MATEI (casatorita CRISAN) ANDREA

AN STAGIU: 1

CONTABILITATE

1. S.C. ALFA S.A. realizeaza cu forte proprii un procedeu tehnologic de prelucrare a lemnului, care se breveteaza, costul lui fiind de 2000 lei, amortizabil in 4 ani. Dupa un an se vinde la S.C. BETA S.A. procedeul tehnologic la o valoare de 1800 lei.

233 Imobilizari necorporale

=721 Venituri din prodt.2000 lei

in curs de executie

de imobilizari necorporale

205 Concesiuni,brevete,licente=233 Imobilizari necorporale 2000 lei

in curs de executie

6811 Ch. de exploatare privind=2805 Amortizarea concesiunilor,500 lei

amortizarea imobilizarilor

brevetelor,licentelor

4111 Clineti =%

2232 lei

7583 Venituri din vanzarea activelor1800 lei

4427 TVA colectata

432 lei

%

=

205 Concesiuni,brevete2000 lei

2805Amortizarea concesiunilor

500 lei

brevetelor,licentelor

6583 Cheltuieli privind activele

1500 lei

cedate

2. La S.C. OLIMP S.A. se trec de la imobilizari necorporale de natura cheltuielilor de cercetare dezvoltare, la categoria brevetelor si licentelor, valori in suma de 3000 lei.

205 Concesiuni,brevete,licente=203 Cheltuieli de dezvoltare3000 lei3. Un asociat aduce ca aport la capitalul social un teren in valoare de 6000 lei. 456 Decontari cu asociatii privind=1011 Capital subscris

6000 lei

capitalul

nevarsat

2111 Terenuri

=

456 Decontari cu asociatii privind6000 lei

capitalul

1011 Capital subscris

=

1012 Capital subscris

6000 lei

nevarsat

varsat

4. Se primeste un titlu gratiut un teren in valoare de 5000 lei.2111 Terenuri

=4753 Subvenii pentru investiii5000 lei5. Pentru modernizarea unor instalatii de lucru SC MECORD SA foloseste atelierul mecanic propriu, care efectueaza urmatoarele cheltuieli:

- 800 lei materiale consumabile;

- 400 lei salariile muncitorilor;

- CAS 19,75%, CFS 2,5%, CASS 7%

Se receptioneaza si se inregistreaza in contabilitate modernizarea efectuata de societate.

602 Cheltuieli cu materialele

=302 Materiale consumabile800 lei

consumabile

641 Cheltuieli cu salariile=

421 Personal-salarii datorate400 lei

personalului

6451 Contributia unitatii la=

4311 Contributia unitatii la 79 lei

asigurari sociale

asigurari sociale(400*19.75%)

6452 Contributia unitatii pt.=

4371 Contributia unitatii la 10 lei

ajutorul de somaj

fondul de somaj(400*2.5%)

6453 Contributia unitatii pt=

4313 Contributia unitatii pt 28 lei

asig. Sociale de sanatate

asig. Sociale de sanatate

231 Imobilizari corporale in curs =722 Venituri din productia 1317 lei

de executie

de imob. corporale

2131 Echipamente tehnologice=231 Imobilizari corporale in curs 1317 lei

de executie

FISCALITATE

1. Care sunt condiiile ce trebuie ndeplinite de un mijloc fix pentru a fi deductibil amortizarea fiscal.

Raspuns:Conform Art.24 din Codul Fiscal alin. (2)Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporal care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii:

a)este deinut i utilizat n producia, livrarea de bunuri sau n prestarea de servicii, pentru a fi nchiriat terilor sau n scopuri administrative;

b)are o valoare fiscal mai mare dect limita stabilit prin hotrre a Guvernului, la data intrrii n patrimoniul contribuabilului;

c)are o durat normal de utilizare mai mare de un an.

2. Un pltitor de impozit pe profit i TVA nregistreaz n trimestrul I cheltuieli cu protocolul n sum de 10.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 130.000 lei, iar veniturile realizate n sum de 300.000 lei. S se determine impozitul pe profit de plat. Raspuns:Baza de calcul pentru cheltuiala de protocol = venituri totale cheltuieli deductibile (fara cheltuiala de protocol si fara cheltuiala cu impozitul pe profit) =300.000 120.000 = 180.000 leiCheltuieli de protocol deductibile = 2% * 180.000 = 3.600 leiCheltuiala deductibila cu protocolul = 3.600 lei

Baza de calcul profit impozabil = 300.000 120.000 3.600 =176.400 leiImpozit pe profit = 176.400 * 16% = 28.224 lei

3. Cum se stabilesc plile anticipate de impozit n cazul veniturilor realizate de persoanele fizice din cedarea folosinei bunurilor?

Raspuns:Potrivit Art. 82 alineatul (1), contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente, din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arendare, precum si venituri din activitati agricole sunt obligati sa efectueze in cursul anului plati anticipate cu titlu de impozit, exceptandu-se cazul veniturilor pentru care platile anticipate se stabilesc prin retinere la sursa.

Platile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursa de venit, luandu-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat in anul precedent, dupa caz, prin emiterea unei decizii care se comunica contribuabililor, potrivit legii. In cazul impunerilor efectuate dupa expirarea termenelor de plata prevazute la alin. (3), contribuabilii au obligatia efectuarii platilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plata al anului precedent. Diferenta dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat in anul precedent si suma reprezentand plati anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizeaza pe termenele de plata urmatoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaratiile de venit estimativ depuse in luna decembrie nu se mai stabilesc plati anticipate, venitul net aferent perioadei pana la sfarsitul anului urmand sa fie supus impozitarii, potrivit deciziei de impunere emise pe baza declaratiei privind venitul realizat. Platile anticipate pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arenda, se stabilesc de organul fiscal astfel:a) pe baza contractului incheiat intre parti, sau

b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea in partida simpla, potrivit optiunii. In cazul in care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosintei bunurilor reprezinta echivalentul in lei al unei sume in valuta, determinarea venitului anual estimat se efectueaza pe baza cursului de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ziua precedenta celei in care se efectueaza impunerea.ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. S se calculeze i s se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru ntreprinderea ale crei informaii financiare sunt prezentate mai jos:

Indicator u.m.

Venituri din vnzarea mrfurilor 4000

Producia vndut 24000

Producia stocat 500

Subvenii de exploatare 2300

Cheltuieli cu materii prime 10000

Costul mrfurilor vndute 4200

Cheltuieli salariale 5000

Cheltuieli cu amortizarea 1000

Cheltuieli cu chirii 200

Impozite i taxe 300

Venituri din dobnzi

Cheltuieli cu dobnzi 500

Impozit pe profit 1400

Rezolvare:

Soldurile intermediare de gestiune reprezinta o serie de indicatori care ne ajuta sa analizam modul de obtinere a rezultatului firmei(profit sau pierdere) tinand cont de natura elementelor de cheltuieli inregistrate.

Acesti indicatori sunt:

- marja comerciala (Mc)- valoarea adaugata (VA)- excedentul brut din exploatare (EBE)- rezultatul exploatarii (REXP)- rezultatul curent inaintea impozitarii (RCRT)- rezultatul net al exercitiului (Rnet)Determinarea marjei comerciale (Mc)Mc = Venituri din vanzarea marfurilor minus reducerile comerciale - Cheltuieli privind marfurile minus reducerile comerciale

Mc = 4.000-4.200= -200 lei

Marja comerciala este primul sold intermediar de gestiune i se refer la activitatea comercial desfurat de agentul economic, de distribuie sau la partea comercial a ntreprinderilor productoare.In acest caz, Mc negativa reflecta o activitate comerciala inficienta, in care cheltuielile cu marfurile depasesc veniturile obtinute din vanzarea lor.Determinarea valorii adaugate (VA)

VA = Marja comerciala (Mc) + Productia exercitiului (Pex) Consumuri intermediare (Ci)

Pex =Productia vanduta+Productia stocata+Productia imobilizata

Pex = 24.000+500=24.500 lei

Ci = cheltuieli cu materiiprime+cheltuieli cu chirii=10.000+200=10.200 lei

VA=-200+24.500-10.200=24.500-10.400=14.100lei

Valoarea adaugata pozitiva reflecta creterea de valoare adus de ntreprindere bunurilor i serviciilor provenite de la teri.Determinarea excedentului brut din exploatare (EBE)EBE este rezultatul realizat din activitatea curenta a intreprinderii si se calculeaza cu ajutorulrelatiei:EBE=Valoarea adaugata (VA) + Subventii de exploatare (Sbv) Alte impozite, taxe, varsaminte asimilate (I+Tx) Cheltuieli cu personalul (Chp)

EBE=14.100+2.300-300-5.000=11.100 lei

Excedentul brut de exploatare reflecta capacitatea de autofinantare destinata pe de-o parte mentinerii si dezvoltarii potentialului productiv, iar pe de alta parte, remunerarii investitiilor (capitalurile proprii si imprumutate).

Determinarea rezultatului din exploatare (REXP) Rezultatul din exploatare masoara performanta industriala si comerciala a intreprinderii, este independent de politica financiara si fiscala, tine cont de provizioane si amortizare si se determina cu relatia:

REXP= Excedentul brut de exploatare (EBE) + Alte venituri din exploatare (Ave) Cheltuieli cu amortizari si provizioane Alte cheltuieli de exploatare

REXP=11.100 1.000 (cheltuieli cu amortizarea)=10.100 lei

Rezultatul din exploatare exprima surplusul de venituri din exploatarea curenta fata de cheltuielile de exploatare.

Determinarea rezultatului financiar (RFIN)

Rezultatul financiar provine din activitatea financiara, cuprinde elemente de fluxuri financiare si elemente care corespund riscurilor atasate si se calculeaza prin diferenta:

RFIN = Veniturile financiare Cheltuieli financiare

RFIN = 100-500= -400 lei

Lipsa veniturilor financiare in conditiile existentei cheltuielilor financiare legate de plata dobanzilor la imprumuturi conduce la un rezultat financiar negativ(pierdere).

Determinarea rezultatului curent (RCRT)RCRT tine cont de politica de finantare a intreprinderii si un este influentat de elemente extraordinare sau fiscale pure si cumuleaza rezultatul din exploatare cu rezultatul financiar:

RCRT = REXP + RFIN=10.100-400 =9.700 lei

Pierdera financiara este compensata de un profit obtinut in activitatea de exploatare.

Rezultatul extraordinar (REXTR) provine din activitatea neobisnuita a intreprinderii,nefiind legat de activitatea curenta si se determina ca diferenta:

REXTR = Veniturile extraordinare Cheltuielile extraordinare

REXTR = 0 leiRezultatul extraordinar reflecta incidenta evenimentelor neprevazute neobisnuite in activitatea curenta(calamitati).

Determinarea rezultatului brut al exercitiului (Rbr) se obtine prin insumarea rezultatului curent cu rezultatul extraordinar:

Rbr = RCRT + REXTR =Venituri totale Cheltuieli totale =REXP+RFIN+REXTR

Rbr =9.700+0=9.700 lei=RCRT

Determinarea rezultatului net al exercitiului(Rnet) Rezultatul net constituie soldul final dupa aplicarea cotei procentuale de impozit(e) asupra rezultatului brut(impozabil) al perioadei curente,fiind calculat ca diferenta:

Rnet = Rbr Impozitul pe profit=9.700-1.400=8.300 lei

Acest profit caracterizeaza performanta generala a activitatii si reflecta cresterea acumularilor intreprinderii in cursul exercitiului

2. O ntreprindere produce anual un numr de 100.000 de produse la un pre unitar de 5 u.m. Intreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de 200.000 u.m., cheltuieli de personal de 100.000 u.m. din care 85% reprezint salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utiliti i chirii n cuantum de 20.000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 50.000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 40.000 u.m. S se calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i operaional exprimat n uniti fizice i valorice.Determinarea pragului de rentabilitate operational

Pragul de rentabilitate operational este punctul in care cifra de afaceri acopera cheltuielile de exploatare delimitate in cheltuieli fixe si cheltuieli variabile, calculandu-se in unitati fizice sau valorice si se determina astfel:

a) Pragul de rentabilitate operational in unitati fizice:

-se determina costul variabil pe unitatea de produs(Cvu)

Cum in enuntul problemei nu se precizeaza daca salariile personalului direct productiv variaza in functie de cantitatea produsa(platiti dupa norma) sau au un salariu fix lunar se considera aceste cheltuieli in categoria cheltuielilor variabile.

Cheltuieli variabile (Cv) = cheltuieli cu materii prime i materiale + cheltuieli de personal (salariile personalului direct productiv 85%)

Cv = 200.000 + 100.000 * 85% = 285.000 leiCvunitar (Cvu) = 285.000/ 100.000 buc = 2.85 lei/buc-se determina suma cheltuielilor fixe totale(CF)

Cheltuileli fixe (CF) = cheltuieli cu salariile (15%) + cheltuieli cu utilitati i chirii + cheltuieli cu amortizarea

CF = 100.000* 15% + 20.000 + 50.000 = 85.000 lei-se determina pragul de rentabilitate in unitati fizice Profit = Productia( Q) x Pret de vanzare (Pvu) Productia( Q) x Cvu CF

0 = Q*(Pvu-Cvu)-CF

Q* = CF / Pvu-Cvu = 85.000/ (5-2,85) = 85.000/2,15= 39.535 buc

La un volum al produselor realizate de 39.535 buc. profitul este nul.Orice unitate de produs realizata peste acest nivel va aduce un profit, in timp ce nerealizarea cel putin a nivelului de 39.535 buc.va aduce pierdere.

b)Pragul de rentabilitate operational in unitati valorice:

Cifra de afaceri aferenta punctului critic(CA*)

CA* = Productia aferenta punctului critic(Q*) x Pvu =39.535 * 5= 197.675 lei

Pentru ca societatea sa fie profitabila va trebui sa realizeze un volum al vanzarilor de peste 197.675 lei in perioada analizata.

Determinarea pragului de rentabilitate financiar

Pragul de rentabilitate financiar(global) reprezinta punctul in care cifra de afaceri aferenta punctului critic acopera cheltuielile de exploatare(fixe si variabile) dar si cheltuielile cu dobanzile,iar rezultatul este nul.

Pragul de rentabilitate financiar in unitati fizice:

Q* = (CF + ch. cu dobanzile)/ (Pvu-Cvu) = (85.000 + 40.000)/2,15

Q* = 58.140 buc

b) Cifra de afaceri aferenta punctului critic(CA*) = Q* x Pvu= 58.140 * 5

CA*= 290.695 lei

Pentru ca societatea sa fie profitabila va trebui sa realizeze un volum al vanzarilor de peste 290.695 lei in perioada analizata.

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor

1. De ctre cine se face numirea lichidatorilor n societile pe aciuni i n comandit pe aciuni?

Raspuns: Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel.

Adunarea generala hotaraste cu majoritatea voturilor prevazute pentru modificarea actului constitutiv.

In cazul in care majoritatea voturilor nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. Hotararea este supusa numai apelului.

Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare.2. n ce ordine vor fi pltite creanele n cazul falimentului?Raspuns:Art. 123 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenei, modificat, stabilete ordinea n care are loc plata creanelor, n cazul falimentului, astfel:

1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin Legea 85/ 2006,

2. creanele izvorate din raportul de munc;

3. creanele reprezentand creditele, acordate de instituii de credit dup deschiderea procedurii, precum i creanele rezultand din continuarea activitii debitorului dup deschiderea procedurii;

4. creanele bugetare;

5. creanele reprezentand sumele datorate de ctre debitor unor teri, n baza unor obligaii de ntreinere, alocaii pentru minori sau de plat a unor sume periodice destinate asigurrii mijloacelor de existen;

6. creanele reprezentand sumele stabilite de judectorul-sindic pentru ntreinerea debitorului i a familiei sale, dac acesta este persoan fizic;

7. creanele reprezentand credite bancare, cele rezultate din livrri de produse, prestri de servicii sau alte lucrri, precum i din chirii;

8. alte creane chirografare;

9. creanele subordonate, n urmtoarea ordine de preferin:

a) creanele acordate persoanei juridice debitoare de ctre un asociat sau acionar deinnd cel puin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot n adunarea general a asociailor, ori, dup caz, de ctre un membru al grupului de interes economic;

b) creanele izvorand din acte cu titlu gratuit. Sumele de distribuit ntre creditori n acelai rang de prioritate vor fi acordate proporional cu suma alocat pentru fiecare crean, prin tabelul menionat la art. 108 alin. (2) lit.d) din lege.

Titularilor de creane dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dup deplina ndestulare a titularilor de creane din categoria ierarhic superioar. Potrivit legii, n cazul insuficienei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creanelor cu acelai rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cot falimentar, reprezentnd suma proporional cu procentul pe care creana lor l deine n categoria creanelor respective.EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Cresterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenteaz valoarea ntreprinderii, n sensul:

a) reducerii, deoarece se reduce fluxul de trezorerie;

b) reducerii, deoarece creste fluxul de trezorerie;

c) cresterii, deoarece creste necesarul de resurse.

Raspuns: a) reducerii, deoarece se reduce fluxul de trezorerie;2. Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi care prezint urmtorul bilant economic: imobilizri 60.000; capital social 70.000; obligatii 640.000; creante 400.000; stocuri 300.000; diferente din reevaluare 50.000; profit 10.000; rezerve 10.000; disponibilitti 20.000:

a) 140.000;

b) 150.000;

c) 780.000.

Raspuns: a) 140.000;Explicatii: Valoarea patrimoniala (140.000) = Imobilizari (60.000) + Creante (400.000) + Stocuri (300.000) + Disponibilitati (20.000) Datorii (640.000) = Capital social (70.000) + Diferente din erevaluare (50.000) + Profit (10.000) + Rezerve (10.000)

3. Cte variante teoretice sunt pentru determinarea capacittii beneficiare a unei ntreprinderi n ce priveste perioada de referint:

a) 2;

b) 3;

c) 4.Raspuns: c) 4.4. Activul net corijat al ntreprinderii este de 22.000 lei, capacitatea beneficiar de 3.000 lei, iar rata neutr de 20%. Superprofitul va fi de:

a) plus 2.000 mii lei;

b) minus 1.400 mii lei;

c) plus 1.400 mii lei.

Raspuns: b) minus 1.400 mii lei;Explicatii: Superprofitul (Sp) este diferenta dintre capacitatea beneficiara a ntreprinderii (profitul ntreprinderii) (CB) si profitul care ar fi generat de investirea pe piaa financiara a unui capital echivalent cu valoarea activului net corijat (ANC).Sp (-1.400) = CB (3.000) ANC (22.000) x i (0,2) i fiind rata neutra de capitalizare

5. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor nchiriate este de 105.000 mii lei, iar valoarea bunurilor ntreprinderii nchiriate la terti este de 75.000 mii lei. Valoarea substantial brut a ntreprinderii va fi de:

Raspuns: 455.000 mii leiExplicatii: Valoarea substaniala bruta este egala cu activul net contabil (425.000 mii lei) plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietara acestora (105.000 mii lei), minus valoarea bunurilor care, dei sunt nregistrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze, in cazul nostru, aceste bunuri fiind inchiriate tertilor (75.000 mii lei).

EXPERTIZA CONTABILA

1. Ce nelegei prin calitatea expertizelor contabile? Raspuns:

Principiul calitatii expertizei contabile face parte din cele 6 principii etice prevazute de Standardul 35 - Ordonanta 65/1994 si se refera la urmatoarele aspecte:

- expertizele contabile sunt lucrari cu caracter stiintific

- calitatea necorespunzatoare a lucrarilor de expertiza contabila conduce la neluarea in considerare a expertizei

- o expertiza contabila trebuie sa se fundamenteze pe legile si regulamentele din domeniu. 2. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil?

Raspuns:

Principiul secretului profesional si al confidentialitatii expertului contabil face parte din cele 6 principii etice prevazute de Standardul 35 - Ordonanta 65/1994 si se refera la faptul ca expertul nu terbuie sa prezinte mai mult decat i se cere.

3. Explicai care sunt situaiile de incompatibilitate n cazul expertizei contabile?

Raspuns:Situaiile de incompatibilitate n cazul expertizei contabile se refera la: o persoana nu poate fi expert contabil si concomitent martor sau parte in proces in cadrul aceleiasi cauze

o persoana nu poate fi expert contabil daca a pus in miscare o actiune penala

o persoana nu poate fi expert contabil daca s-a pronuntat in calitate de organ de control in anumite aspecte ale cauzei.

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE

1. Explicai conceptul i tipurile de independen. Raspuns:

Independena este o situaie a unei persoane care judec lucrurile i acioneaz neinfluenat de alii.Independena presupune satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale conceptului:

independena de spirit (de drept) o stare de spirit, de judecat profesional care nu este afectat de influene exterioare pe de o parte;

independena n aparen (de fapt) o stare care se manifest n aciune care permite beneficiarilor de lucrri s nu pun la ndoial obiectivitatea profesionistului contabil, pe de alt parte.

Din practic, rezult c, majoritatea circumstanelor care afecteaz independena se datoreaz relaiilor de afaceri si financiare, cu angajaii clientului aflai n poziia de a exercita influen direct asupra profesionistului contabil.

Regula de baz n cazul n care circumstanele la adresa independenei sunt semnificative nainte de acceptarea misiunii, se procedeaz astfel:

- se ntreprind diligenele necesare pentru eliminarea acelor circumstane sau, dac nu este posibil,

- se refuz acceptarea sau continuarea misiunii ( abinere).

2. Ameninri la adresa independenei. Raspuns:Amenintarile la adresa independentei sunt:

Interesul propriu.

Autoexaminare (autocontrol).

Favorizare.

Familiaritate.

Intimidare.

Interesul propriu:

interesul financiar n firma clientului sau deinerea unui interes mpreun cu un client - deinerea de aciuni ntr-o proporie semnificativ la firma clientului; - primirea un titlude motenire de pri sociale ale unei firme care a fuzionat cu clientul n cauz.

dependen fa de onorariile primite de la un client apare atunci cand un procent semnificativ din cifra de afaceri a cabinetului provine de la un singur client.

intreinerea unei relaii de afaceri strnse cu un client profesionistul contabil este intr-o asociaie n participaie cu clientul.

interesul de a nu pierde un client - pierderea clientului respectiv ar nsemna intrarea n faliment a cabinetului.

onorariile neprevzute - acceptarea pe parcursul executrii lucrarilor a unor onorarii neprevzute n contract. imprumutul ctre, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaii acestuia. Dac clientul este o banc,mprumutul nu genereaz o ameninare la adresa independenei, n condiiile ca mprumutul s fie acordat conform normelor procedurale valabile pentru ceilali clieni

Autoexaminarea sau autocontrolul:

certificarea situiilor financiare ale unei firme de ctre acceai persoan implicat n elaborarea acestora.

pregtirea documentelor primare pentru nregistrarea n contabilitate, care fac obiectul unei misiuni de certificare.

un membru al echipei de certificare care ocup sau a ocupat funcia de director sau a fost angajat al clientului.

prestarea unor servicii pentru un client ale caror rezultate urmeaza sa fie avute in vedere in cursul altor misiuni efectuate la acelasi client.

Favorizarea:

promovarea aciunilor ntr-o unitate cotat atunci cnd aceasta este un client de audit al

Situaiilor financiare.

aprarea unui client n cazul unor litigii sau n rezolvarea disputelor cu terii.

un membru al echipei de audit are o rud de gradul I sau un afin care ocup funcia de director sau angajat al clientului.

acceptarea unor cadouri din partea clientului.

asocierea de lung durat a unui membru important al echipei cu clientul

Intimidarea:

ameninarea nlocuirii sau concedierii fcut de client.

ameninarea n litigiu.

exercitarea unei presiuni n vederea reducerii volumului de munc pretins aferent execuiei unei misiuni i respectiv a onorariilor

3. Msuri de protecie mpotriva ameninrilor la adresa independenei.

Raspuns:Msuri de protecie generate de exercitarea profesiei ( prevazute prin reglementarile profesiei) :

cerine educaionale, de formare iexperien la intrarea n profesie.- condiii la examenul de acces la profesie;- efectuarea stagiului;- susinerea examenului de aptitudini.

dezvoltarea profesional continu.

reglementri privind incompatibiliti i interdicii n exercitarea profesiei reglementri profesionale;- reglementri de drept comercial;- reglementri procedurale.

monitorizarea misiunilor (auditul de calitate).

raportarea activitii desfurate.

Msuri de protecie n mediul de lucru:

poziia de conductor al firmei, care subliniaz importana respectrii principiilor fundamentale si c membrii echipei acioneaz n interesul public.

politici i proceduri pentru reglementarea i monitorizarea contrului calitii misiunilor.

documentarea situaiilor care pot afecta conformitatea cu principiile fundamentale i la adresa independenei.

comunicarea la timp a politicilor i procedurilor i instruire a personalului i a partenerilor.

desemnarea unui membru cu experien al conducerii drept responsabil pentru supravegherea funcionrii adecvate asistemului de control al calitii.

implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru monitorizarea i consilierea misiunii.

consultarea unei tere persoane (organism profesional CECCAR, CAFR, CCF, ANEVAR, UNPRL, sau normalizator MFP, Consiliul concurenei,etc.), sau alt profesionist contabil membru al Corpului.

prezentarea naturii serviciilor prestate i a mrimii onorariilor percepute ctre organele tutelare ale clientului.

implicarea altui profesionist contabil (persoan fizic sau societate de profil) pentru a realiza din nou o parte din misiune.

Msuri de protecie din partea clientului

ratificarea sau aprobarea de ctre persoane din afara clientului a alegerii profesionistului contabil pentru realizarea misiunii.

alegerea profesionistului contabil i atribuirea misiunii prin licitaie.

clientul are angajai competeni care pot lua decizii manageriale.

clientul a implementat proceduri interne organizarea contabilitii, auditul intern, sistemul informatic etc. care asigur alegeri obiective n mandatarea misiunilor.Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare

1. Structura Codului etic naional al profesionitilor contabili din RomniaRaspuns:

Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila. Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti, contine: Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale Sectiunea 110 Integritatea Sectiunea 120 Obiectivitatea Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta Sectiunea 140 Confidentialitatea Sectiunea 150 Compotamentul professional Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor:

Sectiunea 200 Introducere Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil Sectiunea 220 Conflicte de interese Sectiunea 230 Opinii suplimentare Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate Sectiunea 270 Custodia activelor clientului Sectiunea 280 Obiectivitate Sectiunea 290 - Independenta in audit Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor angajati:

Sectiunea 300 Introducere Sectiunea 310 Conflicte conceptuale Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 340 Interese financiare Sectiunea 350 - Stimulente2. Rolul i importana dosarului exerciiului.

Raspuns:

Dosarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni si permite ansamblarea tuturor lucrrilor de audit respectiv de la organizarea misiunii de audit pana la formularea opiniei si redactarea raportului.

3. Structura dosarului exerciiului exemplu

Raspuns:

Dosarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a cror utilitate nu depete exerciiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrrilor, de la organizarea misiunii la sintez i formularea raportului.Dosarul exerciiului este indispensabil pentru:- mai buna organizare i control ale misiunii;- documentarea lucrrilor efectuate, deciziilor luate i asigurarea c programul s-a derulat fr omisiuni;- nlesnirea muncii n echip i supervizarea lucrrilor date la colaboratori;- justificarea opiniei emise i redactarea raportului.4. Rolul i importana dosarului permanent.

Raspuns:

Dosarul permanent permite evitarea repetrii anuale a unor lucrri i transmiterea de la un exerciiu la altul a elementelor de cunoatere a intreprinderii.Ptr a-si indeplini rolul de informare dosarul permanent trebuie sa fie tinut la zi, sa elimine informatii perimate si sa nu contina documente voluminoase ale intreprinderii.

STUDII DE FEZABILITATE

1. De ce este nevoie de un plan de afaceri?Raspuns:

Inaintea aplicarii oricarei idei de afaceri, conceptul firmei se naste in mintea fiecarui intreprinzator si se dezvolta conform urmatoarelor etape:

lainceputa fostidea de afacere

apoidinidees-anascutviziuneasimisiunea

au fost stabilite obiectivele si strategiaintreprinderii

si infinal pentrua aplica strategiaa fostredactatplanulafacerii.

Planul de afaceri reprezinta pe de o parte instrumentul intern prin care se poate conduce si controla procesul de demarare si de functionare ulterioara a unei afaceri. Pe de alta parte, planul de afaceri reprezinta un excelent instrument extern de comunicare cu mediul economic. Un plan de afaceri fundamentat si redactat bine transmite tuturor celor din jur (clienti, furnizori, parteneri strategici, finantatori, actionari), camanagerul stapaneste ceea ce are de facut,ca afacerea este o afacere de succes. Intr-o economie de piata functionala, partenerii de afaceri seriosi apreciaza existenta unui plan de afaceri si vor percepe managerul firmei ca pe un actor pertinent al mediului economic.Fuziuni i divizri de ntreprinderi

1. O societate A cu un capital de 50.000 lei format din 12.500 de aciuni absoarbe societatea B cu un capital de 100.000 lei format din 25.000 aciuni. Societatea A a fost evaluat la 75.000 lei iar societatea B la 120.000 lei.

Care este numrul de aciuni ce trebuie emis pentru remunerarea aportului i prima de fuziune.

Rezolvare:

Determinarea valorii medii contabile (Vmc) a actiunilor, in urma evaluarilor celor 2 societati:

Vmc A = 75.000 lei/12.500 actiuni = 6 lei/actiune

Vmc B = 120.000 lei/25.000 actiuni = 4,8 lei/actiune.

Deci rata de schimb (RS) va fi:

RS = 4,8 la 6

Numrul de aciuni noi va fi:

20.000 aciuni

Determinarea valorii nominale (Vn) a actiunilor:Vn A = 50.000 lei/12.500 actiuni = 4 lei/actiune

Vn B = 100.000 lei/25.000 actiuni = 4 lei/actiune

Creterea de capital social a societatii A este de: 20.000 actiuni * 4 lei/actiune = 80.000 lei.

Prima de fuziune va fi de:

20.000 * (6-4)

sau

120.000 80.000

adic 40.000 lei.

2. Dou societi comerciale care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor dou societi se prezint astfel:

Societatea A: valoarea net de aport 48.000 lei, numr de aciuni 6.000, valoarea nominal 6.000 lei/aciune.

Societatea B: valoarea net de aport 40.000 lei, numr de aciuni 5.000, valoarea nominal 5.000 lei/aciune.

Care este numrul de aciuni ce trebuie emise de societatea A dac ea absoarbe societatea B.

Rezolvare:

Determinarea valorii medii contabile (Vmc) a actiunilor celor 2 societati:

Vmc = Valoarea neta de aport / numar actiuni

Vmc A = 48.000 lei/6.000 = 8 lei/actiune

Vmc B = 40.000 lei/5.000 = 8 lei/actiune

Determinarea raportului de schimb = 8 lei/actiune = 1, adica se schimba o actiune B

8 lei/actiune

pentru 1 actiune A.

Calculul numarului de actiuni care trebuie emise = numarul de actiuni B * raportul de schimb.

Numrul de aciuni noi va fi: 5.000 *1 = 5.000 actiuni.

PAGE 18

_1490732210.unknown