211575743 vlad musatescu expeditia nisetrul 2

8/11/2019 211575743 Vlad Musatescu Expeditia Nisetrul 2

http://slidepdf.com/reader/full/211575743-vlad-musatescu-expeditia-nisetrul-2 1/251

1



VLAD MUŞATESCU ● EXPEDIŢIA „NISETRUL 2”

Ilustraţii de Vasile la!

2



Vlad Mu"ates!u

EXPEDIŢIA„NISETRUL 2”

r#$a% u$#risti!

EDITURA IN CREAN&' ( )UCUREŞTI* +,-.

3



Din partea autorului!Ţin să mulţumesc aici, şi nu altundeva,directorului de la şcoala din Găgeni, pre-

cum şi elevilor participanţi la expediţia„Nisetrul 2”, care m-au ajutat, cu toţii, lascrierea acestei cărţi !e asemenea, c"iar şi mie personal, care am condus, #ntr-ade-văr, „$opaia” %&'()*, şi-am +ost #n staresă-mi amintesc cele petrecute atunci i-i

mai s#nt recunoscător şi lui ircea !i-nescu %doctor de copii şi "umor*, pentruapro.area unor mici #mprumuturi, resti-tui.ile, din opera sa /ravo lor, şi .ravomie0 $-altminteri nu mă mai apucam deromanul care urmea1ă !eci, un mercigeneral

4

+/Stra%ia 0%t0l%ire11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

a !el#r d#i !#$a%da%ţi

„/om.iţa” se comporta excelent Goneam cu maxi-mum de vite1ă, ca la cursele de +ormula , simţindu-măun +el de 3merson 4ittipaldi, eventual Nic56 7auda, pi-loţi cele.ri ai volanului $e-i drept, ca să nu exagerăm,„4iat”-ul meu 899, de-acuma veteran, +ăcea şi el tot ce-i

stătea #n putinţă ca să atingă per+ormanţele visate de per-sonalitatea su.semnatului :dică, nu depăşea vreo 89 de5ilometri 7a oră i, +iindcă tanti ;aliţa, mecanic auto#nnăscut şi dotat, #i reglase avansul şi mai um.lase şi pe lacar.urator, eram nevoit să trag pe dreapta la +iece pas!upă ce parcurgeam cei 89 de 5ilometri pomeniţi $a sădemonte1 jiclerul de ralantiu, şi să su+lu #n el p#nă mătreceau toate sudorile iadului ereu se astupa %pro.a.ilcu re1iduuri din re1ervorul de .en1ină*

< :l .ăieţelule, mă luase la 1or mătuşă-mea, #naintede plecare, nu-i uman ce se-nt#mplă cu maşinuţa ta07a v#rsta ei, de peste două1eci şi ceva de ani, ar mai tre- .ui şi ea #ngrijită Norocul tău că mă ai pe mine, care

mă pricep la toate, şi ţi-am spălat şi re1ervorul de rugi-nile depuse pe +und =a.ar n-ai c#t m-am c"inuit :m .ăgat şi-un lanţ de .icicletă #n el, ca să r#c#i oxi1ii, amirosit şi o sticlă de ulei de salată, ca să-l proteje1 anti-

5

coro1iv, mă rog, acuma-i #n per+ectă regulă $a şi car- .uratorul, de alt+el $inci mii de 5ilometri n-o să mai ai pro.leme >recis0 $"iar dacă n-am mai i1.utit să scotlanţul dinăuntru !ar nu-i .ai $red că stă .ine acolo,

ră1uind #n continuare viitoarele depuneri0 < :oleu0 i-atunci cum o să rule1 cinci mii de 5ilo-

metri +ără neca1uri? < 4oarte .ine0 $u grijă şi evit#nd excesele $ă doar

n-ai să-i parcurgi dintr-o dată ai mergi, mai stai, mairăsu+li şi tu o ţ#rişică, aduni 5ilometru cu 5ilometru,

şi-apoi opere1i totalul general :i să ve1i că, ast+el, veireali1a şi mai mult dec#t te-am asigurat eu $ă una-i;aliţa, mătuşă-ta .ună0

:ici, ce să mai vor.im, avea per+ectă dreptate0 3raun autentic unicat :lta, de-acelaşi cali.ru, c"iar c-ar +i+ost şi greu de găsit ecanic de excepţie %după păreread#nsei*, dar care 1ăpăcea totul, gospodină de milioane,căreia #i plăcea să măn#nce mai mult la mine, pun#ndu-măsă-i prepar cele mai năstruşnice .ucate, despre care nicin-au1isem vreodată, cum erau, .unăoară, c"i+teluţele dincarto+i, scăldate #n sos de tar"on şi ardei roşu, pisat,de-mi luau +oc măruntaiele, motociclistă şi „@ra- .ant”-istă pasionată, at#t de pasionată #nc#t mai mereu

avea pro.leme cu miliţia, direcţia „circulaţie rutieră” ărog, era o +ăptură dăruită #n toate direcţiile !in păcate0

$ăci, nici nu parcursesem alţi 89 de 5ilometri, şi iarăşimă a+lam #n di+icultate @ras pe dreapta Ansă at#t de „pedreapta”, #nc#t eram cu am.ele roţi, tot din dreapta, #nşanţ

Ancă de-acum vreo 1ece 5ilometri o.servasem că mo-torul tuşea insistent, de parcă ar +i avut o tuse de-aia,măgărească :sta era şi pricina pentru care nu oprisemsă-l iau pe autostopistul acela, de pe şoseaua /a.adagului,care-mi +ăcuse semne disperate cu m#na i l-aş +i suit#n „/om.iţă”, dacă nu mi-ar +i +ost teamă că nu-mi mai porneşte motorul

:cuma, intenţion#nd să demonte1 iarăşi car.uratorul,de astă dată #n totalitatea sa, ca să văd ce-i mai +ăcuse tanti;aliţa, de-l apucaseră nă.ădăile, mă că1neam să extrag„4iat”-ul din şanţ $u +orţe proprii Bupraestimate to-

6

tuşi !eşi posed suta de ocale, cu niţică .ătaie, ca să 1icaşa, adică vreo c#teva 5ile #n plus, iar „/om.iţa” doarvreo 899, nu-mi reuşea deloc +igura /a c"iar, la oraaceasta, o v#r#sem şi mai 1dravăn #n văgăuna de pe mar-

ginea şleaului Necăjit şi cătrănit ţeapăn, acuma +ăceam eu semne cu

m#na !oar doar s-o milostivi vreun camionagiu de mine,să mă scoată din .elea, adică din găleată, ca să nu-i 1icalt+el microprăpastiei de l#ngă drum

!in ne+ericire, tra+icul era extrem de redus, dacă nu

c"iar total inexistent !upă vreo jumătate de ceas demişcări de1ordonate, de-mi ieşiseră .raţele din umeri,tot aştept#nd să apară la ori1ont un camion, tractor, auto-mo.il sau, eventual, c"iar şi căruţă, st#nd cu privirile #n-dreptate spre direcţia de #naintare a „/om.iţei”, m-amau1it interpelat din spateC

< Nu vă supăraţi, dar aş +i tare curios să a+lu ce +elde exerciţii s#nt cele pe care le executaţi cu-at#ta r#vnă?Darecum s#nt #n specialitate, şi-s dornic să-nvăţ tot ce-inou şi interesant0

$#nd mi-am #ntors .rusc capul, de mi-am au1it tros-nind toate verte.rele cervicale, dacă or +i cumva şi din-tr-ăstea, am dat oc"i cu cetăţeanul care #mi semnali1ase

să-l urc #n „/om.iţă” :utostopistul03ra un .ăr.at t#năr, la vreo trei1eci de ani, #m.răcat

sportiv, #ntr-un trening al.astru, cu-o căciuliţă roşie pecap, purt#nd #n c#rcă un rucsac de voiaj, destul de .urdu-şit, şi care se uita la mine amu1at şi 1#m.ăreţ

< Eite ce-i, meştere, matale mă iei peste picior,

+iindcă n-am oprit să te iau, sau nu ve1i .ine ce se-nt#m- plă? < /a văd per+ect0 !ar de ce vă agitaţi .raţele at#t

de .i1ar, deşi singur v-aţi v#r#t, pro.a.il, #n şanţ? < 3i, asta-i .ună0 >ăi +ăceam semne să oprească vreun

mijloc de circulaţie rutieră, să mă salve1e din neca1 < Berios? 4oarte ciudat0

< $e-i ciudat? < 4aptul că v-aţi angajat pe-o arteră #ncă nedată #n

circulaţie0 !e-asta mă miram !eocamdată, pe-aici nutrece nimic Nici camion, nici .icicletă, nici căruţă sau

7

teleguţă !acă nu părăsiţi c#t mai urgent traseul, riscaţis-aveţi oarece pro.leme cu .ăieţii de la sectorul „tra+icrutier”

< :sta-mi mai tre.uie0 i pe unde s-o iau?

< >e scurtătură0 3-un drum, la dreapta, ce ducespre motelul „striţa”

< $u restaurant? $ă mi-e o +oame de milioane0 < $u0 $ă-şi mie mi-e < >ăi să mergem0 =aidem, pe cai:tleticul autostopist m-a privit niţel c#ş, de parcă s-ar

+i #ndoit de calităţile mele mintale i m-a #ntre.ai grijuliu, căut#nd neliniştit prin preajmăC < $are cai? < $um care? N-are „4ieţelul” 28? =aidem, să-l

scoatem #mpreună din şanţ tii vor.a aia, din poporC„unde-s doi puterea creşte0”

< !a, dar nu se cam nimereşte0 An ca1ul matale!eşi eşti c#t doi, şi-ncă unii 1draveni, mai rău ai v#r#t-o#n groapă An ca1ul meu, eu unul n-am nevoie de-ajutorD scot singur B#nt, să 1ic aşa, cali+icat pentru atari si-tuaţii

< !oc"er #n vreun port? < Nu prea0 D să ne cunoaştem mai t#r1iu, c#nd vom

ajunge la .raseria „striţa”, #n +aţa unor .orşuri de crap < >er+ect0 :tunci, eşti invitatul meu ar dacă va +i

şi crap cu cap, +ac cinste cu două porţii

:utostopistul, 1#m.ind enigmatic, s-a g"emuit su.„/om.iţă”, s-a opintit lejer, doar olecuţă, iar #n clipa ur-

mătoare maşina era pe şosea /ine#nţeles, după ce mai #n-t#i era să se răstoarne peste mine :tletul nu-şi calculaseexact traiectoria, şi era să mă 1dro.ească su. „4iat” No-roc că +ereastra portierei şo+erului era desc"isă, şi-amintrat, din 1.or, cam +ără voia mea, de-a dreptul pe loculce mi se cuvenea

nvit#ndu-l, recunoscător, să ia şi d#nsul parte la că-

lătoria ce ne aştepta, i-am mai adăugatC < !ragul meu, acuma răm#ne să vedem dacă mai

porneşte şi motorul0 !acă nu, atunci iarăşi s#ntem #n pom

8



9

Bpre surprinderea generală, a mea şi-a atletului, mo-torul a pornit la s+ert de c"eie Antr-un mod cu totul .i-1ar şi neaşteptat !eoarece, din gra.ă, utili1asem c"eia

de la port.agaj >esemne, numai datorită intervenţiilorauto-te"nice ale mătuşă-mi ;aliţa se putuse petrece şi-a-ceastă uluitoare per+ormanţă !ar şi a.solut inexplica- .ilă Angrijorat, oarecum, am pornit-o la drum „>escurtătură” $ea indicată de autostopist >rin semnali-1ări orale şi manuale 4iindcă nici el nu-l cunoştea prea

.ine:.ia c#nd am ră1.it p#nă-n cuşma dealului, iar la ori-1ont nu s-a mai putut distinge nimic, nici vreun drum deţară, dar nici urmă de motelul „striţa”, cu restaurant,autostopistul mi-a mărturisit jenat #ncurcătura #n caremă v#r#seC

< tiţi, eu, de +apt, numai am au1it despre „scurtă-tura” asta0 N-aveţi cumva vreo "artă autoturistică asupra dumneavoastră?

< $um să nu? l-am asigurat eu, o+erindu-i spre stu-diere pliantul din caseta torpedoului

< Dpriţi0 m-a somat uluit atleticul meu #nsoţitor,după ce examinase contrariat "arta !eşi toate denumi-

rile toponomice s#nt #n +rance1ă, lim.ă pe care o cunoscdestul de aproximativ, cred că am trecut de mult grani-ţele ţării, şi ne a+lăm pe drumul ce duce spre >lovdiv3 ceva de domeniul incredi.ilului, de parcă am +i #ntr-unroman „science-+iction”0

-am luat imediat "arta din m#nă i, tot at#t de rapid,

mi-am dat seama că era o "artă autoturistică a /ulgarieiEnde călătorisem acum vreo trei sau patru ani i l-amliniştit pe autostopistC

< Nu-i nici o pro.lemă0 :m un simţ al orientării cutotul aparte Nu-mi mai tre.uie nici o "artă $#nd mi-e+oame, aşa cum #mi este acum, găsesc orice restaurant,c"iar pe-o ra1ă de cinci sute de 5ilomeri0

i-aşa a şi +ost >este cinci1eci de 5ilometri, după cău-tări c"inuitoare, dădeam peste motelul „striţa”, 4eri-ciţi, ne-am repe1it imediat #n direcţia restaurantului, +e-licit#ndu-ne reciproc :colo, #nsă, ne-a mai scă1ut ceva

10

din entu1iasm !eoarece pe uşă sta scrisC „>rimim mar+ă0Anc"is p#nă la orele &8”

Antruc#t era numai unu, adică &( ", am atacat rucsaculautostopistului nstalaţi la o masă de pe terasa restau-

rantului #ncam gră.iţi, ca nişte dulăi "ămesiţi :veamşi motive Nu numai că eram +lăm#n1i, #nsă ne re.egise+rigul anormal al acelui s+#rşit de septem.rie ai exact <2'9')F0 i-n a+ară de asta, ce ne era dat să .ăgăm#n gură? Nişte amăr#ţi de .iscuiţi :m lic"idat totuşi%atleticul autostopist, iar acum tovarăş de drum, precum

şi personalitatea su.semnatului, care şi ea arată su+icientde atletică < categorie supergrea*, trei cutii de posmagi1grunţuroşi, tari şi niţel cam prăjiţi #n exces 4ără nimicaltceva0

ndividul mă ajutase la anang"ie şi-mi devenise simpatic !eci, ce mai tura-vura, se cuvenea să mă revan-şe1 :şa că i-am declarat, mestec#nd ultimul .iscuitC

< !ragul meu necunoscut, după ce desc"id ăştia res-taurantul, ceea ce o să se-nt#mple destul de cur#nd, #n-truc#t a trecut timpul inimagina.il de repede, #ţi repet, terog să +ii invitatul meu la un .orş de peşte iceai c-ar +ivor.a c"iar de-unul de crap0 /ine-ar +i să +ie aşa, devreme ce-au primit mar+ă ă rog, om trăi şi-om vedea

Ansă, mai #nainte de toate, satis+ă-mi şi mie o curio1itate0 < $u multă plăcere0 mi-a răspuns autostopistul $e

vă interesea1ă? < $ine eşti, domle, şi ce meserie ai, de-arăţi at#t de

ţeapăn, "rănindu-te doar cu posmagi? Hreun +a5irindian, ascet ti.etan, sau, se poate şi-asta, vreun extra-

terestru? Dm eşti, au .a? < Dm, maestre, şi-ncă unul de omenie0 < !e ce-mi 1iseşi maestre? Ţi-am spus cumva cine

mi-s şi ce +ac #n viaţă? < >entru că v-am recunoscut imediat0 < $um aşa? < 4oarte simplu !upă „/om.iţă” !espre care ştiu

totul din cărţile scrise de matale, pardon, dumneavoastră, precum şi după modul de-a vă alimenta :.solut neştiin-ţi+ic B#nteţi $onan !oi, cel din Unchiul Audidetectivul

11

şi nepoţii săi , din Cei trei veseli năpîrstoci , precum şi dincelelalte romane Greşesc cumva, sau s#nt #n eroare?

Eimit, i-am declarat 1#m.ind neutruC

< !eloc0 !e nici un +el şi de nici o culoare0 i eucare-mi imaginam că slă.isem su+icient, ast+el #nc#t să numă mai recunoască nimeni0 >ăi ştii matale, atletule,ce regim dietetic urme1 eu?

< Nu0 !ar #mi #nc"ipui ai ales după ce-am asis-tat la ritmul #n care aţi ras, ca să mă exprim aşa, re1er-

vele mele de .iscuiţi $redeam c-or să-mi ajungă toatăsăptăm#na0 < Nu-ţi +ace griji, că le re#ntregim - la prima „:li-

mentară”0 !ar spune-mi cine eşti? !acă mi-ai citit căr-ţile, #nseamnă că eşti om cu carte, nu?

Antruc#t, c"iar #n momentul acela, c#nd necunoscutulse pregătea să-mi răspundă, s-au desc"is porţile restau-rantului de la motelul „striţa”, n-am mai apucat să-laud D 1.ug"isem at#t de urgent #n direcţia de mai sus,#nc#t a.ia m-a ajuns din urmă

Numai c#nd ne instalasem la o masă, c#t mai l#ngă ca-lori+er, şi-aşteptam să-şi +acă apariţia vreun ospătar, am

a+lat cine era personajul < aestre $onan !oi, mi-a 1is acesta, mă c"eamă

anole Hasilescu, pro+esor de educaţie +i1ică, la o şcoalădin judeţul :rgeş, #ntr-un sat destul de c"isnovat canume, căci i se 1ice ăţău0

:tunci mi-a sărit şi mie muştarulC

< >ăi, pro+esore, ce-i at#t de c"isnovat #n denumireasatului ăsta? Al cunosc +oarte .ine, +iindcă-i satul #n cares-a născut .unicu-meu, @atapetre atale nu eşti origi-nar de-acolo?

< Nu0 !e .aştină mi-s pra"ovean Ansă, la a.sol-vire, am +ost numit #n ăţău, mi-a plăcut de sat şi de oa-meni, şi n-am mai plecat ai ales c#nd am a+lat de unde-i

provine numele i-au spus colegii $ică se-ntre.au oa-meniiC „$e mai +aci, măi, te ţii, te ţ#i?” ar interpelatulrăspundeaC „ă ţău, .re, de ce să nu mă ţău?”

12

< $unosc prea .ine şi c"estia asta, de vreme ce mătrag de-acolo0 l-am liniştit pe .ietul pro+esor, care o cam .ăgase pe m#necă, tem#ndu-se că mă supărase

:poi am continuat interogatoriulC

< i ce caţi pe-acilea, taman #n preajma !eltei? < B#nt #n misiune, maestre0 4iindcă nu-s numai pro-

+esor de educaţie +i1ică, ci şi comandantul unei expediţii < 3i, nu mai spune0 $e expediţie? < „Nisetrul 2”0 < 3 ceva #n legătură cu pescuitul oceanic? @e-ai an-

gajat #n marina de specialitate, care se ocupă cu aprovi-1ionarea noastră? < i-ar +i plăcut, dar, din păcate, nu-i asta situaţia,

„Nisetrul 2” este denumirea expediţiei noastre şcolare, pe care am #ntreprins-o astăvară, #n iulie, cu şcolarii mei$eva extraordinar, +ormida.il, care ne-a st#rnit tuturor onemaipomenită .ucurie, o+erindu-ne prilejul de-a cu-noaşte locuri, oameni şi lucruri +antastic de intere-sante0

$eva nu-mi era clar i-am insistatC < Btai .l#nd şi lămureşte-mă !e unde şi p#nă unde

te-ai pomenit comandant? @e-a numit cineva, din parteavreunui institut pedagogic, militar sau geogra+ic, ori ceva

similar? < 3xpediţia, +iind una pionierească, %s-a organi1at

su. egida $onsiliului naţional al pionierilor* avem şi noir#nduielile noastre D expediţie de soiul acesta, care nu-iceva at#t de simplu, are nu numai un comandant, dinr#ndul cadrelor didactice, ci şi-un căpitan, un secund,

şi-alte +uncţii speciale Ansă dintre elevi 3 +oarte in-structiv pentru ei < Nu numai pentru ei, ci şi pentru mine0 i-am de-

clarat eu, cuprins de-un entu1iasm ciudat, amintindu-mide-o alta expediţie 7a care participasem personal, +iindşi eu tot un +el de comandant i i-am de1văluit pro+e-soruluiC

< !ragă meştere anole, #l ai #naintea matale pecăpitanul $ox, comandantul expediţiei navale „$o- paia”0

13

< $ăpitanul $ox? !e unde şi p#nă unde? N-aş +icre1ut că s#nteţi şi dumneavoastră pro+esor şi că activaţi#n mediul nostru Dri e vor.a de vreun alt pseudonimde-al dumneavoastră? s-a minunat celălalt comandant

:v#nd #n vedere că la ori1ont se ivea şi ospătarul at#tde mult aşteptat, i-am cerut pro+esorului niţică ră.dareC

< !ragule, stai .l#nd, că vine şi omul nostru0 ai#nt#i comandăm c#te ceva de-ale gurii, şi-apoi ne-ntindemla poveşti $ăci am multe să-ţi spun, iar tălică de-aşijde-rea :cum s#ntem la masă doi comandanţi, căpitanul

$ox, adică personalitatea su.semnatului, şi comandantulanole Hasilescu, adică matale0 < /a s-avem pardon, #n timpul expediţiei mi se spu-

nea comandantul Nisetrul ar alte ori, #n +uncţie de con-diţiile meteo, c"iar Bomnu0

i-a venit să pu+nesc #n r#s, c#nd am au1it cum #i 1i-ceau elevii conducătorului lor Ansă mi-a venit şi-o idee!rept care l-am #ntre.at pe ospătarul ce se proţăpiseama.il l#ngă noiC

< @ovarăşe, ai cumva, #n a+ară de cior.ă de crap cucap, şi ceva somn pe la .ucătărie, să ne +aci şi nouă vreoc#teva porţii la grătar?

< Bomn nu este, că s-au tre1it toţi0 Ansă vă putem

servi orice alt neam de peşte oceanic $ă de-aia s#ntem#n apropierea ării Negre0 Ende crapul nu se cultivă

@ipul poseda şi umor Bau ne lua peste picior?!e aceea i-am preci1atC < eştere, atunci, +ii at#t de drăguţ, şi pune-ne la

tigaie nişte c#rnaţi de porc >re+era.il neoceanic0 Be

poate? < Be0 >apăl#nă e capa.il de orice0 < Btai niţel, că nu-i prea clar ce spui Noi vrem să

păpăm c#rnaţi, nu l#nă < $#rnaţi o să păpaţi, +iţi +ără grijă0 >apăl#nă e nu-

mele meu, iar nu al preparatului respectiv, care-i con-+ecţionat din carne de porc natural, crescut #n gospodăria

noastră anexă, iar nu prin operaţii de sinte1ă c"imică$#ţi doriţi?

14

< $inci0 am ţinut eu să lămuresc lucrurile, #ncă o.-sedat de ciudatul nume al personajului, pe care parcă-lmai au1isem c#ndva

< etri? s-a interesat .i1ar ospătarul, ca şi cum

n-ar +i +ost #n toate minţile otiv pentru care l-am şi #n-tre.at lejer maliţiosC

< !omle, matale eşti cumva arierat? < Nu0 !eocamdată simplu ospătar >oate mai t#r-

1iu, c#nd voi avansa, şi voi +i şe+ de sală, atunci voi ajungeşi eu ce 1iceţi dumneavoastră0 $ă de mult vreau să mă

vă1 mai #n +aţă

2/U% !3ita%4444444444444441111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

la/// +5 a%i6

>e c#nd serveam cele cinci porţii de c#rnaţi pe +asole,#mpărţite +răţeşte cu pro+esorul Hasilescu, eu re1erv#n-du-mi trei, iar d#nsului ced#ndu-i două, corespun1ător ga- .aritului +iecăruia, mi-am amintit că-i +ăgăduisem co-mandantului expediţiei „Nisetrul 2” unele explicaţiii-am demarat lent, +ără să mă am.ale1 #n excesC

< !ragul meu meşter anole, sau Bomnu, dacă-ţiconvine, căpitanul $ox, despre care ţi-am pomenit adi-neauri, eram eu, cel de-acum multe decenii En .ăieţan-dru de patruspre1ece ani $are-şi petrecea vacanţele devară la casa .unicilor, de pe strada 7i.ertăţii din >iteşti

15

:t#t su.semnatul, c#t şi prietenii mei de joacă, citeam ne-spus de mult, aprovi1ion#ndu-ne cu cărţi din podul ma-ga1iei lui @atapetre, .unicu-meu >asionaţi de călătoriiaventuroase, după cum #nt#lnisem #n paginile romanelor

#n +ascicule Cei trei cercetaşi , Submarinul Dox , Tarzan,dar şi altele, mai ales #n minunatul volum xplorărilecăpitanului Coo , vestitul navigator şi descoperitor de păm#nturi noi, ne intrase #n cap să #ntreprindem şi noi ocălătorie >e-atunci, neexist#nd, ca astă1i, o organi1aţiede pionieri, urma să ne or#nduim după cum ne-ajungea

puţina minte pe care o posedam i-aveam şi-un o.iectivanume $"iar ştiinţi+ic i s-ar putea spune, extraordinarde interesant, care nu ne mai dădea deloc pace $"iar ar+i util, pentru matale, ca pro+esor al 1ilelor noastre, săa+li despre ce era vor.a

< !ar .ine#nţeles0 a exclamat Nisetrul ai alescă-mi imaginasem că s#nteţi căpitan astă1i, adică #n timpurile de-acum

< =ai că eşti glumeţ, ca să nu 1ic alt+el0 $e-ţi #nc"i- puiai, c-am dat #n mintea copiilor? Ancă nu-s at#t de .ă-tr#n ai .ine comandăm nişte ca+ele, şi-ţi spun totul>e-ndelete

Ami alesesem numele de „căpitanul $ox”, ca şe+ alexpediţiei noastre, deoarece "a.ar n-aveam cum se pro-nunţă „$oo5” !acă acesta descoperise o sumedenie deinsule #n Dceanul >aci+ic, unde şi pierise de alt+el, noi, cei patru exploratori, ne pusesem #n g#nd să descoperim „$e-tatea de păm#nt”, +osta capitală a dispărutei civili1aţii a

=ore1mului < i pe unde intenţionaţi să daţi de ea, de vreme ce,se pare, =ore1mul +iinţase pe undeva, prin :sia?

< 3i, aici e-aici0 $itisem o sumedenie de cărţi despre =ore1m, şi-aveam ideile mele $am +ixe, ca să +iusincer ă dădeam mare ar"eolog, +ără să am "a.ar deistorie şi de tainele săpăturilor de specialitate, mă re+er la

ar"eologie, se-nţelege ă .a1am #nsă pe cercetările melea.solut personale, c#nd #nt#lnisem pe "arta ţării o gră-

16

madă de nume de localităţi ce se c"emau =ore1u, =ore1,=ure1u, =irea1u, =orasmu şi-aşa mai departe !eci,mi-am 1is eu, =ore1mul +usese aici, la noi, pro.a.il #na-inte de !aci sau de >elasgi :ltminteri, de unde at#tea

similitudini de nume tul.urătoare? >lus că mai tre.uiasă de1legăm şi-o enigmă :nume, cau1a dispariţiei acesteistrăvec"i civili1aţii $are pierise .rusc de pe "arta isto-riei universale

< nteresant0 4oarte interesant /arem erau gru- pate, localităţile citate de matale, #ntr-o anumită 1onă a

ţării? s-a pronunţat #ng#ndurat comandantul expediţiei„Nisetrul 2” < !eloc /a dimpotrivă Enele se a+lau prin H#lcea,

altele #n aramureş, iar vreo c#teva c"iar pe-aici, pe co-claurile !o.rogei ar planul meu, apro.at de prieteniide joacă, despre care am să-ţi povestesc mai t#r1iu cu- prindea o vastă arie de investigaţii i toate #ntreprinsecu mijloace de deplasare navale Anc#ntaţi de +ante1iamea nestăvilită, care cam dădea pe dina+ară, .ăieţii op-taseră pentru o am.arcaţiune de stil antic, aşa cum ar +itre.uit să +ie, pro.a.il, cele cu care se deplasau "ore1-mienii

< 3xcelentă idee0 m-a +elicitat entu1iast pro+esorul

Bomnu Antocmai cum a procedat şi @"or =e6erd"al, exploratorul norvegian, sau suede1, că nu-mi prea amintescce era, acum două decenii $#nd pornise cu-o plută, sprensula >aştelui, iar mai t#r1iu, cu-o .arcă din papură, detip egiptean, căreia i se mai 1icea şi papirus >apurei, nu .ărcii Nu i-aţi citit cărţile?

-am uitat mai atent la comandantul „Nisetrului 2”Bă o.serv dacă nu cumva mă ia peste picior 3i .ine, nuera aşa i nici n-ar +i putut, eu +iind de două ori c#t d#n-sul $a ga.arit

< /ine#nţeles că le-am citit0 Ansă la vremea c#nd auapărut, iar nu atunci, #n &'(8, c#nd .ănuiesc că autorulavea aceeaşi v#rstă ca mine 4aţă de norvegianul =e6er-

d"al, eu eram #nsă un precursor 4iindcă am.arcaţiuneamea urma să +ie una de tip auto"ton $on+ecţionată dinmateriale locale

17

< 7ogic0 m-a apro.at pro+esorul $ă doar nu era săculegeţi papirus de pe malurile :rgeşului >ro.a.il v-aţi

g#ndit la o plută, nu-i aşa? < Bigur că nu0 Nici n-aveam materialele necesare, şi

nici nu eram capa.ili s-o manevrăm, ca plutaşii de pe/istriţa, cum povesteşte titanul literaturii noastre, i"ailBadoveanu Nava noastră avea să +ie o copaie $opaiade ru+e a .unică-mi, aca-aia D copaie de dimensiuni

impresionante, #n care se spălau nu numai ru+ele +ami-liei, ci şi toţi mem.rii acesteia !acă nu mă-nşel, copaia poseda mărimea unei căruţe de-un cal, care pe la noi sec"eamă .rişcă Bco.ită, de nişte meşteri a.origeni, din preajma Găvanei, mai tuciurii la +aţă dec#t egipţienii, #n-tr-un trunc"i de dud uriaş, sacri+icat din +undul grădi-nii lui .unicu-meu, @atapetre >esemne că n-ai +ost atent,c#nd ţi-am spus că expediţia noastră se c"ema „$opaia”!e-acolo i se trăgea numele /ine#nţeles, am +i putut s-o .ote1ăm „=ore1mul”, #nsă n-am vroit să ne deconspirămintenţiile, şi să ne-o ia alţii #nainte Anţelegi?

< !a, maestre, că doar nu-s .ătut #n cap $eea cenu-nţeleg e-altceva

< $e anume, că am +ost destul de explicit, am impre-sia0

< 3ste o impresie, maestre, căci, altminteri, nu-ideloc clar $um de v-aţi imaginat c-o .iată copaie o săai.ă capacitatea de-a +i +lota.ilă, adică, pe-nţelesul tutu-ror, av#nd putinţa de-a pluti? i pe cursul căror ape

aveaţi intenţia să navigaţi, ca s-ajungeţi la mult visatuldumneavoastră =ore1m, oarecum existent doar #n +ante1iacăpitanului $ox?

:ici mă-ncuiase pro+esorul Nisetrul >arţial numai7a +lota.ilitate cugetasem şi noi, cei patru mem.ri aiexpediţiei, minus cel de-al cincilea, care nu era dotat cu"arul g#ndirii, +iind de pro+esia lui, ca să-i 1icem aşa,

c#ineă re+er la oto+leaşcă, potaia-.unicului $are-şi da-

tora numele vite1ei sale de deplasare $ăci, uneori, destul

18

de rar, alerga ca o motocicletă ar alteori, asta mai des,1ăcea ca o +leaşcă, dormind c#t era 1iulica de lungă, laum.ra şoprului !e-aceea poseda un nume compus $are

i se potrivea de minune Ansă vroiam să-l luăm cu noi, presupun#nd că ne va +i de ajutor, atunci c#nd va tre.uisă depistăm, cu ajutorul mirosului său, speci+ic rasei, ur-mele „$etăţii de păm#nt”

ai di+icil +usese, cu alegerea traseelor pe care aveamsă navigăm $ăci erau multe i +ără legături #ntre ele

@otuşi, la propunerea mea, care studiasem "arta ţării 1ilede-a r#ndul, optasem pentru următorul itinerarC pe :rgeş#n jos, de la >iteşti şi p#nă la !unăre, apoi pe măreţul+luviu p#nă-n !eltă ar de-acolo, dacă nu dădeam deenigmatica „$etate de păm#nt”, urma să parcurgem !ună-rea #n răspăr, de-a-ndaratelea, spre gurile Dltului, pe caresă urcăm, plutind, se-nţelege, către i1voarele sale

$#nd i-am de1văluit pro+esorului traseul de mai sus,acesta s-a crucit, nevenindu-i a-şi crede au1ului, şim-a dojenitC

< /ine, maestre, dar de ce nu v-aţi adresat şi-unui pro+esor, eventual de geogra+ie, .a şi-altora, de +i1ică şiistorie, dacă nu şi de mecanică?

< !e ce? < $a să vă explice şi să vă #ndrume0 7a vale, mai

#nţeleg, "ai să 1icem, c-ar +i plutit copaia dumneavoas-tră !ar la deal? $u ce +orţe motrice? :veaţi vreunmotor, pe care să-l ataşaţi am.arcaţiunii?

< >ăi de unde? >e vremea aceea nu existau Nici

„3vinrud”, şi nici „Hetero5” otoarele eram noi, adică .raţele noastre $u care aveam să v#slim i la vale, şila deal ar #n ce priveşte pro+esorii, ce rost ar mai +iavut să-i consultăm, că tot nu ne-ar +i #ngăduit săne-av#ntăm #ntr-o atare expediţie? 3"ei, de-ar +i +ostşi-atunci, pe timpurile acelea, o organi1aţie de-a pionie-rilor, aşa cum avem acum, ne-am +i adresat celor #n drept

i-alt+el ar +i decurs lucrurile ar acum cinci1eci de ani,ce să mai vor.im, copiii, ca de-alde noi, erau mult mai

19



proşti $ei de a1i, #nvăţ#nd cu mijloace moderne, de ultimăexpresie te"nică, #n plină epocă a computerelor, a calcu-latoarelor electronice, a televi1iunii şi radioului, a reviste-

lor Cutezătorii , Tehnium şi-altele, .a mai av#nd la #nde-m#nă şi-un conducător, comandant de expediţie, cum eştimatale, posedă alte mijloace de de1voltare a aptitudini-lor $e să-i +aci, alt+el era situaţia de-atunci, alta ceade-acum @otal di+erită

i mai era o pro.lemă !estul de complicată 3ram ne-voiţi să ne ticluim expediţia pe ascunselea 4erindu-ne de părinţi, neamuri sau colegi

Ansoţitorii mei, mem.ri de .a1ă ai expediţiei, singuriide alt+el, oto+leaşcă +iind considerat doar un elementauxiliar, +ără drepturi depline, adică particip#nd la dis-cuţii doar cu condiţia de a nu-şi da cu părerea, ceea ceşi +ăcea, erau vecinii mei de uliţă !eşi aveau aceeaşiv#rstă ca şi mine, nu-nvăţam la aceeaşi şcoală 3u eramelev la liceul militar din $raiova, iar ei la cel din >iteştiAnsă civil 4aptul acesta #mi crease, ca să 1ic aşa, un soide ascendent asupra lor ă rog, uni+orma pe care o pur-tam, duminica, e clar, impresiona enorm !e aceea mă şi

alesesem, cu de la mine putere, căpitan al expediţiei„$opaia”

i nu numai din pricina uni+ormei, ci şi +iindcă eramunicul posesor al unei .i.lioteci de specialitate, cu cărţide aventuri, călătorii şi explorări %sustrase din podul ma-ga1iei lui @atapetre*

Antr-at#t le-#mpuiasem capul cu ideile mele, de expe-diţionar şi explorator, #nc#t #şi aleseseră şi ei nişte numecorespun1ătoare misiunii $a să se simtă şi ei măreţi, unala m#nă, şi, două la m#nă, ca să nu a+le nimeni de adevă-ratele nume ale participanţilor

/unăoară, pe aţ =ariga, de +apt atei, #nsă căruia#i 1iceam aţ, +iindcă avea o.iceiul destul de prost, să

rostească mai mereu, pe scurtăturăC „-aţI +ript la ar-şice0” sau „-aţI ars cu-o +asciculă, nr &JJ, din care

20

lipsesc ultimele pagini”, #l strigam acum, din motive deconspirativitate „aţ ;o.inson” 7ui >antelei >opa1u, #i1iceam „@ele Nansen” Numai işcă @ G"iţă, cel mai

vlăjgan dintre noi, se alesese cu numele de „işcă @ 7i-vingstone” %#nsă, deoarece era greu de legat at#tea cu-vinte, #i spuneam doar „işcă-te @one”* ie, după cums-a mai spus, #mi era re1ervat apelativul „căpitanul$ox” ;areori, doar, c#nd nu #ntruneam majoritatea ade-1iunilor, +ăceau "a1 pe socoteala trupeşiei mele, spun#n-

du-mi „/icox” %vr#nd să sugere1e că-s c#t doi*

< 3i, ce 1ici, pro+esore Nisetru, m-am adresat eu co-mandantului ce mă asculta uluit %pro.a.il din cau1a va-lorii spiritului organi1atoric ce se găsea la .a1a expedi-ţiei noastre*, este că eram totuşi destul de dotaţi pentru pregătirea unei călătorii at#t de neo.işnuite?

< !upă părerea mea, maestre, aş spune că eraţi, maicur#nd, superdotaţi $"iar #n exces An materie de erori,ca să +iu sincer0 >ăi, ca să le 1icem pe nume, nimic nuera pus la punct !acă am reţinut corect, nu aveaţi nicimăcar un c#t de sumar ta.el al materialelor ce-ar +i tre- .uit să vă-nsoţească, şi care să cuprindă, pe temeiul unui

calcul judicios #ntocmit, alimentele, uneltele, #m.răcămin-tea, "ărţile şi documentele a.solut necesare expediţiei/unăoară, cu ce urma să vă "răniţi pe drum, cu ce-aveaţisă vă +eriţi de intemperii, #n ce adăpost aţi +i dormit petimp de noapte, c#nd, precis, trăgeaţi la mal, pentru oodi"nă, .inemeritată? 3ste?

Niţel necăjit, am că1ut pe g#nduri Bor.indu-mi ultima picătură de ca+ea, i-am propus comandantului expediţiei„Nisetrul 2”C

< Eite, ce-i, meştere anole, +iindcă tot vor.işi deodi"nă, ce-ar +i să mergem la culcare? :ici, la motelul„striţa”, tre.uie să ai.ă şi ei niscaiva .ungaloKuri, căde-aia-i motel ar m#ine dimineaţă, la micul dejun, o să

ne continuăm discuţia $#nd ai să-mi spui matale cumorgani1e1i astă1i o expediţie şcolară, cu ta.ele şi-alte

21

"#rtii, cu planuri puse la punct, etc etc, şi iar etc i-apoiam sa-ţi de1vălui şi eu, cum pusesem la cale aspectul ad-ministrativ al „$opăii”0

7/

Misterele4444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444

„Istriţei”

;idic#ndu-ne de la masă, după ce 1ă.ovisem #ndelungacolo, lu#ndu-ne cu vor.a, #n jur de orele 29 " ne-am#ndreptat spre recepţie /ine#nţeles, mai #nt#i ac"it#nd

nota de plată pre1entată de simpaticul >apăl#nă D +i +ostel >apăl#nă, #nsă #n materie de aritmetică era un autentic papăci+re @otalul general era catastro+ic $#nd i-am atrasatenţia, s-a scu1at extrem de politicosC

< Hă rog să mă iertaţi, #nsă-n şcoală am +ost tare sla.la aritmetică, niciodată nu luam mult de trei sau patru:cuma am #nvăţat şi eu să um.lu la ci+re mari !upăc#t măn#ncă muşteriii0

$#nd ne-am pre1entat ceva mai t#r1iu la directorulmotelului, căruia, de +apt, i se spune şe+ de unitate, l-amgăsit cu >apăl#nă #n ca.inetul său de lucru

:cesta, la mare urgenţă, l-a şi in+ormat pe supe-

riorul săuC < !#nşii-s clienţii noştri de va1ă, despre care v-am

pomenit >ro+esorul orunu, dacă am tras eu .ine cu

22

urec"ea, şi scriitorul $ăpitanu ox @re.uie să +im dră-guţi cu dumnealor, +iindcă se pricep la +i1ico-matematicişi-alte ştiinţe exacte0

e+ul s-a ridicat imediat din +otoliu, de parcă i-ar +i pus cineva jărăgai dedesu.t, şi ne-a str#ns m#na extremde a+a.il, pre1ent#ndu-seC

< e"met :li $iu.uc0 $u ce vă putem, servi, sti-mate maestre ox?

< >ardon, numele meu este $onan !oi0 oxul este

o specie de c#ine < Ami pare rău, dar am +ost in+ormat greşit, dupăcum aţi vă1ut cu urec"ile dumneavoastră personale, as-cult#ndu-l pe >apăl#nă0 !e alt+el, !oi sună mult mai in-teresant dec#t ox $"iar că s#nteţi corespun1ător nume-lui pe care-l purtaţi !acă mai aveaţi vreo 1ece ocale #n plus, putea să vă c"eme şi $onan @rei

< :ş pre+era Enu0 Ansă-s su+erind de-o glandă !arsă lăsăm c"estiile astea minore, şi să trecem la pro.le-mele noastre :m dori, pentru noapte, c#te un .ungaloKdin dotaţia motelului Be poate?

< Bigur că nu0 $ăsuţele-s doar pentru vară, +iind,la data asta, ne#ncăl1i.ile Nu uitaţi că ne a+lăm la s+#r-

şitul lui septem.rie $are, p#nă a1i, a +ost nemaipomenitde călduros Hă o+erim #nsă camere, cu un pat sau două,că de-aia s#ntem motel i-avem şi #ncăl1ire centrală !ela & octom.rie, c"iar #i dăm drumuI0

3ram #n 2' septem.rie 7ejer enervat, l-am luat larost pe $iu.ucC

< >ăi .ine, meştere, care-i atunci di+erenţa #ntre .ungaloK şi cameră? :+lu că-s +rigori+ice am#ndouă N-ai o.servat răcirea .ruscă a vremii?

< /a da0 7a cameră, dacă luaţi c#te una cu două pa-turi, aveţi la dispo1iţie patru pleduri groase, pe c#nd, la .ungaloK, doar un singur pled de vară Ang"iţind şi nişteaspirine, precis veţi transpira de c#tă căldură veţi avea

su. pături @otul este să nu ieşiţi de su. ele, p#nă nu seridică temperatura #n odaie, datorită aportului dumnea-voastră personal, căci omul mai respiră, nu-i aşa? şi ris-caţi să răciţi 1dravăn :u mai păţit-o şi-alţii, şi li s-a urcat

23

termometrul la () de grade 7a spital Ende-au +ost in-ternaţi de urgenţă

Anc#ntaţi de perspectivele #n+ăţişate de simpaticule"met :li $iu.uc, ne-am lăsat #n voia sorţii şi ne-am#ndreptat spre camerele indicate 4iind alăturate, pro+e-sorul Bomnu m-a convins să luăm păturile din odaia saşi să le-aducem la mine !e vreme ce erau acolo două paturi, de ce să nu +i dormit #n aceeaşi #ncăpere? Ende-s

doi puterea creşte şi căldura, poate, mai sporeşte Hor.alui e"met, din pricina respiraţiilor noastre ar dacăne-apucau şi d#rd#ielile, exista şansa să crească şi maimult 4iindcă mişcarea %c"iar vi.ratorie*, se ştie că ge-nerea1ă căldură ai ales la unele utilaje mecanice, con-+ecţionate din metal

>e c#nd ne +ăceam paturile, tremur#nd doar niţeluş,comandantul expediţiei „Nisetrul 2” mi-a arătat un imprimat, #nrămat şi cu geam, +ixat pe uşa odăii Ansă at#tde sus, #nc#t nu se putea citi mai de+el :tunci l-am rugatC

< !ragă Bomnule, dacă vrei să dormim un somn li-niştit şi-odi"nitor, +ără pro.leme de conştiinţă, care să netul.ure mintea, ia dă jos ta.loul ăla0 $ă şi-aşa, tot nu

se poate desluşi nimic, din pricina murdăriei depuse demuşte şi-a pra+ului adunat $ine ştie ce-o +i scriind acolo,de nu l-au mai curăţat +emeile de serviciu :ltminteri,de ce să nu +im drepţi, camerele văd că strălucesc de .inece s#nt #ntreţinute >esemne, n-or +i putut ajunge p#nă la el0

< $orect >o1itiv c"iar Ansă eu cum o s-ajung? m-a#ntre.at Bomnu < =ai că eşti .ine0 @aman matale, pro+esor de edu-

caţie +i1ică, să-mi ridici o atare pro.lemă? ai #nt#iexecuţi vreo c#teva salturi, pe loc, şi-ncerci să-l prin1idin voleu !acă nu, atunci te urci pe-un scaun, şi-l des-+aci din cuiul #n care este agăţat 3 .ine?

;ămas +ără replică, pro+esorul Nisetrul a purces săsară #naintea uşii >este c#teva clipe, din pricina trepi-daţiilor, s-a răsturnat cana cu apă de pe măsuţa de l#ngă

24

perete !in +ericire, nu s-a spart An sc"im., s-au spartcele două pa"are

!upă ce-am +ăcut curăţenie, str#ng#nd cio.urile şi a.-sor.ind apa de pe duşumea, apel#nd la prosopul din ruc-

sacul pro+esorului, ca să nu-l murdărim pe cel din dota-ţia .ăii a+late #n componenţa camerei noastre, comandan-tul, destul de indispus, m-a #ntre.at pe-un ton ursu1C

< aestre, tot mai insişti să-ţi dau jos ta.loul cu imprimatul? !upă c#t am +ost #n stare să văd, cuprindevreo trei pagini de text :t#t de #ng"esuit tipărit, #nc#t

#n vecii vecilor nu vom putea să-l citim p#nă la capăt0 < $u at#t mai mult0 $red că-i vor.a de ceva extremde important >ro.a.il nişte indicaţii speciale, pentruca1uri de pericole iminente $um să ne salvăm de lavreun incendiu, sau de la cine mai ştie ce primejdie0 3a.solut necesar să recurgi la „varianta scaun”

Niţel alertat de insinuările mele, pro+esorul Nisetruls-a lăsat convins

7u#ndu-şi un scaun, din cele două a+late #n cameră,s-a urcat pe el, #n v#r+ul picioarelor, şi-a #ncercat să ex-tragă ta.loul cu imprimatul din cuiul .ătut #n tă.lia su- perioară a uşii

< Nu iese0 m-a in+ormat Nisetrul, comandantul ex-

pediţiei cu-acelaşi nume < @rage mai tare0 =#ţ#nă-l0:şa a şi procedat : purces să "#ţ#ne scaunul, p#nă i

s-a dejg"inat unul din picioare otiv pentru care, #nmomentul următor se a+la la duşumea >ro+esorul, nuscaunul :cesta rămăsese la locul său !oar #n trei pi-

cioare!e1amăgit de +aptul că Bomnu mă #nţelesese greşit,şi-n loc de cui se-apucase să "#ţ#ne .ietul scaun, m-amurcat enervat pe ceea ce mai rămăsese din acesta dinurmă i m-am agăţat de cui $u-am#ndouă m#inile @a-man la timp $ăci scaunul s-a s+ăr#mat total Bu. mineAnsă reuşisem

;euşisem să extrag cuiul0 $u ta.lou cu tot nclusivtă.lia superioară a uşii $are, acum, arăta ca un g"işeu de plată Ansă la cel mai #nalt nivel

25

< ai urmea1ă ceva? m-a #ntre.at pro+esorul com- pătimitor, 1#m.ind su.ţire pe su. mustaţa ce-i a.sentacu desăv#rşire

< !-apăi cum0 i-am 1is eu Ermea1ă montarea la loc

a tă.liei, ca să nu murim de +rig, şi-apoi lecturareaenigmaticului imprimat $ă de-aia ne-am muncit at#t

;esemnat, Nisetrul %eventual Bomnu*, dintr-un pumna reintrodus sc#ndura #n lăcaşul de mai #nainte Nu c"iarde la prima tentativă ai #nt#i lovise prea tare, şi tă.liaieşise prin uşă, trec#nd #n coridor, iar apoi crăpase #n trei

:st+el, #nsă, a +ost mai lesne de +ixat !upă care, +ărăsă-şi mai de1.race "ainele, pro+esorul s-a v#r#t #n pat,strecur#ndu-se su. cele patru pături i mi-a cerutC

< aestre dragă, #ntruc#t matale ai insistat să cu-noşti textul din ta.loul de pe uşă, ai să-l citeşti #n guramare, ca să-l aud şi eu >oate i1.utesc s-adorm #n +elulăsta0 :propo, #mi cer scu1e că am trecut la persoanaa doua, şi nu m-am adresat cu pronumele de reverenţă, pe care-l meritaţi din plin !ar m-au luat simţămintele pe dinainte

< Nu-i o pro.lemă0 l-am liniştit eu >rin c#te amtrecut #mpreună, #ncă de la-nceputul 1ilei de astă1i, credcă, ne putem considera prieteni :şa că renunţăm la po-

liteţuri exagerate, şi-alte +ara+ast#curi An po+ida di+eren-ţei de v#rstă, poţi să-mi 1ici tu, matale sau tălică, iar euam să-ţi spun „Nisetrule”0 3 .ine?

< 3 per+ect0 /a mai mult dec#t per+ect, c"iar per-+ectul compus !ar dă-i odată drumuI la citirea ne+erici-tului ăla de imprimat /arem să a+lăm de ce ne-am oste-

nit #n aşa "al :scult0 >#nă n-apucă să mi se lipească pleoapele $ă mi-i un somn nemaipomenit, 1ău aşa!eoarece nu pre1entam aceleaşi +enomene, m-am aşe-

1at pe marginea patului #n care se g"emuise pro+esorul,ca să-i +iu c#t mai aproape de urec"e, şi-am purces la des-ci+rarea importantului text

>#nă n-am dat gata #ntregul comunicat, adresat de

conducerea motelului clienţilor acestuia, nu m-am lăsati nici pe Nisetrul nu l-am lăsat să se simtă cuprins de .raţele lui or+eu, sau or+oleu, cum #i 1ice tanti ;aliţa

26



27

1eului somnului din mitologia elină $ăci textul semnatde e"met :li $iu.uc, suna a.solut „mor.ida.il”

„An atenţia onoratei noastre populaţii turistice0 n-

strucţiuni pentru +olosirea #n .une condiţiuni, şi +ără pa-gu.e, a motelului „striţa”

& < !e c#nd aţi luat #n primire camera ce vi s-a re- parti1at, consideraţi c-aţi şi semnat pentru luarea #n po-sesia dumneavoastră a inventarului existent

2 < !acă lipseşte ceva, orice reclamaţie este inutilă

Anseamnă că n-aţi desc"is oc"ii cum tre.uie, iar prede-cesorii dvs şi-au #nsuşit averea statului( < Nu se permite dormitul cu .ecurile aprinse Nici

pe timp de noapte, dar nici 1iuaL < An ca1ul c#nd apa a+ectată instalaţiilor sanitare

şi .ăii nu curge, #nseamnă că-i vreo avarie Ansă oriceetaj are la dispo1iţie, #n +undul curţii, o +#nt#nă cu apămenajeră $are se cară cu găleţile existente #n dulapu-rile pentru "aine >entru alte situaţii, există „M$”-uriinstalate #n dosul resturantului

F < >e timp de noapte, este pre+era.il să evitaţico.or#rea la locurile mai sus citate :vem c#ini răi, pre-cum şi oameni de pa1ă 7a +el de răi

8 < 3ste inter1isă +olosirea de reşouri electrice #ncamere otiv pentru care pri1ele au +ost de1a+ectate #ntotalitatea lor

J < >entru vi1ionarea programului de televi1iune,tele+onaţi la orice oră din 1i şi din noapte, cer#nd recep-ţiei trimiterea unui delegat :cesta va monta siguranţa

televi1orului şi va e+ectua o legătură la reţea, trăg#ndcurent de la .ecul din tavan !e asemenea, este inter1issă adormiţi #n timpul emisiunii

) < @ele+onul din cameră vă stă la dispo1iţie #n mod permanent Nu se pot executa comen1i dec#t #n interiorulmotelului, +iind inter1ise convor.irile interur.ane >en-tru reali1area acestora, vă puteţi adresa şe+ului de uni-

tate, #ntre orele &9<&8 $u excepţia 1ilelor de odi"nălegală, inclusiv „sereleurile”

28

' < Be inter1ice +olosirea pereţilor, at#t din .aie şidin cameră, pentru transmiterea de mesaje scrise !e ase-

menea, pentru lustruirea #ncălţămintei utili1aţi peria deg"ete >erdelele s#nt din material sintetic, şi riscaţi 1g#-rierea pielii

&9 < Nu consumaţi micul dejun, pr#n1ul şi supeul #ncameră ;estaurantul nostru vă poate o+eri #n orice mo-ment ceva similar

&& < 4oarte important0 4iind unitate de lux, miculdejun este cuprins #n preţul sejurului :cesta este servitnon-stop, de la orele 8<) dimineaţa, noi utili1#nd auto-servicele de tip suede1

&2 < Hă dorim un sejur plăcut şi odi"nitor #n mo-telul „striţa” Drice stricăciuni constatate, se plătesc la plecare, adăug#ndu-se la costul legal $omisia alcătuităanume pentru evaluare, vă stă la dispo1iţie

BemnatC :li e"met $iu.uc, şe+ de unitate >lus #n-tregul nostru colectiv, con+orm principiuluiC „clientulnostru, stăp#nul nostru0”

< 3i, ce 1ici, Bomnule? l-am c"estionat pe .ietul pro-

+esor, care #ncă nu-şi revenise de pe urma lecturii < Nu mai 1ic nimic0 !ec#t că mi-a pierit somnul @o-

tuşi, după c#te #mi aduc aminte, parcă nu-i ăsta tot textulimprimatului :ş vrea să-mi citeşti şi restul $ine ştie, poate i1.utesc s-adorm

Antr-adevăr, intrepridul şe+ de unitate mai prevă1use şi

nişte anexe >atru 7a număr >rin care intenţiona sălămurească turiştilor modul de +uncţionare al diverselordotaţii a+late #n motelul „striţa” $um ar +i, .unăoară,televi1orul, aparatul de radio, tele+onul, .aia, instalaţiaelectrică, etc $a şi cum aceştia n-ar mai +i avut de-a +aceniciodată, #n viaţa lor, cu-atari cuceriri ale civili1aţiei>ro+esorul meu a aţipit imediat $"iar după lectura, cu

voce tare, a primei anexe 7a ce-a de-a doua, am adormitşi eu $a un .uştean $u imprimatul #n m#nă ;enunţ#ndla ultimele două

29

5/ 8i de #di9%///44444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444

:;#rţat<

>e la vreo cinci şi jumătate, dimineaţa, tocmai c#ndmi-era şi mie somnul mai dulce, m-am tre1it 1guduit1dravăn !e parcă ar +i intrat #n trepidaţie #ntreaga clă-dire a motelului i imediat m-am g#ndit că se pusese #n+uncţiune instalaţia de #ncăl1ire centrală de la su.solai păţisem odată aşa ceva, la Blănic, c#nd ca1anul +u-

sese c#t pe ce să explode1e, sărind #n aer, cu "otel cu tot,datorită +aptului că mecanicul intenţionase să o+ere pa-cienţilor mai multă căldură

Anc#ntat că e"met :li $iu.uc, #n cinstea noastră,depăşise planul, d#nd drumul la căldură #nainte de ter-men, mi-am scos capul de su. cele patru pături su. caremă a+lam g"emuit ntenţion#nd să mă .ucur de-o at-

mos+eră ceva mai umană Nu era atmos+eră, ci-o pre1enţă umană An persoana

comandantului expediţiei „Nisetrul 2”, care mă scuturade umăr, mo.ili1#ndu-măC

< aestre, "ai să ne sculăm, că-i timpul0 7a şase sedesc"ide restaurantul, după cum mi-ai citit din textul

turcului, pentru servirea micului dejun ar mai #nainte,su. #ndrumarea mea, vom executa şi nişte exerciţii de#nviorare !oar am spus că-s pro+esor de educaţie +i1ică,i nimic nu-ncăl1eşte mai rapid corpul ca nişte mişcăride gimnastică matinală

30

< 3şti sigur, comandantule? l-am #ntre.at eu lejerindispus

< >recis0 ai ales că, după gimnastică, vom +ace

şi-un duş scoţian :ltern#nd apa +ier.inte cu cea recei-atunci o să +ie altă viaţă

$uget#nd la c"estia cu „altă viaţă”, m-am lăsat antre-nat de propunerea pro+esorului Bomnu !eşi aveam unelere1erve +aţă de exerciţiile de gimnastică i se mai a+ir-

mase c#ndva că duc şi la slă.irea organismelor prea tru- peşe, #ntărindu-le muşc"ii prin mişcări adecvate !e oric#te ori #nsă le #ncercasem, mă alesesem cu-o asemenea po+tă de m#ncare, #nc#t mereu o.ţineam 5ilograme#n plus

< !e1.răcarea0 mi-a comandat pro+esorul de edu-caţie +i1ică

i-a purces primul la operaţia respectivă !#ndu-şi jostreningul, #n care dormise #m.răcat i răm#n#nd doar #nc"iloţi şi maiou /ine#nţeles, am procedat aşijderea $asă nu +iu mai prejos

!#rd#ind din toate mădularele, am aşteptat comandaurmătoare

< !esc"iderea +erestrelor0 a poruncit Nisetrul < !e ce? m-am interesat eu, < Gimnastica se practică #n plin oxigen, de-aia0 mi-a

explicat pro+esorul:vea dreptate i m-am repe1it la +erestre !in pă-

cate, toate #ncercările mele de-a le desc"ide au +ost #n-

cununate de-un insucces a.solut 3rau .locate ar Bomnu,care şi-a #ncercat şi el puterile, a renunţat de1amăgit,mai ales c#nd a constatat că i1.utise să spargă doar unsingur geam

$eea ce-a urmat a +ost de groa1ă 3nervat, gimnasti-cianul m-a o.ligat să alerg prin cameră :cesta +iind pri-mul exerciţiu !e #ncăl1ire $#nd +ugea d#nsul după mine,

d#nd ocol #ncăperii, c#nd eu după el $onsider#nd, la unmoment dat, că ne #ncăl1isem insu+icient, s-a oprit dincursa aceea demenţială, contra cronometru, spundu-mig#+#indC

31

:cuma trecem la genu+lexiuni0 !acă nici după osută de lăsări pe vine nu avem re1ultate, tre.uie să nev#r#m su. duş, la apă caldă 3 clar?

N-a +ost !in mai multe motive ai #nt#i, m-au lăsat

picioarele !upă nici şai1eci de lăsări :poi, #mi plesni-seră c"iloţii ar #n al treilea r#nd, c#nd am intrat su. duş,acesta n-a de.itat dec#t apă rece >e am.ele ro.inete,#ncă nu eram #n octom.rie ai aveam o 1i

!isperat, pro+esorul Bomnu mi-a propusC < aestre, nu văd altă soluţie dec#t să e+ectuăm

c#teva mişcări de .ox #n ciuda +aptului că s#ntem de ca-tegorii di+erite atale la „grea”, iar eu la „semigrea” Nu mi-a displăcut ideea :st+el căpătam oca1ia să mă

#ncăl1esc Nimic nu #ncăl1eşte mai e+icient ca dorul deră1.unare i, +ără mănuşi adecvate, am pornit să dau#n .ietul meu animator de educaţie +i1ică /ine#nţeles,una e să dai, şi-alta să nimereşti !#nsul +iind mai expe-rimentat, #ntruc#t era de meserie, executa asemeneaesc"ive, #nc#t n-am i1.utit să-l lovesc dec#t #n gol >ro+eso-rul Nisetrul, #n sc"im., dădea #n mine ca-ntr-un pun"cin#"ball i-at#ţia pumni am #ncasat, #nc#t i-am strigatC

< >reşte-te, adică, pardon, opreşte-te, că scapără +lă-cări din mine0

< 3xcelent0 mi-a declarat comandantul expediţieiHe1i că-i .ună şi gimnastica la ceva?

< !acă-ţi #nc"ipui că asta-i gimnastică, atunci eu mădeclar campion a.solut 4ără drept de replică

< $ampion? s-a mirat pro+esorul 7a ce?,, < 7a alergări0

< $are alergări? < :lergarea spre restaurant, la micul-dejun0 i-am preci1at eu

i-am ajuns primul, #naintea lui, #n salonul de „.rea5-+ast”-uri al motelului Numai #n c"iloţi şi-n maiou !e-oarece uitasem să mă-m.rac decent i corespun1ătorAntocmai ca şi pro+esorul, care se luase după mine An

clipele următoare, iarăşi declanşam cursa An sens invers:st+el #nc#t, p#nă să ne luăm ţoalele pe noi, p#nă să ni se1v#nte năduşeala, am ajuns #n sala restaurantului destulde t#r1ior :proape la J şi ceva

32

@otuşi, spre #nc#ntarea noastră ateri1asem la timp 7atimp ca să asistăm la micul-dejun servit de şe+ul unităţii,diligentul şi descurcăreţul e"met :li $iu.uc @ras mail#ngă uşa dinspre .ucătărie, unde, pro.a.il, era mai cald,

datorită, emanaţiilor calorice ră.u+nind dintr-acolo, şe+ul"ăpălea jumări de ouă cu slănină Ansă nu din +ar+urie,cum ar +i +ost normal, ci direct din tigaia %enormă* #n carei se prăjiseră elementele mai sus pomenite

< INeaţa0 ne-a urat el, cu gura plină $e-i cu dum-neavoastră aici, mă căutaţi, aveţi vreo pro.lemă?

< Nici o pro.lemă0 l-am asigurat eu, privind exta-1iat la mormanul de jumări din care se ospăta respon-sa.ilul

>ro+esorul Bomnu, #n po+ida +aptului că-i lăsa guraapă, şi-ntr-un asemenea "ai, #nc#t avea di+icultăţi de vor- .ire, a reuşit să-ngaime totuşiC

< /a-Ivem0 Ende-i brea$ast -ul de tip suede1, şi dince se compune?

e+ul s-a oprit inter1is din masticaţie, şi ne-a pri-vit uluitC

< $um, nu cunoaşteţi ce-i aia un service-suede1?3 ultimul răcnet mondial #n materie de restauraţie0 >ăivă in+orme1 imediat despre ce-nseamnă civili1aţia mo-

dernă Hedeţi .u+etul acela din marmură? < !a0 i-am răspuns am#ndoi, şi eu şi Nisetru < 3i .ine, micul-dejun suede1 se etalea1ă pe toata

lungimea tejg"eleiEit#ndu-ne din nou #n direcţia .u+etului, care măsura

vreo 1ece metri pe lungime şi cam unul pe lăţime, am aş-

teptat neră.dători explicaţiile şe+ului, sper#nd să apară şi preparatele despre care avea să ne povestească < :şe1ate pe reşouri electrice, ca să steie la cald,

dispunem platouri cu jumări de ouă, de trei +eluri, cuslănină a+umată, caşcaval şi şuncă #n continuare, c#rnă-ciori, tot de trei +eluri, prăjiţi la tigaie, copţi la cuptorşi +ripţi la grătar, apoi, pateuri cu carne, .r#n1ă şi icre,

.r#n1eturi de toate sorturile, +ripturi de .er.ec, văcuţă şi purcel, plăcinte diverse, pentru toate gusturile, clătite,cremvurşti şi polişi, şuncă +iartă #n suc propriu, precumşi, astea #n nişte recipiente speciale, ceaiuri de trei +eluri,

33

< /a da0 Ansă ouăle-s la maga1ionier >#nă se-ntoarcede la /a.adag, unde-a plecat c"iar adineauri, #ncepeţi cu+elurile celelalte ar preţul lor intră tot #n costul camerei0

>e la vreo unspre1ece şi jumătate, terminasem şi noi cugustărica de dimineaţă aga1ionerul se-ntorsese, iar $iu- .uc se milostivise de noi şi ne servise jumările at#t de multr#vnite

An timp ce sor.eam din ca+elele comandate, de astădată pe .anii noştri, #ntruc#t se depăşise ora brea$ast -u-

lui, după cum ne in+ormase responsa.ilul, i-am comunicat pro+esorului BomnuC < :+lă, dragul meu comandant, că astă1i +iind dumi-

nică-pară, c#nd n-am voie să circul cu „/om.iţa” mea,care-i impară, s#ntem nevoiţi să mai răm#nem o 1i aici, la„striţa” !ar să lăsăm +leacurile şi să trecem la discuţiimai elevate /unăoară, să-mi spui, te rog, ce cauţi pe me-leagurile astea, din moment ce expediţia „Nisetrul 2” s-a#nc"eiat #ncă de-astă vară, şi sper cu .ine, iar matale artre.ui să te a+li la cursuri? 3i?

>ro+esorul m-a privit 1#m.itor :poi, concentr#ndu-se,s-a g#ndit vreo c#teva momente .une, după care mi-a de1-văluit misterul ce-mi +răm#nta mintea

< Bcumpe maestre, situaţia-i su+icient de complexă-am #nvoit de la lecţii, pentru o săptăm#nă i nu pen-tru c-aş +i vrut să mă plim., dar +iindcă mi s-a #nt#mplatceva grav $"iar misterios, s-ar putea spune $a #ntr-unroman poliţist

< :i neca1uri cu miliţia?

< !eloc0 !e nici un +el şi de nici o culoare, cum 1icimatale $#t a durat expediţia noastră, tot timpul, mai alesnopţile, #mi notasem #nt#mplările din cursul 1ilei i-ajun-sesem, ast+el, #n cele din urmă, să umplu un caiet #ntregcu #nsemnări >entru u1 personal :proape un adevăratroman $ăci peste multe trecusem, dar şi mai multe vă-1usem 3i .ine, c#nd am ajuns acasă şi mi-am căutat

caietul, sau „Qurnalul de cort”, cum #l intitulasem, ia-lde unde nu-i !ispăruse i ştiam prea .ine că-l pitisem pe +undul rucsacului !e aceea am pornit pe drumul/a-.adagului, vr#nd să parcurg alt traseu dec#t astă-vară, #n

35

speranţa că voi da peste „jurnal” !acă nu l-am rătăcitcumva, atunci c#nd am #mpac"etat .agajele pentru #napo-ierea acasă, nu mai răm#ne dec#t o singură ipote1ă Ansăa.solut incredi.ilă0

< $are? l-am #ntre.at eu extrem de curios Bă +isc"im.at rucsacul #n tren, cu vreun turist oarecare?

< mposi.il0 Ami cunosc rucsacul, aşa cum #mi cu-nosc propriu-mi copil $ă posed şi-aşa ceva D +etiţă dc-orară +rumuseţe şi deşteptăciune $are-mi seamănă leit0

< i-atunci?

ecare le-am găsit apoi, la nişte puştani locali An căutarea lors#nt acum $ăci m-am g#ndit, dacă ne-au #napoiat at#t delesne .oar+ele acelea lipsite de importanţă, #nseamnă căaltceva #ncercaseră să-mprumute $eva care-i interesa #nc"ip deose.it $eva de-o importanţă cov#rşitoare i care putea +i valori+icat, dar nu-nţeleg anume cum

< i la ce te-ai g#ndit? 7a vreun caseto+on, sau altăaparatură electro-acustică?

< :iurea0 Nici g#nd de-aşa ceva „Qurnalul de cort”,ăsta-i interesa0

< !e ce? m-am mirat eu $uprindea niscaiva secrete?

< $red că da0 Antr-un anume +el spus !acă nu-igăsesc pe „amatori”, şi nu-mi recupere1 „jurnalul”, s#ntun om pierdut0

Burprins de #nsemnătatea ce i-o acorda pro+esorul„jurnalului”, am c"i.1uit #ndelung la spusele sale An celedin urmă, m-am #ncumetat să-l #ntre.C

< $um adică, pierdut? < >ierdut, #n stima ce mi-o port0 4iindcă-s un omordonat, la locul său, şi care ţine enorm să-şi transmităexperienţa căpătată, cu prilejul organi1ării expediţiei„Nisetrul 2”, şi-altor colegi comandanţi de expediţii pio-niereşti0 !e-aia0

$eva era neclar #n g#ndirea pro+esorului anole Ha-

silescu, 1is şi Nisetrul, eventual Bomnu !e aceea i-am propusC

< Eite ce-i, meştere anole, +iindcă-mi eşti tare simpatic, dar şi +iindcă-s considerat un soi de detectiv amator

36

de excepţie, am să-ncerc să-ţi dau o m#nă de ajutor i,ca să de1legăm enigma, #ntruc#t tot avem la dispo1iţie o1i de odi"nă +orţată, vom purcede am#ndoi la un sc"im.de impresii !in experienţa noastră de comandanţi de

expediţii $ine ştie, poate vom da de capătul acesteienigme0

< $um? a exclamat oarecum #nviorat pro+esorul meu>rintr-o metodă deductivă, aşa cum proceda B"erloc5=olmes, cele.rul erou al lui :rt"ur $onan !o6le?

< Bigur că nu0 i-am răspuns eu !upă o metodă pro-

prie, ce se c"eamă $onan !oi, care-i cu totul altul dec#tengle1ul pomenit de matale :dică, e vor.a de personali-tatea su.semnatului $are, mai #nainte de-a purcede la oinvestigaţie serioasă, tre.uie neapărat să-şi re#mprospă-te1e energia creatoare :şa că, orele +iind trecute de &(+ix, vom cere să ni se servească pr#n1ul Ansă unul cores- pun1ător ca1ului pe care-l avem de examinat0

=/

S!9i$>444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444

de e?3erie%ţ///3este de!e%ii

>r#n1ul, la cererea noastră expresă, ne-a +ost adus la

masă de ospătarul >apăl#nă, cunoscutul as #n materie de,aritmetică” $#nd s-a pre1entat cu supa de găină %cugăluşti*, existentă pe „menu”-ul 1ilei, redactat de m#na personală a şe+ului unităţii pe-o .ucăţică de "#rtie, de di-

37

mensiunile unei +iţuici, #ntruc#t noi eram unicii muşteriidin 1iua aceea, l-am expediat #ndărăt, atrăg#ndu-i atenţiaC

< aestre >apăl#nă, +ii at#t de ama.il şi #n+ier.#ntăca lumea 1eama supelor0 3 rece0

< Hai de mine, colega, cum se poate să susţineţi unaca asta0 s-a arătat indignat >apăl#nă

< !e unde şi p#nă unde ai mai scos-o şi pe-asta, căs#ntem colegi? am ţinut eu să preci1e1 un anume aspectal relaţiilor

< >ăi nu mi-aţi 1is „maestre”?

< Ami cer scu1ele de rigoare, meştere dragă, i-amspus eu, ca să-l liniştesc :m comis o eroare ar supele-sreci, +iindcă şi-acum mai ţii degetul mare #ntr-una dinele

< $orect0 >o1itiv0 $um 1ice domI pro+esor a ex-clamat jenat >apăl#nă :cum eu vă cer scu1e 7e duc ime-diat la loc, să le-n+ier.#nte .ucătăreasa >#nă n-am să-mimai pot ţine nici unul din degete #n 1eamă

< /a nu0 a sărit cu gura pro+esorul Bomnu < i cum să le-ncerc atunci? l-a #ntre.at inteligentul

ospătar < An nici un +el0 l-am dumirit eu $#nd ai să o.servi

că a.ureşte 1eama din oală, asta-nseamnă că-s tocmai

.une de servit 3 clar?ulte neca1uri am mai avut şi cu ne+ericitul de >apă-

l#nă Nu-l prea dădea mintea a+ară din casă $#nd ne-aadus şi +elul doi, iarăşi am avut discuţii An contradictoriu

3l susţinea că-i vor.a de-un pila+ de pui, iar eu #n-cercam să-l conving că ne a+lăm #naintea unui pila+ de

post Antruc#t elementul pui, su. orice +ormă ar +i tre.uitsă +ie acolo, lipsea cu desăv#rşire :.ia #ntr-un t#r1iu s-alămurit ca1ul, c#nd >apăl#nă ne-a in+ormat că puiul, mai precis aripioarele acestuia, se a+lau puse la #ncăl1it Be- parat !eoarece rămăseseră de la ciulamaua de-alaltăierii avuseseră greutăţi, p#nă le scoseseră din congelator,+iind #nţepenite #n clisa ciulamalei

An s+#rşit, după ce i1.utiserăm să consumăm şi +riptura,„piept de pul” la cuptor, rămas şi-acela de la un alt +elde m#ncare %con+ecţionat #n 1ilele precedente şi pus la păs-trare, tot #n congelator*, l-am anunţat pe .ietul >apăl#nă,

38

evident enervat de multiplele curse la care-l o.ligasem să participeC

< !acă ne-aduci şi nişte ca+ele serioase, mari şi tari,de să te ridice de pe scaun, ai scăpat de noi0

< /ine c-o au1ii şi pe-asta0 a o+tat din ad#ncul ră-runc"ilor ne+ericitul ospătar !eci, ne părăsiţi c"iar a1i?mediat ce-o să vă .eţi şi ca+eluţele?

< Nici g#nd0 ;ăm#nem p#nă m#ine :m vrut să spunc-ai scăpat de noi p#nă la cină0 l-am lămurit eu =ai, dă-i .ătaie, c-avem de discutat ceva #ntre noi

< arăşi o luăm de la-nceput? a gemut disperat>apăl#nă < Btai .l#nd, şi nu intra #n panică :m de discutat cu

prietenul meu, nu cu matale0 < :tunci e per+ect0 a exclamat satis+ăcut ospătarul

Bă mai cadă măgăoaia şi pe capul altuia, nu numai pe-almeu

An timp ce gustam din ca+ele, care, #ntr-adevăr, erausen1aţionale, şi +ier.inţi, şi aromate, şi tari, l-am a.ordat pe pro+esorC

< !omnule, dragul meu, consideră-te ca şi salvat!in clipa asta, purcedem la examinarea ca1ului matale

>roced#nd, aşa după cum te-am anunţat, la un sc"im. deimpresii :+l#nd, unul de la celălalt, cum ne-am organi1atexpediţiile noastre, avem posi.ilitatea să constatăm ce n-a+ost #n regulă !e-aici, imediat vom putea trage şi con-clu1iile necesare, apte să ne ducă la găsirea „jurnaluluide cort”

>ro+esorul, d#nd semne de-ndoială, a insistatC < i cre1i matale, maestre, că-i unica metodă caresă ne-ajute?

< etode-s mai multe0 Ansă nici una nu-i #n staresă re1olve enigma mai e+icient dec#t metoda mea N-aicitit, #n cărţile mele, la ce re1ultate am ajuns aplic#nd-o?

$omandantul expediţiei „Nisetrul 2”, care mă asigurase

că-mi citise romanele, m-a apro.at entu1iasmatC < /a da0 ;e1ultatele erau excelente, #nsă nici unul

concludent0 /ine#nţeles, acolo era literatură, pe c#nd

39

ca1ul meu e realitate pură ă rog, om trăi şi-om vedea0:dică, mai precis, vom povesti şi vom a+la !ar nu seştie ce

< tii la ce m-am g#ndit? l-am luat repede pe pro+e-sorul Nisetrul

< >ai de unde să ştiu eu, ce-ţi um.lă matale prin cap? < $orect0 :şa-i 3i .ine, mi-a trecut, prin minte o

idee Nu cumva aveaţi la voi, #n expediţia voastră, şi-otrusă, sau mai multe, pentru un prim-ajutor sanitar, com-

petent şi salutar? >osedaţi oarece cunoştinţe #n materie? < :veam0 i de unele, şi din celălalte osedam trei truse, e drept, #nsă nu erau

de tip rucsac ai cur#nd arătau ca nişte cutii !e +apt,copiii le #mprumutaseră de la părinţi, de la cei care erau proprietari de autoturisme Ende trusa de prim-ajutoreste o.ligatorie :şa că n-aveam cum să le con+und An-să-s curios să a+lu, n-ai să te superi, dragă maestre, ce te-a+ăcut să menţione1i trusele de prim-ajutor? 7a expediţia

matale, de-acum c#teva decenii, intenţionaţi să purtaţi cuvoi asemenea dotări?

< !ar .ine#nţeles0 >e vremea aceea, nu-mi amintescca-n şcoală să +i #nvăţat ceva despre intervenţiile sanitare,#n ca1 de nevoie Ansă eu, at#t #n calitate de „căpitan”, c#tşi de cititor asiduu al romanelor +oileton, #n +ascicule, mai

#nvăţasem unele lucruri !in peripeţiile prin care trecu-seră eroii, c#nd +useseră muşcaţi de tigri, şerpi şi-alte ani-male care populau junglele a+ricane :i #nsă puţinticără.dare, să-ţi relate1 cum am organi1at, la iniţiativamea, pregătirea coec"ipierilor din punct de vedere al acor-dării de prim-ajutor !eşi #n ţara noastră nu-s jungle, preerii, pampasuri sau taigale, #n sc"im., şerpi, năp#rci şi

vipere se mai găsesc >e ici pe colo ar dacă n-avem lei,tigri, pantere şi leopar1i, avem #n sc"im. lupi, urşi şi alte

40



+iare agresive i-apoi, nici un c#ine cio.ănesc nu-i dedispreţuit !acă #l #ntăriţi, se ia după tine şi-ţi +ace "arcea- parcea nădragii0

7ăs#ndu-mă pradă amintirilor, mi-au revenit #n me-morie acţiunile pe care le #ntreprinsesem pentru şcolari-1area sanitară a mem.rilor expediţiei „$opaia”

@/Cursuri ra3ide4444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444

"i i%te%sie

de/// 3ri$(aBut#r

Antruc#t considerasem ca insu+iciente cunoştinţele, despecialitate, do.#ndite din lecturile mele extra-şcolare, pentru instruirea corespun1ătoare a ec"ipajului, din punctde vedere medical, #n disperare de cau1ă am apelat la ex- perienţa unui as #n materie ;espectiv la moş >isoc En .un prieten de-al .unicului meu 4iind #nsă certat, tem- porar, cu @atapetre, mi-am 1is că nu-i nici un risc să nedeconspirăm intenţiile, rug#ndu-l să ne predea un mic

41

curs de ajutor medical i i-am consultat şi pe mem.riiviitoarei expediţii

ai #nt#i l-am convocat pe aţ ;o.inson, vecinul celmai apropiat de casa .unicilor i, pitiţi #n +undul grădi-

nii, l-am #ntre.atC < $e 1ici, măi aţ, n-ar +i .ine să-nvăţăm c#te ceva

despre medicina de prim-ajutor? -am g#ndit să-l +olo-sim pe moş >isoc, care o viaţă #ntreagă s-a ocupat de asta,+iind de pro+esie pensionar doctor, eventual te"nician sa-nitar, dacă nu c"iar soră de caritate

< -aţi omor#t0 Bă ne a+le toată ma"alaua că vrems-o-ntindem pe :rgeş #n jos? !acă-şi .ate gura? /ătr#ncum e, e-n stare să ne dea peste cap toată expediţia0

< /ă aţ, n-ai pic de minte-n cap0 oş >isoc, tocmai+iindcă-i .ătr#n, sau .a.al#c, cum cre1i, tu, ceea ce nu-i+rumos din partea ta, pre1intă garanţii serioase ai #nt#i,nu mai are ţinere de minte, şi uită tot, #n mai puţin dedouă1eci şi patru de ore, iar #n al doilea r#nd, #l ştii că-i .#l.#it şi +on+, şi nimeni nu pricepe ce vor.eşte

aţ ;o.inson, unul din cei mai #nd#rjiţi amatori de-ase angaja #n marea aventură a expediţiei noastre, s-a g#nditniţel, şi m-a apro.atC

< !a0 Nu eşti c"iar at#t de +leţ, precum am 1is Bă-l

punem pe @ele Nansen să-l caute < !e ce tocmai pe Nansen? 3u nu-s #n stare? Bau

tu? < 3 mai .ine aşa, cum 1ic eu0 @re.uie să lucrăm c#t

mai pe +eritelea i-apoi, stă #n aceeaşi ogradă cu .a.al#, pardon, .ătr#nul >isoc

>antelică, recte @ele Nansen, n-a avut nimic #mpo-trivă i mi-a spusC

< Al iau cu mine pe işcă-te @one, şi ne ducem di-seară la moş0

< !ar de ce să-l mai cari după tine şi pe @one? m-ammirat eu

< 4iindcă nu-s #n stare să-nţeleg ce .ălmăjeşte .ă-tr#nul ar işcă-te @one, care-i şi el niţel cam peltic,av#nd deci anume apropieri +aţă de doctor, ca +el de-avor.i, se va-nţelege de minune cu el0

42

i iar am co.or#t după ei, să-l #m.răcăm la loc pe .ă-tr#n $are, nedumerit, ne tot #ntre.aC

< !e ce tre.uie să-m.rac, pe căldura asta, două pe-rec"i de nădragi?

$#nd i-am arătat că nu era dec#t #n „indispensa.ili”,a.ia atunci a exclamat m#"nitC

< Hai de măiculiţa mea0 #nseamnă c-am #nceputsă-m.ătr#nesc, dacă am +ost #n stare să-mi uit cioareciiacasă !ar ia spuneţi-mi, măi .er.ecuţilor, de ce m-aţiadus aici, la voi? :i?

3xplic#ndu-i, cu du"ul .l#ndeţii, ce-aşteptam de la d#n-sul, şi-amintindu-i de #ntrevederea pe care-o avusese cuişcă-te @one, .ătr#nul >isoc a demarat imediat, +ăc#ndo aprindere la s+ert de c"eieC

< :"a0 tiu despre ce-i vor.a /uuun0 >ăi, .oişo-rii mei, să-i dăm drumuI Ha să 1ică, vă interesea1ă cumsă interveniţi #n ca1 de accidentări >ăi, ia să vedem, că-smai multe soiuri, #n +uncţie de specie $ă una-i o "emora-gie la vaci, şi-alta la .u+aline, sau la ovine ar la oameni,lucrurile-s mai simple 4iindcă ele s#nt de două +eluriCc#nd te tai la m#nă, şi c#nd #ţi spargi capul i-ntr-un ca1,şi-n altul, tre.uie să ne ungem cu niţică .alegă amestecatăcu lut

Noi, toţi cei din viitorul ec"ipaj al „$opăii”, #l ascul-tam uluiţi An primul r#nd, pentru că moş >isoc, vor.ind+on+ănit şi .#l.#it, de-a.ia puteam desluşi ce spune, şi-apoi,+iindcă de.ita nişte enormităţi cumplite :t#t de trăsniteşi aiuritoare, #nc#t ne-ntre.am cum de mai rămăseseră #nviaţă do.itoacele şi orătăniile din ogră1ile ma"alalei noas-

tre>rintre altele, ne in+ormase doct şi s+ătos, pe puncteC& < icro.ii s#nt nişte virguliţe, care se mişcă alan-

dala, de colo şi p#nă colo, şi um.lă la ele cu +elurite .oli2 < An ca1 de +racturi, indi+erent unde, accidentatul

tre.uie pus #ntre sc#nduri $ele mai indicate s#nt cele datela rindea, ca să nu-l 1g#rie

( < 4iindcă tot pomenirăm de micro.i, e .ine să ştimcă s#nt şi ei nişte +iinţe ca toate +iinţele ărimea lor este+oarte mică, c#t a mia parte dintr-o sută de mii de ori Be#nmulţesc cu ajutorul muştelor, depun#nd ouă, din care

44

vor ieşi tot micro.i Ansă mult mai mici, care se c"eamăşi .occii, iar alteori .accili

L < Enui electrocurentat, atins de trăsnet, e .ine să-i+acem legătura cu păm#ntul H#r#ndu-l #ntr-o groapă !e

pre+erinţă proaspătăF < $urentul electric intră #n corp prin două porţi

>oarta de intrare şi poarta de ieşire :m#ndouă porţiletre.uie .ine unse cu ulei +iert la &29 de grade, sau cu sa-licilat

8 < !acă un om s-a curentat la o reţea, tre.uie să-l

scoatem de-acolo 3ventual tăind reţeaua cu-o +oar+ecă deta.lăJ < 3lectrocurentatului cel mai .ine este să-i scoatem

curentul din pri1ă ar după aceea, din inimă şi plăm#ni) < 3xistă .oli şi .oli /olile molipsitoare s#nt cele

de care omul nu mai scapă de ele >#nă la ad#nci .ătr#neţi$um e, .unăoară, reumatismul

' < Enuia care e leşinat, dacă nu mai desc"ide gura,#i mişcăm .raţele, picioarele şi capul $u acesta din următre.uie să +im +oarte atenţi, pentru a nu i-l răsuci de-a-n-doaselea !upă ce-şi revine, #i +acem respiraţie arti+icială,su+l#ndu-i aer #n gură, p#nă #i ajunge #n plăm#ni

&9 < !acă cineva #ng"eaţă din pricină de ger, tre-

.uie să-l luăm de su.ţioară şi să-l udăm cu apă caldă Nutre.uie scos a+ară din casă, deoarece #ng"eaţă apa pe d#n-sul !e aceea #l ţinem, p#nă se 1v#ntă .ine

&& < An ca1 de #nec, dacă omul dă semne că-i leşinat,tre.uie să-l scoatem din apă !acă apa-i ad#ncă, se va cereajutorul unui sca+andru

&2 < >rimul ajutor, #n ca1 de muşcături de şerpi ve-ninoşi, sau alte reptile primejdioase, cum ar +i guşterii şişop#rlele, este să ne +erim de ele !acă s#ntem totuşi muş-caţi, şarpele tre.uie omor#t şi dus la la.orator, ca să ştimcu ce +el de venin este #ncărcat, iar muşcătura se de1in+ec-tea1ă cu ventu1e, cărora li se pune spirt şi se dă +oc :poi#l lăsăm să doarmă

< 3i, pro+esore Bomnu, l-am atenţionat eu pe ascultă-torul meu, care dădea semne că-i gata să moară de r#s larelatarea instructajului pe care #l #ntreprinsese moş >isoc

45

cu noi, #ţi dai seama ce vremuri am apucat să trăim, dacăun asemenea individ avusese posi.ilitatea să-şi exercitemeseria de agent veterinar, posed#nd atari cunoştinţe?

$"icotind #n continuare, comandantul expediţiei „Ni-

setrul 2” mi-a spus printre icnituriC < 3"ei, maestre, nu preceptele veterinarului mi-au

st#rnit r#sul, ci +aptul că nişte elevi, destul de răsăriţi, se pare, au mai stat să-l asculte pe .ietul şi nevinovatul ca-dru sanitar0

< =opa0 am exclamat eu $are va să 1ică, oarecum ne

+aci şi proşti >e-ocolite, ce-i drept 3i .ine, a+lă că n-am+ost at#t de .ătuţi #n cap, #nc#t să luăm de .une toate a.e-raţiile „pro+esorului” nostru $ăci, select#nd unele dinindicaţiile sale, am trecut la veri+icarea lor, #n practică Nu toate ni se păruseră carag"ioase şi lipsite de valoare

< i cum le-aţi veri+icat? 3ra oare posi.il aşa ceva?s-a arătat uimit Nisetrul

< :ici a +ost nenorocirea, că era0

7a propunerea lui @ele Nansen, cam +ricos din +ire,căreia m-am alăturat şi eu, am purces la unele experienţe>e viu Bă constatăm ce era vala.il din experienţa de-oviaţă a .ătr#nului veterinar i, +iind "umanoi1i, ne-am

#ndreptat atenţia asupra accidentelor ce ni se puteau #n-t#mpla şi nouă An perioada expediţiei :leg#nd ce ne eraspeci+ic, şi nu se potrivea .ovinelor

Antruc#t Nansen +usese cel cu iniţiativa, am experi-mentat asupra lui ipote1a unei electrocutări D prostiedin partea noastră 4iindcă, de vreme ce urma să navigăm,

şi nu exista nici o posi.ilitate de-a intra #n contact cu vreoreţea electrică, av#nd #n vedere că r#urile nu-s electri+i-cate, n-ar +i +ost ca1ul să mai procedăm la veri+icarea cene-o propusesem

@otuşi, mai mult din am.iţia de-a cunoaşte, pe pieleanoastră, e+ectele unei electrocutări, precum şi e+icienţaunui prim-ajutor rapid şi corespun1ător, l-am conectat pe

ne+ericitul de @ele Nansen la reţea >un#ndu-l, mai #nt#i,să-şi sape un +el de tranşee An care să-i +acem legăturacu păm#ntul !upă reuşita operaţiei Ende tre.uia să-lacoperim cu ţăr#na extrasă din şanţul respectiv

46

!eoarece se lucrase #n +undul grădinii, pentru a nu +io.servaţi de străini, c#nd totul a +ost gata, aţ ;o.insona pus o #ntre.are ce ne-a lăsat cu gurile căscateC

< @otu-i .ine şi +rumosC victima o avem la #ndem#nă,

sapele s#nt aici, groapa există, dar de unde luăm curent?$ă n-avem nici o reţea de tensiune -aţi +ript aci0

Bt#nd niţel pe g#nduri, amăr#ţi că munciseră degea.a,cu excepţia lui Nansen, care se .ucura prematur că scă- pase de electrocutare, am găsit totuşi soluţia !atorită ini-ţiativei mani+estate de işcă-te @one $are ne-a propusC

< @ragem curentul din maga1ia .ătr#nului0 < $are .ătr#n? m-am interesat eu, cre1#nd că-i vor.ade moş >isoc !acă te g#ndeşti la veterinarul nostru, a+lăcă n-are electrică #n casă ar o lampă cu ga1, #n nici unca1, nu +urni1ea1ă curent $el mult +uningine, dacă n-are+itilul potrivit ca lumea

< !in maga1ia luI @actupetre0 a preci1at işcă-te@one @re.uie să +ie pe-acolo vreo pri1ă sau vreun .ec3ste?

< 3ste0 le-am comunicat tovarăşilor mei de expedi-ţie !ar cum aducem p#nă aici curentul, că-s vreo două-1eci de metri de-acolo şi p#nă la noi?

arăşi eram #n di+icultate i tot işcă-te @one ne-a dat

soluţia < $u s#rma .unică-ti, aia pe care-ntinde ru+ele la us-

cat0 ne-a comunicat .ălaiul vlăjgan

4ără să mai 1ă.ovim mult, am purces la trea.ă !u-c#ndu-ne pe +uriş #n ogradă, de1leg#nd s#rma pomenită deişcă-te @one, şi strecur#ndu-ne cu ea #n maga1ia lui @ata-

petre >e Nansen l-am lăsat l#ngă tranşee, urm#nd ca eu,aţ ;o.inson şi işcă-te @one să-i aducem, #n goanamare, s#rma purtătoare de curent

!upă care, am simţit totuşi nevoia unor indicaţii suplimentare i le-am spus celor doiC

< işcă-te 7ivingstone va răm#ne #n maga1ie, să v#re

s#rma #n pri1ă, aţ ;o.inson va sta pitit l#ngă nuc, iar euvoi +i l#ngă @ele Nansen !eci, #n primul r#nd, #ntindems#rma, de la maga1ie şi p#nă la electrocurentat, iar aţ şicu mine o vom ţine #n m#nă, ca să nu se scurgă curentul#n păm#nt :u1i, işcă-te? $#nd eşti gata, strigi la noi0

47

An clipele următoare eram la posturile noastre aţ laum.ra nucului, iar eu #n vie, la vreo c#ţiva metri de Nan-sen

< Gata0 ne-a averti1at işcă-te @one, ivindu-se #n

pragul maga1ieimediat, trăg#nd s#rma după mine, am alergat la @ele

Nansen, care se uita la mine #ngro1it i i-am petrecut-o pe după g#t $#nd i-am şi str#ns legătura, ceva mai tare, .ondocul de viitor expediţionar a pornit să urle şi s-a1v#rlit numaidec#t #n groapă Darecum mirat, l-am #ntre-

.atC < :i simţit ceva? < Nimic deose.it0 mi-a răspuns din tranşee roto+e-

iul !ec#t că mă sugrumă s#rmantrigat am răcnit #n direcţia maga1ieiC < işcă-te @one, cum ai v#r#t +irul #n pri1ă? < /ine0 a urlat 7ivingstone >#nă-n +und:tunci am strigat atenţion#ndu-l pe aţC < ;o.insoane, ţine .ine s#rma-n m#nă, că vine şi cu-

rentul0An secunda următoare, l-am au1it pe 7ivingstoneC < Gata0 :oleu, +rige, scutură0 Nici n-ar mai +i +ost nevoie de comentariile sale, de-

oarece, şi eu şi ţ#rul de aţ, #n aceeaşi clipă am pornit să .#ţ#im din m#ini şi din picioare, de parcă ne-ar +i g#dilatcineva c-un +ier roşu @ot atunci mi-am adus aminte şi de .u+leiul de Nansen, şi-am strigat la elC

< @ele, neică, dacă te scutură tare, ca şi pe noi, v#ră-tec#t mai ad#nc #n gropan0 $a să +aci pri1ă cu păm#ntul

!in +ericire, durduliul nostru coec"ipier #şi luase dintimp toate măsurile de siguranţă B#rma, pe care-o avu-sese legată de g#t, 1ăcea l#ngă tranşee, iar @ele Nansen numai dădea nici un semn de viaţă !ar nici nu se vedeaBperiat şi #ngro1it, at#t din pricina misterioasei sale dis- pariţii, c#t şi din cau1a cumplitelor +urnicături ce ne tre-

ceau prin corp, am dat +uga spre gropan @răg#nd s#rmadupă mine Numai ast+el am i1.utit s-o scot din pri1ă isă-i salve1 pe @one şi pe aţ, culc#ndu-i la păm#nt

48

Bcăpaţi de ciudatele .#ţ#ieli generate de curent, aţ şiişcă-te @one m-au ajuns din urmă i m-au #ntre.at#ntr-un glasC

< Ende-i Nansen? Bă +i pierit şi el, #ntocmai ca ma-

rele explorator, #ncă mai #nainte de-a porni #n expediţie? Nu mi-am pierdut timpul să le răspund, ci i-am mo.i-

li1at la căutarea ne+ericitului grăsun, victimă a ştiinţei7-am găsit a.ia #ntr-un t#r1iu $ulcat pe +undul tranşeei!upă ce trăsese peste el un morman 1dravăn de ţăr#nă

>ro+esorul Bomnu, 1is şi anole Hasilescu, şe+ul expe-diţiei „Nisetrul 2”, care mă ascultase uluit, de.it#nd pros-teasca noastră aventură, mi-a 1is sur#1#nd #ngăduitorC

< >e vremea aceea, dragă maestre, nu se murea din-tr-o electrocutare0 >e-atunci voltajul era de &&9, nu caacum, 229 Ena la m#nă, şi-apoi, după cum #mi dauseama, din cele relatate de matale, "a.ar n-aveaţi de +i-

1ică, electricitate şi-alte ştiinţe adiacente0 !e unde să +iavut Nansen curent #n el, dacă se eli.erase de s#rmă, #ncămai #nainte de-a +i conectat la reţea? H-aţi comportatca nişte anal+a.eţi0

$a să-i dovedesc că nu eram c"iar at#t de tăm#ie şia+on #n materie de +i1ică şi-alte ştiinţe, i-am povestit #ncontinuare !espre celelalte veri+icări la care recursesem

!eoarece nu ne lăsaserăm demo.ili1aţi de eşecul cu Nansen .ondocul, l-am silit pe aţ ;o.inson, care şi-aşanu prea avea #n el destul s#nge, +iind sla. ca un ţ#r, de parcă n-ar +i m#ncat nimic #n viaţa lui, să ne lase să-i spar-gem niţel capul $a să vedem dacă se opreşte "emoragia,

#n con+ormitate cu s+aturile lui moş >isoc >ro.lemă lesnede re1olvat, #n po+ida disperatelor sale tentative de #mpo-trivire

$"iar @ele Nansen, cel dint#i martir al ştiinţei dintrenoi, i-a aplicat o lovitură #n +runte $u-o lingură de mes-tecat .ulionul Bustrasă din .ucătăria .unică-mi, aca-aia Bpre surpri1a noastră, n-a curs pic de s#nge An+uriatdin pricina gestului #ntreprins de roto+ei, ;o.inson s-a re- pe1it la el, să-i smulgă din m#nă o.iectul cu care-lot#njise i-atunci s-a declanşat şi "emoragia $ăci, lovin-du-se singur #n nas cu lingura o.ţinută cu greu de la @ele

49

Nansen, aţ a devenit +ără voie co.aiul de care aveamnevoie

< $e 1icea moş >isoc că tre.uie +ăcut, #n atari ca1uri?am #ntre.at eu, #n calitate de căpitan al expediţiei, deoa-

rece uitasem ce spusese veterinarul < Bă-l o.lojim0 m-a in+ormat işcă-te @one N-aveam nici o ali+ie la-ndem#nă ar s#ngerarea s-a

oprit de la sine$"estia cu #necul am experimentat-o asupra vlăjga-

nului de işcă-te @one 7a #nceput, am vrut să-l „#necăm”

#n .utoiul lui @atapetre, #n care .unicu-meu str#ngea apăde ploaie işcă-te +iind prea #nalt, iar apa insu+icientă,ne era imposi.il să simulăm operaţia respectivă :şa c-amtrecut la o po1iţie mult mai adecvată reuşitei :dică, aju-t#ndu-l cu toţii, l-am #ntors, destul de anevoios, şi l-amv#r#t #n .utoi de-a-ndoaselea $u capul #n jos $#nd a pornitsă dea din picioare de1ordonat şi cuprins de teamă, le-amstrigat .ăieţilorC

< :m reuşit0 !e astă dată s#ntem pe calea cea .unăAnsă cum #l scoatem din .utoi?

Antr-adevăr, aici era o pro.lemă Dric#t am #ncercatsă-l tragem de picioare, +igura nu ne-a reuşit !eoarecene pocnea, neştiind ce +ace, c#nd c-un picior #n cap, c#nd

cu celălalt #n mutră Noroc că, tot 1.ăt#ndu-se, cuprins de+rica morţii, işcă-te 7ivingstone a răsturnat .utoiul >rin-1#ndu-mi la.a piciorului su. gardenul polo.ocului, cu careoca1ie mi-a scr#ntit-o, şi st#lcindu-l 1dravăn pe .ietul o-to+leaşcă, potaia ce tre.uia să ne-nsoţească #n expediţie

Nu numai c-am urlat de durere, dar, pot să spun asta,

am urlat şi de .ucurie n+orm#nd asistenţa #ngro1ită, at#tac#tă mai rămăsese %#n stare de +uncţiune şi nevătămată*C < 4raţilor, succesul e deplin0 :vem un #necat, pare-se

şi leşinat, o +ractură, sau ceva asemănător, e vor.a de pi-ciorul meu, precum şi-un accidentat gravC oto+leaşcă

/ine#nţeles, #n momentele următoare, s-a trecut la apli-carea #nvăţămintelor transmise de moş >isoc

3u, deşi rănit, aţ ;o.inson şi @ele Nansen am pornitsă-i mişcăm .raţele şi picioarele vlăjganului $are, #ntr-a-devăr, leşinase de-a .inelea

50

!upă ce-a evacuat vreo două găleţi de apă, se-nţelegecă din stomac, işcă-te şi-a revenit niţel, desc"i1#nd oc"ii,+ără e+ort şi galeş, şi ne-a cerut cu glas şoptitC

< Hreau să respir arti+icial0

< $e vrei? l-a-ntre.at aţ, cuprins de nedumerire < ;espiraţie arti+icială0 :şa, cum ne-a 1is moş >isoc < >ăi de ce mai e nevoie, dacă respiri şi natural? < N-are importanţă0 @re.uie să-nvăţăm cum se +ace

şi-astaare erou şi işcă-te 7ivi Be sacri+ica An interesul

expediţiei „$opaia” 7e-am dat comanda .ăieţilor, iar du- pă aceea am trecut la executarea operaţiilor de rigoare 3uşi cu @ele Nansen, +iind cei mai grei, ne-am suit pe pieptulşi pe stomacul „#necatului”, şi-am purces să-l pompăm,imagin#ndu-ne că ast+el tre.uie procedat 7a +iece „pom- pare”, işcă-te 7ivingstone scotea #ncă un litru sau doi deapă $#nd 7ivingstone n-a mai putut #ndura c"inurile lacare-l supuneam, s-a ridicat .rusc #n picioare exclam#ndC

< Gata0 :m terminat cu veri+icările oş >isoc ştiael ceva

Niţel necăjit, le-am atras atenţia colegilor de viitorec"ipajC

< /ravo vouă0 >e mine m-aţi dat uitării $a şi cum

n-aş +i lucrat la readucerea la viaţă a #necatului, av#nd un picior +racturat0 4rumos din partea voastră, n-am ce 1ice

;uşinaţi, Nansen, 7ivingstone şi ;o.inson şi-au plecat privirile :poi, .ăg#nd de seamă că oto+leaşcă lipsea laapel, +iind pro.a.il #ncotro unde se uitaseră, iară eu unulcre1usem că vroiseră să vadă ce-i cu piciorul meu, au ţipat

cu toţii, #ntr-un glasC < 7-am omor#t pe .ietul căţeluş0 < Bă-i +ie ţăr#na uşoară0 am declarat eu #nduioşat

/arem de-ar +i apucat şi el să se-m.arce cu noi, şi-a.iadupă aceea să piară #n c"ip tragic =aideţi, să-l scoatem desu. .utoiul care l-a st#lcit, +ăc#ndu-l extraplat

$#nd ne-am mani+estat intenţia de-a muta din loc .u-

toiul, un lătrat +urios ne-a determinat să renunţăm$u-at#t mai mult cu c#t lătratul provenea dinăuntrul aces-tuia i-atunci l-am 1ărit pe oto+leaşcă Nu păţise nimic,ne+ericitul

51

< /ine c-a scăpat cu .ine0 l-am au1it grăind pe ;o- .inson :cuma să vedem ce-i şi cu piciorul căpitanului$ox, comandantul nostru a treci tu işcă-te 7ivi, căeşti mai 1dravăn, şi ia-i la.a la cercetare0

$#nd a au1it de la.ă, 7ivingstone s-a repe1it la oto-+leaşcă

< /ăi găligane, e vor.a de la.a luI /icox al nostru,nu a 1ăvodului0 l-a oprit la vreme @ele Nansen

ntr#nd pe +a1ă, .ălanul de işcă-te 7ivi mi-a palpatla.a piciorului $u du"ul .l#ndeţii Anc#t am pornit să răc-

nesc de durere, explic#ndu-iC < Nu-i ăsta piciorul +racturat0 !ar o să +ie, dacă mi-lmai „m#ng#i” #n aşa "al @reci la ălălaltul, din parteast#ngă0

An timp ce stăteam culcat la păm#nt, cu ;o.inson l#ngă,mine, ţin#ndu-mă apăsat, ca să nu mişc, iar @ele Nansen#mi v#r#se o .atistă %nu prea curată* #n gură, să nu-mimuşc lim.a de durere, işcă-te 7ivi s-a apucat de exa-minarea la.ei incriminate !e astă dată at#t de grijuliu,#nc#t n-am 1is nici p#s i nici n-aş +i avut de ce 1ice4iindcă n-aveam nimic grav !oar o uşoară scr#nteală!eci, totul +usese numai o +alsă impresie „ai .ine0”mi-am 1is eu

Ansă expediţionarii nu erau de-acord cu personalitateasu.semnatului $ăci işcă-te 7ivingston mi-a poruncitC

< Btai liniştit aici, şi nu mişca0 ă-c să +ac rost denişte sc#nduri şi de-un +ierăstrău, să te pun #n atele :veţigrijă de /icox, le-a spus celorlalţi doi $e, numai eu şi cu@ele Nansen, .aşca .ietul ;o.inson să +acem pe co.aii?

Bă-l supunem şi pe căpitan la su+erinţele experimentărilor pe care le-a cerut :dică, dacă-i mai gras dec#t noi şi s-avă1ut ales comandant de expediţie, este scutit de doctor?

>este c#teva minute, după ce-a cotro.ăit prin maga1ialui @atapetre, l-am vă1ut că se-ntoarce de-acolo cu douăsc#nduri de vreo trei metri, plus un joagăr

Angro1it, l-am #ntre.atC

< i cum vrei să mă pui #n atele? < :şa cum ne-a s+ătuit veterinarul0 Antre sc#nduri

4iindcă-s cam lungi, o să te măsurăm, din cap p#nă-n pi-cioare, şi-o să le tăiem cu joagărul /ine#nţeles, după ce-o

52

să te str#ngem 1dravăn #ntre ele :poi,ce prisoseşte, dăm jos

< ă, #ţi #nc"ipui că-s total +racturat, de vrei să mă-m- .raci, de sus şi p#nă jos, #n sc#nduri? :telele se +ac pe mă-

sura mem.rului +ăr#mat $are nici nu-i +racturat, dupăcum v-aţi dat seama0

< oş >isoc n-a preci1at nimic, #n privinţa asta0 mi-arăspuns #ncăpăţ#nat işcă-te 7ivingston Ansă 1#m.indsu.ţire pe su. mustaţă An calitatea ta de căpitan al expedi-ţiei „$opaia” eşti o.ligat să ne dai un exemplu de supune-

re şi devotament Noi, ai vă1ut prea .ine, ne-am lăsat pem#inile tale, acum e r#ndul tău, să te laşi şi tu pe m#inilenoastre

G#ndind mai pro+und la a+irmaţiile %juste* ale .ălanului,l-am rugat +rumosC

< işcă-te 7ivingstone, iartă-mă dac-am greşit +aţăde voi0

>rivind găliganul la +igurile voioase ale celorlalţi,aceştia au dat din cap : #ncuviinţare Neştiind despre ce+el de #ncuviinţare era vor.a, am insistat cer#nd preci1ăriC

< 3i, cum răm#ne? @ăiaţi din mine cu joagărul, saumă iertaţi?

< @e iertăm0 mi-a comunicat sentinţa, #n numele tu-

turor, ţ#rul de aţ ;o.inson -aţi convins0 < i-altă dată să nu mai vii cu idei dintr-ăstea, trăs-

nite0 l-a completat işcă-te 7iviar @ele Nansen a tras şi conclu1iileC < !acă nici n-am pornit ca lumea #n expediţie şi pro-

cede1i ast+el cu noi, ce-ai să +aci c#nd va +i nevoie să ne

conduci pe apele #nvol.urate ale r#urilor noastre navi-ga.ile?>rimindu-mi lecţia, ne-am despărţit .uni prieteni Er-

m#nd ca de-a doua 1i că trecem la examinarea aspectelororgani1atoric-administrative ale „$opăii” i, #n primulr#nd, la posi.ilitatea de-a sustrage copaia propriu-1isă, vii-toarea noastră am.arcaţiune, din spălătoria .unică-mi

$eea ce nu era at#t de lesne, aca-aia +iind o +ăpturăia.raşă şi mereu pusă pe g#lceavă ai ales c#nd avea de-a+ace cu nişte „ţop#rlani”, cum ne 1icea d#nsa, neascultă-tori şi puşi numai pe nă1.#tii

53

./

Di;ere%ţe 444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444

!a de la !erla 3$0%t6

:cum, pe c#nd cinam #mpreună cu pro+esorul anole

Hasilescu, l-am #ntre.at cu du"ul .l#ndeţii, +ără să insist,neplăc#ndu-mi să mă laudC

< $e 1ici? N-ai impresia că, ascult#nd păţaniile noas-tre, ale celor din expediţia „$opaia”, de-acum aproapecinci1eci de ani, #ncepe să-ţi sur#dă posi.ilitatea de a-ţigăsi „jurnalul de cort”?

< Bă-mi „sur#dă”, drept să-ţi spun, maestre, e puţin1is, a su.liniat Bomnul %porecla expediţionară a celui demai sus*, mai cur#nd am sen1aţia că-mi vine să r#d i-ncă#n "o"ote0

< $um aşa? :i şi dat de-o urmă? l-am #ntre.at ex-trem de măgulit

< !eloc0 !e nici un +el, de nici o culoare, cum #ţi place dumitale să te exprimi, at#t de popular

< :tunci, nu mai #nţeleg nimic0 N-ai a+irmat că-ţivine să r#1i?

54

< /a da0 Ansă din pricina gravelor erori pe care le-aţicomis, odată cu proiectarea „$opăii” dumitale, .a #ncă mai#nainte c"iar de-a purcede la organi1area ei temeinică

Neplăcut impresionat, #n special datorită con+u1iei ce-o

săv#rşisem, imagin#ndu-mi că pro+esorul #nvăţase ceva dinexperienţa mea, i-am redus din entu1iasm anunţ#ndu-lC

< Eite ce-i, comandante, deocamdată #ntrerupemsc"im.ul de păreri0 ăcar p#nă-mi termin amăr#ta asta decină, servită de nepriceputul şi a.omina.ilul nostru >apă-l#nă Nu ve1i ce ne-a adus la masă?

< /a da0 Antocmai ce i-ai comandat dumneata0 < Berios? >ăi, dragule, eu i-am cerut o mămăliguţăcu .r#n1ă şi sm#nt#nă, nişte saramurică de caras, cu muj-dei 3ste?

< 3ste0 m-a asigurat Nisetrul < 3i, uite, că nu este0 ămăliga-i cu cocoloaşe, .r#n1a

are gust de coadă de ţap, dacă animala respectivă posedăaşa ceva, sm#nt#na-i acrită, iar carasul este un exemplarde origine extraterestră, tip DN, deoarece mai mult sea-mănă a scr#ng"iţă, cum 1ic moldovenii peştelui pus lauscat, #n .ătaia v#ntului An plus de asta, conţine maimultă sare dec#t carne0 $red că va tre.ui neapărat săvor.esc cu responsa.ilul, simpaticul nostru e"met :li

@ocmai c#nd rosteam ultimele cuvinte din diatri.a demai sus, m-am pomenit interpelat de >apăl#nă care tottimpul se a+lase #n spatele meu, şi mă ascultase peror#ndC

< @ovarăşe creator, "a.ar n-aveţi c#t ţin la matale0ai ales de c#nd am a+lat de ce vi se spune căpitanulox >ăi, dacă nu v-aş iu.i, vă mai puneam eu de

mămăligă, cu m#nuţele mele, acuma c#nd .ucătăreasa-i plecată, şi-am rămas singur, cu toate .elelele pe cap, adicărestaurantul, dumneavoastră şi .ucătăria? $e nu vă place? $ă mă-măliguţa-i cu cocoloaşe? $e să-i +ac0 3 pentru #nt#iaşi dată c#nd +ier. şi eu o mămăligă i ce-aveţi cu peştele? >recis e caras, +iindcă ne-a +ost adustaman de la $ara-Bu, unde-s depo1itele de oceanic ă

jigniţi #n su+let, 1ău aşa0 Be poaI? i gea.a vreţi să-l porniţi pe $iu.uc #mpotriva mea, c-a.ia l-am pus la pat,după ce l-am o.lojit cu nişte său, de capră, +iindcă su+erăde-o sclero1ă a oaselor de la şale

55

i se +ăcuse milă de >apăl#nă, au1indu-l cum se totscu1a i i-am spus, ca să-l mai tempere1C

< Nu te mai +răm#nta şi-amăr#, dragule, c-au mersşi-aşa Nu ve1i c-am ras tot?

< :şa s#nteţi matale, drăguţ, radeţi tot ce vă puneomuIn +ar+urie0 Bă vă mai aduc o porţie de mămăliguţă cu .r#n1ă +răm#ntată? $u m#inile mele am +recat-o, p#nă s-a+ărmat ca lumea $ă era ca piatra

7ămurit, #n s+#rşit, de unde provenea gustul acela in-+am, de ţap, de vreme ce >apăl#nă #l +răm#ntase şi pe e"-

met :li $iu.uc cu-aceleaşi m#ini personale, i-am cerutospătaruluiC < 4ă-ne nişte ca+eluţe /a.ane, tari şi groase, aşa

cum ne-ai o+erit la pr#n1 An materia asta, să ştii că eştimaestru0 Ansă, mai #nainte, spală-te neapărat pe m#ini

>este vreun s+ert de ceas, poate mai puţin, >apăl#năse #n+ăţişa cu ca+elele i mi-a arătat victorios şi m#inile,spun#ndu-miC

< 7e vedeţi cum arată? ;oşii, ca pari1erul >#nă şi-nsodă de ru+e le-am +iert numai ca să +iţi matale mulţumit03 .ine?

< $"iar excelent0 l-am complimentat eu ar ca+eaua

are o aromă minunată, de parcă ar +i occa pură < >ăi c"iar de-acolo e, c-a adus-o nea e"met direct

de la ecca, unde-a +ost astă-vară, #n pelerină0 Bau ceva#n genul ăsta, pelerinaj, peregrinaj, că nu cunosc lim.ama"omedană

!upă ce-am sor.it o gură de ca+ea, m-am uitat pre+ăcutur#t la pro+esor 7-am liniştit #nsă de urgenţăC < i-a trecut supărarea0 =ai să re#ncepem discuţia,

de-acolo de unde-am lăsat-o iceai c-am săv#rşit o su-medenie de erori, #n legătură cu expediţia noastră !e-a-cord >e vremurile acelea, n-aveam la #ndem#nă organi1a-tori cu experienţă, din r#ndurile pro+esorilor noştri >o-

vesteşte-mi şi matale, voi cum aţi g#ndit „Nisetrul 2”?$"iar că mă interesea1ă, şi-ncă mult de tot >oate-mi dauşi eu seama unde aţi greşit, de-aţi reuşit să pierdeţi jur-nalul matale de cort0 :i ceva #mpotrivă?

56

>ro+esorul anole Hasilescu, căruia #i revenise sur#sul pe .u1e, ast+el #nc#t i se luminase #ntreg c"ipul său de t#năratlet, m-a privit ne#ncre1ător i m-a #ntre.atC

< N-o să vă plictisească relatarea mea? D să +ie cam

didacticistă, ca să mă exprim aşa, #nsă-i din pricina uneide+ormaţii pro+esionale, +iind cam de multişor #n #nvă-ţăm#nt !e peste 1ece ani0

< =ai, că m-ai omor#t0 $e-s 1ece ani, pe l#ngă v#rstamea matusalemică? !emarea1ă o dată, nu mai trage detimp, că ne-apucă noaptea0

Nisetrul a privit la ceas i mi-a comunicat ora exactăC < Ancă nu-i opt !ar am at#tea de spus, #nc#t o să con-tinuăm şi m#ine, pe drum0 >ot să-i dau drumuI?

< !ă-i0 l-am #ndemnat eu, realmente curios să a+lucum s#nt expediţiile şcolare de astă1i

„Nisetrul 2” se numea ast+el, a-nceput pro+esorul, deoa-rece anul trecut mai existase un al „Nisetru” $ondus totde mine i tot #n !eltă Ansă cu alţi elevi !e o.icei, #iantrene1 #n asemenea călătorii instructive pe şcolarii dinultimele clase $are-s mai re1istenţi, dar şi tre.uie pregătiţi pentru viaţă /ine#nţeles, am luat legătura cu organi1aţia judeţeană de pionieri, căreia i-am expus traseul expediţiei,

+elul #n care intenţionam s-o organi1ăm, numele elevilor propuşi să participe, aceştia urm#nd a +i dintre +runtaşii la#nvăţătură, precum şi-ntr-o per+ectă stare de sănătate:m +ost nevoit să o.ţin vi1ele necesare

:ici, c#nd a ajuns la vi1e, l-am #ntrerupt pe pro+esorulBomnuC

< $e +el de vi1e? i pentru ce era nevoie de-at#ta .irocraţie? < !ragă maestre, iarăşi eşti #n eroare0 m-a atenţionat

comandantul „Nisetrului” 3xpediţiile de-acum nu se or-gani1ea1ă spontan, aiurea-n tramvai, cum le +ăceai matale,ci pe .a1a unei securităţi depline a des+ăşurării lor !ealt+el, aşteaptă-mă o clipă, să mă duc p#nă-n cameră, şi

să-ţi pre1int documentaţia necesară >entru ca, o dată pentru totdeauna, să pricepi că aventurismul nu-i caracte-ristic şcolarilor deceniului al nouălea Ne apropiem de-uns+#rşit de mileniu, şi-alt+el g#ndim Nu ca-n I(8, c#nd vă

57

tot #ntre.aţi #ncotro s-o luaţi, ca să ieşiţi .asma curată:i niţică ră.dare?

< $"iar multă 4iindcă, #ntr-adevăr, am impresiacă-i ceva serios, #n sistemul vostru de punere la punct a

unor asemenea călătorii !in care, totuşi, sper să nu lip-sească şi-un pic de aventură

< He1i mapa asta al.astră, mi-a 1is pro+esorul, dupăce se-ntorsese din camera noastră, şi-mi adusese un dosar .urduşit cu "#rţoage, ei .ine, după cum poţi citi şi singur,

pe ea stă scris xpediţiile Cutezătorii , asta #n colţul dinst#nga sus, iar ca titlu %#linda expediţiei Cutezătorii& edi" ţia a '()"a*+,-. ar mai jos, completat de noiC ec"ipajul„Nisetrul 2”, localitatea ăţău, şcoala otriile, judeţul:rgeş

Bur#1#nd, i-am declarat NisetruluiC < :sta ne-ar mai +i tre.uit, să completăm şi noi +or-

mulare0 >ăi, ce mai calea valea, ne luau pro+esorii, şi părinţii ca din oală

< i-ar +i avut toate motivele, de vreme ce nu prea dă-deaţi dovadă de minte0

< ersi0 Ha să 1ică, eram şi prostuţi < Bă n-o luăm mecanic, s-a străduit să mă-n.une1e

comandantul, am dorit să mă exprim şi eu meta+oric, cavoi, scriitorii0 Ansă nu-i asta totul, deoarece mapa va intra#n ar"ivele şcolii şi-ale $onsiliului naţional al organi1aţiei pionierilor precum şi la cel judeţean >e pagina a doua, #ive1i, lipiţi cu pap, aceştia-s mem.rii ec"ipajului An or-dine ierar"icăC comandant, căpitan, secund >e pagina

următoare, sc"iţa traseuluiC ăţău, >iteşti, >loieşti, /u-1ău, /răila, Galaţi, Bulina >lus o.iectivul principal al ex- pediţieiC „$unoaşterea +lorei şi +aunei din R!elta !u-năriiS” An dreapta jos, vi1a consiliului judeţean al orga-ni1aţiei pionierilor

ăi, stai să ve1i0 m-a temperat Bomnu 3xpediţiile,

cărora li se ţine o riguroasă evidenţă, erau urmărite deorganele centrale, şi dotate, #n +uncţie de re1ultate, cutro+ee

58

< :sta-i .ine, dar şi stimulativ0 >e noi, cei din ec"i- pajul „$opaia”, ne aştepta, la #ntoarcere, mai mult casigur, tro+eul „$a la mama acasă”

< Nu-nţeleg0

< :dică, mai pe şleau, o .ătaie, ca la mama acasăi-n toată legea, de-aveam să stăm pe scaune numai #n-tr-o r#nă0

< !eşi nu-i c"iar at#t de educativă, pe-atunci v-ar +i prins tare .ine o .ătăiţă >e .une şi pe deplin meritată0 Noi, #n sc"im., avem posi.ilitatea de-a primi /arele tro"

$eu transmisibil 01usola de aur2 , plus #ncă alte douăspre-1eceC 0Chemarea munţilor2& 0Cutezătorii2& 0Scutul da"cic2& 0S$inxul Carpaţilor2& 0Caseta de cristal2& 03enţia"nele2& 0#reta de $ildeş2& 0Termosul de ar#int2& 0Cortulde mătase2& 04obarat2 şi 05ana de aur2 Bă tot ai deunde-ţi alege0

< >ăi da, am #ncercat eu să +iu ironic, vă cam răs+aţăcu-at#tea tro+ee, şi-ncă at#t de incitant .ote1ate 3u unul,c#nd am pornit pe :rgeş #n jos, m-aş +i mulţumit şi cu„$astronul de cior.ă” 4iindcă "a.ar n-ai ce +oame amtras

< Noi n-am păţit una ca asta0 mi-a declarat pro+e-sorul :m să-ţi arăt, mai #ncolo, cu ce dotaţie am plecat la

drum /ine#nţeles, +iindcă ai apucat să-mi spui de stră-duinţele voastre de-a vă #nsuşi nişte rudimente de prim-ajutor, la noi alta-i situaţia >rin regulament, mem.riiec"ipajului s#nt o.ligaţi să o.ţină con+irmarea per+ecteilor stări de sănătate, să +ie #n1estraţi cu truse medicale,să +ie temeinic instruiţi de către un medic

< Bper că uman, iar nu veterinar , ca moş >isoc alnostru0 l-am #ntrerupt, +ără voie, pe pedagogul meu < !ar .ine#nţeles !octorul tre.uie să le explice no-

ţiuni precise de alimentaţie, de do1are a e+orturilor +i1ice,de prevenire şi evitare a accidentelor, de acordare a pri-mului-ajutor, de prevenire şi tratare a muşcăturilor deviperă

< $um aşa? 4ără a proceda la nişte testări de asimi-lare a cunoştinţelor predate? m-am mirat eu $red că, #naceastă privinţă, „$opaia” se a+la pe-o po1iţie mult maiavansată

59

< $um să nu0 m-a luat peste picior Nisetrul !oar amau1it cum aţi procedat, şi cu ce re1ultate spectaculoase$opiii mei, care urmăriseră cu ose.it interes instructajuldoctorului Btroe, un tip simpatic şi extrem de volu.il, care

ştia să se apropie de elevi, n-aveau nevoie de atari teste, precum cele #ntreprinse de voi B-ar +i +ăcut de r#s, nude-altceva tiau prea .ine, şi-ncă din timp, că expediţiava dura numai #ntre şapte şi patruspre1ece 1ile, că se vora+la, tot timpul, su. supraveg"erea mea, că, o.ligatoriu,deplasările aveau să se e+ectue1e numai pe jos, eventual #n

.ărci sau pe plute, că vor dormi #n corturi şi-şi vor pre-găti singuri m#ncarea < $are m#ncare? am devenit deodată atent < $ea preparată din merindele luate de-acasă, sau din

produsele cumpărate pe parcursul itinerariului0 m-a lă-murit %insu+icient, după mine* pro+esorul Nisetrul

$ă1ut pe g#nduri, mi-am amintit de patimile noastre,ale celor din componenţa ec"ipajului „$opaia”, oca1ionatede procurarea "ranei celei de toate 1ilele ă rog, aveamsă-i povestesc mai t#r1iu, despre astea, comandantului a-nole !eocamdată, l-am rugat cu glas niţel o.ositC

< tii ce, pro+esore, "ai să ne culcăm ă interesea1ăat#t de mult sistemul vostru de organi1are, #nc#t m-am

"otăr#t să nu mai plecăm de-aici, de la „striţa”, p#nă nu-mispui totul, şi p#nă nu-ţi re1olv pro.lema „jurnalului decort” i-aşa am nişte neca1uri cu motorul „/om.iţei”,#nc#t, după ce-l pigulim niţel, să vedem ce are, ne-ntin-dem iarăşi la poveşti >#nă una alta, ţin să-ţi spun că, #n-tre expediţia „$opaia”, a mea, şi „Nisetrul 2”, a voastră,

există nişte di+erenţe cumplite !in toate punctele de ve-dere $are s-ar putea aprecia c"iar, exprim#ndu-mă popu-lar, ca „de la cer la păm#nt”

< !e-acord cu matale, maestre0 a acceptat Bomnulergem la culcare Ansă cu-o singură şi unică salutară con-diţie Bă nu mă mai o.ligi să-ţi dau jos ta.elul cu instruc-ţiunile de „utili1are” a motelului 7e ştiu pe dina+ară

:ltminteri, cer să +iu ca1at #n altă cameră0 < 4ii serios, pro+esore0 l-am dojenit eu 4ără matale

cum o să se mai #ncăl1ească atmos+era am.iantă?

60

< 4oarte simplu0 m-a asigurat Bomnul Anainte deculcare, prind +oarte .ine c#teva exerciţii de gimnastică/unăoară, nişte genu+lexiuni

< $am c#te?

< $red că vreo cinci sute ar +i su+icient0 < 3-o idee0 >ro.a.il c-o să +ac +e.ră musc"iulară,

şi-atunci o să-mi +ie şi cald0

-/Mi! i%ter$e88#4444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444

aut#!imineaţa, după o noapte #n care am dormit ca un .uş-

tean, #nsă ca un .uştean pus pe +oc, care arde duduind dese 1guduie so.a, cu di+erenţa că eu, #n loc să dudui, d#rd#-iam %de +rig*, de se cutremurau pereţii, duşumeaua şi tava-

nul, #nc#t .ietul pro+esor intrase #n panică, tot #ntre.#n-du-mă, din ceas #n ceas, dacă nu cumva mi-e rău, m-amtre1it .ine dispus şi pornit pe +apte mari !rept care l-ammo.ili1at pe comandantul „Nisetrului 2”C

< >ro+esore, ce-i +acem, lenevim şi tr#ndăvim, sau ne punem pe trea.ă?

< An viaţa mea n-am ştiut ce-i 1ăcutul la pat #n neştire

Ne-apucăm de lucru, gata0 $u ce-ncepem? < $u micul-dejun, sau brea$astul , cum #i 1ic marii

detectivi0

>este un s+ert de ceas, renunţ#nd la un duş ce-ar +i +ost+antastic, de-ar +i curs şi-apă caldă pe ro.inetul marcat cu

roşu, iar nu din cea pe punctul de-a #ng"eţa, care ne-acongelat şi măduva din oase, ne a+lam #n salonul restau-rantului Ende am pornit să-l căutăm pe amicul >apăl#năDperaţie #ncununată de-un insucces total !eoarece +re-neticul ospătar dispăruse

61

Antr-un t#r1iu, termin#nd de cutreierat par5ingul, gos- podăria anexă a motelului şi cele trei etaje ale „striţei”,l-am găsit #n .ucătărie $ucăind c-un ceainic +ier.inte #n .raţe, pitit după maşina de gătit

< $e +aci aici, meştere? s-a interesat mirat Nisetrul < H-aşteptam să co.or#ţi din cameră i, tot aştept#nd

şi-aştept#nd, am aţipit şi eu olecuţă $#t să prind puteritiind ce mă aşteaptă, cu mo+turile căpitanului ox, că-ruia niciodată nu-i place cum #l servesc, nici ce-i servesc!e data asta #nsă, nădăjduiesc să-i iau maul

< $um adică „maul”? l-am #ntre.at eu, deoarece sere+erise la mine < :dică să vă las cu gura căscată0 An lim.a noastră

populară, a oamenilor de r#nd H-am pregătit o surpri1ăculinară de excepţie $a să nu mă mai criticaţi !acăo să vedeţi matale despre ce-i vor.a, n-ai să mai poţirosti un cuvinţel 4iindcă o să +iţi ocupat

< $u ce, că tot n-am #nţeles? < $u mestecatul0 a conc"is >apăl#năAntr-adevăr, c#t timp am +ost ocupat cu ingurgitarea

brea$astului o+erit de ospătar, n-am avut c#nd să scot şieu o vor.ă Ne preparase nişte jumări de ouă cu caşcaval!e ni se #ncleiaseră şi #nţepeniseră dinţii #n magma servită

de eminentul .ucătar-ospătar $aşcavalul se trans+ormase#ntr-un soi de che6in#"#um in+ernal !ia.olic c"iar @ră-geam de el din răsputeri, #ncerc#nd disperaţi să ne de1lipimdantura 4ără să reuşim

!eoarece >apăl#nă stătea l#ngă noi, aştept#nd +elicitări,cu inima c#t un purice, i-am 1is şi eu, mai mult din milă,

a.ia reuşind să sila.isescC < /rr avooo0 3xclei clei celent0!upă ce-am sor.it o gură de ceai +ier.inte, care-a di-

1olvat ca printr-o minune cauciucul pe care #ncă-l maimestecam, am putut să-mi complete1 „+elicitarea”

< $e +el de caşcaval ai utili1at la prepararea jumă-rilor? 3 nemaipomenit

< ă .ucur0 mi-a 1#m.it +ericit >apăl#nă tiţi, că- pitane 4ox, #ntruc#t n-am găsit #n depo1it caşcaval original,am preparat singur un #nlocuitor $e mi-am 1is euC „caş-cavalul se +ace din lapte deci, dacă torn nişte lapte pra+

62

#n ouă, ceva mai mult, ca să semene a caşcaval, precis nuse o.servă0”

< $#t ai pus? m-am interesat #ngro1it de cele au1ite < $am o jumaI de 5il0 a preci1at >apăl#nă

< Hrei să spui o juma de cutie? < Nu, că nu-l avem #n cutie, ci la saci de cinci1eci de

ocale :şa ni s-a livrat $a să-l adăugăm la +urajele pecare le servim #n crescătoria-anexă a motelului nostru,odel pe judeţ Numai viţei şi purcei de lapte, anumeeducaţi #n vederea sacri+icării lor de ;evelion0

N-am mai 1is nimic Numai pro+esorul Bomnu, mugindde indignare, i-a cerut ospătaruluiC

< :du-ne urgent nişte ca+ele, că-mi vine să rag03ra şi normal :v#nd #n vedere că +usese nevoit să con-

sume din "rana luată de la gura .ieţilor şi nevinovaţilorviţei /ine că nu şi guiţa0

$#nd am terminat cu ca+elele, de-astă dată, #ntr-ade-văr, excelente, comandantul m-a #ntre.at, ceva mai .inedispusC

< $e-i +acem acuI? $ontinui să-ţi povestesc despre„Nisetrul 2”?

< :ş pre+era să-mi relate1i despre „Nisetrul” matalemai t#r1iu0 !oar ne-am #nţeles, sper că-ţi aminteşti, #ncăde-aseară, că, mai #nt#i, vreau să mă ocup niţel de moto-rul „ /om.iţei”

< Bingur? < !esigur0 $-aici n-am cu cine mă ajuta $ine vrei

să m-asiste? atale, >apăl#nă?Dspătarul, care trăgea cu urec"ea, con+orm unei maivec"i de+ormaţii pro+esionale, a intervenit jignitC

< $um adică, >apăl#nă nu-i vala.il dec#t la .ucătărieşi la servit? !e ce credeţi că-s nepriceput #n c"estii dete"nică auto? >ăi, maestre şi căpitane ox, tata are ma-şină de peste două1eci de ani i numai eu #i pun la

punct motorul0ar pro+esorul Bomnu, ceva mai reţinut, #nsă ad#nc m#"-

nit, mi-a su+lat şi d#nsulC

63

< !e ce v-oţi +i cre1#nd voi, scriitorii, cei mai primiia-nt#ia din lumea asta? :dică, un pro+esor nu ştie ce-iaia o maşină0 >ăi, dragă $ox, a+lă c-am luat peste trei-1eci de ore de conducere, plus 1ece de mecanică

3ntu1iasmat de cele au1ite, şi d#ndu-mi seama căaveam să-mi termin motorul #n mai puţin de-o oră, exis-t#nd l#ngă mine nişte oameni dotaţi cu elementele necesarede mecanică auto, m-am gră.it să le +ăgăduiescC

< 7a pr#n1, dragii mei, s#nteţi invitaţii căpitanului$ox, alias $onan !oi, după cum s#nt cunoscut #n lumea

literară Ami cer scu1e, dacă v-am supărat, uit#nd că orici-ne poate avea cunoştinţe te"nice ai ales astă1i, c#nd maitoată lumea are un automo.il, sau aşteaptă să-i vină0 ardejunul #i voi prepara eu, cu m#nuţele mele 4iind şi >apă-l#nă invitat, mă opun cu +ermitate să ne servească la masăBerviciul #l voi asigura tot eu $a să +ie tac#mul complet

!e parcă mi-ar +i +ost gură aurită, motorul l-am ter-minat #n numai o jumătate de ceas >apăl#nă #i demon-tase c"iulasa şi-i scosese supapele, pro+esorul dăduse josşi cutia de vite1e, iar eu mă ocupasem, de !elco, .ujii,+r#ne, sistemul de răcire şi am.reiaj

:cuma, toată partea mecanică a „4iat”-ului meu 899

se a+la răsp#ndită pe podeaua garajului a+lat #n dotaţia mo-telului „striţa” i priveam la ea, cu toţii, ca viţeii la poarta nouă Niţel de.usolat, l-am #ntre.at pe pro+esorC

< $e părere ai, pe unde-o +i, oare, de+ecţiunea < Nu-mi dau prea .ine seama0 m-a in+ormat d#nsul

cinstit 3u am urmat 1ece ore de mecanică „motociclisti-că”, pe-o „QaKa” 2F9 7a automo.ile, mai ales c#nd e

vor.a de motor, mă descurc ceva mai anevoios0 apăl#nă, ce 1ici? m-am adresat

cuprins de disperare ospătarului < 3u tac, mă a.ţin0 aşina .ătr#nului e-un camion,

„;oman-!iesel”, şi motorul arată cu totul alt+el dec#tce-avem aici, la picioarele noastre Ansă 1ic să nu ne ener-

văm, ci s-aşteptăm p#nă vine +rate-miu >e la s+#rşitul săp-tăm#nii e-acilea, că vrea să-şi +acă vacanţa la noi < i cu ce-o să m-ajute un elev #n vacanţă? i-apoi,

ce gen de şcoală urmea1ă, dacă intră-n vacanţă după nicio lună de #nvăţătură?

64



65

>apăl#nă s-a scărpinat o ţ#r#şică #n cap, 1.urlindu-şi părul, care şi-aşa nu mai +usese de mult pieptănat, şi mi-amărturisitC

< $ăpitane ox, sau 4ox, că nimeni nu mai ştie cum

să-ţi 1ică, de sucit ce s#nteţi matale, +rate-miu e-un me-canic auto de milioane0 i-o să +ie şi de miliarde, c#ndo termina cursurile de cali+icare la locul de muncă Aşi+ace vacanţa aici, +iindcă toţi ceilalţi elevi s#nt trimişi la practică, pe la +el şi +el de B:-uri, pe tractoare, .uldo-1ere şi-alte maşinaţii agricole Ansă /uliu, ăsta-i +ra-

te-miu, e scutit medical0 < >ăi, dacă-i su+erind, o să mai +ie #n stare să-mi mon-te1e la loc motorul?

< >recis0 m-a asigurat entu1iasmat >apăl#nă 4iindcă .eteşugul lui e la cap N-are pic de ţinere de minte,#nc#t uită totul de la m#nă p#nă la gură Ansă doctorul1ice c-o să treacă $u timpul i-n a+ară de-asta, #nvaţămeşteşugul, adică mecanica auto, la „!acia-Bervice”, din$onstanţa, care, mai #nainte, acum vreo cinşpe, ani, sec"ema „4iat-Bervice” !eci, ce mai tura-vura, tre.uie să+i au1it el ceva şi despre automo.ile dintr-astea, aşa cum a+ost al luI tălică0

< $um adică, „a +ost”?

< :dică, +ără motor, nu vă supăraţi matale, #nseamnăcă nu mai este0

>ro+esorul Bomnu a i1.ucnit pe neaşteptate #ntr-un "o-"ot de r#s +antastic

olipsit, nici >apăl#nă nu s-a lăsat mai prejos $i a purces şi d#nsul să c"icotească, de1lănţuindu-şi din răspu-

teri posi.ilităţile vocal-pulmonareEluit, i-am luat la rostC < $e-aţi găsit de r#s #n tragedia pe care-o trăim aici? < An primul r#nd, +aptul că nu-i nici o tragedie0 a-n-

ceput pro+esorul să ducă muncă de lămurire cu mine aicur#nd, s-ar putea 1ice că-i o #ntreagă comedie

< !e ce? m-am interesat eu lejer indispus

< 4iindcă trei nepricepuţi se v#ră, ca +raierii, #ntr-otrea.ă pe care n-o cunosc, după ce şi-au dat aere măreţe0 Nu-i de r#s? :şa că, mai .ine r#1i şi matale, ca să-ţi treacă

66

deea de a-l po+ti la masă şi pe şe+ul unităţii, după mi-ne, era mai mult dec#t genială 4ără c"eile de la depo1itşi-ale maga1iei de alimente, n-aş mai +i avut posi.ilitateaorgani1ării unui pr#n1 de excepţie

7-am găsit #n .iroul său $#nd e"met :li a a+lat despre ce-i vor.a, n-a mai stat o clipă pe g#nduri i-a #nm#-nat c"eile, atrăg#ndu-mi atenţiaC

< aestre şi căpitane ox < >ardon, $ox0 am ţinut eu să pun lucrurile la punct < ă rog, +ie şi-aşa, am toată #ncrederea #n dumnea-

voastră0 Ansă, nu vă .a1aţi pe asta, căci, c"iar dacă amsă particip şi eu la +estival < 4estin, +ără val0 < ă rog, cum o +i, eu am să socotesc tot ce se va

servi0 4iindcă am #nţeles că-s invitat pe paralele dumi-tale 7a preţuri de restaurant, e clar0

< ai mult dec#t clar0 l-am asigurat eu

!upă ce-am cotro.ăit prin depo1it şi maga1ie, le-amservit oaspeţilor, cu m#inile mele, cele mai neaşteptatedelicatesuri $eapă verde cu castraveţi natur, usturoiamestecat cu iaurt, şi, ca desert, o spumă de tomate con-dimentată cu ardei verde iute

Bpre deose.ire de e"met :li şi >apăl#nă, care con-sumau din .ucate parcă st#njeniţi şi contrariaţi, eu şi cumeşterul anole nu ne jenam !eloc !e nici un +el şi denici o culoare !e +apt, ultima a+irmaţie nu prea cores- pundea realităţii, deoarece eram am#ndoi #m.ujoraţi lac"ip ca nişte gogoşari #n oţet

#m.ind pe su. mustaţă, m-am adresat timi1ilor dine+ectivul „striţei”, recte şe+ului de unitate şi ospătaruluiC < !e ce nu m#ncaţi mai cu po+tă? < !e m#ncat noi am m#nca, dar e cam iute, .re0 s-a

exprimat .#iguind e"met $iu.uc < >ăi nu aşa ne-am #nţeles? atale ţine socoteala la

tot ce-am pus pe masă, şi dă-i drumuI nu te s+ii0

!upă ce ne-am retras de la masă, Bomnul, pălit desomn, din pricina unei digestii anevoioase, s-a retras cătrecameră ar eu, deşi cam dormeam pe mine, m-am retras

68

#n .iroul lui e"met :li $iu.uc Bă #ntocmim nota de plată Ermat, .ine#nţeles, de şe+ul unităţii !ar şi de >apă-l#nă :cesta, din motive de curio1itate exagerată

e"met şi-a ocupat +otoliul, ce i se şi cuvenea dedrept, >apăl#nă s-a aşe1at pe pric"iciul +erestrei, de parcăs-ar +i temut să nu +ug pe-acolo, #n momentul c#nd voi a+lacuantumul notei, iar eu m-am aşe1at, liniştit şi sur#1ător, pe-un scaun #n +aţa responsa.ilului

i l-am #ntre.at pe-un ton corespun1ător, ca şi cum aş

+i ştiut dinainte că-s condamnat la cine ştie ce şocuri insuporta.ile, similare celor pe care le receptea1ă ocupanţiiscaunelor electrice de la Bing-Bing, cele.ra temniţă ame-ricanăC

< 3i, meştere, cum stăm cu socotelile? $#t mă costămasa de-astă1i?

< Btăm prost, .re0 s-a .#l.#it #ncurcat e"met < !e ce? :i di+icultăţi stomacale? < Nu, .re, am di+icultăţi pro+esionale, .re maestre0

Ansă am o idee0 $"iar +ixă $e-ar +i s-o lăsăm moartă-n popuşoi, şi să vă consideraţi dumneavoastră invitaţii mei3u 1ic c-ar +i mai .ine aşa :vantajos pentru toată lumea

-am pre+ăcut ad#ncit #n g#nduri, ca şi cum aş +i e1itat

să iau o "otăr#re An cele din urmă, lăs#ndu-l niţel să+iar.ă #n suc propriu, i-am comunicat deci1ia meaC

< :m o contrapropunere0 asa a +ost o+erită priete-nilor noştri de noi doi En pr#n1 dietetic, naturisto-vege-tarian $red că, la preţuri de stat, nu +ace mult

< Gata0 B-a +ăcut

< @otu-i .ine, c#nd se termină cu .ine0 a exclamatuşurat >apăl#nă7a despărţire, pe c#nd dădeam să ies pe uşă, l-am au1it

pe ospătar #ntre.#ndu-măC < aestre, de ce ţi se 1ice dumneavoastră căpitanul

ox? 7ucraţi cumva la marină Nu-i aşa, că-i aşa? < Bigur că nu0 3u lucre1 la romane, iar căpitanul $ox

mi se trage de la expediţia „$opaia” < :"a0 /ănuiam eu Ha să 1ică, acum i se spune

„$opaia”?

69

e"met :li $iu.uc, cel care emanase supo1iţia de maisus, şi-a luat capul #ntre m#ini, şi-apoi a pornit să şi-l .#ţ#ie, #ntr-o parte şi-n alta, ca şi cum ar +i intenţionat săconstate ce anume i se .ălă.ăne #năuntru

Beara, la cină, c#nd am servit doar nişte iaurt şi vreoc#teva grisine, av#nd stomacurile prea iritate, l-am 1ărit pe >apăl#nă pisicindu-se pe l#ngă noi, şi tot vr#nd săne-ntre.e ceva @imid ca o +etiţă, l-a a.ordat pe BomnuC

< @ovarăşe pro+esor, căpitanul $ox ăla, din romane,nu era căpitan de su.marine?

< !eloc0 $omanda o +regată şi avea alt numeAng#ndurat, parcă pierdut pe-o altă planetă, >apăl#năs-a #ndepărtat de l#ngă noi p#ş-p#ş Ansă am mai apucatsă-l au1im vor.indu-şi sieşiC

< :sta e0 @răim #ntr-o altă lume

+/Mai >i%e $ai t0r8iu

de!0t %i!i#datAn noaptea aceea, care a urmat pr#n1ului de gală o+e-

rit de personalitatea su.semnatului, am dormit la căldurăAntruc#t reuşisem să apucăm şi data de & octom.rie, c#nd,con+orm dispo1iţiilor legale, instalaţiile de #ncăl1ire cen-

trală ale motelului „striţa” tre.uiau puse #n +uncţiune,şe+ul unităţii %e"met :li $iu.uc* a ţinut să-şi răscum- pere o parte din păcate

ecanicul lipsind, $iu.uc #i poruncise ospătaruluiC

70

< ă >apăl#nă, dacă vrei să-ţi o+er o primă #n searaasta, ai să +aci şi pe mecanicul Nepre1ent#ndu-se lasluj.ă, +iind o.osit el ştie din ce motive, după cum ve1i,şi-a am#nat sosirea pe m#ine :şa că, asta-i situaţia0 @ot

s#nt de gardă la noapte, deci dă drumuI la calori+ere şi laca1anul de apă

3ram cu pro+esorul pe scara ce ducea la etaj, discu-t#nd, #n contradictoriu, ce să +acem cu maşina 3u #i1iceamC

< Bomnule, aş da un tele+on la auto"servicele din cel

mai apropiat oraş, să ne trimeată un mecanic Ansă unulcapa.il $are să ne monte1e la loc „/om.iţa” < 4ii serios, maestre0 m-a s+ătuit Nisetrul D să te

coste c#t nu +ace i-aşa, +ie vor.a #ntre noi, maşina ma-tale nu mai are mult de trăit !e ce să-ţi iroseşti paralelecu ea, c#nd oric#nd, atunci c#nd nu te-aştepţi, poate trece pe-aici, pe la motel, cine ştie ce şo+er priceput la c"estiidintr-astea, de mecanică auto Nici nu ştii ce talentaţi şidăruiţi s#nt, mai ales, camionagiii Ddată, c#ndva, am vă-1ut unul, destul de tinerel, care a pus #n mişcare un di-tamai „ercedes”-ul ar nu o g#g#lice ca „4ieţelul” pecare-l pose1i

Andurerat, de părerea comandantului despre draga mea

maşinuţă, totuşi am +ost silit să-i dau dreptate $u .anii pe care i-aş +i c"eltuit < remorcarea p#nă la autoser-vice, manopera, piesele şi-altele, plus ce-aş +i #ncasat pe„/om.iţă”, dacă aş +i v#ndut-o, cine ştie, poate mi-aş +i putut cumpăra una nouă i n-am insistat

@aman atunci #i au1isem pe cei doi repre1entanţi ai

motelului ar pro+esorul, sesi1#nd oca1ia, mi-a atrasatenţiaC < D s-avem căldurică, apă caldă ai cur#nd răm#-

nem aici, la „striţa”, #ncă vreo c#teva 1ile, şi-ncercăm sădăm de „jurnalul de cort”

< $um? m-am mirat eu < $um adică cum? s-a arătat şi mai mirat pro+eso-

rul Nu aşa, cum ai a+irmat matale? !in anali1a organi-1ării celor două expediţii conduse de noi?

< :"a0 :şa-i ai .ine mai t#r1iu dec#t niciodată0 < Nu pricep0 a exclamat Nisetrul

71

< 4oarte simplu0 i-am explicat eu !ec#t să nu mon-tăm „/om.iţa” niciodată, mai .ine mai t#r1iu 4iindcă-i#n +olosul nostru $omun >oate mai găsesc ceva eronat,#n +elul cum ţi-ai meşterit expediţia, şi, cine ştie, cu niţel

noroc, plus .ine#nţeles +lerul meu, re1olvăm şi enigma„jurnalului de cort” 4iindcă văd că-ţi stă #n g#t0

< >ardon0 a intervenit indignat Bomnu Nu-n g#t,ci-n su+let, ceea ce-i altceva

< ;e1on, coane anole0 ai există unii care con-+undă g#tul cu su+letul #ncăii, par eg1amplu $estie

care ne depăşeşte, nu-i aşa?7a „cestie”, pro+esorul nu mi-a răspuns $onsider#nd, pro.a.il, că nu-i nevoie Ansă, după cum mi-a 1#m.it su.-ţire, pe su. mustaţa pe care n-o poseda, era posi.il să +ieşi invers $ă-i um.la mintea comandantului, praştie,nu-altceva0

$#nd am a+irmat, la #nceputul capitolului, c-am dormitla căldură, era doar un +el de-a spune !eoarece, pestevreun ceas, o dată ajunşi #n camera noastră, calori+erul a pornit să +#s#ie, mai #nt#i, apoi să scoată a.uri pe la toate#nc"eieturile, şi-ncă #ntr-o atare cantitate, #nc#t am +ostsiliţi să desc"idem +erestrele >entru a evacua vaporii ce

ne su+ocau şi a mai reduce din temperatura ce deveniseinsuporta.ilă

Bpre norocul nostru, pro+esorul Nisetrul a avut o ideede milioane, propun#ndu-miC

< $e-ar +i să-i tragem şi-un duş? Nu c-am +i nişte

nespălaţi, #nsă ne-am putea ast+el răcori olecuţă $e 1ici,maestre? < 3xcelentă iniţiativă0 ntri matale primul? < Be poate? !umitale ţi se cuvine cinstea 3şti, oare-

cum, şi mai #n v#rstă, şi-apoi eşti şi maestru0 @ripluc"iar 7a scris, #n artă culinară, dar şi-n materie de te"-nică auto @e rog, po+teşte #n .aie0

ai .ine #l invitam eu pe Bomnu, acord#ndu-i toate privilegiile de mai sus 4iindcă imediat ce-am pătruns #nminuscula cameră de .aie, am +ost silit să-mi dau josţoalele de pe mine #n plină .e1nă Ena de-un tip aparte

72

$are se datora a.urilor ce umpluseră #ncăperea, de nu semai vedea om cu om

$#nd am urcat #n cadă, pe .#j.#itelea, şi m-am v#r#t su.duş şi-am răsucit ro.inetul de apă rece, ca să-mi potolesc

dogorite ce-mi cuprinseseră trupul, am emis un răcnetcumplit !e-au intrat #n vi.raţie toate elementele exis-tente #n .aie nclusiv oglinda de deasupra c"iuvetei $area şi plesnit =a.ar n-aveam că posed o voce at#t de puter-nică Numai că totul era din pricina şuvoiului de apă+ier.inte, amestecat cu vapori su. presiune, care #mi #m-

proşcase picioarele Bpre norocul meu, dispo1itivul de punere #n +uncţiune a duşului nu acţionase 4iind #nţe- penit :ltminteri, la ora actuală, aş +i +ost opărit de sus şi p#nă jos $a un curcan 1v#rlit #n apă clocotindă, pentru ai se smulge mai lesne penele

An clipa următoare, c#nd am năvălit a+ară din .aieurl#nd de durere, gol puşcă, Nisetrul stătea #naintea +e-restrei desc"ise #ncerc#nd să se răcorească >rivindu-măuluit cum #nş+ăcam cearcea+ul de pe pat, ca să-mi acopărgoliciunea, şi mă repe1eam spre d#nsul, m-a #ntre.at ne-dumeritC

< $e-ai păţit şi ce-ai de g#nd, maestre? < !ă-te la o parte, Bomnule0

< !e ce? < Hreau să ies neapărat a+ară, să-mi ast#mpăr nervii0 < >e +ereastră? < >e oriunde0 4iindcă nu se mai poate-ndura $e,

vrei să luăm +oc? An .aie m-am opărit pe ţurloaie, aici măas+ixie1 din pricina căldurii, ce-altceva #mi răm#ne de +ă-

cut? Nu-ţi dai seama că ăştia ne-aruncă #n aer, cu mo-tel cu tot? ai mult ca sigur, ne+ericiţii au uitat să re-ducă din intensitatea injectorului de la ca1an

Dm de iniţiativă, pro+esorul mi-a strigatC < :tunci e de rău, maestre0 =aidem neapărat la ei

a-te după mine0An secunda următoare, at#t pro+esorul c#t şi su.sem-

natul, alergam #nne.uniţi pe coridoarele etajului, co.or#ndval-v#rtej scările #n direcţia .iroului unde ar +i tre.uitsă se a+le e"met :li şi >apăl#nă Bomnu era doar #n

73

maiou şi pantalonii de la trening, iar eu #n+ăşurat #n cear-cea+, ca un senator roman #ntr-o togă

:d#nciţi #n nişte socoteli, care, pesemne, evoluau ne-+avora.il pentru ospătar, acesta arăta răvăşit la c"ip şi

congestionat, at#t din motive de concentrare, c#t şi da-torită a.urilor ce scăldau ca.inetul şe+ului său direct inici nu ne-au o.servat pătrun1#nd #n #ncăpere i-ncă #ncostumaţia de mai sus

:.ia c#nd am ţipat la :li e"met $iu.ucC „$e-aveţide g#nd, oameni .uni?” şe+ul s-a uitat la mine năuc ;ă-

m#n#nd, peste o clipă, 1ărindu-mă #n togă, cu gura căscatăşi oc"ii #n cap c#t cepele

$#nd i-am anunţat responsa.ilului de1astrul, acestaşi-a mai revenit niţel din surpri1ă, şi l-a anunţat şi el, lar#ndul său, pe ospătarC

< Ne+ericitule0 !acă ai lăsat +ocul aprins, atunci eştimarţ adică nu, mort0

>#nă să-şi dea seama >apăl#nă, dacă este marţ sau mort,toată instalaţia de #ncăl1ire centrală a motelului a intrat#n trepidaţie $alori+erele .u.uiau şi +#s#iau, conducteleslo.o1eau vapori pe la garnituri, icnind ca un om, iar ca-1anul de la su.sol, rămas pro.a.il +ără apă, g#lg#ia si-

nistru, ca şi cum s-ar +i su+ocat de c#ţi a.uri se-adunaseră#n el >apăl#nă, cuprins de disperare, s-a ridicat şi i-acomunicat şe+ului unităţiiC

< Nea $iu.uce, nu-i o pro.lemă0 ă-c să-i torn c#-teva găleţi de apă, dacă merge #ncă reţeaua, şi mă-ntorcnumaidec#t

i, +ără să-şi mai averti1e1e conducătorul, şi-a 1v#rlit#n gură creionaşul şi guma !upă care le-a #ng"iţit i, pe c#nd ţ#şnea a+ară din .irou, i-a strigatC

< !acă mai mă-napoie1 sănătos, o să veri+icăm iarăşisocotelile :stea tot nu-mi purtau noroc0

>este c#teva minute, o explo1ie #nă.uşită ne-a ves-

tit re1olvarea pro.lemei @repidaţia instalaţiei a-ncetatinstantaneu ar ospătarul, c#nd şi-a +ăcut reapariţia, eraun cu totul alt om Bpre surprinderea noastră, totuşi să-nătos Ansă parţial, dacă se poate 1ice şi-aşa !e unde, mai

74



75

#nainte, plecase #n deplinătatea +acultăţilor sale mintaleşi +i1ice, acuma nu mai poseda jumătate din mustăcioară,#i a.sentau perciunii de tip sud-american, cu care se m#n-

drea at#t de mult, iar părul c#rlionţat şi negru %ca panacor.ului, cum se spune #n +olclor*, căpătase o ciudată cu-loare ruginie >lus că-l purta numai pe partea posterioară acraniului, restul +iind sensi.il redus

< $e-ai păţit, omule? l-am #ntre.at stupe+iat de stra-nia sa #n+ăţişare

< ai nimic, tovarăşe $opaie, adică, pardon, tovarăşecăpitan $ox0 mi-a răspuns ospătarul clătin#ndu-se lejer pe picioare ai mult a pătimit ca1anul !eşi nu i-aars nici un +ir de păr, aşa cum mi s-a-nt#mplat mie, c#ndm-am apucat să torn apă #n el : plesnit de la prima gă-leată 4lacăra injectorului a ră.u+nit pe dina+ară, şi mi-a p#rlit +ri1ura, iar eu am stins-o numaidec#t :dică nuc"iar eu, ci su+lul explo1iei tiţi, c-oţi +i-nvăţat şi matalela şcoală, apa conţine şi niscaiva "idrogen #n amestec cuoxi1i in+lama.ili, cărora li se 1ice şi oxigeni, şi st#rneşteuragane cumplite c#nd ia +oc

Nepricep#nd mai nimic din a.eraţiile de.itate cu-at#tade1involtură de stressatul ospătar, e"met :li l-a readus

oarecum, la sentimente ceva mai umane, #ndemn#ndu-lC < >apăl#nă, vor.eşte, domle, pre lim.a noastră, să-n-

ţelegem care-i situaţia0 < Nea $iu.uce, situaţia-i .ună, dar nu c"iar dispe-

rată0 l-a lămurit #n acelaşi stil su.ordonatul $a1anul acrăpat, şi l-am pus pe celălalt #n +uncţiune -am dat şi

apă, i-am aprins şi +ocul !eci, ce mai tura-vura, totu-i#n regulă otelul n-o să ai.ă de su+erit $e-i +ac acu? Ne-apucăm iarăşi de socoteli, sau mă duc #ndărăt, să repar ce se mai poate?

< :i să poţi? l-a-ntre.at ne#ncre1ător şe+ul unităţii < >oc0 l-a asigurat >apăl#năi ne-a explicat tuturor, vă1#ndu-ne dornici de-a-l

ascultaC < Di +i eu ospătar de lux, #nsă-s şi mecanic @ot

de lux0 @a.lă de trei avem, ciocan avem, aparat de su-dură avem, #ntr-o ora +ac ca1anul la loc 4iindcă n-a pă-

76

ţit nimic la +undul de jos şi capacul de sus0 ;estul, nu-io pro.lemă, +ace .ăiatuI0 Gata, am plecat, nu mai stausă-mi pier1 timpul

:.ia c#nd am ajuns #n cameră, #mpreună cu pro+eso-rul Bomnu, care părea impresionat de cele #nt#mplate şiau1ite, am reali1at de ce 1#m.ise %me+isto+elic* e"met:li, c#nd ne urase „noapte .ună0”

$ăci, nici n-apucasem să ne v#r#m su. pături, şi ime-diat s-a de1lănţuit urgia $alori+erele, su+icient de calde,

au pornit să .u.uie, să 1drăngăne, să "uruie Bperiat,l-am #ntre.at pe NisetrulC < $e-o mai +i şi-asta? < Nimic grav0 m-a anunţat el < $re1i că nu s#ntem iarăşi #n primejdie să sărim

#n aer? < $#tuşi de puţin0 < !ar ce-i? < Enul din aspectele concrete ale legii re1onanţeii mi-a explicat, ca unui elev sla. la +i1ică, despre ce-i

vor.aC < !acă >apăl#nă s-a apucat să lucre1e la ca1an, #n

su.solurile motelului, .ăt#nd #n el cu ciocanul şi-alte

scule similare, este normal să intre #n re1onanţă #ntreagainstalaţie de #ncăl1ire centrală0 /a, dacă se-nd#rjeşte os- pătarul, ar +i posi.il să se extindă +enomenul şi la struc-tura de re1istenţă a construcţiei :şa-i .etonul, n-ai ce-i+ace0 Bună mai di"ai ca un contra.as, cum se mai #n-t#mplă uneori

>este vreo jumătate de ceas, poate mai mult, 1gomo-tele au #ncetat An sc"im., a.urii au purces iarăşi să ţ#ş-nească pe la #nc"eieturile calori+erelor

Neliniştit, am co.or#t de urgenţă la su.solul „striţei”Ende i-am găsit pe $iu.uc şi >apăl#nă cercet#nd in-

stalaţia, 7#ngă cel de-al doilea ca1an An care injectorulduduia, de-ai +i 1is că-i reactor de „/oeing &LJ”

< $e +aceţi aici, oameni .uni? Nu vedeţi că iarăşi+ier.e apa-n ca1an?

D.serv#nd pre1enţa mea, responsa.ilul m-a in+ormatC

77

< : cam o.osit .ietu .ăiat, şi-acum se-odi"neşte ac-tiv, continu#nd cercetările 3 ceva #n neregulă Btaţi li-niştit, că s#ntem am#ndoi aici $#nd terminăm şi-a+lămcau1a, se-apucă iarăşi de lucru

i-aşa ne-am petrecut toată noaptea !ormind cu in-termitenţe An orice ca1, am rămas pro+und impresionaţide devotamentul şi conştiincio1itatea pro+esională a celordin repre1entativa „striţei” ai rar aşa oameni >#năn-au dat gata ca1anul, nu s-au lăsat !ar nici pe noi nu

ne-au lăsat Bă dormim $e să mai lungim vor.a, ne dă-duseră şi pe noi gata0 $um prea .ine #l averti1asem peBomnuC „ai .ine mai t#r1iu dec#t niciodată0” :dică, #nsituaţia de la această oră, #n traducere li.eră, era preat#r1iu, ca să apucăm a mai aţipi vreodată !ec#t, celmult, #n noaptea următoare

++/Variaţiu%i4444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444

3e a!eea"i te$di% titlul 3re!ede%t

!e dimineaţă, pe c#nd um.lam .#j.#ind prin cameră,cu oc"ii c#rpiţi de nesomn, lovindu-ne 1dravăn de toatemo.ilele existente acoloC scaune, noptiere, măsuţă, pa-turi, şi lădiţa pentru aşe1at geamantanele, deodată ne-amtre1it $a printr-o minune !atorită tăcerii dumne1eieştice pogor#se asupra motelului „striţa”

78

< $e-o +i oare? l-am c"estionat pe Bomnu, căruia,de +apt, s-ar +i cuvenit să i se presc"im.e numele #n Ne-somnu

< Daa"0 a căscat el mai #nt#i, gata să-şi de1articule1e

+ălcile $red că s-au culcat şi „meşterii” noştri $e linişte,s+inte Bisoie0

< D să-ţi, aminteşti de Bisoie, c#nd n-o avea cine săne servească micul-dejun0 l-am alertat pe comandantulexpediţiei „Nisetrul 2”

< !e ce mic-dejun? N-au spus că la motel au brea"

$asturi de tip suede1? Nelimitat, din nici un punct devedere Nici cantitativ, şi nici calitativ0 < /a da0 Ansă c#nd se-adună un număr aprecia.il

de clienţi apăl#nă dormeau #n sala ca1anelor, la căldurică, culcaţi pe-o laviţă de maximum J9 cm lăţime, mai mult #ntr-or#nă, c-altminteri n-ar +i avut loc, i-am mo.ili1at numai-dec#t la datorie

< @re1eşte-te, meştere >apăl#nă, că-i ora de brea"

$ast! i-a 1is Nisetrul Nici >apăl#nă şi nici e"met :li nu ne-au recepţio-

nat corespun1ător ;ăm#n#nd #n continuare nemişcaţiAngro1it, l-am privit semni+icativ pe Bomnu, şi i-am

sugeratC < >ro+esore, n-or +i cumva morţi? !acă s-or +i into-

xicat cu ga1ele de-aici, utili1ate la cuptoare? < >ăi nu-s ga1e0 otelul lucrea1ă cu ga1olină un#nd la #ndoială cunoştinţele mele #n materie de

c"imie, pro+esorul nu mi-a răspuns, ci s-a apucat să-lscuture niţel, de umăr, pe >apăl#nă

4ără să dea nici un semn de viaţă, acesta s-a pră.u-şit ca un .uştean pe podeaua de .eton Ende-a rămas Anaceeaşi stare de lemn Antocmai ca şi e"met $are, +ărăsă părăsească laviţa, +ăcea şi el pe mortul

79

< >ro+esore0 am strigat eu speriat Bituaţia-i al.as-tră N-ai vrut să-mi acor1i atenţia cuvenită, #nsă ăştia-smorţi de-a .inelea @re.uie să le aplicăm imediat o res- piraţie arti+icială, de tip „.ouc"e a .ouc"e”, cum se spune,

adică gură-n gurăi, +ără să mai 1ă.ovesc, mi-am apropiat +aţa de cea a

şe+ului unităţii 4iindu-mi mai la #ndem#nă, #ntruc#t segăsea pe laviţă, şi nu eram nevoit să mă aplec

An clipa următoare, #i comunicam liniştit comandan-tului NisetrulC

< :m avut dreptate0 3 c#t se poate de mort < Nu mai respiră deloc? s-a interesat pro+esorul < /a da, şi-ncă normal, dacă se poate spune şi-aşa0

Ansă emană nişte vapori de motorină, at#t de puternici,#nc#t mă simt ameţit

< :tunci, maestre, e mort provi1oriu0 < 3xact0 >o1itiv $ăci asta am vrut să te in+orme1

şi eu, dar mi-ai luat vor.a din gură i, 1ic eu, cred că şi>apăl#nă se a+lă #n aceeaşi stare de comă "ipoxică

< $ăpitane $ox, nu cred c-ai avut atari oca1ii, cu prilejul „$opăii”, #nsă e a.solut necesar să-i readucem laviaţă :dică, să-i scoatem din negurile intoxicaţiei şi să-isilim să +acă pri1ă cu realitatea

< >er+ect0 i-am apro.at eu >ri1a-i aici, uite-o l#ngăspatele ca1anului @otul este să vedem cum #i conectăm

arăşi s-a arătat nemulţumit pro+esorul >esemne, decunoştinţele mele +i1ico-electronice i nu s-a jenat să măc"estione1eC

< aestre, cum ai stat matale, #n şcoală, cu +i1ica

şi c"imia? < :proape normal :dică, m-am plasat mai cur#nd peor.ita „statului”, dec#t pe cea a evoluţiei Nu eram un+anatic la aceste o.iecte, +iind permanent preocupat deliteratură

< da0 Be cam o.servă < $a să-i aducem la realitate, adică să +acă pri1ă cu

ea, e nevoie să apelăm la nişte amoniac, sau, eventual, laceva similar0 i-am sugerat eu Nisetrului, cam enervat dene#ncrederea sa #n posi.ilităţile mele intelectuale

80

;eali1#nd că, după a.solvirea cursurilor, unde nu prea excelasem, evoluasem totuşi satis+ăcător, pro+esorulm-a #ndemnat #m.ăr.ătatC

< :sta este0 !eci, ce mai tura-vura, te pricepi

=aidem să căutăm nişte amoniac :ltminteri, există risculsă decede1e de-a .inelea0

Dric#t am cercetat, prin toate dependinţele motelului„striţa”, n-am dat peste nici un pic din compusul "idroge-nat al a1otului !eodată, din senin, #mi adusesem aminte

şi +ormula respectivului preparatC N=(0 $ă doar nueram #ntru totul a+on Antr-un t#r1iu, trec#nd +ugitiv şi prin maga1ia crescătoriei de viţei şi purcei, am o.servatnişte saci pe care sta scris „:1otat de amoniu” 4ericit,i-am comunicat NisetruluiC

< >ro+esore, s#nt şi s#ntem salvaţi0 Eite amoniul < /ine, dar ăsta-i #ngrăşăm#nt c"imic0 a dat el să

mă lămurească < N-are a +ace0 l-am cam repe1it eu, +iindcă prea-şi

da aere de mare c"imist Al di1olvăm #n apă, şi li-l tur-năm pe gură

< mposi.il0 :moniacul se trage pe nas < >er+ect0 :tunci #l vom administra pe nas, am "o-

tăr#t eu

Dric#t ne-am silit să le ţinem gurile #nc"ise, a +ost cevade domeniul imposi.ilului Nisetrul s-a ales cu m#na muş-cată de $iu.uc, iar eu do.or#t la păm#nt de >apăl#nă $arese ridicase la verticală, ţopăind #ndrăcit

$#nd, istoviţi de-at#ta 1.ănţuială, ne-am aşe1at pe la-viţa de l#ngă ca1an, sprijinindu-ne umăr de umăr, e"-met :li $iu.uc ne-a #ntre.atC

< $e v-am +ăcut, dragi tovarăşi căpitani, de-aţi vrutsă ne omor#ţi? :sta ne era răsplata, după ce-am lucrattoată noaptea, ca să aveţi căldura asigurată? 4rumosdin partea dumilorvoastre, n-am ce 1ice0

ndignat, i-am tăiat imediat aplom.ulC < :devăru-i invers, meştere $iu.uce0 Nu să vă omo-

r#m am vrut, ci să vă salvăm de la moarte sigură

81

icul-dejun l-am servit #mpreună >e socoteala responsa.ilului $are se simţea cu musca pe căciulă 7a des- părţire, le-am mulţumit +rumos, d#nşii ne-au mulţumitnouă, şi-am +ost cu toţii #mpăcaţi !in toate punctele de

vedere i cu su+letele, şi cu .urticelele!upă care, i-am 1is pro+esorului BomnuC < Ende ne continuăm discuţia, aici, sau la noi, #n ca-

meră? < $are discuţie? s-a mirat Nisetrui 3xistă vreo ne-

#nţelegere #ntre noi, şi tre.uie să punem lucrurile la

punct?$onvins că .ietul comandant era stressat de păţaniile prin care trecusem, şi nu-i mai +uncţiona ca lumea releul#nsărcinat cu ţinerea de minte, i-am re#mprospătat memo-ria Ansă ceva mai pe ocolite, ca să nu-l jignesc

7ămurit, #n s+#rşit, dar cu c"iu cu vai, Nisetrul şi-a sor- .it ca+eaua p#nă la +und, cu 1aţ cu tot, şi, căpăt#nd ast+elenergia necesară, a pornit să-mi povestească

An primul r#nd, o.iectivul expediţiei era unul din celemai interesante i anumeC cunoaşterea +lorei şi +auneidin !elta !unării !upă mine, nu numai interesant, darşi lesne de reali1at 4iindcă, spre ose.ire de noi, cei din„$opaia”, nu-şi propunea imposi.ilul < să descopere ca-

pitala =ore1mului !eciC &<9 >entru ei !eoarece sedovedeau modeşti

An ceea ce priveşte componenţa grupului expediţionar,aici am avut unele pro.leme $u pro+esorul !in motivedetective %ca să 1ic aşa* 4iindcă l-am rugatC

< Bomnule, nu-i su+icient să-mi comunici doar

numele participanţilor, ci mă interesea1ă, şi-ncă enorm,caracteristicile lor psi"o-sociale $e atri.uţii aveau #ntimpul des+ăşurării călătoriei, ce +el de oameni erau, şi,mai ales, ce i-a determinat să ia parte la „Nisetrul 2”

< 7a ultima c"estiune, e cel mai uşor de răspunsCentu1iasmul An+lăcărarea declanşată de-oca1ia unei atariaventuri :.solut neo.işnuită An special pentru copii

:poi, st#nd o clipă pe g#nduri, pro+esorul m-a rugatC < aestre, #n privinţa celorlalte pro.leme, te-aş ruga

să mergem #n cameră :colo am toată documentaţia

82

!upă ce şi-a pus #n ordine "#rtiile din mapa ce-l #nso-ţea, o dată ajunşi #n odaia noastră, Bomnu mi-a relatatcuprins de emoţieC

< :t#t de dragi #mi erau copiii pe care #i conduceam

#n !eltă, #nc#t, #ncă mai #nainte de-a porni la drum, ne-amales +iecare c#te-o poreclă "a1lie, mai ales cu scopul de-ane simţi alt+el dec#t p#nă atunci :şa că, dragă maestre,n-am să-ţi redau dec#t parţial numele lor autentice, ci maicur#nd poreclele şi +uncţiile pe care le aveau #n cadrulexpediţiei !e acord?

< :.solut de-acord0 !ă-i drumuI < :tunci ascultă0 i, #n vreme ce-ţi comunic datelecerute, poţi să priveşti şi la mutrişoarele lor, din„Dglinda”, expediţiei, unde se a+lă lipite +otogra+iiletuturor participanţilor !upă cum şi ve1i, comandantulec"ipajului eram eu, anole Hasilescu, pro+esor de educa-ţie +i1ică Nu-i aşa că arăt .ine #n +otogra+ie?

< Bplendid0 l-am asigurat eu $"iar mai .ine dec#t#n realitate

< ersi0 Ermea1ă căpitanulC Gă.iţă, 1is şi /a.uşcă,un elev +runtaş, excelent la #nvăţătură, #nsă posed#nd uncaracter cam #nc"is :poi secundulC Bomotei, pre numelesău mic $risti, tip energic, ră1.ătăreţ, .un gospodar !e

alt+el, se o.servă şi pe c"ipul său trăsăturile de mai susAn con+ormitate cu 1icala popularăC „4aţa omului <oglinda su+letului” ulică-Ţiparu, dacă te uiţi mai .ine lael, are toate calităţile omului #ntreprin1ător, plin de iniţia-tivă !e aceea +usese numit, de mine şi de colectiv, 1oologal ec"ipajului

Nedumerit, l-am #ntre.at pe comandantul Bomnu, care,#n timp ce-mi #n+ăţişa şi caracteri1a pe +iecare mem.ru al„Nisetrului 2”, părea că1ut #n transă, de parcă ar +i +ostcopleşit de pu"oiul unor amintiri de neştersC

< D c"estie nu-s #n stare să-nţeleg, ce legătură există#ntre ţipar şi iniţiativă? >osedă peştele acela, arăt#nd cao curea de pantaloni, atari calităţi, adică darul de-a se

descurca #n orice situaţie, precum şi idei originale? < >osedă0 :i prins vreodată un ţipar? s-a interesat

Bomnu

83

< Nu, ca să +iu sincer0 !eşi-s un pescar amator deexcepţie

< >ăi ve1i0 Anseamnă c-a +ost mai a.il dec#t matale,dacă nu s-a lăsat prins #n undiţă

!#ndu-mi seama că sărisem peste cal, l-am rugat peBomnuC

< artă-mă, am +ost rău0 !e alt+el, nu-mi stă #n +ire,#nsă am avut impresia că-mi pui la #ndoială cunoştinţele piscicole, ca să mă exprim aşa =ai să ne-mpăcăm

Ampăcat, Nisetrul şi-a continuat expunereaC < :l doilea 1oolog, ari, 1is şi $răpceanu, elev din-tr-a şaptea, un expansiv nemaipomenit, mereu pus pe glu-me, ne-a ajutat enorm #n decursul expediţiei Antocmai caşi ari , de +apt arius, poreclit $arasul, care, datoritădisciplinei de care dădea dovadă, a +ost un permanentexemplu .un !eşi avea sarcina de-a +i .otanist ar cei-lalţi, =amsie cel /l#nd, .unul $ristian, .ucătarul nostrusecund, căruia, uneori, #n +uncţie de ce ne o+erea la masă,#i mai 1iceam şi 4#ţă, precum şi $ălin, .ucătar şi el, po-reclă de expediţie 4omisă, deoarece era cam #ncet şi selăsa anevoie antrenat #n acţiunile noastre, sau Bilvică <;ec"inul, cel mai plin de energie dintre noi, +iind şi mai

mare, motiv pentru care +usese numit „pescar”, ca +unc-ţie, #n ec"ipaj, sper#nd să ne asigure cu peştele necesar"ranei noastre, pe plan local, ori Ga.i-Guvide, +ără o me-serie precisă #n cadrul expediţiei noastre, +iind cel maimititel, numai dintr-a şasea, #nsă un .ăiat +oarte c"iverni-sit şi str#ngător, sau /i.anul, căruia acasă #i 1iceau ilică,

sanitarul nostru de nădejde, „omul de aur”, cum #l nu-meam noi, cei din ec"ipaj, +iindcă maică-sa era cea maitalentată, pricepută şi dăruită asistentă sanitară din co-mună, şi-i transmisese, pro.a.il ereditar, .ogăţia sa decunoştinţe medicale, ei .ine, toţi aceştia mi-au +ost to-varăşii mei de călătorie Enul mai .un ca altul, #n po+idaunor mici de+ecţiuni ivite pe parcurs

Eit#ndu-mă mai atent la „+işa de .ord” pe care o avea#n +aţă, l-am iscodit pe comandantC

< Btai niţel0 >e ceilalţi doi, c#ţi mai s#nt #n ta.el, dece nu mi-i pre1inţi?

84

< /a cum să nu0 @oată lumea #i spunea tovarăşaBomnu ar alteori Nisetrul

< !e unde şi p#nă unde? m-am mirat eu < >ăi nu era nevastă-mea? i-apoi, c#t a durat ex-

pediţia, mereu am nădăjduit să m#ncăm şi noi o .ucăţicăde somn sau de nisetru $red că şi din pricina asta au in-sistat copiii să nu-i dăm altă poreclă 4iindcă ea era mama:ncăi, a mea şi-a tuturor !in păcate, ne+ăc#ndu-se rostde materia primă, noi am rămas cu speranţa, iar ea cunumele speciei respective de peşte i care-i a doua

c"estie? < Bpune-mi desc"is, n-ai o.servat că ec"ipajul eracompus din &( mem.ri? Be spune-n popor că numărulacesta poartă nenoroc, co.eşte numai a pagu.ă0

>ro+esorul a pu+nit #n r#s, apoi m-a examinat ceva maiatent, ca şi cum ar +i vrut să descopere pe c"ipul meuvreo urmă de maliţio1itate, dacă nu cumva şi de prostie:poi s-a explicitatC

< /ine#nţeles, maestre dragă, c-am ştiut de la .un#nceput c#ţi mem.ri s#nt #n ec"ipajul „Nisetrui 2” !arniciodată nu ne-am pus pro.lema ci+rei .lestemate, de&( :m +i +ost de r#sul lumii, dacă s-ar +i a+lat una caastă $ea mai .ună dovadă, după cum se şi poate vedea,

e că m-am #ntors sănătos din expediţia noastră0 3ste?!ecis să-l pun la punct, pentru a nu mai lua #n der#-

dere a+irmaţiile mele, l-am temperatC < Bigur că nu0 Ţi-a dispărut, #n c"ip enigmatic „jur-

nalul de cort”, şi-apoi, de unde ştii că eşti sănătos?:preciind ultimele noastre păţanii, de-aici, de la motelul

„striţa”, nu s-ar putea avansa nici o certitudine An niciuna din direcţii :sta e0Bomnu, un tip extrem de receptiv, după cum constata-

sem mai de mult, de alt+el, a dat din cap, cum c-ar +i deacord cu spusele mele, dar m-a şi #ntre.atC

< !in cele ce ţi-am relatat despre componenţa ec"i- pajului meu, ţi-ai +ormat cumva vreo părere #n privinţa

„jurnalului de cort”? < Nici una0 !e vreme ce n-am avut cum să-l citesc < Nu, domle, s-a enervat niţel pro+esorul, mă re+e-

ream la dispariţia „jurnalului”, nu la lecturarea sa0

86

< $orect0 Ansă, din cele a+late p#nă acum, mi-e imposi.il să dau de vreo urmă i-apoi, nici nu mi-ai de1-văluit totul, după cum ne-nţeleseserăm ai ales la aspectul, să-i spunem şi-aşa, „administrativ” ai am ne-

voie de-o sumedenie de elemente in+ormative i, deasemenea, mai am nevoie şi de-un pic de odi"nă :st+el,căpătăm energie !upă care continuăm

+2/Su3li$e%t44444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444

de i%;#r$aţii///!a$ i%utile6

$#nd am co.or#t #n restaurantul motelului, ia-l pe os- pătar de unde nu-i :cuma, salonul +iind #ncăl1it, atmos-+era era plăcută şi incitantă !eşi eram nedormiţi 8FO

>ro+esorul, .ăiat delicat şi .inecrescut %aproape&,)F m*, n-a strigat după >apăl#nă, n-a +ăcut scandal, cis-a limitat să .ată lejer cu muc"ea cuţitului #n marginea

+ar+uriei @otuşi, nu s-a produs apariţia mecano-ospă-tarului i era evident că ne aştepta cu pr#n1ul, deoareceunica masă prevă1ută cu +ar+urii şi tac#muri se dovedeaa +i aceea la care ne aşe1asem

:tunci, ceva mai #ncolo, sătul de-at#ta aşteptare, darşi +lăm#nd #n acelaşi timp, mi-am permis să lanse1 un

BDB discret, strig#nd cu glas pe jumătate am.alatC < eştere >apăl#nă0 :looo0 Ende eşti, maestre? < :cilea, colega0 a răspuns diligentul repre1entant

al „striţei”, ivindu-se #n cadrul uşii ce da spre .ucătărie,c-un copan de curcan #n m#na dreaptă şi-o .ucată de turtă

87

caldă #n st#nga i-a completat, mestec#nd gră.it ceea cemai avea prin gurăC „:icişica, tovarăşi căpitani de cursălungă, de .aie sau de copaie, sau de ce-oţi mai +i0”

< $e-i +acem, domle? l-a #ntre.at niţel intrigat

Bomnu, reali1#nd că ospătarul se a+la, oarecum, #ntr-ostare specială, c"iar de transă, aş 1ice Noi nu mai m#n-căm pe 1iua de-astă1i? $e-ai la .ucătărie?

Dspătarul >apăl#nă, vă1#ndu-se luat repede, s-a #necatcu .ucătura ce-i um.la prin cavitatea .ucală, şi-a răs- puns icnitC

< #rcan c#rc an ţaţa ;ada0 < $e? m-am interesat eu extrem de nedumerit < =#c0 :oleu0!upă ce şi-a #ng"iţit e+icient arşicul ce-i rămăsese #n

g#tlej, >apăl#nă a devenit .rusc mai explicitC < 7a .ucătărie avem curcan la tavă, pe var1ă călită,

şi pe ţaţa ;ada care l-a adus de-acasă, #n dar, ca să necinstească pentru c-a născut +ie-sa !e .ucurie, ne os- pătea1ă şi pe noi, adică pe şe+uI, pe mine şi pe /r#n1utiţi matale care, vă mai amintiţi, că v-am pomenit de el,mecanicul de #ntreţinere

>e c#nd >apăl#nă se străduia să ne lămurească situa-ţia, un urlet inuman, pe trei voci, a ră.u+nit dinspre

.ucătărieC < >apăl###năăă0 < >re1ent0 a răspuns pe dată ospătarul, +ără să pară

speriat Bpre deose.ire de noi, care intrasem la idei, ne-ştiind ce se-nt#mplă #n o+iciul de preparare a .ucatelor

< >o+teşte-i la curcan şi pe muşterii noştri0 s-a au-

1it un glas de .ăr.at, sun#nd ca un contra.as spart !arlasI, că viu eu să-i ridicAn clipa următoare, un monument de +emeie s-a stre-

curat anevoie pe uşa .ucătăriei, pătrun1#nd #n salonul res-taurantului şi #ndrept#ndu-se ameninţător spre noi Numai vă1usem un asemenea exemplar +eminin Hor.ea grosşi penetrant, păşea ca un ele+ant, c#ntărea %din oc"i apre-

ciind* cel puţin suta de ocale, şi-ar +i tre.uit să te urci pe-un scaun, ca să ajungi la #nălţimea oc"ilor ei de-unal.astru +antastic, cum e cel al sticlelor de si+on $u c"i- pul strălucindu-i de .ucurie, dar şi de grăsimea "artanu-

88

lui de curcan din care s+#rteca #n timp ce păşea #n direc-ţia noastră, ni s-a adresat, 1#m.indu-ne .l#nd şi mă-moasăC

< ăi copii şi muşterii, nu vreţi s-o +aceţi +ericită pe

ţaţa ;ada a voastră? < =ait0 i-am su+lat c#t mai discret pro+esorului 3x-

traterestra asta ne ia pe ocolite >recis ne va solicita săieşim cu „darul”, #n cinstea +aptului c-a născut +iică-sa

< 3u aş 1ice s-o #ntindem c#t mai urgent0 Nu vădaltă salvare0 a opinat Nisetrul

3ram #n eroare !eoarece ţaţa ;ada %DN-ista* a in-sistatC < $instiţi-mi şi mie curcanul, +iindc-aseară s-a năs-

cut un plod de patru 5ile, m#nca-l-ar mama >e el şi peG"erg"iţa, +ie-mea !acă mă re+u1aţi, mă supăr răui nu-i .ine $-am o m#nă, pe puţin treijde 5ile0 =aideţi#n .ucătărie, că-i mai cald şi mai Tntim, şi s#ntem numai#ntre de-ai noştri 3 şi oţuI de :li-/a.a, şi căscatuI ăsta de>apăl#nă, .aşca /r#n1u mec"eri mari, unu şi-unu Nu-mai voi mai lipseaţi i-o să vă ospăte1e ţaţa ;ada c-uncurcan pe var1ă, din ograda mea personală, de-o să vălingeţi pe deşte0 i nu vă costă o para c"ioară, pen-căeu +ac cinste !e .ucurie

Be-nţelege, am acceptat imediat ai ales c#nd au1i-sem că-i vor.a de-un curcan natural săl.atic i-apoi,nici n-am +i dorit s-o supărăm pe monumentala .u-cătăreasă

i i-am şoptit comandantuluiC

< =aidem, că se merită0$are „o ţ#rişică”? Nici n-a putut +i vor.a de-aşa ceva$ăci ne-a servit +antastica .ucătăreasă, mămoasă şi dulce,ca pe copiii ei !e parcă ar +i vrut să ne pună la #ngrăşatntensiv şi urgent $u c#te nu ne-a #ndopat0 Ne-a silit să-ilic"idăm curcanul, plus o uriaşă tavă cu var1ă călită Bpresatis+acţia comesenilorC :li e"met $iu.uc, /r#n1u,

>apăl#nă şi ţaţa ;ada$#nd am răsu+lat uşuraţi, #ntruc#t i1.utiserăm să dăm

gata orătania şi recipientul %mai exact conţinutul, adicăvar1a*, şe+ul unităţii s-a adresat su.ordonatei saleC

89

am să-ţi citesc c"iar din ta.elele pe care le am aici ai#nt#i, lista .agajelorC

„En rucsac, pentru +iecare mem.ru al expediţiei !emărime di+erită, #n +uncţie de ga.aritul purtătorului”

„2 r#nduri lenjerie de corp”„2 perec"i addidaşi, eventual .asc"eţi sau tenişi”„En trening ndi+erent de culoare @otuşi, pre+era.il

al.astru, av#nd #n vedere că plecăm #ntr-o 1onă cvasiac-vatică < respectiv !elta !unării”

„D perec"e de pantaloni scurţi”

„!ouă tricouri, un +es %mai exact căciuliţă de melană*,un +lanel gros”„>ălărie %sau şapcă* antisolară”„Bac de plastic pentru apărare de ploaie, plus 2 me-

tri de +olie, ca să acoperim corturile #n ca1 de diluvii”„En sac de dormit”„!ouă prosoape, un săpun, periuţă de dinţi”„D lanternă, un .riceag, lingură, +urculiţă, +ar+urii

%ad#ncă, #ntinsă şi mică*, cană şi .idon, toate din plastic%cu excepţia lanternei şi-a .riceagului, se-nţelege*”

„:limenteC 2 5g mălai, &U2 5g .r#n1ă, &U2 5g slănină,două .orcane, c#t mai mari, de dulceaţă sau gem, ceapă,usturoi, carto+i, ouă +ierte v#rtos %F*, două cutii conserve

carne, 2 cutii cu pateu de +icat, &U2 5g 1a"ăr la doi copii,&U2 l ulei, tot la doi copii, p#ine, covrigi, .iscuiţi, grisine,sti5suri”

mpresionat de spiritul de prevedere al organi1atorilor, precum şi de +aptul că nu scăpaseră din vedere aproapenimic, l-am #ntre.at pe BomnuC

< >ro+esore dragă, şi cu ce-aveaţi să căraţi toate celede mai sus, care, după socotelile mele, repre1entau o mică„alimentară”, .aşca un „micromaga1in universal”? Hăg#ndiserăţi cumva la vreun camion? Ena la m#nă i,doi la m#nă, nu cre1i c-ar +i +ost mai .ine să luaţi cu voicarne proaspătă, su. +ormă de găini, pui, raţe, eventual purcel, ca să nu +iţi nevoiţi să apelaţi la conserve?

7a #nceput, Nisetrul şi-a imaginat că-l iau peste piciorAnsă, o.serv#nd că eram su+icient de serios, mi-a decla-rat, la +el de seriosC

91

< :m impresia că n-ai prea +ost atent, maestre0 N-ai vă1ut, din extrasele de regulament pe care ţi le-amdat să le citeşti, că expediţiile se e+ectuea1ă pe jos?

< /ine#nţeles0 :t#ta lucru am sesi1at şi eu, că doar

nu era să vă deplasaţi cu avionul i ce, camionul nu re- pre1intă un mijloc de deplasare pe jos?

< >e jos, asta vrea să spună că expediţionarii vorum.la pe picioarele lor personale !eci, +iecare avea să-şicare .agajele #n spinare !e-aia erau prevă1ute rucsacu-rile !acă #mparţi totul la &(, adică la cei treispre1ece

mem.ri ai „Nisetrului 2”, ai să constaţi că mai era #ncăloc >entru o.iectele necesare la construirea adăposturi-lor de noapte, dar şi cele utile #n diverse acţiuni de auto-aprovi1ionare !e-aia n-am prevă1ut, cum .ine te-ai g#n-dit şi matale, găini, raţe, purcei şi-alte orătănii0

#m.ind, i-am atras atenţia BomnuluiC < >urcelul, +ie vor.a #ntre noi, #ncă n-a evoluat la

acest stadiu, de-l inclu1i la 1.urătoare < $orect0 >o1itiv0 Ansă m-a luat gura pe dinainte

!eşi, dacă stăm şi cugetăm mai ştiinţi+ic, c#ndva, #n pleis-tocen, mai toate animalele erau dotate cu aripi 5tero"dactilii , apterobrahii , şi-alte denumiri pe care le-am ui-tat 3ste?

Nesigur pe cunoştinţele mele #n domeniul respectiv, şicu toate că nu-mi aminteam să +i #nvăţat, la şcoală, despre „purceloptere”, „vacodactili” şi-aşa mai departe, amlăsat-o moartă !oar i-am spus pro+esorului, d#ndu-i, #n-tr-un +el, dreptateC

< Antr-adevăr, dacă .urduşeaţi găinile, raţele sau

purceii #n rucsacuri, şi-ncă #n plină vară, riscau să moara pe drum :şa că, tot mai .une erau conservele i cele-aţi mai pus #n c#rcă .ieţilor copii?

< Btai niţel, că-ţi citesc şi ta.elul al doilea $el cuutilajele0 mi-a declarat pro+esorul :scultăC

„Bcule pentru pescuitC o.ligatoriu o undiţă, ace, plum.i, nailon, momeală şi plute, juvelnic şi prostovol”

„$#te o minitrusă sanitară proprie Dri din comerţ,de la maga1inele cu materiale turistice, ori din port.agajele maşinilor, de la cei ai căror părinţi posedau automo- .ile #n proprietate personală”

92

„En colac de maşină, la doi elevi” < Btai0 l-am #ntrerupt pe pro+esor $e-i aia, colac

de maşină? :m şi eu automo.il, şi niciodată nu mi-a dat prin cap că tre.uie să +ie prevă1ut cu colac Nu-nţeleg0

< ă mir0 a exclamat Nisetrul, realmente nedumerit$um aşa? atale, care 1ici că eşti şi pescar, n-ai datniciodată la peşte, cu undiţa, a+l#ndu-te #n mijlocul .ălţii pe-un colac de maşină, co+ecţionat dintr-o cameră de an-velopă?

< 3 clar0 Numai că eu am utili1at o lotcă, luntre sau

.arcă!upă care am tăcut m#lc $e era să-i mai spun acum pro+esorului, ştiind despre ce era vor.a, că #ncercasem şieu, odată, pe .alta de la @#ncă.eşti, să utili1e1 un atareutilaj improvi1at? !intr-o cameră de „4iat”-899 >estecare aşe1asem o sc#ndură lată de (9 cm i mă dusesemla +und $u cameră şi sc#ndură cu tot Ne+iind calculată pe ga.aritul meu i nu-mi reuşise +igura nici a doua oară!eşi +olosisem o cameră de tractor, #mprumutată de la+inuI G"eorg"e al :uricăi luI :ram.aşa i iarăşi +usese primejdie mare să mă-nec $#nd se răsturnase instalaţia#ncropită de +inu-meu, meşter la toate, care-i +ixase şi-un podeţ din laţuri, spun#ndu-mi, sigur de sineC „Naşule,

asta-i mai di"ai ca un vampor0” Antr-adevăr0 4usese mai„di"ai”, !eoarece, c#nd se răsturnase, cu +undul #n sus,eu rămăsesem su. ea, cu capul #n jos, #n apă !acă nu măagăţam cu m#na de valvă, scoţ#nd, +ără să vreau, ventilul,ceea ce dusese la de1um+larea rapidă a „şalupei”, m-ar+i pescuit alţii pe mine Nu ca peşte, ci ca #necat i

decedat, pe deasupra !in prostie>ăstr#nd cele de mai sus pentru mine, l-am lăsat peBomnu să-şi continue lecturaC

„D saltea pneumatică @ot pentru doi elevi”„En cort, ceva mai mare, pentru patru persoane de

dimensiuni reduse”„!ouă aparate de +otogra+iat”

„:raga1 de voiaj, prevă1ut cu 1ece .utelii de sc"im.,un ceaun pentru mămăligă, două cratiţe, o oală de cior.ă,adică, mai exact, pentru cior.ă, că doar nu era să plecăm

93

cu cior.a la noi, un polonic mare, #mprumutat de la can-tina B:-ului, două găleţi din plastic”

D.serv#nd că Bomnu #ncetea1ă să mai citească, l-am,#ndemnatC

< =aide, dragul meu, nu te s+ii0 Bpune tot, ce-aţi mailuat

< :sta-i tot0 $ă doar nu era să-ncărcăm #n spinareo casă #ntreagă $i numai strictul necesar0 Nu-i su+ici-ent, după părerea matale?

!e ce să-l +i amăgit pe comandantul expediţiei, at#t de

.ine organi1ate, şi să nu-i spun adevărul? i i l-am de1-văluit, +ără menajamenteC < Bigur că nu0 < Hor.eşti serios, maestre? s-a mirat el uluit $um

adică nu-i su+icient? $e-ar +i tre.uit să cărăm cu noi? < Btai .l#nd şi nu te av#nta, că nu m-ai #nţeles0 am

dat eu să-l tempere1 Nu-i su+icient, #n sensul că n-amdestule date pentru a-mi da seama unde s-ar +i putut ră-tăci „jurnalul de cort”, asta am vrut să 1ic

Nisetrul, s-a scărpinat #ncurcat #n cap, neştiind ce-i cumetoda mea deductivă, de nu i1.utea să re1olve #ncă ni-mic, apoi mi-a declarat amăr#tC

< aestre $onan !oi, oric#t oi +i tălică de mare de-

tectiv, cred că nu ţi-ar strica niţică odi"nă $ine ştie, poate eşti prea o.osit, ca să mai g#ndeşti e+icient 7ăsăm pe m#ine totul !acă nici datele pe care ţi le-am +urni1atnu ţi-s de ajuns, #nseamnă că ni s-au um+lat şi capetele,de c#tă var1ă călită am v#r#t #n noi, şi nu mai judecă nor-mal !acă reuşim să adormim, poate se de1um+lă i

m#ine continuăm0!eşi, parcă, simţeam cum moş 3ne #mi dă t#rcoale pela gene, am mai apucat să-i spun pro+esoruluiC

< Nisetrule dragă, continuăm m#ine, aşa precum prea .ine ai 1is, #nsă invers

< $um invers? Ha +i nevoie să mă-ntorc cu picioa-rele-n sus, şi, din această po1iţie, destul de incomodă,

să-ţi complete1 in+ormaţiile ce ţi-s necesare? < 3i, asta-i .ună0 Nici g#nd de-aşa ceva nvers, #n

sensul c-am să-ţi povestesc eu, cum ne-am organi1at ex- pediţia noastră, „$opaia”, din punct de vedere „te"nico-

94

administrativ” !in compararea celor două modalităţide punere la punct a unei călătorii speciale, s-ar puteasă deducem unde-i c"ic"ire1ul0 Anţelegi?

<Nu0 a mărturisit cinstit pro+esorul Bomnu i-e şi

somn, de alt+el < >er+ect0 :tunci culcă-te, ceea ce-am să +ac şi eu

ar m#ine dimineaţă am să te lămuresc, la amănunt, #n privinţa ideii mele $am neclară acum0

+7/

Ni!i „C#3aia”44444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444

%(a statde „le$%(T%ase”

!upă ce-am dormit un somn de 1ile mari, stră.ătut

de vise ur#te, c#nd se +ăcea că ţaţa ;ada ne +ier.ea, #n-tr-un ca1an de ru+e, laolaltă cu-o roa.ă de var1ă tăiatămărunt, vroind să prepare o „var1ă cu carne”, c#t să sa-ture un regiment #ntreg, m-am tre1it, spre surprindereamea, plin de energie, odi"nit şi, c"iar +lăm#nd

>ro+esorul, sculat #naintea mea, executa nişte exerci-

ţii ciudate, pro.a.il de gimnastică, #n +aţa +erestrei des-c"ise < $e te-a apucat, Nisetrule? l-am #ntre.at curios,

n-ai avut un somn normal, de te .#ţ#i #n "alul ăsta, ca şicum ai #ncerca s-alungi cine ştie ce vedenii?

< /a am dormit splendid :d#nc şi neliniştit !in pricina unor coşmaruri de groa1ă An care .ucătăreasa

noastră, pusă pe +apte mari, intenţiona să mă treacă prinmaşina de tocat carne, ca să mă trans+orme #n c#rnaţi decasă, pentru a mă v#r# la cuptor, pe var1ă călită !e-aia practic gimnastica asta neo.işnuită

95

nteresant0 $e-o +i avut ţaţa ;ada cu pro+esorul, devreme ce pe d#nsul a vrut să-l dea la maşină, şi să-l toacemărunt, iar pe mine m-a scutit de c"inul ăsta, tăindu-mădoar #n "ălci?

< @ermină, o dată cu "alucinaţiile, şi cu mişcărileastea de1ordonate $ă ameţesc Numai privindu-te 4ii .ăr.at, nu c#rnat0 l-am luat la rost pe Nisetrul Ne spă-lăm rapid, ne-m.răcăm, şi-i cerem lui >apăl#nă să ne ser-vească un ceai +ier.inte, +ără 1a"ăr, că .alonea1ă

>este vreo 1ece minute, spălaţi sumar, +ără apă, deoa-rece iarăşi nu era apă la .aie, ci +olosindu-ne de ce mairămăsese pe +undul va1ei de +lori, ne pre1entam val-v#r-tej #n sala restaurantului unde >apăl#nă ne-a #nt#mpinatcu 1#m.etul pe .u1eC

< /ună dimineaţa, tovarăşi căpitani0 $um aţi dor-mit?

< 3xcelent0 i-a răspuns Nisetrul < 3u, cum să 1ic, n-am lipit pleoapă de pleoapă0

ne-a in+ormat ospătarulAntruc#t nu se #ntre1ărea nici o speranţă să mai căpă-

tăm un ceai #n dimineaţa aceea, datorită insomniei ce-lc"inuise pe >apăl#nă, l-am #ntrerupt prieteneşte, #nsă

cam .rutalC < =o0 Dpreşte-te, moară stricată $e-ai la ceai? < $eai0 >lus unticel, gemuleţ şi p#inicăG#ndindu-mă că-i ca1ul să-l determin pe .ietul pro-

+esor să re+acă pri1a cu realitatea, după coşmarul de pestenoapte, l-am #ntre.at pe scumpul nostru prietenC

< :rătăm noi a oameni care să se sature numai cuun ceai?>apăl#nă ne-a examinat ose.it de atent, şi mi-a de-

clarat şovăielnicC < N-aş prea-ş 1ice0 ai ales #n ce vă priveşte pe

tălică < $orect0 :tunci ne-aduci cinci

!upă ce ne-am ospătat domneşte, şi-am constatat că Nisetrul #şi revenise complet, arăt#nd la +el de um+lat caşi ieri, de c#t ceai .ăuse, l-am c"emat pe ospătar

96

< >apăl#nă dragă, acum să ne mai dai < :lte ceaiuri? s-a gră.it să-ntre.e speriat ospăta-

rul >ăi ce, nu s#ntem şi noi +ăpturi omeneşti, vrednicede-o cănuţă de ceai, at#ta c#t a mai rămas? !e unde?

< nişte ca+eluţe0 mi-am terminat eu comanda < 3i, aşa da, mai merge0 a răsu+lat uşurat amicul

nostru

>e c#nd sor.eam satis+ăcuţi din ceşcuţele cu ca+ea, l-ama.ordat pe comandantul „Nisetrului 2” .ăg#nd seamă cădădea s-aţipească pe elC

< Bomnule, e timpul să ne continuăm investigaţiile7a ori1ont n-a apărut nici un mecanic auto, aşa că vremeavem destulă la dispo1iţie !e data asta, am să-ţi relate1eu $um s-a des+ăşurat „$opaia” ai cu seamă #n primaei parte, cea te"nico-organi1atorică i am impresia, dacănu şi certitudinea, c-o să-ţi re1olv pro.lema i ştii de

ce? 4iindcă, spre deose.ire de voi, „$opaia” noastră a posedat o organi1are mult mai, cum să 1ic, mai spon-tană0 Btai .l#nd şi-ascultă $ăci ai să-nveţi multe dintr-oexperienţă vec"e de-acum c#teva decenii :st+el, dupăcum ţi-am tot repetat, de mă doare mintea, din di+erenţeva ţ#şni adevărul @otul este să nu mă-ntrerupi0

4als entu1iasmat, Bomnu m-a asiguratC < $orect0 Garante1 asta $el puţin JFO0

$#nd #i pomenisem comandantului expediţiei „Nise-trul 2”, despre spontaneitatea #n sistemul de organi1are al$opăii”, #mi reapăruseră, .rusc, #n memorie, #nt#mplă-rile petrecute atunci cu noi, prin &'(8 !ar şi mutrele

ec"ipajului meu i nu numai c"ipurile lor, ci şi trăsă-turile de caracter ale +iecăruia An orice ca1, totul ne lip-sea, #nsă spontaneitatea .a !impotrivă, s-ar +i pututspune că exista #n exces i-ncă #ntr-un asemenea "al,#nc#t, c#nd am vrut să gră.im plecarea noastră, #n căutarea„$etăţii de păm#nt”, cele.ra capitală a =ore1mului, ne-amdat seama că nu eram su+icient pregătiţi $"iar deloc,s-ar +i putut spune

Ansă rapid, #n mai puţin de c#teva 1ile, totul era gata$ontri.uind +iecare participant la expediţie $u idei $arede care mai trăsnite şi aiuritoare @otuşi, extrem de utile

97

!upă părerea noastră $are nu ştiam cum să ne mai +e-licităm reciproc, pentru iniţiativele dovedite

/ine#nţeles, #n calitate de căpitan $ox, emanasem celemai multe din respectivele propuneri >e vremea aceea,

+iind destul de roto+ei şi durduliu, lucru de care nici acumnu mă pot pl#nge, am şi aşternut pe "#rtie o listă cu ali-mentele necesare la drum ai mult dec#t completă

< i ce trecusei #n ea? m-a-ntre.at Bomnu, deşi #mi+ăgăduise că nu mai scoate o vor.ă

< 3i ve1i, de-aia n-are ursul coadă0 m-am răstit #n

glumă la pro+esor 4iindcă a +ost prea curios Antocmai caşi colegii mei de expediţie, care şi ei mureau de neră.-dare, să a+le ce prevă1usem pentru "rana noastră ardintre ei, cel mai arţăgos se arătase a +i aţ ;o.inson,deşi era sla. ca un ţ#r, de parcă n-ar +i m#ncat mai nici-odată i mă tot .ătea la cap, #ncerc#nd să mă tragă delim.ăC „ă /icoxule, n-o să murim de +oame? $e-aide g#nd să luăm cu noi, ca să ne-ajungă pe tot timpulcălătoriei?”

/ine#nţeles, acelaşi lucru vroiau să-l ştie şi Nansen, şiişcă-te @one, şi oto+leaşcă, se-nţelege, dacă ar +i +ostdotat cu darul vor.irii :şa că, adunaţi cu toţii #n podulmaga1iei lui @atapetre, le-am comunicat, #n plen, op-

ţiunile mele !e +apt, tre.uie să recunosc că n-aveamc"iar un ta.el, aşa cum procedaseră cei de la „Nisetrul”$i-mi #nsemnasem, pe +elurite .ileţele şi "#rtiuţe, cum#mi venise prin minte, ceea ce credeam că ne-ar +ace tre- .uinţă ult mai spontan, după cum se vede, dec#t săstai şi să-ntocmeşti tot soiul de +ormulare .irocratice

$"iar am ţinut să-i atrag atenţia NisetruluiC < :sta era di+erenţa dintre noi şi voi0 $um #mi trăs-nea o idee prin cap, imediat o treceam pe "#rtie Hoi#nsă, nici n-aţi mai +i avut loc, #n registrele voastre, sănotaţi vreo idee de ultimă oră 3ste?

< Bigur că nu0 mi-a răspuns Bomnu Nu se pleacăla drum cu idei de ultimă oră @otul tre.uie g#ndit

dinainte0 < =ai, că mă +aci să r#d0 !ar cu spontaneitatea cum

răm#ne? 3i? < :pelăm la ea la #nceput, nu după0

98

;enunţ#nd să mai discut #n contradictoriu, am depuse+orturi speciale, ca să-mi amintesc cum decursese şedinţanoastră de lucru !in pod

:şe1aţi cu toţii, #n jurul unei lădiţe, pe care des+ăşu-rasem toate .ileţelele şi "#rtiuţele pe care mai reuşisemsă le găsesc prin .u1unare, comunicasem atunci tovarăşi-lor mei de drumC

< @ot ce-am notat aici e numai pentru ca1uri dispe-rate, de urgenţă !upă cum v-am mai spus, p#inea noas-

tră cea de toate 1ilele ne-o va asigura +luviul pe care vomnaviga/ondocul de Nansen, cam m#ncău de +elul său, a +luie-

rat a pagu.ă şi m-a #ncontratC < $are +luviu, care p#ine? :ş vrea s-o văd şi pe-asta,

cum o să pescuim p#ine cu undiţa, din apele :rgeşului,care #ncă nici n-a +ost declarat +luviu o+icial0 ai .ine,citeşte-ne ce-ai notat să luăm de-acasă

< :şa-i0 a sărit cu gura şi 7ivingstone, alias işcă-te@one !ar dă-i drumuI o dată, că pe mine m-a şi apucat+oamea i nici timpul nu ne aşteaptă !acă nu plecămrapid, #n maximum trei 1ile, s-a dus pe apa s#m.etei ex- pediţia, noastră, şi mai răm#nem şi +ără =ore1m, cu .u1ele

um+late$onsider#nd că atmos+era devenea #ncărcată, am dat

satis+acţie cererilor exprimate de mase i, răs+oind .ile-ţelele, le-am comunicatC

< An ce mă priveşte, eu am să contri.ui cu cinci .or-cane pline cu c#rnaţi

< $e, există cumva c#rnaţi la .orcan? -aţi lăsat cugura căscată0 a exclamat pus pe "arţă aţ ;o.inson < 3xistă0 7a aca-aia, .unică-mea, #n cămară

Ancă de-astă iarnă, c#nd au tăiat porcul, pe .ietul $uţu-lac"e, c-aşa-i 1iceam noi, cei ai casei, o .ună parte dinc#rnaţi au +ost prăjiţi şi-apoi #ndesaţi #n .orcane, turn#n-du-se deasupra untură +ier.inte An +elul ăsta, se pot

păstra ani de 1ile /un0 An plus, am să mai aduc o .u-cată ţeapănă de costiţă a+umată, vreo cinci jim.le mari,

99

du.le, o +unie de ceapă şi-una de usturoi, ca să avem cumgăti plac"ia de crap, crapul ăla, pe care o să-l prindemcu undiţa, şi nişte sare grunjoasă, taman .ună pentruconservarea oricărui soi de peşte, ca să nu mai pomenesc

de saramurile de caras, .i.an şi somotei /ine#nţeles,dacă vom +i vrednici de ele, pescuind materia primă ne-cesară0

< 3u 1ic, m-a #ntrerupt işcă-te @one, că nici n-osă mai +ie nevoie, dacă avem la #ndem#nă c#rnaţii, costiţaşi ceapa0

$eilalţi, cărora le lăsa gura apă, de pe acum, l-au apro- .at #ntr-un glasC < :şa-i, căpitane $ox0i, pentru a com.ate, dintr-un .un #nceput, lenea şi

tendinţele nesănătoase, de-a "u1uri pe munca mea, trai pe vătrai, vor.a aia, din popor, pe care-o au1isem de la@atapetre, le-am redus .rusc orice pornire dăunătoareC

< ăi aţ, şi tu, işcă-te @one, şi tălică, @ele Nan-sen, tre.uie să vă intre .ine-n cap, expediţia „$opaia”are o devi1ă glorioasă, deloc mincinoasă, şi care sună aşaC„@oţi pentru unul, şi unul pentru toţi0” Bă vă +ieclar Hăd c-aţi vrea să aplicăm doar partea a doua adevi1ei, cea cu „unul pentru toţi” 3i .ine, uite că nu

ţine0 :scultaţi, că dau citire sarcinilor pentru parteaa-nt#ia !eci, @one, +iindcă tot eşti c#t o namilă şi-ai mun-cit la .unică-tu, cu oile, ai s-aduci #n cămara „$opăii”cel puţin cinci ocale de telemea i neapărat de oaie/aşca nişte urdă sărată, care să ţie i n-ar strica nicio traistă cu +ăină de porum. ar matale, +rate aţ, care

mereu te temi c-ai să mori de +oame, deşi arăţi ca unmaţ uscat, să +aci ce-oi +ace şi să contri.ui la alimentareaexpediţiei cu desertul $inci guri s#ntem, aşa c-aduci cinci .ucăţi mari de "alva, din cea .ună, de susan, cinci 5ilede ra"at-lo5um, pre+era.il cu nucă i tu, Nansen >an-telei, că tot are unc"iu-tău măcelărie, ocupă-te de carne$el mai .ine ar +i să dai de-un .er.ec >e care să-l +acem

pastramă < >ăi, a .#iguit @ele Nansen roto+eiul, mor, după

pastramă de oaie, dar de .er.ec n-am au1it să se existei nici s-o prepar nu mă pricep

100

< Nu-i o pro.lemă0 D +ac eu $ă l-am vă1ut odată,mai de mult, pe @atapetre, cum meştereşte pastrama >#năla urmă, am s-o i1.utesc şi eu @otu-i să te pre1inţi cuanimala0

< Hie? s-a interesat #ngro1it Nansen < $e, eşti tra-la-la? oartă0 Ansă moartă de moarte

.ună, nu de cine ştie ce .oală, care să ne molipsească şi pe noi

ăgădanul de işcă-te @one, pe care-l o.servasem tot+răm#nt#ndu-se pe locul său, n-a mai avut ră.dare, şi m-a

#ntre.atC < ăi $oxule, c#t oi +i tu de căpitan, tare mi-eteamă că nu prea te-ajută mintea0 i se pare, după c#tene ceri să-ţi aducem, că totu-i pentru unul, adică pentrutine, dacă judecăm #n comparaţie cu contri.uţia tai-apoi, copaia noastră-i o .iată copaie Ende-o să v#r#mat#ta mar+ă? $ă doar nu-i .ăcănie pe apă, şi nici trans-atlantic0

Antr-adevăr, pro.lema ridicată de vlăjgan era justă An privinţa ultimei a+irmaţii ;e+eritor la „totul pentruunul”, l-am lămurit pe locC

< @one, greşeşti amarnic, g#ndind ast+el despre mine N-o să +im cu toţii #ntr-o .arcă? !e unde-ai mai scos-o

pe-asta? $ă n-am să măn#nc de unul singur, pitindu-măde voi i unde m-aş putea ascunde? Bu. copaie, #n apă?

!upă care, reamintindu-mi de aspectul cel mai seriosal situaţiei relevate de işcă-te @one, le-am comunicat„expediţionarilor”C

< #ine ne vedem din nou, să discutăm şi c"estiile

legate de .oar+ele ce-urmea1ă să ne-nsoţească i, maiales, sustragerea copăii, şi-apoi cărarea ei, p#nă la g#rlă>#nă atunci, găsesc eu o soluţie şi pentru depo1itarea ali-mentelor ai .ine, dragii mei, g#ndiţi-vă la procurarealor

aţ ;o.inson, poate cel mai interesat de e+ectuareaexpediţiei, a #ncercat să mă linişteascăC

< 7e #mprumutăm de la părinţi0 Nu-ţi mai +acegriji -aţi convins0

101

< Nici să nu vă treacă aşa ceva prin cap0 am strigat plin de indignare $e s#ntem, "oţi sau exploratori? :lt+elvom proceda 4iecare din noi va lăsa c#te o scrisorică părinţilor, neamurilor şi prietenilor, #n care vom arăta

că ceea ce s-a luat e doar vremelnic i totul va +i res-tituit $#nd ne vom #napoia, după ce vom +i descoperit„$etatea de păm#nt”, capitala =ore1mului

< >ăi ce, cre1i că mai s#nt niscaiva alimente ascunseacolo, prin "ru.ele ruinelor? m-a #ntre.at @ele Nansen

Nici nu m-a mirat pro.lema pusă de >antelei, #ntru-

c#t #l ştiam c#t e de gospodar şi c"ivernisit Numai aţa sărit cu gura la elC < @aci mă, că eşti prost ca noaptea0 !e ce să le-as-

cundă? !acă dăm de cetatea #ngropată, precis găsim şi .ăcăniile de-acolo -aţi prins #n idei0

;eali1#nd că am#ndoi .ăteau totuşi c#mpii, am pus lu-crurile la punct, lămurindu-le situaţiaC

< Nici unul din voi n-are dreptate0 An antic"itate,după cum se ştie, nu existau dec#t maga1ii

< Eniversale? s-a interesat măgădanul de işcă-te@one

$onstat#nd că stăteau cam prost cu istoria, am pre-ci1atC

< Nu0 !e nici un +el, de nici o culoare !oar ma-ga1ii şi depo1ite Hom da #ndărăt ceea ce-am #mprumu-tat, cumpăr#nd de la prăvălie !escoperind „@opra5-5ala”,capitala dispărută, s#nt sigur că vom da şi peste econo-miile "ore1mienilor $are nu +oloseau, ca .ani, .ancnote,ci monede !e aur, argint şi-alte metale preţioase 7e vom

preda la /anca Naţională ar :cademia ;omPnă ne vaacorda un premiu 3i .ine, cu-acesta vom ac"i1iţiona lu-crurile luate din cămările alor noştri >rincipalul #nsă-ialtul #ine, c#nd ne re#nt#lnim aici, să veniţi cu tot cev-am cerut

i ne-am dus +iecare pe la căşile noastre 3u, optimist/ăieţii, oarecum #ng#ndurăţi 4iind preocupaţi de modali-

tatea „#mprumutării” celor necesare pentru su.1istenţaexpediţiei „$opaia”

102



+5/

U%de dai444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444

"i u%de !ra36

Antruc#t a doua 1i tre.uia să ne #nt#lnim iarăşi, şi do-ream să +iu un exemplu pentru mem.rii ec"ipajului con-dus de personalitatea su.semnatului, #n decursul aceleiaşi

nopţi m-am ocupat de procurarea merindelor +ăgăduite!upă ce pendula .unicului .ătuse de douăspre1ece ori,

ceea ce #nsemna că-i ora două, +iindcă mai niciodată nu+uncţiona normal, am co.or#t din pat şi m-am #ndreptat#n direcţia .eciului :cesta a+l#ndu-se su. şopru, mai către+undul curţii, am +ost nevoit să or.ecăiesc prin .e1nă

destul de mult, p#nă să dau de intrarea #n ad#ncurile sale$are intrare, spre uimirea mea, avea c"epengul desc"is,dat la o parte

„=ait0 mi-am 1is eu, #n sinea mea, s#ntem călcaţi de"oţi0”

$urajos, cum am +ost dintotdeauna, am #nş+ăcat rete-veiul, c#t o .#tă, +olosit la 1ăvor#rea pe din a+ară a c"e- pengului i-am pornit, p#ş-p#ş, pe scară #n jos $u cio-magul #n m#nă

$#nd am 1ărit şi-o lum#nare p#lp#ind l#ngă .utoaielecu vin, şi-un individ c-un cuţit #n m#nă, n-am mai statmult pe g#nduri i, av#nd #n vedere că stătea cu spatelespre mine, i-am ot#njit una după cea+ă, de l-am lăsat

#ntr-o clipită lat 7a păm#nt irat că leşinase at#t derapid, deoarece nu-l lovisem su+icient de ţeapăn, m-amapropiat să văd cine-i şi ce-anume păţise, de se +leşcăiseca o plăcintă

103

i-am +ost o.ligat să constat că-l pocnisem #n cap pe@atapetre, .unicu-meu

!e +apt, ar +i +ost ca1ul să g#ndesc că-i d#nsul, #ntru-c#t #i cunoşteam o.iceiul, de-a mai gusta c#te ceva #n toi

de noapte, ca să nu-l prindă aica-aia ar cuţitul #lutili1ase la tăierea, #n +elii lungi şi groase, cum #i plăcead#nsului, a costiţei a+umate $are at#rna de grinda a+latădeasupra .utoiului

!e n-ar +i avut pe cap căciula aceea +locănoasă, dintr-o .lană #ntreagă de oaie, poate c-ar +i păţit-o Ansă n-avea

nimic $i le dormea de le .uşea, s+orăind pe-o nară !innu se ştie ce motiv:tunci, rapid, la mare urgenţă, p#nă să nu se tre1ească

.ătr#nul, am luat cuţitul şi-am meşterit o .ucată 1dra-vănă din "alca de slănină >e care am v#r#t-o la pieptBu. pijama /orcănelele cu c#rnaţi le-am găsit numaidec#t,aşe1ate pe ra+t i le-am pitit şi pe ele An cracii pantalo-nilor, legaţi cu g#ţe pe glesne :nume, #n acest scop :poi,+ără să mai 1ă.ovesc, am luat pe umeri o +unie de ceapăşi-una de usturoi :m.ele suspecte 4iind #n plină vară,le cam trecuse vremea şi miroseau destul de ur#t !ar nuera o pro.lemă :devăraţii exploratori măn#ncă orice

>ărăsindu-l pe @atapetre, av#nd grijă să sting şi lu-

m#narea, am dat +uga #n podul maga1iei, unde-am pus laadăpost prada !upă care m-am #napoiat #n patul meui-am adormit cu su+letul #mpăcat i +iindcă nu-l omo-r#sem pe .unicu-meu, şi +iindcă #mi re1olvasem cu .inemisiunea Numai de scrisoare uitasem esajul către aimei, prin care tre.uia să le-anunţ „#mprumutul” Ansă

mai aveam timp: doua 1i, pe la cinci după-amia1ă, c#nd ne-am #ntru-

nit #n şedinţa de lucru asupra căreia convenisem, eramsingurul care arătam normal $eilalţi, .a $"iar păreauoarecum sc"im.aţi >e invers :t#t la c"ip, c#t şi la minte>arcă se a+lau pe-o altă lume, at#t de rătăciţi priveau

@otuşi, +iecare adusese cu el c#te-o desagă, sau ceva ase-mănător An care, precis, tre.uiau să +ie cele comandate

Niţel neliniştit, l-am #ntre.at pe ;o.insonC < $e-i cu tine, aţule, ai păţit vreun neca1?

104

< :m0 mi-a răspuns el morocănos -aţi nenorocit0 < N-ai i1.utit să +aci rost de deserturi? < /a da0 Ansă #n parte Nu-n tocmai cum ne-nţe-

lesesem0

!in cele ce ne-a relatat ;o.inson, am dedus cu toţiică #ncurcase .orcanele, ca să mă exprim la +igurat tiindcă taică-său se ocupa, din c#nd #n c#nd, cu vi1itarea .#lciu-rilor şi-a iarmaroacelor unde +ăcea comerţ, v#n1#nd ţăra-nilor tot soiul de preparate casnice, #ndeose.i dulciuri,dar şi-acestea de concepţie proprie, +a.ric#nd sugiuc, nuci

trase #n 1a"ăr ars şi "alva din ta"#n, dăduse iama #n „la- .oratorul” acestuia i, ca să nu-l prindă .ătr#nul, lucrase pe #ntuneric, #n plină .e1nă, or.ecăind prin re1ervele dematerie primă

!eoarece #ndesase, la mare gra.ă, #ntr-o +aţă de pernă,ce găsise pe-acolo, la nimereală, de spaimă dosise „o.iec-tul” su. saltea !upă care se culcase >este .occea

$#nd ne-a arătat ce-adusese pentru „desertul” expe-diţiei „$opaia”, ne-am luat cu m#inile de cap Antruc#t+aţa de pernă, care conţinea materialele se turtise, ne-oadusese #ntr-un geamantănaş de carton >#nă am i1.utits-o extragem de-acolo, +iindcă se lipise de pereţii aces-tuia, ne-au trecut toate apele $u m#inile cleioase, am

purces apoi să des+acem coletul propriu-1is Dperaţie, din păcate, mult mai di+icilă $uprinsul +ăcuse corp comuncu am.alajul

< $e-ai .ăgat #năuntru, măi aţ? s-a enervat iş-că-te @one, rămas cu palmele lipite de p#n1a .occelei

< =a.ar n-am0 !oar v-am spus c-am lucrat pe ne-

vă1utelea < Nu cumva oi +i pus ciment? a presupus Nansen Nu ve1i ce greu at#rnă, şi că, pe deasupra, s-a mai şi #n-tărit, de-ai 1ice că-i .eton?

< Nici g#nd de-aşa ceva0 l-a liniştit aţ ;o.inson@ata nu +oloseşte cimentul la 1a"aricalele lui, ci, rareori,niţel clei de oase $a să lege mai .ine

An s+#rşit, după ce-am s+#şiat toată +aţa de pernă, a.iaatunci am avut posi.ilitatea să constatăm ce repre1inta

105

aportul lui aţ Ne+ericitul, datorită condiţiilor improprii#n care operase, #ngrămădise de-a valma şi ra"at-sugiuc,şi nuci, şi "alva, şi melasă, şi sirop de 1a"ăr i totul seamestecase #ntr-un conglomerat vitros, ţeapăn ca o mag-

mă vulcanică deose.it de v#scoasă D.serv#nd +eţele #n-cremenite ale expediţionarilor, le-am resta.ilit numaide-c#t moralul, comunic#ndu-leC

< Nu vă +aceţi griji0 >oate-i mai .ine c-a ieşit aşa>unem totul la loc, #n vali1ă 3 şi mai lesne de cărat ardacă se lipeşte de mucavaua geamantănaşului, nu-i .ai

D s-avem la noi o toporişcă şi-un +ierăstrău, şi, ori dec#te ori vom avea nevoie de-un dulce, pentru #ntărirea+orţelor, tăiem c#te-o .ucăţică

Nici cu işcă-te 7ivingstone n-a +ost mai simplu>rocedase a.solut pe dos ai #nt#i lăsase scrisoarea, #ncare anunţa „#mprumutul” :poi, pe c#nd cotro.ăia prin .eciul lui .unicu-său, oierul, acesta l-a prins cu "#rtia #nm#nă Ai trăsese una după cea+ă, de era să-l dăr#me, şi-a.ia după aceea #l luase la rostC

< $e caţi, mă, acilea? !e ce nu-mi cei mie, c#nd ţise +ace po+tă de-o .ucăţică de .r#n1ulică? i ce-i cu"#rţoaga aia, de-o +luturi #n m#nă? a dă-o-ncoa, să vă1

despre ce-i vor.a0/ătr#nul a luat scrisoarea, a sucit-o, şi pe +aţă şi pe

dos, s-a uitat la ea, şi de-aproape şi de mai departe, ţi-n#nd-o #n toate c"ipurile, pentru ca, după aceea, să-l roage pe măgădanul de nepotu-săuC

< $e 1ice aici, mă .ăiete, că n-am oc"elarii la mine?

i de unde-i?An clipa aceea, işcă-te @one şi-a reamintit .rusc că .unică-său nu-i ştiutor de carte i-a #ntors-o de minune,in+orm#ndu-l pe oierC

< 3 de la preceptor !#nsul mi-a dat-o Be gră.ea,şi ţi-a lăsat vor.ă scrisă c-ar avea nevoie de nişte telemea,urdă şi-o desagă de mălai0

/ătr#nul a pu+nit +urios, exprim#ndu-şi părerea şi-ncuvinteC

< /ată-l cucu de lacom şi pungaş0 $e, e prost? Nu ştiecă oile-s la munte, iar .r#n1a o căpătăm a.ia #n toamnă?

106



107

!eşi #i părea rău că-l minţise pe .unică-său, lui @onei-au trecut pe dată remuşcările, au1indu-l că-l +ace şi prost4iindcă el era perceptorul Ansă a tăcut m#lc, şi-a aştep-tat să o.serve cum reacţionea1ă .ătr#nul

:cesta, după un timp, a dat să-şi sco.ească nara st#n-gă cu arătătorul de la m#na dreaptă Bemn că-i cu+undat#n cugetări i-a decisC

< /ine mă, lasI că-i dăm, să-l #nvăţăm minte0 He1icolo, #n +undul .eciului, că-i un .urdu+ #nceput, care-a pornit să pută 3 caş sărat şi +răm#ntat, de-anul trecut

i umple-i şi-o traistă cu +ăină de porum. !ar .agă .inede seamă ei din lada pentru animale, unde ţinem mă-laiul #n care-au intrat gărgăriţele

$#nd a des+ăcut traista destinată perceptorului, ţin#n-du-se cu degetele de nas, işcă-te 7ivingstone şi-a cerutscu1eC

< :sta-i mar+a, ce să-i +ac0 i-aşa mă simt vinovatcă l-am amăgit, pe .unicu-meu !acă nu mă prindea cum#ţa-n sac, ştiam eu de unde să iau şi .r#n1ă de-a .ună!ar nu s-a putut D 1v#rlim, sau o-ngropăm undeva, casă nu miroasă a "oit #n ma"ala0

< He1i-ţi de trea.ă, @one0 l-am liniştit eu !ac-ai

şti ce-a m#ncat marele 7ivingstone, c#nd rămăsese #n jun-glă, părăsit de "amali, călău1ă şi de orice speranţe, n-aimai +ace at#ta ca1

< i ce-a m#ncat? a +ost curios să a+le işcă-te 7ivi:pel#nd la ce-mi mai aminteam din cartea citită anul

trecut, #nsă cam nesigur, deoarece o „#n+ulecasem” la mare

gra.ă, ne+iind a mea, ci #mprumutată %pe +uriş* din .i.lio-teca tatei, care #mi inter1isese orice lectură extraşcolară, p#nă nu-mi amelioram situaţia la +rance1ă, i-am satis-+ăcut vlăjganului dorinţa de cunoaştere

< Hai de capul lui0 ai #nt#i, nimic :poi, rădăcinigreu comesti.ile, iar alteori c"iar resturi a.andonate de jivinele a+ricane0

< :oleu0 a exclamat #ngro1it găliganul !evenise an-tropo+ag?

108

< @aci, mă, că eşti prost ca noaptea0 a sărit cu guradeşteptul de @ele Nansen :ntropo+agii #s ăia care con-sumă cadavre vii, de oameni, nu de do.itoace s+#şiate decrocodilii junglelor

Hă1#nd că lucrurile căpătau o turnură periculoasă,dovedindu-mi sla.a pregătire a „exploratorilor”, #n ma-terie de 1oologie şi geogra+ie, am lăsat-o .altă $a să nudau şi de alte lacune >oate mult mai grave i le-am explicat, cu du"ul .l#ndeţiiC

< ăi .ăieţi, "ai să nu ne speriem $e-a adus iş-

că-te @one, indi+erent de culoare şi miros, ne va prinde .ine la drum $ine ştie, o mămăliguţă cu .r#n1ă de .ur-du+, oric#t ar +i de trosnitoare, e-n stare să +acă minuni Nu numai ast#mpăr#ndu-ne +oamea, dar şi-alung#nd li-g"ioanele ce ne-ar da t#rcoale

>antelei Nansen, oarecum nemulţumit, a dat din capa le"amite 4ără comentarii suplimentare $a să-l scot dinstarea de apatie, l-am luat şi pe el la #ntre.ăriC

< 3i, +rate @ele, tălică ce-ai rostuit? Ende-i .er- .ecuI?

!eşi #l ştiam gospodar desăv#rşit, posed#nd o #nclina-ţie ose.ită pentru ordine şi disciplină, eram convins că-şi

re1olvase pro.lema mai .ine dec#t noi toţi An a+ară de+aptul că-i cam plăcea să măn#nce .ine, de-aceea +iindşi-at#t de durduliu şi .ondoc, uneori aveam impresia că-ium.la mintea ceva mai „#ncet” Nu c-ar +i +ost prost, #nsăideile-i veneau mai la urmă, şi-uneori re+erindu-se la alt-ceva /unăoară, c"iar el #mi povestise c#ndva, acum vreo

lună, pare-mi-se, #ntr-o după-amia1ă, pe c#nd stăteam to-lăniţi la um.ra nucului .ătr#n, din +undul grădinii lui@atapetre, lăud#ndu-se cu per+ormanţele sale şcolare, at#t#n scris c#t şi la oral

< ăi $oxule, #mi 1icea el le-am rupt gura pro+e-sorilor0 7a romPnă, cel puţin, c#nd m-a examinat domnuIDmu, despre $reangă, ăla care-a scris @ur.incă, clasa #n-

treagă a rămas amuţită < 3i, nu mai spune0 m-am mirat şi eu de succesul

lui >antelei i ce i-ai răspuns at#t de deştept?

109

< Btai, şi-ascultă 3ra vor.a despre viaţa şi opera lui$reangă i i-am dovedit pro+esorului că-s to.ă de carteai ales că-l citisem pe marele povestitor de la =umu=umele Na, că nu-mi aduc aminte de oraşul #n care se

născuse $reangă Dricum, se găsea pe-undeva pe l#ngă Neamţ, >iatra Neamţ, @#rgu Neamţ, sau #năstirea Neam-ţului, asta nu mai contea1ă i i-am +ăcut un re1umat alvieţii şi al volumelor romancieruluiC „arele nostru scri-itor, oan $reangă, după cum ne scrie c"iar domnia sa#n R:mintiri despre copiiS, se trăgea dintr-o +amilie rui-

nată, care mulgea capre r#ioase i erau at#t de săraci,#nc#t $reangă se ducea să se scalde #n pielea goală, ne-av#nd .ani pentru un costum de .aie An a+ară de laptede capră, se mai "răneau şi cu pupe1e, pe care autorulle prindea alerg#nd prin teii din ogradă :lteori, mergeala pescuit cu prostologul, o carte mare .isericească, #ntre paginile căreia ţinea muştele prinse pentru nadă !eaceea a avut amintiri +rumoase, şi-a +ost #n stare să scrieo sumedenie de istorisiri ulte din ele c"iar istorice, cuvatmani de oşti, =arapi :l.i, care s-au +urişat #n ţaranoastră sc"im.#ndu-şi culoarea +eţii, cu 4eţi 4rumoşi şilene B#n1iene !eoarece n-a +ăcut nimic altceva #n viaţă,dec#t s-a omor#t cu scrisul, el, adică autorul, a murit şi

d#nsul Ansă #l #ncredinţăm că nu-l vom da niciodată ui-tării, că mult ne-a +ăcut să r#dem” Nu-i aşa c-am +osttare?

$e să-i răspund? !ar l-am #ntre.at, ca să-i +ac şi luio plăcereC

antelei < Notă, .re0 < >ăi, cum să-ţi spun, nu mi-a pus nici o notă0 !ar

mi-a 1is că mi-o pune la toamnă < :dică, te-a lăsat corigent? < $am aşa ceva, dacă a-nvăţa #ncă o dată materia se

c"eamă corigenţă 3u #nsă cred c-a vrut să mă pună la-n-

cercare0 !omnuI Dmu ştie ce-mi poate capul, şi c#teidei #mi pot trece prin minte !e alt+el c"iar am să-ţicitesc vreo c#teva, c"i.1uite anume pentru expediţia noas-tră, după ce re1olvăm c"estia cu pastrama0

110

4iindcă tot pomenise de pastramă, am co.or#t imediat pe păm#nt, părăsind amintirea conversaţiei pe care-o avu-sesem cu Nansen al meu, şi l-am rugat din nou să-mispunăC

< !ar unde-i .er.ecuI? Niţel +#st#cit, @ele Nansen mi-a arătat sacul pe care

se aşe1ase, preci1#ndu-miC < :ici0 Ansă nu-i c"iar .er.ec < Bcoate-l, să văd şi eu cum arată un .er.ec ce nu-i

c"iar .er.ec0 l-am mo.ili1at numaidec#t pe „explorator”

$u oc"ii "ol.aţi, c#t cepele, am asistat apoi cu toţii laoperaţia de extragere a animalului din sac Nansen, tră-gea de el c#t #l ţineau puterile Ang"esuit #n sacul de ci-ment, acum +olosit ca am.alaj pentru transport, „.er.e-cul” şi-a arătat mai #nt#i o m#necă !a0 D m#necă !e-oarece animalul adus de @ele Nansen era cojocelul luitac-su $on+ecţionat dintr-o .lană de .er.ec

:.ia c#nd a +ost a+ară, cojocelul, nu .er.ecul, deoa-rece animalul nu exista dec#t #n imaginaţia lui >antelei,acesta ne-a explicat care-i situaţia 7uase din măcelărialui unc"iu-său o pulpă #ntreagă de vacă i-o pitise, casă nu +ie o.servat c#nd o căra, #n ţoala lui tăt#ne-său$are, +iind vară, n-avea nevoie de ea !upă care v#r#se

totul #ntr-un sac de "#rtie, din cele #n care se livrea1ăcimentul

< i ce-i +acem, /icoxule? m-a luat repede aţ ;o- .inson !in vacă se +a.rică lapte, unt, +rişcă, sm#nt#nă,orice vrei, c"iar şi +ripturi, #nsă pastramă n-aş crede0

4iind ca1ul să iau apărarea ne+ericitului de >antelei,

care nu mai ştia pe unde să scoată cămaşa, de c#tă ruşineera #n su+letul său, i-am atras atenţia c#rtitoruluiC < ă aţ, stai cam prost cu cartea0 N-ai citit, #n

romanele cu exploratori pe care ţi le-am dat să le stu-die1i, că Nansen, :mundsen şi-alţi mulţi călători spre>olul Nord, eventual şi Bud, luau cu ei „pemican”? >ăiştii ce-i pemicanul? >astramă de vacă, incultule0 Ansă

preparată engle1eşte >un#nd carnea de vită la uscat şisaramură, p#nă răm#ne dintr-un animal numai at#t, c#tsă-l #ndeşi #ntr-un .utoiaş

111

< D +i, că parcă-mi amintesc şi eu Ansă ăia se duceaula poli, unde-i +rigiderul natural al păm#ntului ară noine ducem la cald, pe coclaurii !o.rogei Ende 1ăpucu-iat#t de cumplit, #nc#t se-mpute şi carnea de pe noi, nu

numai merindea :ici m-aţi +ript03nervat, l-am pus la locul său, cam .rutal, ce-i dreptC < @aci, că eşti .ătut #n cap :dică, mai pe ocolite,

prost >ăi, care este rolul sării? Barea, după cum ştimdin moşi strămoşi, opreşte procesul de putre+acţie $on-servă, pricepi? Eitaţi, +raţilor, mai .ine "aideţi să ne-

apucăm de vacă, s-o +acem pastramă :ltminteri, dacănu ne gră.im, porneşte să capete miros Nansen, dispus să-şi recapete curajul şi reputaţia de

.ăiat cu idei, ne-a propus numaidec#t, după ce con+ecţio-nasem pastramaC

< H#r#m pastrama la loc, #n sac, şi-apoi #n cojocelul părintelui meu personal An a+ară de asta, cojocul este şiun minunat mijloc de conservare N-aţi vă1ut că cio.aniium.lă, c"iar şi-n luna lui cuptor, cu ţundrele pe ei?!e ce? $a să se apere de soare i să-şi conserve carneasau ce mai au prin .u1unări0

deea emanată de >antelei era destul de vala.ilă $uat#t mai mult cu c#t, atunci c#nd turnasem sarea peste

pulpa de vacă trans+ormată #n pastramă de .er.ec, avu-sesem impresia că aceasta, de pe acum, avea un uşor i1mirositor :şa că, #mpac"etarea pastramei #n cojocşi-n sacul de ciment avea posi.ilităţi %impro.a.ile* săoprească procesul de descompunere i le-am comunicat .ăieţilorC

< Nansen are dreptate0 !acă se-nt#mplă ceva, #n celmai rău ca1 răm#nem cu cojocul :runcăm carnea şi-o săne "rănim cu şuviţe tăiate din cojoc Nu v-aduceţi amintecă :mundsen, sau Nansen, nu mai ştiu care din ei, la unmoment de mare anang"ie şi-au m#ncat şireturile de la .ocanci? $are erau +ăcute din piele i nu de .er.ec, cume cojocul nostru, ci pro.a.il din .ivol, ca să +ie mai ţa-

pene 3u 1ic, ascultaţi la mine, că-s mai citit şi mai do-cumentat, acum e ca1ul să trecem la acţiunea următoare>ro.lema alimentaţiei e ca şi re1olvată0

112

+=//Idei de $ili#a%e///

0% alut ;#rte :;r al#are<6

/ăieţii s-au uitat la mine cam c#ş de parcă aş +i a+ir-mat cine ştie ce enormitate -am uitat şi eu la ei Ansăinvers :dică plin de siguranţă tiind că spusele mele-svala.ile i mi-am #ntre.at colectivulC

< :re cineva vreo nedumerire? < !a0 mi-a răspuns treimea aţ ;o.inson, @ele

Nansen, şi işcă-te 7ivingstone

< Berios? < Berios0 m-a asigurat aţ Nu ne-ai spus nimic #n

privinţa transportării alimentelor -aţi omis0 < :sta o lăsăm pentru la urmă0 l-am #ntrerupt eu

!acă am 1is că pro.lema alimentaţiei e re1olvată, e clarca .ună 1iua că m-am g#ndit şi la c"estiunea ridicată de

tine Nu reiese? < Nu0 şi-a dat cu părerea işcă-te @one < :tunci e per+ect0 Anseamnă că pe tine nu te-ajută

capul, iar pe mine mă ră1.eşte, adică dă pe dina+ară !e",ce să-i +aci, asta-i situaţia :şa că, ce mai calea-valea,atacăm pro.lemele celelalte, legate de utilaje, dotare, #n-1estrarea am.arcaţiei etc, etc şi-aşa mai departe :recareva vreo propunere?

< 3ste0 a strigat @ele Nansen, cre1#nd, pro.a.il, că-ssurd !e alt+el dacă mai ai ţinere de minte, ţi-am mai1is c-am pregătit o sumedenie de soluţii pentru expediţia

113

noastră !in punct de vedere te"nico-administrativ, astase-nţelege de la sine

< !in capul tău? s-a mirat sincer işcă-te @one opelea, care a pu.licat un volum cu sute de invenţii practice, .une de +olosit #n diverse oca1ii

opelea, ăsta? s-a in-teresat aţ

< !e la tăticu0 l-a lămurit pe loc Nansen Aşi răsu-

cea ţigări din paginile cărţii, pornind din am#ndouă capetele volumului An orice ca1, ceea ce mai rămăsese mi-a+ost de +olos, #ntruc#t m-a #m.oldit să am şi eu idei prac-tice tot at#t de pasionante

$urios s-aud ce-i trecuse prin cap lui >antelei, dupăce-l citise pe >opelea, autor despre care aveam impresiacă mai au1isem c#ndva, undeva, parcă de la @atapetre,l-am #ndemnatC

< a 1i-i, măi Nansene, şi ce propuneri ne-ai adus?@uciuriul şi .ondocul de Nansen, +ără să se lase inti-

midat, s-a scocior#t prim .u1unări Hreo c#teva minute>#nă şi-a găsit "#rtia pe care-şi notase ideile i-a pornitsă ne enumere +antasticele sale găselniţe $are, drept să

spun, ne-au lăsat ţuţ :dică, mai pe şleau, cu gurile căs-cate $ăci >antelei ne comunicaseC

< ai #nt#i şi-nt#i, av#nd #n vedere că putem +i atacaţide "oţi, un ciomag de apărare, care să nu se o.serve că-iciomag, arăt#nd ca o um.relă /ine#nţeles, +ără p#n1a res- pectivă $are mai mult ne-ar #ncurca :poi, ca să ne ţi-

nem lucrurile la adăpost, un lacăt +ără c"eie $e nu se poate desc"ide dec#t c-un ciocan, şi numai de noi Ana+ară de astea, #ntruc#t vom călători pe căldură, năpădiţide muşte, ţ#nţari, g#ngănii şi-alte 1.urătoare dintr-astea,o prin1ătoare de muşte la care să nu se .age de seamămuştele moarte $a să nu se prin1ă cele vii, vă1#ndu-şicolegele că1ute #n cursă D c"estie genială, nu-i aşa?

< ai ai şi-altele, de-acelaşi cali.ru? l-am #ntre.ateu, mir#ndu-mă de prostiile propuse de „expediţionar”

114

< D"o0 i c#te #ncă :scultaţi En .ec electric care,o dată deşuru.at, nu mai produce lumină şi se strică $asă-l +erim ast+el de +urturi

< >ăi, "ai să +im serioşi, de unde-ţi #nc"ipui c-o

s-avem pri1ă de curent la copaie? i-am atras eu atenţia < N-are importanţă0 3 .ine să-l avem la noi !e

+apt, e ideea lui Nea >opelea, nu a mea 3u #nsă, am pre-luat-o şi-am #m.unătăţit-o, adapt#nd-o la condiţiile noas-tre i m-am g#ndit la o lampă cu ga1, care să ardă +ărăga1, numai cu car.id şi apă 3 tare, nu-i aşa? !upă care

am c"i.1uit să meşterim o sticlă de apă care, o dată go-lită, nu se mai poate umple $a să nu intre #n ea apămurdară, ce nu se poate .ea :poi, +iindcă nopţile-s +ri-guroase, mi-am 1is că n-ar +i rău s-avem o so.ă de .u1u-nar, care să ne-ncăl1ească m#inile

< Nu-i rău, ca idee0 şi-a dat cu părerea işcă-te7ivingstone !ar cu ce +uncţionea1ă?

< $u nimic0 :ici e tot şpilul Bo.iţa de .u1unarse-ncinge singură, de la căldura corpului, de vreme ce-iţinută #n .u1unar :poi am g#ndit că nu ne-ar strica niştelum#nări +ără +itil, care să poată lucra 1iua şi noaptea,ar1#ndu-se doar pe sine $ăci, dacă navigăm pe ape, +iti-lele trag ume1eală şi se sting c#nd ţi-e lumea mai dragă

Burprins de trăsnăile propuse de Nansen, l-am #ntre.attotuşiC

< i-ai pus la punct vreuna din invenţiile tale? < Bigur că nu0 mi-a răspuns >antelei +oarte liniştit

$#nd era să le lucre1? !ar nu-i o pro.lemă, le +acem #m- preună, cu toţii, c#nd vom +i la drum i-atunci a.ia o

să vedem dacă +uncţionea1ă au .a !acă da, e .ine, dacănu, atunci le 1v#rlim peste .ord >rincipalul este că ne-amluat toate măsurile de prevedere0

aţ ;o.inson, ieşindu-şi din .alamale, s-a apucat sătragă singur conclu1iile de rigoare 4ără să mai aştepte părerea mea $are, #n calitate de comandant al „$opăii”,şi căpitan pe deasupra, eram cel mai #n drept s-o +ac i

s-a pronunţatC

115

tului* ar ceaunul din .ucătăria .unică-mi, ăla #n care+ier.ea, uneori, săpunul de ru+e, tre.uia neapărat să-l in-cludem #n dotaţia noastră, +iindcă era .un la toate i lacior.e, mămăligă, dar şi ca ancoră, cu care să priponim

copaia la malul g#rlei ai anevoioasă era transportarealui, deoarece necesita cel puţin patru .raţe, care să-l care”

„29 cutii de c"i.rituri, impermea.ile, prin adăpostirealor #ntr-un .orcan de sticlă, legat la gură cu-o .ucatăde cauciuc, un amnar şi-o piatră de cremene, pentru even-tualitatea c#nd, datorită g"inionului, s-ar +i ume1it c"i-

.riturile /acă i1.uteam să aprindem un +oculeţ, c#t demic, cu amnarul şi cremenea, urma să punem la uscatc"i.riturile, şi-atuncea nu mai aveam pro.leme”

„4urculiţe, linguri şi linguriţe < pe-astea le-am ştersde pe listă !in moment ce maica natură ne #n1estrasecu căuşul palmelor şi cu 1ece degete, de ce să ne mai +icomplicat şi cu tac#murile? Nici oamenii primitivi, dinepoca de piatră, nu erau dotaţi cu veselă din inox, şi to-tuşi au trăit !acă n-ar +i trăit, de unde mai eram noi,astă1i?”

ai aveam de pus la punct c"estiunea cu depo1itareaşi transportarea celui mai preţios .un al expediţiei „$o- paia” < respectiv re1erva de alimente 3i .ine, şi-aici

găsisem soluţia !ar una genialăi le-am spus .ăieţilor, cu oc"ii sclipind de m#ndrieC < tiţi cum o să ducem merindea? < Bigur că nu0 mi-a răspuns aţ, de unul singur,

+ără să mai aştepte şi opinia celorlalţi expediţionari !ealt+el, năravul ăsta #i cam stătea #n +ire Er#t din partea

sa, #nsă aşa-i viaţa !acă am +i toţi croiţi la +el, n-ammai +i deloc interesanţi i ne-am mai şi plictisi, pe dea-supra

Noroc că işcă-te 7ivi nu s-a supărat, ci s-a gră.itsă ia şi el cuv#ntulC

< /a eu ştiu0 :dică, mai precis, am o .ănuială < i care-i aia? m-am interesat eu

< :limentaţia o să +ie cărată #n copaie0 a răspunsişcă-te @one, #nc#ntat că-mi g"icise planul

118

+@/P#rtrete(;#r$at redus

0% !rei#%* !r>u%e* tu"sau ulei :%e!#$esti>il* de #3sea<

ai #nainte de-a povesti cum au decurs păţaniile le-gate de expediţia „$opaia”, cred c-ar +i .ine să vi-i #n+ă-ţişe1 şi pe mem.rii acesteia $#t mai pe scurt, şi c#t maiclar $a să ştiţi cu cine aveţi de-a +ace

$el mai greu mi-e să vi-l pre1int, #n culorile sale na-

turale, pe căpitanul $ox :dică, mai exact, pe su.semna-tul 7a data aceea, deşi eram militar, de +apt elev de liceumilitar, arătam su+icient de roto+ei, grăsuţ şi durduliui-asta numai datorită unei erori medicale comise de părinţi

>e c#nd aveam doar vreo şase-şapte anişori, şi eramcam slă.ănog şi s+rijit, mă #ndopaseră, peste măsură, cu

untură de peşte $are-şi dovedise e+icienţa, +ăc#ndu-măc#t un polo.ocel @aică-meu şi maică-mea scăpaseră deideea că aveau un .ăiat candidat la o+tică, iar eu mă pro-copsisem, #ncă de t#năr, c-un aspect de atlet de circ, #nminiatură @ata 1icea că-s „trupeş”, #n vreme ce colegiide clasă susţineau că-s „=aplea”, sau „/u+lea” Noroc că

nu puneam la +icaţi poreclele pe care mi le dăruiseră şi-mivedeam mai departe de tre.urile mele !e lecturile ex-traşcolare, precum şi de "rana cea de toate 1ilele 4iindacum şi dotat, din punct de vedere energetic, m#ncam caun 4ăt-4rumos din @ei Antr-o 1i, c#t alţii #ntr-o săptă-m#nă Anc#t ajunsesem să-mi 1ic singur, a.andon#nd c"estiacu „teiul”, că-s „#n pom”0

!in păcate, +iind at#t de „rotund” numai +rumos nueram Ansă eram mulţumit cu +irea mea $a orice grăsuţ,devenisem mai .l#nd, mai .un, mai #nţelegător +aţă deslă.iciunile altora !ar şi de-ale mele tiam prea .ine

120

că-mi plăcea să comand, să-i supun pe .ieţii mei prietenituturor trăsnăilor ce-mi treceau prin cap, cum era, .ună-oară, şi "ac"iţa asta cu expediţia „$opaia” Ami cunoş-team lipsurile An acelaşi timp, #nsă, mă linişteam spu-

n#ndu-mi c-o să-mi treacă #ntr-o .ună 1i >#nă atunci, co-miteam numai .oacăne şi pocinoage, +ăc#ndu-l pe @atapetre, .unicu-meu, să se ia cu m#inile de păr, deşi era pleşuv &99O, şi să-şi .lesteme 1ilele că-l procopsise na-tura cu-o asemenea podoa.ă de nepot $e-i drept, #n ace-laşi timp era şi m#ndru de mine 4iindcă-i citeam toate

cărţile #ngrămădite #n podul maga1iei de vară, şi nădăj-duia sincer că, mai t#r1iu, aveam să ajung şi eu un om#ntreg, cu picioarele pe păm#nt

:şa că ăsta eram Nu tocmai un model demn de urmat!ar nici rău /a dimpotrivă

Antocmai ca şi aţ ;o.inson !eşi #i plăcea să selaude, să +acă na1uri, să umple uliţa noastră de spaimă, da-torită isprăvilor săv#rşite su. #ndrumarea mea, era totuşi un .ăieţel la locul lui !in punctul meu de vedere !in alvecinilor, mai puţin Bla. ca un ţ#r, mărunţel şi s+rijit,arăta ca eroul lui $ollodi, „>inocc"io”, păpuşa de lemncu #n+ăţişare de copil veşnic neast#mpărat @uns c"ilug,+iindcă părinţii nu-l plăceau cu „+re1ă”, din pricina aceas-

ta părea şi mai plăp#nd ar c#nd #l vedeai 1.enguindu-se,laolaltă cu noi, numai #n pantaloni scurţi, #ntr-o .lu1ă+lendurită şi c-o singură sanda #n picioare, cealaltă +iind pierdută prin +undul grădinii, mai că-ţi venea să-i pl#ngide milă

An privinţa asta, nici căpitanul $ox nu stătea mai .ine

@re1eam şi eu mila oamenilor de pe strada 7i.ertăţii, +i-indcă nu puneam nici un preţ pe aspectul vestimentarai toată vara, p#nă-n toamnă, um.lam doar #n pantalo-naşi, +ăcuţi c#t mai scurt cu ajutorul +oar+ecilor de vie ale .unicului, cu-o cămăşuică pe umeri, dacă n-o părăseamcumva prin tu+işurile gardului dinspre ram.leul căii +e-rate, iar #n picioare cu papucii de casă ai .unică-mi, +iin-

du-mi mai lesne să-i 1v#rl c#t colo, c#nd mi se păreau de prisos

< ă p#rlitu#e, unde mi-s şlapele? mă lua la rostaca-aia, după ce le căutase prin toate ung"erele casei

121

ar mi le-ai luat la purtare? 4ii atent, dacă te prin1, #ţi+ac +unduI preş /at la el, cu .ătătorul de covoare, de-aisă şe1i numai #n genunc"i sau pe .r#nci, de c#t or să tedoară .ucuţele0

< >ăi .ine, aio, nu ve1i că nu-s la mine-n picioare?ă-c acuşica să-ţi cat şlapele $ine ştie pe unde le-airătăcit

i ţ#şneam numaidec#t, să-i aduc .unică-mi papucii!in mărăcinii gardului, unde-i pusesem la 1.icit @recu-sem cu ei prin toate nămoalele, şi-mi cle+ăiau tălpile #n

ei, de-ai +i 1is că păşesc printr-un ceaun cu mămăligă>e işcă-te @one, sau 7ivingstone, #l găseam maitotdeauna pitit printre merii din livadă ai exact, că-ţărat #n cel mai #nalt şi .ătr#n măr, căut#nd să se +acă ne-vă1ut #n +run1ele acestuia

< $e-nv#rteşti aici, măi işcă-te? #l #ntre.am nedu-merit de ciudata po1iţie #n care-l a+lasem $ăci nu stă-tea şi el, ca tot omul, agăţat de-o cracă, ci ţinea tot trun-c"iul pomului #ntre picioare i-avea nişte picioare, +iindnemaipomenit de lung, mai ales datorită staturii sale ie-şite din comun, #nc#t aproape că-i ajungeau p#nă la pă-m#nt

< Al aştept pe taică-meu0 ne comunica el

< $um adică0 Al aştepţi #n pom? !e ce tocmai aşa? < Al aştept să plece de-acasă, mai #nainte de-a da de

mine0 ne o+erea un supliment de in+ormaţii işcă-te7ivi 7-am supărat rău de tot, şi ştiu că-s vinovat şi n-ar+i tre.uit să-l scot din sărite

< >ăi, ia spune, #l solicitam eu, ce pocinog ai săv#rşit?

< $urat pocinog, 1ău aşa, măi $oxule0 -am stricat .a.acului un .idon #ntreg de şerlac i-asta numai din pricina voastră, a .ăieţilor, care vă r#deţi de mine că-slungan şi .ălai la păr $e să-i +ac, dacă aşa m-a proiectatnatura? i mi-a trecut prin cap să-mi vopsesc părul,să-l +ac negru, ca pana cor.ului i-am #ncurcat .orca-nele An loc de vopsea pentru păr, pe care ştiam că mă-

mica o ţine #n cămară, l#ngă măsline, am dat peste .ido-nul cu şerlac

< i? l-a-ntre.at neră.dător aţ, care mă-nsoţeamai mereu

122

< $e mai şi? :m turnat #n păr tot .idonul, şi-amrămas cu părul lipit de ţeasta capului An a+ară de asta,toată casa pute de trăsneşte a şerlac, iar tata caută +ără-n-cetare

< $e? l-am #ntre.at şi eu, de astă dată < $aută să a+le de unde provine mirosul de şerlac şi,

pesemne, mă caută şi pe mine, să mă ia la-ntre.ări 3i .ine, de-ntre.ările lui mi-i teamă 4iindcă, ar +i tre.uitsă-i cer voie, mai #nainte de-a +olosi 1eama aia cleioasăi-apoi, ce-o să se-aleagă de părul meu?

:şa era işcă-te @one En .ăiat cuminte şi tare cum-secade $are ştia să-şi recunoască greşelile Anduioşat de+răm#ntările sale, l-am anunţatC

< ăi @one, dă-te jos din pom, şi "aidem la g#rla!oamnei, să ne scăldăm :st+el, mai mult dec#t precis,o să-ţi iasă şi şerlacul din păr, #ntruc#t este solu.il #n apă!ar trecem să-l luăm şi pe Nansen

: +ost un adevărat c"in >#nă am i1.utit să-l co.or#m pe işcă-te 7ivi din măr Be vede că şerlacul utili1at detată-său nu era unul o.işnuit, ci c-un oarecare adaos delac !e aceea, mai că era să-i răm#nă părul prins de trun-c"iul pomului !e care se lipise 1dravăn de tot, +orm#ndcorp comun cu scoarţa acestuia An cele din urmă, ne-am

at#rnat de picioarele lui @one şi am tras de ele, plini dea.negaţie >ărul a re1istat, +ără să i se rupă vreun +irAnsă n-a re1istat coaja pomului i s-a desprins, lipită decraniul lui @one, laolaltă cu vreo două sau trei crengi$#nd ne-ndreptam spre casa prietenului nostru @ele,işcă-te 7ivi putea +i con+undat cu un cer. lopătar :v#nd

coarne +run1oase $eea ce nu se prea găseşte, la tot pa-sul, prin pădurile noastre:m mai pierdut ceva timp şi la Nansen >e care nu-l

găsisem nicăieri !eşi răspunsese la c"emările noastre,şi-i au1isem glasul, dar sla. de tot, nu dădeam deloc deel i-am continuat să strigămC

< >antelică, unde eşti, măi +rate?

< :cilea, .re0 ne răspundea el, cu voce +iravă şi #nă- .uşită, de parcă ar +i avut gura plină cu "alviţă

< Ende acilea? am insistat eu, trăg#nd mai .ine cuurec"ea

123

< :cilea, jos0 a-ncercat el să preci1e1e < An +#nt#nă? < Nea0 < Bu. păm#nt?

< Nea0 < An .eci? < 3xact0 ne-a in+ormat +ericit Nansen Nedumeriţi, ne-am privit inter1işi, vreo c#teva clipe

.une, apoi am strigat iarăşi la elC < >ăi nu vii a+ară, să mergi cu noi pe !oamnei, la

scaldă? !e ce mai stai acolo? < !e venit, eu aş veni, dar n-am pe-unde ieşi0 < ă, tu +aci pe 1urliul? eşi pe unde-ai intrat0 s-a

răstit la el aţ, pier1#ndu-şi ră.darea Hrei să ne-apucenoaptea aici?

< mposi.il0 s-a au1it iarăşi vocea lui @ele Nansen$#nd am pătruns #n .eci, mi-a că1ut c"epengul #n cap, dem-a lăsat lat, şi-apoi a rămas .locat $ăci i-a pus tăticuşi-un Vale

/ine#nţeles, #ntruc#t prietenul la nevoie se cunoaşte,i-am sărit #n ajutor tuciuriului de >antelei ai #nt#i amspart c"epengul :pel#nd la o toporişca uitată prin ogradă

:poi l-am extras pe Nansen !intr-o garniţă uriaşă, plinăcu carne de porc #n untură Ende că1use Nu din pricinac"epengului care-l pocnise #n cap, ci datorită +aptului că,lacom cum era de +elul său, ameţit de lovitură, intenţio-nase şă-şi revină d#nd iama prin recipientul cu cărniţă pră- jită şi pusă la păstrat :tunci se produsese evenimentul

Em.l#nd prin garniţa aceea, c#t un ca1an de ru+e, să dea peste o .ucăţică mai acătării, #şi pierduse ec"ili.rul şi se pomenise cu capul #n untură !e aceea vor.ea +on+ şistins, +iindcă i se #ncleiase lim.a

Hă1#nd #n ce "al arăta .ietul Nansen, plin de os#n1ă peste tot, şi pe ţoale şi pe corp, l-am invitat să vină cunoiC

< =aidem la g#rlă, să dai jos „porcăria” asta de petine0 :u1i?

< >ăi de ce să n-au1? s-a mirat @ele Nansen < :tunci, de ce nu spui nimic?

124

< ai am de mestecat niţel muşc"iuleţ, căci peste eldădusem, c#nd nimerisem #n găleată, pardon, garniţă0

are m#ncău şi >antelică, ăsta0 !acă o ţinea tot aşa, peste c#ţiva ani avea să ajungă c#t o .utie Ami plăcea şi

mie să măn#nc Ansă cu măsură $"iar, eventual, douămăsuri !ar nu cum proceda Nansen An .eci şi pitit delume

!in +ericire, pe c#t era de lacom şi "ulpav, pe-at#t sedovedea de priceput la tre.urile gospodăreşti >e orice punea m#na, aur ieşea !acă aveam nevoie de reparat o

undiţă, +r#ntă cu prilejul ultimului pescuit de pomină, re-1ulta, tot o undiţă, #nsă mult mai .ună dec#t cea vec"e$#nd mă tre1eam că-s cu .icicleta pe geantă, #n mai puţinde cinci minute lipea camera, o um+la, mai ungea, pe ici pe colo angrenajele şi pinioanele, iar agregatul 1.urandi+erent dacă o luam cu el prin "#rtoapele uliţei noastre,sau pe as+altul din centrul oraşului

:junşi pe malul apelor !oamnei, am organi1at repu-nerea #n stare de +uncţiune a prietenilor mei $on+orm1icalei populare amintite mai sus, aceea cu „la nevoie”

>un#ndu-l pe aţ să-l +rece cu nisip pe @ele Nansen,ca să deie jos untura de pe el şi de pe ţoale, ;o.inson a

i1.utit să-l sc"im.e total !e unde, mai #nainte, >anteleiera negruţ, .ondoc şi tont, acuma puteai să 1ici despre elcă-i indian co.or#t de-a dreptul din romanele lui Warla6 %cele cu 7innettou* Antr-at#t i se roşise pielea

An plus, ;o.inson #i mai scăpase şi ţoalele pe g#rlă,+ără nici o speranţă de recuperare Hroise să le +rece şi

pe ele cu nisip, #nsă i le smulsese din m#nă curentul un-delor ar Nansen slă.ise .rusc !e neca1, i +iindcă ră-măsese gol puşcă i, spre uimirea noastră, care-l ştiam de .ăgăreţ şi priceput să se descurce #n asemenea situaţii, dedata asta mai că-i venea să pl#ngă

An timp ce işcă-te 7ivingstone stătea cu capul #n apă,clătindu-şi cu nădejde părul, sper#nd să-i iasă şerlacul

din el, eu şi cu >antelică priveam la ori1ont, #n direcţiacursului g#rlei, #ncerc#nd să depistăm "ainele nau+ragiate

125

!in păcate, nu se 1ărea nimic !ec#t, undeva, #n de- părtare, un g"emotoc negricios, care se 1.ătea disperat#n undele !oamnei

< Bă +ie ţoalele mele? m-a-ntre.at Nansen

< :ş0 Ende-ai mai vă1ut tu "aine ţopăind #n apă?$red că-i vreun somn, sau alt soi de peşte mare, care s-o+i prins #n vreo răgălie

>este c#teva minute, dacă nu mai puţin, peştele năvă-lea peste noi =ămăind i cu ţoalele lui >antelică #n .ot Nu era somn, şi nici alt monstru al apelor, ci oto+leaşcă

al nostru $el de-al cincilea mem.ru al expediţiei „$o- paia” An viaţa mea n-aş +i cre1ut că leneşul de oto-+leaşcă, potaia aceea, mai mereu adormită, putea +i #nstare de-asemenea per+ormanţe şi acte de .ravură :stamai 1ic şi eu ispravă0 emora.ilă0 Balvase #m.răcă-mintea .ietului @ele Nansen0

:.ia c#nd i-am smuls-o dintre colţi, ne-am dat seamacă +usese +ăcută +er+eniţă !in pantalonaşii şi cămăşuicalui >antelei mai rămăseseră doar vagi urme Anc#t ane-voie se mai puteau deose.i nădrăguţii de .lu1ă ă rog,totuşi mai puteau +i +olosiţi $eea ce nu era c"iar rău

< ăi >antelică, l-am #m.unat pe ne+ericitul de Nansen, care, după ce-şi #m.răcase 1drenţele, arăta ca

eroul lui Hictor =ugo, copilul ce luptase, la &)J9, #mpo-triva nemţilor ce cotropiseră >arisul, cred că Gavroc"ese numea, şi um.la numai #n +lenduri, măi Nansene, amaccentuat eu, tot mai .ine-i aşa, dec#t deloc 7a urmaurmei, dacă nu intervenea destinul, su. #n+ăţişarea luioto+leaşcă, puteai să-ţi iei adio de la "ăinuţe0 Nu

+i amăr#ti, ca să-i dovedesc că potaia merita +elicitări, şi cănu era ca1ul să ne-n+ăţişăm nemulţumiţi de iniţiativa sa,cu "ărtănirea ţoalelor, am dat s-o m#ng#i pe cap, spu-n#ndu-i totodatăC

< /ravo, oto+leaşcă, ai +ost măreţ0 < =am, "am0 mi-a răspuns javra, #n+ig#ndu-şi colţii

#n m#na mea$eea ce, dacă-i să stăm str#m. şi să judecăm drept,

nu era c"iar un semn de #nc#ntare din partea căţelului

126

>ro.a.il nu-i convenea +aptul că-i #ntrerupsesem dis-tracţia cu ţoalele lui >antelică

Antruc#t nu accepta să-şi descleşte1e dantura de pe .iata mea m#nă, a +ost nevoie de intervenţia lui işcă-te

@one $are l-a luat #n .raţe, #ngăduindu-i să-l lingă pe păr >rilej cu care oto+leaşcă a apreciat cum se cuvineurmele de şerlac, ce #ncă mai persistau #n coa+ura măgă-danului

!eci, după cum reiese din cele ce-am relatat p#năacum, aceştia erau mem.rii ec"ipajului „$opaia” /ăieţi

de nădejde, unul şi unul, inclusiv oto+leaşcă :lţii, mai .uni, nici c-aş +i putut găsi $u micile lor năravuri şide+ecte omeneşti, erau totuşi utili1a.ili

7a #napoiere, c#nd ne-am luat rămas .un, le-am co-municat .ăieţilorC

< 4raţilor, m#ine ne-ocupăm de transporturi0e clar?

< !eloc0 s-a repe1it să mă-n+runte aţ $esă cărăm? -aţi aiurit cu-at#tea ordine0

< Btai #ncet şi nu te gră.i 3 vor.a de am.arca-ţiunea noastră, adică de copaie, apoi de .utoiul-remorcă, pe care tre.uie să le ducem la g#rlă, şi să le adăpostim

undeva, laolaltă cu toate .agajele, pentru a le avea la#ndem#nă >oim#ine pornim la drum, #n marea noastrăexpediţie0

< /ine0 a mormăit ;o.inson :cuma mi-i clar ic#nd ne-nt#lnim?

< !upă-amia1ă, #n pod0 Ampac"etăm totul, şi-aştep-

tăm să se lase noaptea, ca să nu ne o.serve nimeni c#ndvom e+ectua transporturile $ăci vor +i mai multe Numaicopaia, dacă stăm să ne g#ndim, care-i c#t o şalupă, neva crea pro.leme din cele mai serioase ai ales că vatre.ui s-o „#mprumutăm” din spălătoria .unică-mi >ecare-o ştiţi cum e ai ales dacă ne prinde0

< 3u 1ic c-ar +i mai .ine să nu deie peste noi0 s-a

exprimat optimist işcă-te 7ivingstone !estinul, s#ntsigur de-asta, va +i de partea noastră

127

+./M0%a desti%ului F

sau ta%ti Raliţa6

: doua 1i, pe la orele &8 ", după-amia1ă, eram cutoţii %inclusiv oto+leaşcă* #n podul maga1iei lui @atapetre 3ra o 1i călduroasă, c#nd 1ăpucul +ăcea să ţ#ş-

nească din noi, prin toţi porii, cişmele de năduşeală < 3i, cu ce-ncepem? a dat să mă impulsione1eaţ ;o.inson -aţi adus aici de pomană?

< !eocamdată, aţule dragă, stai .l#nd şi taci N-au1i nimic? l-am atenţionat eu, trăg#nd cu urec"easpre uşa maga1iei

Burprinsesem un sc#rţ#it .i1ar 7a ora aceea, .unicu-

meu s+orăia #n coli.a de p#ndă din +undul grădinii, aca-aia le dormea de le .uşea #n casă, retrasă #n odaia dela drum, şi nimeni altcineva n-ar +i avut ce căuta #nadăpostul secret

< $e s-aud? m-a #ntre.at #n şoaptă ;o.inson < Em.lă cineva jos, prin maga1ia luI .unicu-său0

l-a lămurit #n surdină @ele Nansen, plec#ndu-se niţel #n-spre c"epengul de intrare #n pod3u n-am mai scos o vor.ă ci-am continuat să ascult

:cuma se desluşea clar, c"iar prea clar, cum urcă o per-soană pe scară 7e-am +ăcut semn .ăieţilor să nu mişte,l-am luat pe oto+leaşcă #n .raţe, tem#ndu-mă să nu-lapuce lătratul, şi-am pornit s-aştept Niţei speriat, darşi intrigat

i n-a +ost nevoie s-aştept prea mult >este c#tevaclipe, #n capul scării se ivea mutra unei +ăpturi Dme-neşti, #n orice ca1 >#nă să apucăm să ne dăm seama cine

128

era, mata"ala a slo.o1it un ţipăt de surpri1ă ar #n se-cunda următoare, pro.a.il datorită sperieturii pe care-o

trăsese, necunoscutul pornea la vale, cu scară cu tot, #n-tr-un vacarm in+ernal

< :oleu0 :oleu, şi vai de capul meu0 răcni m#niată+ăptura aceea B-a rupt scara su. mine Băriţi şi nu mălăsaţi să ca10

nutilă cerere de ajutor !e unde eram, nu-i puteam

o+eri nici un sprijin i ne-am repe1it cu toţii la gura podului, să asistăm la des+ăşurarea precipitată a eveni-mentelor

An po+ida penum.rei ce domnea #n maga1ia .unicu-lui, am putut totuşi distinge secvenţele cataclismului

ata"ala, după ce +r#nsese antepenultima treaptă, seagăţase cu m#inile de capătul scării, după care pendulasespre acel perete al #ncăperii, unde se a+lau montate ra+tu-rile lui @atapetre $#nd ajunsese cu capul printre .or-cane şi cutii, intenţionase să se prindă de poliţe, #nsăacestea cedaseră, şi-acuma totul se pră.uşise la păm#nt:coperindu-l pe necunoscut $u etajere +r#nte, cu oale şiulcele, #n care @atapetre #şi păstra +eluritele sale vopsele

şi catranuri, cu .orcane şi cutii de mucava, unde se a+lau pitite cărţile .ătr#nului

Antruc#t mata"ala nu mai tenta nici o mişcare, i-amalertat pe .ăieţiC

< :m scăpat de primejdie0 $red că necunoscutu-iniţel cam mort0 i-o +i rupt şira spinării :şa-i tre-

.uie0 =aideţi jos, să vedem cine e şi ce +acem cu el:jut#ndu-ne unul pe altul, am co.or#t din pod ţin#n-du-ne de m#ini şi de picioare ar #n minutele următoare,am declanşat operaţia de degajare a celui #nmorm#ntat su.scară, ra+turi şi alte nenumărate o.iecte

:şa cum era, g"emuit la podea, individul arăta ca unurs $atranul pe care @atapetre #l +olosea la ungerea

osiilor căruţului, şi se a+la #ntr-o oală de păm#nt, de vreo

129

cinci ocale, unde se #nmuiase datorită vipiei de peste 1i,acuma se prelinsese, aproape tot, peste c"ipul plin de pra+, laolaltă cu pene de g#scă %din cele puse la păstrare,

#ntr-o cutie, pentru con+ecţionat pu+ul necesar pernelor*,cu pagini de carte, precum şi di+erite alte mărunţişuri>lus o .idinea de văruit, a cărei coadă #i intrase #n gură

Eimiţi, .ăieţii priveau la namila aceea ca la a optaminune a lumii ar işcă-te @one şi-a exprimat .ănuialace-l cuprinseseC

< ăi, ăsta nu-i om, ci animal >ro.a.il un ptero-dactil, din erele antediluviene, ajuns nu se ştie cum lanoi !upă cum arată, s-ar putea să +ie c"iar şi .ronto-1aur 1.urător, cu pene Nu vedeţi ce coadă stu+oasă arela gură? 3xact ca-n manualele de istorie naturală0

>e neaşteptate, tocmai c#nd nu ne aşteptam, mata"alas-a ridicat #n capul oaselor, ne-a privit niţel nedumerită,apoi a purces să răcnească la .ietul 7ivingstoneC

< Bă piei din +aţa mea, că-ţi pocnesc una după cea+ă,de-ai să te pomeneşti cu ea #n +aţă0 >e mine te-ai găsitsă mă +aci de-apterodactilogra+ă, care-ţi pot +i şi mamă?;uşine să-ţi +ie0 ăgădanule

!e +apt, g"inionul #l pedepsise mai dinainte pe @one,

pentru a+irmaţiile sale pseudoştiinţi+ice $#nd orăcăise lael tanti ;aliţa, mătuşă-mea, căci d#nsa era „necunoscu-tul”, „mata"ala”, „.ronto1aurul”, expul1ase .idineaua dingură, #m.i.ată cu catran, drept #n mutra .ălaiului nos-tru vlăjgan i i se lipise de nas otiv pentru care 7i-vingstone s-a retras ceva mai la o parte, c"inuindu-se

să-şi de1lipească părul .idinelei de pe organul ol+activ@anti ;aliţa, care acuma se amu1a copios pe seama

păţaniei lui @one, s-a ridicat de-a .inelea #n picioare,scutur#ndu-şi roc"ia de toate murdăriile pe care le-adu-nase şi, deodată, mi s-a adresat mie, răţoindu-se pre+ă-cut supăratăC

< :l, .ăieţelule, nu-i uman ce se-nt#mplă0 $e-nv#r-teaţi #n pod, .erne.ecilor? >uneaţi ceva la cale, +ără

130

să mă consultaţi? >ăi, ia spune-mi, pe ce lume vă a+laţi?:i? =aidem #n pod, să vă1 ce +ăceaţi acolo

< @anti ;aliţo dragă, cum să te urci, dacă ai ruptscara? Nu ve1i ce prăpăd ai +ăcut?

< Nu mă interesea1ă0 Hă priveşte cum o să mă suiţila locul vostru de taină $ă eu una, nu mai pui piciorul pe treptele scării ăleia nenorocite, nici dacă m-ai topi#n ceară0

N-aveam cum să ne-ncontrăm cu mătuşă-mea $#nd

#ş# v#ra ceva #n cap, nu i se putea extrage +ixul nici cu„mops”-ul, sau cine ştie ce c"eie +rance1ă specială:şa că, apel#nd la nişte "amuri vec"i, a+late #n ma-

ga1ie de pe vremea c#nd @atapetre posedase o teleguţădotată c-un cal de tracţiune, am #n+ăşurat-o pe mătuşă-mea #n ele, leg#nd-o cu +unia de ru+e a .unică-mii

/ăieţii s-au căţărat #n pod, acţion#nd ca nişte acro.aţi,lu#nd căpăt#iul +r#ng"iei cu ei, iar eu am rămas s-o ajut,de jos, pe tanti ;aliţa @ocmai c#nd mă pregăteam să co-mandC „@rageţi v#rtos0”, mătuşă-mea m-a oprit,răstindu-seC

< Btai0 ai #nt#i curăţă-mă de a+urisitul ăsta de ca-tran, că-mi pişcă pielea +eţii

$#te n-am #ncercat, ca să-i +ac altă +aţă0 :m +recat-oşi cu şmirg"el, şi cu c#lţi de c#nepă, şi cu preşul de iută Nimic :.ia c#nd am trecut la o soluţie diluantă, pe .a1ăde ga1 lampant, a.ia atunci s-a mai dus ceva din catranar mătuşă-mea căpătase un c"ip de mulatră, de-ai +i1is că-i +iartă #n cacao cu lapte Antruc#t s-a considerat

mulţumită, a.ia pe urmă am purces la operaţiunea desăltare #n pod/ăieţii, din răsputeri, trăgeau #n sus, opintindu-se,

+iindcă tanti ;aliţa at#rna cam greu la c#ntar, iar eu oţineam de picioare, ca să nu i se răsucească trupul

$#nd ajunsese la vreo doi metri de gura podului, le-amstrigat expediţionarilorC

< :cuma0 @rageţi tare, că-n cur#nd scăpăm de .elea

132

N-am scăpat 3i au tras, c#t au putut, eu am rămascu panto+ii mătuşă-mii #n m#ini, iar d#nsa, care mai săl-tase cu vreun metru, a pornit să .alanse1e ameninţătorGea.a am sărit s-o apuc de ţurloaie N-a mai +ost posi.il

/alansul sporind, tanti ;aliţa a do.or#t şi restul de ra+-turi, cu tot ce se mai a+la pe el >este capul meu

Numai după ce-am #mpins-o cu scara, de jos #n sus, proptindu-i-o #n şale, de ţipa ca din gură de şarpe, numaiatunci am vă1ut-o #n pod ai exact, la gura podului >eunde işcă-te @one, aţ şi Nansen au tras-o cu du"ul

.lmdeţii Anc#t .iata mătuşă-mea s-a ales doar cu 1g#rie-turi ne#nsemnate$#nd ne-am a+lat cu toţii la locurile noastre, de astă

dată pre1idaţi de statura impunătoare, c"iar monumen-tală a scumpei mătuşi, aceasta a o.servat imediat pregă-tirile noastre, respectiv .agajele, desagii cu alimente, pre-cum şi toate celelalte catra+use puse la-ndem#nă

>rivind intrigată la ele, şi-apoi examin#ndu-ne la +aţă pe toţi, ne-a #ntre.at cu glas voiosC

< Ancotro vreţi s-o-ntindeţi? !eoarece amuţiserăm,a insistatC =ai, daţi-i drumuI că de mine n-are rost săvă +eriţi0

Antruc#t ajunsesem la conclu1ia că nu mai aveam pe

unde scoate cămaşa, am #ntre.at-o şi eu pe tanti ;aliţa,ca să +iu cu su+letul #mpăcatC

< tiai că s#ntem #n pod şi-ai vrut neapărat săve1i ce r#nduim pe-aici, de-ai pornit să urci scara?!acă-mi spui adevărul, atunci #ţi povestim şi noi ce-avemde g#nd0

< ăi tăntălăilor, a demarat mătuşă-mea, credeaţică vă puteţi ascunde de nasul meu, care nu-i un nas oare-care, ci miroase orice c"estie suspectă, +iind dotat cu ca-lităţi ol+active superioare, aşa cum tre.uie să ai.ă oricedetectiv de talie internaţională, cum mă consider şi eu?>ăi de c#nd v-o clocesc0 B#nt cu oc"ii pe voi, #ncă de c#ndv-aţi apucat de adunat toate astea, care se văd aici =ai,

daţi-i drumuI, nu vă mai c#c#iţi0

133

+-/ $tu"

de e?!e3ţie

3ra clar c-o #ncurcasem >ra+ul se-alesese de expedi-ţia „$opaia” ă rog, #n orice ca1, asta era conclu1ia la

care ajunsesem Nu numai eu, ci şi partenerii mei $ăciaţ se-apucase să se jăluieC

< $oană ;aliţo, să nu mă spui luI tata, că-mi +ace+unduI preş0 i m-aţi nenoroci

< /ă .eşleagă, l-a repe1it mătuşă-mea, dar cine cre1itu că-s eu? D p#r#toare, vreo invidioasă, ai? N-ai a+lat

de la nepotu-meu că-mi plac aventurile, nu numai #n ge-neral, ci şi-ale voastre, ale năp#rstocilor?:mintindu-mi că tanti ;aliţa +usese, mai #ntotdeauna,

alături de mine, #n toate acţiunile mele sortite unor sanc-ţiuni grave din partea părinţilor, m-am "otăr#t, pe loc,să-i de1vălui planul expediţiei „$opaia”

$#nd mi-am #nc"eiat expo1eul, relat#ndu-i pe-ndelete

ce-aveam de g#nd să #ntreprindem, +urni1#ndu-i şi toateamănuntele #n legătură cu cetatea de scaun a =ore1mului,dispărută enigmatic, laolaltă cu civili1aţia #n +runteacăreia se a+lase, mătuşă-mea s-a uitat la mine ne#ncre-1ătoare :poi, d#nd din cap admirativ, dacă se poate 1iceşi-aşa, căci nu văd de ce nu tre.uie să-ţi #nsoţeşti uimirea

şi plăcerea execut#nd asemenea gesturi cu o.iectul respectiv, am au1it-o grăindC < :l, .ăieţelule, nu-i normal ce se-nt#mplă cu tine0

/rava ţie0 $a să ve1i şi să nu cre1i, #mi intrase #n cap

134

că eşti un +leţ şi-un 1.urdalnic pus numai pe joacă, şi,c#nd colo, na, vrei s-ajungi şi explorator nteresant0 !ar

de unde-ai a+lat tu de =ore1m, despre @opra5-5ala, „$e-tatea de păm#nt”? $ăci nu-mi #nc"ipui să se predea aşaceva la orele de istorie0

< !in casa matale, tanti ;aliţo0 i-am declarat eu < $e, nu ţi-e .ine? s-a speriat mătuşă-mea :i +ăcut

niscaiva săpături ar"eologice prin .eciul meu, sau prin

+undul ogră1ii? < Nu, .re, stai liniştită, m-am gră.it eu s-o potolesc,m-am exprimat greşit Hroiam să spun, de +apt, c-am cititdespre =ore1m #ntr-o carte din .i.lioteca matale

< 3i, aşa da, mai merge0 a o+tat uşurată tanti ;aliţa:păi, :l, .ăieţelule, ştii ce?

< >ăi, de unde să ştiu ce-ţi um.lă matale prin minte? < $orect0 4iindcă, de, multe ori, nici eu nu-s capa.ilă

să prevăd c#te #mi pot trece prin cap !e-aia şi mi-s aşacum mă ştii0 Niciodată ast#mpărată, ci totdeauna cu g#n-dul numai la păţanii extraordinare, la aventuri te"nico-ştiinţi+ice, dacă nu c"iar +antastice 3ste?

< 3ste, din păcate0 i-am con+irmat eu, lu#ndu-mă

gura pe dinainte < !in +ericire, mă copile, nu din păcate0 s-a m#niat ni-

ţel mătuşă-mea !acă n-aş +i +ost eu, ce s-ar +i ales decapul tău? ;ăm#neai un prost şi-un tăntălău, care n-ar +i pus, #n viaţa lui, m#na pe-o carte $e te-ai +i +ăcut, dacăn-aveai la dispo1iţie .i.lioteca mea?

:ici avea dreptate, de ce să m-ascund după deget04iindcă mătuşă-mea, +ăptură originală, de excepţie, poseda cea mai .ogată .i.liotecă din oraşul nostru

>lină de energie şi vitalitate +antastice, c#nd #şi vi1itaneamurile, acestea pre+erau să-şi ia tălpăşiţa, dec#t să +iesupuse #ntre.ărilor #ncuietoare emanate de tanti ;aliţa,

sau să se lase antrenate #n acţiunile ei de ameliorare alocuinţelor lor

135

:şa că, acuma, #mi amintesc ce #nspăim#ntat eram,c#nd o au1isem atunci pe tanti ;aliţa #ntre.#ndu-măC

„>ăi, :l, .ăieţelule, ştii ce?”7a orice te puteai aştepta din partea năstruşnicei mele

mătuşi0@otuşi, lu#ndu-mi inima #n dinţi, am #ndră1nit să mă

interese1C < a spune, tanti ;aliţo, ai vreo idee, despre unde s-ar

a+la „$etatea de păm#nt”? Ne-ar +i de mare ajutor < 7a asta tocmai mă g#ndeam0 m-a lămurit mătuşă-mea $red că ştiu unde putem da de „@opra5-5ala” Ansănu vă pot spune nimic, p#nă nu veri+ic cu oc"ii mei

!eodată curios, .ănuind că era posi.il ca tanti ;aliţasă mai ai.ă vreo carte despre civili1aţia dispărută a =o-re1mului, am #ntre.at-oC

< @e duci acasă, să cauţi prin .i.liotecă? < Nea0 Nici g#nd ă duc acasă, să-mi iau "ainele

necesare, şi mă-ntore c#t mai de gra.ă < $e "aine-ţi tre.uie, ca să citeşti o carte? mi-am

exprimat eu nedumerirea, o.serv#nd că .ăieţii priveau lamătuşa-mea ca la cine ştie ce arătare +antastică

< Nu numai "aine, ci şi cărţi, niscaiva lucruri de-ale .ucătăriei, un termos, o tigaie şi-o cratiţă, ceva de-alem#ncării, un .inoclu

Ne#nţeleg#nd de ce-avea nevoie de-un .inoclu, ca săse uite #ntr-o carte, şi nici de ce erau necesare termosul,cratiţa, tigaia şi merindele, aţ ;o.inson s-a gră.it s-o

#ntre.e pe mătuşă-meaC < $oană ;aliţo, după ce-ţi veri+ici supo1iţia, pleci şimatale undeva?

< 3xact0 < @ot #ntr-o expediţie? a presupus işcă-te 7iving-

stone < !ar .ine#nţeles

< Nu cumva vrei să ne-o iei #nainte, şi să descoperitălică urmele =ore1mului? şi-a mani+estat curio1itatea@ele Nansen

136

< Nu0 :şa ceva nu se +ace, şi nici nu-i +rumos ergcu voi0

@em#ndu-mă groa1nic, ca nu cumva ideea ce mă per-secuta de vreo c#teva minute #ncoace să se adeverească,am vrut să-mi veri+ic impresiaC

< Ne conduci p#nă la g#rlă, să asişti la lansarea am.ar-caţiei şi la plecarea noastră?

< ai mult c"iar0 mi-a răspuns entu1iasmată mă-

tuşă-mea Hoi participa la expediţia „$opaia”0An aceeaşi clipă am simţit cum mă ia cu leşin :sta nemai tre.iţia, s-o avem şi pe tanti ;aliţa pe cap !ar parte-nerii mei, cuprinşi de-o stare vecină cu demenţa, şi-aude1văluit alt+el reacţiile, strig#nd .ucuroşiC

< 3xcelent0 Hom +i asiguraţi #n privinţa "ranei calde,av#nd o .ucătăreasă la .ord a rostit #n culmea +ericirii Nansen cel lacom

< i nu numai at#t, #nsă lu#ndu-te cu noi, coană ;a-liţo, va +i cine să ne-ajute la cărat0 a propus, lu#nd-o peocolite, işcă-te @one

< i-ai să ne +ereşti şi de t#l"ari0 a a+irmat aţ, g#n-dindu-se că la statura şi dimensiunile mătuşă-mi nimeni

nu s-ar #ncumeta să ne-ataceAnc#ntată de cele au1ite, tanti ;aliţa le-a mulţumit căl-

duros, pun#nd lucrurile la punctC < $opii, dacă-i vor.a să mă-n"am la „$opaia”, asta

nu-nseamnă c-am să devin sluga voastră, "amal şi .ucă-tăreasă0 :şa că, "ai să +im serioşi, luaţi-vă g#ndul de la

asemenea ilu1ii $a mem.ră a ec"ipajului, am aceleaşidrepturi şi o.ligaţii ca şi voi !eci, ce mai tura-vura, o săgătim cu toţii, pe r#nd, şi-o să cărăm #mpreună, +ără deo-se.ire de v#rstă $#nd este +ixată plecarea, măi :l?

< #ine0 i-am răspuns eu, cătrănit ca nimeni altul, < >er+ect0 >este vreun ceas, sau două, cel mai mult,

s#nt aici, să organi1ăm, pe timp de noapte, transporturile

necesare, aşa după cum mi-ai povestit c-aveaţi de g#nd să+aceţi :cuma co.or#ţi-mă, că-n scară nu mai am nici o#ncredere0

137

+,/A!tiitţi///

0% %#!tur%!upă ce ne-am ocupat de „lansarea” mătuşă-mi, ape-

l#nd tot la "amurile .unicului, şi-am vă1ut-o pierind dinc#mpul nostru vi1ual, ne-am #ntors iarăşi la locurile noas-tre, pentru a studia, c#t mai atent, noile condiţii create

Antruc#t eram singurul amăr#t şi niţel demorali1at, co-ec"ipierii s-au străduit să-mi insu+le tonusul şi curajul demai #nainte

< :scultă măi, nu te lăsa +leşcăit0 3 mai .ine s-oluăm cu noi, +iindcă-i o adevărată personalitate N-ammai vă1ut aşa ceva, p#nă acum0 l-am au1it demar#nd pe

aţ ;o.inson < N-ai o.servat ce re1istenţă +i1ică are? a ţinut să-miatragă atenţia işcă-te @one

< i cred că le şi măn#ncă, după c#t e de ţapănă0 s-aexprimat admirativ @ele Nansen, ca şi cum i-ar +i lăsatgura apă, numai g#ndindu-şe la ce era #n stare să papetanti ;aliţa

$onstat#nd că aveam o concurenţă serioasă, #n indivi-dualitatea explo1ivă a mătuşă-mi, am considerat corectdin partea mea să-i previn, +ără pic sau urmă de invidieC

< $#nd o să simţiţi, pe pielea voastră, ce ştie şi ce poate persoana respectivă, o să vă iasă pe nas caracteris-ticele puternicei sale +iguri >ersonalitatea mea, după c#t

.ag seama, nu vă era de-ajuns0 < /a s-avem iertare, /icoxule, m-a luat cu cădelni-ţatul Nansen, nimeni n-a spus că n-ai +i o adevărată per-sonalitate, aşa cum e coana ;aliţa $a să +im drepţi, d#n-

138



139

sa-i o mare personalitate, ţin#nd seamă şi de v#rstă, iartu o mică personalitate !in aceleaşi considerente

< ă rog0 Dm trăi şi-om vedea am pus eu capătdiscuţiei

An acelaşi moment, javra de oto+leaşcă a ţ#şnit del#ngă mine, repe1indu-se val-v#rtej spre gura poduluiEnde s-a oprit ca parali1at, după ce-a examinat arătareacare pătrunsese #n maga1ie :poi, #nspăim#ntat, a pornit sălatre violent, de-am cre1ut că ne s+#şie timpanele

$onvinşi că eram vi1itaţi de străini, ne-am +urişat cu

toţii, p#ş-p#ş, p#nă la gura podului $#nd am vă1ut şi noi cevă1use oto+leaşcă, am cre1ut că murim de +rică Nu nevenea să credem, că-i posi.il să existe aşa ceva pe planetanoastră

D namilă care #n nici un ca1 nu putea +i om, priveaatent spre pod !e parcă ar +i vrut să ne-audă, şi să seconvingă de pre1enţa noastră >e c#t era de mătă"ăloasă pe #nalt, pe-at#t era şi pe lat $am de dimensiunile unui .u-toi de F99 litri, eventual )99 $"ip n-avea, deoarece, c"iarde l-ar +i avut, se a+la ascuns #nlăuntrul căştii de sca+an-dru !e alt+el, #ntreaga sa structură, ca să nu-i 1ic trup,era #m.răcată #ntr-un costum de sca+andru Enul enorm,#n care ar +i avut loc doi oameni normali An c#rcă,

unde ar +i tre.uit să poarte tu.urile de oxigen, purtaun soi de rucsac, dacă se poate spune şi-aşa acelui .alot pe care-l ducea #n spinare Ansă unul uriaş, #n care ar +i#ncăput cu uşurinţă e+ectele unui pluton de in+anterişti

Antruc#t #l citisem pe = G Mells, le-am su+lat .ăieţilorC < ăi, ţineţi-vă tare, că ne vi1itea1ă un marţian0

3xact cum scrie romancierul Mells #n cartea sa 8ăzboiullumilor , sau ceva #n genul ăsta, că nu-mi mai amintesc ti-tlul, pro.a.il din pricina emoţiei

$#nd a au1it despre ce-i vor.a, aţ a pornit să d#rd#ieat#t de puternic, din toate mădularele, #nc#t a că1ut #n se-cunda următoare tocmai #n capul marţianului >e gura podului

arţianul, +ără să dea semne de +rică, sau de enervare,l-a depus pe ;o.inson la podea, lăs#ndu-l să 1acă acolo:poi, cu gesturi greoaie, a #nceput să-şi rotească #ncetcasca de sca+andru, deşuru.#nd-o de pe g#tlejul costumu-

140

lui :.ia c#nd şi-a aşe1at-o jos, l#ngă aţ, am reali1atcine era extraterestrul $ăci, din interiorul instalaţiei, sprenoi privea c"ipul mătuşă-mi ;aliţa

:tunci am considerai că-i ca1ul să #ntre.C

< $e-i cu matale, #n costumul ăsta, tanti ;aliţo? < >ăi nu v-am spus că mă duc după "ainele necesare

expediţiei? :casă am tot soiul de costumeC şi de pilot, şide sca+andru, şi de pescuitor de .alene, şi de explorator polar Hala.ile, acestea din urmă, şi pentru >olul Nord,şi pentru >olul Bud !oar cunoşti pasiunea mea +aţă de

tot ce-i ştiinţă, mecanică, geogra+ie şi ştiinţe naturale0!ar să nu ne pierdem timpul cu palavre Băltaţi-mă #n pod,să organi1ăm cărarea lucrurilor „$opăii” ai repede, .erne.ecilor0

>#nă să-i 1v#rlim "amurile, tanti ;aliţa s-a autoex-tras din sca+andru, ram#n#nd numai #n nişte ţoale o.iş-nuite, #nsă destinate pescuitului .alenelor :poi le-a de1- .răcat şi pe-acelea i ne-a apărut #n +aţa oc"ilor costu-mată #n mecanic de .ord D salopetă din material gros, .ăţos, aşa cum tre.uie să +i purtat cei de pe transatlanticul„@itanic”

!upă ce-am i1.utit, cu greu, s-o suim #n pod, #n trei+a1e, mai #nt#i costumele, apoi .alotul, şi-n cele din urmă

persoana d#nsei, şi ne-am aşe1at istoviţi, leoarcă de nădu-şeală, să ne tragem su+letele, a.ia atunci s-a-ndurat mătu-şă-mea să ne explice de ce sosise #n +elul acesta

< ă, dacă-i expediţie nautică, păi nautică să +ie0 Netre.uie şi-un sca+andru? Ne tre.uie !oar vom naviga peape Ha +i nevoie să pescuim vreun peşte ceva mai mare?

:tunci avem nevoie şi de-un costum de .alenier !e sa-lopetă, cred că nu mai e ca1ul să vă spun de ce-am luat-o$ăci se-nţelege şi de la sine Hor +i de e+ectuat nenumă-rate reparaţii, nu? ar #n .occeluţă, acolo mi-am v#r#t şieu lucrurile personale, unele ustensile pentru gătit, pre-cum şi niscaiva alimente 3 clar?

Anmărmuriţi, ne-a amuţit tuturor gura $u excepţia lui

aţ $are, după ce-şi revenise din sperietură şi se căţărasede unul singur #n pod, stătea şi se uita cu gura căscată plin de admiraţie, la mătuşă-mea !e parcă ar +i avut #n+aţă-i pe căpitanul Nemo, eroul lui Qules Herne, cel din

141

„29999 de leg"e su. mări” Numai el a avut curajul să-ispună verde #n +aţăC

< Bigur că nu, coană ;aliţo0 $ă doară nu ne-m.ar-căm pe-un vapor, ci pe-o amăr#tă de copaie

< $um aşa, s-a minunat mătuşă-mea, n-aveţi de g#nds-o trans+ormăm, aduc#ndu-i unele modi+icări, #ntr-o ade-vărată navă?

< Nu0 i-am răspuns eu Nici timp nu este, şi nici po-si.ilităţi

< $um să nu +ie, din moment ce s#nt cu voi? s-a

enervat tanti ;aliţa :m toate sculele necesare la mine Dtrusă #ntreagă Numai ea c#ntăreşte vreo cinşpe 5ile0

!in aproape #n aproape, am reuşit totuşi s-o convin-gem pe mătuşă-mea să lase totul #n pod i să-şi păstre1edoar salopeta ar #n privinţa .alotului, urma să luăm dinel numai ceea ce era de-ale m#ncării

< /un0 Ne-am #nţeles acuma @otul este lămurit0 Ne-a declarat mătuşă-mea, nu c"iar #ntru totul satis+ă-cută $e urmea1ă după asta?

< Amprumutarea copăii0 :cţiunea cea mai importan-tă şi plină de riscuri ai #nt#i va tre.ui #nsă s-aşteptămmie1ul-nopţii, c#nd vom +i siguri c-a adormit aca-aia

:ltminteri, s-ar putea să ne prindă c"iar asupra +aptului,şi-ar +i vai şi-amar de capul nostru !ar şi de-al matale,care şi-aşa nu stai prea .ine, din punct de vedere al rela-ţiilor externe, cu .unică-mea şi ru.edenia dumitale apro- piată

@anti ;aliţa, că1#nd pe g#nduri, din ce #n ce mai nemul-

ţumită, ca şi cum i-ar +i stat #n g#t c"estia cu a.andonareasca+andrului şi-a celorlalte catra+use aduse de d#nsa, ne-aspus ceva mai t#r1iuC

< $red c-aveţi ceva dreptate, pe undeva şi-ntruc#tva0>er+ect :tunci, ştiţi ce-i +acem?

< !acă ne 1ici, s-a .ăgat #n vor.ă neinvitat aţ, o săştim0

ătuşă-mea l-a privit, oarecum deranjată de intervenţiacolegului nostru de expediţie, ceva mai intens !e parcăar +i intenţionat să +ore1e #n ad#ncurile minţii sucite ce se

142

a+la #n capul lui ;o.inson !upă care i s-a adresat per-sonal, cu tot du"ul .l#ndeţiiC

< /ă aţ, ia ascultă la mine0 @u n-ai nimic #n o.iec-tul căruia i se mai 1ice şi cap, de nu eşti #n stare să cugeţi

şi de unul singur? @ot vrei să ţi se v#re mură-n gură oriceidee $e cre1i c-am avea de +ăcut, dacă ar +i să c"i.1u-ieşti şi tu? :i?

4#st#cit, .ietul aţ ;o.inson a mai apucat să-ngaimeC < >ăi, coană ;aliţo, eu unul m-aş culca niţel, că m-a

cam pălit somnul, 1ău aşa0 -aţi năucit0

< /ravo0 He1i că-ţi um.lă mintea? :sta vroiam să propun şi eu >#nă adoarme $aterina, .unica luI nepotu-meu, vă culcaţi şi voi o ţ#rişică, să prindeţi puteri 4iindcăne-aşteaptă o noapte grea0

Anc#ntat de idee, am #ntre.at-o pe mătuşă-meaC ăi atunci cine mai stă de gardă? :m să ve-g"e1, asta am să +ac, #ntruc#t #naintea unei acţiuni de marerăspundere niciodată nu-mi #ngădui să dorm =aide, #n-tindeţi-vă olecuţă0

!#nd urmare s+atului mătuşă-mi, ne-am culcat cu toţii

$are cum am putut i pe unde am putut ar peste c#tevaclipe, cu oto+leaşcă #n .raţe, aţipeam şi eu Darecum li-niştit, #ntruc#t ne ştiam pă1iţi de vajnica tanti ;aliţa

>este noapte, c#nd m-am tre1it din pricina javrei, carese scărpina de mama +ocului, datorită miriadelor de purecice-i invadaseră .lana, am +ost surprins s-aud prin preajmă

un 1gomot de motor :scult#nd mai atent, #ntr-un t#r1iumi-am dat seama că era vor.a de-un motocompresor $are+uncţiona c"iar #n podul maga1iei, l#ngă noi ntrigat deexistenţa acestuia, deoarece nu ştiam ca .unicu-meu săai.ă aşa ceva #n dotare, am purces să-l caut Dr.ecăind prin pod $#nd l-am di.uit, am constatat că era vor.a detanti ;aliţa $are le dormea 1dravăn, s+orăind pe am.ele

nări >e una su.ţire, iar pe cealaltă ceva mai grosAngrijorat să nu #nt#r1iem, mi-am luat inima-n dinţi

şi-am tre1it-oC < $e +aci, .re, tocmai acuma te-ai apucat s-adormi?

143

!atorită #ntunericului gros, at#t de gros #nc#t puteai să-ltai cu cuţitul, #n primul r#nd am nimerit de-a dreptul#n .ucătăria din şopron Ende, .ine#nţeles, nu exista nicio copaie $i doar o tigaie cu pi+tele prăjite, uitată de aca-

aia pe plită !upă ce-am servit vreo c#teva, aşa ca să+ie ceva #n gură, am dat, #n cele din urmă, şi de spălătorie:ici, pe pipăite, ne-am apucat să căutăm copaia Nu eraacolo unde o ştiam, #nsă am găsit-o sprijinită de perete, #n picioare Anc#ntată că reuşisem, mătuşă-mea ne-a şoptitC

< 7ăsaţi-mă pe mine, că mă pricep la de-al de-astea0

3u am s-o iau #n c#rcă, iar voi o să m-ajutaţi a.ia dupăaceea, s-o ducem p#nă-n +undul grădinii:m acceptat soluţia d#nsei !in păcate4iindcă, mătuşă-mea măsur#nd aproape vreun metru şi

opt1eci şi cinci, iar copaia peste doi metri şi jumătate,#n secunda următoare eram martorii unui cutremur degradul cinci >e orice scară, ;ic"ter sau mai ştiu eu care!e s-a 1guduit toată ograda, casa şi #mprejurimile

>este mai puţin de-un minut, aca-aia, .unică-mea,şi-a +ăcut apariţia, cu-o lampă de ga1 aprinsă #n m#nă,vr#nd pro.a.il să constate cine-i dăduse lovitura la spălă-torie Noi, speriaţi 1dravăn, ne-am ascuns imediat su.masa de călcat ru+ele i-am asistat intrigaţi la cercetările

#ntreprinse de .ătr#nă Nu at#t de intrigaţi din pricina d#n-sei, c#t datorită +aptului că tanti ;aliţa dispăruse 4iindlumină, aveam oca1ia să constatăm cu oc"ii personali cese-nt#mplase $utremurul +usese produs de pră.uşirea co- păii, care acum 1ăcea cu +undul #n sus @otuşi, unde pie-rise mătuşă-mea?

3nigma s-a de1legat de la sine $#nd, de su. copaie,s-au au1it nişte .ătăi răsunătoare aca-aia, +ără teamă,s-a plecat şi-a ridicat niţel de capătul acesteia !e undes-a ivit, mai #nt#i, o m#nă, iar apoi, #n #ntregime, tanti;aliţa

< $e cauţi acilea, ;aliţico? a-ntre.at-o, minun#n-du-se, .unică-mea, .uimacă de somnul din care se tre1ise

at#t de .rutal < Btau niţel să mă odi"nesc, +a $aterino0 i-a răspuns

mătuşă-mea :m vrut să-mprumut copaia ta, că-i mai

145

< :şa-i0 am recunoscut eu :tunci, n-ai vrea să preieimatale comanda expediţiei „$opaia X?

< Nici că să-ţi treacă prin cap aşa ceva0 s-a opus pro- punerii mele vajnica şi in+atiga.ila mătuşă Bună mai +ru-

mos „căpitanul $ox”, dec#t „căpităneasa $oxa” 3ste? < 3ste0 i-a declarat aţ, din toată inimaAnc#ntat că răm#neam, #n continuare, acelaşi căpitan

$ox, de mai #nainte, am #ntre.at-o totuşi pe tanti ;aliţaC < #ine plecăm 7ansăm am.arcaţia la apă, şi

co.or#m pe apele :rgeşului #n jos, la vale $e +acem p#nă

atunci? < $are m#ine, mă copile? s-a răţoit la mine mătuşă-mea :1i s#ntem m#ine Nu ve1i că s-a şi luminat de 1iuă?>oate vrei să 1ici poim#ine, adică m#ine, de +apt =ait, căm-am #ncurcat !ar s-o lăsăm .altă >#nă la am.arcare,o să mergem cu toţii 7a mine acasă Bă ne ospătăm şi săne odi"nim niţeluş $ă ne-aşteaptă călătorie lungă şi greai nici n-aş vrea să vă scap din oc"i, ca s-o #ntindeţi #n ex- pediţie +ără mine0

$#nd am au1it-o emiţ#nd ultima supo1iţie, mai că mi-avenit să urlu Niciodată n-aş +i +ost #n stare să cred, că mă-tuşă-mea-i capa.ilă de atari per+ormanţe telepatice :u1ice c"estie, domle, să-mi citească #n g#ndurile cele mai as-

cunse0$ăci, de ce să m-ascund după deget, cam astea-mi erau

planurile0 :le mele, .ine#nţeles, şi personale, deoarece co-lectivul expediţionarilor nu m-ar +i apro.at B-o lăsămacasă pe tanti ;aliţa, cu mulţumirile de rigoare i nu+iindcă ne-ar +i stat pe cap, ceea ce nu ne-ar +i sting"erit

c"iar at#t de mult, ci +iindcă mă temeam că n-o să-ncăpemcu toţii #n copaie7ucrurile +iind #nsă consumate, şi nest#ndu-mi +rumos

să urlu #n pu.lic, am tăcut m#lc şi-am c#rmit căruţa-ndrum declar#ndu-i mătuşă-miC

< 3xcelentă idee0 i mie mi s-a +ăcut niţică +oameergem la matale Nu ca să +im su. supraveg"ere, deoa-

rece nu văd de ce-ar +i ca1ul, dar ca să mai punemla cale unele amănunte re+eritoare la traseul expediţieinoastre >oate mai ai de pre1entat vreo propunere ceva,cine ştie ce idee nouă, matale nelipsindu-ţi niciodată ideile

147

trăsnitoare :şa cum a +ost cea eu aca-aia, c#nd i-aispus, #n toiul nopţii, că venisei să-mprumuţi copaia ienu mi-ar +i trecut aşa ceva prin cap0

@anti ;aliţa m-a examinat lung, adăug#nd apoi prin

viu graiC < 3 şi normal @otul depinde de ce cap e vor.a0

2/Dar

"i a!tiitţi 0% „diur%”

Ddată ajunşi acasă la mătuşă-mea, d#nsa ne-a introdus pe toţi #n .ucătăria sa, o #ncăpere imensă, unde ne-a preparat imediat, spărg#nd vreo două1eci de ouă, nişte oc"iuri

pe costiţă a+umată prăjită, rumenă şi crocantă$#nd a .ăgat de seamă că răsu+lam greu şi g#+#iam, de

c#tă m#ncare .ăgasem #n noi, ne-a spus cu cel mai .lajinglas posi.ilC

< Eitaţi ce-aş propune eu $a să vă mai slo.o1iţioleacă, n-ar +i rău să puneţi şi voi osul niţel, ajut#ndu-mă

să deretic prin casă0 :ltminteri, cu toată o.oseala de pestenoapte, n-o să vă mai puteţi odi"ni ca lumea, av#nd .urti-celele prea pline 3 careva #mpotrivă?

!eşi ne-ar +i convenit să ne culcăm imediat, n-am avuttotuşi inima aia, să mărturisim că nu ne pica deloc .ineideea de ultimă oră a mătuşă-mii >rea-şi dăduse vlagadin d#nsa, ajut#ndu-ne la căratul copăii şi-al .agajelor ex-

pediţiei:şa că, @ele Nansen, cel mai dotat dintre noi #n ma-

terie de gospodărie, a-ntre.at-o pe tanti ;aliţaC

148

< $u ce-ncepem? atale 1i-ne ce-avem de +ăcut,iar noi ne-apucăm numaidec#t de trea.ă0

< /ravo tie, mă >antelică0 >ăi n-ar +i cine ştie cemare .r#n1ă 7uaţi şi voi odăile pe r#nd, una după alta,

ştergeţi pra+ul de pe mo.ile, de pe +erestre şi uşi, mătu-raţi pe jos, apoi scoateţi covoarele, le duceţi #n curte şile .ateţi, p#nă n-o mai răm#ne urmă de col. #n ele >o+-tim, aveţi aici, #n .ucătărie, tot ce vă tre.uie i otrepe pentru şters, şi mături, şi +ăraşe, c"iar şi .ătătorul de co-voare0 !aţi-i drumuI, că eu am să mă ocup de gătit 3

ca1ul să prepar ceva cald, o 1eamă +ier.inte, cu care săvă spălaţi stomăcelele $e-aţi pre+era? D supă de pui,cu găluşti, sau o cior.ă de măruntaie?

< D supă cu găluşti, şi-un pila+0 le-am luat-o eu #na-inte expediţionarilor, av#nd o propensiune aparte pentrugăluşti şi ore1

< >er+ect0 An două trei ceasuri, am să +iu gata cu pr#n1ul @aman c#nd veţi termina şi voi cu casa0

Bu. conducerea mea, care cunoşteam prea .ine locuin-ţa mătuşă-mi, şi su. #ndrumarea lui >antelică, care ştia ce-iaia a te ocupa de dereticatul unei case, ne-am #ndreptatcu toţii spre odaia dinspre .ulevard, acolo unde se a+la

su+rageria, cea mai mare #ncăpere, dat +iindcă era, #n ace-laşi timp, şi .i.lioteca cea mai gro1avă din oraş

$#nd au 1ărit miile de volume care tapetau pereţii, dis- puse pe ra+turile ce se-nălţau p#nă-n tavan, .ăieţii au ră-mas ta.lou Nu mai pomeniseră #n viaţa lor at#tea cărţi Nansen, cu s+ială, s-a apropiat de primul ra+t şi-a pornit

să m#ng#ie cotoarele tomurilor >rilej care l-a #ndreptăţitsă ne-anunţeC < 4raţilor, acuma ştiu cu ce-ncepem0 3 plin de pra+

peste tot 7uăm cărţile pe r#nd, una c#te una, şi ne-apu-căm să le ştergem Ansă cel mai .ine ar +i s-o pornim desus, de la ra+turile cele mai #nalte $a să ne +ie apoi mailesne

Binistră idee0 !eoarece n-aveam la #ndem#nă o scară,ne-am luat după aţ ;o.inson, şi-am #ncropit una vie

149

!in trupurile noastre işcă-te @one l-a luat #n c#rcă peaţ, eu m-am căţărat pe umerii acestuia, iar Nansen #nspinarea mea, aşe1#ndu-mi-se pe cap !upă care a vrut săscoată carte cu carte, pentru a da jos pra+ul de pe ele $#nd

a constatat că uitase să-şi ia otreapa cu el, l-a somat pe işcă-te 7ivingstoneC

< !ă-mi c#rpa, mă @one, că-i la picioarele tale0 Nemaiţin#nd seamă că ne purta pe toţi #n spinare, 7ivi a

dat să se-aplece după c#rpă An clipa aceea @ele Nansena răcnitC

< /ăieţi, ţineţi-vă .ine, de-orice-oţi putea, c-altmin-teri cădem0:vea dreptate ;ămaşi +ără suportul repre1entat de

işcă-te @one, eram sortiţi unei pră.uşiri de milioane Nansen s-a apucat de ra+tul de l#ngă tavan, eu de cel a+latla altitudinea mea, iar aţ de cel ce era #n dreptul lui ar#n momentele următoare, #ntregul eşa+odaj de ra+turi se#nclina spre duşumea

< @one0 i-am strigat eu < sprijină .i.lioteca0adarnică mo.ili1are işcă-te 7ivi s-a repe1it, cu

c#rpa #n m#nă, la ra+turile cele mai apropiate de el, respectiv cele de jos, #n vreme ce noi, de sus, ne pră.uşeam,unul după altul, cu ra+turi cu tot 7a podea An cea-

laltă secundă, toate cărţile se găseau peste noi ar noi su.ele !ar şi su. ra+turile lustruite ale .i.liotecii $are, sprenorocul nostru, +iind din lemn de stejar, nu se +ăcuserăţăndări $i doar ne ot#njiseră cum se cuvine, care dupăcea+ă, care-n cap, care-n grumaji An orice ca1, cele vreodouă mii şi ceva de volume mai amorti1aseră ceva din im-

pactul cu lemnăria ar @one, voinicul expediţiei, ne-a ex-tras rapid de su. muntele de cărţi, tem#ndu-se serios cănu mai eram printre vii 3i .ine, eram0 i-ncă at#t de vii,#nc#t l-am luat imediat la rostC

< $e-ai +ăcut, ne+ericitule? < $um ce-am +ăcut? s-a mirat el de-ntre.are $e mi-a

1is >antelică :dică să-i dau c#rpa

Hă1#nd că n-aveam cu cine sta de vor.ă, măgădanul +i-ind pro.a.il şocat de cele #nt#mplate, le-am spus .ăieţi-lorC

150

< ă duc să văd ce-i cu tanti ;aliţa !acă n-a sosit p#nă acum, cu-o +alcă-n cer şi-una-n păm#nt, #nseamnă căn-a au1it nimic !ar de ce? >#nă mă dumiresc, porniţi

s-adunaţi cărţile şi să montaţi la loc .i.lioteca 7a +el cuma +ost, mă-nţelegeţi?

< !e-nţeles te-nţelegem, dar cine poate şti cum a+ost? şi-a dat cu părerea aţ ;o.inson @u le ştii, cumerau or#nduite cărţile?

:m dat a le"amite din m#nă, +iindcă "a.ar n-aveam

de modul #n care-şi ţinea mătuşă-mea .i.lioteca, şi le-am+ăcut semn să se descurce cum or putea$#nd am pătruns pe +uriş #n .ucătărie, am găsit-o pe

mătuşă-mea dormind $u capul pe masă 7#ngă plita maşi-nii de gătit, pe care +ier.eau oala cu supa şi cratiţa cu pila-+ul -am retras la +el de tiptil $a să n-o tre1esc !ealt+el, tanti ;aliţa avea uneori o.iceiul să susţină că estecam tare de-o urec"e, +ără să preci1e1e #nsă cu care dinele !eci, am dedus eu, de pe atunci detectiv, ori n-au1eacu am#ndouă, ori se pre+ăcea surdă parţial, ca să surprindăceea ce se vor.ea pe socoteala d#nsei 3ra, mă rog, şi-astao tactică

An mai puţin de-o oră, totul +usese #ncropit la loc $e-idrept, nimeni n-ar +i putut a+irma dacă volumele se a+lautot acolo unde +useseră, sau se amestecaseră #ntr-un c"ip#ngro1itor >rincipalul era #nsă că .i.lioteca, #n general,arăta ca şi mai #nainte Antr-o oarecare măsură, .ine#nţe-les !eoarece unele ra+turi se cam g#r.oviseră, #n cădere,

şi-acuma +ăcuseră .urtă>este c#tva timp, căram covoarele #n curtea casei Băle luăm la .ătut 7e +ăcuserăm sul, pentru a +i mai lesnede transportat 3ra totuşi, unul din ele, at#t de greu, #nc#tnu l-am mai pus pe ştanga de +ier din spatele nucului $il-am lăsat pe terasă, să-l .atem #n po1iţia culcat, +ără să-lmai despăturim

işcă-te 7ivi, +iind #nsărcinat cu e+ectuarea operaţieirespective, ca sancţiune, deoarece provocase de1astrul din .i.liotecă, uit#nd că ne avea #n spate, şi-a scuipat 1dravăn#n m#ini şi-a luat .ătătorul dra"onul, ce să mai vor.im,

151

avea putere nu glumă eşea pra+ul din covoare, ca norii de+um pe coşul unei locomotive !ar mai ieşeau şi ur1elileDri erau putrede de .ătr#neţe, ori 7ivi trăgea #n ele cu prea multă sete $#nd am o.servat că o carpetă +usese re-

dusă aproape la jumătate, i-am strigatC < Dpreşte, atletule, c-o laşi pe mătuşă-mea +ără co-

voare #n casă0 @reci, mai .ine, la ăla marele, de pe terasăAn ăla poţi să dai c#t poţi, +iindcă-i #mpac"etat

Bupărat, işcă-te 7ivingstone a renunţat la .ătătoruldin răc"ită, şi-a luat #n m#nă ranga de +ier :ceea pe care

+useseră #ntinse covoarele!e la prima lovitură, din covor n-a ieşit pic de pra+An sc"im., a ieşit un urlet de groa1ă, care ne-a #ng"eţatşira spinării

< a stai, măi @one, l-am rugat eu, nu cumva s-o +istrecurat oto+leaşcă #năuntru?

< >ăi ce, a venit şi el cu noi? m-a #ntre.at işcă-te7ivi

< Nu cred 7-am lăsat la .unici, deoarece ne-ar +i des-conspirat, dispăr#nd şi el de-acasă Erma să-l luăm cu noi,la plecarea de m#ine dimineaţă Bau de la noapte, că #ncăn-am +ixat ora0

ntrigaţi de răcnetele ce nu mai contenau să ră1.ată

din covorul +ăcut sul, am pornit să-l des+ăşurăm :.iac#nd am ajuns la celălalt capăt, l-am găsit pe autorul ace-lor emisii vocale nemaipomenite 3ra aţ ;o.inson

Nevenindu-ne să credem oc"ilor, l-am luat l-a-ntre- .ăriC

< $e +ăceai acilea, aţule? s-a interesat Nansen de

sănătatea lui < $ine te-a v#r#t #năuntru? am #ncercat şi eu să-l tragde lim.ă

< @one0 ne-a răspuns el smiorcăind B-a gră.it sărăsucească covorul, +ără să .age de seamă că mă-ntinse-sem pe el Bă-mi mai trag şi eu niţel su+letul

Anduioşat de nenorocul ce dăduse peste .ietul aţ,

l-am #ntre.atC < i eşti lovit rău?

152

< !e groa1ă, nu-altceva0 a sc#ncit exploratorul < Ende anume? < !rept #n moalele capului0 mi-a preci1at aţ, ară-

t#ndu-şi +unduleţul !e mi s-au cutremurat creierii

< >ăi de", măi aţule, ce să-ţi +ac, dacă-ţi ţii capulacolo? s-a scu1at işcă-te @one

!upă ce-am dus covoarele la loc, #n .i.liotecă, şi le-am#ntins pe duşumea, av#nd grijă să nu se o.serve deterio-rările de cea mai recentă dată, pun#nd scaune deasupraacestora, ne-am declarat satis+ăcuţi de cum arăta acum #n-

căperea !eşi era cu totul alt+el dec#t +usese mai #nainte Ne-am privit drept #n oc"i, iar Nansen, pe care pro- .a.il pornise să-l .#ntuiască o p#rdalnică de +oame, aşacum era, de alt+el, şi normal, după c#tă muncă se depusese,m-a #ntre.at cu s+ialăC

< $e 1ici, $oxule, o +i .ine aşa? < ult mai .ine dec#t cu ra+turile dăr#mate0 l-am li-

niştit eu < :tunci ce-i +acem, ne-apucăm şi de-odăile ălelalte,

sau mergem să m#ncăm? < Ne-apucăm0 l-am in+ormat eu neşovăind < $e, eşti dilimac"e? s-au #ngro1it .ăieţii $"iar vrei

să-i distrugem casa mătuşă-ti, #n #ntregime?

< :tunci, ne-apucăm mai t#r1iu0 am dat eu #ndărăt < $#nd? !upă ce pr#n1im, după o noapte nedormită,

după toată ca1na din dimineaţa asta, a sărit cu gura ;o- .inson, iarăşi să ne punem pe oase +r#nte şi 1o.ite?

< Nu0 $i c#nd ne-om #ntoarce din expediţie0 am puseu lucrurile la punct, #ntre.#ndu-mă dacă tanti ;aliţa va

+i de acord cu "otăr#rea mea: +ost0 $"iar mai #nainte de-a-i spune că dăduse-răm gata doar su+rageria-.i.liotecă, ne-a #nt#mpinat #n .ucătărie lu#ndu-ne la rostC

< =aideţi, măi, odată, că mor de +oame şi era s-adorm pe mine, de c#nd tot v-aştept0 i mai tre.uie să ne şi cul-căm puţin, p#nă pornim, m#ine #n 1ori, #n marea noastră

călătorie !acă n-aţi i1.utit să terminaţi cu dereticatultuturor odăilor, nu-i o pro.lemă ai .ine mai t#r1iu de-

153

c#t niciodată D să mi le +aceţi la #napoiere $ă şi eu v-am pregătit o masă ce n-aţi pomenit, de-o să mă ţineţi mintec#t oţi trăi0

Antr-adevăr, mătuşă-mea se-ntrecuse pe sine0 Bupa

era +antastică, pur şi simplu, cu nişte găluşti c#t pumnul$am tari #nsă, #nc#t a +ost nevoie să le tăiem cu cuţitul/a c"iar, la un moment dat, #mi trecuse prin cap g#ndulcă greşise compo1iţia, pun#nd g"ips #n loc de griş !ar pi-la+ul era ireproşa.il i gras, cu .o.ul de ore1 um+lat cumse cuvine, cu un pu+ de piper, de-ţi lua gura +oc, şi nişte

"artane de pui de casă, at#t de +ragede şi mustoase, #nc#tţi se topeau #n gură, de n-am mai +ost capa.ili să 1icemnimic i nici n-am +i putut, +iind cu gurile pline $#ndam terminat pr#n1ul, tanti ;aliţa ne-a anunţat mulţumităC

< /rava vouă0 Anseamnă că v-a plăcut masa meaHă1 c-aţi lins +ar+uriile 4oarte .ine Nici nu mai e nevoiesă le spălaţi i nici nu mai avem c#nd !e +apt, p#năne-ntoarcem din expediţie, asta-i ultima m#ncare, ca lu-mea, din care ne-a +ost dat să ne-n+ruptăm 7a drum, cala drum, vom .ăga #n gură ce-om putea şi ce-om găsi0

Antruc#t era t#r1iu, şi ni se-nc"ideau oc"ii de somn, nui-am mai 1is nimic i ne-am dus cu toţii la culcare An

dormitorul mătuşă-mi Ende ne-am #ntins cu toţii #n pa-tul d#nsei ar tanti ;aliţa s-a tolănit #ntr-un +otoliu !eunde, peste c#teva secunde, dacă nu cumva c"iar şi maicur#nd, au purces să răsune cunoscutele ei s+orăieli, multmai sonore dec#t 1gomotele unui motocompresor

7egănat de melodia #ng#nată de tanti ;aliţa, pe nas,

se-nţelege, m-am c"inuit şi eu să aţipesc Ansă nu-mi #n-găduiau g#ndurile ce-mi năvăliseră #n cap @oate legate de plecarea #n expediţie An orice ca1, cuget#nd că prima partea operaţiunilor ne reuşise, peste c#teva clipe mă cu+undamşi eu #n negurile somnului $u su+letul #mpăcat !ar şi cu .urticica plină, ca un ţ#+oi, de-ai +i putut .ate-n ea ca-ntr-oto.ă $"iar şi marşul din Aida Bau din %landezul zbu"

rător ai adecvat acesta, cu-at#t mai mult cu c#t aveamsen1aţia că existau toate şansele să devin şi eu 1.urător,ţin#nd seamă de aspectul de aerostat pe care-l căpătasem

154

2+/La

„Nisetrul 2 F alte re$uri*alte !#%diţii* de!i* alt situaţie///

@imp de două 1ile, c#t #i tot povestisem pro+esoruluiBomnu cele de p#nă acum, acesta rareori mai mă-ntrerup-

sese Numai la cele trei mese, de peste 1i, apucase şi d#nsulsă spună o vor.ă, #ntre.#ndu-mă de una de alta, pierdut pe g#nduri „3 clar, mi-am 1is eu0 !in păţaniile mele, mai .ine 1is ale expediţiei R$opaiaS, care-l pasionea1ă ca des-+ăşurare, acuma stă şi selectea1ă elementele capa.ile săducă la descoperirea Rjurnalului de cortS, vr#nd să prindă+irul raţionamentelor mele deductive şi detective, care mădeterminaseră să-l asigur că-i găsesc preţioasele sale #n-semnări”

An dimineaţa aceasta, c#nd, după ce-aseară #mi #nc"eia-sem prima parte a naraţiei, cea cu aspectul organi1atoric,ne instalasem la măsuţa noastră, din salonul restaurantu-lui „striţa”, unde lic"idam anemicul brea$ast servit de

amicul >apăl#nă, comandantul părea şi mai transportat!e parcă ar +i +ost pe-o altă lume :şa că, #nc#ntat de suc-cesul avut, am dat să-l iscodesc, dorind să-mi dau seamade dimensiunile acestuiaC

< 3i, ce 1ici, meştere anole, este că-i ceva de capullor?

< N-aş prea 1ice0 mi-a răspuns el, răm#n#nd #n ace-eaşi stare de părăsire a simţului realităţii i s-au părutcam prăjite

< 7a ce te re+eri? m-am mirat eu de aprecierea Nisetrului

155

< 7a oc"iurile pe care tocmai le-am terminat0 < >ăi .ine, dragule, eu te-ntre.am de poveştile mele

< :0 artă-mă, maestre, am +ost #n eroare !ar nicimatale n-ai pomenit nimic de ele

< >ăi ce +ac, de două 1ile #ncoace? < !a, ai dreptate0 a recunoscut #n cele din urmă co-

mandantul expediţiei „Nisetrul 2” : +ost c"iar pasionant!e mult n-am mai au1it o asemenea istorie Bă organi1e1i

o călătorie, #n condiţii at#t de aiurite, total nesă.uite, #n-cropite la nimereală $urată ne.unie, nu altceva0 < >entru că erau alte vremuri, de-aia :şa că-i nor-

mal să +i +ost cum au +ost0 i totuşi, n-ai di.uit nimic #nstare să te-ajute?

< 7a ce? s-a interesat Bomnu < 7a „jurnalul de cort”0 :dică la găsirea lui < Nimic0 mi-a preci1at el ai ales că nu văd nici o

legătură, #ntre ce s-a #nt#mplat atunci, şi ceea ce-am +ă-cut noi

< /iiine0 :tunci o luăm de la capăt :cum e r#ndulmatale să-mi povesteşti0 i-am spus eu niţel necăjit, reali-1#nd că pro+esorul nu avea propensiuni deose.ite pentru

desc#lcirea enigmelor Ţi-am mai spus doar, că din di+e-renţe va i1.ucni adevărul0 Hor.ă mare, pe care #nsă vădcă n-ai luat-o #n seamă $#nd #mi vei istorisi cum a de-curs plecarea voastră, a celor din „Nisetrul 2”, şi-ţi voispune şi eu, după aceea, cum s-a petrecut a noastră, a„$opăii”, atunci s#nt sigur c-ai să strigi .ucuros, plin de

entu1iasmC „3vri5a0” :dică, repet#nd spusa lui :r"i-mede, c#nd a descoperit nu mai ştiu ce principiu din +i-1icăC „:sta e0” ai exact, ai să declari #n gura mareC„:ici era caietul meu0”

< Dare? Bau greşesc cumva?$onstat#nd că ne a+lam pe-or.ite di+erite, l-am solici-

tat pe Bomnu, care-mi devenea din ce #n ce mai simpatic,

să-nc"eiem aici prologul, şi să trecem la relatare ar pro-+esorul, parcă mai #nviorat, m-a rugat să urcăm #n cameră,deoarece acolo #şi ţinea toată documentaţia necesară

156

N-am să redau #ntocmai istorisirea comandantului ex- pediţiei „Nisetrul 2”, deoarece mi s-a părut oarecum di-dacticistă, ci-am s-o comunic cu cuvintele mele, respec-

t#nd #nsă datele sale, aşa cum le-am #nregistrat pe .andamea magnetică %din cap*

!eci, plecarea mem.rilor ec"ipajului „Nisetrul 2” aavut loc pe data de &2 iulie, la orele 2(LJ !eşi era o ex- pediţie cu caracter, să-i 1icem, +luvial, #m.arcarea s-a pe-

trecut #ntr-un tren 7a gara cea mai apropiată de ăţău$opiii, aduşi de părinţii #ngrijoraţi, .ine#nţeles +ărănici un motiv, care cu maşinile, care pe jos, care cu mij-loace de transport #n comun, nu-şi mai #ncăpeau #n pielede +ericire

Ansă, #n po+ida .ucuriei lor explo1ive, plouase năpras-nic i nu numai #n noaptea plecării, dar şi-n cele două 1ile precedente >#nă la sosirea trenului, mai +iind de aştep-tat vreo două ceasuri .une, at#t pro+esorul anole, c#t şisoţia sa, .ieţii de ei, au +ost supuşi unor atacuri concen-trate şi succesive >e etape ai #nt#i, mamele $are, pl#n-g#nd, le recomandau cum să ai.ă grijă de odoarele lor de„expediţionari” $e să le servească dimineaţa, la ca+eaua

cu lapte, ce să le prepare pentru pr#n1uri şi cine, la ce oresă-i culce, şi-o mulţime de alte prescripţii, +ără de caredrăguţii de copilaşi s-ar +i a+lat #n mare primejdie de-acontracta cele mai cumplite .oli şi mete"ne

< :st+el #nc#t, mi-a mărturisit pro+esorul Nisetrul, cu prilejul povestirii sale, dacă m-aş +i luat după scumpele

lor mămici, ar +i tre.uit să o+er, la micul dejun, cel puţin1ece tipuri di+erite de meniuri $a să nu mai pomenesc şide +aptul că, urm#nd s+aturile lor, aş +i +ost nevoit să-lculc pe +iecare aparte, #n condiţii speciale de con+ort, să-lurmăresc noaptea cum doarme, la ce oră o.işnuieşte săse descopere #n somn, p#nă unde să-i trag pledul, iar dacăare năravul să aţipească sug#ndu-şi degetul mare, să i-l

scot neapărat din gură, deoarece exista riscul să se-aleagăcopilaşul cu m#inile de+ormate

157



@aţii, pe de altă parte, aveau cu totul alte pretenţiiEnii, cei mai severi, cereau pedepse 1ilnice, dacă nu şi detrei ori pe 1i, indi+erent de greşeala odorului 3ventual şi

+ără vreun motiv !oar ca să +ie $u nuia de alun, sau de jugastru, cu palma sau cu .uricele degetelor Bper#nd că,ast+el, con+orm unor deprinderi din .ătr#ni, mlădiţele lorvor ajunge adevăraţi .ăr.aţi, educaţi milităreşte, d#rji şine#nduplecaţi :lţii, duioşi şi #nlăcrimaţi, cereau ca .ăieţiisă +ie scutiţi de-orice dojană, mai cu seamă orală, din do-

rinţa păstrării unui per+ect ec"ili.ru psi"ic al copilului/ine#nţeles, mai erau şi părinţi care nu cereau nimicspecial $i-şi exprimau toată #ncrederea #n pro+esorulodraslelor lor $are, la #napoierea din expediţie, le va livraun copil capa.il să #noate, să gătească singur, să repareorice tip de #ncălţăminte, să se priceapă la spălatul ru+e-lor, la călcat, la c#rpit, la spartul lemnelor, la +ăcut o cu-răţenie generală #n casă, şi dacă era posi.il, să se priceapăşi la raşc"etat parc"etul @otul, asta era clar de la sine,numai #n cele 1ece sau douăspre1ece 1ile c#t avea să du-re1e „Nisetrul 2”

!in +ericire, pe măsură ce ploaia se-nteţea, iar ora desosire a trenului se apropia, #n acelaşi timp se epui1au şi

cererile #nsoţitorilor Ansă totul a re#nceput, +urtunos şisporit, o dată cu intrarea trenului #n gară >e c#nd pu-neau m#na cu toţii la urcarea .agajelor, părinţii, copiii, pro+esorul, nevastă-sa şi unele persoane străine, emoţio-nate de eveniment, recomandările au curs iarăşi g#rlă

!in această pricină, garnitura nest#nd la peron dec#t

1ece minute, unii au ieşit cu .agajele pe cealaltă parte avagonului, alţii şi-au dat jos copiii, ca să-i mai #m.răţişe1eşi să-i mai sărute o dată, altă categorie de părinţi a uitatsă co.oare, c"iar şi după pornirea trenului, iar unii expe-diţionari, .ăieţi ascultători şi cuminţi, #ncă mai aşteptausă +ie suiţi #n vagon, după ce +useseră mutaţi de colo p#năcolo !e n-ar +i +ost pro+esorul Hasilescu, autentic atlet,

că de-aia era de educaţie +i1ică, mai mult de jumătate din„Nisetrul 2” răm#nea de căruţă Ansă anole, #nne.unit şi

158

< Btrig-o, că tre.uie să +ie pe-aici, pe-undeva, dor-nică de joacă0 !oar o ştii cum e, 1.urdalnică şi pusă peşotii i-apoi, de ce ţii neapărat să te alinte nu ştiu cum,

de vreme ce ţi-a găsit, şi-ncă de mult, numele de alint? < i cum #mi spune? s-a interesat anole Hasilescu,

.rusc #nviorat < @ăticu Bomnu0 l-a in+ormat #nvăţătoarea < !e unde şi p#nă unde, un asemenea alint? a-ntre-

.at-o comandantul, niţel s#c#it de +aptul că elevii, numai

oc"i şi urec"i, porniseră să 1#m.ească ştrengăreşte < $#nd vii acasă, totdeauna ceri să nu +i deranjat,deoarece vrei să te culci !e-aia An loc să te joci cu ea, teretragi #n dormitor, uit#nd că +etiţa simte nevoia m#ng#ie-rilor tale i ţi-a găsit numele cel mai nimeritC „tăticuBomnu0”

$opiii au pornit să c"icotească, d#ndu-şi coate pe-n+un-date ar Ga.i, cel mai mititel dintre elevi, a slo.o1it unc"iot de .ucurie, strig#nd #n gura mareC

< :şa o să vă 1icem şi noi, tovarăşe comandant,+iindcă tot am pornit-o spre !eltă N-o să vă supăraţi?$ăci somnu-i, totodată, şi peşte0

< !e ce, măi Guvide? !e alt+el, toţi o să purtăm

porecle piscicole, ca să mă exprim aşa !acă eu-s Bomn,eventual şi Nisetru, #n cinstea denumirii expediţiei noas-tre, voi o să +iţi peşti mai mititei0

3levii, amu1aţi, au pornit să r#dă #n "o"ote 3uvide le plăcea i era extrem de adecvat, ca poreclă, pentru mă-runţelul şi neast#mpăratul lor coleg i i-au cerut pro+e-

sorului anole HasilescuC < @ovarăşe Bomnu, pardon, comandant, tragem nă-dejdea că n-o să ne-aplicaţi, totuşi, 1icala populară, aia cu„peştele cel mare #l #ng"ite pe cel mic”0 Nu-i aşa?

< $e vor.eşti, măi $risti0 a 1#m.it pro+esorul ăştiţi voi că-s tocmai căpcăunul căpcăunilor? !acă eram,te mai alegeam secund al „Nisetrului 2”, ca să poţi vor.i

#n numele ec"ipajului?

160

!upă ce se re1olvase şi pro.lema cu „peştele celmare”, oarecum neliniştit, pro+esorul anole a strigat tare,să se-audă #n tot vagonulC

< :ncuţo, unde eşti, :ncuţo? =aide, ieşi din ascun-

1iş, să te vadă la +ăţucă tăticu Bomnu0!upă repetate tentative de c"emare la ordine a +etitei,

care nu dădea nici un semn de viaţă, comandantul a-nceput să +ie cuprins de-ngrijorare

< ;eli, eşti sigură, c-am urcat-o #n tren? < !ar .ine#nţeles0 $u m#inile tale D dată cu co-

letele0 i-a răspuns soţia < i eu v-am vă1ut, a intervenit ilică, mai #nt#i aţisuit-o pe :ncuţa, apoi rucsacurile, iar după aceea, c#ndunii se-apucaseră să le dea jos din vagon, laolaltă cu o parte din .agaje, printre care se găsea şi aia mică, iarăşiaţi urcat-o #n vagon

An momentele următoare, alertată, toată lumea o căuta pe :ncuţa Hasilescu, şoim al patriei, 1oolog #n expediţia„Nisetrul 2” Ansoţit de-o parte din expediţionari, meşte-rul anole a luat la inspectat +iecare vagon ar #nvăţă-toarea, realmente disperată, cu pl#nsul #n nas, #mpreunăcu trei sau patru elevi, a pornit să caute pe su. .anc"ete, pe culoare, prin toate ung"erele existente #ntr-o garnitură

+eroviară:ncuţa #nsă, nicăieri < $e-i +acem? a mai apucat să-ntre.e .iata +emeie,

după care a podidit-o pl#nsul < Bă tragem semnalul de alarmă, şi să-l rugăm pe

nenea mecanicuI să dea trenul #ndărăt0 a propus Guvide

< 3u aş 1ice să cercetăm şi-n vagonul poştal sau c"iar#n locomotivă !acă s-a ascuns #n tender? şi-a dat cu pă-rerea ulică, un alt 1oolog din componenţa „Nisetrului”

< Nu se poate0 a intervenit .ucătarul ec"ipajului,$ristian @renurile de astă1i merg pe curent, şi nu mai autendere, pentru depo1itarea căr.unilor Bă nu +ie #nsă #nsala motoarelor0?

anole Hasilescu, păstr#ndu-şi s#ngele rece, le-a cerutelevilor să #ncete1e cu supo1iţiile exagerate şi nerealiste,spun#ndu-leC

161

< @receţi la locurile voastre şi staţi cuminţi0 :m să măocup singur de căutarea :ncuţăi0

< :veţi vreo idee, tovarăşe Bomnu? l-a interogatGuvide

< >ăi ce-ţi #nc"ipui tu, măi Ga.i, c-am eu #n cap?@ăr#ţe, sau +uraje concentrate?

< $reier, tovarăşe comandant0 a opiniat Guvide i,unde-i creier, precis tre.uie să +ie şi vreo idee !eşi nu-i

o.ligatoriu < ersi0 i-a mulţumit Bomnu /ine că m-ai liniştiti, #n r#setele reţinute ale copiilor, pro+esorul s-a apu-

cat, de unul singur, inter1ic#nd participarea oricui, să dea jos .agajele !e pe locurile unde +useseră urcate şi insta-late, sus, deasupra .anc"etelor 7u#nd-o de la un capăt alvagonului, p#nă la celălalt >e puţin cinci1eci de colete,mai exact rucsacuri, vali1e şi-alte +orme de am.alare

@oată lumea aştepta neră.dătoare re1ultatul opera-ţiunii An picioare >e .anc"ete !eoarece #ntre acesteaacuma 1ăceau, claie peste grămadă, munţi de .agaje

$#nd a ajuns la celălalt capăt al vagonului, suit pe .an-c"etă, pro+esorul anole a slo.o1it un răcnet de victorie

cumplit, de-au intrat #n re1onanţă p#nă şi +erestreleC < i-am găsit ştiuculiţa0 < anole, ce-i cu tine, nu ţi-e .ine? l-a somat să

răspundă, #ngro1ită, nevastă-sa, tem#ndu-se că, din pricina pierderii su+erite, acesta că1use pradă unui şoc nervos N-o căutai pe :ncuţa?

< >ăi ea-i tiuculiţa luI tăticu Bomnu0 i-a declarat pro+esorul, cu lacrămi de .ucurie #n oc"i < i unde este, că n-o văd? < Nici n-ai avea cum, +iindcă-i adormită tun, după

rucsacul cel mare, cu lucrurile noastre B-a urcat, pro- .a.il, sus pe ra+tul unde instalasem .agajele, şi-acolo a prins-o somnul :cuma a prins-o tăticu Bomnu, şi ţi-o

aduce s-o culci #n condiţii mai umane

162



22/Tre%ul

!u 3e"ti

!atorită tensiunii create de #nt#mplările relatate maisus, p#nă la Gara de Nord n-a mai aţipit nimeni $u ex-cepţia :ncuţei, care dormea ca un dulce copil $eea ce şiera de alt+el

B-a discutat #nsă mult, de1.ăt#ndu-se di+erite progno1e

ale .uletinului meteo /ine#nţeles, neo+iciale, ci aparţin#nd participanţilor la expediţie 4iecare cu „.uletinul” săuAn total, numar#nd pe degete, douăspre1ece ar ca aspectal vremii, #nsum#nd opiniile emise, se prevedeau ploi to-renţiale, răcirea timpului, ridicarea pla+onului, cer seninşi soare ar1ător, c"iar caniculă, după unii :şa că, +iind

de toate, lumea era #n general mulţumităar c#nd s-a de.arcat la Gara de Nord, ploaia continuasă .ată dara.ana 7ucrurile au +ost descărcate #n colectiv,număr#ndu-se de vreo două sau trei ori cele cinci1eci decolete, de +iecare dată ieşind altă ci+ră :poi au co.or#t-oşi pe :ncuţa, deoarece, neintr#nd la numărătoare, uitaserăde ea, lăs#nd-o #n vagon

!upă ce s-au mutat cu tot cala.al#cul, de la un peronla altul, nimeni neştiind unde avea să +ie garat trenul deGalaţi, #ntruc#t urma să sosească de la triaj peste vreo douăceasuri, toată lumea s-a aşe1at ostenită pe .ăncile de lalinia a cincea, a.ia mai trăg#ndu-şi su+letul

>loaia se-nteţea, .una dispo1iţie #nt#r1ia să-şi +acă

apariţia, iar copiii d#rd#iau .ăr.ăteşte, scr#şnind din dinţi,+ără să se pl#ngă !eşi, după cum a+irmase cu c#teva mi-nute mai #nainte Bilvică, cel mai „#n v#rstă” dintre expedi-ţionari, erau u1i „p#nă şi su. piele”

163

Ansă tot el s-a simţit dator să mai #nviore1e atmos+era>un#nd la dispo1iţia ec"ipajului covrigii luaţi de-acasăHreo două sute, plus cinci sticle de >epsi

7a sosirea garniturii de Galaţi, la linia a şaptea, pe

peronul căreia au alergat #ntr-un cross vitejesc, căr#nd şi .agajele, s-a procedat la #m.arcare arăşi .ram.ureală şi#ng"esuială, mereu tem#ndu-se să nu pornească trenul, iarau luat-o de la-nceput cu număratul coletelor !e dataaceasta, doar de patru ori 4iindcă mereu le ieşeau cinci-1eci şi unu, pe c#nd toată lumea ştia că tre.uie să +ie

cinci1eciisterul s-a lămurit a.ia după plecare $#nd $risti,secundul, a anunţat voiosC

< :m descoperit de unde-a apărut al cinci1eci şiunulea0 Nu-i al nostru

< i-al cui e? l-a #ntre.at comandantul < $red c-al cetăţeanului care ne-a ajutat la #ncărcat0

7-am vă1ut că avea la el şi-un rucsac verde, #ntocmai caale noastre

7a ordinul Bomnului, o ec"ipă de patru expediţionaria pornit să stră.ată toate vagoanele, #n căutarea respecti-vului $a să-i #napoie1e rucsacul şi să-i ceară scu1elecuvenite

$#nd s-au #ntors, au raportatC < :cţiunea a +ost executată0 ar nenea acela ne-a

mulţumit din toată inima, spun#ndu-ne că-i +ericit că s-aales c-un rucsac aproape nou

< $um aşa? s-a mirat pro+esorul Nu era al lui? < :sta nu l-am mai #ntre.at0 a mărturisit arian

< Gata0 Nu mai avem ce discuta 4uga-ndărăt, şivedeţi unde-i adevăratul proprietar0 a poruncit supăratcomandantul expediţiei @e-ai comportat ca un caras

:.ia c#nd „$arasul” s-a #ntors satis+ăcut, relat#nd căindividul era totuşi stăp#nul rucsacului, şi doar glumisecu ei, şi le dovedise cu acte cine era, .a c"iar #i rugasesă-şi note1e numele său şi numărul .uletinului de popu-

laţie, atunci a-ndră1nit să-l iscodească pe BomnuC < !e ce-aţi 1is, tovarăşe comandant, că m-am purtat

ca un caras?

164

< !eoarece carasul este cel mai neajutorat dintre peşti0 i-a replicat conducătorul expediţiei !e alt+el, credc-am să vă pun tuturor c#te un nume de peşte $are, #ntr-o

oarecare măsură, să oglindească şi ceva din +irea voastră!eşi, cel mai .ine ar +i să vă atri.uiţi şi singuri poreclele,#ntruc#t vă cunoaşteţi năravurile şi mete"nele0 i cum#l c"eamă pe cetăţean?

arian $arasul şi-a scos din .u1unar .ucăţica de "#r-tie pe care-şi notase numele respectivului, şi-a citit

răspicatC < =alău !umitru$omandantul s-a ridicat imediat de la locul său, şi

l-a-ntre.at pe arianC < $arasule, tu ştii ce-i aia un "alău? Numele ăsta

era şi pe .uletinul de populaţie? < =a.ar n-am0 a mărturisit #ncurcat arian !e

vreme ce-mi dictase numele, #n .uletin m-am uitat doarla număr

< $aras ai +ost şi prima oară, tot caras ai rămas0 adeclarat supărat Bomnu ăi, mototolule, "alău se c"eamăunealta cu care se pescuiesc al.iturile, o.leţii şi +#ţeleă duc să veri+ic ce-i cu tipul tău :şteptaţi-mă aici0

$#nd s-a #ntors, la +el de precipitat, pro+esorului #i tre-cuse m#nia

< Nu ne-a tras pe s+oară0 $"iar aşa-l c"eamă /ine,acuma puteţi să vă culcaţi liniştiţi !acă stăm şi socotim .ine, n-am mai dormit de-aproape 2L de ceasuri

>e c#nd copiii se tolăneau pe .anc"ete, vagonul +iindocupat numai de mem.rii expediţiei, şi-aceştia av#nd,ast+el, su+iciente locuri la dispo1iţie, şi-aţipeau unul dupăaltul, comandantul s-a tras l#ngă nevastă-sa şi +etiţă, spe-r#nd să cucăie şi el un pic

G#ndurile #nsă nu-i dădeau pace i se străduia să punăordine #n ele „!e c#te tre.uie să am grijă, #şi 1icea #n

sine, le s#nt, de +apt, şi tată şi mamă, şi +rate, şi soră, şi-stoţi copiii mei :şa cum s#nt, s#nt la-nceputul vieţii, şi-amo.ligaţia să +iu atent pe ce +ăgaş o pornesc0 :sta e, ce mai

165

calea-valea B+inte Bisoie, oare nu s-o +i rătăcit nimic din .agaje?”

!upă care, examin#nd din oc"i coletele aşe1ate iarăşi la

locurile lor, deasupra .anc"etelor, pe port.agaje, s-amai liniştit niţel i s-a ridicat #ncetişor, pornind să se plim.e agale prin tot vagonul, de la un capăt la altul !indrum, se mai oprea l#ngă un .ăiat, să-l asculte cum res- piră, #i mai trăgea treningul la spate, să nu-l tragă la şale,#l m#ng#ia pe +runte, vr#nd să-şi dea seama că n-are tem-

peratură i iarăşi pornea mai departe$#nd s-a aşe1at din nou, avea sen1aţia că-i um.lă moş3ne pe la gene Anc"i1#nd alene pleoapele, se mai g#ndi,apuc#nd să-şi spunăC „>eştişorii mei, niciodată n-a existatun tren cu-at#ţia peşti vii şi +rage1i >lin cu caraşi, ştiucu-liţe, somotei, crăpceni, guvi1i .a.uşti, ţipari, .i.ani şi,c"iar, rec"ini0”

!upă care, pornind să pu+ăie din .u1e, s-a cu+undat#ntr-un somn ad#nc şi .inemeritat

$#nd s-a tre1it, expediţionarii se-ngrămădiseră la +e-restrele vagonului şi priveau la peisaj Be lumina de 1iuă Nu mai era mult p#nă la Galaţi, +iindcă de pe acum se

distingeau plat+ormele industriale ale oraşului $onstruc-ţii gigantice, scăldate de lumina re+lectoarelor, coşuri pecare ţ#şneau, vălătucindu-se, tr#m.e de +um #n cele mai+elurite culori, 1eci şi sute de turnuri de răcire, +lăcări ceră.u+neau din cuptoarele topitoriilor şi +orjelor

3moţionat şi d#nsul, i-a #ntre.at deodatăC

< 3i, ce 1iceţi, vă vine să vă credeţi oc"ilor?4ără să-şi #ntoarcă privirile, aţintite mereu asuprade+ilării u1inelor şi +a.ricilor, copiii au tăcut m#lc, de parcă le-ar +i luat cineva graiul Numai Ga.i /a.uşcă,„şe+ul” ec"ipajului, l-a onorat c-un răspuns de milioaneC

< @ovarăşe comandant, ceea ce vedem e vis, sau s#n-tem treji? 3ste posi.il ca oamenii să +i ridicat toate astea?

< ăi căpitane, cum să-ţi spun : +ost vis, #nsă acu-ma-i un vis #mplinit, adică realitate0 l-a lămurit pro-+esorul

166

organi1ăm noi Ansă ce-i +acem cu transportul p#nă lavapor, asta-i .eleaua0

< Nu-i nici o .elea0 l-a liniştit .inevoitor vatmanul Nu vă lasă >ripon #n drum @ramvaiul meu se retrage la

depou, iar depoul e c"iar l#ngă de.arcader, la o 1v#rliturăde .ăţ @otuşi, ca să 1ic aşa, aţi avut noroc0

ripon, ca să ne pui o vor.ă .ună şi să ne ducă #n port? l-a #ntre.at Bomnu

< Nu-i nevoie, +iindcă eu mi-s >ripon !e la depou,nu +aceţi, pe jos, mai mult de cinci minute0 B#nteţi tineri,

iar mişcarea nu +ace rău nimănui < işcarea nu, #n nici un ca10 s-a declarat de acord pro+esorul !ar .agajele ne cocoşea1ă

7a depou, >ripon i-a lăsat #n +aţa acestuia, oprind va-gonul şi-aştept#nd să co.oare toţi expediţionarii :poi,după ce le-a indicat direcţia de mers, şi-a luat rămas .unde la ei +ăc#ndu-le semne cu m#na

Anc#ntaţi, cu-at#t mai mult cu c#t ploaia #ncetase ca prinminune, .ăieţii şi-au luat #n c#rcă şi-n m#ini .agajele i-au pornit, #n pas voios de pionier, spre port $are, con+orma+irmaţiilor emise de nea >ripon, tre.uia să +ie la o „1v#r-litură de .ăţ”

>este vreun s+ert de ceas de mers, ;ec"inul şi-a dat cu părereaC

< @ovarăşe comandant, ori >ripon al nostru are m#năde aruncător de suliţe, şi 1v#rle lancea la trei poşte, ori am pornit-o pe-un drum greşit0 $e 1iceţi? $-am năduşit, p#nă şi su. piele, de c#nd mergem şi tot mergem, +ără

să ajungem undevaBomnu l-a privit c"iondăr#ş, după care i-a spusC < 3u 1ic să nu mai 1ici nimic0 Nu ve1i că s#ntem

pe malul !unării? i, unde-i +luviu, tre.uie să +ie şi-un port

< !ar nu se ştie unde, asta e0 a o+tat din greu ;e-c"inul Nu-i nimic, tragem tare şi-i dăm #nainte

An s+#rşit, c#nd au ajuns #n port, după vreo jumătatede ceas, la casa de .ilete era o aglomeraţie nemaipome-

168

nită $opiii, #n loc să-şi +acă pro.leme #n privinţa şanse-lor de-a se #m.arca, au pornit să privească uluiţi la miş-carea navelor, la macaralele de pe dane, la operaţiunile de#ncărcare ai realist, d#ndu-şi seama de gravitatea situa-

ţiei, pro+esorul a strigatC < /a.uşcă şi Bomotei, "aideţi cu mine, că de-aia

s#nteţi căpitan şi secund de ec"ipaj0An goană, peste c#teva clipe urcau la .ordul navei

„/anat”, cer#nd să-l vadă pe căpitanul acesteia $ăpitanuli-a primit c"iar #n ca.ina de comandă, de unde suprave-

g"ea urcarea pasagerilor şi ordona #nceperea pregătirilorde plecare < 3i, care-i .aiul, m#n1ocilor? li s-a adresat d#nsul

pro+esorului şi #nsoţitorilor săi < :vem o nevoie cumplită să ne daţi o m#nă de aju-

tor0 $a #ntre colegi B#nt comandantul expediţiei „Nise-trul 2”, anole Hasilescu, şi mai am l#ngă mine un căpitanşi-un secund Balvaţi-ne, şi luaţi-ne pe vasul dumnea-voastră Ni-e imposi.il să +acem rost de .ilete, ca să-m- .arcăm ec"ipajul

< :sta ce navă mai e „Nisetrul 2”? Hreun vas spe-cial, lansat de cur#nd la apă, pentru cercetări experi-mentale?

< Nu-i c"iar aşa, din păcate0 i-a declarat Bomnu$i-o expediţie şcolară, de #m.ogăţire a cunoştinţelor elevi-lor despre !eltă

$ăpitanul „/anat”-ului a i1.ucnit #ntr-un "o"ot der#s "omeric, de i se cutremura .urticica, #ntruc#t posedaşi-aşa ceva :poi, c#nd s-a mai potolit, le-a spus #nveselitC

< /ine, comandante0 B-a +ăcut Am.arcă-ţi ec"ipajul, că trimit eu un marinar să vă cumpere .iletele iceai#nsă c-ai cu matale şi-un căpitan cu un secund :ceştia-stot de-acelaşi cali.ru?

< !a0 $ăci ei s#nt, /a.uşcă ăsta, şi Bomoteiul de$risti >rintre cei mai .uni elevi din şcoala mea0

$ăpitanul „/anat”-ului iarăşi se porni pe r#s i i-a ru-

gat să eli.ere1e spaţiul $#t mai urgent >este 1ece minutese comanda plecarea

169

27/„Pe"tii”

la >#rd

"i 3e us!at/ine#nţeles, călătoria „peştişorilor” din ăţău, de la

Galaţi şi p#nă la Bulina, a +ost un prilej de permanentă#nc#ntare ulţi dintre copii, călătorind pentru #nt#ia oară#n viaţa lor cu vaporul, nu se mai săturau de cele ce le

era dat să vadăEit#nd şi o.oseala şi +oamea, care cam #ncepea să ledea g"es, cercetaseră mai #nt#i „/anat”-ul !e la un capătla altul, de jos şi p#nă sus Anc#t #i #nne.uniseră pe .ieţiimarinari cu #ntre.ările şi ne#ncetata lor strămutare, c#ndici, c#nd colo

!upă ce isprăviseră inspectarea navei, de-acuma se şiconsiderau cali+icaţi #n materie de .astimente i, str#nşila .a.ord, iar apoi la tri.ord, #i comunicau comandan-tuluiC

< @ovarăşe Bomnu, nu-i aşa că "urdu.aia aia uriaşă,cu două punţi, este un transatlantic? s-a dat măreţ, unuldin ei

< Bigur că nu, mă Ţiparule0 i-a replicat pro+esorul < :tunci, precis, transpaci+ic0 a presupus Guvide < Nici0 < @ransoceanic? s-a interesat, mai modest, 4omisă,

.ucătarul ec"ipajului < ăi, specii piscicole insu+icient de1voltate, s-a ener-

vat Bomnu, cum o să intre pe !unăre vapoare de genulcelor citate de voi? 7a asta nu v-aţi g#ndit? 7ăsaţi-văde c"estii dintr-ăstea0 $eea ce vedeţi, este una din celemai noi nave romPneşti, de pasageri de cur#nd lansată laapă, de pe de pe $um le 1ice, măi copii, la locurile de

170

unde se pun pe valuri vasele? Hane, cade, dane, rade, cănu mai ţin minte, 1ău aşa?

< 1ăi , tovarăşe comandant0 i-a o+erit răspunsul aş-teptat 4omisă, .ucătarul de pe „Nisetrul 2”

< :ia s-o cre1i tu0 a intervenit ilică /i.anul, careavea un +rate electronist $ale, aşa li se 1ice

< 3xact0 l-a apro.at Bomnu $ă şi mie #mi stătea pelim.ă cuv#ntul respectiv

An clipa c#nd l-a au1it pe comandant rostind vor.a demai sus, şi-anume limbă, Bilvică ;ec"inul a scos un stri-

găt de groa1ăC < :oleu, tovarăşe Bomnu0 < $e-i măi, ai păţit ceva? l-a-ntre.at pro+esorul

speriat < !a0 :ţi pomenit de lim.ă, şi m-a pălit o +oame,

mamă-mamă N-am mai pus nimic pe lim.ă, #ncăde-aseară

!upă un timp, cercet#nd prin unele rucsacuri, a+latemai la #ndem#nă, expediţionarii se ospătau $u .iscuiţi:ltceva nu găsiseră i nici nu era să se-apuce să despa-c"ete1e totul, ca să dea de alimentele mai consistente;onţăiau la .iscuiţi, cu devotament şi a.negaţie, privind

#nc#ntaţi la priveliştea o+erită de +luviui, din c#nd #n c#nd, mai uit#ndu-se pe "artă, pro+esorul

le explicaC < Hedeţi, aia-i insula „$otul >isicii” ar acolo, mai

la vale, tre.uie să apară şi saccea < @ot o insulă? Bau e doar ostrov? s-a interesat

$răpceanu, pre numele său ari, .otanist #n expediţie < $#t ai la geogra+ie? l-a #ntre.at Bomnu < ase0 i-a răspuns $răpceanu st#njenit < >ăi de-aia ai ajuns .otanistul nostru saccea e-un

oraş do.rogean, şi dacă ai +i ştiut asta, acuma erai geogra+0 < :veţi dreptate, tovarăşe comandant0 :şa-i, recu-

nosc, n-am prea studiat cursul !unării, şi nici localităţile

de pe malurile ei !e +apt, #n privinţa asta lucrurile s#ntcunoscute, există cărţi şi "ărţi, iară noi mergem #n expe-diţie, anume ca să explorăm !elta, sper#nd să descoperim

171

noi specii vegetale, care aparţin de .otanică, iar nu deoraşe

3levii s-au veselit la au1ul explicaţiei +urni1ate deari i l-au s+ătuit s-o lase .altă, comunic#ndu-i pro+e-

sorului că partenerul lor era excelent la toate materiile,cu excepţia geogra+iei Ansă, l-au asigurat ei, la toamnă,$răpceanu se va pune cu .urta pe carte, iar #n cadrulexpediţiei viitoare va +i, neapărat, geogra+ $ăci va primiajutorul tuturor, ca să nu-i mai +acă de ruşine

>e c#nd se-apropiau de Bulina, ec"ipajul nu mai con-

tenea cu exclamaţiile de uimire < $e de vapoare, măi +raţilor0 se mira #n gura mare=amsie $onvoi după convoi, de parcă ar +i camioane peautostrada >iteşti</ucureşti Bă-ţi steie mintea #n loc,c#nd te g#ndeşti că toate-s ale noastre, +ăcute de noi0

!upă ce-au de.arcat, mulţumind căpitanului navei„/anat”, pentru ajutorul dat, expediţionarii şi-au luat .a-gajele şi-au pornit pe urmele comandantului $are, +ără săspună nimic, păşea voiniceşte #n +runtea lor, #ndrept#n-du-se #ntr-o direcţie necunoscută

>ărăsind oraşul, şi ţin#nd-o, tot aşa, pe malul !unării, parcurg#nd vreun 5ilometru sau doi, la un moment dat

Bomnu s-a milostivit de ei să le spună uşuratC < Gata, copii, am ajuns la capătul călătoriei noastre0 Nedumeriţi, deoarece nu 1ăreau nicăieri vreo urmă de

ta.ără sau camping, expediţionarii şi-au dat jos rucsacu-rile din spinare şi-au poposit pe l#ngă ele, a.ia trăg#ndu-şisu+letul 4ericiţi că se isprăvise cu c"inurile căratului

at#tor .agaje, şi că-n cur#nd aveau să se .ucure de #nt#l-nirea cu marea, aşa cum le +ăgăduise comandantul, pri-veau neră.dători la acesta, aştept#nd lămuriri /ine#nţeles,le-au +ost o+erite pe loc Ansă #ntr-o +ormă la care nimeninu s-ar +i g#ndit

< 4iţi atenţi, .ăieţi, locul unde ne a+lăm este un canalal +luviului, care se c"eamă $ardon $analul, nu +luviul

/un, dar asta nu-nseamnă că răm#nem aici :m +i prea #ndrumul turiştilor @recem de cealaltă parte, iar ta.ăra ne-oinstalăm l#ngă sătucul de colo

172

i le-a arătat o-ngrămădire de case, care se pro+ila laori1ont

!upă ce le-a trecut şocul, Gă.iţă căpitanul, 1is şi /a-

.uşcă, s-a #ncumetat să-l #ntre.e pe BomnuC < @ovarăşe comandant, şi cum trecem canalul? Hine

vreun vapor să ne ridice?

< N-aş prea crede0 i-a răspuns pro+esorul $analuleste naviga.il, #nsă doar pentru lotci, cum se numesc .ăr-

cile localnicilor < i-atunci cum procedăm, #l stră.atem #not#nd? a presupus Guvide

< Nici aşa mecanic să n-o luăm, măi copile0 $"emămo lotcă, şi-n mai puţin de-un ceas ne-apucăm de instalareacorturilor

< >er+ect0 a exclamat #nc#ntat =amsie, .ucătarulexpediţiei :.ia aştept să .ag #n gură ceva i de unde-itele+onăm .arcagiului?

< >ăi ve1i vreo ca.ină tele+onică pe-aici? a sur#sBomnu

< Nu0 < :tunci o să apelăm la semnale audio, eventual op-

tice, aşa cum se o.işnuieşte prin părţile locului Btrigăm,+acem semne cu .raţele0 ar Nae, pescarul cel mai apropiat de noi, locuind la marginea satului, dacă ne 1ăreştesau ne-aude, vine neapărat 4iindcă el se ocupă de trans- .ordarea vi1itatorilor =aideţi, nu mai 1ă.oviţi, #ncepeţisă lansaţi apelul de c"emare, at#t sonor, c#t şi vi1ual Btri-

gaţi, daţi din .raţe0>esemne că sus-numitul Nae stătea mai de mult la p#ndă, #n aşteptare de pasageri, deoarece peste vreo 1eceminute s-a ivit cu lotca, trăg#nd 1dravăn la v#sle i-aveao lotcă .a.ană, de cel puţin patru sau cinci metri lungime0

dra"onul a acostat l#ngă grupul expediţionarilor, l-arecunoscut pe pro+esorul Bomnu, care mai +usese şi anul

trecut şi i-a urat .ucurosC < /ine aţi venit, .ine aţi +ăcut, şi să +iţi +ericit0

173

< /ine te-am găsit, Năicule0 i-a răspuns a+a.il coman-dantul i, +iindcă tot ne-nt#mpinaşi, ne poţi căra din-colo?

< !-apăi cum? :ltmintrelea mai trăgeam at#ta la

.a.ăici?

>ro+esorul avusese dreptate :tunci c#nd preci1ase că-nmai puţin de-un ceas aveau să pornească la instalarea ta- .erei şi la montarea corturilor !upă ce pescaru-i trans- portase peste canal, şi-i ajutase la #ncărcat şi descărcat,

iar apoi le arătase şi-un loc, unde credea el că-i mai ni-merit să-şi +acă sălaşul, .ăieţii, su. comanda Bomnului,se-apucaseră de despac"etarea coletelor ai #nt#i a celorunde se a+lau detaliile corturilor, precum şi +oile de p#n1ăale acestora

< ;ec"inule, +ugi la g#rlă şi +ă-ne rost de ceva peşte,ca s-avem din ce +ier.e un .orş pescăresc0 =amsie şicu 4omisă s-o ajute pe nevastă-mea la #ncropirea unei ve-tre pentru .ucătăria ta.erei0 $ăpitanul Ga.i /a.uşcă,secundul Bomotei, #mpreună cu ulică Ţiparul, ari $răp-ceanu, ari , $arasu, şi cu /i.anu de ilică, vă ocupaţide montarea corturilor !acă aveţi pro.leme, mă solici-taţi 3u am să văd de aranjarea lucrurilor, pe care am

să le despac"ete1 laolaltă cu Guvide0

$#nd Bilvică ;ec"inul s-a #ntors, căr#nd cu el undiţeleşi-o pungă de plastic #n care se 1.ăteau vreo cinci ciortă-nici, copiii l-au #nt#mpinat cu urale !in păcate, el n-aavut nici un motiv să-i +elicite

Hai de capul corturilor montate de cei #nsărcinaţicu-această misiune0 !in detaliile destinate pentru ridica--rea a cinci adăposturi, sigure şi .ine proţăpite, protejate#mpotriva v#nturilor şi-a apelor, re1ultaseră doar trei cor-turi şi jumătate >ărinţii le #mprumutaseră odraslelorcorturile lor, +iecare de-altă +a.ricaţie şi te"nică de asam- .lare, iar copiii uitaseră p#nă şi cele mai elementare in-

dicaţii transmise oral < He1i, măi /a.uşcă, #l luase la rost Guvide pe că-

pitanul ec"ipajului, cu care era, la ăţău, vecin şi prieten,c-ai #ncurcat .eţele? >e-ăla lungul, din aluminiu, care-i

174

de la cortuI luI tăticu, l-ai pus la acoperişul cortului ălmic, doar de trei persoane0 $um o să ne culcăm #n .or-deiele astea, ca să le 1ic aşa, dacă nici nu s#ntem măcarsiguri că n-or să se pră.uşească #n capetele noastre?

>ro+esorul Bomnu, care-şi terminase sarcinile, ajutatmai mult de-o grămadă de Ga.i Guvide, se apropiase şid#nsul de precarele #njg"e.ări ale copiilor $#nd a constatatce trea.ă de m#ntuială executaseră, i-a venit să se ia cum#inile de cap şi să-şi smulgă părul Noroc c-avea cam puţină podoa.ă capilară şi-a renunţat la demonstraţie,

pre+erind să se răţoiască la căpitanul /a.uşcăC < Ga.i, .ăiete, ai #ncurcat-o0 $e corturi mai s#ntşi-astea? ă rog, vă priveşte @rea.a voastră0 Hoi le-aţimontat, voi o să vă culcaţi #n ele !ar unde-i al meu?

< $red că acesta ar tre.ui să +ie0 i l-a arătat /a.uşcă pe cel care repre1enta, cu greu, doar o jumătate de cortnormal

< $e-aţi +ăcut, măi ostrogoţilor, cu piesele lui? < /ănuiesc c-au +ost introduse la carcasele celorlalte0

Ansă vă rog, tovarăşe comandant, nu vă +aceţi inimăamară #ine le des+acem pe toate, şi le montăm din nou0>e cuv#ntul meu

< /ine, +ie şi-aşa0 Noaptea asta o să dormim cum

ne-o +i norocul i să nădăjduim că n-o să mai plouă Hădcă soarele s-a arătat niţel de după nori :cuma treceţi cutoţii la gătit $ăraţi apă, de la +#nt#nile din marginea cătu-nului, curăţaţi peştii, puneţi ceaunul pe pirostrii, aduceţiaraga1ul de voiaj, să-l .ăgăm su. vatră, daţi prin ciurmălaiul pentru mămăligă, căci nu se există peşte +ără aşa

ceva ar, #n mod excepţional, #n seara inaugurală am să+ac eu pe .ucătarul tiu cum se prepară un .orş pescă-resc :m asistat, de vreo c#teva ori, la Nae acasă, c#nd#l +ier.ea soţia sa0 =aide, pe cai, daţi-i drumuI la trea.ă

!e data aceasta, ceva mai t#r1iu, c#nd a vă1ut că expe-diţionarii "a.ar n-aveau ce-nseamnă „a curăţa peştele”,şi că se-apucaseră să şteargă crăpcenii cu prosoapele per-

sonale, Bomnu, de neca1, c"iar că şi-a smuls un +ir de părdin cap $e-i drept, mai mult nici nu şi-ar +i permis0

@ovarăşa Bomnu, ocup#ndu-se de mămăligă, n-avusesec#nd să-i o.serve ce #nv#rtesc #n spatele d#nsei ar ;ec"i-

175

nul, mare pescar, şi care s-ar +i priceput la curăţirea crăp-cenilor, stătuse la o parte şi se amu1ase copios pe seamalor $e-i drept, avea şi-oarece motive, #ntruc#t expediţio-narii #şi r#seseră de el, că nu +usese #n stare să le-aducă

mai mulţi crapi, pe săturateleaBupărat +oc, pro+esorul s-a răţoit mai #nt#i la BilvicăC < :scultă, măi copile dragă, c#t mi-oi +i matale de

;ec"in, uit c"estia asta c#t ai 1ice peşte 4iindcă tot s#n-tem la capitolul respectiv Nu te-ai g#ndit că eşti .ăiatmare, şi-aveai datoria să-i s+ătuieşti pe ne+ericiţii ăştia?

7or le-au gătit numai mămicuţele şi .unicuţele, şi "a.arn-au că există sol1i şi măruntaie, care tre.uiesc lepădate,ca să poţi m#nca o coadă de crăpcean? =ai, treci să cureţilaolaltă cu mine, nu mai căsca oc"ii0

:poi, pe c#nd meşterea crăpcenii, ajutat v#rtos de Bil-vică, i-a luat #n tăr.acă şi pe .ieţii nevinovaţiC

< ăi +raţilor, de m#ine sc"im.ăm maca1ul0 !acănu-nvăţaţi, p#nă la pr#n1, cum se curăţă un peşte, cum se+ier.e o mămăligă, cum se prepară cel puţin vreo două1ecide +eluri de .ucate, precum şi-o sumedenie de acţiunigospodăreşti, astea de la soaţa Bomnului, n-o să mai aveţiviaţă .ună cu mine >ăi ce credeţi voi, că vă a+laţi #nexpediţie ca să +luieraţi roc5uri pe nas, şi să vă +acă alţii

trea.a? Nu ţine0 !e-asta v-am adus aici, ca să-nvăţaţişi ce e greul, nu numai .inele0 4ără muncă, oriunde şi-norice condiţii, nu căpătaţi de-ale m#ncării ar mămicilevoastre or să-mi mulţumească, +iindcă v-am +ăcut oameni,şi au să ai.ă şi d#nsele un ajutor pe l#ngă casă >riviţi lamine, ditamai pro+esorul, cum m-am #n"ămat la prepa-

rarea .orşului pescăresc0 >entru cine? >entru nişte mici .oiernaşi, şi leneşi pe deasupra $are, pe la căşile lor, sevede c#t de colo că nu pun deloc osul, să-şi uşure1e pă-rinţii

$#nd şi-a terminat discursul, iar #ntre timp şi curăţa-tul peştilor, pe care-i 1v#rlise #ntr-un ceaun superdimen-sionat, #mpreună cu două cepe, trei morcovi, o roşie ruptă

#n m#ini, niţică sare şi vreo c#ţiva căţei de usturoi, să +iar.ăla +oc iute, i-a strigat pe =amsie şi 4omisăC

< /re, $ristiane şi $ăline, ce ştiţi voi #n materie de .ucătărie, de v-aţi pomenit .ucătarii expediţiei noastre?

176

< ai nimic, tovarăşe comandant0 i-au răspuns am#n-doi, #ntr-un glas ai ales de c#nd v-am au1it ce-ar tre- .ui să ştim

< >er+ect0 !e m#ine-dimineaţă, vă pre1entaţi la ne-

vastă-mea, şi-o rugaţi, c"iar şi cu lacrimi #n oc"i, să văcali+ice #n meserie 4iindcă nu aşa se +ier.e un .orş pes-căresc, cum o +ac eu acum $eea ce vedeţi, nu-i dec#t oimprovi1aţie /orşul de peşte cere material mult, #ndeo-se.i al.itură, adică o.leţi, .i.ănaşi, roşioare şi-alte speciide mici dimensiuni !upă ce dau #n +iert, le daţi a+ară,

şi-a.ia după aceea puneţi #n ceaun .ucăţile de crăpcean,somn sau morun :la-i adevăratul .orş pescăresc0 icare tre.uie scă1ut, pe +oc mic, p#nă stă lingura-n el, ca-n-tr-o pi+tie

Anmărmuriţi, elevii dădeau din colţ #n colţ, neştiind peunde să-şi scoată cămaşa Ansă tot Bomnu s-a milostivitde ei, anunţ#ndu-iC

< Gata0 >o+tiţi la masă$#nd n-a mai rămas nici strop de .orş, pro+esorul s-a

ridicat vesel, ca un sp#rnel, spun#ndu-le tuturorC < /ăieţi, pentru astă1i, asta a +ost tot0 !e m#ine

#nsă, #ncepem o altă viaţă unciţi < m#ncaţi, dacă nu,atunci nu :dică nu m#ncaţi $ă n-o să trăim două săptă-

m#ni, de-a r#ndul, doar cu conservele cărate de-acasăi-acuma, sună stingerea /a.uşcă, +iindcă de-aia te-amales căpitan0

Ga.i, care n-apucase să +acă armata, şi nu ştia ce-i aia„a suna stingerea”, termen eminamente militar, l-a privitnedumerit pe Bomnu, şi-apoi s-a-ncumetat să-l #ntre.eC

< $e să sting, şi cu ce să sun? < !acă n-aţi adus cu voi şi-o trompetă, atunci sunişi tu cu ce poţi0 >e gură, eventual +luier#nd, sau .ăt#nd#ntr-o tigaie, s-audă toată lumea că tre.uie să meargă laculcare0 /ine#nţeles, după ce termină de spălat vasele,tac#murile şi ceaunele >#nă isprăvesc nepricepuţii noştri,m#nca-i-ar tata Bomnu de +leţi şi lenevei, se va stinge de

la sine şi lumina Neav#nd curent, e clar că-i vor.a delumina 1ilei

nimoşi, copiii s-au apucat imediat de trea.ă ar c#ndau +ost gata, deja #ncepuse să se-ntunece 3xact cum prog-

177

mă at#t de ţeapănă, #nc#t #n clipa următoare #ntreaga insta-laţie trosnea din toate #nc"eieturile şi pornea să se-ncline,#ncet #ncet, #n direcţia opusă Bomnu s-a proptit cu capulde grinda metalică a acoperişului, pentru a stăvili pră.uşi-

rea de+initivă, şi-a rămas aşa, p#nă au venit /a.uşcă şi Bo-moteiul să-l ajute i să +ixe1e legăturile

< !ar unde-i Guvidele? i-a #ntre.at comandantul < :ici0 s-a au1it un glas #nă.uşit < Ende, că nu te văd? a insistat Bomnu < An sacul de dormit i l-am tras peste cap, şi-

acuma-ncerc să omor ultimii 1ece ţ#nţari0>rivind #n partea de unde răsunase vocea, pro+esorul adesluşit sacul lui Ga.i ăl mic i i s-a +ăcut părul măciucă%at#ta c#t #l avea* !eoarece cocoloşul acela, alcătuit dinsac şi din Guvide, sălta şi tropăia ca un ele+ant #n miniatu-ră ar, uneori, executa p#nă şi sărituri de două1eci de cen-timetri Gă.iţă răcnea şi g#+#ia, mormăia şi .odogănea, de parcă ar +i vor.it, ca de la om la om, cu ţ#nţarii ce-i mairămăseseră

< eşi din sac, măi Guvide, să nu mori as+ixiat0 l-as+ătuit Bomnu

< Nici mort nu ies, tovarăşe comandant0 :m destulaer aici, +iindcă sacul e crăpat #n +und, la picioare

ntenţionind să controle1e ce se #nt#mplă şi pe la cele-lalte corturi, pro+esorul i-a părăsit pe cei patru cavaleri aiapocalipsului, spun#ndu-leC

< >itiţi-vă cu toţii #n sacii de dormit $red că, deo-camdată, asta-i cea mai .ună soluţie0

ar c#nd a plecat, şi tocmai ieşea a+ară, #n spatele său a

răsunat un p#r#it #n+iorător ar cortul se pre+ăcuse #ntr-osimplă prelată$onvins că .ăieţii au să se descurce şi singuri, deoare-

ce acuma ţ#nţarii nu mai aveau pe unde să se strecoare, s-agră.it spre cortul alăturat An care Bilvică ;ec"inul, cu unspra6 #n m#nă, pe care scria „nsecticid REniversalSX, #istropea pe tovarăşii săi de culcare :ceştia, respectiv =am-

sie, 4omisă şi $răpceanu, strigau ca din gură de şarpe,a+irm#nd că-i măn#ncă nu numai ţ#nţarii, dar şi soluţiac"imicalului

179

>#nă s-a #nc"eiat perioada atri.uită ec"ipajului „Ni-setrul 2”, pentru a-şi des+ăşura acţiunile prevă1ute de program, .ăieţii i1.utiseră să ridice corturile la loc, #n-c"eg#ndu-le ţeapăn, cum se cuvine, do.#ndiseră vaste cu-

noştinţe #n materie de .ucătărie, gospodărie, pescuit ma--rin şi „.altic” %adică la .altă*, a+laseră ce-nseamnă a tedescurca şi singur, +ără ajutorul mămicilor şi-al tăticilor, pun#nd cu toţii osul la trea.ă $a să nu mai pomenim delocurile vă1ute şi admirate, u1ine şi plat+orme industriale,construcţii portuare, nave şi am.arcaţiuni din cele mai

diverse, precum şi de oamenii cunoscuţi, at#t de intere-sanţi şi neo.işnuiţi 4ie că erau muncitori sau marinari,agricultori sau pescari Ansă toţi lucr#nd cu s#rg !in 1orişi p#nă-n noapte

An dimineaţa următoare primei nopţi dormite la cort,mai exact spus su. corturile pră.uşite, ec"ipajul arătacu totul alt+el Nimeni nu mai semăna cu el #nsuşi $uo.rajii um+laţi, plini de pişcături de ţ#nţari, copiii nici nuse mai recunoşteau #ntre ei $"iar şi pro+esorul Bomnuavea unele di+icultăţi cu identi+icarea unora dintre ei

!ar nu s-a pierdut cu +irea, ci-a luat numaidec#t mă-surile de rigoare Bpun#ndu-le tuturorC

< !ragii mei expediţionari, dragă nevastă şi dragă:ncuţă-tiuculiţă, comandantul Bomnu veg"ea1ă asupravoastră, şi vă garantea1ă că de ţ#nţari vom scăpa #ncădin seara asta >entru astă1i mă g#ndesc la o serie de ac-ţiuni necesare !e aceea mă şi consult cu voi, +iindcă va+i nevoie de muncit 1dravăn !eci < avem de ridicat din

nou corturile, ca lumea, de cărat apă, de pus la punctsistemul de pa1ă al ta.erei, #ntruc#t, peste 1i, vom mergesă ne scăldăm #n mare, de or#nduit ec"ipele #nsărcinatecu procurarea de peşte, altele pentru ajutatul la gătit, şiunele care să se ocupe de aranjarea lucrurilor pe care levom despac"eta din rucsacuri şi colete 3xistă vreo #n-tre.are?

< !a0 s-a au1it vocea lui =amsie < i-i0 $e-ţi doreşte su+leţelul? < Bă măn#nce0 N-aţi spus nimic despre cel mai im-

portant punct de pe ordinea de 1i, mă re+er la micul de-

181

jun Dric#t aş +i eu de .ucătar, dacă nu mi se comandăce-am de +ăcut, s#nt #n stare să răm#n +lăm#nd şi să morde inaniţie0 i-e +oame

ro+esorul şi-a lovit +runtea cu palma, #n glumă, co-munic#nd asistenţeiC

< ăi, +ir-ar să +ie, de micul dejun uitasem0 $e-i+acem acum, ne apucăm de tre.urile mai sus citate, sau

m#ncăm? < ai #nt#i m#ncăm, şi pe-urmă lucrăm0 a interve-nit căpitanul /a.uşcă :ltminteri, n-am avea energia ne-cesară i la ştiinţele naturii se #nvaţă despre acest aspect0

>#nă să amurgească, re1olvaseră tot ce-avuseseră dere1olvat >e 1iua aceea Anălţaseră şi corturile, după cedăduseră gata un scro. de ouă nemaipomenit, completatcu ceai, roşii, .r#n1ă şi ardei gras i #nţepeniseră te-meinic corturile, de n-ar mai +i putut intra #n ele, sau pesu. ele, nici cel mai in+im şi duşmănos ţ#nţar er-seseră cale de vreun 5ilometru şi ceva, poate şi maimult, şi rămăseseră #nmărmuriţi de +rumuseţea ării Ne-

gre, impresionaţi pro+und de al.astrul nemărginit al apeloracesteia, de tala1urile ce se pierdeau la ori1ont, cu-at#tmai mult cu c#t majoritatea ec"ipajului „Nisetrul 2” aveaoca1ia, pentru prima oară #n viaţă, să dea oc"ii cu tul- .urătoarea noastră ieşire la mare :poi se .ron1aseră lasoare, tolăniţi pe nisipul #ncins al plajei, se scăldaseră #n

undele a1urii, .ucur#ndu-se de .l#ndeţea lor!upă-amia1a, jucaseră +ot.al cu-o ec"ipă din cătunul#nvecinat, şi +usese c#t pe ce să +ie #nvinşi Bcărpin#ndu-sede mama +ocului, din pricina arsurilor căpătate la plajă, jucătorii dădeau vina pe ec"ipa de pescuit, care contri- .uise ine+icient la pr#n1ul cam costeliv, aduc#nd doar nişte .i.ănaşi su.de1voltaţi

7a cină #nsă, pescarii #şi răscumpăraseră păcatele, pre-1ent#nd .ucătarilor, a+laţi acum su. conducerea tovarăşeiBomnu, vreo cinci ocale de crap-şaran, cum numeau local-nicii crapul supradimensionat

182

$#nd, m#ncaţi .ine, o.osiţi .ine, şi căsc#nd de le tros-neau +ălcile, .ăieţii s-au retras #n corturi, pentru o odi"nă .inemeritată, n-au mai găsit nici urmă de ţ#nţar #năun-trul acestora

An sc"im., la mie1 de noapte, s-au tre1it cu toţii Bpe-riaţi de-un 1gomot cu totul neo.işnuit !#ndu-se alarmagenerală, prin strigăte şi c"iote, l-au c"emat pe coman-dantul Bomnu, să constate d#nsul ce se petrece !eoarecenimeni nu poseda curajul necesar %ceea ce era şi normal,lu#nd #n seamă .e1na de-a+ară* şi nici experienţa acestuia

$#nd a sosit #n gra.ă cu lanterna sa, cea mai mare dinstoc, dotată cu şase .aterii ;29, i-a c"emat a+ară pe ex- pediţionariC

< Heniţi, copii, s-alungăm magaoaia0:u1ind că-i vor.a de-o „magaoaie”, şi-au scos, doar

c#ţiva dintre ei, capul pe +anta cortului i i-au liniştit peceilalţi, timi1iiC

< eşiţi, +raţilor, că-i doar o scroa+ă0 Nu era numai o scroa+ă, dar şi odraslele ei ase pur-

celuşi, tocmai .uni de pus la cuptor $are, p#nă să se mo- .ili1e1e #ntreg ec"ipajul, au reuşit să dea gata, ajutaţi demama lor personală, mare scroa+ă şi-asta, toată re1ervade 1ar1avaturi şi legume a expediţiei Anc#t, stupe+iaţi,

elevii nu mai ştiau ce să +acă Bă-ncerce salvarea celor-lalte alimente, #ntruc#t exista riscul să răm#nă şi +ără şun-culiţă, dulceţuri şi-alte preparate nevegetale, sau să exe-cute indicaţia comandantului, şi să se pună cu ciomegele pe atacanţi

Neav#nd la #ndem#nă atari arme de luptă, /a.uşcă

le-a strigat colegilorC < 7uaţi #n m#nă orice găsiţi, şi "aidem pe ei0>ersonal, şi-a +ăcut rost de-o coadă de mincioc :lţii,

la mare vite1ă, s-au autodotat cu +urculiţe, linguri şi cu-ţite, din 1estrea .ucătăriei ar Guvide, mai mititel şi ne-vinovat, +iindu-i pesemne şi milă de .ietele do.itoace,s-a #narmat doar cu-o sco.itoare0

< ăi, ce vrei să-i +aci cu paiul ăla? B-o sco.eşti#n dinţi? l-a apostro+at căpitanul ec"ipajului

< !ar cre1i că se lasă? s-a interesat Gă.iţă ăl mic

183

/a.uşcă n-a mai avut c#nd să-i răspundă Bperiatăde "ăuliturile comandantului Bomnu, care apelase la mij-loace de averti1are sonore, exploat#ndu-şi la maximumvocea sa de tenor dramatic, precum şi de apariţia at#tor

copii, cu +urculiţe şi cuţite, care, #n mintea ei, dacă o +i posedat aşa ceva, aveau de g#nd s-o măn#nce de vie, ma" #aoaia s-a repe1it de-a dreptul spre grupul expediţiona-rilor !#nd iama prin ei >e Guvide l-a săltat, dintr-o unicămişcare a capului, direct pe acoperişul cortului cel maiapropiat, iar pe ceilalţi i-a do.or#t la păm#nt Enii, care

apucaseră să se re+ugie1e #n corturi, strecur#ndu-se pe su.„pereţi”, şi-şi lăsaseră a+ară picioruşele şi +unduleţul, s-au pomenit că-s g#dilaţi, şi-ncă at#t de insistent, #nc#t pestec#teva clipe nu mai conteneau din r#sete şi c"icote 3rau purceluşii

Bcroa+a, iritată din pricina expediţionarilor care-şir#deau de ea, şi-a pus oc"ii pe /a.uşcă, singurul care maiera la verticală, cu coada minciocului #n m#nă, şi l-a luat,năvălind asupra lui, drept #n c#rcă !upă care a pornit-o .e1metică spre cătunul de unde venise $ăr#ndu-l pe că- pitanul expediţiei :cesta, ca să nu se tre1ească pe jos, pro.a.il, se ţinea cu-am#ndouă m#inile de coama ţepoasăa r#mătoarei, călărind-o ca un co6bo9 %mai exact <

porc.o6* Ansă unul #nsoţit de-o gardă de onoare $ăci purceluşii, nemulţumiţi de ceea ce amuşinaşeră cu r#tu-rile, se av#ntaseră şi ei pe urmele mămicii lor, #nconju-r#nd-o de-o parte şi de alta

Ancremeniţi, poate şi de spaimă, elevii s-au str#ns #n jurul Bomnului

!e pe acoperişul cortului, unde asistase #ngro1it la des-+ăşurarea evenimentelor, Guvide l-a c"estionat pe co-mandantC

orciinu-s m#ncători de oameni

< Dare? s-a mirat Gă.iţă !ar oamenii de ce-s m#n-cători de porci?

184



185

:+lat #n di+icultate, din pricina acestei #ntre.ări #n-cuietoare, Bomnu a improvi1at un răspuns pe loc Ansănu tocmai satis+ăcător

< >entru că nu-i consumă vii0

$a să curme această .i1ară conversaţie, comandantulle-a ordonat expediţionarilorC

< @oată lumea la culcare0 :cuma putem dormi li-niştiţi

N-au dormit liniştiţi 4iindcă, spre crăpatul de 1iuă,nişte cai rătăciţi s-au a.ătut pe la ei, tul.ur#ndu-le som-

nul, iar dis-de-dimineaţă, c#nd mai aveau vreo oră deodi"nă, o "aită #ntreagă de c#ini vaga.on1i s-a luat la"arţă, organi1#nd un concert de lătrături şi "ămăituri cumplite, #nc#t nimeni n-a mai +ost #n stare să lipsească pleoapăde pleoapă

Nici 1ilele ce-au urmat n-au +ost mai puţin #nc#ntă-toare, pline de aventuri şi #nvăţăminte

/unăoară, la o partidă de pescuit, reali1ată de cei mai#ndem#nateci undiţari, pe c#nd ceilalţi copii se scăldau #napele canalului $ardon, l#ngă vajnicii pescari, s-a prins celmai supradimensionat exemplar din 1onă $are-a intrat#n analele expediţiei „Nisetrul 2”

7a un moment dat, după ce ;ec"inul executase o arun-care la lansetă de maestru internaţional, 1v#rlindu-şi c#r-ligele cam prin apropierea celor care se-m.ăiau, toată lu-mea l-a au1it strig#nd entu1iasmatC

< @ovarăşe Bomnu, veniţi, vă rog, să m-ajutaţi, cănu pot să-l scot la mal0 $red c-am prins un somn de-ade-

văratelea, dacă nu c"iar vreun crap .ătr#n, din cei săl- .atici, care stau mai mult #n m#l şi c#ntăresc peste cinşpe5ile

>ro+esorul, mare pescar amator şi d#nsul, a sosit #ngoană, interes#ndu-seC

< : muşcat? < !a0 >recis

< @rage? < Nu0 >esemne, +iind at#ta de uriaş şi sclero1at nici

nu ştie c-are c#rligele #n el

186

< i-atunci, de unde ai ajuns la conclu1ia că-i peşte şinu cine ştie ce .uturugă?

< :m tras la mulinetă, şi-un pic a mişcat0:m#ndoi, a.andon#nd lanseta, au luat nailonul #n m#nă

şi-au purces să tragă de el cu nădejde şi a.negaţie $#ndau simţit vi.r#nd +irul, #n aceeaşi secundă s-a au1it şi-unrăcnet !in direcţia expediţionarilor a+laţi la scaldă

< a uită-te, şi ve1i ce se-nt#mplă? i-a spus coman-dantul ;ec"inului 7-or +i 1ărit cumva copiii, şi strigă de .ucurie

$e-i drept, de strigat se striga Ansă nu de prea multă .ucurie $i Gă.iţă ăl mic, Guvidele, se prinsese #n vreorăgălie, şi-acuma se văita

< 7ăsaţi-l #n pace, că nu se moare dintr-o #nţepă-tură0 şi-a dat cu părerea Bilvică ;ec"inul ai .ine sătragem mai ţeapăn

!upă un minut, exemplarul de expo1iţie era la mal.ăt#ndu-se disperat pe iar.ă !ar şi jăluindu-se totodată Nu era somn, nici crap, şi nici vreo altă specie „piscicolă”majoră $i-un .iet guvide, #n persoana lui Gă.iţă $are purta #n pulpa dreaptă c#rligele lansate de ;ec"in

Numaidec#t, dar şi niţel speriat, comandantul a-ncer-cat să-i extragă ţepoaiele #n trei ace 4ără nici un re1ultat

$u c#t trăgea de ele mai tare, cu-at#t urla Guvidele mai puternic

Neav#nd altă soluţie, #n cele din urmă l-au dus la spi-talul din Bulina, cu .arca lui Nae, unde c"irurgul l-aoperat pe loc :răt#ndu-le piesa, le-a spus sur#1#ndC

< :sta răm#ne la mine0 ai am vreo două sute

$ă şi eu-s pescar0Antr-una din 1ile, datorită curio1ităţii ştiinţi+ice a ex-

pediţionarilor, care ţineau neapărat să asiste la vărsarea!unării #n mare, şi cu-acest prilej să prindă şi nişte-me-du1e, 1ona respectivă a.und#nd #n asemenea vietăţi, avu-seseră parte numai de mari satis+acţii

>#nă să ră1.ată la punctul respectiv, +useseră nevoiţi săcalce-n picioare postaţe #ntregi de păpuriş, aleg#ndu-secu tălpile tăiate şi-nţepate ar c#nd se-av#ntaseră la cules

187

de medu1e, nu ţinuseră seamă de +aptul că drăcoveniileastea +rumoase purtau #n ele şi-o otravă, care le apăra devrăjmaşi, şi provoca usturimi ar1ătoare celor care le luau#n m#nă

:şa că, la #ntoarcere, după ce admiraseră miracolulvărsării !unării #n mare, printr-una din gurile +luviului,a.ia de mai +useseră #n stare să meargă @ălpile picioare-lor dureau, m#inile usturau şi se um+laseră şi-ncă #ntr-unasemenea .al, #nc#t nici să se sprijine unul de altul nuerau capa.ili

Ansă-n după-amia1a aceleiaşi 1ile şi-au scos p#rleala$#nd a avut loc memora.ilul meci de +ot.al cu ec"ipa că-tunului din apropiere

>e la ceasurile şase, după ce se ospătaseră şi se odi"-niseră, av#nd #n vedere cele păţite, şi după ce alcătuiseră+ormaţia „Nisetrul 2”, aleg#ndu-i pe cei mai .uni jucă-tori, unspre1ece persoane, din cele treispre1ece care sea+lau #n expediţie, răm#n#nd #n a+ară doar tovarăşa Bomnuşi :ncuţa, care n-aveau cali+icarea necesară, i-au aştep-tat pe repre1entanţii +ot.aliştilor din sătucul lui Nae, .ar-cagiul

>unctuali, dar şi politicoşi, aceştia au venit la ora +i-xată, aduc#nd unele daruri, mai cu seamă din cele co-

mesti.ileC roşii, ardei gras, castraveţi, vinete, ceapă şiusturoi An plus, şi-au declinat şi numele, ca să se ştie cucine se va avea de-a +ace mpresionaţi de sonoritatea nu-melor au1ite, /a.uşcă s-a simţit o.ligat să o+ere şi el oamintire oaspeţilor, şi le-a #nm#nat un tricou pe care stascris „Nisetrul 2”

>ro+esorul Bomnu, care +ăcea parte din +ormaţia ga1-delor i-a anunţat pe localnici că va juca #n poartă, de-oarece depăşise de mult v#rsta juniorilor, şi nu vroia sălupte cu nişte pric"indei

< $are pric"indei, .re? #ntre.ase ştrengăreşte /ogu < $um care? /ăieţii mei, .ăieţii voştri < >ăi noi muncim, .re, de dimineaţă şi p#nă-n seară,

#i ajutăm pe-ăi .ătr#ni, +ie la pescuit, c#nd scoatem lot-cile-n larg, +ie la spălatul şi uscatul năvoadelor :poi,spintecăm prada, o sărăm, +acem crap-şaran a+umat, şimulte alte mara+eturi 3ste?

188

< i ce, copiii mei stau de pomană? s-a enervat ni-ţel comandantul

< !-apăi ce mare .r#n1ă să +acă, dacă s#nteţi de la/ucureşti?

< @ocmai .r#n1ă, măi /ogule, +iindcă s#ntem de lamunte, dintr-un sat de oieri nemaipomenit, cum nu maieste altul pe lume0 >ărinţii lor s#nt, #n cea mai mare parte,cio.ani, iar odraslele cată să le +ie de mare ajutor :tuncic#nd nu-s la şcoală, merg şi ei la păşunatul mioarelor, pe creste de munte, #i ajută la #nc"egatul caşului, la +iertul

mămăligii /ine#nţeles, nu toţi 4iindcă-s şi unii care s-aucam .oierit, şi-aşteaptă de la cei mari să li se deie mură-ngură :şa că, dragule, greşeşti amarnic, judec#nd lucru-rile #n pripă An a+ară de asta, nici copiii din /ucureşti nu+ug de muncă erg şi ei la practică, #n u1ine şi +a.rici,lucrea1ă şi-nvaţă, iar unele produse, ce ies din m#inilelor, se v#nd şi la voi, #n maga1inele cooperaţiei :ltmin-teri, de unde aţi avea lopeţi, ca1male, +ire pentru #mple-titul năvoadelor?

< :tunci s-avem iertare, .re0 a mormăit spăşit /ogu N-aveam cunoştinţă că aşa stau lucrurile !ar multe maia+lă omuI, c#nd #nt#lneşte oameni ca matale0

eciul s-a des+ăşurat destul de interesant 7ocalni-

cii se lămuriseră #n privinţa „.ucureştenilor” de la ă-ţău, şi se comportaseră normal :dică, #ntr-un +el spus,nu-i cruţaseră

$#nd s-a marcat #nsă primul gol, de către măţăoani,natura a sărit #n ajutorul .ăştinaşilor D inva1ie de ţ#n-ţari, su. +orma unor roiuri de g#ngănii, s-a a.ătut asu-

pra +ot.aliştilor 4iind asudaţi, repre1entau cea mai atră-gătoare pistă de ateri1are pentru minusculele .estiole $areau #nceput să-i pişte cu +erocitate Ansă +ără discriminări Nu le interesau care erau de-ai locului, şi care venetici

An timp ce am.ele ec"ipe luptau, at#t #ntre ele, c#t şicu ţ#nţarii, cu-aceştia din urmă c"iar mai #nd#rjit, golu-rile curgeau g#rlă $#nd #ntr-o poartă, c#nd #n alta >e c#nd

Bomnu #şi trăgea palme, ca să ucidă dintr-un singur +oc, .arem o +ormaţie de 1.urătoare ceva mai numeroasă, ceidin ec"ipa adversă, +ugăriţi de ţ#nţari, şi-ncă at#t de cr#n-

189

< !acă l-au şterpelit ei, ca să ne +acă o +arsă, pre-cis l-au de1um+lat0 $a să-l pitească mai lesne, ocup#ndmai puţin loc

< a te uită unde era detectivul0 /ravo, Gă.iţă, #n-

seamnă că-ţi um.lă mintea tii ce, preiei asupra ta mi-siunea găsirii mingii Ansă procedea1ă cu +ineţe !in clipaaceasta eşti comandantul grupului special, #nsărcinat cudescoperirea glumeţilor @e simţi #n stare?

< /a .ine că nu0 s-a um+lat #n pene Guvidele, deşiar +i tre.uit să posede numai sol1i

ar peste vreo c#teva minute, #ntreg corpul expediţionara plecat la plim.are $u Gă.iţă #n +runte Bau „detec-tivul Guvide”, mai .ine 1is

@otuşi, #n ciuda .oacănelor #n+ăptuite p#nă mai de cu-r#nd, de astă dată s-a descurcat de nota 1ece $u plus4iind dotat de natură c-un pic de şiretenie, aceasta repre-1ent#nd o inteligenţă #n stare incipientă, ne+ormată #ncă,i-a luat cu anas#na pe cei interogaţi >re+ăc#ndu-se liniştit,a-ntre.at doar aşa, #ntr-o doarăC

< ăi /erevoi, şi tu, /ogule, n-aţi .ăgat de seamăcumva unde ne-am pus mingea, după ce-am terminat me-ciul? 7a locul o.işnuit n-am mai găsit dec#t trei mingi,din cele patru pe care ştiam că le-adusesem cu noi

< $um, .re, mai aveţi trei .ucăţi, #n a+ară de cea pecare-am luat-o?

< !ar .ine#nţeles0 l-a asigurat Guvide Bpecial am că-rat mai multe, ca s-avem de unde dărui prietenilor

< :tunci, s-a minunat /erevoi, pe-asta o putem păs-tra?

< !eocamdată ne-o #napoiaţi, şi-o să vă dăm una mai .ună, din celelalte /ine#nţeles, dacă nu s-or +i speriat şiele şi n-or +i +ăcut picioare0

< !acă-i aşa, staţi niţel, să v-o aduc0 a spus /ogu, plec#nd gră.it spre grajd şi t#r#ndu-l pe /erevoi după el:m vrut să +acem o glumă, şi-a ieşit pe dos

$#nd s-au vă1ut #n posesia o.iectului, copiii şi-au luatrămas .un de la cei doi :poi s-au #ndepărtat, or.ecăind prin .e1nă Ansă Gă.iţă i-a oprit, ceva mai #ncolo, şi le-acerutC

191

< =aidem #ndărăt0 B-ascultăm, pitiţi l#ngă gard, ce-i+ace tac-su luI /ogu $#nd a venit dinspre grajd, cu min-gea #n m#nă, .ătr#nul privea +urios şi extrem de nemul-ţumit i s#nt tare curios să a+lu de ce

Nici n-a mai +ost nevoie să se-apropie prea mult decasa /ogu, căci se-au1ea de la poştă ceea ce discutau se-niorul şi juniorul

< /ă, copile, cine te-a pus să le dai ălora, de la oraş,mingea-ndărăt? Ne +aci de r#s, şi-or să te crea1ă toţi prost

< @ataie, n-o lua c"iar aşa, că n-ai dreptate0 ău, .re !e alt+el, m#ine le-o duceam şi singur, +ără să mămai ia .ăieţii la-ntre.ări @oamna, c#nd au să-nceapă lec-ţiile, aş mai avea o.ra1 să dau oc"i cu-ăilalţi copii? $#ndmerg la şcoală, vreau să-mi ţin capul sus, şi nu să um.lucu privirile-n păm#nt are prostie am +ăcut, c#nd le-amluat mingea0 !ar eram m#niaţi, că ne .ătuseră la +ot.al

An secunda următoare, nici mai mult nici mai puţin,a răsunat o palmă cumplită ar Guvidele le-a comunicat .ăieţilor deducţia saC

< $red că i-a mutat +ălcile din loc luI .ietu /ogu0Ansă l-a contra1is ;ec"inul, in+orm#ndu-lC < Nu-i c"iar aşa !at +iindcă-s mai #nalt, am vă1ut

prea .ine cele #nt#mplate0 ro+esorul Bomnu, c#nd a a+lat despre cele petrecute,

iar ;ec"inul #i spusese că nu era ceva #n regulă, a emiso altă presupunereC < ăi copii, eu, dimpotrivă, cred că totu-i #n regulă0

:u minte0 An primul r#nd, /ogu ăl mic $are vrea să-şi păstre1e su+letul ne#ntinat i-apoi şi-al .ătr#n, deoarecea ştiut să-ncase1e lecţia pe care i-a dat-o +iu-său0

3xpediţionarii, că1uţi pe g#nduri, au cugetat #ndelung

asupra evenimentelor din seara aceea i, la ora culcării,de +aţă cu toţi, /a.uşcă i-a declarat comandantuluiC

192

< $e-aţi 1ice, tovarăşe Bomnu, dacă le-am dărui ve-cinilor noştri mingea?

< Nimic0 !ec#t că-mi vine să vă pup :veţi şi su-+let, şi cap0

2=/„Nisetr#%auţii”*

!0%d la tra3* !0%d la Gal#3*s3re/// ;i%is9

An puţinele 1ile care le mai rămăseseră de petrecut #n!eltă, comandantul Bomnu, ca să-i răsplătească pentrucuminţenia lor, a organi1at o serie de acţiuni nteresanteşi instructive

Ena din acestea, des+ăşurată c"iar a doua 1i după ceavusese loc investigaţia detectivistică a Guvidelui, soldatăcu generoasa cedare a mingii, repre1enta un concurs de

#not $el mai .un dintre #notători, respectiv cel ce-aveasă ajungă primul la punctul terminal, urma să primeascăo diplomă de onoare >rin care i se acorda titlul de „Ni-setrul rapid”

7a semnalul dat de pro+esor, cu un +luier de ar.itru, pec#nd stătea pe malul canalului $ardon ca să supraveg"e1e

#ntrecerea, asistat de soaţă şi :ncuţa, dar şi de Nae-.ar-cagiul, anume c"emat pentru ca1ul c#nd s-ar +i #nt#mplatceva, şi-ar +i +ost nevoie de asistenţă de tip „salvamar”,elevii, cei 1ece, s-au aruncat cu toţii #n apă i-au purces să

193

dea din m#ini şi din picioare $are de1ordonat, de-ai +i 1iscă-n clipele următoare se-neacă, şi se duce la +und ca unsac plin cu carto+i, care ritmic şi elegant, care mai aproapedeloc

Bperiat de +aptul că şapte dintre concurenţi, #ntre timp,dispăruseră su. apă, pro.a.il #not#nd #n stil scu+undat,Bomnu a strigat puternicC

< Năicule, suie-te-n lotcă şi ia-te după ei0 i spune-lec-am ordonat să practice numai .rasul :ltminteri, #idescali+ic0

N-a mai +ost nevoie de nici o ameninţare !upă ce .arcagiul i-a cules de pe +undul canalului, unde se ocu- pau intens cu a.sor.ţia de apă, #ng"iţind-o #n cantităţiindustriale, cei şapte au +ost aduşi la mal, l#ngă pro+esorEnde Nae i-a depus pe iar.ă, la picioarele acestuia, spu-n#ndu-i la urec"eC

< !omIle pro+esor, eu aş 1ice să-i lăsăm mai .ine aşa,cum #s acuI0

< >ăi cum s#nt, măi Nae? nu l-a prea #nţelesBomnu

< Niţel cam morţi0 :dică #necaţi < $e, eşti ne.un? aproape c-a urlat comandantul

i-ai omor#t copiii, ne+ericitule

< /a matale $ă nu eu i-am pus să-noate0 < >une m#na, nu mai sta, să-i aducem la viaţă, sco-

ţ#nd apa din ei0 i-a strigat Bomnu Hoi cum procedaţi,c#nd se-neacă un om de-al vostru?

< 4oarte .ine0 l-a lămurit .arcagiul Al #nmorm#ntăm < Nae, treci la trea.ă, şi c#t mai urgent, că-altmin-

teri #ţi pocnesc una după cea+ă, de nu te ve1i =aide, să-iridicăm pe toţi cu picioarele #n sus0/arcagiul, deloc speriat, ci mai mult curios să vadă

dacă-i reuşeşte pro+esorului +igura, şi-a urcat numaidec#tlotca pe mal, a-ntors-o cu +undul #n sus şi, ajutat de Bom-nu, nevasta acestuia şi de :ncuţa, a pornit să-i aşe1e pe ceişapte de-a latul lotcăi Enul l#ngă altul, de-ai +i 1is că-s

nişte somni puşi la uscat $u picioarele priponite de c"ilalotcăi, şi cu capetele-n jos, spre canal

>ro+esorul şi ;el6 Bomnu, ca #nne.uniţi, au #nceputimediat să apese p#ntecele celor şapte „morţi” >ompau

194

at#t de energic la ei, #nc#t creau impresia că vor să extragă pe gurile lor apă din $ardon D.serv#nd că Guvidele dăunele semne de viaţă, comandantul l-a mo.ili1at pe NaeC

< Năicule, ia-l #n primire, c-a pornit să +uncţione1e0

ară noi ne-ocupăm de-ăilalţi$#nd s-a apucat .arcagiul să-l .uşească pe Gă.iţă ăl

mic, peste nici un minut a şi scos două vedre de apă dinel Ţ#şnea din Guvide şuvoiul, at#t de năvalnic şi gros,#nc#t părea mai cur#nd cişmea dec#t pui de om An clipeleurmătoare, şi ceilalţi şase intrau #n stare de „+uncţionare”,

după cum prea .ine se exprimase Bomnuar c#nd s-au #ntors şi #notătorii, m#nioşi că ajunseseră#n acelaşi timp, ;ec"inul s-a crucit, la +igurat, .ine#nţeles,c#nd i-a 1ărit pe cei şapte trans+ormaţi #n +urtunuri is-a interesat, vădit contrariatC

< >ăi .ine, tovarăşe comandant, dumneavoastră văocupaţi de irigaţii, #n timp ce noi ne dăm de ceasul mor-ţii, că1nindu-ne să c#ştigăm concursul? Nu-i drept,1ău aşa0

>rivind nedumerit la el, Bomnu l-a #ntre.atC < ă Bilvică, ţi s-a-ntunecat mintea, de nu-ţi dai

seama ce-au păţit copiii? Bau +aci doar pe prostuI, ea sănu +i tras la răspundere? Nu tre.uia să te ocupi de ec"i-

paj, să-i #nveţi pe toţi să-noate, #mpreună cu /a.uşcă şi/i.anu?

< Ne-am ocupat, tovarăşe Bomnu, #nsă au #nvăţat şiei, at#t c#t i-a ajutat capuI0

< /ine, deocamdată nu mai discutăm0 l-a repe1it co-mandantul !ă-mi o m#nă de ajutor, să le +acem respiraţie

arti+icială i tu /a.uşcă, şi tu /i.anule0 !acă nu-i adu-cem c#t mai rapid la viaţă, n-o să vă mai ajute nici capul,dar nici celelalte mem.re $ă vă .at de vă st#lcesc, a.-solut nepedagogic !e ce nu m-aţi anunţat că nu-s apţi pentru #ntrecere?

;ec"inul, şi mai ales /i.anul, care, acesta din urmă

se pricepea de minune să administre1e o respiraţie arti-+icială, au trecut urgent la su+lat 7u#ndu-i la r#nd pe ceişapte @răgeau aer #n piept, c#t mai mult, şi-apoi, lipin-du-şi gura de cea a pacientului, .ăgau oxigen #n el dintoate puterile >este vreo două minute, cei şapte dănţuiau

195

Nae :cesta imagin#ndu-şi, ast+el, că i se va ierta 1ă.ava!e-a +i readus la viaţă, #nsă cu #nt#r1iere, şapte su+letenepri"ănite

:cuma, cu du"ul #mpăcat, .arcagiul asista #nlăcră-

mat de .ucurie la ospăţul copiiilor :rătau sănătoşi, 1dra-veni, vioi şi .inedispuşi i i-a şoptit comandantuluiC

< Noi i-am salvat0 $e .ine-mi pare că mi-aţi desc"isoc"ii, c#nd aţi .ăgat de seamă că intrase şovăiala #n mine0

< ă rog, s-ar putea spune şi-aşa, că „noi”0 Ansăn-am +ost singuri ar matale, Năicule, nu erai printre cei

din +runte Aţi pierduseşi +irea @otuşi ai şi merite aiales c-ai tras lotca pe uscat, şi ne-ai pus la dispo1iţie oinstalaţie utilă pentru #ntinderea accidentaţilor0

< !eci, tovarăşe pro+esor, se c"eamă că-s şi eu „noi”0a conc"is .arcagiul extrem de +ericit

!upă evenimentele de mai sus, #n răstimpul c#t mairămăsese p#nă la #nc"eierea perioadei de expediţie, pro-+esorul Bomnu i-a mo.ili1at pe 1oologi şi .otaniştiC

< ăi .ăieţi, #n special tu, ulică, 1is şi Ţiparul, c#tşi ari $răpceanu, ar +i cel mai prielnic moment, acumc#nd intrăm #ntr-o perioadă de re+acere, să vă odi"niţiactiv, ocup#ndu-vă de sarcina voastră, dar şi-a expediţiei

„Nisetrul 2”C completarea colecţiei noastre, cu peştii spe-ci+ici apelor !eltei, precum şi cu vreo c#teva exemplaredin +auna locală ar voi, ari $arasu şi :urelia Bomnu,să puneţi la ier.ar plantele ce nu se găsesc pe la noi, cinumai pe plaiurile do.rogene

!e-a doua 1i, #ncă din 1ori, ulică Ţiparul şi ari $răp-

ceanu au solicitat #ntreg ec"ipajul la pescuit An nădejdeacă, la ora aceea, li se o+erea oca1ia să recolte1e unele spe-cii, din cele mai rare, vieţuind #n undele canalului $ardon

Nicic#nd, p#nă atunci, ec"ipajul nu avusese at#ta no-roc la dat cu undiţa, lanseta şi prostovolul $ătre seară,su. #ndrumarea comandantului, toată lumea se ocupa cu punerea la conservat a „colecţiei” :v#nd la dispo1iţie

.orcane, rămase goale după consumarea conţinutului, in-troduceau +el şi +el de peşti #năuntrul acestora, turn#ndapoi spirt peste ei 7a un moment dat, comandantul s-ainteresatC

197

ai t#r1iu, adunaţi #n jurul unui +oc de ta.ără, ulicăşi ari au povestit despre ciudăţeniile +aunei existente #n!eltă !orind să-i complete1e, $ristian a ţinut să declareasistenţei, ca să nu se creadă despre el că-i a+on #n mate-

rie de 1oologieC < i mai există două animale speci+ice !o.rogei

3notul şi atul0 < !e unde-ai a+lat despre ele? s-a interesat ari, ni-

ţel invidios < !in jocurile de cuvinte #ncrucişate Ende, la de+i-

niţii, calul do.rogean se c"ema at , iar c#inele, enot! < >ăi da, aşa-i c#nd studie1i 1oologie prin paginile re-vistei „;e.us”0 a intervenit ulică :t, ca să a+li şi tu, esteun cal o.işnuit, căruia doar localnicii #i spun ast+el arenotul, dragă colega, nu-i c#ine, ci-un animal cu .lanăscumpă, extrem de rar, şi care doar vag seamănă cu po-tăile domestice An lim.aj ştiinţi+ic, se c"eamă N6ctereutes proci6noides !eci, altă m#ncare de peşte0

< $um adică, e comesti.il? a ţinut să-şi #m.ogăţeascămintea şi .otanistul ec"ipajului, ari , $arasul

< Nicidecum0 !ec#t .lana :dică, stai puţin, m-aluat gura pe dinainte, se prelucrea1ă, nu se măn#ncă0 l-alămurit darnic ulică, m#ndru de sine

: doua 1i #nsă, după deşteptare şi gustarea de dimi-neaţă, c#nd toată omenirea ec"ipajului s-a interesat dacănu cumva se va servi, ca supliment la ceai, şi niscaivacurea la tigaie sau +riptură de .lană, +ăc#nd un "a1 ne.un pe socoteala 1oologilor, a venit şi r#ndul .otaniştilor săapele1e la ajutorul general $ăci, după cum #i in+ormase

tovarăşa Bomnu, soţia comandantului, care, #n a+ară de„.ucătăreasă”, mai era şi .otanist , plantele ar +i +ost .ine să se recolte1e #nainte de-a su+eri de vipia soarelui

< ergem cu toţii, c"iar de-ar +i nevoie şi-n mie1de noapte0 s-a gră.it, entu1iasmat, să declare ari $răp-ceanul i dumneavoastră, .otaniştii, laolaltă cu #ntregec"ipajul, ne-aţi recoltat peştii ce ne tre.uiau pentru colec-

ţia la.oratorului de la şcoală < $um adică, măi ari, vrei să mai 1ă.ovim p#nă-n

ceas t#r1iu de noapte? s-a minunat pro+esoara

199

< $red c-aşa se vor petrece lucrurile0 s-a .ăgat #nvor.ă şi ari , $arasul, .otanist , con+orm misiunii pecare-o avea #n cadrul expediţiei „Nisetrul 2” Noi, adicăeu şi cu dumneavoastră, care ştim ce ne tre.uie pentru

ier.arele noastre, n-avem nici o pro.lemă, au #nsă, şi-ncădin .elşug, colectorii, colegii ce ne vor #nsoţi

< Ancă nu mi-e clar ce vrei să spui, tovarăşe .ota-nist , şi-a exprimat nedumerirea adjuncta sa $e pro.leme#i +răm#ntă?

< !eocamdată nu-i +răm#ntă, căci nu le cunosc0 Ne-

ca1ul este că, şi-aici #mi recunosc vina, n-am apucat săle spun mai pe larg despre +lora speci+ică !eltei Ami #n-găduiţi să reamintesc acum, pe loc, #ntr-o scurtă in+or-mare, c#te ceva din lumea plantelor, care alcătuiesc .o-găţia acestor locuri de .asm?

$ăpăt#nd imediat acordul tovarăşei Bomnu, $arasulşi-a extras din .u1unar c#teva .ileţele şi-a purces ime-diat să reciteC

< >lantele rare, din !elta !unării, s#nt următoareleC $eri#a de baltă, care se de1voltă pe plauri, şi, deci, n-avemcum s-o recoltăm, stu$ul , existent şi prin .ălţile noastre,şi pentru care, iarăşi, consider că nu-i ca1ul să .atemcoclaurii după el !e alt+el, şi celelalte plante nu vor

avea cum +i culese, +iindcă le ştiu numai după nume, şi"a.ar n-am cum arată Ansă am să le pomenesc, ca să nuiasă vor.e ur#te la adresa .otanicii 3le s#ntC /oţul , :oar" $eca"bălţii , ;u$ărul"alb, Cornaciul , 5luticeii , /entaacvatică, şi-ncă vreo c#teva de mai mică #nsemnătate0 :staam avut de spus ulţumesc pentru atenţie

$opiii, prin1#ndu-l pe ari , $arasul, cu m#ţa #n sac,adică doar #şi notase, de cine ştie unde, c#teva denumiri .i1are de plante, +ără să ai.ă "a.ar unde anume se de1-voltă, care-i perioada optimă de recoltare şi nici cumarată ele, au i1.ucnit #n "o"ote de r#s, #nsoţite de aplau1e

< /ravo, ari0 < Bcurt şi cuprin1ător, $arasule0

< 3şti măreţ, .otanistule0 #nseamnă că nici nu preaavem ce culege

Anţeleg#nd sursa entu1iasmului colectiv, deşi era nu-mai .otanist , pro+esoara :urelia Bomnu a considerat

200

necesar să-l mai reducă, spun#ndu-le colegilor de expe-diţieC

< !ragii mei, să-l iertăm pe $arasul, pentru uneleslă.iciuni documentare Nici n-avea experienţa necesară

3u #nsă, posed#nd şi-un tratat de .otanică ilustrat, am să-l pot ajuta la identi+icarea speciilor citate @otul este sănu mai stăm aici, de pomană, şi să pornim la drum >emăsură ce-nt#lnim planta care ne tre.uie, o comparăm cudesenul colorat din carte, şi-apoi o punem #ntre +ile de"#rtie, pentru conservare0

Bpre seară, c#nd #ntreg ec"ipajul „Nisetrul 2” +ăcea cale#ntoarsă, spre ta.ără, #ntruc#t 1ă.ovise prea mult pe dru-murile colindate, tragedia se a+la #n punctul său culminant!in mai multe motive 3xpediţia su+erea de o.oseală,+oame şi, mai cu seamă, de ur1icături cumplite Enii copii aveau m#inile şi picioarele pline de .ăşici, iar alţii, carescăpaseră de-acest aspect al contactului cu ur1ica, se pl#n-geau de m#ncărimi insuporta.ile

Norocul tuturor a +ost că, #n momentul sosirii .arca-giul Nae se a+la la ta.ără, pun#nd unele lucruri la punctcu comandantul Bomnu Hă1#nd imediat despre ce-i vor.a,s-a ridicat numaidec#t de la locul său şi s-a repe1it lavreo c#teva tu+e a+late #n apropiere ;up#nd +run1e şi tul-

pini, +ără a mai sta mult pe g#nduri, a pornit să +rece cuele părţile su+erinde ale .ravilor expediţionari

Bpre minunarea generală, um+lăturile s-au redus sim-ţitor, iar m#ncărimile au pierit pe dată

< $e-au păţit copiii, şi ce le-ai +ăcut ca să le treacăneca1urile? s-a interesat comandantul adres#ndu-se .ar-

cagiului < $e să pată? Nimic rău B-au ur1icat @ot um.l#nddupă ier.uri rare, au dat peste .ălăriile cu ur1ici !acă+reci locul dureros cu i1mă iute, pipărată, scapi c#t ai 1ice peşte de neca1

ari $arasul, l-a #ntre.at şi el pe Nae .arcagiulC < Nene, cum se c"eamă i1ma aceea, pe care-i citat-o,

nu cumva /entha a<uatica= < Nicidecum 1mă creaţă, şi nimic mai mult0 :ia,

de care-ai 1is matale, c-o ştiu şi pe ea, creşte numai pe

201

plauri :şa m-a #nvăţat un vestit al.inar, care-şi aducemereu stupii #n !eltă ar ur1icile, să a+li şi matale, de laun ţăran de-al locului, s#nt şi ele de două +eluri Er1icivii, care te pişcă de-ţi ies oc"ii din cap, şi ur1ici moarte,

din partea cărora nu păţi nimic0/otanistul s-a ruşinat, şi le-a explicat colegilorC < :şa este, #ntocmai cum ne-a spus nea Năicu-.arca-

giul0 !upă ce mor, ur1icile vii se numesc ur1ici moarte,şi nu-ţi mai +ac neca1uri :m dreptate, nene .arcagiule?

< !eloc0 Er1icile moarte nu-s moarte +iindcă şi-au

dat du"ul, ci penIcă aşa s-au născut Nevătămătoare Noile ose.im repede, judec#nd după locul unde cresc $elevii, #n c#mp, la soare, iar ălelalte mai la um.ră, pe l#ngămarginea pădurilor0 !eci, aţi #nvăţat şi de la mine ceva

!eşi ar +i tre.uit să +ie #nc#ntaţi, deoarece i1.utiserăsă culeagă unele plante din lista lui ari , mem.rii ex- pediţiei păreau totuşi nemulţumiţi de ceva ar ;ec"inula-ntre.at-o pe tovarăşa BomnuC

< !umnevoastră ştiaţi de povestea asta, cu ur1icile? < $um să nu0 !ar am vrut să simţiţi pe viu ce-n-

seamnă experienţa$u-at#t mai mult cu c#t cunoşteam şi leacul +olosit de

nenea .arcagiul0

: doua 1i, ca să-şi mai revină expediţionarii de peurma celor păţite, au mers cu toţii la $onsiliul popular aloraşului ar primarul i-a primit +rumos, servindu-i cu prăjiturele şi pepsi :poi i-a c"estionat de unde s#nt, cumle-a plăcut #n !eltă, şi dacă s#nt dornici să a+le c#te ceva

despre istoria Bulinei!upă ce-au ascultat expo1eul primarului, la #ndemnulacestuia s-au dus să vi1ite1e +a.rica de conserve din peşte,una din cele mai mari din ţară i nu le-a părut rău aiales că directorul, #nc#ntat de entu1iasmul mani+estat decopii, i-a invitat să ia pr#n1ul cu d#nsul, la cantina u1ineiEnde s-au ocupat cu degustarea tuturor sortimentelor pro-

duse de uriaşa +a.rică Hreo cinci1eci şi ceva, pe puţin:şa că, plec#nd de la masă destul de #ngreunaţi, c#nd s-au

202

urcat #n lotca lui Nae, acesta s-a minunat, #ntre.#ndu-l peBomnuC

< !omnuI pro+esor, ce-aţi luat de la oraş, de trageţiat#t de greu la c#ntar, #nc#t mi s-a scu+undat lotca #n apă,

cu vreo trei degete mai mult dec#t atunci c#nd v-am adus?:ţi cumpărat cumva plum., ca s-aveţi la pescuit?

An 1iua "otăr#tă pentru plecare, toată lumea s-a ocupatde .agaje, de #mpac"etarea cu grijă a plantelor şi peştilorrecoltaţi, de demontarea corturilor, de curăţirea terenului

unde +usese organi1ată ta.ăra, ast+el #nc#t, după eli.erareaacestuia, să nu mai răm#nă urmă de gunoaie, resturi şi-alte păcătoşenii

Nae, sosit #ncă dinainte de pr#n1, i-a cărat cu lotca,#n vreo cinci sau şase r#nduri, trec#ndu-i canalul $ardon7a despărţire, prilej cu care copiii i-au dăruit un treningnou, anume cumpărat pentru Nae, .arcagiul le-a mulţu-mit din toată inima i-apoi a plecat, v#slind spre cătun

>e c#nd porniseră, cu .agajele-n c#rcă, #n direcţia por-tului, pe malul canalului, la un moment dat s-au pomenitstrigaţi din spateC

< :looo0 :looo Btaţi .re, c-a uitat Năicu să vă deieceva0

/arcagiul, v#slind şi mai avan, de parcă s-ar +i a+latla un concurs de caiac-canoe, i-a ajuns din urmă şi le-a1v#rlit din mers un sac !upă care a c#rmit lotca numai-dec#t, şi-a luat-o #ndărăt

Eimiţi, expediţionarii au #ncercat să-l #ntre.e desprece-i vor.a, #nsă .arcagiul n-a mai stat să-i asculte Guvide,

curios din +ire, n-a mai avut ră.dare i-a des+ăcut gurasacului < $e-i acolo, măi Gă.iţă? l-a #ntre.at /a.uşcă i de

ce-ai rămas cu gura căscată? < Bacu-i plin cu crap-şaran a+umat0 ai mult dec#t

am prins noi, #n tot timpul c#t am stat #n ta.ără $eea cemă miră, e +aptul că-i gata a+umat, pe c#nd noi n-am pes-

cuit dec#t proaspăt Dare unde l-o +i prins ast+el, gata cu-răţat şi preparat? :sta-i #ntre.area0

< :re el o .altă a lui, pe care-o ţine secretă0 şi-a datcu părerea 4omisă, .ucătarul 3u cred că mai #nt#i a+umă

203

.ine toată .alta, şi-apoi scoate crapii, la undiţă, gata de .ăgat #n cămară $e, te pui cu localnicii? Yştia cunosctoate tainele meseriei

$#nd expediţionarii au purces să r#dă #n "o"ote, pe

seama trăsnăilor de.itate de cei doi, aceştia nu s-au supă-rat ci-au #nceput să c"icotească şi ei Aşi dăduseră imediatseama, ajutaţi de colegi, că vor.iseră numai năstruşnicii

Bpre norocul lor, le-a +ost dat să călătorească p#nă laGalaţi cu-acelaşi vapor cu care sosiseră $ăpitanul i-a re-

cunoscut, i-a invitat să vină la d#nsul, pe puntea de co-mandă, o+erindu-le ast+el oca1ia să admire de sus peisajul/ine c-a +ost să +ie aşa, deoarece vasul era cam aglomerat,asta pe de-o parte, iar pe de-alta, de cum se-m.arcaseră,aceeaşi ploaie care-i #nsoţise le plecare se de1lănţuiseşi-astă1i >arcă ceva mai #nteţită

!rumul cu trenul s-a petrecut +ără pro.leme :veauat#tea impresii să-şi #mpărtăşească, #nc#t nici nu l-au simţit,#n po+ida +aptului că +useseră nevoiţi să-ncarce şi să des-carce de două ori .agajele

$#nd au ajuns, cu .ine şi nevătămaţi, #n gara lor, undeerau aşteptaţi de părinţi şi neamuri, mulţi dintre aceştiasosiţi cu autoturismele, n-au mai .ăgat de seamă că-l uita-

seră pe comandantul Bomnu>e c#nd copiii erau urcaţi #n maşini, sau plecau spre au-

to.u1, pro+esorul anole, nevastă-sa şi :ncuţa rămăse-seră pe peron ar l#ngă ei o grămadă de colete, care tre- .uiau duse la şcoală >entru a +i depo1itate la maga1ie,de unde +useseră #mprumutate i mai aveau cale lungă

de parcurs, p#nă să ajungă la ăţău!eloc m#"nit, Bomnu i-a 1is BoamneiC < !raga mea, vor.a lui B"a5espeare, aia din

%thello, cu maurul :dică para+ra1#ndu-l, se poate spunecăC „Bomnu şi-a +ăcut datoria, Bomnu poate să plece0”!in păcate, lucrurile s-au petrecut invers 3i au plecat,iar Bomnu a rămas $e să-i +aci, asta-i piesa0 Nu-i

nimic, ne descurcăm noi, #ntr-un +el ă duc să văd la ceoră avem auto.u1ul0

204

>e c#nd se av#nta #n a+ara gării, pentru a #ntreprindecercetările de rigoare, era să +ie călcat de-o „!acie” gal- .en-portocalie Ansă, av#nd condiţie +i1ică, şi-ncă exce-lentă, că de-aia era pro+esor de educaţie +i1ică, dintr-un

salt a evitat accidentul i s-a #ntins lat, la păm#nt, ca o plăcintă $#nd s-a ridicat, destul de rapid, a +ost c#t pe cesă lovească d#nsul maşina $are oprise c"iar l#ngă el

Gă.iţă /a.uşcă şi Gă.iţă Guvide, co.or#nd #nspăim#n-taţi din „!acia” aceea oranj, s-au interesat imediatC

< @ovarăşe comandant, s#nteţi rănit cumva?

< !eloc0 !in punct de vedere +i1ic < i-n ce punct anume, altundeva? l-a-ntre.at /a- .uşcă, oarecum jenat

< Niţel #n su+let0 i-a mărturisit pro+esorul Ansă trece < :şa a .ănuit şi Guvide, c#nd mi-a 1isC ăi, căpitane,

ce oameni s#ntem noi, dacă nici nu ne mai pasă de coman-dant? :i vă1ut, nimeni nu s-a g#ndit că l-am părăsit pe peronul gării, +ără să-l #ntre.ăm dacă are cu ce se duceacasă, şi, mai ales, are cu ce căra .agajele0” !e-aia ne-am#ntors, ca să vă luăm cu noi

>ărinţii Guvidelui, proprietarii autoturismului, oamenitare de trea.ă, şi-au cerut minute-n şir scu1e, pentru ne- .ăgarea lor de seamă, şi, după ce l-au in+ormat că există

su+icient loc, #ntruc#t #m.arcaseră neamurile căpitanului#ntr-o altă maşină, a unor prieteni, l-au rugat pe pro+esorsă le-ngăduie a-l ajuta la #ncărcarea cala.al#cului

:v#nd #n vedere că „!acia” lor poseda şi-un port.agajexterior, montat pe-acoperiş, au priponit acolo o parte dincolete ;estul, #n, poalele pasagerilor $ăci, de .ine de rău,

erau şapte !e +apt, mai mult de rău, dec#t de .ine, căcicontraveneau legii circulaţiei rutiere Bocotind #nsă copiiica insu+icient de1voltaţi, şi-au 1is că n-or să ai.ă pro.lemecu apărătorii vieţii lor i, la primul post de control, augăsit toată #nţelegerea din partea agenţilor de la circulaţie$are i-au amendat doar cu două sute de lei, #n loc să leridice carnetul

i-ast+el s-a #nc"eiat şi ultima 1i a expediţiei „Nise-trul 2” $u .ine, şi +ără pro.leme speciale

205

2@/Hile de %euitat*

0%s t#t la „Istriţa”

@#r1iu, cred că mult după mie1ul-nopţii, c#nd pro+esorul

anole #şi terminase de povestit aventurile ec"ipajului„Nisetrul 2”, şi ne-am instalat #n paturi, nădăjduind să nevi1ite1e moş 3ne pe la gene, acasta %anole, nu 3ne* m-aiscoditC

< 3i ce 1ici, maestre, acum ai reali1at cum tre.uieorgani1ată o expediţie?

< $red că da, mai ales după ce-am a+lat păţaniilevoastre0 An orice ca1, nici voi n-aţi +ost scutiţi de neca1uri

< ă rog0 Ansă minore, +aţă de-ale „$opăii”0 !e+apt, altceva aş vrea să ştiu Aţi um.lă ceva prin cap, #nlegătură cu „jurnalul de cort”, despre care nici p#nă la oraasta nu mi-ai spus pe unde-ar tre.ui căutat?

< Ami um.lă0 !acă nu mi-ar um.la, ar #nsemna că

n-am nimic #n cap !ar ar mai tre.ui să-mi răspun1i la o#ntre.are, ca să-mi pot +ixa ideea care mă .#ntuie < i ce, ai impresia că, .#ntuit de idei +ixe, ai să dai de

„jurnal”? < Bigur că da0 @oate marile descoperiri ale omenirii

au pornit de la idei +ixe, o.sesive ă interesea1ă să-mide1vălui un lucru, şi-anume cum ai procedat, de-ai reuşitsă-ţi #nregistre1i #n memorie at#tea amănunte asupra aven-turilor „Nisetrului”?

< >ăi ce, ai impresia că nu mă mai ajută ţinerea deminte, şi-ncă la v#rsta mea? :+lă atunci că, #n a+ară de

206

memorie, am .unul o.icei de-a-mi nota totul, #ntocmaicum am +ăcut şi cu „jurnalul de cort” An plus, acesta dis- păr#ndu-mi, am apelat şi la „jurnalul ec"ipajului”, ţinutde Ga.i /a.uşcă, cel care a +ost şi cronicarul expediţiei

En caiet #ntreg a scris copilul, c#t am stat #n !eltă < Ţinuse şi el un „jurnal”? < !ar .ine#nţeles, era o.ligaţia lui Ansă, dacă ar +i

să mă iau din ce-am citit #n caiet, cred că-şi notase maitoate #nt#mplările noastre Nu-i exclus să +i apelat şi lacolegi, pentru detalii i mi-a cerut voie să-şi arunce o

privire prin catasti+ul meu Hroia să compună un mate-rial, pe care să-l trimită la Cutezătorii! < !eci, c"iar dacă „jurnalul de cort” a dispărut cu

desăv#rşire, nimic nu-i pierdut, +iindcă #l ai pe cel o+icial,al lui /a.uşcă0 !ar c#nd te-a rugat să-i dai catasti+ulmatale?

< $u vreo două sau trei 1ile mai #nainte de-a ne #napoia la căşile noastre >arcă aşa ceva0

< >recis, sau „parcă aşa ceva”? am insistat eu < >recis că parcă aşa ceva0 mi-a declarat pro+esorul

niţel şovăielnic$uget#nd un pic mai ad#nc, ca să-mi adun g#ndurile,

i-am spus apoi comandantului BomnuC

< nteresant0 4oarte interesant < $e-i at#t de interesant? Nu i-am mărturisit nimic meşterului anole $a să

nu-l .ag la idei Ansă mie, de ce să m-ascund după deget,eventual degete, ca să nu se o.serve, #mi intrase o idee #ncap !ar am păstrat-o, deocamdată, doar pentru mine

i-am luat-o pe ocolite, spun#ndu-iC < 3 interesant de ştiut, dacă vom +i #n stare s-ador-mim, după at#tea poveşti şi enigme i, doi la m#nă, totat#t de interesant, ce-o să m#ncăm m#ine dimineaţă, lamicul dejun

< 3i, ca să ve1i şi să nu cre1i0 ar eu #mi +ăceam ilu1iic-ai să-mi spui unde-i jurnalul meu

< 4ă-ţi, că nu-i rău0 l-am #ndemnat pe pro+esor !upăun somn #ntremător, şi-un brea$ast corespun1ător deţeapăn, capa.il să-mi accelere1e +uncţiile creierului, s-ar putea să-ţi de1vălui şi ce-i cu catasti+ul Ansă, dragule, nu

207

mai #nainte de-a-ţi relata şi eu ce-a +ost cu expediţianoastră >rilej cu care ai să-ţi dai seama şi singur unde-i#ncărcătura0

Darecum nemulţumit, pro+esorul s-a culcat imediat

$u spatele la mine$ătre crăpatul de 1iuă, l-am au1it um.l#nd .ram.ura

prin cameră 3ra neliniştit Hroind să a+lu cau1a, l-am#ntre.atC

< $e te +răm#ntă, comandantule? Nu-ţi dă paces-adormi, c"estia cu „jurnalul de cort”?

< !a de unde0 !in moment ce te ocupi matale de pro.lemă, mai mult mă 1adără alte neca1uri @ot dematale iscate

< !ar ce-am mai +ăcut? < :i pomenit de micul dejun 3i .ine, tot g#ndin-

du-mă la el, de c#nd m-am culcat, m-a pălit o p#rdalnicăde +oame, at#t de cr#ncenă, #nc#t nu-mi găsesc liniştea!e vreun s+ert de ceas caut o .ucăţică de p#ine, sau cevaapt s-o #nlocuiască, şi nu dau de nimic0

ilos, i-am +urni1at adresa necesarăC < anole, anole, "aide, nu mai pl#nge ai .ine

uită-te su. c"iuveta din .aie, c-am lăsat acolo o cutie de .iscuiţi0 Bă mai tragă niţică ume1eală 4iindcă erau at#t

de tari, #nc#t nici cu toporul nu-i puteai +r#nge4ără să mai aştepte amănunte, comandantul a 1.ug"it-o

imediat ar peste c#teva minute, mestec#nd #n+uriat, m-aanunţat total de1amăgitC

< B-au stricat0 >ra+ s-au +ăcut /a au mai căpătatşi-un gust parşiv, sc#r.os şi puţin #m.ietor !acă nu-mi

era +oame, nici că m-aş +i atins de ei0Hă1#nd că tot agita #n m#nă cutia, din care continua săse servească +uri.und, am aprins veio1a şi-am examinat-oatent i i-am spusC

< He1i, de-aia-i .ine să nu se pripească omul0 N-aiavut ră.dare să-ţi dau toate detaliile $utia cu .iscuiţi eral#ngă cea pe care o ai acum la dumneata :.solut alta, pe

care sta scris „!ero-lux” $ă n-avusesem unde să-i pun0 < i-asta ce cuprinde? < „@ix”, pentru curăţat .aia şi dispo1itivele de-acolo0

208

An clipa următoare, pro+esorul a dispărut iarăşi dinc#mpul meu vi1ual ;e+ugiindu-se #n cămăruţa de undese-aprovi1ionase i n-a mai reapărut ai exact spus, eunu l-am mai vă1ut !eoarece adormisem la loc

!imineaţa, c#nd m-am tre1it, cam #n jur de orele opt,Bomnu era #n patul său !ormind .uştean !ar şi scoţ#ndclă.uci $#nd pe nas, c#nd pe gură Bperiat, l-am .ătut peumăr, vr#nd să-l scol >ro+esorul, tăm#ie !ormea #n conti-nuare :tunci, #ngro1it că era posi.il să se +i otrăvit, şi

acum se a+la #ntr-o stare cataleptică, l-am 1g#lţ#it 1dravăn>#nă am i1.utit să-l readuc la viaţă ormăind, Bomnum-a luat la rostC

< !e ce nu mă laşi să dorm, omule? < @re1eşte-te mai .ine, şi spune-mi ce-ai păţit? Nu

ve1i că emani clă.uci? < $um să văd, dacă dorm? 3i, asta-i .ună0 N-am

păţit nimic :m servit din cutia cealaltă, asta-i tot Numi-ai 1is matale, că acolo-s .iscuiţii?

Ţin#nd să veri+ic adevărul, m-am repe1it #n .aie i-amconstatat tragica realitate 4emeia de serviciu, pro.a.il, #n-locuise am.alajul meu, #n care adăpostisem posmagii, cuunul autentic, pe care scria „>erlan al.astru” 7ămurit, #n

s+#rşit, l-am #ntre.at la #ntoarcere pe comandantC < $um te simţi, anole dragă? < :proximativ excelent0 Niţel cam .alonat, pesemne

din cau1a .iscuiţilor mataleAngro1it, l-am mo.ili1at, +ără să-i explic #nsă nimicC < =aidem, c#t mai urgent, la masă0 Neapărat tre.uie

să .ei doi litri de ceai +ier.inte :ltminteri, nu te văd .ine0

$#nd ne-am a+lat #n sala restaurantului „striţa”, unde>apăl#nă aştepta neră.dător apariţia noastră, i-am şi stri-gat acestuia, din mersC

< >apăl#nă, meştere, prepară rapid o oală de ceai, pre-

+era.il de muşeţel sau de tei0 Ysta-i pentru comandantulBomnu ar pentru mine, vreo cinci ouă jumări, pe costiţăa+umată, prăjită .ine şi crocantă

209

< mediat, maestre0 $e nu +ace >apăl#nă pentru că- pitanul /ox

:poi, pe c#nd pornea la mare vite1ă #n direcţia .ucătă-riei, să lanse1e comanda, şi-a #ntors capul să privească

#ncă o dată la pro+esorEimit, ospătarul şi-a pierdut +irea, imagin#ndu-şi că-i

pradă unor "alucinaţii i-atunci, gonind mai departe, totat#t de iute, #nsă cu privirea ţintă la Bomnu, a nimerit #nuşă cu capul $are a trosnit #n+iorător !ar şi lemnul uşii,de-aşijderea Năucit, >apăl#nă nu şi-a #ntrerupt cursa ar

după ce-a pătruns #n .ucătărie, menţin#ndu-şi „o.iectul”#n aceeaşi po1iţie, a declanşat urletele de groa1ă ale ţaţei;ada $are, #n timp ce se-au1eau 1gomote insolite, de +ar-+urii sparte şi cratiţe do.or#te, sporea şi d#nsa nivelul deci- .elilor admişi, strig#nd ca apucatăC

< Ne+ericitule, ce cauţi #n dulapul cu vase, de te-aiv#r#t #năuntru? eşi de-acolo numaidec#t, că-ţi s+ărmdevla cu +ăcăleţuI0 Nu ve1i că eşti c-un picior #n oalacu sarmale, iar celălaltu-n cratiţa pentru ia"nie?

!upă vreo jumătate de ceas, #n timp ce ne servea celecomandate, #nsă #ntr-o stare de tensiune nemaipomenită,deoarece numai aşa #mi explicam +aptul că-şi pusese pe

cap un ceaun de tuci, din cele de cinci ocale, #nc#t arăta caun cosmonaut din picturile rupestre, am #ncercat să a+lu ceanume #l determinase să adopte o atare costumaţie insolită

< eştere >apăl#nă, nu ţi-e .ine cumva? < /a de ce să nu-mi +ie .ine? a pornit să #ngăime

ospătarul, privind iarăşi la comandantul Bomnu i-e

c"iar +oarte .ine0 !acă tovarăşuI pro+esor scoate clă.ucide săpun, iar tălică #l speli cu ceai pe dinăuntru, d#ndu-isă .ea ditamai oala, pe c#nd matale te-ndopi cu de toate,+ără să-ţi pese de d#nsul, #nseamnă că-s şi eu normal3u, care m-am străduit să vă găsesc un mecanic autode excepţie, ca să vă sar #ntr-ajutor şi să vă văd o dată plecaţi0

/rusc alertat, l-am şi interpelatC < i-ai +ăcut rost de-un mecanic? < 3xact0 < $ine-i, şi c#nd vine? am insistat eu

210

< 4rate-miu, /uliu, de la auto"service-le din $on-stanţa 7-am c"emat anume, să scăpăm de .elea i ma-tale, dar şi noi0 7a tele+on i m-a sunat aseară, să-mispună că pică-n 1ilele astea -au dat ăia un mic concediu

medical, să-şi pună la punct capul $ă v-am mai spus, parcă, are ceva la unuI din creiere, nu se ştie prea .ine lacare din ele, şi uită de la m#nă p#nă la gură !acă maiţine minte, s#nt sigur că vine m#ine sau poim#ine, cel mait#r1iu răspoim#ine0

< >er+ect0 Aţi mulţumesc atunci, meştere dragă

Bpre norocul meu, /uliu se a+la #ntr-o +a1ă .ună $ăcin-a uitat de promisiunea +ăcută i-a picat c"iar #n aceeaşi1i >e la vremea pr#n1ului :utodepăşindu-se

@ocmai eram la masă, #mpreună cu comandantulBomnu, aştept#ndu-l pe >apăl#nă Bă ne-aducă cior.a de .urtă, cu care se lăudase An clipa c#nd ospătarul s-a ivitdinspre .ucătărie, plan#nd spre noi cu ditamai castronul#n .raţe, străduindu-se să nu-i scape din m#ini, un ţipătcumplit a răsunat din spatele nostru, acolo unde se a+laintrarea #n restaurantC

< 4rişcă0 Ende mi-eşti, 4rişcă? Ne#nţeleg#nd ce rost avea +rişca, mai ales la cior.ă de

.urtă, care, de o.icei, se consumă cu oţet, "rean sau muj-dei de usturoi, am #ntors intrigaţi capetele #n direcţia surseide emisie :celaşi lucru l-a +ăcut şi >apăl#nă Eit#nd că eracu castronul la el !intr-o dată, ca şi cum ar +i +ost cata- pultat de pe-o rampă de lansare, s-a repe1it apoi spreciudata apariţie proţăpită #n cadrul uşii Ende stătea 1#m-

.ind un individ scăl#m., #m.răcat #ntr-un costum de sc"i,iar #n c#rcă av#nd un rucsac de dimensiuni anormale, de parcă şi-ar +i cărat #n el o #ntreagă instalaţie pentru camping %cort, saltea pneumatică, sac de dormit, inclusiv uti-lajele necesare pentru gătit*

!in mers, >apăl#nă şi-a reamintit de castron, şi-a viratspre masa noastră, sc"im.#ndu-şi cursul :v#nd #nsă

vite1ă, şi #ntruc#t exista riscul să ni-l verse pe "aine a luato "otăr#re disperată !e autentic cascador i-a plonjat, cucastron eu tot, trec#nd pe su. masa noastră, #ntr-un lunecuş

211

super., executat la mare măiestrie $ontinu#ndu-şi drumul,de astă-dată pe .urtă şi cu .raţele #nainte, +ără să a.an-done1e recipientul, a do.or#t vreo c#teva scaune, douămese, cu tot ce se a+la pe ele, şi s-a oprit la picioarele celui

care ţipase :.ia atunci i s-a scurs pe scă+#rlie niţică 1eamă+ier.inte !epun#nd vasul pe duşumea, s-a şters cu dosul palmei pe creştet, sc#ncind ca un dulău ciomăgitC

< :oleu şi vai de mine0 -am opărit cu cior.a !ece-ai strigat mă, ca ne.unu? =aide, nu sta ca un .leg, pune m#na şi ridică-mă0

>este un minut, soseau am#ndoi :duc#nd #mpreunăcastronul Bcăpat intact, ca printr-o minune 4ericit, ne-voie mare, ospătarul ne-a anunţatC

< H-am adus .urta şi mecanicu0 Hii şi nevătămaţi,şi-una şi-altuI 3l e +luieruI, pardon, +rate-miu, /uliu0

< Ami pare .ine de cunoştinţă0 le-am declarat eu,d#nd-o pe glumă i cu una, şi cu altul !ar ce te-a apu-cat, meştere >apăl#nă, de te-ai av#ntat să +aci pe rac"etasol-sol? >uteai să te nenoroceşti

< 3u? Nici ca cum, tovarăşe căpitane ox :şa pă-ţesc mai totdeauna, c#nd dă norocuI peste mine >ăi ce,e puţin lucru, să-ţi vină +răţioruI, #n conced, şi să te scapede .elele, adică de maşină şi de dumneavoastră?

An timp ce ospătarul manevra polonicul, +ăc#ndu-ne plinul la +ar+urii, l-am invitat pe miraculosul mecanic săservească o cior.ă de .urtă cu noi i-am #ntre.atC

< eştere /uliule, de vreme ce ne pro+ilăm pe 1eamaasta, mai ai nevoie şi de +rişcă? $-aşa ai strigat, c#nd ai in-trat pe uşă i ce-aveai de g#nd să +aci cu ea?

< Bă ştie c-am sosit0 mi-a răspuns aiuritor /uliu:cuma, că-i aici, nu mai e ca1uI>rivind nedumerit #n juru-mi, am cerut ajutor pro-

+esoruluiC < Bomnule, ve1i pe-undeva urmă de +rişcă? Bpune-mi

rapid, ca să-mi dau seama dacă-s 1dravăn, au .a0 < 3u mi-s 4rişcă, tov căpitane0 a intervenit >apă-

l#nă :şa că nu vă mai +aceţi griji >ărinţii m-au .ote1at,#ncă de c#nd m-au născut, 4riederic, #n nădejdea că va ieşidin mine cine ştie ce mare .r#n1ă, vreun .oier doctor sau

212

< #ine trecem la pro.e0 ai am de montat direc-ţia :cuma duceţi-vă la culcare, că nu mai am nevoiede voi0

>e la nouă şi jumătate, a doua 1i, toată lumea #mpingeala „4ieţel” $a să-l scoatem din garaj, şi să-l ducem pe pla-toul par5ingului

Batis+ăcut, priveam #nc#ntat la maşină $"iar că arătaca nouă 4recase la ea /uliu, aplic#ndu-i nu ştiu ce şamponspecial, at#t de intens şi apăsat, #nc#t strălucea tinic"eaua

de-ai +i 1is că-i oglindă din inox Hopseaua #nsă, mult mai puţin $e-i drept, nici nu mai rămăsese mare lucru din ea>lecase, o dată cu şamponul, c#nd se operase limpe1ireaă rog, nu asta conta, ci să pornească

An clipa c#nd /uliu m-a invitat să urc la volan, am ră-su+lat ad#nc, m-am şters de sudoarea ce-mi scălda +runtea,şi-am dat urmare invitaţiei nstal#ndu-mă pe scaunul şo-+erului, am vrut să pun c"eia #n contact

a-o de unde nu-i0-am căutat prin toate .u1unarele, prin caseta

torpedoului, prin toate poşetele existente #n „/om.iţă”oc0 :dică nimic, #n lim.aj popular

< eştere, l-am #ntre.at pe /uliu, n-ai vă1ut cumva

c"eia de contact, că era #mpreună cu celelalte? i-amin-tesc precis, le lăsasem la .ord

< Nu-mi amintesc de-aşa ceva, a susţinut mecanicul,mai ales că nu eram aici0

:vea dreptate An a+ară de +aptul că su+erea de amne-1ii, nici nu +usese la demontarea maşinii An cele din urmă,

s-au găsit c"eile 7a .ordul du.iţei motelului Ende le pu-sese >apăl#nă, ca să nu se piardă:poi, #ncurajat de asistenţă, care aştepta neră.dătoare

să audă motorul +uncţion#nd, am v#r#t c"eia #n contact i,+ără nici un e+ort, la s+ert de c"eie, a pornit Nu motorul,ci electromotorul

< Nu-i nimic0 m-a liniştit /uliu !ă-i #nainte >#nă

ajunge .en1ina #n car.urator 3 şi normal să +ie aşa, devreme ce nu s-a um.lat cu droaşca at#ta timp

214

!upă vreo alte şapte sau opt #ncercări, c"inuind insta-laţia, am reuşit

Bă descarc .ateria Noroc că e"met :li mi-a #mprumutat .ateria sa, de

la du.iţă >e care /uliu a montat-o la „/om.iţă” !estulde di+icultuos, deoarece era mult mai voluminoasă, şi-atre.uit să-mi taie din lăcaşul destinat aşe1ării ei $u-o+oar+ecă de ta.lă

Hă1#nd că nici aşa motorul nu vroia să +acă aprindere,/uliu m-a s+ătuitC

< aestre, dă-te jos de la volan şi lasă-mă pe mine0atale, laolaltă cu 4rişcă, pro+esoruI şi domnul e"met,treci la #mpins :ltminteri, omor#m şi .ateria motelului/en1ină este, curent este, tre.uie să pornească 3u .ag#ntr-a doua, apăs am.reiajul, voi #mpingeţi cu nădejde, şic#nd dau comanda, ridic piciorul de pe pedală, accelere1 şi,gata, s-a +ăcut trea.a0 Btaţi niţel, să trag şocul /un,daţi-i drumuI0

$#nd o.osisem de-at#ta #mpins, şi nu numai eu, #ntruc#t parcursesem c#ţiva 5ilometri .uni, #mping#nd circular„/om.iţa” pe plat+orma de .eton a par5ingului, iar /uliuameţise de c#t #nv#rtise volanul, maşina s-a oprit An pere-tele din spatele garajului Ende-o proptise şo+erul nostru

emerit, c#nd #şi #ntorsese capul spre noi, să ne spună ceva,şi nu se mai uitase #ncotro m#nă

„/om.iţa” s-a ales cu masca turtită, din pricina .uşitu-rii, iar /uliu cu capul lejer spart, +iindcă se i1.ise cu +run-tea de par.ri1

Hesel, ca de pe altă lume, mecanicul ne-a anunţat vic-

toriosC < /ine că m-am ot#njit la devlă0 !acă nu păţeamasta, nu-mi mai aminteam de pistoane $ă şi doctoruImi-a 1isC „/uliule, c#nd #ţi pier1i ţinerea de minte, trage-ţiuna #n cap, şi imediat #ncepe să-ţi +uncţione1e0”

@otal năucit, l-am luat la #ntre.ăriC < $are pistoane, meştere?

< $um care? >istoanele de la motor, că altele nu seexistă

< i ce-i cu ele?

215

< B#nt u1ate0 )9O0 i nu le-am mai montat !e-aianu porneşte motoruI0 $"iar vroiam să-ţi spun, să cumperineapărat altele Aţi +ac eu rost, de la noi, de la Service,+iindcă nu se găsesc #n comerţ >lec de gra.ă la $onstanţa,

şi-n c#teva 1ile s#nt cu ele aici0 Gata, s-a +ăcut 3şti .unde cinste ergem la masă, să ne #ntremăm niţel, că ne-ai1o.it oasele cu „/om.iţa” matale0

>e seară, #ntruc#t masa pe care-o o+erisem colectivuluice mă asistase durase insuporta.il de mult, dar şi mă

costase tot at#t de insuporta.il, av#nd #n vedere că e"met:li pusese la dispo1iţie numai preparate de lux, /uliu şi-aluat rucsacul şi-a pierit, iar eu l-am luat pe Bomnu $a sădiscutăm situaţia la 1i !eşi se-nnoptase de-a .inelea

:junşi #n cameră, ne-am uitat unul la altul pleoştiţi ila su+let, şi la trup $ă şi .ăgasem prea multă m#ncare #nnoi Ansă nu-s eu omul care să mă las do.or#t de #mpreju-rări i i-am spus pro+esorului, din dorinţa de a-l mai #ncu-raja un picC

< $omandante, +ii tare0 !acă /uliu ne-aduce pistoa-nele, ceea ce o va +ace precis, deoarece i-am dat şi .anii,şi-l avem pe >apăl#nă aici, ca ostatec, c"em un mecanicautentic

< 7a cine te g#ndeşti, maestre, nu cumva la mătuşadumitale?

< @anti ;aliţa? >uşc"e pe lim.ă-ţi0 $e-s 1urliu?!ec#t s-o văd aici, pre+er să dau +oc „/om.iţei” $a om, enemaipomenită, dar #n materie de te"nică auto, mai .inesă nu-mi amintesc de d#nsa An orice pro.leme de te"nică

se v#ră, şi nu numai auto, totdeauna iese cu neca1uriAntocmai ca şi acum c#teva 1eci de ani, c#nd am plecat #nexpediţia „$opaia”

< En moment, că nu mai #nţeleg nimic0 m-a #ntre-rupt Bomnu !in cele ce mi-ai povestit p#nă acum, am de-dus că v-a +ost de mare ajutor atunci

< @e priveşte-n personal, dragul meu, dacă asta-i con-

clu1ia la care ai ajuns0 : mea a +ost alta i-ai să ve1ide ce, c#nd am să-ţi istorisesc ce-a +ost mai departe >rilejde-a-ţi da seama, şi-ncă .ine, unde-ai greşit şi matale, #nc#tai rămas +ără jurnal

216

< >er+ect0 a declarat comandantul anole < $e-i per+ect?

< :dică, vreau să 1ic, dă-i drumuI0 :ştept continua-rea $ontinuarea peripeţiilor prin care ai trecut cu expe-diţia „$opaia”

2./

„C#3aia” este la%sat

la/// a36

>ălit de-un somn cumplit, #nc#t aveam impresia căadorm pe mine, l-am rugat pe pro+esorul Hasilescu,

aproape cu lacrămi #n oc"iC < ăi comandante, +ie-ţi milă de mine şi de .ătr#ne-ţile mele, şi lasă-mă să dorm un pic0 /arem p#nă m#inedimineaţă ău că-s vlăguit, de c#t am #mpins la„/om.iţă”

< !ar şi de c#t ai #mpins #n .urtică0 :r tre.ui să maiţii şi matale regim $red că şi medicii ţi-au recomandat

unele restricţii la m#ncare0 < Bigur că da0 #ndeo.şte, dacă vrei să ştii, a+lă că res-

pect, mai totdeauna, cele mai severe prescripţii dieteti-ce !in păcate, uneori, s#nt o.ligat să le a.andone1, tem-

217

porar, neav#nd condiţii corespun1ătoare ai ales, c#nds#nt la drum şi mă las antrenat de acţiuni istovitoare, carecer e+orturi speciale, +i1ice şi spirituale, şi tre.uiesc ali-mentate cu caloriile necesare !eci, eşti de-acord să

mă-ngădui p#nă m#ine?>uteam s-aştept mult şi .ine răspunsul pro+esorului>#nă să-mi termin spusele de mai sus, acesta se şi scu-

+undase #n .raţele lui or+eu %sau or+oleu, cum #i 1iceatanti ;aliţa*, unul din +actorii #nsărcinaţi cu odi"na denoapte, din mitologia elenă :tunci, pro+it#nd de oca1ie,

am procedat la +el Bting#nd lumina şi v#r#ndu-mă su. pătură

!is-de-dimineaţă, cam #n jur de orele şapte, m-am tre-1it re#nvigorat !ormisem ca un dulce copil

>ro+esorul, cu oc"ii c#rpiţi de nesomn, s-a uitat la minec"ior#ş, #ntre.#ndu-măC

recis0 !eja e trecut de şapte:.ia după ce-a .ăut două ceaiuri tari şi negre, s-a

mai tre1it niţel i m-a #ntre.at #ncă .uimacC < $e +aci acolo? < ăn#nc0

< !e ce? < 4iindcă-i ora corespun1ătoare0 #nă acum c#teva clipe erai parcă pe-o altă lume,

#n care nu ştiu dacă există şi oameni, at#t de adormit pă-reai Ţi-e +oame?

< !a0 i-ncă rău de tot < DW0 Anseamnă că, totuşi, eşti om $"eamă-l pe>apăl#nă, să-ţi aducă ce mi-a servit şi mie

!upă ce şi-a terminat micul dejun, pro+esorul a ţinutsă-mi mulţumească, spun#ndu-mi satis+ăcutC

< aestre, mare mai e şi literatura asta0 !acă este#n stare să atri.uie calităţi dietetice unor alimente reputat

nocive, după cum scrie #n tratatele de specialitate, #nseam-nă că puterile cuv#ntului s#nt nelimitate /ravo0 An semnde mulţumire, #ngăduie-mi să te invit şi eu la o ca+ea

Nedumerit, am ţinut să a+lu unele preci1ăriC

218

< $um adică, „să te invit şi eu”? $e, la micul dejunai +ost invitatul meu

< !ar .ine#nţeles0 Nu mi-ai 1is să-l c"em pe >apă-l#nă, şi să-i cer ce ţi-a adus şi matale? !ai #ndărăt, sau

doar #ţi pui la #ncercare măiestria pentru care te-am lău-dat, aceea de-a dărui cuvintelor sensuri ne.ănuite?

:m #ng"iţit găluşca i n-am mai scos o vor.ă i-eraşi teamă $ăci comandantul era #n stare să interprete1ealandala orice spusă a mea

7a ca+ele, o.serv#nd că tăceam #n continuare, Bomnu

m-a #ntre.atC < $e-i +acem, nu-i dăm drumuI? < Ancotro? Nu ştii că „/om.iţa” e +ără pistoane? < aestre, mare dreptate are tanti ;aliţa a dumitale,

c#nd #ţi spune că „nu-i uman ce se-nt#mplă0” >ăi n-ai1is că-mi istoriseşti cum a decurs expediţia „$opaia”,şi-anume #n ultima ei +a1ă, c#nd şi-a #ndeplinit misiunea propusă?

< /a da0 :şa e ă luasem cu g#ndurile, şi-uitasem0

ai comand#nd un r#nd de ca+ele, am purces să-i po-vestesc pro+esorului continuarea incredi.ilelor noastreaventuri, pe apă şi pe uscat ult mai spectaculoase, din-

tr-un anumit punct de vedere, dec#t cele ale „Nisetrului 2”!ar şi mai păgu.oase0

An 1ori, c#nd #ncă nu se crăpase .ine de 1iuă, tanti;alita ne-a sunat tre1irea, ca la armată, +olosindu-se de-otrompetă An care su+la cu-at#ta tărie şi a.negaţie, #nc#tm-am temut pentru soarta instrumentului Eluit de +aptul

că poseda şi-aşa ceva #n casă, am #ntre.at-o cu urec"ileasur1iteC < !e unde mai ai şi drăcovenia asta? < !omle, nu-i uman ce se-nt#mplă cu tine0 a sărit ca

arsă mătuşă-mea >ăi nu ţi-am povestit c#ndva, nu mai ştiuc#nd, că-n tinereţele mele am +ost comandanta primuluinucleu de cercetaşi din oraşul nostru? /aden >oKell, un

lord engle1, că numai englejii au ranguri dintr-ăstea, toc-mai pusese .a1ele unei organi1aţii de tineret, căreia i sespunea 0bo9scouts2 adică, pre lim.a romPnă, cercetaşi

219

ar eu m-am şi repe1it să-i urme1 pilda $umpăr#ndu-mi,mai #nainte de toate, o trompetă militară !e la un majurdin +an+ara regimentului de in+anterie, care ieşise la pensieşi nu mai avea putere să-şi omoare plăm#nii cu ea 3"ei,

atunci să mă +i vă1ut ce m#ndră arătam #n uni+ormă decercetaş

< /re, tanti ;aliţo, 1ău că nu mi-ai spus nimic despreasta0

< ă mir0 !ar e şi posi.il >e vremea aceea nici nute născusei0 Anseamnă c-am vor.it cu-altcineva :cuma,

"aidem să lăsăm gargara, şi s-o #ntindem la drum0@uciuriul de Nansen, care a.ia +ăcuse oc"i, s-a gră.its-o #ntre.eC

< $oană ;aliţo, vrei să plecăm imediat, +ără să luămnimic #n gură?

< 3xact0 !acă ţii #nsă neapărat, n-ai dec#t să iei o pietricică >recum marele orator !emost"enes Numaiaşa a i1.utit să devină cele.ru estec#nd pietre $are-ităiau po+ta de m#ncare, dar #l şi ajutau la dicţiune

< Nu vrem s-ajungem oratori, $oană are, a inter-venit işcă-te 7ivi, ci expediţionari0

< $u-at#t mai .ine0 l-a repe1it tanti ;aliţa Anvaţă-tesă ra.1i, dacă doreşti să-ţi meriţi porecla 7ivingstone a

su+erit mai mereu de +oame 3u 1ic să nu mai tragemtarga pe uscat, şi s-o pornim :ltminteri, #ntruc#t peste puţin timp se va lumina de 1iuă, riscăm să ne vadă lumeamărşăluind pe stradă i nu-i .ine0

4lăm#n1i, disperaţi de permanentele #ndemnuri ale

mătuşă-mi, care gonea de-ai +i 1is că-i express, am stră- .ătut oraşul #n mai puţin de-o jumătate de ceas i-amajuns, leoarcă de năduşeală, la g#rla !oamnei :colo undene lăsasem lucrurile

/ine#nţeleş, pe oto+leaşcă #l uitasem !eşi trecusem prin +aţa casei .unicilor Ansă, c#nd ne-am apropiat desalcia su. care adăpostisem copaia şi catra+usele, ne-au #n-

t#mpinat două elemente a.solut incredi.ile 7ătratul voiosal potăii, care stătea de pa1ă l#ngă .oar+ele noastre, darşi-o mirosnă insuporta.ilă

220

inima ca un purice Ansă am căutat să mă liniştesc, ca sănu-mi sperii ec"ipajul, declar#nd #n gura meaC

< 3 .ine şi-aşa0 !acă ancora noastră plutitoare sea+lă #ntre ape, va +i şi mai utilă Nimeni n-o vede, şi nu va

avea cum să ne-o +ure0işcă-te @one se c"inuia din greu, tot proptindu-se #n

am.arcaţiune Ansă, #ncetul cu #ncetul, aceasta a pornit săavanse1e spre cursul g#rlei ar c#nd a +ăcut .#ld#.#c, intr#nd#n undele !oamnei, am răsu+lat uşurat i i-am strigatmăgădanuluiC

< Bari c#t mai repede #n copaie, să nu răm#i decăruţă0işcă-te 7ivingstone s-a con+ormat ordinului căpitanu-

lui, iar #n secunda c#nd s-a a1druncat #n vasul expediţiei,acesta s-a şi dus pe apele s#m.etei ai precis spus, la+und0 :dică, la o ad#ncime de vreo jumătate de metru, c#tmăsura g#rla Ende a rămas nemişcat 3xpediţionarii #nsă, .ravii de ei, nu s-au speriat ci au purces să se-agite, carede care mai de1ordonat Enii au dat să sară din copaie,#nsă au renunţat :lţii, răm#n#nd #n picioare, v#r#ţi p#nă la .uric #n undele r#ului, priveau la mine ca la altă arătare,aştept#nd dispo1iţii

Numai tanti ;aliţa s-a apucat să strige enervatăC

< :scultă, mă :l, .ăieţelule, nu-i uman ce se-nt#mplă0$e +el de căpitan mi-eşti matale, de vas pe apă, sau de vasde noapte?

< !e copaie0 i-am răspuns eu +#st#cit < >ăi .ine, domIle, cum te-apuci să lanse1i o am.ar-

caţiune specială, +ără să procede1i la o sondare, ca să de-

termini ad#ncimea cursului g#rlei? !e unde ştii că-i na-viga.ilă?eşindu-mi şi eu din .alamale, am vrut să mă #nalţ şi

mai mult pe .alotul ce-mi servea de suport şi, călc#nd gre-şit, n-am mai avut posi.ilitatea să-i răspund „de sus”, cim-am dus niţel la +und, c"iar l#ngă tri.ordul „vasului”!eşi apa #mi ajungea acum p#nă-n dreptul .răcinarului,

i-am spus totuşi, destul de #n+uriatC < N-ar +i +ost nevoie de nici o sondare, dacă nu te-am

+i cărat şi pe matale la .ord0 Nu ve1i că eşti prea grea,tanti ;aliţo?

223

:u1ind măgăria pe care-o de.itasem, mătuşă-mea nuşi-a pierdut cumpătul i, cu aplom., mi-a dovedit pe loccă n-aveam dreptate : sărit din copaie #n g#rlă, intr#nd #napă vreo jumătate de metru, şi mi-a răcnitC

< 3i, mai susţii că al.ia s-a dus la +und din pricinamea? Eite, nu mai s#nt #n ea, şi #ncă nu s-a ridicat lasupra+aţă

>ăr#ndu-mi rău c-o jignisem, am recunoscut sincerc-avea dreptate, declar#ndu-iC

< artă-mă, tanti ;aliţo, aşa-i, n-ai nici o vină0 3u s#nt

vinovatul N-am calculat corect #ncărcătura vasului0 i, pentru că tot s#ntem #n aceeaşi copaie, ca să 1ic aşa, spu-ne-mi ce-ai +i +ăcut acum?

< :sta-i misiunea ta, care eşti căpitanul expediţiei0m-a in+ormat mătuşă-mea generoasă Ansă, dacă ar +i dupămine, eu aş scoate cora.ia la mal, pe uscat, aş descărcatoate .ulendrele din ea, aş de1lega-o şi de ancora ta ali-mentară, şi-am #ncerca, din nou, #ncă o lansare

< $um adică, +ără .agaje? < 3xact0 He1i c-ai ajuns şi tu la aceeaşi conclu1ie?

An de+initiv, nu s#ntem #n :+rica, sau #n mijlocul >aci+icu-lui, ca să n-avem de unde +ace rost de-o .ucăţică de p#ine ai mult de-at#t, +iind #n ţara noastră, dar şi-n

plină vară, cred că nu ne tre.uie nimic0>esemne sătui de-at#ta vor.ărie, şi-ncă v#r#ţi la apă,

expediţionarii numai că n-au ovaţionat-o pe mătuşă-meaar işcă-te @one, deşi era cel mai ţeapăn dintre noi, s-a .ucurat ca un copil, a+l#nd că nu va mai +i ca1ul să +acă pe"amalul i-a c"iuit #n gura mareC

< /ravo, coană ;aliţo0 Ţi-a +ost gura aurită, c#nd ai"otăr#t să nu mai luăm nimic cu noi >ăi, la urma urmei,nu +ăc#nd +aţă greutăţilor, ne vom dovedi nouă #nşine căs#ntem .ăr.aţi, iar nu mămăligi?

$#t a durat extragerea copăii din g#rla, mai #nt#i eli.e-r#nd-o de .agaje, tragerea ei pe uscat, şi discuţiile inter-

mina.ile, re+eritoare la soarta alimentelor din .utoiaşul deta.lă şi-a celorlalte catra+use, soarele urcase .ine pe cer:cum, ne prăjea scă+#rliile scăldate de năduşeală D.osiţi1dravăn, #ncă n-ajunsesem la o conclu1ie i ne-ntinsesem

224



225

pe iar.ă, aştept#nd să ne 1.icim ţoalele şi să ne vină vreoidee salvatoare

>rimul care a găsit-o, spre surprinderea generală, a+ost @ele Nansen $are a propus, oarecum plictisitC

< $oană are, ce-ar +i să m#ncăm ceva? $e să maicărăm acasă ditamai .utoiul de ta.lă, de vreme ce-l putemgoli pe loc0 7ic"idăm tot ce-i #năuntru, şi-apoi #i dămdrumuI pe undele !oamnei

Bupărat niţel, +iindcă nu mi se adresase mie, care, de .ine de rău, eram căpitanul expediţiei „$opaia”, mi-am

dat şi eu cu părereaC < ă >antelică, c"iar cre1i că s#ntem #n stare să con-sumăm at#tea merinde? $e-om +i noi, căpcăuni din .asme?

Ansă aţ ;o.inson şi işcă-te 7ivingstone, care #ncer-cau să-l pună la uscat pe oto+leaşcă, străduindu-se 1adar-nic, #ntruc#t javra nu se lăsa convinsă să stea la soare, auintervenit #n +avoarea .ondocului de Nansen

< ă $oxule, noi 1icem c-ar merita să vedem de ces#ntem capa.ili0

ar mătuşă-mea, totdeauna receptivă la iniţiative valo-roase, mai ales c#nd era vor.a de m#ncare, i-a susţinutşi d#nsaC

< =aide, :l, .ăieţelule, des+ă tinic"eaua aia, şi s-odăm gata0

< Bupun#ndu-mă majorităţii, am procedat #n conse-cinţă i-am des+undat .utoiaşul $#nd am i1.utit, #n s+#r-şit, cu mari di+icultăţi, să-i scot capacul, am rămas ca para-li1at @ot ce +usese #ndesat #năuntru, "alva, c#rnaţi, slă-

ninuţă, „pastrama” de .er.ec din carne de vacă, se trans-+ormase #ntr-un +el de cior.ă /ine#nţeles, ne+iartă @a.larecipientului, ciuruită de-o rugină invi1i.ilă, #ngăduise li-c"idului din r#ul !oamnei să pătrundă prin toţi porii,şi-acuma cele de mai sus pluteau #ntr-o 1eamă tul.ure

/ăieţii, inclusiv mătuşă-mea, n-au disperat $i m-ausolicitatC

< H#ră m#na şi culege ce se mai poate m#nca0 An de+i-nitiv, parcă #n .urtă nu se-amestecă la +el? =ai, gră.eş-te-te, că ne-apucă nămia1a mare p#nă să lansăm din noucopaia la apă0

226

to.e, sau alte alămuri, ca să interpretăm ca-n partitura luiHerdi, şi-aşa cum se cuvine, marşul lui ;amses, sau@utmes, mă rog, n-are importanţă cum era trecut #n .u-letinul de indentitate, +iind +araon de meserie? He1i-ţi de

trea.ă, şi nu te .ăga unde nu-ţi +ier.e oala0 Bă-i 1icem unade-alea, de-ale noastre

An secunda următoare, mătuşă-mea a şi purces sărăcnească, din răsputeriC „>eee uureeeş, şi peee @##irna-veee0” :t#t de 1.#rn#itor şi cumplit, #nc#t se cutremurau1ăvoaiele, prundurile şi luncile am.elor g#rle Nu cele po-

menite #n textul cele.rei melodii ardeleneşti, ci r#ul !oam-nei şi :rgeşul >e care navigam #n momentul de +aţă/ăieţii, except#ndu-mă pe mine, #nc#ntaţi şi entu-

1iasmaţi au #nceput să +redone1e şi ei c#ntarea mătuşă-mi,acompaniind-o cu +rene1ie

$a un căpitan de vas conştient şi responsa.il, care, dinm#ndrie +irească, nu acceptă să +ie lăudate mări şi oceane pe care nu circulă la momentul respectiv, am strigat c#tm-au ţinut plăm#nii şi cor1ile vocaleC

< Ancetaţi o dată cu prostiile astea0 $e, s#nteţi copii?:cuma, c#nd plutim pe apele noastre, aparţin#nd meleagu-rilor pe care ne-am născut, de ureş şi de @#rnave nearde nouă? =ai să +im serioşi0

< i ce să +acem ca să +im serioşi? m-a interpelatişcă-te @one Bă ne-ncruntăm, să devenim gravi, de parcă ni s-ar +i scu+undat coră.iile, sau să pl#ngem culacrimi amare?

< Nu-i departe nici vremea asta0 G#ndiţi-vă numaică, #n viitorul cel mai apropiat, ne vom "răni doar cu

rădăcini şi napi săl.atici, ca si"astrul !aniil, din c"ilia #ncare-l găsise te+an cel are, după cum ne povesteştelegenda din cartea de istorie

$orul şi-a oprit .rusc 1gomotoasa interpretare armătuşă-mea mi-a 1is dojenitorC

< Nu-i uman ce se-nt#mplă, :l, .ăieţelule0 Eite ce-ai+ăcut, ai stricat plăcerea copiilor0

Nici n-a apucat să-şi isprăvească mustrarea, că iş-că-te 7ivingstone, uit#nd de misiunea pe care-o avea, de-a+i timonierul am.arcaţiunii, şi rămăsese cu oc"ii căscaţi la

228

mătuşă-mea, a c#rmit copaia aiurea şi-a proptit-o #ntr-un .anc de nisip Norocul nostru #nsă, i1.itura a +ost .l#ndăşi nu ne-am dus .#ld#.#c #n undele g#rlei

Antruc#t locul unde eşuasem se găsea c"iar #n apropierea con+luenţei celor două r#uri < !oamna cu :rge-şul < acestea, datorită aluviunilor, +ormaseră, pro.a.ilde-a lungul veacurilor, un soi de mic ostrov :coperit de-o .ogată şi luxuriantă vegetaţie Numai răc"ite şi sălcii

>#nă să despotmolim copaia, din păcate, ne-a apucat

amurgul i, av#nd #n vedere că nu eram pregătiţi pentrunavigaţia de noapte, le-am comunicat expediţionarilor, #ncalitatea mea de căpitanC

< !ragii mei, tragem am.arcaţiunea la mal, o pripo-nim, şi-apoi ne-apucăm de organi1area unei mici ta.ere provi1orii 4iindcă, vă daţi seama şi singuri, şi nu tre.uiesă v-o mai spun şi eu, s#ntem nevoiţi să răm#nem aici pestenoapte0 3 clar?

Numai Nansen a mani+estat unele nedumeriri, deoarecea-ntre.atC

< 4oarte .ine0 !ar ce m#ncăm #n seara asta? < An această privinţă te adrese1i mătuşă-mi0 !#nsa-i

acum cu sectorul alimentaţiei

Ţin#nd parte ec"ipajului, mătuşă-mea s-a şi gră.it să-iasigureC

< Nu vă +aceţi nici o grijă, copii0 $#t timp vă veţiocupa de #nţepenirea copăii, eu am să mă ocup de culesulunor vegetale comesti.ile :şa-i viaţa #ntr-o expediţie,dormim unde putem, m#ncăm ce găsim, .em ce-avem la

#ndem#nă, c"iar şi apă din g#rlă0>este c#teva minute, noi eram gata $opaia o legasemde-o salcie pl#ngătoare, iar apoi #ncropisem un +oc deta.ără !in mărăcini, vreascuri şi +run1e uscate An intenţiade-a pune la copt produsele +urni1ate de tanti ;aliţa >#năsă-şi +acă apariţia, am procedat şi la #njg"e.area unei coli- .e mprovi1ate la repe1eală !in c#teva crengi de salcie,

ceva mai groase, care să slujească drept grin1i şi căpriori,iar pereţii #i con+ecţionaserăm din vreo c#teva tu+e de ră-

229

c"ită, smulse din păm#nt, cu rădăcini cu tot, proptindu-lede-o parte şi de alta a .ordeiului $a acoperiş, +olosisemmormane de +run1iş, peste care pusesem nişte .olovani

$a să le +ixe1e, #n eventualitatea c#nd ar +i i1.ucnit cineştie ce v#nt

:şe1aţi #n jurul +ocului, pe care-l alimentam mereu cuvreascuri şi cu ce mai găseam prin preajmă, moţăind #naşteptarea mătuşă-mi, care #ncă nu .inevoia să-şi +acăapariţia, cu "rana pentru masa de seară, ne priveam #ngri-

joraţi Nu at#t din pricina inexplica.ilei #nt#r1ieri a celuimai #ntreprid dintre expediţionari, c#t, mai ales, datorită+oamei ce ne c"inuia măruntaiele 7a un moment dat,l-am au1it pe aţ ;o.insonC

< $e-i +acem, măi $oxule? Ne-apucăm să mestecăm+run1e de salcie, sau aşteptăm p#nă la paştele cailor, săvină coana ;aliţa? -aţi păcălit0

< Btai .l#nd şi nu te agita, că nu ne lasă d#nsa să neculcăm nem#ncaţi0

>este #ncă vreo jumătate de ceas, pier1#ndu-şi ră.darea,@ele Nansen a-nceput să se +răm#nte, .om.ănind #ntruna

< $e-i, >antelică, nu te simţi .ine? l-am #ntre.at eu < !eloc0 mi-a răspus el #n+uriat i-e +oame Ami

g"iorăie maţele, de parcă aş avea .rotaci #n .urtă0 $e-o+i +ăc#nd oare $oana are, nu s-o +i apucat să măn#nce deuna singură?

< $e? < tiu eu? >oate ronţăie din răc"itele cr#ngului $ă

altceva nu prea vă1 ce-ar putea0

ai #ncolo, #n timp ce mătuşă-mea #ncă nu dădea vreunsemn de viaţă işcă-te 7ivingstone, exasperat şi el, ne-adeclarat m#niosC

< !e ce ne-om +i luat noi după capul coanei ;aliţa şine-am părăduit .unătate de merinde? :cuma, c#nd amcărat-o #n copaie, #n locul "ranei noastre, cea de toate 1ile-le, cu ce-o să ne ast#mpărăm +oamea? $ă doar n-o să deve-

nim cani.ali, şi s-o m#ncăm pe d#nsa i nici nu-i aici, laurma urmei0 $-aş +i +ăcut-o şi pe-asta, de tur.at ce s#nt

230

< Nu-i o pro.lemă, măi @one0 a intervenit Nansen!acă nu-i $oana are, #l avem l#ngă noi pe oto+leaşcă$e-ar +i să-l punem pe +oc, şi să-l +acem miel la proţap?3ste o idee?

Angro1it de a.eraţia de.itată de >antelică, l-am luatimediat #n .raţe pe .ietul căţel Ansă potaia, ciulindu-şiurec"ile, mi-a 1.ug"it-o din m#ini, şi-a luat-o la goană cadin puşcă Bă +i priceput oare ce se punea la cale, pe soco-teala lui?

:ltceva #l alertase !in depărtare, am au1it şi noi un

apel stins, o c"emare totuşi disperată < :looo0 :looo, mă .erne.ecilor0 Băriţi numaidec#t,că mă duc la +und0

!eoarece nu era nici un tele+on prin apropiere, mi-amimaginat rapid că era vor.a de tanti ;aliţa

< /ăieţi, "aideţi să vedem ce-i cu mătuşă-mea0 :mimpresia că se #neacă !acă strigă că se duce la +und,#nseamnă că a că1ut #n g#rlă0

$u toţii, uit#nd şi de +oame şi de .legeala ce ne-apuca-se, am dat +uga #n direcţia de unde răsunase glasul colegu-lui nostru de expediţie ai #nt#i spre locul de amarare alcopăii Nu era0 :poi, de-a lungul malului micului ostrov Nimic0 An cele din urmă, orient#ndu-ne după lătrăturile

din ce #n ce mai intensive ale lui oto+leaşcă, am găsit-o7a vreo trei1eci de metri de noi An+undată, p#nă la piept,#n nisip

oto+leaşcă, lătr#nd #n continuare, scormonea nisipulcu lă.uţele, #ncerc#nd s-o scoată din gropanul #n care că1u-se 4iind o noapte cu lună plină, am avut posi.ilitatea să

ne dăm seama de situaţie i-am #ntre.at-o destul deenervatC < $e +aci acilea, tanti ;aliţo? Noi te-aşteptăm cu

aprovi1ionarea, iar matale te joci #n ţăr#nă, ca un copil?i mai enervată dec#t mine, mătuşă-mea ne-a explicatC < !in pricina voastră am ajuns #n "alul ăsta0 Nu

vedeţi c-am nimerit #ntr-o groapă plină cu nisip mişcă-

tor0 @ocmai dădusem de nişte napi săl.atici, c#nd,deodată, m-am pomenit duc#ndu-mă la +und Nu-i uman cese-nt#mplă? !e unde să-mi treacă mie prin cap, că există

231

nisipuri mişcătoare şi la noi, nu numai #n Ba"ara şi:ustria, sau :ustralia, mă rog #n una din ţările ăstea, că numai ţin minte care

!upă ce-am extras-o din văgăună, destul de di+icul-tuos, apel#nd la prăjina de ru+e a .unică-mi, care ne serveade g"ionder la copaie, mătuşă-mea a pus la copt nişte ră-dăcini .ul.oase, semăn#nd #ntruc#tva cu napii

i ne-am ospătat domneşte, +rig#ndu-ne degetele cuciudăţeniile acelea $are, nu numai că erau ne#ndestulătoa-

re, c#te-o .ucată de om, dar aveau şi-un gust amar, de parcă am +i mestecat mătrăgună:poi ne-am culcat Bătui !ar nu de m#ncare $i de

păţaniile prin care trecusem #n 1iua aceea ar peste noapte,c#nd #ncepuseră să ne c"inuie nişte crampe cr#ncene, s-a pornit şi ploaia !ar una torenţială, cu .ul.uci

/ine#nţeles, ra+alele v#ntului ne-au smuls „acoperişul”,lăs#ndu-ne su. .ătaia diluviului !e-ar +i +ost numai at#t,#ncă ar +i +ost .ine Ansă au purces să ne pice #n cap şi .o-lovanii cu care +ixasem mormanele de +run1iş An cele dinurmă, disperaţi, am căutat să ne re+ugiem su. nişte sălcii pletoase i ne-am cu+undat #ntr-un somn ad#nc, +ără sămai ţinem seama de pu"oiele de apă

An orice ca1, c#nd ne-am tre1it, mai către crăpatul de1iuă, potopul #ncetase ar mai apoi, c#nd tanti ;aliţa ne-aanunţat că s#ntem nevoiţi să renunţăm la gustarea dedimineaţă, #ntruc#t consumasem tot ce +usese #n stare săculeagă de pe supra+aţa ostrovului, le-am spus .ăieţilor,mai mult ca să-i #ncuraje1C

< !ragii mei, cred că va tre.ui să +acem o "altă deajustare0 >ornim pe :rgeş la vale, şi, la primul sat ce-l#nt#lnim pe cursul g#rlei, tragem la mal şi mergem să cer-şim ceva de-ale m#ncării

3ntu1iasmaţi de "otăr#rea mea, care aruncasem peste .ord orice pretenţii de exploratori dispuşi să trăiască la

nimereală, mem.rii expediţiei au pornit #n gra.ă sprelocul unde lăsasem priponită am.arcaţiunea

232

< /ravo măi0 3 ceva #n capuI tău;eali1#nd că eram #n primejdie de-a ne pierde minţile

cu toţii, am considerat că-i ca1ul să intervin, cu toată au-toritatea pe care mi-o con+erea calitatea de căpitan al ex-

pediţieiC < /a n-are nimic0 !ec#t, cel mult, nişte nisipuri miş-

cătoare Nu v-aţi #ntre.at oare, cum o să trăim i1olaţiaici, pe ostrov? 4ără m#ncare, +ără un adăpost convena.il,+ără uneltele necesare, +ără nici o şansă de supravieţuire

ătuşă-mea, lejer supărată, mi-a o+erit un răspuns

a.solut corespun1ător temperamentului d#nsei, at#t de 1ur-liu şi aventurosC < :l, .ăieţelule, mă de1amăgeşti cumplit0 Nu-i uman

ce se-nt#mplă cu tine i cum de poţi să-ţi pui asemenea pro.leme, de vreme ce s#ntem angajaţi #ntr-o mare expe-diţie? $are, c"it c-a eşuat c"iar de la #nceput, tre.uietotuşi continuată An orice condiţii :i uitat de mariinoştri #naintaşi, Nansen, 7ivingstone, Btanle6, $"ampol-lion, :mundsen? /ă, ăştia au +ost oameni #ntregi, nu nişte palavragii, ca să mă exprim mai pe ocolite i-apoi, nu-ţiaminteşti ce-a +ăcut ;o.inson, c#nd s-a pomenit #ntr-osituaţie asemănătoare cu-a noastră? B-a pus pe trea.ă,domIle0 :şa cum o să procedăm şi noi #ncare-i c#tă

vrei0 Dstrovul e plin de rădăcini, +run1e şi-alte vegetalenecunoscute, pro.a.il comesti.ile, g#rla e musai sa ai.ă şi peşte, uneltele o să ni le +a.ricăm singuri, că-i destul lemn pe-aici, iar un .ordei ca lumea, asta #ţi +ac eu, c"iar cu treicamere, dacă-i nevoie

$onstat#nd că-ncepea să mi se um+le capul de pololo-

g"ia mătuşă-mi, am intervenit .rutal şi oportunC < Nu-i nevoie de nimic0 Bituaţia-i gravă B#ntem #n pom, şi gata0 !e aceea, prima acţiune la care tre.uie săcugetăm, este cum procedăm ca să ră1.atem p#nă la mal:poi, am#n#nd expediţia „$opaia” pentru la anul, ne-ntoar-cem la căşile noastre Ende, liniştiţi şi silitori, ne vom pune pe studiat iarăşi, şi mai apro+undat, experienţa celor-

lalţi exploratori $a să ştim ce-avem de +ăcut #n viitor!eci, dragă tanti ;aliţo, după cum ve1i, nu-i vor.a de nicio renunţare, ci doar de-o sc"im.are de dată >#nă unaalta, eşti capa.ilă să ne o+eri ceva de-ale m#ncării?

234

< ;ă.dări prăjite0 m-a anunţat mătuşă-mea, plec#n-du-şi spăşită capul !a, cred că s-ar putea să ai şi cevadreptate $ă şi pe mine m-a năpădit o +oame de ne#n-durat ergem cu toţi la mine acasă, şi-i tragem o gustare

ceva mai 1dravănă07a au1ul celor +ăgăduite de tanti ;aliţa, işcă-te 7i-

vingstone, @ele Nansen, aţ ;o.inson, plus căpitanul$ox, adică personalitatea su.semnatului, am şi găsitre1olvarea „+orţării” g#rlei i nu una, ci mai multe

< Ancropind o plută0 a sugerat işcă-te @one

< $onstruim o pirogă, cioplind-o dintr-un salc#m, a propus Nansen < @recem apa #n monom indian, leg#ndu-ne unul de

altul0 şi-a dat cu părerea aţ ;o.inson < :iureli0 a decretat tanti ;aliţa $u ce do.or#m

copacii, pentru a o.ţine o plută? !e unde .ardă, ca săsco.im piroşca luI Nansen? i cine are vreo +unie de ru+e,ca să ne legăm #ntre noi? 3ste? Bigur că nu este !eci, cemai tura-vura, trecem r#ul #not0

< !ar ştii să #noţi? am #ntre.at-o pe mătuşă-mea < Nu0 < :tunci e-n regulă0 am declarat eu :lta-i soluţia 4a-

cem şi noi, #ntocmai cum a procedat oto+leaşcă Nu-l

vedeţi că-i pe malul celălalt? : luat-o de-a dreptul prinapă, +ără să-noate deloc :şadar, re1ultă că, #ntre ostrov şimal, ad#ncimea nu-i mai mare de 1ece-cincispre1ece cen-timetri0 3xistă un vad, mai mult dec#t clar

Antr-adevăr, c"iar şi-aşa era !eoarece am „+orţat” r#ul

#n mai puţin de cinci minute ar spre seară, ca să nu nevadă lumea, ne-am strecurat pe stră1ile >iteştiului unulc#te unul, c#t mai pe +uriş, şi ne-am str#ns cu toţii la mă-tuşă-mea #n .ucătărie

Ende, după ce ne-am ospătat #n cele mai optime condi-ţii, ne-am lins .u1ele şi-am trecut la ultima +a1ă a acţiu-nii noastre :dică, am pornit să discutăm !espre cum

vom organi1a expediţia „$opaia 2”„$opaia &” se-nc"eiase Ancununată de succes ai

precis, a+lasem ce nu tre.uia să +acem !eci, do.#ndisem oexperienţă de milioane, =ore1mul putea să mai aştepte

235

< >ăcat0 şi-a dat cu părerea meşterul anole < !e ce păcat? 4iindcă am optat pentru scris? < Hai de mine, maestre, cum poţi să cre1i c-am vrut

să insinue1 aşa ceva? ă re+eream la a.andonarea ideii

unei alte „$opăi”0

:m #nc"eiat aici discuţia %pe această temă* cu Bomnu!e +apt, ce rost ar +i avut să-i mărturisesc, că şi mie-mi părea rău că nu repetasem expediţia @otuşi şi-acum, dupăat#ta amar de vreme, #ncă s#nt o.sedat de pro.lema dispa-

riţiei civili1aţiei "ore1mice i cine ştie, poate şi la v#rstaasta aş mai +i capa.il şi dornic să reiau cercetările:şa că, +răm#ntat .rusc de ideea ce-ncepuse să-mi

um.le prin minte, dar şi de +oamea ce-mi dădea t#rcoaledin ce #n ce mai insistent, l-am iscodit pe comandantulBomnuC

< $e 1ici, pro+esore, s-ar putea organi1a o expediţieşcolară, #n vremurile noastre, su. conducerea matale darşi cu participarea mea, care să-şi propună găsirea „$etăţiide păm#nt”, enigmatica @opra5-5ala, capitala =ore1mului?

< !e ce nu0 ai ales dacă am avea şi-o .a1ă ştiin-ţi+ică

< 3i, aici e .aiul, că nu prea posedăm aşa ceva !ec#t

presupunerile mele < $am de.ile0 < ă rog0 !acă-i aşa, atunci "ai să m#ncăm 3 ora

pr#n1ului Gustăm ceva ţeapăn, consistent, ca să nu-ţi mai par at#t de de.il

< :.solut de-acord0 s-n-voit pro+esorul :st+el

#ntărit, poate-mi de1vălui şi mie conclu1iile la care aiajuns #n privinţa „jurnalului”

!upă ce >apăl#nă ne servise o cior.ă de potroace +an-tastică, con+ecţionată din măruntaie de curcan, aduse deţaţa ;ada tot de-acasă, #ntruc#t #i mai rămăseseră vreodouă orătănii, din cele patru tăiate cu prilejul săr.ătoririi

noului născut, c#nd nu se pre1entaseră cu darul toateneamurile invitate, şi nu se-ndura să răm#nă #n pierdere,i-am spus BomnuluiC

237

< !ragule, p#nă ne-aduce 4rişcă al nostru şi +riptura,"ai să-ţi spun unde-i ,Qurnalul” pe care l-ai rătăcit0

< $um0 a sărit pro+esorul ca ars :i a+lat?

< !ar .ine#nţeles0 Ancă de c#nd mi-ai povestit păţa-niile voastre, cu „Nisetrul 2” !e alt+el, puteai s-o +aci şisingur, dacă depuneai un mic e+ort de g#ndire, sau, cum#ţi place matale să 1ici, un pic de minte0

< i unde-i? < Ende cre1i?

< aestre, dacă mai mă ţii mult pe +oc, precis dau #n+iert0 ;ogu-te, spune-mi o dată, nu mă c"inui < 3i, "ai că-ţi spun0 /ine#nţeles, ca toate supo1iţiile,

şi-a mea e su. semnul #ntre.ării ;ărn#ne doar de veri+i-cat ai ţii minte cui i-ai #ncredinţat „jurnalul de cort”?$ăci singur mi-ai spus, c"iar cu guriţa matale proprie 7ui/a.uşcă0 >entru a-şi completa in+ormaţiile, deoarecevroia să scrie un material pentru Cutezătorii 3ste?

$omandantul a stat o clipă pe g#nduri, ca #nmărmurit,după care şi-a luat capul #n am.ele m#ini, gem#nd ad#ncBu. imperiul emoţiei, aproape c-a răcnit, repe1indu-se sămă pupeC

< Bigur că este0 =ă.ăucul de /a.uşcă a uitat să-mi

#napoie1e catasti+ul $a să ve1i ce pripit am +ost, de-ammai .ătut şi-at#ta drum de pomană, #n căutarea „jurnaluluide cort”

Antruc#t se-ncăpăţ#na să mă-m.răţişe1e neapărat, pen-tru a-şi mani+esta recunoştinţa, s-a #ntins peste masă,nemaiţin#nd seamă de +ar+uria cu cior.ă din +aţă-i i s-a

proptit at#t de 1dravăn #n ea, #nc#t şi-a turnat-o toată #n pieptul cămăşii ar c#nd a reuşit să mă cuprindă #n .raţe,m-a umplut şi pe mine de pipoţele, +icăţei şi-alte organede curcan

$#nd, #n s+#rşit, ne eli.eraserăm de măruntaiele anima-lei, şterg#ndu-ne cu şerveţelele avute la dispo1iţie, s-a ivitşi >apăl#nă

< H-am adus şi +ripturile, tovarăşi căpitani0 $inci porţii măreţe, de curcan pe var1ă călită

238

< !e ce cinci? l-am #ntre.at nedumerit < 4iindcă s#nteţi .un de cinste0 : venit /uliu, cu

pistoanele, aduc#ndu-l cu el şi pe şe+ul său personal, celmai mecanic dintre oamenii autoservicelui de la $onstan-

ţa Nu meritau şi ei o +ripturică? < /a .ine că nu, dacă au luat şi pistoanele0 !ar por-

ţia a cincea, aia pentru cine-i? < >entru pistoane0 m-a in+ormat viclean >apăl#nă < ăn#ncă şi ele? < 4erească s+#ntuI0 An sc"im., măn#nc eu

< >istoane? < 4aceţi .ancuri pe socoteala mea, căpitane /ox, şinu-i +rumos, că doar eu vi l-am c"emat pe /uliu, să văscap de .elea !e-un copan de curcan pe var1ă călită, .arem de-at#ta lucru, nu-s vrednic şi eu?

< /a da0 :i per+ectă dreptate Ende-s +ripturile? < Hin imediat0

!upă vreun ceas şi ceva, timp #n care lic"idasem #n#ntregime animalul, laolaltă cu /uliu, 4rişcă >apăl#nă şimeşterul, „cel mai mecanic” dintre specialiştii auto"ser"vice-lui constănţean, am trecut la cea mai ar1ătoare pro- .lemă a 1ilei ;espectiv „4iat”-ul >rilej cu care acesta

din urmă %mecanicul, .ine#nţeles* a ţinut să mă in+orme1eC < :m vă1ut 4ieţelul matale Hai de capuI lui ulte

parale nu mai +ace Ansă, dacă-i .ag pistoane noi, iese canou0 >orneşte ca din puşcă, la s+ert de c"eie

< $#t?

< $inşpe +oi, cu manoperă cu tot0 < D mie şi cinci sute, pentru patru pistoane? < Numai o sută şi cinci1eci, măi +ratele meu0 a de-

clarat meşterul :t#ta +ac ele 7a preţ o+icial < /un0 :tunci daţi-i drumuI0 >o+tim şi .ănuţii

$#nd s-a vă1ut cu „+oile” #n m#nă, meşterul s-a ridicat

numaidec#t de la masă, poruncindu-le ajutoarelor saleC

239



turilor, ci un „@ra.ant” #nne.unit $are se angajase #ntr-ocursă +antastică, rotindu-se #n incinta spaţiului destinat parcării turismelor, +ără să-şi găsească ast#mpărul

!#ndu-mi seama că şo+erul păcănitoarei pierduse, pro-

.a.il, controlul volanului, datorită şi norului de +um ema-nat de „/om.iţă”, şi că existau toate şansele să dea pestemine, neav#nd o vi1i.ilitate corespun1ătoare, am pornitiarăşi motorul, am .ăgat #ntr-a-nt#ia şi-am 1.ug"it-o spreieşirea din par5ing Bper#nd să scap cu .ine

3i .ine, +iindcă tot e vor.a de .ine, nu mi-a +ost dat

Bă scap @aman c#nd mă apropiam de punctul terminus,„@ra.ant”-ul s-a apropiat şi el !ar de „/om.iţă” >e carea pupat-o drept #n .ot, +ăc#ndu-i +leaşcă masca !in +eri-cire, şocul n-a +ost din cale-a+ară de violent, şi-am leşinatdoar c#teva minute

$#nd m-am tre1it, eram tot #n „4iat” 4aţă #n +aţă cu„@ra.ant”-ul An interiorul căruia o mata"ală se că1nea,d#nd din m#ini şi picioare, să se extragă pe portiera dindreapta, cea din st#nga +iind armonică, mai exact spus,+ăr#me, deoarece era con+ecţionată din coaje de ou, sau plastic, cum i se mai spune

/ine#nţeles, şi eu şi conducătorul „@ra.ant”-ului am+ost salvaţi de asistenţa ce participase la recepţionarea

„/om.iţei” $are recepţie, după cum s-a a+lat, decursese#n cele mai optime condiţii >e mine m-au scos prin gea-mul portierei din st#nga, iar pe mata"ală prin acoperiş

:ceasta, adică necunoscuta magaoaie, 1ăcea acum leşi-nată, din nou, şi m-am lăţit, ca o plăcintă, c"iar l#ngă ea Nu-mi era necunoscută +igura persoanei !upă toate apa-

renţele, nu putea +i nimeni altcineva dec#t tanti ;aliţa07ucrurile s-au lămurit la masa de seară D+erită, #n

cinstea marilor evenimente petrecute #n după-amia1aaceea, nu de e"met :li $iu.uc, ci de meşter Be simţeavinovat Eitase să monte1e segmenţii la pistoane, şide aceea scosesem at#ta +um An plus, c#nd a+lase de la

şe+ul „striţei” că avusese de-a +ace cu doi căpitani, iar dela mine că tanti ;aliţa era general, #ntruc#t o.işnuiam,

241

uneori, să-i spun „mătuşa noastră generală”, cum proce-dasem şi-n seara aceea, #mi #napoiase pe loc cele cinşpe„+oi”, spun#ndu-miC

< @ovarăşe căpitan ops, niciodată nu primesc .ani

de la oameni de va1ă0 $a matale, .unăoară, sau generalulăsta travestit #n +emeie Nici nu mi-ar sta +rumos0

< Btai, omule, să-ţi explic care-i adevărul0 < Nu mă interesea1ă, tovarăşe căpitan0 Bă +iţi dum-

neavoastră sănătos, iar eu de-aşijderea An privinţa „4ia-t”-ului şi-a „@ra.ant”-ului să nu vă +aceţi griji #ine plec

la $onstanţa, aduc cu mine c#ţiva tinic"igii şi vopsitori,şi-n mai puţin de-o săptăm#nă, am#ndouă maşinile vor +i canou-născute !e ce să-mi .at singur cuie-n cap, ca să-miiasă vor.e

ătuşă-mea, care ascultase cu una din urec"i conver-saţia noastră, mi-a sugerat după aceeaC

< 7asă-l, că-şi merită soarta0 i nici n-are "a.ar demeserie /ine c-am dat de tine, #n cele din urmă

< !e ce? m-am mirat eu < >ai, măi, :l, .ăieţelule, nu-ţi dai seama de ce-am

sosit aici? @re.uia s-ajungi la @ulcea, parcă aşa #nţele-sesem, şi n-ai ajuns, după cum am a+lat de la miliţia ora-şului, unde-am tele+onat să mă interese1 dacă n-ai avut

cumva vreun accident :tunci, #nspăim#ntată, am luat-o pe drumul pe care tre.uia să-l parcurgi şi tu, cu aproxi-maţie, şi-am um.lat .ram.ura, de colo-ncoa, .a la Galaţi, .a la /răila, am +ost şi pe-ntreg litoralul i, nu te-amgăsit0

< !ar cum ai +i vrut să dai de mine, dacă nici nu-ţi

preci1asem #ncotro aveam de g#nd s-o apuc? -ar +i inte-resat s-ajung la Bulina, eventual @ulcea, mă rog, undeva,unde-o +i +ost, numai să +iu c#t mai aproape de nişte peşte proaspăt

< 3i, uite, tot aşa m-am cugetat şi eu0 i de-aia, #n celedin urmă, am pornit spre /a.adag i, +iindcă 1ă.o-visem mult pe coclaurile astea, am pornit-o #ntr-acoace,

să m#i peste noapte la motelul de-aici Ende mi-a +ost datsă te găsesc, şi să-mi pocesc şi .olidul0

242

>e la vreo 1ece şi ceva, noaptea, mergeam la culcare Numai >apăl#nă şi e"met :li au rămas pe scaunele lor

Angrijorat, ca nu cumva să li se +i +ăcut rău, l-am #ntre.at pe şe+C

< 3i, e$$endi , ce-i cu matale, nu ţi-e .ine?$ă1ut #ntr-o stare ciudată, vecină cu catalepsia, e"-

met m-a in+ormat cu lacrimile-n nasC < $um să-mi +ie .ine, dacă am dat de .ucluc? $#nd să

scap de aşa clienţi, ca de-alde căpitanii Bomnu şi ops, .#ld#.#c şi generaluI, mătuşa matale0 $e, asta-i mare .ucurie?

< He1i-ţi de trea.ă, omute, nici n-ai "a.ar ce .ucuriea dat peste capul dumitale :i să a+li #nsă m#ine c#nd ais-o cunoşti mai .ine pe mătuşă-mea, generala0 i nunumai m#ine, ci şi-n +iece 1i, timp de-o săptăm#nă, p#năne repară meşterul maşinile

>apăl#nă, mai precaut, m-a luat pe de departeC < aestre, spune-ne totuşi, ce-i place tovarăşei? $e-ar

tre.ui să +acem, ca să-i intrăm #n voie? < 4rişcă dragă, aici e nenorocirea, că d#nsei nu-i place

nimic0 !ar mai are şi-un .eteşug

< Bu+eră de ceva? < !a0 i-ncă grav !acă tre.urile nu-s +ăcute ca lu-

mea, vede tot, aude tot, deşi susţine c-ar +i cam tare de-ourec"e, +ără să preci1e1e #nsă care anume şi, mai ales,spune tot :dică, #i 1ice omului verde #n +aţă !e-i vinesă-şi ia lumea #n cap0

$#t au durat operaţiunile de remediere a celor douăturisme, c"iar că le-a venit tuturor să-şi ia lumea #n cap>e e"met :li $iu.uc şi pe ajutorul de nădejde al acestu-ia, recte amicul nostru >apăl#nă, pur şi simplu #i #nne- .unise mătuşă-mea

!in primele 1ile c"iar, apreciase ca necorespun1ătoare

instalaţiile culinare, dacă se poate spune şi-aşa, din .ucătă-rie, şi-l silise pe e"met să mute maşinile de gătit >apă-l#nă, orice ne-ar +i servit la masă, tre.uia să +acă de două

243

sau de trei ori drumul #napoi, cu .ucatele pe tavă, +ie pentru a le #ncăl1i, +ie ca să le mai răcească /a cior.ele

erau insu+icient sărate, .a invers Anc#t ajunsese .ietul omsă um.le cu-o solniţă #ntr-un .u1unar şi cu-o sticlă de1eamă de re1ervă #n altul, pentru a remedia pe loc de+i-cienţele constatate

eşterul şi /uliu nu mai aveau pic de linişte ereu lesugera tot soiul de soluţii te"nice, care de care mai inso-

lite @inic"igiii, cel puţin, nici nu se apucau de sudat, p#năn-o consultau pe mătuşă-mea Hopsitorii, c#nd ajunseserăla capătul puterilor, după ce aşternuseră vreo trei com.i-naţii de culori, care niciodată nu ieşeau con+orm gustuluid#nsei, au dispărut de la motel i-a +ost nevoie să plecemeşterul după ei, să-i aducă #ntr-o du.iţă

!eci, vă1#nd eu că lucrurile trenea1ă, deşi tanti ;a-liţa se ocupa personal de toate şi de toţi, am ajuns laconclu1ia că-i ca1ul să iau o "otăr#re salutară i, #ntr-o,seară, c#nd intenţionam să ne v#r#m #n paturi, la odi"na .inemeritată, după o 1i 1.ănţuită, c#nd mătuşă-mea ne"ăituise ca pe "oţii de cai, i-am spus comandantuluiBomnuC

< ăi pro+esore, de m#ine mă retrag din activitateavoastră0

< !ar ce s-a-nt#mplat, nu te simţi .ine? < 3xact0 i, ca să mă simt .ine, am să stau #n .anca

mea, lăs#ndu-vă pe voi, pe tanti ;aliţa şi pe matale, s-aveţigrijă de punerea la punct a maşinilor

< ar matale, maestre, ce-ai să +aci? < 3i, aici e-aici0 Nici n-o să-ţi vină să cre1i, c#nd ais-au1i despre ce-i vor.a Ant#lnirea noastră, a celor doicomandanţi de expediţii, mi-a +urni1at o idee de milioane0!e m#ine dimineaţă, mă şi apuc să scriu un nou roman

< :oleu0 i ce vină am eu? s-a jăluit meşterul anole < >ăi ai, +iindcă romanul se va intitula xpediţia ;i"

setrul >! >#nă-n primăvară, c#nd pro.a.il vor +i gata şi„/om.iţa”, dar şi „@ra.ant”-ul mătuşă-mi, sper c-ai să-ţi

244

recapeţi „jurnalul de cort”, de la căpitanul /a.uşcă, aldumitale, şi-ai să mi-l expedie1i aici, prin colet poştal, casă-mi complete1 documentaţia $u ce mai ţin şi eu minte,despre expediţia „$opaia”, nădăjduiesc să iasă o carte

+olositoare generaţiilor tinere < ai cur#nd ca să-şi r#dă de noi0 a clătinat din cap

Bomnu < :cesta-i şi rostul romanului ;#1#nd de erorile

noastre, vor #nvăţa să le evite0 $um .ine spunea, c#ndva,un mare +ilo1o+C „Bă ne despărţim de trecut, r#1#nd0”

Hor.ă mare, dragul meu>ro+esorul anole Hasilescu, 1is şi comandantul Ni-setrul, sau Bomnu, a că1ut o clipă pe g#nduri, după caremi-a spusC

< a ascultă, maestre, #ntruc#t ideea matale nu-i delocrea, nu cre1i că ţi-aş +i de-un oarecare ajutor, răm#n#ndcu matale, şi s-o las pe +antastica dumitale mătuşă săorgani1e1e pro.lemele administrative? :m impresia căe"met :li, >apăl#nă, eşterul, /uliu şi ec"ipa de tini-c"igii şi vopsitori o adoră, ne#ndră1nind să scoată o vor- .uliţă #naintea d#nsei

< Ami pare rău, #nsă-s o.işnuit să lucre1 singur0 i-na+ară de asta, am impresia că tanti ;aliţa a +ăcut o anu-

mită pasiune +aţă de persoana matale :m o.servat că-i place nespus să steie de vor.ă cu dumneata

< :sta cam aşa-i0 a recunoscut #ntristat pro+esorulereu mă pune să-i povestesc despre „Nisetrul 2” $redc-am +ăcut-o, p#nă acum, de cel puţin cinci sau şase ori0i, după cum insistă să-i comunic alte şi alte detalii, nu

ştiu de ce-mi vine să cred că nu-i a .ună $e m-o mai +iaştept#nd, s+inte Bisoie?

:m a+lat, mai t#r1iu, de +ericirea ce se a.ătuse asuprasărmanului comandant $#nd acesta, venind să-şi ia ră-mas .un de la mine, #ntruc#t pleca acasă, la ăţău, mi-amărturisit oarecum jenatC

< aestre dragă, #mi pare rău că ne despărţim0!eoarece tără.oanţa coanei ;aliţa e gata, #n per+ectă stare

245

de +uncţionare, d#nsa a avut ama.ilitatea să mă invite s-o#nsoţesc la drum

< i-ncotro o luaţi? < !e-a dreptul la ăţău0 Ende mătuşa dumitale vrea

să răm#nă c#tva timp, ca să punem la punct, #mpreună,expediţia „Nisetrul (” 7a care ţine să participe neapărat0

< >ur şi simplu te invidie1, Bomnule dragă0 l-am +e-licitat eu !in păcate, #ntruc#t „/om.iţa” mea mai are de

aşteptat, s#nt nevoit să răm#n aici, cu e"met :li $iu.uc,>apăl#nă, ţaţa ;ada, plus ec"ipele reunite ale specialiştilor#n te"nică auto Hai de capul meu0

< @are mi-e teamă că eşti #n eroare, maestre0 mi-amărturisit Bomnu 4iindcă nu se ştie #ncă de-al cui cap va+i vai !e-al matale, sau de-al meu0 7a ora actuală, vădcă eu s#nt pre+eratul coanei ;aliţa 3i, aici e tragedia0

$e să-i mai +i spus pro+esorului? :m tăcut m#lc An-truc#t o ştiam prea .ine pe mătuşă-mea, de ce-i #n stare,şi unde poate duce o cola.orare prea str#nsă cu d#nsa

$#nd a avut loc marele eveniment, al plecării celor doimotonauţi, toată lumea s-a adunat pe pavimentul par5in-

gului, pentru a le ura drum .un@anti ;aliţa, la volan, av#ndu-l #n dreapta d#nsei pe

pro+esor, ne-a salutat din mers, demar#nd #n trom.ă arnoi am i1.ucnit #n urale @uşind intensiv şi dureros, din pricina +umului emanat de to.a de eşapament a „@ra- .ant”-ului

Bpre surprinderea generală, peste două minute ne-am pomenit cu tără.oanţa #ndărăt 4r#n#nd .rusc, c"iar l#ngămine, tanti ;aliţa şi-a scos capul pe +ereastră, anume casă mă anunţeC

< :l, .ăieţelule, să nu-ţi +aci cumva ilu1ii c-ai scăpatde mine0 >#nă-n două sau trei săptăm#ni, după ce-l daugata pe pro+esor, cu „Nisetrul (”, mă-ntorc aici, să vă1

cum stai cu „Nisetrul 2” ;ăm#nem la „striţa”, să iernămlucr#nd la romanul tău Ami place locul, #mi plac şi oa-menii :vem toate condiţiile să ne iasă o carte .ună0

246



Eluit, n-am i1.utit să mai 1ic nimic „@ra.ant”-ul ademarat spectaculos, dispăr#nd la ori1ont, #nvăluit de norinegri de +um

An sc"im., asistenţa a+l#nd că era agreată de mătuşă-

mea, nu-şi mai #ncăpea #n piele de .ucurie e"met :li$iu.uc #şi tot #ncerca scă+#rlia, lovind-o sacadat cu pum-nul >apăl#nă aproape pl#ngea, pro.a.il de emoţie, iarţaţa ;ada pornise s-alerge de una singură prin par5ing,+ăc#nd ca trenul Numai te"nicienii auto păreau ceva mailiniştiţi !eoarce #ncremeniseră cu toţii $a nişte stane de

piatrăi uite-aşa, acestea au +ost condiţiile #n care mi-amscris cartea de +aţă $are, trag nădejdea, va avea, c#ndva,şi-o continuare „Nisetrul (”, „Nisetrul L”, şi-aşa maideparte >#nă atunci #nsă

B4A;@%nesigur0*

247

Cu3ri%s

& Btrania #nt#lnire a celor doi comandanţi = 2 En căpitan la &L ani?

+= ( isterele „striţei” 22 L D 1i de odi"nă %+orţată* 7 F Bc"im. de experienţă peste decenii 7. 8 $ursuri rapide si intensive de prim-ajutor 5+ J !i+erenţe < ca de la cer la păm#nt0 =5 ) ic interme11o auto @+

' nvitaţi de onoare @.&9 ai .ine mai t#r1iu dec#t niciodată .&& Hariaţiuni pe aceeaşi temă din titlul precedent .-

&2 Bupliment de in+ormaţii cam inutile0 -.&( Nici „$opaia” n-a stat de „lemn-@ănase” ,=&L Ende dai şi unde crapă0 +7&F dei de milioane #n valută +orte %+ără valoare*0

++7&8 >ortrete < +ormat redus, #n creion, căr.une, tuş sau ulei %necomesti.il, de vopsea* +2

248

&J #na destinului < sau tanti ;aliţa0 +2-&) D mătuşă de excepţie +75

&' :ctivităţi #n nocturnă +7-29 !ar şi activităţi #n „diurnă” +5-2& 7a „Nisetrul 2” < alte vremuri, alte condiţii, deci, altă situaţie

+==22 @renul cu peşti +@72( „>eştii” la .ord şi pe uscat +.2L @otu-i .ine, c#nd se termină cu .ine0 !eci < .ilanţ po1itiv +-2F „Nisetronauţii”, c#nd la trap, c#nd la galop, spre +inis" +,728 ile de neuitat, #nsă tot la „striţa” 2@

2J „$opaia” este lansată la apă0 2+.2) 4inal < .om.ă, cu lovituri de teatru 27@

7ectorC Passi#%aria St#i!es!u(Ia%#@e"noredactorC Jlara &aliu!

/un de tiparC &Z&')J:părutC &')J

$oli de tiparC &8

$omanda nr J9 (('$om.inatul poligra+ic „$asa Bc#nteii”>iaţa Bc#nteii nr &, /ucureşti;epu.lica Bocialistă ;omPnia

249



250

211575743 vlad musatescu expeditia nisetrul 2

Documents