Autor: Catalin Stanculescu, www.descopera.orgArderea Bibliotecii din AlexandriaPublicat de Catalin Stanculescu la data: 16 - Iulie - 2012, categoria:Cultura,Manuscrise si carti vechihttp://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/07/arderea-bibliotecii-din-alexandria.jpgPierderea celei mai mari arhive de surse si de cunostinte din lumea antica, Biblioteca din Alexandria, a fost plnsa de toate vrstele.Dar cum si de ce a fost pierduta este nca un mister.Misterul nu exista din cauza lipsei de suspecti, ci din cauza unui exces.Alexandria a fost fondata n Egipt de catreAlexandrucel Mare.Succesorul lui s-a numit Faraon ca,Ptolomeual II-lea Soter, a fondatMuzeul Regalsau Biblioteca din Alexandria n 283 .Hr.Muzeul a fost un altar inchinat muzelor modelat dupaLiceullui Aristotel n Atena.Muzeul a fost un loc de studiu care a inclus zone de curs, gradini, o gradina zoologica, si altare pentru fiecare dintre cele noua muze, precum si Biblioteca n sine.Aceasta a fost estimata la un moment dat ca a avut peste o jumatate de milion de documente din Asiria, Grecia, Persia, Egipt, India si multe alte natiuni. Peste 100 de cercetatori au trait n timpul Muzeului avand dreptul deplin de a efectua cercetari, a scrie, a tine prelegeri sau traduce si copia documente.Biblioteca a fost atat de mare incat a avut de fapt o alta sucursala sau fiica anume Biblioteca de la Templul lui Serapis.La inceput Biblioteca nu era deschisa publicului si avea legi stricte. Suveranii ptolemaici erau cunoscuti pentru mania lor de a colectiona astfel de valori spirituale. Ptolemeu al II-lea a cerut tuturor calatorilor care soseau n Egipt sa declare orice manuscris pe care-l aveau asupra lor; textele care nu erau nca n colectie erau copiate nainte de a fi returnate posesorilor (teoretic, cel putin). Caci s-a dovedit ca se napoiau copii ale acestora, originalele fiind pastrate Ptolemeu al III-lea a cerut atenienilor manuscrisele cu primele versiuni ale operelor clasice grecesti precum marile tragedii ale lui Eschil, Sofocle si Euripide. Au fost achizitionate, de asemenea, cartile care au apartinut bibliotecii personale a lui Aristotel, iar marea colectie a Atalizilor (suveranii regatului elenistic Pergam), de peste 200.000 de volume, a fost transferata de asemenea la Alexandria.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/07/cezar.jpgPrima persoana de vina pentru distrugerea Bibliotecii este nimeni altul dect Iulius Cezar nsusi. n 48 .Hr., Cezar a fost urmarit de Pompei n Egipt, cnd a fost brusc oprit de o flota de egipteni la Alexandria. Foarte mult in inferioritate numerica si n teritoriul inamic, Cezar a ordonat navelor n port sa fie incendiate. Focul s-a extins si a distrus flota egipteana. Din pacate, de asemenea, a ars o parte din oras zona n care se afla marea biblioteca. Cezar a scris de incendiul din port, dar a neglijat sa mentioneze arderea Bibliotecii. O astfel de omisiune insa nu dovedeste nimic.Povestea a doua legata de distrugerea Bibliotecii este mai populara, datorita n primul rnd luiEdward GibboninDeclinul si caderea Imperiului Roman.Dar povestea este, de asemenea, un pic mai complexa.Teofil a fost Patriarh al Alexandriei intre 385 412 d.Hr. In timpul domniei sale Templul din Serapis a fost transformat ntr-o Biserica crestina (probabil n jurul anului 391 d.Hr.), si este foarte probabil ca multe documente au fost distruse atunci.Templul lui Serapis a fost estimat sa detina aproximativ zece la suta din Biblioteca generala din Alexandria.Dupa moartea sa, nepotul lui Chiril a devenit Patriarh.La scurt timp dupa aceea, au izbucnit revolte atunci cndHierax, un calugar crestin, a fost ucis de catre public.Alexandria a fost mult timp cunoscuta pentru politica sale violente si volatile.Crestini, evrei si pagni toti traiau mpreuna n oras.Un scriitor antic a sustinut ca nu exista nicaieri oameni care au iubit lupta mai mult decat cei din Alexandria. Imediat dupa moartea lui Hierax un grup de evrei care au ajutat la instigarea si uciderea lui au atras mai multi crestini n strada n noapte proclamnd ca Biserica era in flacari.Atunci cnd crestinii s-au grabit n strada sa ii ucida pe cei din multimea evreiasca tot atunci a fost tarata pe strazi si ucisa Hipatia, savanta matematiciana al carei nume a devenit celebru tocmai din cauza acestei atrocitati.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/07/alexandria-flacari.jpgPentru distrugerea finala este considerat de vina musulmanulcalif Omar. n 640 d.Hr musulmanii au cucerit orasul Alexandria.Dupa ce a aflat de o biblioteca mare care contine toate cunostintele lumii califul a constatat ca daca vor contrazice Coranulasta va fi considerata erezie si vor fi arse, iar daca acestea vor fi de acord cu Coranul, sunt de prisos. Deci toate textele au fost distruse prin folosirea lor ca iasca pentru baile orasului.Chiar si atunci s-a spus ca le-a luat sase luni sa arda toate documentele.Nu putem fi insa siguri de aceste detalii pentru ca aceste fapte de condamnare la adresa lui Omar au fost scrise de catreEpiscopul Grigorie Bar Hebrus, un crestin care a petrecut o mare parte din timp scriind despre atrocitatile musulmane, fara documente istorice.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/07/alexandria-flacari2.jpgDeci, cine a ars pana la urma Biblioteca din Alexandria? Din pacate, de cele mai multe ori scriitori din lumea antica pana la Plutarh au spus ca vina ii apartine aparent lui Cezar (acesta insa a omis-o in biografia sa), pentru Edward Gibbons (un ateu fervent, caruia i-a placut foarte mult sa dea vina pe crestini si Teofil) vinovati sunt crestinii si ura lor, pentru episcopul Grigorie (care a fost deosebit de anti-musulman, acuzandu-l pe Omar fara dovezi) de vina au fost musulmanii.Chiar daca nu stim adevarul, putem conclude ca toti acestia mentionati mai sus au avut o vina mai mica sau mai mare in distrugerea Bibliotecii.Tragedia reala, desigur, nu este incertitudinea de a sti pe cine sa dam vina pentru distrugerea Bibliotecii, ci cu att mai mult sa invatam ca o buna parte din istoria antica, literatura si cunostintele acelor timpuri au fost pierdute pentru totdeauna. Si de acum incolo, sa incercam pe cat posibil sa evitam asta.Surse selectate:
Biblioteca disparuta, de Luciano Canfora
Declinul si caderea Imperiului Roman de Edward GibbonsVezi aici toate articolele din aceasta serie:http://www.descopera.org/marile-biblioteci-antice-pierdute-ale-omenirii/

Biblioteca din AlexandriaPublicat de Catalin Stanculescula data: 15 - Iulie - 2012, categoria:Cultura,Manuscrise si carti vechihttp://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/07/ruine.jpgNumele celebrei Biblioteci din Alexandria evoca imaginea unui trecut glorios, o mostenire comuna umanitatii, nu doar Greciei si Egiptului. Pentru ca a fost ntr-adevar acea biblioteca antica care a ridicat standardele peste timp, aceasta a renascut din cenusa. A reprezentat intr-adevar cea mai mare aventura a intelectului uman.Biblioteca Regala reprezenta unul din cele mai mari depozite de texte literare, politice, juridice, economice, academice, filozofice si religioase de pe glob.Cu 2300 de ani n urma, Alexandru cel Mare, elev al lui Aristotel, a adus visul sau de cultura si de cucerire, de a uni lumea si lansarea unei noi ere n tara atemporala a Egiptului antic. Alexandru a selectat site-ul pentru o noua capitala: Alexandria. Succesorii sai n Egipt, de la Ptolemeu, au reconstruit mereu Alexandria, si au facut din ea capitala intelectuala a lumii. Pana in acel moment, Pharos, a fost considerat unul dintre cele sapte minuni ale lumii antice. Dar o mostenire mai mare a fost Biblioteca din Alexandria antica. Lansata n 288 .Hr. de Ptolemeu I (Soter), sub ndrumarea lui Dimitrie, templul muzelor, sau Mouseion (n greaca), sau muzeu (n latina) a fost parte academie, parte centru de cercetare si biblioteca. Marii gnditori ai timpului, oameni de stiinta, matematicieni, poeti din toate civilizatiile au venit pentru a studia si a schimba idei. Influenta ei s-a intins peste timp si oameni.Continand mai mult de 700 000 pergamente, echivalentul a mai mult de 100.000 de carti tiparite moderne, rafturile umplute ale bibliotecii au fost deschise pentru oamenii de stiinta din toate culturile. Fete si baieti au studiat n mod regulat, la Biblioteca Antica.In acest loc s-au nascut ideile inovatoare, s-au pus bazele stiintei, aici s-a gandit universul, s-au construit civilizatiile si filozofia timpului.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/07/ruine2.jpgCe s-a intamplat aici?Aristarha fost prima persoana care sa declare ca Pamntul se nvrte n jurul Soarelui, cu 1800 de ani nainte de Copernic;Eratostenea dovedit ca pamntul era sferic si a calculat circumferinta acestuia cu o precizie uimitoare, cu 1700 de ani nainte de Columb si epica sa calatorie;Hipparchusa pus bazele primului atlas de stele si a calculat durata anului solar cu o precizie de pna la 6,5 minute;Callimachuspoetul a descris textele din biblioteca si le-a organizat in functie de subiect si de autor, devenind tatal Bibliotecii de stiinta;Euclida scris elementele sale de geometrie, textul de baza fiind studiat n scoli, peste tot n lume, chiar acum;Herophylusa identificat creierul ca organ de control al corpului si a lansat o noua era in medicina;Manethoa povestit istoria faraonilor si istoria noastra s-a organizat n dinastiile pe care le folosim si in aceasta zi;Zenodotussi gramaticienii au stabilit elementele de baza literare cu definitia lor meticuloasa a textului Homerian pentru Iliada si Odiseea.Si lista de nume mari si marile realizari continua mai departe Diophantes, Appolonius de Perga, Heron si alti mari cercetatori au vizitat Biblioteca si au gasit argumente, dovezi sau inspiratie, cum ar fiArhimede Ei si multi altii au fost toti membrii comunitatii oamenilor de stiinta, care au cartografiat cerurile, au organizat calendarul, au stabilit bazele stiintei si au mpins limitele cunoasterii noastre. Ei au deschis culturile lumii, au stabilit un adevarat dialog al civilizatiilor. ntr-adevar, Biblioteca din Alexandria antica a fost primul loc in care cei 72 de specialisti s-au strans pentru prima traducere a Vechiului Testament din ebraica n greaca ( celebraSeptuaginta). mpreuna, acesti carturari au promovat ratiunea, toleranta, ntelegerea si cunoasterea la nivel universal. Timp de peste sase secole, Biblioteca din Alexandria antica a stralucit ca un far al cunoasterii pana departe in intunericul barbarismului. A reprezentat un rasarit al nvataturii, astfel ca multi alti savanti mai trziu, ca si Claudius PtolemeusiDioscoredesau continuat sa construiasca pe aceasta explozie de cunostinte si au adaugat contributiile lor.Aceasta simbolizeaza cele mai nobile aspiratii ale mintii umane, ale ecumenismului la nivel mondial, si cele mai mari realizari ale intelectului. Biblioteca a disparut complet dar ea continua sa inspire oamenii de stiinta de pretutindeni.Biblioteca Alexandrina a fost localizata n cel putin trei cladiri: (i) Muesum original, n districtul regal al orasului, (ii) cladirea cea mai mare ca parte suplimentara de stocare pentru carte, situata in port, si (iii), Biblioteca fiica situat nSerapeum, templul lui Serapis, cultul zeului din Alexandria. Serapeum a fost localizat n partea de sud-vest a orasului, in cartierul popular.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/07/alexandria.jpgBiblioteca a disparut ncet, suferind un declin lent din timpul luiCezarsiCleopatra. Intr-adevar, primul dezastru a fost n 48 .Hr., cnd o parte a bibliotecii situata in port a luat accidental foc n timpul razboiului alexandrin dus de Iulius Cezar. Cu toate acestea,Marc Anthoniua dat Cleopatrei peste 200.000 suluri de Pergamon, pentru a compensa pierderile. Totusi, tulburarile ulterioare n cadrul Imperiului Roman au dus la neglijarea treptata si distrugerea finala a bibliotecii. Armatele romane au venit la Alexandria pentru a restabili ordinea de mai multe ori ntre 200 si 300 d.Hr., si intr-una din aceste ocazii, (probabilcampania lui Aureliu n 272 d.Hr.), ntregul district regal si Muzeul original au fost distruse.Crestinismula fost adus n Africa prin intermediul Alexandriei. A fost urmat de persecutie brutala si necrutatoare a crestinilor de catre romani n primele trei secole. Persecutia a ncetat cu transformarea lui Constantin cel Mare, dar schismele au izbucnit n sanul bisericii. Tensiunile intre marii parinti ai bisericii cu crescut si astfelClement din AlexandriasiOrigendiscipolul sau au suferit mult pentru opiniile lor.In 391 d.Hr. mparatul Teodosie a emis un decret care interzicea toate celelalte religii cu exceptia crestinismului. Grupuri crestine sub Episcopul Teofil au ars n 391 d.Hr. Serapeum-ul. Acesta a fost sfrsitul bibliotecii antice ca institutie publica.Au ramas insa in urma nvatatii ntr-o neliniste si in co-existenta cu o multime crestina ce n ce mai militanta. Tragedia a lovit n 415 d.Hr. Cand Hypatia, fiica lui Theon (un filozof neo-Platonist si orator carismatic), savanta, prima femeie n matematica si astronomie, a fost ucisa brutal de catre multime. Ea a devenit primul martir pentru stiinta.Astfel, prin 400 d. Hr. Biblioteca a disparut cu peste doua secole nainte de sosirea armatelor arabe.Dar memoria Bibliotecii din Alexandria a continuat sa traiasca. Ea a continuat sa inspire oamenii de stiinta si umanistii de pretutindeni. Multi au visat o zi cand ea se va trezi din propria-i cenusahttp://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/07/alexandria-azi.jpgPhoenix renaste din propria-i cenusaIn 1995, au inceput lucrarile constructiei Bibliotecii Alexandrina, o mare biblioteca si un centru cultural, localizata in zona sitului bibliotecii antice.Uriasul complex a fost inaugurat oficial pe 16 octombrie 2002 si a fost ridicat pentru a comemora disparuta Biblioteca din Alexandria si a reaprinde o parte din stralucirea intelectuala pe care primul centru a reprezentat-o candva. Sa speram ca existenta unei noi biblioteci universale va demonstra, cel putin in spirit, ca vechea biblioteca nu s-a pierdut. Cu sprijinul UNESCO, al tuturor natiunilor arabe si SUA constructia a rasarit de-a lungul coastei chiar in locul vechiului cartier regal de odinioara.Cu peste 11 etaje si putand gazdui 8 milioane de carti, noua biblioteca este un vis devenit realitate, o minue arhitecturala dar si o noua speranta pentru generatiile viitoare. Ea reconfirma ca intelegerea trecutului ne poate ajuta sa pasim spre viitor.Vezi aici toate articolele din aceasta serie:http://www.descopera.org/marile-biblioteci-antice-pierdute-ale-omenirii/In 1995, au inceput lucrarile constructiei Bibliotecii Alexandrina, o mare biblioteca si un centru cultural, localizata in zona sitului bibliotecii antice.

Revolutia neoliticaPublicat de Catalin Stanculescu la data: 12 - Iunie - 2012, categoria:Civilizatii,Culturahttp://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/revolutia-neolitica.jpgRevolutia Neolitica a fostprima revolutie agricola. Aceasta a facut posibila trecerea pe scara larga a multor culturi umane de la un stil de viata bazat pe vanatoare si culegerea hranei la agricultura si mai apoi la alte tehnici si unelte avansate. Datele arheologice indica faptul ca diverse forme de plante si animale si-au inceput lungul proces de domesticire evoluand independent n sase locatii diferite din ntreaga lume intre8.000-5000 i.e.n. Cele mai vechi dovezi cunoscute exista n zonele tropicale si subtropicale din sud-vestul si sudul Asiei.Cu toate acestea, revolutia neolitica a implicat mult mai mult decat adoptarea unui set limitat de tehnici producatoare de alimente. n timpul mileniilor urmatoare oamenii se vor transforma din grupuri mici ratacitoare de vanatori-culegatori, care au dominat pana acum istoria umana, n sedentari, societati cu vetre permanente in sate si orase, care au modificat radical mediul natural, prin intermediul produselor alimentare obtinute, prin tehnicile specializate de cultivare (de exemplu, de irigare si de depozitare a alimentelor). Aceste evolutii au furnizat baza cresterii populatiei, constructiei de asezari si complexe, apoi urmate direct de specializarea si diversificarea muncii, a economiei comerciale, dezvoltarea artelor, a arhitecturii si prin extensie au pus bazele culturii, administratiei centralizate si a structurilor politice, ierarhiilor si ideologiilor, sistemelor depersonalizate de cunostinte (de exemplu, regimurile de proprietate si de scris ). Prima manifestare infloritoare a ntregii epoci neolitice este un complex vazut n Orientul Mijlociu in perioada oraselor sumeriane (cca. 3.500 i.e.n ), a carui aparitie inaugureaza, deasemenea, sfarsitul perioadei preistorice neolitice.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/oameni-neolitic1.jpgGordon Childe, un australian din Marea Britanie a fost un om cu o viata colorata, un marxist pasionat.El a fost, deasemenea, unul dintre arheologii cei mai influenti ai secolului trecut.Un cercetator remarcabil cu o neinchipuita capacitate de sinteza, Childe, a mpletit faptele culese de catre colegii sai n scheme generale.Cea mai faimoasa dintre acestea a aparut n anii 1920, cand a inventat conceptul deRevolutie neolitica.n termenii de astazi, opiniile lui Childe ar putea fi rezumate astfel:Homo sapiensau aparut pe scena cu aproximativ 200.000 de ani n urma.Pentru mileniile care au urmat, speciile s-au schimbat extrem de putin, cu oamenii traind in grupuri mici de vanatori-culegatori care rataceau in cautarea hranei. Apoi a venit Revolutia-neolitica, o schimbare radicala, a spus Childe, plina de consecinte revolutionare pentru specii ntregi.ntr-un moment de inspiratie, o parte a omenirii a ntors spatele procesului greoi de cautare a hranei (grupuri de vanatori-culegatori raspandite in intreaga lume) si a imbratisat agricultura.Adoptarea agriculturii, a sustinut Childe, a adus cu ea si alte transformari.Pentru a-si cultiva domeniile, oamenii au trebuit sa-si opreasca ratacirile si goana dupa hrana si s-au mutat n sate permanente, dezvoltand instrumente noi si creand ceramica, punand bazele viitoarei culturi.Revolutia neolitica, n opinia sa, a fost un eveniment-exploziv foarte important, cel mai mare din istoria omenirii, dupa stapanirea focului.Dintre toate aspectele revolutiei,agriculturaa fost cea mai importanta.Pentru mii de ani, barbati si femei, cu unelte de piatra, au ratacit prin peisaj, hranindu-se cu cereale salbatice si luandu-le acasa.Chiar daca acesti indivizi ar fi putut ngriji si proteja campurile lor de cereale, plantele erau nca salbatice.Graul si orzul salbatic, spre deosebire de versiunile lor domesticite, sunt aproape imposibil de recoltat la maturitate deplina.Genetic vorbind, agricultura legata de cerealele adevarate a nceput numai atunci cand oamenii au inceput sa cultive mari suprafete cu plante noi mutante, dupa secole de aclimatizare.Astfel oamenii au cultivat destul pentru a se sustine cand au avut nevoie si n anumite cazuri sa faca depozite, asa ca au putut trai mpreuna n grupuri mai mari.Populatia a crescut.Doar dupa revolutie, dar imediat dupa aceea, speciile noastre ntr-adevar au nceput sa se nmulteasca rapid si sa se priceapa la toate, a scris Childe. n aceste societati brusc mai populate, ideile ar fi putut fi mai usor schimbate, ar fi circulat mai repede si ratele de inovare tehnologica si sociala au crescut.Religia si arta, semnele distinctive ale civilizatiei, au inflorit.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/oameni-neolitic2.jpgChilde, la fel ca cei mai multi cercetatori de azi, cred ca prima revolutie a avut loc nSemiluna Fertila, un arc de teren care se curbeaza n nord-estul Fasiei Gaza n sudul Turciei si apoi curge spre sud-est n Irak.Delimitata la sud de desertul sirian dur si la nord de muntii din Turcia, semiluna este o zona de climat temperat ntre extreme nefavorabile.Punctul terminus de est este confluenta dintre raurileTigrusiEufrat, n sudul Irakului, cu un site renumit cunoscut sub numele deSumer, care dateaza din aproximativ 4000.Hr.n zilele lui Childe cei mai multi cercetatori au convenit ca Sumerul a reprezentat nceputurile civilizatiei.Arheologul Samuel Noah Kramera rezumat acest punct de vedere, n 1950, n cartea saIstoria incepe de la Sumer.Cu toate acestea, chiar nainte sa termine Kramer cartea, imaginea prezentata fost n curs de revizuire, la capatul opus, de vest al Semilunii Fertile.nLevant, zona care astazi cuprinde Israelul, teritoriile palestiniene, Liban, Iordania, Siria de Vest, arheologii au descoperit asezari datand nca din 13.000i.Hr.Cunoscute sub numele desateNatufian(numele vine de la primul dintre aceste site-uri gasite), au aparut n Levant cand era glaciara inaugura o perioada cand clima din regiune a devenit relativ calda si umeda.Childe s-a gandit ca agricultura a fost scanteia necesara, care a dus la aparitia satelor si ridicarea civilizatiei.Cu toate acestea, desi Natufienii au trait n asezari permanente de pana la cateva sute de oameni, au fost culegatori nu, fermieri. A fost un semn clar ca ideile noastre trebuie sa fie revizuite, spunearheologul Ofer Bar-Yosefde la Universitatea Harvard.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/oameni-neolitic3.jpgSateleNatufianau existat n vremuri grele n jurul datei de 10800.Hr., cand temperaturile au scazut brusc, parte a unui mini-ere glaciare care a durat 1.200 de ani si a creat conditii mult mai secetoase n zona Semilunii Fertile.Cu habitatul animalelor si campurile de cereale in scadere, o serie de sate au devenit brusc prea populate pentru aprovizionarea cu alimente locale.Multi oameni, nca o data, au devenit culegatori ratacitori, cautand alte surse de hrana ramase.Unele localitati au ncercat sa se adapteze la conditiile mai aride.Satul dinAbu Hureyra, n ceea ce este acum nordul Siriei, aparent a ncercat sa cultive campuri locale de secara, poate la replantare.Dupa examinarea boabelor de secara de la fata locului,Gordon Hillmande la University College din Londra siAndrew Moorede la Institutului de Tehnologie din Rochester au sustinut n 2000 ca unele au fost mai mari decat echivalentele lor salbatice, un semn posibil de domesticire si cultivare. Bar-Yosef si unii cercetatori sunt de parere ca site-urile din apropiere, cum ar fiMureybetau folosit agricultura.Daca acesti arheologi au dreptate, tocmai au furnizat o noua explicatie a modului n care societatea a nceput sa avanseze.Childe a crezut ca agricultura a fost prima, ca a fost inovatoare, permitand oamenilor sa profite de oportunitatea unui nou cadru pentru a-si extinde dominatia asupra lumii naturale.Site-urile Natufian din Levant au sugerat n schimb ca stabilirea in sate si comunitati a fost prima si ca agricultura a aparut mai tarziu, ca unprodus de criza.Confruntati cu o racire de mediu si o crestere a populatiei, oamenii din zonele ramase s-au gandit, spune Bar-Yosef ca, Daca ne miscam, acesti oameni din alte parti vor exploata resursele noastre. Cel mai bun mod pentru noi de a supravietui este sa ne stabilim si sa exploatam zona noastra. Agricultura a inflorit.Ideea ca revolutia neolitica a fost determinata deschimbarile climatice, a rezonat n timpul anilor 1990, un timp cand oamenii au fost din ce n ce mai ngrijorati de efectele incalzirii globale moderne.Aceasta a fost promovata n nenumarate articole si carti si n cele din urma consacrata n Wikipedia.Cu toate acestea, criticii au acuzat ca dovezile erau slabe, nu n ultimul rand, pentru ca Abu Hureyra, Mureybet, si multe alte site-uri din nordul Siriei au fost inundate de baraje nainte de a putea fi complet excavate.Disputele academice continua, site-urile sunt in continuare cercetate si poate ca intr-un final isi vor spune pe deplin povestea. Atunci vom afla cum a inceput rasa umana.Istoria bibliotecii si a arhivelor antice si modernePublicat de Catalin Stanculescu la data: 6 - Iunie - 2012, categoria:Istoriehttp://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/istoria-bibliotecii.jpgColectia de cunostinte n scris ntr-un fel de depozit este o practica la fel de veche ca nsasi civilizatia. Aproximativ 30.000 de tablite de lut gasite nMesopotamiaantica dateaza de mai mult de 5.000 de ani. Arheologii au descoperit suluri de papirus de la 1300-1200 i.Hr n orasele antice egiptene de laAmarnasiTebasi mii de tablite de lut n palatul regeluiSanherib, domnitorul asirian de la 704-681 i.Hr, laNinive, orasul sau capitala. Mai multe dovezi s-au gasit odata cu descoperirea colectiei personale a nepotului lui Sanherib, regeleAshurbanipal, nume care n cele din urma a devenit biblioteca. Indiferent daca au fost publice sau private, bibliotecile au fost fondate, construite, distruse si reconstruite. Biblioteca, de multe ori sustinuta de religie sau de stat, a fost un supravietuitor de-a lungul istoriei sale lungi si serveste ca un testament pentru setea de cunoastere, un motor al civilizatiei.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/biblioteca2.jpgMonahismul transforma BibliotecaLa inceputul anului 500 d.Hr in Egipt, un om pe numePahomiea infiintat o manastire si a insistat pe alfabetizare printre calugarii sai. Acest lucru a avut un efect de lunga durata, chiar dupa ce Imperiul Roman s-a impartit in doua, aproximativ 100 de ani mai tarziu. De-a lungul imperiului de est au aparut comunitati monahale, cu mici biblioteci, mai ales teologice. In jumatatea de est a imperiului, datorita raspandirii crestinismului, s-a incurajat utilizarea bibliotecilor.Capitala de laConstantinopola avut trei mari biblioteci: Biblioteca universitatii, biblioteca pentru familia regala si de serviciu public si o colectie teologica. Chiar daca bibliotecile au disparut in imperiul de vest din cauza invaziilor, lipsei de fonduri, si mai ales lipsei de interes, monahismul a dat nastere la o explozie legata de invatare si cunoastere. In 529 d. Hr,Benedicta infiintat o manastire laMonte Cassinosi a stabilit o regula prin care calugarii sa traiasca. Capitolul 48 din aceasta regula obligatorie spune ca toti calugarii trebuie sa citeasca si sa se instruiasca in posturi si la sarbatori. Benedictinii au creat biblioteci si scrierea a devenit sacra. Ei au facut celebrul scriptorium o incapere dedicata in manastiri scrisului si cititului. Curand, a devenit obisnuinta pentru manastiri sa imprumute altor manastiri, dand nastere la imprumutul intre biblioteci.Charlemagne, care a detinut o biblioteca imensa inAachen, in secolul al optulea, a ordonat ca fiecare scoala sa aiba un scriptorium. Drumul a fost bine pavat pentru a pregati Renastera si astfel o noua era pentru biblioteci.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/biblioteca3.jpgCunoasterea in RenastereIn timp ce Europa se straduia sa iasa din intunericul nestiintei la lumina scrierii si invataturii, oamenii ei de cultura au inceput sa-si indrepte atentia catre clasicii greci si romani pentru inspiratie artistica si literara. De asemenea, multi aristocrati din acea perioada s-au dedicat unor proiecte destinate infiintarii de biblioteci particulare.Cosimo de Medici, provenind dintr-o de familie celebra a adunat numeroase carti, constituind baza Bibliotecii Laurentiana. De asemenea, in Italia,Biblioteca Vaticanuluia fost deschisa n 1400. Insotitade cresterea universitatilor, a fost dezvoltarea bibliotecilor universitare, care, in unele cazuri, au fost fondate pe baza unei donatii personale. De exemplu,Humphrey, ducele de Gloucester, a donat colectia sa de mare anvergura la Universitatea Oxford, in anii 1400.Inovatia lui Gutenberg usureaza mobilitatea si circulatia cartilor pretutindeni. Aceasta inventie a revolutionat lumea facand cartile accesibile oricui si oriunde in lume. Carti tiparite inlocuiesc acum manuscrisele greoaie scrise de mana si au fost plasate pe rafturi deschise in vazul tuturor. Cartile sunt astfel scoase la lumina.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/epoca-de-aur.jpgEpoca de AurDe-a lungul anilor 1600 si 1700, bibliotecile au crescut in popularitate. Ele au crescut ca urmare a faptului ca universitatile s-au dezvoltat si la nivel national. Multe dintre acestea au devenit biblioteci nationale.InMarea Britanie, Sir Thomas Bodley a reconstruit biblioteca Humphrey, la Oxford, in 1500. Aceasta a fost redenumita Biblioteca Bodlean, fiind astazi a doua ca marime in tara.Cea mai mare, desigur, este Biblioteca Britanica, fondata in 1759, ca parte a British Museum. Cea mai veche biblioteca publica din Marea Britanie a fost asociata cu Guild Hall din Londra, in 1425. A doua a fost deschisa in Edinburgh, Scotia, in 1580.Dupa ce Parlamentul a adoptat Legea privind Biblioteca Publica in 1850, bibliotecile au inceput sa se raspandeasca in intreaga tara.InFranta, Biblioteca Nationala din Paris, cunoscuta sub numele de Biblioteca Nationala a Frantei a inceput in 1367 ca Biblioteca Regala a lui Carol al V-lea.Alta biblioteca importanta, faimoasa pentru influenta asupra managementului bibliotecii, este Biblioteca Mazarine, de asemenea, la Paris. Cardinalul Jules Mazarin, ministrul-sef in Franta, in timpul minoritatii lui Ludovic al XIV-lea, a fondat-o in 1643.Bazandu-se pe patrimoniul sau roman,Italiase lauda cu mai multe biblioteci de renume, printre care Biblioteca Laurentiana in Florenta, Biblioteca din Vatican, Biblioteca din Milano si Biblioteca Nationala Centrala in Florenta intre anii 1600-1700, pe baza colectiei lui savantului Antonio Magliabechi.InPeninsula Iberica, regele Filip al V-lea a stabilit Biblioteca Nationala a Spaniei la Madrid in 1711.Biblioteca Nationala a Portugaliei la Lisabona a aparut in 1796.Trei biblioteci constituie depozitul national alGermaniei. In primul rand, Biblioteca Germana de Stat din Berlin, a fost fondata n 1661 de Friedrich Wilhelm. A doua si a treia au urmat mult mai tarziu: Biblioteca Germana din Leipzig, fondata in 1912 si Biblioteca germana din Frankfurt, fondata in 1946.Ecaterina cea Mare a fondat Saltykov Shchedrin Biblioteca Publica de Stat din Sankt-Petersburg, la sfarsitul anilor 1700. Cea mai mare biblioteca dinRusia, Biblioteca de Stat Rusa din Moscova (fosta Lenin Biblioteca de Stat), a fost fondata in 1862.Incepand cu John Harvard in 1638 si a lui donatie de 260 de volume, Biblioteca Harvard a crescut si a devenit cea mai mare biblioteca universitara inSUA, cu mai mult de 10.000.000 de volume.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/biblioteca4.jpgCea mai veche biblioteca din America a inceput cu o donatie de 400 de carti de catre un cleric din Massachusetts, John Harvard, la o universitate noua, care in cea din urma l-a onorat prin adoptarea numelui sau. Un alt cleric, Thomas Bray din Anglia, a stabilit primele biblioteci gratuite in coloniile americane la finele anilor 1600.Abonamentul la biblioteci in cazul in care taxele de membru erau platite pentru achizitiile de carti si de privilegii de imprumut au fost libere au debutat in 1700.In 1731, Ben Franklin si altii au fondat prima biblioteca astfel, Biblioteca din Philadelphia. Colectia initiala a Bibliotecii Congresului a fost facuta cenusa, dupa ce britanicii au ars-o n timpul razboiului din 1812. Biblioteca a cumparat vasta colectie Thomas Jefferson in 1815. Pana la venirea valurilor de imigranti si de stabilirea filozofiei de educatie publica gratuita pentru copiii nu s-a vazut rostul pratic al bibliotecilor. Deabia apoi bibliotecile publice s-au raspandit in Statele Unite. Prima biblioteca publica din tara a fost deschisa in Peterborough, New Hampshire, n 1833. Filantropul Andrew Carnegie a ajutat la construirea a mai mult de 1.700 de biblioteci publice in Statele Unite intre 1881 si 1919.Bibliotecile poate s-au schimbat de-a lungul anilor insa nevoia pentru cunoastere nu.Lumea si carteaPublicat de Catalin Stanculescu la data: 5 - Iunie - 2012, categoria:Cultura,Manuscrise si carti vechihttp://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/lumea-si-cartea.jpgBibliotecile in Antichitaten primele civilizatii, bibliotecile ca institutii de cultura cu functionalitati multiple privind colectarea, adapostirea, tezaurizarea culturii si civilizatiei umane, asa cum acestea au fost cuprinse n paginile unor carti, (daca dam cuvntului un sens generic de document general), au fost o sursa de singulara importanta n sprijinul cunoasterii.Atena, Alexandria, Pergam, Roma au devenit centre culturale si datorita bibliotecilor lor. In Evul Mediu la Constantinopol cartile ramase sunt privite ca niste comori, in catedralele din Paris si Chartres, Spania la Toledo (urmand modelul Bagdad). Deasemenea, marile centre universitare devin cele care detin stiinta - Universitatea din Paris, n 1253, a fost nzestrata cu biblioteca personala a lui Robert de Sorbon- celcare va da numele sau prestigioasei universitati franceze. Bogatele colectii de la Paris si Oxford, constituite n secolele al XIII-lea si al XIV-lea, au sprijinit formarea marilor savanti, filosofi si teologi ai Europei medievale . Desi bibliotecile monastice, episcopale si universitare si-au ndeplinit cea mai veche si elementara functie, aceea de a conserva, multe din resursele culturale ale societatilor trecute au ramas neexploatate, gresit utilizate si adesea nentelese.In Siria, Irak, Iran existauarhivele si textele de laEbla, cca. 2500, odata cu distrugerea orasului cca. 2250 .Hr., constituie cea mai veche biblioteca organizata descoperita inca.Bibliotecile de laUgarit( Siria ), cca. 1200 .Hr., includ arhive diplomatice, opere literare si alte biblioteci private.Biblioteca luiAshurbanipal(668-627 .Hr.), n Ninive (aproape de modernul Mosul, Irak ), mult timp considerata a fi prima biblioteca sistematica, a fost redescoperita n secolul al XIX-lea. n timp ce biblioteca a fost distrusa, mai multe fragmente de vechi cuneiforme comprimate au supravietuit si au fost reconstruite. Portiuni mari din Epopeea lui Ghilgames au fost printre cele mai multe descoperiri.Academia lui Gundishapurn vestul Iranului, a stabilit in timpul Imperiului Sassanid standardul in cunoastere si inteleptciune.Pesubcontinentul indian marile centre culturale, si anumeTakshasila(secolul al VI-lea spre secolul al V-lea .Hr., n zilele noastre Pakistan),Nalanda( in 427 i.Hr si considerats una dintre primele universitati mari din istoria nregistrata. ),Vikramshila(secolul al VIII-lea),Kanchipuramsi alte universitati, mentinute, de asemenea, ca biblioteci mari de manuscrise pe frunze de palmier pe teme diverse, de la teologie la astronomie. n 1193, Universitatea din Nalanda a fost distrusa de catre invadatorii musulmani turci sub Bakhtiyar Khilji, acest eveniment este vazut ca o piatra de hotar n declinul budismului n India .http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/biblioteca-alexandria.jpgInAfrica Biblioteca dinAlexandria, Egipt, secolul al III-lea .Hr. (cca. 295 .Hr.). Data sa de distrugere este incerta, dar se presupune ca a gazduit una dintre cele mai mari colectii din lumea clasica.Grecia si RomaBiblioteca din Pergamla Pergam (n ceea ce este acum Turcia), de asemenea, n secolul al III-lea .Hr., regii Attalid au format a doua biblioteca importanta in lumea elenistica dupa Alexandria, fondata de Ptolemeu. Cnd Ptolemeu a oprit exportul de papirus , n parte din cauza concurentilor si partial din cauza lipsei, Pergamenes a inventat o noua substanta pentru a fi utilizata n codice, numita Pergam sau pergament dupa numele orasului. Acest lucru a fost facut din piele fina de vitel, un predecesor al hrtiei .Bibliotecile Forumului, au constat n biblioteci separate, fondate de Augustus n apropiere de Forumul Roman, care contineau att texte in greaca si latina, adapostite separat, asa cum era practica conventionala. Mai existau biblioteci n Octaviae Porticus lnga Teatrul de Marcellus, n templul lui Apollo Palatinus, iar n Ulpiana Bibliotheca, n Forumul lui Traian.Bibliotecile private ale Romei antice au fost, de asemenea, considerabile: aristocratia romana a vazut biblioteca ca un punct de prestigiu si multe dintre acestea au fost transferate la manastiri in anii Evului Mediu.Vila dinHerculaneum, Italia, este cunoscuta doar dupa biblioteca ce a supravietuit din antichitate clasica. Aceasta colectie mare a unei vile private poate a apartinut odata lui Iulius Cezar.ngropat de eruptia de pe Muntele Vezuviu, care a distrus orasul n anul 79, a fost redescoperit n 1752 , orasulPompeiascunde in printre lava si cenusa aproximativ 1800 de suluri carbonizate.. Folosind tehnici moderne, cum ar fi imagini multi-spectrale, sectiuni anterior ilizibile sau invizibile de pe suluri care au fost derulate sunt n curs de descifrare.Biblioteca de Teologie din Cezareea Maritimaafla n prezent in Israel , a fost o mare biblioteca crestina timpurie. Prin Origen din Alexandria si operele preotului Pamphilus de Cezareea, scoala a cstigat o reputatie de a avea cea mai extinsa biblioteca ecleziastica din timpul sau, care continea mai mult de 30.000 de manuscrise: Grigorie de Nazianz , Vasile cel Mare , Jerome si altii au venit pentru a studia acolo.Biblioteca Imperiala de la Constantinopol, fondata n 330 d.Hr., a fost n mare parte distrusa sau arsa de catre cruciati n timpul Cruciadei a patra.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/biblioteca-celsus.jpgBiblioteca lui Celsus(in stanga in imagine, sursa: archaeological.org) a fost o biblioteca din antichitate situata n orasul anticEfes, in vestul Anatoliei. Contrar perceptiei generale Biblioteca din Alexandria (Egipt) nu a fost prima mare biblioteca antica. Biblioteca din Alexandria a fost precedata de cel putin alte trei mari biblioteci de care nici bibliofilii invederati nu prea au auzit. Pentru a facea aceasta prezentare gasim necesara o diferentiere intre o biblioteca si o arhiva. O biblioteca este bazata pe o clasificare rationala a continutului care este in majoritatea cazurilor multidisciplinara.Exista si biblioteci cu un continut specific unei discipline, atunci clasificarea se face conform ramificatiilor acestei discipline, perioadelor cronologice sau autorilor pastrati in aceasta biblioteca. Arhiva este in general o colectie de inscrisuri cu caracter istoric-cronologic a unor organizatii felurite.
Majoritatea bibliotecilor mari au un caracter multi-lingvistic continand texte in mai multe limbi, acest caracter este insa un caracter nou si este in mod special de sorginte Crestina. Crestinismul fiind o religie cu caracter universal si provenind din surse multiple din punct de vedere lingvistic a dezvoltat acest concept. In lumea antica pre-Elenistica caracterul bibliotecilor a fost mono-lingvist bazat in special pe lingua franca (preponderent comuna) a vremurilor respective. Din punctul meu de vedere o biblioteca care merita un comentariu este o biblioteca antica desoperita si descifrata cu un continut de cel putin 10000 de titluiri diferite.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/constantinopol.jpgCele mai vechi biblioteci care pot corespunde definitiei de mai sus sunt bibliotecile Mesopotamiene si cele din Asia Mica. Vom urma itinerariul spre Alexandria (Egipt), vom discuta despreBiblioteca Ulpianaa stramosului nostru Traian, vom incerca sa rezolvam istoria complicata a Vilei Papyridin Herculane (Italia). O discutie (sau mai multe) vom avea despre prima mare biblioteca Crestina dinCaesarea Maritima(Israel) care a aprtinut primului colegiu teologic Crestin, colegiu in care au functionat ca maestri Origen si Pampfil si care a continut 30000 de manuscrise. In sfarsit vom discuta putin de Casa Intelepciunii a Academiei Gundishapur din Bagdadul Persan, intemeiata de Persani in timpul Imperiului Sassanid.Marile biblioteci antice pierdute ale omenirii seria nr.2Publicat de Catalin Stanculescu la data: 4 - Iunie - 2012, categoria:Cultura,Manuscrise si carti vechihttp://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/seria-2.jpgLumea a uitat, s-a inecat profund in jurnalismul cotidian, in uriasul spatiu al www-ului. Intr-o era digitala cine mai citeste, cine mai frunzareste cartile, cine le mai cauta, cine le mai acorda atentie?Anticariatele au disparut, librariile s-au transformat in mici capuse intelectuale (exista si exceptii, desigur) care profita din plin de noua era media si de descoperirea marketing-ului agresiv, a targetarii pietei, a consumului, a trend-ului, etc.Totul a devenit minimalist, totul se face la comanda de parca cartea insasi ar fi un produs ordinar, unul despre care s-ar putea spune ca exista cerere si oferta. De la marile colectii la best-seller, de la cartile pentru copii la aceasta tendinta moderna adolescentina spre vampirism, licantropism, vrajitorie si altele asemenea, cartile se publica in tiraje imense pentru ca sunt citite de mase.Cate carti va vin in minte acum citind aceste randuri? Trei, poate maxim patru editii aparute in ultimii ani in serie si care fac deliciul publicului. Am vazut mai demult o carte la un pret ametitor care era de fapt nescrisa (cumparai de fapt doar copertile un instrument de marketing interesant). Cartile cu cel mai mare tiraj trebuie neaparat, este chiar imperativ, sa aiba si o ecranizare. Din nefericire, cei mai multi sunt determinati doar de (a se citi exclusiv) film sa citeasca cartea.Am auzit de curand o discutie intre doua adolescente din care reiesea ca nu mai are rost sa citeasca cartea pentru ca va aparea in curand filmul. Nu incerc sa neg contributia filmului sau a oricaror alte elemente legate de acest subiect la marea contributie care este cultura umana, insa astfel de ganduri nu-si au locul intr-un viitor reprezentant al speciei umane. Eu insumi pasionat de documentare si nu numai inteleg pe deplin latura vizuala intr-un proces formator sau educativ. Insa cartile trebuie sa ramana mereu ce au fost.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/marile-biblioteci-pierdute.jpgChiar daca vor disparea de pe suportul fizic prezentat de-a lungul vremurilor ca hartie, chiar daca le vom citi de pe I-Pad sau e-book sau vor aparea pe pereti in statie la metrou ( am vazut asta in Japonia) sau pe vaporase (asta se intampla la Venetia unde sunt postate poezii pe mijloacele de transport in comun) , sensul lor adevarat nu va trebui lasat niciodata sa se piarda.Cum poti invata, cum poti acumula cunostinte, cum poti trai experiente inediate daca nu prin carti? Cum poti deveni un om mai bun, mai educat, mai visator? Cum poti trai altfel?Vom incerca in episoadele care urmeaza acestei prezentari sa aratam lumii intregi izvoarele pierdute ale cunoasterii vechile biblioteci antice care au pierit de-a lungul timpului prin foc si sabie din cauza semenilor nostri.Veti vedea mii de volume disparand pentru totdeauna, surse unice stranse de-a lungul timpului in arhive care au fost ingropate pentru noi. Scriitori si intelepciune populara apartinand zecilor de culturi si rase de pe pamant care au cazut prada nebuniei omenesti, revoltelor, viciului, barbariei.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/papirus.jpgVeti intelege astfel cat de mult am pierdut si nici macar nu suntem constienti de asta. Intr-o lume profund materiala in care totul e luat si vine de la sine, uitam ce lasam in urma noastra si nu mai acordam atentie oamenilor din noi si celor care ne vor uma. Oamenii s-au constituit alaturi de marile dezastre naturale (cutremure, incendii, etc) in cei mai mari dusmani ai cartilor. Acestia au ars metodic, in mod sadic si determinati de convingeri religioase, politice sau de alta natura mii de manuscrise. Aproape ca devenise o moda in timpul Evului Mediu arderea cartilor care nu corespundeau cerintelor vremii. Acelasi lucru s-a intamplat in comunism, in fascism sau cand alte ideologii preiau puterea. Aceasta practica are atata putere incat a devenit un puternic simbol, un adevarat exemplu arderea bibliotecii de la Bagdad, distrugerea manuscriselor in China dinastiei Qin.Trecand prin acestea ajungem la marile arhive si biblioteci din prezent, cladite pe cele vechi de cele mai multe ori arhiva din Vatican, scrierile adunate in manstirile din Monte Cassino, Saint Gall si Fulda, cele de la Muntele Athos, cele apartinand calugarilor tibetani, redescoperirea manuscriselor de la Marea Moarta.Marile biblioteci antice reprezentau nu doar carti insiruite pe rafturi, pergamente prafuite, suluri mai mult sau mai putin obscure despre magi, divinatie, demoni ci o intreaga etapa a cunoasterii, o era a scrisului. Majoritatea erau tratate politice, invatand mai-marii lumii despre guvernare, sau scrieri astronomice oferind preotilor cunostinte pretioase despre rotatia pamantului, despre miscarea planetelor, sunetele sferelor si cum acestea ii influenteaza pe oameni. Din aceste manuscrise transmise peste generatii oamenii si elita intelectuala au invatat si si-auamintitdespre agricultura, despre felul in care se ridica piramidele, cum se cladeste o natiune, cum se conduce un imperiu. De la a supravietui pana la a visa dincolo de stele, de la semintele de grau pana la scarile zeilor, cartile au fost cele care au dat cu adevarat putere oamenilor si mai ales imperiilor.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/catherine.jpgAti pomenit oara de imperiul lui Assurbanipal fara biblioteca sa celebra? Despre imparatii chinezi, dar nu si despre colectiile lor impresionante? Despre Harun-Al-Rasid dar nu si despre cultul literelor, despre filozofie si stiinta?Ce a mai ramas din miile de manuscrise ale bibliotecii din Alexandria ntemeiate de Ptolemeu Soter, din acele documente de nenlocuit si pentru totdeauna pierdute despre stiinta antica? Unde este cenusa celor 200000 de lucrari ale bibliotecii din Pergam? Ce s-a ntmplat oare cu colectiile lui Pisistrate de la Atena, cu documentele venerabile ale Templului din Ierusalim si cu aceea a sanctuarului din Memphis? Ce comori contineau miile de carti care au fost arse n anul 213 a.C din porunca mparatului Tchu-Huang-ti dintr-o pricina pur politica?Ne place sa ne mndrim cu gradul nostru de civilizatie si cultura, consideram ca suntem superiori altor civilizatii, sau cel putin a celor dinaintea noastra, suntem att de siguri de faptul ca noi am descoperitprimii anumite lucruri, nct ignoram dovezile care ne demonstreaza mai tot timpul canou nu e dect ceea ce a fost uitat. Gndindu-ne doar la faptul ca din marele numar de manuscrise si documente antice si chiar medievale la noi a ajuns doar o mica parte, si ca din acelea foarte putine sunt publicate si accesibile, putem concluziona ca mndria si superioritatea noastra se bazeaza de fapt pe necunoastere si ignoranta.
Cu cea mai mare parte a cunostintelor celor vechi pierdute, sau cel putin ascunse marelui public, cred ca ar trebui sa devenim mai modesti, si sa marturisim asemenea marilor oameni, Galileo sau Newton, ca daca am urcat att de sus, e fiindca ne aflam pe umerii unor uriasi.
Attebury un contemporan a lui Newton, scria:Modestia ne nvata sa vorbim cu respect la adresa Celor Vechi, mai ales daca nu le cunoastem perfect lucrarile. Newton care le stia aproape pe de rost, avea pentru ei cel mai mare respect si-i considera barbati de geniu si cu spirit superior, care-si dusesera descoperirile de tot felul mult mai departe dect ne pare noua n prezent, din ce-a mai ramas din scrierile lor. Sunt mai multe lucrari antice pierdute dect pastrate si poate noile noastre descoperiri nu valoreaza ct anticele noastre pierderi.Fie ca au fost pastrate de regi, imparati sau despoti mai mult sau mai putin legendari, fie ca au fost gazduite de preotii din Marile Piramide sau mai tarziu de abatiile si manastirile din lumea intreaga (cathare, din Asia Mica sau buddhiste si tibetane), fie ca au fost adunate de sceptici, de entuziasti, de amatori, de intelepti sau ocultisti, oamenii din lumea intreaga au inteles ca puterea inseamna de fapt cunoastere.Cea mai veche civilizatie din lumePublicat de Catalin Stanculescu la data: 4 - Iunie - 2012, categoria:Civilizatii,Culturahttp://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/cea-mai-veche-civilizatie.jpgDaca doriti sa aflati detaliile exacte despre cea mai veche civilizatie din lume, atunci asta va fi putin dificil deoarece nu exista nregistrari clare legate de o singura civilizatie. n acest articol, am sa va vorbesc despre cele cinci civilizatii care au nflorit n jurul aceleiasi perioade si ar putea fi candidate pentru titlul de cea mai veche civilizatie din lume.Conceptul de leagan al civilizatiei este subiectul multor dezbateri si opinii variate. Figurativ, folosirea leaganului n sensul de locul sau regiunea n care totul este hranit, educat, construit n etapa sa primara, este atribuit luiSpencerin Rollins Ancient History care descrie astfel Egiptul.Civilizatia este definita ca o societate care are o cultura complexa agricola si urbana si care se diferentiaza de alte culturi, ca urmare a complexitatii sociale, precum si a activitatilor variate economice si culturale care sunt o parte integranta a societatii. Acesta este motivul pentru care, atunci cnd vorbim despre cea mai veche civilizatie din lume, ne referim la acele societati care s-au dezvoltat social, economic si cultural, si nu la acele asezari de fiinte umane care au trait o existenta nomada.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/civilizatie2.jpgLeaganul civilizatiei?Cercetatorii si arheologii au inceput o cautare febrila pentru a-l descoperi. Insa putini s-au intrebat daca exista doar unul singur. De aici posibilitatile au devenit nelimitate.Acestea atesta faptul ca nu a existat un singur leagan, ci cteva dezvoltari independente ale civilizatiilor, dintre care cea apropiataNeoliticului Esticar fi prima. Importanta conform careia a existat o puternica influenta reciproca ntre civilizatiile timpurii nCornul abundentei(care include Mesopotamia si Levant) si Asia de Est, este controversata, n timp ce civilizatiile din Anzi si Mesoamerica sunt acceptate ca fiind independent aparute de cele din Eurasia. Daca scrisul este luat ca premisa a civilizatiei, atunci cel mai tnar leagan este n Dinastia Timpurie din Egipt si Sumer ( jemdet Nasr).http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/eufrat.jpgLeaganul civilizatieipoate fi una dintre cele cinci locatii prezentate n cazul n care a aparut prima civilizatie. Potrivit multor experti, civilizatiile asa cum le cunoastem si intelegem astazi s-au nascut ca forma si concept n ceea ce se numesteSemiluna Fertila(Mesopotamia), si apoi s-au extins n alte zone din cauza unui stil de viata nomad. Dar acest punct de vedere traditional a fost contestat de multi oameni de stiinta si arheologi. Din punctul lor de vedere nu exista un singur leagan al civilizatiei pentru ca dezvoltarea independenta a civilizatiei a avut loc n mai multe areale geografice cum au fostMesopotamia, Egipt, Valea Indusului, Shang (Valea Fluviului Galben), si Mezoamerica si Anzii sud-americani. Motivul pentru aceasta credinta n mai multe leagane de civilizatie a dus la observarea si studiul relicvelor din acea perioada. Aceste relicve subliniaza modul n care diferite caracteristici s-au dezvoltat neregulat si independent n aceste civilizatii diferite. Interactiunea ntre diferitele comunitati din cauza stilului de viata nomad a dus la dezvoltarea unor sisteme comune si tehnici n agricultura, prelucrarea metalului si ceramica, etc. Prin urmare, este dificil de specificat care este cea mai veche civilizatie din lume, deoarece nu exista niciun raspuns clar la ntrebare. Cele cinci civilizatii discutate mai jos sunt concurentii pentru titlul de cea mai veche civilizatie de pe Pamant.Gordon Childe a definit dezvoltarea civilizatiei ca un rezultat a doua revolutii succesive:Revolutia Neolitica, (declansand dezvoltarea comunitatilor statornice) siRevolutiaUrbanacare a sporit tendintele catre asezari dense, grupuri specializate ocupational, clase sociale, exploatarea surplusului, constructii publice monumentale si scrisul.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/mesopotamia.jpgMesopotamiaMulti experti, dupa cum s-a mentionat mai sus, cred ca Mesopotamia fiind situata n Semiluna Fertila, este cea mai veche civilizatie din lume. Motivul pentru aceasta este faptul ca Mesopotamia se afla in locul n care rurile Tigru i Eufrat converg, facnd zona extrem de potrivita pentru agricultura. Multe societati agrare, prin urmare, s-au stabilit aici. De asemenea, de la Ubaid, civilizatia sumeriana, Akkad, Babilon, si civilizatiile asiriene sunt toate situate n aceasta zona, Mesopotamia este astfel considerata a fi cea mai veche civilizatie din lume. Asezarile pot fi urmarite n Mesopotamia de la nceputul epocii bronzului, care dateaza cu mult nainte de 7000 .Hr.. Cele mai vechi site-uri au fost nJarmo, iar cele mai vechi orase au fost stabilite nSumern perioadaUruk. Mesopotamia, peste ani, a fost condusa de catre greci, persi, mongoli si turci fiind zona pe care o identificam in prezent cu Irakul.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/egipt.jpgEgiptUna din cele mai vechi civilizatii din lume, existand dovezi arheologice si antropologice, care arata spre existenta unor asezari n zona, nca din 10000 .Hr., dar nu exista nici o dovada certa de continuitate. Luand in calcul agricultura ca principala lor sursa de hrana, dar ramne de solutionare o problema anume site-uri gasite n alta zona, care pot fi datate n aceeasi perioada si care arata practica de vnatoare si de pescuit. Aceasta este indicat de studii care arata ca terenul din jurul Saharei nu a fost asa arid cum este astazi, si a fost perfect pentru agricultura si pasunat. Asta s-a intampla n jurul perioadei 2500 .Hr. cand asezarile s-au mutat spre Nil din cauza schimbarilor conditiilor climaterice si neprimitoare, n cazul n care civilizatia s-a stabilit ca o societate mult mai complexa. Civilizatia Egiptului Antic a fost responsabila pentru mai multe mosteniri de durata pentru ntreaga umanitate, inclusiv piramide, sistemele matematice, practica medicinei, tehnicilor de prelucrare a sticlei, si, de asemenea, a hrtiei, n forma ei primara.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/india.jpgIndia anticaAsezarile au existat n zona de dinainte de 6000 .Hr., deoarece exista dovezi din aceasta perioada. Studiind istoria civilizatiei Vaii Indusului aflam ca aceasta a fost o societate bine dezvoltata. Aceste asezari au fost eficiente cultivand sufficient pentru a se putea intretine si pentru a face comert aici au fost gasite resturi de cereale, morminte funerare, burghie pentru pietre si cupru, etc, gasite n zona care este in prezent Pakistan. Civilizatia din valea Indusului a cunoscut de timpuriu structuri complexe sociale de la 4000 .Hr., cele mai importante orase fiind Harappa siMohenjo-Daro numele sau inseamna colina celor morti. Sistemul de fractie zecimala este unul dintre darurile civilizatiei Vaii Indusului pentru lumea moderna. Tot aici au fost gasite primele cantare, sisteme de canalizare si irigatii, sigilii si alte sculpture mestesugite. Excavarea din site-uri au inceput in anul 1920 i cea mai recenta descoperire a fost n 1999.ChinaChina este deja anuntata ca cea mai veche civilizatie continua din lume. Relicve datnd din 7000 .Hr. au fost descoperite n China. De fapt, n unele cazuri, variaza datele de referinta ntre 9000 .Hr. i 5500 .Hr.. Exista dovezi de practica agricola, ceramica, unelte de munca, chiar si cresterea animalelor. Civilizatia poate fi urmarita napoi pna la stabilirea de statelor- oras n Valea Fluviului Galben n jurul lui 2200 .Hr.. Dar aceasta afirmatie este contestata de prima dinastie, care este definita arheologic prin dinastiei Shang din China antica care a nceput domnia sa undeva n jurul anului 1750 .Hr. Exista foarte putine date verificabile despre asezari anterioare din zona din cauza lipsei de nregistrari scrise sau orice astfel de documente.Mezoamericasi Anzii sud-americanin America, cele mai vechi civilizatii s-au situat n America de Sud si Mezoamerica. Cea mai veche civilizatie Mesoamericana a fost civilizatia olmeca care a fost stabilita n jurul anului 1200 .Hr.. Asezarile au fost urmarite napoi in 5100 .Hr., ca urmare a nregistrarilor de cultivare a porumbului de atunci. Unele dintre principalele orase care au fost stabilite n conformitate cu regula olmecilor au fostSan LorenzoiLa Venta, care ca si alte orase, se spune ca au avut statui gigantice ale mparatului.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/norte-chico.jpgn America de Sud, cea mai veche civilizatie a fostNorte Chico, care a fost un grup de aezari legate intre ele, cu orae mari, la Aspero i Caral.Inca nu exista nregistrari clare sau metode de datare care ne pot oferi o perioada de timp exacta pentru momentul aparitiei acestor civilizatii. Dar aceste cinci civilizatii au fost predecesorii nostri. Indiferent care dintre acestea este cea mai veche civilizatie din lume, unele dintre cele mai importante inventii si descoperiri, cum ar fi agricultura sau ceramica le pot fi acreditate lor.Gbekli Tepe locul unde s-a nascut religiaPublicat de Catalin Stanculescu la data: 2 - Iunie - 2012, categoria:Cultura,Religii si credintehttp://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/gobekli-tepe.jpgAici uriasii de piatra vegheaza de milenii tainele ascunse ale umanitatii.Desi vizitate de turisti turci si europeni, aceste ruine si-au ascuns pana in prezent semnificatiile si simbolurile. Chiar daca cercetatorii au incercat din rasputeri sa le descifreze mai raman lucruri care inca ne scapa.In apropiere de Urfa, in Turcia, complexul a fost descoperit de arheologul german Klaus Schmidt care facea sapaturi in zona de peste un deceniu. De sus, de pe deal, se poate vedea la orizont in orice directie. Imaginati-va cum ar fi aratat in acele timpuri uitate campii intinse pline de vietuitoare salbatice, turme de gazele, rauri serpuitoare care ar fi atras gaste si rate salbatice migratoare, arbori fructiferi si paduri intinse aceasta zona ar fi fost un adevarat paradis al abundentei. Intr-adevar, regiunea se afla in capatul nordic al Semilunei fertile o zona cu climat bland si pamant arabil intinzandu-se peste Liban, Israel, Iordan si Egipt si ar fi atras vanatori-culegatori din Africa si Levant.Negasindu-se inca dovezi de locuire a zonei, Schmidt a presupus ca aceasta a fost prima catedrala la inaltime a umanitatii.Am crezut pana acum ca agricultura a dat nastere oraselor si mai trziu scrierii, artei si religiei. Acum, cel mai vechi templu din lume sugereaza ca totul a decurs invers.Zorii civilizatiei au explodat undeva pe dealurile din sudul Turciei.naintea vizitatorilor apar zeci de piloni de piatra masivi dispusi ntr-un set de inele, unul ingramadit mpotriva urmatorului. Cunoscut sub numele de Gbekli Tepe (pronuntat Guh-behk- Lee TEH Peh adica buric in turceste), site-ul arheologic aminteste vag de Stonehenge, cu exceptia faptului ca Gbekli Tepe a fost construit mult mai devreme si nu din blocuri cioplite rudimentar, ci cu stlpi imensi de calcar curat sculptati si stropiti cu basoreliefuri de animale o adevarata cavalcada de caprioare, serpi, vulpi, scorpioni, si mistreti feroce. Asamblarea complexului a fost datata cu aproximativ 11.600 de ani n urma, sapte mii de ani nainte de Marea Piramida din Giza. Aceasta contine cel mai vechi templu cunoscut.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/gobekli-tepe4.jpgPredatand Stnehenge cu 6000 de ani, intr-adevar, Gbekli Tepe este cel mai vechi exemplu cunoscut de arhitectura monumentala, prima structura pusa la cale si executata de fiintele umane, care a fost mai mare si mai complicata decat orice alta constructie cunoscuta la acea vreme. Atunci cnd acesti piloni au fost ridicati, n masura n care stim, nimic de scara comparabila nu exista n lume.La momentul constructiei Gbekli Tepe cea mai mare parte a rasei umane traia n grupuri mici, nomade, care au supravietuit prin culegerea plantelor si vnarea animalelor salbatice. Constructia site-ului ar fi cerut mai multi oameni care vin mpreuna ntr-un singur loc dect s-ar fi intamplat probabil nainte. Uimitor, constructorii templului au fost n masura sa reduca, sculpteze si sa transporte pietre de 16 tone si peste 18 metri inaltime pe distante de sute de metri n ciuda faptului ca nu aveau roti sau animale de povara. Pelerinii care au venit la Gbekli Tepe au trait ntr-o lume fara scris, metal, sau ceramica; pentru cei care se apropiau de templu de jos, pilonii acestuia trebuie sa fi planat deasupra capului lor ca uriasi rigizi, titani ai altor vremuri, iar animalele sculptate pe pietre tremurnd n lumina focurilor precum emisarii dintr-o lume spirituala pe care mintea umana deabia incepuse sa ii imagineze.Arheologii nca excaveaza Gbekli Tepe si dezbat sensul descoperirilor. Ceea ce ei stiu sigur este ca site-ul este cel mai important ntr-o harta de concluzii neasteptate care au rasturnat ideile anterioare despre trecutul indepartat al speciei noastre. Doar cu 20 de ani n urma, cei mai multi cercetatori au crezut ca stiau timpul, locul si succesiunea momentului in derulareaRevolutiei neolitice tranzitia critica care a dus la nasterea agriculturii, transformand definitiv Homo sapiens din grupuri razlete de vanatori-culegatori in sate si comunitati agricole si de acolo spre societatilor sofisticate tehnologic, cu temple mari, turnuri, regi si preoti care nregistrau ispravile lor n forma scrisa. Dar, n ultimii ani, mai multe descoperiri noi, Gbekli Tepe fiind preeminenta printre ele, au nceput sa forteze barierele si teoriile prafuite ale arheologilor.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/gobekli-tepe2.jpgJoris Peters, un arheolog care lucreaza la Ludwig Maximilian University in Munich, expert in analiza oaselor de animale a concluzionat ca cei care ocupau complexul se hraneau cu gazele, porc mistret, caprioara, oaie si o duzina de pasari salbatice. Ca atare un site de vanatori-culegatori identic cu celelalte din regiune. Dar cercetatorii au aratat ca la 1000 de ani distanta de acest site, oamenii au inceput deja sa domesticeasca animale precum oi, vite si porci si sa cultive grane salbatice. Toate acestea existau deja la Gbekli Tepe. In plus, exista si forta de munca necesara si mai ales motivatia.Aceasta noua teorie care devine mai clara ne face sa intelegem ca oamenii nu s-au stabilit, au inceput sa cultive si deabia apoi au trecut la constructia templelor sau a altor edificii complexe sociale ci mai degraba invers. Au existat puncte de atractie ca acesta unde oamenii au fost atrasi.Acest efort prelungit, continuu a pus bazele viitoarelor societati.In privinta simbolurilor, a incerca sa le descifram e ca si cum am incerca sa explicam inexplicabilul. Distanta foarte mare in timp, varietatea acestora indica faptul ca acei oameni incercau sa stapaneasca fiarele salbatice, poate sa domine natura, sa devina noii ei stapani.Unii cercetatori sustin chiar ca simbolurile legate de vulturi ar putea sa reprezintalegatura cu spiritualitatea. Acestia au fost gasiti si in Siria si in alte situri si reprezinta credinta oamenilor din neolitic in spirit si in viata de dupa moarte.Acesta este locul primei transformari radicale din istoria umanitatii.Ridicarea din salbaticie, din traiul nomad, este primul pas spre adevarata istorie a civilizatiei.La nceput revolutia neolitica a fost privita ca un eveniment singular, fulgerator, brusc, de geniu, care a avut loc ntr-o locatie unica Mesopotamia, ntre Tigru si Eufrat, n ceea ce este acum sudul Irakului, apoi s-a raspndit n India, Europa, si dincolo. Cei mai multi arheologi au crezut ca aceasta nflorire brusca a civilizatiei a fost determinata n mare masura de schimbarile de mediu: o ncalzire treptata odata ceEpoca de Gheatase incheiase, care a permis unor oameni sa nceapa sa cultive plante si sa imblanzeasca animale de turma din abundenta. Cercetarea sugereaza ca revolutia a fost de fapt efectuata de mai multe mini pe o suprafata mare si peste mii de ani ca durata. Si se poate sa fi fost determinata nu de mediu, ci de cu totul altceva.Cele mai multe dintre cele mai mari centre religioase, trecute si prezente, au fost destinatii pentrupelerinaje, cum a fost Vaticanul, Mecca, Ierusalimul, Bodh Gaya (n cazul n care Buddha a fost iluminat), sau Cahokia (complex enorm nativ american lnga St Louis). Acestea sunt monumente destinatecalatoriilor spirituale, iar oamenii de pretutindeni au venit de multe ori de la distante mari atrasi ca un magnet de forta irezistibila, de farmecul si magia acestor locuri. Gbekli Tepe poate fi primul dintre acestea, inceputul unui model, al unuitipar. Ceea ce le sugereaza, cel putin arheologilor care lucreaza acolo, ca sensul uman al sacrului si iubirea umana pentru un bun spectacol in care sa fie mirati si impresionati ar fi dat nastere nsasi civilizatiei.Cercurile urmeze un design comun. Au fost descoperite 20 de astfel de inele. Toate sunt facute din stlpi de calcar in forma de piroane uriase sau al literei T. Ei stau la o masura de brat sau mai mult n afara, interconectati prin ziduri de piatra mici. n mijlocul fiecarui inel sunt doi piloni inalti, capetele lor subtiri sunt montate n santuri adnci taiate n podea.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/gobekli-tepe3.jpgPentru Schmidt, pilonii n forma de T sunt fiinte umane stilizate, o idee sustinuta de catre bratele sculptate din umerii unor piloni. Pietrele sunt aranjate cu fata spre centrul cercului, ca la o ntlnire sau un dans, spune Schmidt o reprezentare, probabil, a unui ritual religios. n ceea ce priveste animalele, el a remarcat ca acestea sunt n mare parte creaturi mortale: scorpioni, mistreti, lei feroce. Poate ca reprezentarile de pe piloni pot fi pazite de ele sau pot fi integrate ca totemuri.Un adevarat puzzle de piloni sub altul atat cat excavarea a continuat. Din motive nca necunoscute, inelele de la Gbekli Tepe par sa fi pierdut n mod regulat din putere, sau cel putin din farmec. La fiecare cteva decenii oamenii au ngropat pilonii si au pus pietre pe un nou al doilea inel, mai mic, n interiorul primului. Uneori, mai trziu, au instalat un al treilea. Apoi, ntregul ansamblu ar fi fost umplut cu moloz, si un cerc complet nou creat n apropiere. Site-ul poate a fost construit, completat, si reconstruit din nou, timp de secole.Uimitor si pe atat de ciudat este ca cei de la Gbekli Tepe au devenit cu trecerea timpului constructori de temple mult mai slabi. Cele mai vechi inele sunt cele mai mari si mai sofisticate, tehnic si artistic. Odata cu trecerea timpului, pilonii au devenit mai mici, mai simpli si au fost montati cu grija mai putina. n cele din urma efortul pare s-a stins cu totul in jurul 8200 .Hr.Gbekli Tepe a cazut in ruina si a fost dat uitarii. Zeii au tacut.La fel de important ca ceea ce cercetatorii au descoperit a fost ceea ce ei nu au gasit: nici un semn de locuire.Sute de oameni trebuie sa fi fost necesari pentru a sculpta si ridica stlpii, dar site-ul nu a avutnicio sursa de apa.Acesti lucratorilor ar fi avut nevoie de case, dar sapaturile nu au descoperit niciun semn de pereti, cosuri, focuri, bucatarii sau alte anexe.Ei ar fi trebuit sa fie hraniti, dar nu exista nici o urma a agriculturii.A fost doar uncentru ceremonial. Judecand dupa miile de oase de gazela si zimbru gasite, muncitorii par sa fi fost alimentati de transferurile constante aduse de la vnatori indepartate.Toate aceste demersuri complexe trebuie sa fi avut organizatori si supraveghetori, dar nu exista nca nici o dovada buna a unei ierarhii sociale, nicio zona rezervata mormintelor pentru persoane mai bogate.Paradoxal, Gbekli Tepe pare sa fie att unvestitor al lumii civilizatecare avea sa vina dar si ultimul, cea mai mareemblema a unui trecut nomad care deja disparea.Realizarea a fost uimitoare, dar este greu de nteles cum a fost facuta sau ceea ce a nsemnat.In 10 sau 15 ani, prezice Schmidt , Gbekli Tepe va fi mai faimos dect Stonehenge si pentru un motiv bun.Antropologiiau presupus ca religia organizata a nceput ca o modalitate de a salva tensiunile care inevitabil au aparut atunci cnd vanatorii-culegatori s-au stabilit, au devenit fermieri, si au dezvoltat societatile mari. Desi primitive, practicile religioase precum ngroparea, arta funerara si zecile de figurine au aparut cu mii de ani mai devreme, insa religia organizata a aparut, din acest punct de vedere, numai atunci cnd o viziune comuna a unui ordin ceresc a fost necesara pentru a lega mpreuna aceste grupuri marunte de oameni.Aceasta a ajutat la justificarea ierarhiei sociale, care a aparut ntr-o societate mult mai complexa: cei care au ajuns la putere au fost vazuti ca avnd o legatura speciala cu zeii.Comunitatile de credinciosi, uniti ntr-o viziune comuna a lumii si avand locul lor n ea, au fost mult mai uniti dect grupurile razlete de indivizi.Gbekli Tepe sugereaza o inversare a scenariului unanim acceptat in prezent: construirea unui templu masiv de catre un grup de culegatori este o dovada ca religia organizata ar fi putut veninainte dedezvoltarea agriculturii si a altor aspecte ale civilizatiei. Aceasta sugereaza ca impulsul uman de a se aduna pentru ritualuri sacre a aparut cand oamenii si-au schimbat viziunea de a se vedea ca facnd parte din lumea naturala si a cauta stapnirea ei.Arheologul francez Jacques Cauvin a crezut ca aceasta schimbare in constiinta a fost orevolutie a simbolurilor,o schimbare de conceptie, care a permis oamenilor sa-si imagineze zeii fiinte supranaturale asemanatoare cu oamenii.Schmidt speculeaza ca oamenii care traiau ntr-o raza de sute de mile de Gbekli Tepe au creat templul ca unloc sfntpentru a se aduna, aducnd daruri si, probabil, tribut pentru preotii sai si mestesugari.Un fel de organizare sociala ar fi fost necesara nu numai sa-l construiasca, dar, de asemenea, sa se ocupe cu multimile atrase. Desigur, au fost la mijloc si sarbatorile. Schmidt a mai descoperit bazine de piatra, scene abstracte inca neidentificate.Templul a fostun loc spiritual.Douazeci de ani n urma, toata lumea credea ca civilizatia a fost condusa de fortele naturii, spune Schmidt.Cred ca ceea ce putem invata aici este cacivilizatia este un produs al mintii umane.Doar timpul va spune adevarul despre aceasta descoperire fascinanta si modul in care va influenta felul nostru de a gandi despre stramosii nostri si istoria umana n general.Sursa foto Gbekli Tepe Pillar: ngm.nationalgeographic.comOceanele si marilePublicat de Catalin Stanculescu la data: 2 - Iunie - 2012, categoria:Planeta Pamanthttp://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/oceane.jpgPopulate de o multitudine de organisme care noata, plutesc si traiesc n adncuri, oceanele si marile acopera peste doua treimi din suprafata Pamntului. Pentru oameni, oceanele reprezinta o sursa de hrana foarte importanta. De asemenea, ele joaca un rol central n reglarea climei, deoarece nmagazineaza si elibereaza cantitati enorme de caldura. Multe dintre suprafetele oceanelor nu au fost nca explorate. Pare mai simplu sa lansezi o racheta n spatiu dect sa investighezi ntr-un submarin adncimile aparent nelimitate ale oceanului.MareaCea mai mare cantitate de apa sarata de pe planeta noastra este continuta de vastele oceane ale Pamntului. Intre oceane si continente se afla mari cu suprafete mai mici.Aproape toata cantitatea de 1,3 miliarde km3 de apa sarata se mparte n patru bazine gigantice: oceanele Atlantic, Pacific, Indian si Arctic. Marile mai mici sunt despartite de bazinele principale de apa prin lanturi insulare, strmtori sau peninsule.De exemplu, Marea Mediterana si Marea Caraibilor sunt adiacente Oceanului Atlantic. Multe dintre aceste suprafete de apa sunt mari platforma, fiind mult mai putin adnci dect oceanele. Aici, fundul marii se afla la cel mult 200 m de suprafata. Oceanele si marile difera n continutul de sare, temperatura de la suprafata, adncime si curenti, dar si n functie de flora si fauna din interior.Mari sarateZi de zi, o varietate mare de substante n cantitati importante, este transportata n mare de ruri, valuri de coasta, precipitatii si vnt. Aceste substante se pot dizolva n apa sau pot deveni sedimente pe fundul marii. Aproape toate elementele chimice de pe Pamnt se gasesc si n apa marii. Cu toate acestea, cea mai mare proportie de substanta dizolvata contine saruri.Continutul mediu de sare, sau salinitatea oceanelor si a marilor, este de 3,5%. Aceasta nseamna ca, n medie, 35 g de sare se dizolva n fiecare litru de apa de mare. Mai mult de jumatate din aceasta cantitate este sare de masa sau clorura de sodiu. Aproape de gura rurilor, unde se amesteca apa dulce si apa sarata, nivelul de salinitate e comparabil cu eel din ocean. Cnd apa de mare se evapora, sarurile si maresc concentratia. Cu ct clima este mai calda si mai uscata, cu att cantitatea evaporata este mai mare si apa devine mai sarata.In aceste conditii, concentratii deosebit de mari de sare se gasesc n marile mai mici. Apa lor se amesteca mai putin cu cea a oceanului. Astfel, Golful Persic are o concentrare de sare de 4%, n timp ce valoarea medie n Oceanul Indian este de doar 3,48%. Zonele cu apa foarte rece, cum sunt marile polare, au de asemenea concentratii mai mari de sare. Acest lucru se ntmpla din cauza ca sarea nu se constituie n cristale atunci cnd se formeaza gheata n mare.Curentii oceanici si mareeleIn oceane, vnturile si concentratiile variate de sare conduc mase uriase de apa pe distante mari. Si Luna influenteaza apele marine, ridicndu-le periodic nivelul. Asemenea unor curele de transmisie gigantice, numerosi curenti de suprafata si de adncime circula prin oceanele lumii. Astfel are loc amestecarea completa a apelor oceanelor de pe Pamnt pe o perioada de la cteva sute pna la 2000 de ani.Influenta vnturilorCurentii de suprafata din oceane sunt pusi n miscare de vnturile predominante. Alizeele circulante creeaza sisteme de curenti care transporta apa calda departe de Ecuator si apa rece nspre el. Curentii oceanici reci din apropierea tarmului conditioneaza formarea deserturilor de coasta. Deoarece masele de aer din apropierea apei sunt mai reci dect aerul de deasupra, aerul umed nu se ridica, deci, nu se formeaza norii si ploaia. Fara curentii oceanici calzi, mai multe regiuni ale globului ar avea o clima mai rece, deoarece curentii ncalzesc si uscatul din apropiere. O componenta a acestui sistem de transport gigantic al apei esteGulfstream, bogat n saruri, care se formeaza n Marea Caraibilor si trece de-a lungul Atlanticului de Nord nspre Europa. Curentii de apa adnca ntre Groenlanda si Norvegia, apele din Gulfstream ncep o calatorie n adncuri. Pe parcurs, apa este racita puternic de vnturile nghetate de la Polul Nord, iar concentratia de sare creste datorita formarii ghetii n mare. Ambii factori sporesc att densitatea apei, ct si greutatea ei. Apa mai grea se scufunda printre straturile de apa mai usoara n zona polara, pna ajunge la fundul marii. Acolo curge la adncimi mari spre extremitatea sudica a Atlanticului. La sosire, curentul este canalizat prin Oceanul Indian pna n Pacificul de Sud, unde se ncalzeste treptat. Dupa lunga sa calatorie la adncimi, apa se ridica din nou la suprafata. De pe coasta Americii de Sud este preluata de un curent circulant si transportata napoi n Marea Caraibilor, unde se reia circuitul Gulfstream.Puterea LuniiGravitatia Lunii si forta centrifuga a Pamntului formeaza o umflatura de apa oceanica pe partea terestra din dreptul Lunii. Acelasi lucru se ntmpla si pe partea opusa, datorita fortei centrifuge a Pamntului. Intre cele doua umflaturi de apa se formeaza o adncitura.Datorita rotatiei Pamntului, acest fenomen determina cresterea si scaderea zilnica a nivelului marii. Perioada cnd apa creste se numesteflux de maree, iar momentul n care descreste,reflux de maree. Diferenta dintre nivelurile joase si cele ridicate ale mareei variaza. Golfurile nguste de pe coasta de est a Canadei servesc drept plnii datorita formei lor; acolo pot fi observate diferente mari de maree (amplitudini): 15 m n Golful Fundy. Spre comparatie, amplitudinea mareelor de pe coasta Marii Nordului este de 3,5 m.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/recif-corali.jpgInsulele si recifele de coraliMulte insule au aparut in urma eruptiilor vulcanice; unele au fost formate de recife de corali, iar altele risca sa dispara curnd complet. Cea mai mare insula din lume esteGroenlanda, cu o suprafata de peste 2 milioane km2; cele mai mici insule nu sunt dect firimituri n ocean. Insulele sunt adesea asociate cu un continent. In aceste cazuri, ele reprezinta de fapt zone naltate ale platformei continentale, care doar par desprinse de pamnt, fiind nconjurate de apa. Printre acestea sunt Newfoundland si Marea Britanie.Insulele vulcanice, asemenea celor care se nalta din dorsalele medio-oceanice, sunt rezultatul subductiei. Formarea poate avea loc si deasupra punctelor fierbinti. Islanda si Arhipelagul Azore, care se ridica deasupra nivelului marii cu cteva mii de metri, sunt insule ale dorsalei medio-atlantice.Atoliise gasesc doar ntre 30 latitudine nordica si 30 latitudine sudica, fiind constituiti din colonii de corali, care traiesc preponderent n apa calda. Atolii din Pacificul de Sud, cum arfiBikini, au devenit cunoscuti mai ales n urma testarii aici a armelor nucleare americane, britanice si franceze ntre 1946 si 1996.Paduri submarineRecifele tropicale sunt formate n primul rnd din corali pietrosi. Coralii (polipii) extrag ionii de calciu si dioxidul de carbon din apa marii si i folosesc pentru a crea un schelet exterior din carbonat de calciu. Deoarece peste materialul scheletic mort creste tesut viu, treptat se formeaza recife gigantice.Marea Bariera de Coralidin largul coastei nord-estice a Australiei se ntinde pe 2 600 km.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/antarctica.jpgArctica si AntarcticaMai mult de doua treimi din rezervele mondiale de apa curata sunt blocate sub forma de gheata arctica si antarctica. Deoarece aceste regiuni sunt att de izolate, apa nu este considerata accesibila pentru uz uman. n plus, se crede ca Antarcticaadaposteste resurse valoroase, cum ar fi petrol, gaze naturale, carbune, uraniu, f ier si metale pretioase. Deja sapte tari au revendicat portiuni mari din Antarctica. Tratatul antarctic din 1 decembrie 1959 interzice exploatarea miniera pe continent pna n 2041.Polipii de coralTraiesc n simbioza cu algele coralilor. Aceste organisme se stabilesc sub pielea polipilor. Prin fotosinteza, algele transforma dioxidul de carbon si apa n oxigen si zahar, hranind polipii de coral, care le ofera n schimb protectie si substante nutritive. Aportul de dioxid de carbon al algelor sprijina, de asemenea, si productia de carbonat de calciu a coralilor. Unii corali pietrosi se gasescn afara tropicelor, chiar si la adncimi de peste 6 000 m.Acesti corali nu au alge; n schimb, ei si extrag substantele nutritive direct din apa, fara ajutor simbiotic, construind recife mult mai mici. Pamnt scufundat ncalzirea oceanelor n urma schimbarilor climatice ameninta recifele tropicale de corali. Algele de corali sunt foarte sensibile: o crestere a temperaturii de doar 1-2C le face sa emita substante toxice, iar polipii coralilor si resping partenerii vitali pentru supravietuire. Recifele intacte servesc si ca baraj natural contra valurilor. Fara ele, insulele tropicale joase vor fi inundate mai des n viitor. Cresterea nivelului marii datorata topirii ghetii polare va cauza chiar disparitia anumitor insule.Multi locuitori ai insulelor resimt deja efectele inundatiilor repetate. Solul si sursele de apa dulce de pe unele insule sunt contaminate cu sare.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/pescuit.jpgOamenii si mareaPescuitul anual global se estimeaza la 100 milioane de tone. Cantitatile vor scadea semnificativ n curnd deoarece doua treimi din resursele piscicole sunt deja supraexploatate.Tonul cu notatoare albastra, unul dintre cele mai importante tipuri de peste folosit pentru hrana, se afla n fata unui colaps ecologic. In largul coastei Canadei si n Marea Nordului, abundenta populatie de cod de odinioara aproape a disparut. Aceeasi soarta o are si codul din Marea Baltica. Cauzele principale ale declinului dramatic al resurselor piscicole sunt cotele de exploatare excesive si braconajul. O amenintare reala este dragarea. Pentru ca pestii din apele adnci nu se pot reproduce n numar suficient din cauza conditiilor de viata dificile, multe specii vor disparea n curnd. In plus, navoadele gigantice ale vaselor de pescuit prind fara discemamnt toate animalele din calea lor, pe masura ce strabat apele marilor.MariculturaIntre timp, produsele pe care natura nu le mai poate produce suntdisponibile prin acvacultura sau maricultura; aceasta s-a transformatntr-o industrie prospera. Astazi, aproape orice somon pus n vnzare provine dintr-o ferma piscicola; doar doi din fiecare suta au fost prinsi n mare. Astfel sunt crescute si diferite tipuri de crustacee, alge. Cu toate acestea, si maricultura ar putea intra n impas din cauza folosirii intensive a fainii de peste. Din moment ce faina de peste deriva din pescuit excesiv, populatiile oceanice nu se mai pot reface.Un efect benefic ar putea avea masurile drastice de protectie, cum arfi perioadele de prohibitie si stabilirea unor norme n fabricarea plaselor (care sa permita pestilor mai mici sa treaca prin ele).Mari poluateOrasele varsa adesea n apa deseuri netratate. Poluarea cu fosfat este foarte toxica pentru organismele marine. Epave ale submarinelor nucleare ruginesc sub valurile arctice, iar cnd petrolierele se scufunda, mii de tone de petrol sunt deversate n mare. Navele cu corp dublu ar putea contribui la prevenirea acestor catastrofe, dar multe companii de transport continua sa se expuna riscurilor.Energie albastraChiar si o mare poluata ofera energie potentiala care ar putea fi folosita pentru a genera electricitate. Miscarea maselor de apa de lnga tarm este folosita pentru a roti turbinele centralelor hidroelectrice marine, dar pentru ca este nevoie de o amplitudine a mareei de cel putin 8 m, nu toate gurile de ru sau zonele de coasta se preteaza la astfel de constructii. Tehnologia pentru centralele hidroelectrice marine este nca la nceput. In aceste locuri, valurile oceanului sunt folosite pentru a comprima si a elibera aerul, punnd n miscare o turbina.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/06/vehicul.jpgCercetarea stiintifica a mariiIn 1872 a inceput 0 noua era in cercetarea oceanografica: vaporul cu aburi britanic HMS Challenger si-a asumat o misiune de cinci ani pentru a explora oceanele lumii. In timpul acestei expeditii a fost descoperita dorsala medicatlantica. In 1960, batiscaful Trieste a ajuns la adncimi de pna la 10 916 m n Groapa Marianelor din Oceanul Pacific. In 1964, S.U.A. a nceput sa construiasca statii de cercetare n largul coastei Californiei. La sfrsitul anilor 1970 au fost descoperite craterele submarine sau izvoarele fierbinti din adncuri. In 2006, Daniel P. Jackson din S.U.A. a ajuns la o adncime de 609 m.Codul CopialePublicat de Catalin Stanculescu la data: 22 - Aprilie - 2012, categoria:Cultura,Manuscrise si carti vechihttp://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/04/codul-copiale.jpgCercetatorii au folosit tehnologie de ultima ora si un software de traducere automata desigur combinate cu unele banuieli si metode de moda veche pentru a sparge codul utilizat de catre o societate secreta n Germania, cu peste trei secole n urma. Rezultatele pun in lumina trucurile procesului de criptare, precum si informatii cu privire la istoria bizara a unor astfel de societati, care erau la moda n secolul al XVIII-lea.Se pare ca cele 105 de pagini, care contin 75.000 de caractere in manuscrisul original, cunoscut sub numele de Codul Copiale, au oferit o descriere detaliata despre nfiintarea ceremoniilor de initiere inclusiv tehnicile folosite pentru a speria un initiat ( a se intelege aici stari de constiinta superioara). Acesta a aratat, de asemenea, metodele folosite de membrii pentru a se identifica reciproc, n lumea de afara, si a aprofundat comparatiile si rivalitatile dintre riturile masonice n diferite tari.Aceste informatii tinute departe de ochii publicului larg pana astazi deschid o fereastra pentru persoanele care studiaza istoria ideilor si istoria societatilor secrete,sustine Kevin Knight, un renumit om de stiinta de la Institutul de Stiinte Informatice din California. El a declarat intr-un comunicat de presa: Istoricii cred ca societatile secrete au avut un rol n revolutii, dar o mare parte din aceste informatii trebuiesc descoperite si o mare parte din motivul principal este ca documentele sunt att de incifrate.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/04/codul-copiale2.jpgKnight si colegii sai sunt la un moment de cotitura, indreptandu-si acum atentia spre alte puzzle-uri, criptari mai bine cunoscute cum ar fi sculpturaKryptoscare n-a fost nici pana acum descifrata, cifrul utilizat de catre ucigasul in serie supranumit Zodiacn 1969, si derutantul manuscrisulVoynichdin secolul al XV-lea . Dar, veteranii care se ocupa de spargerea acestor coduri spun ca aceste puzzle-uri vor fi mult mai dure si foarte greu de rezolvat. n general, acest tip de decriptare a fost deja aplicat acestor enigme, a declarat Elonka Dunin, a carui site pastreaza unele din cele mai dificile criptari din lume.Knight a declarat ca lucrarile ar putea duce n cele din urma la instrumente de traducere mai buna pentru limbi non-latine, cum ar fi Pashto, limba araba, chineza, japoneza si coreeana, care au fost o mare provocare pentru masini.Cum a fost spart codul?Gasirea manuscrisului Copiale in original, scris de mna, a fost cel mai dificil lucru si a fost prima provocare cu care se confrunta Knight si doi dintre colegii sai de la Universitatea Uppsala din Suedia,Megyesi Beata si Schaefer Christiane. Cartea, legata n hrtie verde si aurie, a aparut n Academia din Berlinul de Est dupa Razboiul Rece, iar acum este ntr-o colectie privata.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/04/initiere.jpgCercetatorii au transcris o versiune a textului codificat care poate fi citita automat de soft printr-o analiza statistica computerizata. Software-ul a cautat modele/tipare n diferite combinatii de caractere codate, inclusiv litere romane si grecesti, precum si simboluri abstracte.La nceput, Knight si colegii sai s-au axat pe aceste caractere romane si grecesti si au ncercat sa le potriveasca cu cuvinte din 80 de limbi diferite. A durat destul de mult timp, si s-a soldat cu un esec complet, a spus Knight.Apoi au mizat pe o simpla banuiala: Poate ca aceste caractere au fost de fapt lipsite de sens null-uri, iar codul adevarat era continut tocmai de simbolurile abstracte. Cnd au trecut simbolurile prin analiza statistica, s-a descoperit un text german intitulatCeremonie der Aufnahme Ceremonii de initiere.Curnd au avut pagini intregi descifrate la dispozitie.Ce spune manuscrisul?Textul, scris aparent n intervalul de timp1760-1780, este n mod evident legat de o societate secreta din secolul al XVIII-lea, si anumeOrdinul Oculist, spun cercetatorii. Volumul este nscrisPhillipp 1866,probabil sugernd ca acesta a trecut n minile unui proprietar pe nume Phillipp n acel an.Manuscrisul, disponibil n mai multe formate pe site-ul de laUniversitatea Uppsala, descrie procedura pentru initierea noilor membri ai societatii. La un moment dat, candidatii sunt rugati sa citeasca ce este scris pe o foaie de hrtie. Atunci cnd nu pot, li se spune sa-si puna ochelari, iar apoi vor fi supusi unei operatii care implica smulgerea unui fir de par din sprncene. Dupa operatie, hrtia goala este nlocuita de un document care stabileste ntreaga activitate de predare pentru ucenici.Mai trziu, partea stnga a pieptului si genunchiul drept sunt descoperite, ochii sunt legati, si tot felul de cuvinte linistitoare sunt rostite, ceea ce ridica teama chiar mai mult. Candidatilor li se spune,Pregateste-te sa mori dar asta e doar o tactica pentru a-i speria. Nicio leziune sau accident nu sunt cauzate n cursul ceremoniei.http://www.descopera.org/wp-content/uploads/2012/04/copiale1.jpgProbabil toate acestea ni se par ciudate in ziua de azi, insa daca am sti mai multe despre Francmasonerie, despre rit, despre Rozcrucieni am intelege ca toata acestescene, toate aceste cuvinte sunt de faptsimboluri ascunse care au profunda legatura cu astrologia, mitologia si ocultismul. Ele sunt inregistrate in istoria omenirii inca din preistorie.Culturile primitive aveau rituri de trecere, triburile de razboinici aveau ritualuri de schimbare a comportamentului uman intr-unul animal, Antichitatea avea Misterele si neofitii ei.Toate aceste rituri edifica si vorbesc despre originea lumii si a omului, insa limbajul nu este pentru cei din afara. El este ermetic si incifrat, profund simbolistic.O alta sectiune a cartii descrie modul n care membrii se pot recunoaste reciproc. Atunci cnd un membru ntreaba cum se simte Hans, celalalt ar trebui sa raspunda printr-un nume care ncepe cu a doua litera a numelui mentionat de exemplu, El e cu Anton.Alte pasaje discuta despre ct de mult membrii la diferite niveluri ale societatii secrete ar trebui sa stie despre coduri si ritualuri. Manuscrisul noteaza si faptul ca societati secrete s-au stabilit nAnglian timpul domniei reginei Elisabeta, dar pentru ca au practicat mai mult rau dect bine, ele au fost distruse. nGermania, societatile secrete n diferite orase sunt asociate cu semne de mna diferite: un aratator pe gura pentruBerlin, degetul mijlociu de pe ochiul drept si un deget la ureche pentruFrankfurt; un aratator pe barbie pentruMarburg.Unele pasaje chiar vorbesc pe teme politice, referindu-se la un monstru cu trei capete ca simbolizand legea si guvernarea, care, prin intermediul puterii de constrangere si perfidiei, priveaza omul de libertatea sa naturala si de bucuria lucrurilor utile de care noi, fiintele umane, avem nevoie. Astfel de pasaje ar putea ajuta istoricii sa urmareasca influenta societatilor secrete cu privire la miscarile politice ale vremii, care au fost notabile pentru accentul lor pedrepturile naturale. Conceptul drepturilor naturale a stabilit scena pentru Revolutia Americana, precum si pentru Revolutia FrancezaCe urmeaza?Knight vrea sa foloseasca software-ul de traducere pe Kryptos, ucigasul Zodiac si cifrurile Voynich, dar criptografii care au lucrat pe aceste puzzle-uri de ani de zile banuiesc ca masinile singure nu pot sparge codul. Nick Pelling, u