: 021/444.20.91; www.spiruharet.ro e-mail: contactedituraromaniademaine.ro UNIVERSITATEA 63,58+$5(7FACULTATEA DE SOCIOLOGIEPSIHOLOGIE MIHAELA MINULESCU PSIHODIAGNOZA MODERN CHESTIONARELE DE PERSONALITATEEdi ia a IV-a EDITURA FUNDA IEI ROMNIA DE MINE Bucuresti, 2007 5 CUPRINS Cuvant nainte ..................... 11 Capitolul I. Cerin e fundamentale n construirea yi experimentarea chestionarului de personalitate 1.1. Principalele limite si diIicult i intrinseci m sur rii personalit ii prin chestionare ..................... 15 1.2. Cerin e generale si etape generale n construirea unui chestionar 17 1.3. Strategiile de construire a chestionarelor de personalitate .... 20 1.3.1. Metoda intuitiv ................. 20 1.3.2. Metoda empiric ................... 21 1.3.3. Metoda analizei Iactoriale ............. 23 1.4. Modalit ile de construire a itemilor chestionarelor de personalitate 25 1.4.1. Problema limbajului ................ 26 1.4.2. Rela ia item tr s tur ............... 29 1.4.3. Caracteristici de supraIa ale itemilor ......... 30 1.4.4. Caracteristici semantice ale itemilor .......... 33 1.4.5. Caracteristici psihometrice ............ 35 Extinderi: Caracteristici privind generarea itemilor ......... 35 Concepte caracteristice .............. 39 Proiect aplicativ de semestru ........... 42 Test de evaluare a cunostin elor .......... 42 BibliograIie si comentarii ............. 43 6 Capitolul II. Chestionarul de Personalitate California 2.1. Tr s turi de personalitate ............... 50 2.2. Teoria lui H. Gough privind dimensiunile interrela ionale ale personalit ii .................... 52 2.3. Concep ia lui Gough privind evaluarea personalit ii si construirea unui chestionar dedicat normalit ii ...... 53 2.4. Varianta din 1972 a Inventarului de Personalitate CaliIornia .. 56 2.4.1. Cele 18 dimensiuni ale personalit ii normale. Prezentarea scalelor; con inuturi si atribute n comportamentul interpersonal ............ 56 2.4.2. Interpretarea scalelor ............... 70 2.5. Utilizarea datelor C.P.I. n consilierea educa ional si voca ional ..................... 78 2.6. Scalele abreviate M.M.P.I. ................ 80 2.7. Varianta 1987 a C.P.I. si modelul cuboid ........... 82 2.8. ExempliIicarea interpret rii unui proIil ........... 84 Extinderi: Cercet ri desI surate cu chestionarul C.P.I. ......... 85 Adjective Check List, ACL ............. 90 Concepte caracteristice .............. 91 Test de evaluare a cunostin elor ............. 94 BibliograIie .......................... 94 Capitolul III. Chestionarul 16 Factori Primari - 16 P.F.Q., Chestionarul de Anxietate - C, Chestionarul de Personalitate pentru Adolescen i - H.S.P.Q. 3.1. Teoria Iactorial a lui R.B. Cattell asupra Iorm rii si Iunc ion rii personalit ii .............. 96 3.2. Chestionarul 16 Iactori primari 16 P.F.Q. ........ 103 3.2.1. Date despre chestionar ................ 103 3.2.2. Prezentarea Iactorilor ............... 104 3.2.3. Modalitatea de calcul a Iactorilor secundari ....... 115 3.3. Chestionarul de personalitate pentru adolescen i H.S.P.Q. .. 116 3.3.1. Sinteze ale cercet rilor axate pe dinamica Iactorilor n adolescen ................. 117 3.3.2. ExempliIicarea interpret rii unui proIil 16 P.F. ..... 120 3.4. Chestionarul ,C Cattell privind nivelul anxiet ii ...... 122 3.5. ExempliIicarea interpret rii unui proIil ,C .......... 126 Extinderi: Date de cercetare .................. 128 Concepte caracteristice .............. 130 Test de evaluare a cunostin elor ............. 131 BibliograIie .......................... 132 7Capitolul IV. Chestionarele de tip ,Big Five: NEO PI R, ABCD - M 4.1. Strategia de construire pornind de la speciIicul lingvistic .... 134 4.2. Sensul superIactorilor n contextul interpret rii structurii si dinamicii personalit ii: teoria lui Costa si McCrae .... 139 4.3. Chestionarul NEO P R. Prezentarea Iactorilor si Ia etelor ... 144 4.4. Date de cercetare privind leg tura dintre Big Five si superIactorii motiva ionali ..................... 155 4.5. Date de cercetare privind semniIica ia superIactorilor personalit ii n raport de sindroamele clinice .............. 157 4.6. Abord ri structurale: modelele de tip circumplex ....... 160 4.7. Cercet ri romnesti. Replicarea modelului psiholingvistic n limba romn .................... 164 4.8. Chestionarul ABCD M. Prezentarea Iactorilor si Ia etelor acestora 166 4.9. ExempliIicare proIil NEO PI R ............... 168 Extinderi: Instrumente de tip Big Five ............. 169 Concepte caracteristice .............. 172 Test de evaluare a cunostin elor ............. 176 BibliograIie .................... 176 Capitolul V. Inventarul de personalitate Myers-Briggs 5.1. Teoria lui C.G. Jung privind tipologia de personalitate ..... 181 5.2. Inventarul tipologic Myers-Briggs Iorma G ....... 185 5.2.1. Atitudinile: Extraversia (E) si Introversia (I). PreIerin a J. *P. 187 5.2.2. Descrierea scalelor MBTI .............. 187 5.3. Temperamentul ..................... 190 5.4. ExempliIicare ..................... 191 Extinderi: Utilizarea MBTI n selec ia proIesional , consiliere voca ional si n cercetare ............. 194 Concepte caracteristice .............. 200 Test de evaluare a cunostin elor .......... 201 BibliograIie .................... 202 Capitolul VI. Chestionarul Eysenck de personalitate, EPQ yi Inventarul Eysenck de Personalitate, E.P.I. 6.1. Teoria lui Eysenck privind structura personalit ii si m surarea acesteia ...................... 203 6.2. Cei trei Iactori tipologici ai personalit ii: con inuturi si cercet ri experimentale .................... 207 8 6.3. EPQ, Eysenck Personality Questionnaire si EPI, Eysenck Personality Inventory .................. 211 6.4. Interpretarea Iactorilor din E.P.I. ............ 212 6.5. E.P.Q. include si o a IV-a scal , psihotismul ......... 213 6.6. ExempliIicarea unui proIil E.P.I. ............ 214 Extinderi: Date de cercetare privind cei trei superIactori n studiul personalit ii delictuale .............. 215 Concepte caracteristice .............. 216 Test de evaluare a cunostin elor .......... 217 BibliograIie .................... 218 Capitolul VII. Chestionarul de tendin e accentuate Smiescheck 7.1. Teoria lui K. Leonhard privind normalitatea si condi ia de anormalitate .................... 219 7.2. Chestionarul de tendin e accentuate ........... 222 7.3. Prezentarea caracteristicilor unor tipuri de Iiri accentuate .... 222 Extinderi: 1. Convertirea notelor brute n procente ......... 235 2. Abord ri contemporane ale condi iei psihopatologice a personalit ii .................. 236 3. Evolu ii si tablouri clinice ale unora dintre personalit ile accentuate ................... 238 Concepte caracteristice .............. 242 Test de evaluare a cunostin elor .......... 245 BibliograIie .................... 246 Capitolul VIII. Inventarul Multifazic de Personalitate Minnesota 8.1. Construirea M.M.P.I. .................. 247 8.2. Scalele standard ale M.M.P.I.: con inutul scalelor de validare si al scalelor clinice, aspectele de psihopatologie ........ 253 8.3. Condi ia de normalitate a scorurilor ............. 258 8.4. CodiIicarea rezultatelor .................. 259 8.5. ExempliIicarea interpret rii unui proIil MMPI ......... 260 Extinderi: Prezentarea noilor scale standard si experimentale din MMPI 2, MMPI 2 A ............... 264 Concepte caracteristice .............. 268 Test de evaluare a cunostin elor .......... 269 BibliograIie .................... 270 9Capitolul IX. Chestionarul Psihopatie, Nevroz , Paranoia, P.N.P. 9.1. Cteva date de istorie .................. 271 9.2. Analiza itemilor si constituirea sc rii deIinitive .......... 273 9.3. Interpretarea chestionarului PNP ............ 274 Extinderi: Date de cercetare privind veridicitatea diagnosticului ... 276 Test de evaluare a cunostin elor .......... 277 BibliograIie .................... 277 Capitolul X. Teste de temperament: GZTS, STR-R, ZKPQ, A.I.S.S. 10.1. Eviden a comportamental a caracteristicilor temperamentale 278 10.2. Chestionarul de personalitate GuilIord-Zimmerman .... 279 10.3. Chestionarul de temperament Strelau (revizuit), STR R .... 282 10.4. Chestionarul de personalitate Zuckermann Kulman, ZKPQ . 286 10.5. Inventarul Sensation Seeking, A.I.S.S. .......... 289 Extinderi. Inventarul AISS, itemii, grila, interpretarea ....... 289 Test de evaluare a cunostin elor .......... 291 BibliograIie .................... 291 Glosar ........................ 293 Bibliografie general .................. 307 10 11 &89171$,17( Secolul XX a repre:entat un triumf al ,tiin ei aplecate spre cunoa,terea realului exterior fiin ei umane. Secolul XXI va trebui s compense:e printr-o egal preocupare pentru cunoa,terea realit ii interioare, a psihicului uman, a structurilor profunae, a ainamicii, a sensurilor formative. Acest lucru cu atat mai mult cu cat, aac vrem s st panim r ul ain lume, aistrugerea ,i haosul social, pasul va fi spre cunoa,terea ,i st panirea aistrugerii ,i haosului propriu spre responsabilitatea profuna a gesturilor ,i ac iunilor proprii asumate con,tient. Dac ast :i omul obi,nuit ,tie ain ce n ce mai mult aespre felul cum este alc tuit ,i func ionea: corpul uman, el ,tie ns foarte pu in aespre propriul psihic, liberul arbitru, visul emancip rii inaiviaului ae sub tutela naturii, se aoveae,te, examinat naeaproape, o himer . Nu noi suntem aaev ra ii st pani ai comportamentului, aeci:iilor, reac iilor, chiar ganaurilor noastre. Si nici m car nu este cineva ain exteriorul nostru, acela pe care s -l putem nvinui sau ruga. Mult ain ceea ce facem, suntem, aeciaem, ganaim, vis m ine ae interiorul profuna al fiin ei noastre, ae for ele uria,e ale realit ii psihice, la fel ae uria,e precum cele care in laolalt structura atomului ntr-o entitate. Mai ales ain aceast perspectiv privite lucrurile, observa ia unora aintre ganaitorii cei mai sceptici ai secolului trecut ,i ae:v luie aaev rata semnifica ie. aac va fi s mai exist m, secolul abia nceput va trebui s fie un secol al fiin ei noastre profunae, al transcenaen ei. Un secol n care omul va fi responsabil ae sine sau nu va mai fi aeloc. Un secol n care vom c uta temeiul fiin rii n acel imago dei noi n,ine, renun ana la himera egocentrismului pentru a putea aa curs ,i sens poten elor creative ntr-un moa constructiv ,i armonic pentru realitatea ain /ur. Inc ain 1956, Jung vorbe,te, n Sinele descoperit, ae moaul paraaoxal, ,aubla ganaire prin care trebuie s lucre:e mintea omului ae ,tiin aac aore,te s n eleag ceva ain realitatea psihismului uman. Pe ae o parte, intervine cunoa,terea asigurat prin eauca ia ,tiin ific , ba:at n principal pe aaev rul statistic, furni:ana o imagine ra ional ,i realist a lumii, imagine n 12care inaiviaul concret apare ca un fenomen marginal, f r a /uca un rol aecisiv. Pe ae alt parte, concomitent, va trebui s intervin n /uaecat al aoilea tip ae ganaire, aiametral opus, care porne,te ae la situarea inaiviaului n centrul cunoa,terii, ,aat existen ial ira ional, care este aaev ratul purt tor al realit ii, omul concret, opus omului ,normal. Ca psihoaiagnostician, mai ales utili:ana aatele ob inute prin instrumente ae evaluare cuantificabile, precum chestionarele ae personalitate, este aificil, aar absolut necesar, s - i asumi responsabilitatea ae a veaea, aincolo ae informa iile normali:ate, felul cum aatele ob inute prin aceste instrumente pot fi integrate n ecua ia personal a omului viu pe care l ai n fa . S ai n acela,i timp o limpeae ganaire analitic ,i o intui ie sintetic privina aspectele ainamice specifice persoanei. Psihoaiagno:a este un pas. M rimea real a acestui pas, moaul cum putem s cunoa,tem, pentru a a/unge la n elegere, sensul normativ sau iaeografic al aemersului nsu,i, r man o aeci:ie personal a fiec ruia aintre psihologi, aeci:ie care ine ,i ae cat ae largi ,i aprofunaate sunt cuno,tin ele sale, cat ae responsabil este aispus s se implice n interpret ri, aep ,ina tenta ia unui aemers aiagnostic reauc ionist ,i asumanau-,i aificila sarcin a unei n elegeri centrate pe subiect, pe structura ae profun:ime. Un astfel ae pas nu cere forma ia unui eruait, aar cere instinctul cercet torului, pentru care fiecare aspect aeschiae noi posibilit i, formulea: noi ipote:e care se cer corelate, verificate, care conauc spre noi aspecte tot mai structurate ,i mai coerente, aar f r a uciae misterul, ,corola ae minuni a unicit ii fiin ei vii, transformana-o ntr-un aaev r ncremenit ,i irelevant pentru via . F r a ambi iona spre aeci:ii aefinitive, pentru c via a ira ional ,i proteic nu va putea fi nicioaat supus ,i cuprins ntr-o aogm . Ceea ce ne putem aori este s p ,im cu sfial , aar con,tien i, n sanctuarul :eului, nu ceranau-i supunere sau naurare, ci ncercana s cuprinaem ,i s ne integr m armoniei ,i orainii crea iei primoraiale. Atunci, abia atunci, vom putea spune, o aat cu Jung, c nu numai cunoa,tem, aar ,i n elegem, nu numai ne n elegem pe noi n,ine, aar n elegem ,i pe cel asemenea nou ,i totu,i mereu unic om obi,nuit. Cana omul obi,nuit al planetei se va ntoarce spre sine pentru a sonaa profun:imile insonaabile ale psihismului propriu, n elegana astfel frumuse ea ,i for a fiin ei umane, oamenii nu vor mai fi un pericol pentru Terra. Psihologia este un ghia, poate fi un prim pas. Truaa ,i victoria asumate inaiviaual ne pot mbog i mereu via a. Este foarte posibil ca, o aat cu era realit ii virtuale, testele psihologice s cunoasc o cu totul alt turnur . Jiitorul este mereu incitant ,i aeschis. 13Prin acest curs am urm rit cunoa,terea, n elegerea ,i formarea abilit ilor ,i aeprinaerilor care permit practicarea activit ilor specifice pentru testarea psihologic . cum se construie,te un chestionar psihologic ,i care sunt cerin ele ,tiin ifice ce permit ca re:ultatele ,i interpretarea comportamentului persoanei s fie valiae, care sunt strategiile ae testare psihologic a personalit ii, tipuri ae teste ,i tipuri ae aplica ii practice. Aplica ie. construirea unui chestionar aeaicat unei tr s turi ae personalitate, aplicarea experimental pe un lot ae subiec i ,i anali:a ,tiin ific (anali:a ae itemi ,i fiaelitatea consisten a intern ) a acestuia. n prezentarea unor concepte-cheie au Iost prelucrate si datele din urm toarele dic ionare de psihologie: Dictionary of Psychology, A. S.Reber, The Penguin, 1985. Dic ionar ae psihologie, R.Doron, F.Parot, Humanitas, 1991. Dic ionar ae psihologie, U.Schiopu, 1997. Dic ionar ae psihologie, Larousse, Editura Univers Enciclopedic, 1998. Autoarea 14 15 Capitolul I CERIN E FUNDAMENTALE N CONSTRUIREA SI EXPERIMENTAREA CHESTIONARULUI DE PERSONALITATE Capitolul prim se centrea: pe problematica tehnicii ae construire ,i experimentare a chestionarelor aestinate evalu rii personalit ii. Dintre aspectele teoretice ,i practice sunt pre:entate: principalele limite ,i aificult i intrinseci m sur rii personalit ii prin chestionare, cerin ele generale ,i etapele generale care intervin in construirea ,i experimentarea instrumentelor psihologice ae acest tip, strategiile ae construire a chestionarelor ae personalitate prin metoaa intuitiv , metoaa empiric ,i metoaa anali:ei factoriale. Sunt pre-:entate ,i principalele tipuri ae probleme care apar in construirea ,i experimentarea itemilor chestionarului, respectiv: strategiile generale ae construire a itemilor ,i problema limbafului utili:at, tipurile ae rela ii intre item ,i tr s tura ae personalitate, problemele legate ae caracteristicile ae suprafa ale itemilor, ae caracteristicile semantice ale itemilor ,i ae cele psihometrice. De asemenea, sunt pre:entate conceptele semnificative, un test cu intreb ri ae evaluare a cuno,-tin elor ,i referin ele bibliografice. In caarul acestui curs stuaentul reali:ea: ,i un proiect ae cer-cetare, al c rui con inut este pre:entat la finele acestui capitol. 1.1. Principalele limite yi dificult i intrinseci m sur rii personalit ii prin chestionare nainte de a prezenta cerin ele Iundamentale care in de constru-irea si validarea unui chestionar de personalitate, vom trece n revist cteva dintre principalele limite si diIicult i pentru acest gen de instrumente de evaluare a personalit ii. Ceea ce teoreticieni de anvergura unor Anastasi sau Cronbach, acum 40 de ani, si Angleitner, John, Ihr sau HoIstee si De Raad, Costa si McCrae pentru anii `90 reproseaz chestionarelor ca instrumente ine de limitele capacit ii de opera ionalizare a dimensiunilor de m surat, de exprimare, dar si de controlul modului cum este transmis si receptat 16inIorma ia. Mai mult depinde de o diIicultate exterioar instrumentului propriu-zis, si anume de inten ionalitatea si starea interioar a res-pondentului si distorsiunile consecutive acesteia. Analizele moderne ncearc s reconsidere, ntr-o manier sistematic , diIeritele nivele ale problematicii chestionarelor, n primul rnd modul de construire a itemilor, Iorma si con inutul lor; n al doilea rnd, se adreseaz chiar tehnicilor statistice, pentru a detecta surse de distorsionare sau pentru a construi modele sistemice de control matematic al corel rii inIorma iilor (a dimensiunilor si a Ia etelor acestora, att ntre ele, ct si cu alte aspecte ale personalit ii). Urmarea acestui sistematic eIort de control al circula iei si prelucr rii inIorma iei la toate nivelele, de la Iormularea si construirea chestionarului la receptarea, la prelucrarea si rezolvarea itemilor de c tre subiect si apoi la interpretarea acestor r spunsuri ntr-o manier care s se apropie ct mai mult de realitatea vie, este constituit , pe de o parte, din taxonomi: rile care au clariIicat, n ultimul deceniu, o bun parte din ,haosul unor probleme precum Iormatul itemilor, con inutul lor, caracteristicile situa ionale etc. Pe de alt parte, aceste probleme Iac obiectul unor dezbateri n simpozioane interna ionale cu teme precum: cauzalitatea (Silva, Westmeyer, 1994), dezirabilitatea (Nowack, HoIstee & Hendriks, Parlhus, Borkenau & OstendorI, Fernandez-Ballesteros & Zamarron, 1995), bazele biochimice ale personalit ii (Zuckermann, 1994), luarea deciziei n psihodiagnoz (Westmeyer, 1994, van der Berken & van Arle, Vos, 1995). Si totusi, dac ar Ii s concluzion m, nu se pune att problema relativiz rii valorii chestionarelor n cunoasterea personalit ii (cum au Iost sau sunt unii tenta i s gndeasc ), ci a m surii n care un instrument a c rui standardizare mpinge spre inIeren e tipologice, cu un ,grad mediu de generalitate, poate surprinde si unicitatea, Iorma vie a psihismului, Ielul cum se maniIest acele tr s turi n complexitatea interdetermi-n rilor psihice. Si nu este corect s cerem unui instrument s cuantiIice ceea ce, n esen a sa, nu a putut Ii cuantiIicat psihismul viu. Asadar, limita principal a chestionarului de personalitate este intrinsec acestui tip de demers cuantiIicabil. De asemenea, dintre diIicult ile clasice avute n vedere, a c ror rezolvare va mai nsemna nc multe teme de cercetare, sunt: ,vizibili-tatea itemilor, gradul de schimbare vs. constan a comportamentului m surat, speciIicitatea mare a r spunsurilor n sIera personalit ii, care atrage diIicult i n gruparea lor n categorii bine deIinite de tr s turi sau structuri ale personalit ii si determinarea unor criterii externe adecvate prin care s se calculeze empiric gradul de validitate. 17O alt problem major ine nu att de construirea chestionarelor, ct de interpretarea datelor. Originea chestionarelor st , probabil, n necesitatea de a realiza un interviu ct mai sistematizat. Ceea ce implic supozi ia c Iiecare r spuns trebuie considerat sau ponderat ca indiciu al existen ei sau al prezen ei aspectului avut n vedere. Interpretarea Iactual veridic literal se bazeaz pe validitatea de con inut si se apropie Ioarte mult de situa ia interviului sistematizat. Interpretarea psihologic diagnostic simptomatic este posibil n urma experiment rii si valid rii chestionarului, respectiv a stabilirii empirice a rela iei dintre r spunsurile la itemi si un criteriu speciIicat de validare (Anastasi, 1957). O a doua surs de interminabile discu ii privind ce anume inter-pret m atunci cnd interpret m r spunsul la itemi este Iaptul c exist o inerent ambiguitate a r spunsurilor, dovedit de altIel experimental (Eisenberg, 1941, Forsman, 1993), ceea ce conduce spre posibilitatea unei game relativ largi de interpret ri pentru Iiecare r spuns. Formularea mai speciIic si mai clar a itemilor, precum si Iormularea unor seturi de r spunsuri speciIicate, pot conduce, pe de o parte, la sc derea gamei de posibilit i de interpretare de c tre subiect a con inutului, dar, para-doxal, conduc si spre o ,vizibilitate prea mare, care Iace ca r spunsurile s poarte amprenta prea puternic a seturilor atitudinale, a inten iona-lit ii, a eIectului de Ia ad si, nu n ultimul rnd, a st rilor emo ionale pe care le tr ieste sau le-a traversat de curnd subiectul. Exist voci, n domeniul psihologiei personalit ii, care, o dat cu Allport (1937), con-sider c persoana poate Ii adecvat descris numai n termenii paternurilor speciIice de interrela ionare, mai pu in prin tr s turi comune. Modelul din 1994, descris de McCrae si Costa, pune n bun m sur problema clariIic rii a ceea ce putem m sura n mod real din natura uman si a modalit ilor n care putem trata aceast inIorma ie. 1.2. Cerin e generale yi etape generale n construirea unui chestionar n construirea unui chestionar de evaluare a personalit ii exist dou probleme esen iale cu care se conIrunt orice psiholog: 1. deIinirea constructului, deci a tr s turii care trebuie m surat ; 2. construirea unui set de itemi prin care subiectul este ,ntrebat n leg tur cu acele comportamente care sunt relevante pentru tr s -tura respectiv sau n leg tur cu situa iile relevante pentru acea tr -s tur . R spunsurile subiectului la acesti itemi vor servi ca indicatori ai constructului. 18Vom ncerca s prezent m n continuare cteva dintre problemele legate de construirea si experimentarea acestui set coerent de itemi, care reprezint chestionarul de personalitate. Un tip de cerin e n prima etap de construire a unui chestionar priveste alegerea tipului de prob sau chestionar. Ce prob alegem depinde de: 1. scopul test rii (ce test m) si 2. deIinirea domeniului de aplicare (ae ce test m: consiliere voca ional , expertiz clinic , expertiz judiciar , psihoterapie, selec ie proIesional sau reorientare proIesional etc.). Acest gen de probleme apare n m sura n care testarea trebuie s r spund , desigur, unor probleme speciIice care apar uneori ntr-un context speciIic ce trebuie deIinit, la rndul lui, iar pe de alt parte psihologul porneste de la bun nceput avertizat n leg tur cu tipul de expecta ii ale subiectului (motiva ii, st ri aIective, atitudini, prejudec i si idiosincrasii) care pot distorsiona comunicarea prin chestionar. Alegerea tipului de probe nseamn , n aceast etap , n acelasi timp, construirea itemilor experimentali cu un set de cerin e care in intrinsec de construirea chestionarului: adecvarea con inutului itemilor, num rul de itemi, omogenitatea sau neomogenitatea acestora. Aceste cerin e vor inIluen a calit ile psihometrice ale itemilor si ale chestio-narului, aspecte pe care le vom discuta mai pe larg n alt subcapitol. O a doua etap , ulterioar constituirii unui prim esantion de itemi, priveste aplicarea experimental a acestora. Ini ial, aplicarea se poate realiza pe un minim de 20 subiec i (Meili, 1964), pentru a r s-punde unor ntreb ri ce se reIer la Iactori care pot inIluen a aleatoriu rezultatele, diminund Iidelitatea. Dintre sursele de eroare posibile ce pot Ii avute n vedere si co-rectate n aceast etap men ion m: 1. standardizarea corect a instruc-tajului si a condi iilor speciIice de r spuns; 2. standardizarea tipului de r spuns; 3. Iormularea unor itemi sau scale de ,validare a chestiona-rului n raport cu atitudinea subiectului (supra- sau subestimare a unor simptome sau situa ii, atitudini de Ia ad , gradul de dezirabilitate la diIerite genuri de subiec i); 4. construirea unor exemple introductive. A treia etap a experiment rii priveste analiza statistic preli-minar , pentru eliminarea itemilor care nu sunt omogeni, nu sunt semniIicativi, dubleaz un anumit aspect investigat etc. Se realizeaz , n genere, pe un num r de subiec i care s permit clariIicarea urm -toarelor aspecte: 1. nivelul de diIicultate al itemilor; 2. reparti ia co-rect a r spunsurilor n Iunc ie de diIerite posibilit i (precizarea grilei); 3. capacitatea de discriminare. 19Aceste aspecte conduc la reparti ia echilibrat a itemilor n ches-tionar, coborrea nivelului de diIicultate al limbajului la nivelul cate-goriei de persoane pentru care este construit chestionarul, eliminarea acelor itemi care nu contribuie la posibilitatea de a dihotomiza subiec ii n Iunc ie de variabila testat sau care sunt irelevan i n raport cu aceast posibilitate. Aceast ultim calitate, capacitatea de discriminare, este considerat , al turi de omogenitate, ca inseparabil de semniIica ia psihologic a testului, respectiv de validitatea sa (Meili, 1964). Aceste cerin e impun ca, pe de o parte, grupul de subiec i s Iie reprezentativ pentru dimensiunea avut n vedere (criteriu exterior) si, pe de alt parte, sarcina sau con inutul itemilor s se reIere la variabila avut n vedere. Aceast capacitate de diIeren iere se determin statistic Iie prin metoda corela iei cu un criteriu exterior, Iie comparnd corela iile Iiec rui item cu rezultatul global al scalei sau al chestionarului experi-mentat. Scopul acestei etape este de a elimina acei itemi care sunt neadecva i si de a-i ordona pe cei r masi n Iunc ie de gradul de diIicultate (dac este cazul), de tipul de gril Iolosit (de exemplu, nu se vor pune itemii ntr-o succesiune prelungit de reac ii relevante prin acelasi Iel de r spuns numai DA, numai NU). De asemenea, vor Ii elimina i si itemii reprezentativi pentru tr -s tur , dar care, datorit unor motive precum dezirabilitatea, primesc acelasi tip de r spuns de la marea majoritate a subiec ilor (de exemplu, itemi de Ielul: ,Este important s existe o lege moral care s -mi gu-verneze comportamentul). A patra etap are ca scop standardizarea interpret rii prin stan-dardizarea chestionarului. O prim cerin este constituirea, conIorm etapelor anterioare, a chestionarului n Iorma lui deIinitiv . O a doua este de a construi un esantion sau lot de subiec i ct mai diversiIicat, n Iunc ie de criteriile speciIice categoriei de persoane testate cu acest instrument. Pe acesti subiec i vom aplica: consemnele deIinitive, exemplele care ajut la Iamiliarizarea subiectului cu tipul de pro-bleme, experimentarea limitei de timp avute n vedere (dac este cazul acestui din urm aspect, se va cere subiec ilor s ncercuiasc num rul itemului la care r spund, apoi, din minut n minut, acelasi lucru, pn cnd ultimul subiect termin de r spuns). Urmeaz calcularea diIeritelor Iorme de Iidelitate cerute de instru-ment. Se va continua cu cercet ri privind diIeritele Ia ete ale validit ii instrumentului, n m sura n care ne intereseaz si consecin ele deci-ziilor, generalizarea testului pe alte popula ii sau alte culturi si societ i, ori Ielul n care testul prezent coreleaz cu alte modalit i de a m sura 20tr s tura avut n vedere si speciIicitatea instrumentului, determinarea unor Ia ete speciIice tr s turii prin ncercarea de a g si subIactori care contribuie la varia ia comportamentului n cadrul aceleiasi tr s turi, validitatea deciziilor n diIerite contexte aplicative etc. 1.3. Strategiile de construire a chestionarelor de personalitate Megargee, discutnd n 1972 problemele antrenate de construirea Inventarului de personalitate CaliIornia, modul de selectare a varia-bilelor, strategia de construire a testului propriu-zis, realizeaz si o ana-liz sistematic a metodelor de construc ie a unui chestionar. Aceast clasiIicare Iace obiectul unui acord cvasi-general printre cercet torii si constructorii de chestionare. n mod Iundamental, n Iunc ie de moda-litatea de construire si selectare a itemilor, metodele generale de construire a unui chestionar sunt trei: 1. metoda intuitiv sau abordarea ra ional ; 2. metoda criteriului extern sau metoda empiric ; 3. metoda criteriului intern sau metoda Iactorial . Desigur, pot exista si diIerite combin ri ntre elementele speciIice celor trei tipuri de strategii, deci si metode mixte. Vom urm ri pe rnd caracteristicile demersului experi-mental si consecin ele Iiec rei op iuni n termenii limitelor si avantajelor. 1.3.1. Metoda intuitiv Metoda intuitiv se bazeaz pe abordarea ra ional a construirii unui chestionar care pune autorul n postura creatorului care decide ce itemi trebuie inclusi si ce con inuturi sunt relevante pentru a traduce tr s tura ntr-un comportament, decizie care antreneaz n special experien a sa de via , cunoasterea psihologiei umane n general si a tipului de probleme psihice antrenate de tr s tura- int , n special. Hase & Goldberg (1967) clasiIic abord rile ra ionale n Iunc ie de dou criterii. AstIel, 1. criteriul privind selec ia con inutului itemilor divizeaz strategiile intuitive n abord ri n care selec ia itemilor se bazeaz pe n elegerea strict intuitiv a tr s turii si, respectiv, abord ri n care selec ia este ghidat de o teorie Iormalizat asupra personalit ii si comportamentului uman; de asemenea, 2. criteriul privind instan a care selec ioneaz itemii divizeaz n strategii n care autorul chestio-narului este cel care opteaz , Ia de strategiile n care se constituie un grup de persoane-judec tori. Megargee (1972) diIeren iaz ntre selec iile pur intuitive si cele mixte, denumite ,par ial empirice, n care selec ia este par ial ghidat de datele experimentale. Acest tip de selec ie se Ioloseste, de exemplu, 21pentru acele scale din C.P.I. construite pe baza analizei consisten ei interne. n astIel de scale, autorul selecteaz intuitiv un lot de itemi care par s reIlecte acea tr s tur , urmnd ca alegerea ini ial s Iie analizat sub raportul consisten ei interne si s Iie p stra i acei itemi care prezint un nivel suIicient de ncredere. Patru din cele 18 scale ale variantei C.P.I. 1972 sunt construite n acest mod. AstIel, un posibil demers intuitiv poate cuprinde, n genere, urm torii pasi: 1. selec ia intuitiv a con inutului itemilor si a lotului ini ial de itemi; 2. administrarea ntregului lot de itemi unui grup de subiec i; 3. calcularea scorurilor totale la aceast scal preliminar ; 4. calculul corela iilor dintre scorurile la itemi si scorurile totale pentru to i itemii din lotul preliminar; 5. acesti coeIicien i de corela ie vor servi drept criteriu pentru selec ia Iinal a itemilor care prezint cele mai nalte corela ii ntre scorurile proprii si scorurile totale. Deci, ntr-un astIel de demers mixt, datele empirice pot Ii utilizate pentru a creste validitatea discriminativ a testului prin eliminarea itemilor care Iie au paternuri de r spuns ambigui, Iie au corela ii semniIicative cu scale care m soar alt tr s tur . Megargee consider ca principal avantaj al strategiei intuitive vali-ditatea de con inut ridicat . Un al doilea avantaj const dintr-o coeren intrinsec , n m sura n care un asemenea instrument este urmarea unei consisten e n abordare si/sau reIlect un cadru teoretic univoc. Principalele dezavantaje, dou la num r, in pe de o parte de Iaptul c omogenitatea si con inutul itemilor depind de abilitatea auto-rului de a-si imagina si anticipa r spunsurile la problemele itemilor a persoanelor caracterizate prin tr s tura respectiv . Pe de alt parte, la Iel de simplu va Ii si pentru subiect s n eleag sensul si modelul de r spuns expectat de autor sau de chestionar, ceea ce i va Iacilita posi-bilitatea de a distorsiona voit r spunsurile pentru a simula ori disimula reac ii convenabile sau dezirabile. 1.3.2. Metoda empiric Ia nivelul acestei metode, selec ia itemilor este ghidat doar de rela ia determinat empiric ntre itemul testului si o m sur -criteriu spe-ciIic . Aceast metod mai poart numele de strategia criteriului extern. Etapele principale ale strategiei constau n: 1. asamblarea unui esantion ini ial de itemi de obicei pe baze ra ionale sau reunind itemii din diIerite chestionare; 222. administrarea lor unui grup de subiec i care diIer ntre ei doar la nivelul tr s turii evaluate (deci cele dou loturi-criteriu ar trebui, n mod ideal, s Iie asem n toare n orice privin , cu excep ia tr s turii speciIicate); 3. determinarea, pentru Iiecare lot, a Irecven ei r spunsurilor Acord / Dezacord; 4. determinarea semniIica iei statistice a diIeren elor ob inute; 5. itemii care diIeren iaz semniIicativ cele dou loturi sunt se-lecta i pentru scala preliminar ; 6. aceast scal se aplic din nou loturilor-criteriu ini iale; 7. dac r spunsurile analizate sunt satisI c toare, scala va Ii validat pe noi laturi, cu scopul de a identiIica si elimina itemii cu o slab capacitate de discriminare; 8. aceast scal prescurtat si raIinat va Ii din nou validat . Avantajul pentru diagnoz al unei astIel de selec ii ghidate de criterii exterioare judec ii calitative a psihologului const n Iaptul c , pe de o parte, dep seste abilitatea intuitiv a unui singur om, iar, pe de alt parte, reprezint o consecin a comportamentului unui mare num r de persoane Ia de con inutul itemilor si poate detecta astIel itemi discriminativi care sunt departe de a Ii eviden i de la sine. De exemplu, n constituirea scalei de socializare a C.P.I., denu-mit ini ial scala de delincven , expectan a constructorului pentru un item de Ielul ,Am Iost destul de independent si liber de constrngeri din partea Iamiliei era ca tinerii delincven i din lotul-criteriu s r s-pund ,Da, n m sura n care studiile sociopsihologice relev aceast independen n cazul copiilor delincven i. Dar, empiric, s-a selec ionat pentru item ca semniIicativ pentru gril r spunsul ,Nu, dat Iiind Iaptul c tinerii delincven i r spund semniIicativ ,Nu comparativ cu lotul de nondelincven i. Ia Iel, pentru sociopatie, ne-am putea astepta ca un astIel de subiect s r spund ,Fals la itemul ,Majoritatea timpului am I cut ceva r u sau gresit; empiric, rezultatele indic si Iaptul c r spunsurile marii majorit i a sociopa ilor, r spuns diIeren iator Ia de subiec ii comuni, sunt de tipul ,Adev rat. Acest aspect, al dependen ei includerii itemilor de acurate ea selec iei loturilor-criteriu, Iace ca organizarea gresit a acestor loturi s conduc la arteIacte, la selec ii gresite de itemi care sunt, de Iapt, irelevan i. De exemplu, n selectarea itemilor scalei de psihopatie din MMPI, lotul martor de nondelincven i era semniIicativ mai tn r dect grupul care reprezenta ,popula ia anormal , iar consecin a a Iost c 23scorurile la anumi i itemi la adolescen ii nondelincven i erau Ioarte apropiate de scorurile lotului-criteriu de delincven i, uneori chiar mai mari dect acestea. Deci, n metoda criteriului extern, rela ia empiric stabilit cu un criteriu exterior si nu con inutul maniIest al itemilor determin selec-tarea lor pentru chestionarul deIinitiv. Chiar n situa ia n care nu ne putem explica psihologic de ce lotul criteriu se ndreapt spre un r spuns paradoxal (Iie rela ia itemului cu criteriul este obscur , Iie direc ia r spunsului pare absurd ), itemul va Ii inclus n chestionar dac este capabil empiric s diIeren ieze loturile. n aceeasi ordine de idei, psihologul nu este preocupat de adev rul real sau literal al r spunsului subiectului, deci dac un anumit subiect este asa cum aIirm c este prin r spunsul la un anumit item (v. diIeren a dintre chestionar si interviu), ci interesul se centreaz pe rela ia dintre r spunsul subiectului la item si alte dimensiuni compor-tamentale implicite. Din aceste motive, scalele derivate empiric pot Ii mai subtile si mai diIicil de trucat dect cele ra ionale. Aceast sc dere a validit ii aparente sau de con inut Iace, n acelasi timp, ca scalele s Iie ceva mai greu acceptate de subiec i (ade-sea apar reac ii de tipul: ,Nu n eleg de ce v intereseaz acest lucru sau ,Nu n eleg de ce acest aspect are importan pentru angajarea mea ca. etc). Acelasi tip de cauz Iace scala destul de diIicil de explicat nespecialistilor, care presupun aceeasi ecua ie ca aceea a interviului: interesul pentru con inutul Iactual al itemilor. Metoda analizei criteriului extern devine decisiv atunci cnd se pune problema utilit ii predictive, practice a diIeritelor criterii, deci pentru construirea unor chestionare de tip voca ional sau pentru tr s turi care sunt marcate de prejudecata mentalit ii comune. 1.3.3. Metoda analizei factoriale Aceast metod pune accent pe analiza criteriului intern, res-pectiv pe tehnici statistice care permit ca, o dat cu identiIicarea unui Iactor care apare ca dimensiune responsabil de varia ia semniIicativ a comportamentului, s construim si o scal pentru a deIini psihologic si a evalua respectivul Iactor. Pasii n strategia analizei Iactoriale pornesc de la: 1. construirea pe baze a priori a unui lot relativ mic de itemi (celelalte metode aveau Iiecare n vedere selectarea Iinal dintr-un num r ini ial mare de posibili itemi), itemi ce par s Iie strns lega i de Iactorul vizat; 242. acesti itemi sunt administra i unui num r mare de subiec i care, n paralel, sunt adesea testa i si cu alte instrumente identiIicate deja ca semniIicative n raport cu Iactorul sau dimensiunea vizat ; 3. se procedeaz la intercorelarea itemilor, matricea rezultat Iiind analizat Iactorial, rotat conIorm procedurii alese, ob inndu-se o clusterizare care este responsabil de un anumit cuantum al varia-iei comportamentului subiec ilor testa i; 4. se determin corela ia Iiec rui item cu Iactorul sau Iactorii rezulta i (nc rc tura Iactorial a itemului); 5. vor Ii selecta i pentru scala Iinal acei itemi care au cea mai nalt nc rc tur Iactorial . Ceea ce am ob inut este o solu ie structural simpl , n care Iiecare dintre Iactori este responsabil pentru o anu-mit tr s tur . n aceast metod pot interveni distorsiuni datorate metodei de analiz Iactorial (HoIstee, De Raad, Goldberg, 1992; Hendriks, HoIstee, De Raad, 1993) sau ,lipsei de distinctivitate conceptual ntre structur si Ienomen (Perugini, 1993). n aceste condi ii, abilitatea cercet torului const n analiza semniIica iei psihologice a itemilor care structureaz un anumit Iactor, pentru a da consisten psihologic , sens calitativ, acelui produs al analizei statistice cantitative. Marea majoritate a chesti-onarelor contemporane sunt construite prin aceast metod , n prezent existnd tendin a de a Ii puse sub semnul ntreb rii orice chestionare care nu au Iost supuse analizei Iactoriale. Avantajul principal al unei astIel de scale este puritatea Iactorilor si omogenitatea lor. AstIel putem Ii siguri c scorurile egale reprezint perIorman e echivalente la testul respectiv, un deziderat central al ins-trumentelor psihometrice. n acelasi timp, sunt Irecvente vocile din rndul unor psihodiag-nosticieni de orientare clinic si nu numai, care, interesa i n primul rnd de validitatea practic a diagnozei, consider c scalele de tip Iactorial nu rela ioneaz suIicient de Ilexibil si de relevant cu compor-tamentul viu, deci cu modelele comportamentale complexe n care Iactorul respectiv apare doar ca una dintre determinante. n acest sens, Iacem trimitere din nou la modelul Costa & McCrae, care, accentund valoarea de construct abstract a dimensiunilor Iactoriale bazale, oIer o modalitate inteligibil de a include semniIica ia acestora pentru ceea ce autorii numesc ,adapt rile caracteristice persoanei. n anii `90 exist preocup ri metodologice privind integrarea diIeritelor tipuri de metode pentru a se ajunge, pe de o parte, la deter-minarea separat a diIeritelor surse de varian n interiorul aceluiasi Iactor (modelul Multi-Tr s tur , Multi-Metod MTMM aplicat n 25domeniul Big Five de cercet tori precum Gallucci, Iauriola, Ieone, Iivi, Perugini, 1994; Steyer, Ferring & Schmitt, 1992); pe de alt parte, de a dep si o structur Iactorial simpl pentru a ob ine modele geome-trice de tip circumplex, care ncearc s redea ceva din complexitatea personalit ii (HoIstee, De Raad & Goldberg, 1992; Perugini, 1993). Asupra acestor din urm cercet ri vom reveni. 1.4. Modalit ile de construire a itemilor chestionarelor de personalitate Dintre problemele cel mai viu discutate n literatura de specialitate legate de construirea itemilor, vom lua n considerare dou : 1. modali-t ile propriu-zise de construire; 2. limbajul n care se construieste itemul si relevan a limbajului pentru diagnoza personalit ii. Se consider , de exemplu, cu o argumentare aplicat pe structurile lexicale, c ,un esan-tion optim de unit i descriptive, bazat pe paradigmele lexicale, nu a Iost nc construit (De Raad, 1994). Trecnd n revist ntr-o extins analiz caracteristicile psiho-metrice ale diverselor tipuri de itemi, Angleitner, John si Ihr (1986) relev o anumit neglijare, ntr-o Iaz de nceput a istoriei psihodiag-nozei, a propriet ilor itemilor sau stimulilor, n Iavoarea unei centr ri aproape exclusive pe principiile de construire a scalelor. Consecin a, probat de autori, este c nici cele mai soIisticate tehnici de grupare a itemilor nu sunt capabile s remedieze distorsiunile datorate unei idiosincratice si nesistematice abord ri a problematicii gener rii lotu-lui ini ial de itemi. Problemele la care nu s-au preocupat s r spund creatorii clasici de inventare de personalitate si pe care le dezbat n prezent creatorii moderni sunt: 1. cum trebuie construit lotul ini ial de itemi; 2. cum tre-buie scrisi acesti itemi; 3. cum inIluen eaz caracteristicile Iormale si de con inut ale Iormul rii Ielul n care vor prelucra subiec ii acel item. Aceste aspecte sunt dezb tute n prezent si de al i autori (De Raad, Mulder, Kloosterman & HoIstee, 1998; HoIstee, 1990; Angleitner, OstendorI & John, 1990; De Raad, 1992; Caprara & Perugini, 1994, HoIstee, 1994). nc din 1972, Meehl, ntr-o lucrare reIeritoare la schimb ri de perspectiv n evaluarea personalit ii, comenteaz Iaptul c cercet rile avnd ca obiect construirea si validarea testelor de personalitate ar trebui s se concentreze mai degrab pe acele aspecte negative care impieteaz asupra valorii diagnostice a itemilor si chestionarelor, 26acestea Iiind oricum mult mai multe si mai importante dect caracte-risticile pozitive: ,Iista propriet ilor de nedorit este considerabil mai lung dect cea a propriet ilor de dorit. Aceasta echivaleaz cu a spune c , dat Iiind structura min ii umane (un Iapt al realit ii si nu doar o sl biciune a unei metode psihometrice sau a unei teorii), n cursul construirii unei scale s-ar putea s trebuiasc s cheltuim mai mult timp, mai mul i bani, mai multe resurse intelectuale si mai mult energie m surnd lucruri care s nu Iie reIlectate de item, dect lucrurile pe care dorim s le reIlecte. (Meehl). Ceea ce se si ntmpl n cercetarea si psihodiagnoza personalit ii n ultimii ani. 1.4.1. Problema limbajului O problem comun const n deIinirea relevan ei pentru personalitate a anumitor cuvinte din vocabularul curent. O deIini ie clasic dat de Allport si Odbert (1936) consider drept relevan i pentru personalitate to i acei termeni care pot Ii Iolosi i pentru a ,distinge comportamentul unui om de comportamentul altuia. Mai recent, ntr-un studiu realizat de Angleitner, OstendorI si John (1990), se ncearc o deIinire si operare selectiv prin trei moda-lit i. Prima dintre ele identiIic o taxonomie a tipurilor de caracteristici de personalitate care pot Ii reg site direct la nivelul limbajului natural (adjective, substantive, adverbe, verbe etc). AstIel, clasiIicarea cuprinde sase categorii de con inuturi: tr s turi stabile; st ri si dispozi ii psihice; activit i; roluri sociale; rela ii si eIecte sociale; abilit i si talente; caracteristici care in de prezen a Iizic . A doua modalitate se reIer la speciIicarea unor criterii de excludere: un termen nu este relevant pentru personalitate dac este nondistinctiv si nu se aplic la to i indivizii; termeni ce se reIer la originea geograIic , na ionalitate, identit i pro-Iesionale sau lega i de o anumit munc ; termeni care se reIer doar la o parte din persoan si termeni a c ror implica ie pentru personalitate este metaIoric si neprecis . A treia modalitate este o gril de identiIicare prin care se exclud acei termeni care nu se potrivesc n nici una dintre urm toarele propozi ii-criteriu: 1. pentru adjective: ,Ct de . sunt? sau ,Ct de . s-a comportat X? 2. pentru substantive: ,Este X .? sau ,Po i s spui c X este un .?; 3. pentru substantive atributive: ,. lui X este remarcabil sau ,Prezint / posed X .? ntr-o serie de studii realizate asupra limbii olandeze, cercet tori precum HoIstee (1990) indic cinci tipuri de obstacole care trebuie avute n vedere cnd se pune problema utiliz rii limbajului natural n construirea unui sistem stiin iIic de categorii psihonosologice. AstIel: 271. domeniul este greu de delimitat, att n privin a categoriilor, ct si n cea a alegerii itemilor din interiorul categoriei respective; 2. m sura n care termenii sunt traductibili dintr-o limb n alta este limitat ; 3. rolul coplesitor al aspectelor evaluative n limbajul comun este stnjenitor pentru un punct de vedere stiin iIic; 4. nu se pot aplica taxonomiz ri simple sau reguli precise; 5. mai mul i termeni (si expresii) sunt paradoxali cnd sunt Iolo-si i la persoana nti (autodescrieri). n acelasi timp, autorul observ c ,ncerc rile de a construi un limbaj total artiIicial s-ar dovedi inutile ntr-un Iel sau altul. Fie pentru c nu ar Ii n eles de clien i, de auditoriul intelectual, de sponsori sau de nsisi investigatorii; sau, mai probabil, acesti termeni vor asimila Ioarte curnd chiar impedimentele limbajului zilnic, ca, de exemplu, n cazul lui inteligent sau introvert. Ca strategie principal pentru a dep si aceast posibil situa ie este selectarea acelor termeni care se subsumeaz principiului polarit ii tr s turilor de personalitate, veriIicnd dac este posibil o ancorare recursiv a n elesului termenului prin introducerea unor neologisme atunci cnd sunt cerute, si abandonnd acei termeni care rezist unei neg ri neechivoce. De asemenea, pledeaz pentru Iormularea itemilor la persoana a treia singular si pentru chestionare care se dau spre com-pletare celor care cunosc subiectul. Consider c se cer abandonate chestionarele care cer subiectului nsusi s se autocaracterizeze n Iunc ie de itemi care genereaz paradoxuri atunci cnd sunt aplica i la persoana nti. Faptul c autoevalu rile sunt intrinsec deIicitare pentru c erorile de judecare nu pot Ii calculate este reluat de HoIstee n 1994, o dat cu aceeasi recomandare: evaluarea personalit ii unei persoane trebuie I cut prin chestionare Iormulate la persoana a treia singular si date spre completare celor care cunosc persoana testat . Aceast procedur poate s includ sau nu ca evaluator si persoana testat . De asemenea, se reIer la necesitatea extinderii studiilor care au n vedere validitatea predictiv , n m sura n care scopul select rii si construirii unui limbaj pentru personalitate este de a mbun t i predic ia diIeren-elor individuale n via a real . McCrae (1990), trecnd n revist problemele limbajului, aIirm transant un scepticism legat de capacitatea omului obisnuit, a nespecialistului, de a n elege adev ratele baze ale personalit ii. Din punctul de vedere al acestui cercet tor si creator de teste american, n studierea limbii trebuie s se continue examinarea leg turilor empirice 28cu alte sisteme ale personalit ii, trebuie s se dep seasc utilizarea lexiconului pentru a analiza limbajul vorbit si scris actual. McCrae si Costa dezvolt variante ale aceluiasi chestionar, care se pot administra Iie spre autoevaluare (persoana nti singular), Iie spre evaluarea subiectului de c tre al ii (persoana a treia singular). O alt direc ie de studiu al limbajului personalit ii este promo-vat prin cercet rile lui De Raad s.a., prezentate n 1992 ntr-un articol sintetic reIeritor la diIeren ierile ntre adjective, substantive si verbe privind capacitatea acestora de a capta si reda sensuri ale personalit ii. Analiznd datele de cercetare psiholingvistic de tip Big Five realizate separat pe cele trei categorii verbale, descoper c utilizarea idiosincratic n scalele de evaluare este mai probabil pentru substantive dect pentru verbe si, de asemenea, pentru verbe n raport cu adjectivele. DiIeren ele n modul cum sunt utilizate cele trei categorii de termeni conduc n practic , de exemplu, la diIeren e n ordinea Iactorilor si chiar n nu-m rul Iactorilor rezulta i n urma analizei Iactoriale. Factorii deriva i prin substantive prezint o tendin spre o descriere mai coerent si bine deIinit ; de asemenea, acesti Iactori tind s cuprind cele mai extreme semniIica ii ale dimensiunilor derivate din utilizarea adjectivelor. n aceeasi ordine de compara ie, Iactorii deriva i din substantive au o mai larg varia ie de sensuri. Aceste aspecte conIirm caracteristica substantivelor de a Ii reprezentative prin ele nsele. Verbele si extrag par ial sensurile din situa ii interpersonale. Din acest motiv, ele sunt mai condi ionate si au nevoie de mai mult speciIicare. De Iapt, observ De Raad, comportamentele introduse prin verbe sunt considerate semniIica-tive pentru personalitate doar dac acele comportamente sunt n elese ca Iiind determinate de anumite dispozi ii. Deci verbele pot Ii considerate ca relevante pentru personalitate n m sura n care capteaz astIel de rela ii cauzale. Un studiu realizat pe limba german de Angleitner si Riemann (1993) subliniaz capacitatea verbelor de a capta aspecte tem-peramentale. Se speciIic , de asemenea, Iaptul c o posibil surs de varia ie a dimensiunilor Big Five n diIerite limbi ine de diIeren ele de rela ionare ntre cele trei tipuri de categorii de termeni adjective, substantive si verbe diIeren e speciIice pentru aceste limbi. Concluzia cercet torilor se ndreapt spre un acord n ceea ce priveste o mai bun capacitate a adjectivelor de a deveni descriptori de personalitate, dar este preIerabil s se combine capacit ile de captare ale diIeritelor clase lingvistice (De Raad si HoIstee, 1993), conIorm speciIicului Iiec rei limbi. n orice caz, 29ntr-o disput care priveste modalitatea de utilizare practic , se speciIic utilizarea de propozi ii si Iraze si nu a unor cuvinte singulare (Goldberg, 1982; Brigs, 1992) n Iormatul cel mai simplu acceptabil din punct de vedere gramatical (De Raad, 1994). 1.4.2. Rela ia item - tr s tur Ca prim etap n construirea itemului, decizia privind tr s tura si con inuturile psihologice implic o constant raportare a itemului, n Iiecare etap , la validitatea sa discriminativ , astIel: 1. DeIinirea tr s turii, optim din prisma unei teorii structurale care s reIlecte si importan a pentru via a diIeren elor interindividuale generate de dimensiunea psihic avut n vedere. Aceast deIinire trebuie realizat explicit, cuprinznd o descriere att a rela iilor de tip convergent, ct si a celor de tip divergent cu alte tr s turi sau constructe psihologice, dar si cu tipurile relevante si speciIice de maniIestare a tr s turii respective (Angleitner, 1986). 2. Pentru evitarea Iormul rii unor itemi neproductivi sau de tip idiosincratic, trebuie utilizate loturi de subiec i pentru generarea exem-plarelor Iiec rui tip de item, iar selec ia lor s se bazeze pe un acord ntre un num r de persoane-judec tori privind gradul de relevan al con inutului itemului pentru tr s tur . 3. Pentru a putea capta inIluen a contextului situa ional, se are n vedere dac n textul itemului sunt incluse aspecte relevante ale acestuia si dac con inutul este ct mai explicit posibil. Angleitner realizeaz o descriere sistematic a rela iei item-tr s tur bazndu-se pe propriile cercet ri si pe descrieri anterioare de categorii de clase de rela ii logice, realizate de Janke, 1973 si Iennertz, 1973. n acest ,sistem categorial prezentat sintetic n tabelul 1, cate-goriile centrale a c ror Irecven este ridicat n aproximativ toate genurile de chestionare sunt primele dou : reac iile comportamentale (deschise, acoperite si vegetative) si atributele tr s turilor, care pot Ii Iie nemodiIicabile, Iie modiIicabile (calitativ sau n Iunc ie de con-textul situa ional). Celelalte cinci categorii dorin e si interese, Iapte biograIice, atitudini si opinii, reac ii ale altora, itemi bizari se reIer preponderent la con inuturi legate indirect de tr s tura de persona-litate; de altIel, acest Iapt este responsabil si de diIeren e n stabilitatea r spunsurilor la itemii de aceste tipuri (Goldberg, 1963). 30Tabelul 1. Taxonomia rela iilor posibile ntre item yi tr s tur Nr. Denumire Definirea con inuturilor psihologice 1. descrieri de reac ii Itemii evalueaz : a. comportamente deschise, observabile b. comportamente acoperite, interne, neobservabile de al ii: senza ii, sentimente, cogni ii interioare c. simptome biopsihologice, precum reac iile psihoIiziologice 2. atribute ale tr s turii reprezint dispozi ii: de obicei descrise prin adjective sau substantive; pot Ii de dou Ieluri: 1. nemodiIicabile, si 2. modiIicabile, cnd se speciIic Irecven a, durata, contextul situa ional 3. dorin e si trebuin e inten ia de a se angaja n comportamente speciIice, dorin a pentru ceva anume (nu si acelea pentru care se speciIic realizarea n prezent n timpul test rii) 4. Iapte biograIice itemi centra i pe aspecte relevante din trecut 5. atitudini opinii puternic sus inute, atitudini si opinii Ia de diverse categorii de subiecte generale, sociale, personale 6. reac ii ale altora itemi care descriu comportamente, reac ii si atitudini ale altora Ia de persoan 7. itemi bizari majoritatea itemilor de acest Iel descriu comportamente si tr iri evident neobisnuite, stranii, care par s se asocieze empiric cu tr s tura respectiv 1.4.3. Caracteristici de suprafa ale itemilor Etapa consecutiv deciziilor privind constructul si tipurile de con inuturi relevante este etapa scrierii propriu-:ise. AltIel spus, g -sirea Iormei celei mai adecvate pentru diIerite tipuri de con inuturi, sarcin care include att problema formei ae con inut celei mai adec-vate pentru a da itemului calitatea de bun indicator al constructului, dar si a formei ae r spuns celei mai potrivite pentru a da subiectului posibilitatea s -si exprime propria situa ie. n ceea ce priveste Iorma de r spuns, n general, r spunsurile la itemi pot Ii subsumate unor comportamente verbale nalt standardizate, comportamente provocate de stimuli verbali (Angleitner, 1986). Sunt r spunsurile exprimabile ntr-o reac ie de tip aihotomic precum ,Da/Nu, ,Adev rat/Fals; sau trihotomic precum ,Da/Nu/Nu stiu, ,ntotdeauna /Uneori /Niciodat , sau prin utilizarea unei scale mai extinse, de tip 31Iikert, n patru, cinci, sase sau sapte grade precum ,Acord total, ,Acord par ial si ,Acord par ial, ,Acord total. Sau putem preIera situa ia n care itemii sunt exprima i sec si general, iar r spunsurile redau con inutul propriu-zis al diverselor comportamente posibile? De exemplu: ,Cnd trec pe lng o persoan de sex opus, a. mi vine s traversez pe partea cealalt ; b. rosesc si gr -besc pasul; c. ntorc capul s o privesc mai bine; d. nu-i acord nici o importan . n tipul de r spuns tradi ional ,Da/Nu, eventual ,Nu stiu, subiectul tr ieste diIicultatea de a alege un r spuns prea extremizat. De aceea, n construirea unor itemi pentru astIel de Iorme de r spuns este important s se moduleze con inutul itemului, prin speciIicarea Irecven ei sau intensit ii, pentru a se evita ca si acesta s exprime situa ii la Iel de extreme ca si r spunsurile. De exemplu: ,Uneori mi se ntmpl s spun o minciun sau ,De cele mai multe ori m simt att de obosit, nct m apuc somnul. Ia astIel de itemi, modula i, se pot utiliza r spunsurile dihotomizate. n prezent nu se mai includ printre variantele posibile de r spuns ,? sau ,Nu stiu, considerndu-se nesatisI c toare din punctul de ve-dere al inIorma iei: po i interpreta Iie esecul subiectului de a n elege itemul, Iie nesiguran a subiectului, inaplicabilitatea itemului si chiar un grad intermediar de r spuns n situa ia unor itemi nemodula i (Anastasi, 1957). De exemplu, cercet rile eIectuate asupra Ielului cum interpreteaz subiec ii tipul de r spuns ,mediu indic cel pu in patru modalit i de utilizare ale sale (Goldberg, 1981): o atribuire situa ional (conduita mea depinde de situa ie); o expresie a incertitudinii (nu m pot decide pentru c nu-mi cunosc suIicient de bine acest aspect); ambiguitatea itemului (nu sunt sigur ce poate s nsemne acest item); neutralitatea (m aIlu undeva la medie n ceea ce priveste aceast caracteristic ). Cercet rile au demonstrat ns c si modularea prin intensitate, Irecven sau m sur este o surs de ambiguitate, pentru c subiec ii nu n eleg acelasi lucru prin cuvinte ca ,rar, ,uneori, ,adesea, ,Irecvent, ,de obicei. n decursul timpului s-a preIerat ca Iorm de r spuns tehnica alegerii Ior ate, dezvoltat mai ales de chestionarele pentru selec ia proIesional industrial sau n armat n perioada anilor `40. n esen , cer subiectului s aleag ntre dou sau mai multe r s-punsuri, descrieri, Iraze care par egale din perspectiva acceptabilit ii, dar a c ror validitate este diIerit Ia de criteriul extern. De obicei se alc tuiesc perechi sau tetrade. n cel din urm caz se construiesc, de 32Iapt, dou perechi: dou Iraze dezirabile si dou Iraze indezirabile. n Iorme si mai extinse, de tipul a cinci variante de r spuns, subiectului i se cere, de obicei, s precizeze care este cel mai caracteristic si care este cel mai pu in caracteristic r spuns pentru el. O Iorm mai special a tehnicii r spunsurilor Ior ate este metoda Q a sort rii, dezvoltat de Stephenson (1950), care cere subiectului s realizeze o rangare a unui num r impar de r spunsuri-situa ii (cinci, sapte, nou ), sortndu-le gradat, n Iunc ie de un criteriu dat, de la o extrem spre cealalt . AstIel de tehnici urm resc s dea subiectului o posibilitate de a se exprima mai personal. 2. n ceea ce priveste Iorma itemului propriu-zis, situa iile sunt de o diversitate dezarmant ; ncerc rile de analiz lingvistic a itemilor sunt relativ rare, mai ales n leg tur cu caracteristicile sintactice si semantice si eIectul lor asupra consisten ei itemului. Opinia curent asupra caracteristicilor de supraIa precum lungimea itemului, comple-xitatea sintactic a propozi iei sau Irazei, este c acestea trebuie corelate cu modul cum are loc prelucrarea itemului de c tre subiectul sau su-biec ii care ncearc s r spund . Modelele de cercetare cognitive de tip psiholingvistic pentru procesul de citire, realizate de cercet tori precum Foss & Hakes, 1978, sau Wiggins, 1965, sprijin concluzia, important pentru constructorii de chestionare, c gradul de comprehensibilitate al propozi iilor care sunt supuse unui mai mare num r de transIorm ri si la mai multe nivele n proces rile n elegerii este invers propor ional cu complexitatea prelucr rii. Deci, cu ct num rul de transIorm ri este mai mic, cu att este mai usor de n eles propozi ia respectiv (ia mai pu in timp si duce la mai pu ine erori). Trei sunt aspectele cele mai importante ale structurii de supraIa a itemilor: 1. lungimea (num rul de cuvinte, litere, propozi ii); 2. com-plexitatea (care creste o dat cu num rul de nega ii, trecerea la diateza pasiv , timpul trecut si alte moduri dect indicativul n ceea ce priveste utilizarea verbelor, precum si cu reIerire personal ); 3. formatul propriu-zis al itemului, dat de tipul de propozi ie si de tipul de r spuns. Iievert (1969), Ihr si Angleitner (1980), Angleitner s.a. (1986) recomand itemi ct mai scur i, cu evitarea multor propozi ii si nega ii. Iungimea medie a itemilor din principalele chestionare analizate (altele dect cele de tip Big Five) este de aproximativ 12 cuvinte; conjugarea la timpul trecut si la modul conjunctiv sau condi ional apare doar n 10,5 din cazuri; doar 4,5 dintre itemii curen i nu au reIerire personal . Exist si o corelare posibil cu categoria de rela ie item-tr s tur . AstIel, ches-tionarele care con in itemi biograIici (si avem exemplul MMPI-ului) 33con in si cel mai mare num r de itemi la trecut; Irecven a mai mare a itemilor lega i de dorin e, interese, atitudini, opinii, caracteristic de exemplu pentru testul 16 PFQ, conduce la exprimarea prin ac iuni de natur ipotetic , deci verbe la modul conjunctiv sau condi ional (Ihr, Angleitner, 1980). 1.4.4. Caracteristici semantice ale itemilor O alt direc ie de studiu se axeaz pe procesele cognitive impli-cate in r spunsul la itemi si, consecutiv, delimitarea caracteristicilor semantice responsabile de diIicult ile sau conIuziile n acest tip de procesare a inIorma iei. S-a studiat analiza con inutului protocoalelor de r spuns cu voce tare, timpii de reac ie, aprecierea prin rangare a gradului de similitudine dintre itemi (de exemplu, Rogers, 1971, 1974, 1977), precum si stadiile ipotetice ale procesului de r spuns, de la citi-rea itemului, ncepnd cu (1) reprezentarea con inutului; (2) procesele de comparare cu inIorma ia stocat despre sine nsusi, si terminnd cu (3) veriIicarea mental a r spunsului, n Iunc ie de utilitate (n eleas mai ales prin prisma congruen ei cu normele sociale si cu valorile avute n vedere) (cI. Angleitner s.a., 1986). Aceste stadii de prelucrare, tratate ca etape secven iale si dis-tincte, sunt ns interactive si chiar paralele n procesul mental real. Ceea ce, ntr-o descriere strict cognitiv , apare ca proces logic, este n Iapt o procesare de tip euristic n care, n Iiecare dintre etape, intervin aspecte inIluen ate de caracteristicile itemului, dar si de starea global a psihismului subiectiv (inclusiv activarea unor complexe sau a unor con inuturi ale inconstientului care, n momentul prezent, pot interveni n proces rile inIorma iei I r ca subiectul s Iie constient sau deplin constient de aceasta). Pornind ns de la item, Angleitner (1986) descrie cinci caracteris-tici semantice care intervin semniIicativ, ngreunnd sau simpliIicnd proces rile r spunsului: comprehensibilitatea (ct de usor poate Ii n e-les itemul), ambiguitatea (dac este posibil atribuirea a mai mult dect un singur n eles); nivelul ae abstracti:are (cu ct inIorma ia este mai abstract , cu att cere o procesare mai desI surat ); graaul ae referire personal (inIorma ia care include direct si semniIicativ pe subiect); evaluarea (sau m sura dezirabilit ii sociale a con inutului itemului). Dintre cauzele care conduc spre o sc zut comprehensibilitate sunt utilizarea unor cuvinte neuzuale, neobisnuite, a unor structuri pro-pozi ionale complicate, Ior ate sau neclare, erorile gramaticale. 34Ambiguitatea reprezint incertitudinea legat de n elesul sti-mulului (spre deosebire de caracterul echivoc, n eles ca diIeren ntre persoane n ceea ce priveste interpretarea itemului cI. Goldberg, 1963). Cauzele ambiguit ii in de prezen a unor cuvinte sau aIirma ii cu mai multe n elesuri, a unor rela ii echivoce ntre propozi iile Irazei; in, de asemenea, de incompatibilitatea dintre itemi si Iormatul r spun-sului prin introducerea unei nega ii, a unor conjunc ii de tip ,sau-sau, a unor Iraze cu mai multe propozi ii principale. Aceste greseli pun subiectul n diIerite posturi: (1) nu recunoaste na-tura ambigu a itemului si, pur si simplu, l n elege gresit (interpretndu-l n alt sens dect cel expectat); (2) recunoaste ambiguitatea itemului, ns nu este sigur de care dintre n elesurile posibile este vorba. Nivelul de abstractizare ridicat intervine n procesele de com-parare ntre item si experien a personal . Un item concret, care aIirm o inIorma ie speciIicat precum cei care se reIer la comportamente clar speciIicate, numesc condi ii si situa ii semniIicative, sau includ Iapte a c ror veridicitate poate Ii aIirmat ajut la o evocare rapid din memorie. Itemul abstract cere procesarea n continuare a n ele-sului s u, integrarea treptat si/sau suplimentarea inIorma iei prin exemple, reIeriri la Iapte concrete. Itemii abstrac i sunt, de regul , cei care prezint atitudini, opinii, descrieri generale, cer interpretarea unor evenimente generale sau integrarea lor de-a lungul unor situa ii di-verse, compararea cu standarde nespeciIicate, inIeren e personale. Sunt cercet ri care indic o rela ie direct propor ional ntre gradul de abstractizare si diIeren ierile n modul cum n eleg subiec ii acesti itemi (Angleitner, 1986). Gradul n care con inutul itemului este semniIicativ pentru imaginea de sine a subiectului este n direct rela ie cu capacitatea acestuia de a r spunde pe baza unei percep ii sau a unei experien e proprii asupra lucrurilor, n m sura n care subiectul este direct men ionat prin item, Iie la nivelul tr irii unor evenimente sau al ac iunii si al implic rii emo ionale. ReIerirea personal intervine n stadiul compar rii item - eu. M sura n care un item evoc valori, standarde aprobate social, determin ri si prejudec i comune, este direct propor ional cu proba-bilitatea ca subiectul s selecteze r spunsul n sensul dezirabilit ii sociale. Acest gen de judecat intervine mai ales n stadiul evalu rilor utilit ii si consecin elor. 351.4.5. Caracteristici psihometrice n studiile clasice, acest tip de caracteristici a constituit proble-matica principal . Parametrii avu i n vedere n analiza itemilor sunt: media ca m sur a tendin ei centrale, varian a, stabilitatea ca m sur a gradului n care subiec ii si p streaz la retest r spunsul ini ial si core-la ia item - test ca determinare a capacit ii de discriminare a Iiec rui item. Determin rile caracteristicilor psihometrice, deja comentate n lucrarea Ba:ele psihoaiagnosticului, 2001 si Teorie ,i practic in psi-hoaiagno: , 2003, sunt utile oric ror cercet ri care urm resc selec ia scalei Iinale n urma experiment rii pe loturi de subiec i, stabilirea caracteristicilor psihometrice ale chestionarului, n special n calculul validit ii, compararea caracteristicilor si valorii psihodiagnostice a dou sau mai multe chestionare, studii privind m sura n care anumite caracteristici care in de construc ia itemilor inIluen eaz stabilitatea si validitatea intern a itemilor. Cercetarea extins desI surat de Angleitner, John si Ihr asupra unor chestionare importante n aria psihodiagnozei personalit ii, studiu care a cuprins si determinarea si m surarea tuturor caracteristicilor men-ionate, i-a condus spre concluzia c ,inIluen a caracteristicilor itemilor asupra calit ii chestionarelor este att sistematic , ct si substan ial . Modul n care au r spuns chestionarele intrate n studiu MMPI, MPI, MMQ, EPI A si B, 16 PFQ A si B, FPI, Giessen Test si PIT dovedeste numeroase neregularit i si erori de construc ie, datorate lipsei de sistematizare si, mai ales, dovedeste Iaptul c ,structura de supraIa a stimulului verbal, dac este m surat cuprinz tor, este un determinant esen ial al Iidelit ii si validit ii r spunsurilor subiec ilor la itemi (as-pecte n care exist o mare variabilitate la nivelul acestor chestionare). Aceste cerin e s-au constituit azi ntr-o metodologie sistematic de construire si experimentare a chestionarului de personalitate, apli-cat n special la nivelul inventarelor de tip Big Five, care tinde s devin si indicator de acceptabilitate al oric rui nou instrument. EXTINDERI Caracteristici privind generarea itemilor n cadrul unui program de dezvoltare a testelor de personalitate, Jackson (1964) ncepe prin accentuarea necesit ii de a opera deIini ii speciIice si reciproc exclusive pentru Iiecare construct-proiect realizabil n condi iile trecerii n revist a literaturii de specialitate privind dimen- 36siunea respectiv . Ceea ce echipa condus de Jackson si realizeaz , genernd un lot ini ial de itemi pentru Iiecare construct avut n vedere, cu ajutorul a ceea ce autorul numea ,o gril de situa ii si secven e com-portamentale (Jackson, 1970). De exemplu, n cadrul a ceea ce Jackson numeste n 1970 ,un sistem secven ial de dezvoltare a scalei de perso-nalitate, unui grup de judec tori exper i li se dau descrieri derivate ale unor persoane , int care exempliIic n mare m sur n comporta-mentul lor tr s tura dat . Pasul urm tor const n sarcina de a judeca si ranga probabilitatea ca aceste persoane s aprobe Iiecare dintre itemii respectivi. De asemenea, grupul are si sarcina de a stabili gradul n care itemii pot Ii considera i relevan i pentru constructul respectiv. Modelul lui Jackson poate Ii considerat ca prim ncercare de a sistematiza generarea de itemi. Acest model nu a avut cu adev rat impact n epoc , dar venea s r spund unor probleme ridicate anterior de un alt cercet tor, Ioevinger (1957). DeIicien a major incriminat de Ioevinger reIeritor la procesul de generare a itemilor pentru a repre-zenta un anumit construct ine de imposibilitatea de a-l repeta ca pe orice experiment psihologic si acest lucru mai ales datorit nc rc turii de idiosincrasie, de subiectivitate n aprecierea de c tre cercet tor a anu-mitor con inuturi si comportamente, conIorm propriilor sale preconcep ii, stereotipuri, experien e. n Iormularea regulilor care ar putea nl tura unele inIluen e negative, Ioevinger pleac de la postularea Iaptului c itemii lotului trebuie extrasi dintr-o arie de con inuturi mai larg dect tr s tura propriu-zis . Consecin ele acestui postulat l conduc la Iormu-larea unor reguli: 1. ar trebui s Iie construi i si itemi care s evalueze alte tr s turi nrudite, dar cu valoare discriminativ pentru tr s tura dat ; 2. itemii trebuie alesi n asa Iel nct s reprezinte toate con inu-turile posibile care ar putea exprima tr s tura respectiv , n Iunc ie de toate teoriile alternative cunoscute; 3. domeniile con inuturilor ar trebui s Iie reprezentative pentru importan a lor existen ial . Am insistat aici asupra acestei abord ri a problemei con inutului itemilor pentru c , o dat cu aceste cerin e teoretice, n cmpul cer-cet torilor intr o cerin taxonomic : aceea de a elabora o re ea nomologic n care s Iie cuprinse constructele care sunt evaluate. Peste 15 ani, Buss & Craick (1983) public un al doilea model coerent privind sarcina de generare a itemilor, dependent de ceea ce autorii numesc ,Irecven a ac iunii si care se bazeaz pe gradul de prototipicitate al unui comportament pentru o anumit tr s tur . Primul pas al acestui program const n selectarea n mod sistematic a unui set de tr s turi, dintr-un model structurat de comportament interpersonal, 37realizat de Wiggins (1979). Al doilea pas se pune n practic printr-un esantion larg de subiec i, care au sarcina de a identiIica o serie de comportamente observabile care corespund tr s turii, sau, altIel spus, genereaz acte comportamentale care pot Ii considerate maniIest ri ale tr s turii. Al treilea pas este ncredin at unui alt lot de subiec i, care vor aprecia prin rangare gradul de prototipicitate al acestor acte comporta-mentale pentru tr s tura dat . Aceast evaluare nu se Iace la ntmplare, ci se bazeaz pe un set de reguli de evaluare a ,prototipicit ii si pe consensul unui mare num r de vorbitori ai unei limbi. Aceast proce-dur elaborat de Buss si Craick este prima care ncearc s capitalizeze cunostin ele semantice ale oamenilor n leg tur cu acele comporta-mente care sunt tipice pentru o anumit tr s tur . Dezavantajul princi-pal al metodei const n Iaptul c nu mai este la Iel de util atunci cnd se pune problema construirii unor itemi pentru o tr s tur pentru care nu exist denumiri elaborate la nivelul limbajului comun si Ia de care ne putem astepta ca oamenii s nu aib intui ii semantice bine deIinite, ca, de exemplu, n cazul anumitor dimensiuni ce se maniIest n bolile psihice (Angleitner s.a., 1986). Studiul men ionat examineaz modul de generare a itemilor la majoritatea chestionarelor de personalitate si g seste c n practic este vorba mai mult de o combinare a celor trei puncte de vedere, astIel: autori precum Cattell construiesc noi itemi l snd neexplicat ra iunea care a stat la baza gener rii lor; autorii MMPI-ului, Hathaway si McKinley, utilizeaz exper i pentru a le Iurniza maniIest rile tipice pentru tr s tura patologic vizat ; majoritatea, printre care si GuilIord si Gough, copiaz itemi din alte chestionare. Goldberg (1971), studiind chestionarele americane, constat c itemii construi i la nceputul seco-lului si-au g sit drum, prin medierea mai multor serii de mprumuturi, pn n chestionarele importante ale anilor `70 - `80. Subiectivitatea ini ial care greveaz n mod obisnuit procedeele de generare a itemilor nu poate Ii corijat de metodele statistice de experimentare n m sura n care, de exemplu, ceea ce a Iost l sat pe dinaIar sau uitat nu mai poate Ii recuperat pentru a deveni parte a scalei rezultate. Una dintre idiosincrasiile care greveaz si n prezent chestionarele avansate este subiectivitatea autorului n decizia asupra denumirii scalei rezultate sau a Iactorului rezultat, decizie care va reIlecta n mare m sur preconcep iile acestuia (Angleitner s.a. 1986). Iat , de pild , n inventare importante de personalitate, multitudinea de denumiri ntlnite pentru o aceeasi tr s tur (situa ia emotivit ii, conservatorismului, Iactorului intelectual etc.). 38Cercet rile prezentate indic interesul actual pentru a desI sura eIorturi concertate spre sistematiz ri ale diIeritelor probleme cu care se conIrunt generarea itemilor, dar si spre a o transIorma ntr-o activitate c reia s i se controleze maximal variabilele. Este si aceasta o expresie a ra ionalismului extrem, care poate avea eIecte paradoxale, ngustnd creativitatea natural . O tendin contrar este cea a unor creatori de chestionare, precum Gough, de a Iolosi strategiile ntr-o manier Ilexibil , de a-si dezvolta instrumentul din interiorul aceluiasi lot ini ial de itemi, unii prelua i, al ii rescrisi, al ii nou crea i, dup cum vom vedea n capitolul dedicat Inventarului de personalitate CaliIornia. Cercet rile comparative realizate asupra unora dintre chestiona-rele importante si universal recunoscute au demonstrat, de exemplu, c scalele care evalueaz constructe similare sau aproape similare tind s cuprind tipuri de itemi relativ asem n tori, indiIerent de diIeren ele dintre chestionare privind construc ia si chiar teoria de baz . De exemplu, Angleitner s.a. (1986), analiznd comparativ scalele de anxietate si de nevrotism din diverse chestionare, demonstreaz c n acestea pre-valeaz n general itemi care descriu o mul ime de reac ii psihoIizio-logice. Scalele de extraversie sau cele de nesinceritate, dimpotriv , au un procent ridicat de itemi comportamentali. Acest lucru pare s ndrept easc concluzia autorilor c ntre cercet tori exist o intui ie mp rt sit privind care tipuri de itemi sunt mai adecva i n expri-marea sau m surarea unor anumite tr s turi ale personalit ii, chiar dac aceste intui ii nu au Iost, pn n prezent, sistematizate. De asemenea, pornind de la metoda prototipurilor si a Irecven elor de ac iune a lui Buss si Craik, construit n principal pe tr s turi de tip interpersonal, se pot constitui astIel de taxonomiz ri si pentru alte clase de comportamente. Problema cea mai ignorat de c tre constructorii de chestionare pare s Iie cea a contextului situa ional, mai exact a speci-Iicit ii comportamentului uman legat de situa ie. Angleitner observ c , n general, constructorii de itemi procedeaz ca si cnd n elesul psihologic al caracteristicilor situa ionale ar putea Ii captat doar ca o reIerire condi ional , temporal sau adverbial . Problemele consecutive unei astIel de trat ri a con inuturilor itemilor probleme de Ielul ,Este semniIicativ o reprezentare a contextului situa ional ntr-un item care trebuie s Iie, n acelasi timp, scurt, clar si precis? sau ,Care este capacitatea real de evocare a tr s turii date printr-un unic act comportamental? sau ,Este asigurat tipicitatea n asa m sur nct s putem proceda, n mod real, la o 39rangare a comportamentului? au condus spre necesitatea unei sistematiz ri a caracteristicilor itemilor si a problematicii aIerente Iiec rei etape a construirii scalei de experimentare. Angleitner grupeaz astIel patru categorii de probleme: 1. probleme care in de decizii privind tr s tura si rela ia ei cu evenimente obser-vabile, respectiv rela ia semantic item-tr s tur si rela ia logic Iormal ; 2. scrierea propriu-zis sau selectarea itemului care pune probleme pri-vind caracteristicile psiholingvistice de supraIa ale itemilor; 3. citirea si procesul cognitiv de receptare a itemului, respectiv probleme care in de comprehensibilitate; 4. relevan a itemului sau analize statistice si calit i psihometrice. Concepte caracteristice analiz de item, analiza n detaliu a itemilor individuali ai unui test sau chestionar cu scopul de a evalua Iidelitatea si validitatea Iiec ruia; analizele se centreaz pe con inutul itemilor si pe Iorma acestora si se pot desI sura cantitativ sau calitativ, stabilind ct contribuie eIectiv Iiecare la Iidelitatea general si validitatea testului. Analiza calitativ se preocup si de aspecte precum ambiguitatea, diIicultatea etc. analiz factorial , metod statistic ce ncearc s pun n eviden Iactorii comuni unui ansamblu de variabile care au ntre ele anumite corela ii. Analiza rezultatelor ob inute prin administrarea mai multor teste mentale chestionar de personalitate, n sens larg, un set de ntreb ri -itemi care se reIer la o tem (aspect al personalit ii) sau un grup de aspecte nve-cinate acesteia; n sens speciIic, un instrument de evaluare standardizat empiric, aspect care decurge din taton ri practice, neghidate de un scop sau de un cadru teoretic factor, n general, orice aspect care are o inIluen cauzal asupra unui Ienomen; prin extindere, Iactorul este o variabil independent . n sta-tistic , un produs al analizei Iactoriale, numere ntr-o matrice Iactorial ; analiza Iactorial ideal identiIic un num r mic de Iactori Iiecare ortogonal Ia de ceilal i. Factorii care apar n urma analizei Iactoriale trebuie s Iie examina i subiectiv pentru a determina dac reprezint dimensiuni psihologice evidente. Exist o tendin mai ales cnd tehnica analizei Iactoriale se aplic inventarelor de personalitate, s se identiIice Iactorii care apar cu tr s turile. Strict vorbind, Iactorul nu este o tr s -tur ; tr s tura este inIerat pornind de la Iactorul ob inut, reprezint o regularitate subiacent bazei de date de la care s-a pornit, astIel c cei 40doi termeni, tr s tur si Iactor nu trebuie considera i sinonimi. Pentru a putea s stabilim o tr s tur valid avem nevoie de inIorma ii adi ionale (DP 85) ideosincrasie, deIineste dispozi ia individului de a organiza, prin si pentru el nsusi, date si Iapte identice, dup dispozi iile sale personale, aIective sau cognitive. De exemplu, majoritatea greselilor de limbaj se datoreaz comportamentelor ideosincrasice (DP 91) intui ie, sesizarea direct a elementelor organizate spontan ntr-un ansamblu determinat. C.G. Jung Iace din ea o Iunc ie Iundamental a psihicului, datorit c reia, n mod subit, un con inut ne este prezentat sub o Iorm deIinitiv , I r ca noi s stim cum s-a ajuns aici metod , ansamblu de proceduri, demersuri sau reguli adoptate n con-ducerea unei cercet ri. n multiplele domenii aplicative n psihologie s-au dezvoltat metode care traseaz modalit i de interac iunea practi-cianului cu persoanele studiate sau asupra c rora se intervine; vorbim de metoda observa iei, metod de grup, metod global sau analitic , metod nondirectiv , metod comportamental etc. Este esen ial s se raporteze Iaptele observate la metodele utilizate pentru studiu (DP 91) psihodiagnoz , n mod speciIic, se reIer la proceduri de diagnosticare a anormalit ilor psihologice, a tulbur rilor mentale etc. Mai general, termenul este Iolosit pentru orice procedur de evaluare psihologic sau de personalitate. Termenul de psihodiagnostic se reIer la orice tehnici valide de evaluare a personalit ii prin interpretarea modelelor de com-portament, inclusiv a celor non-verbale (DP 85) psihometrie, se reIer la m surarea a ceea ce este psihologic, respectiv aplicarea principiilor matematice si statistice datelor din psihologie; mai speciIic, se reIer la testarea mental incluznd evaluarea personalit ii, evaluarea inteligen ei, determinarea aptitudinilor etc. taxonomie, clasiIicare sistematic , n special a Iormelor vii teorii ale personalit ii, n Iunc ie de orientarea general si modul cum caracterizeaz termenul de personalitate, deosebim ntre: teorii tipologice: pun accent pe clasiIicarea indivizilor n Iunc ie de tipuri (de exemplu, Jung, introvert vs. extravert); teorii privind tr s turile: astIel de teorii opereaz pe presupunerea c personalitatea unui om este un complex de tr s turi sau moduri caracteristice de comportament, gndire, de a sim i sau reac iona. Teoriile recente utilizeaz analiza Iactorial pentru a izola dimensiunile subiacente ale personalit ii si, probabil, R.B.Cattell este una dintre teoriile cele mai dezvoltate care se bazeaz pe un set de tr s turi surs presupuse a exista n cantit i relative n Iiecare persoan si care sunt ,inIluen ele structurale reale subiacente personalit ii. 41Abord rile tipologice si cele privind tr s turile sunt complementare; teorii psihodinamice si psihanaliste avnd la baz teoriile lui Freud, Jung sau cele psihosociale ale lui Adler, Fromm, Sullivan, Horney, Iaing si Pearls cu accentuarea Iactorilor de dezvoltare; teorii behavioriste care se centreaz pe o e