1. Care este modelul tu de profesor?Creeaz un eseu cu titlul Profesorul Profesorul modelFiecare persoana isi petrece pe bancile scolii o perioada semnificativa din viata. Primii 18 ani din viata noastra sunt marcati de studiu, de scoala. Aici deprindem scrisul, cititul, socializarea dar si multe altele.

In interactiunile cu ceilalti, profesorul este persoana care seamana in elevii sai nu numai cunostinte, dar si primele atitudini. Atitudini fata de propria persoana, fata de scoala, fata de oameni si de lumea inconjuratoare.

Dupa familie cel mai important personaj din viata noastra ramaneprofesorul. Acesta are datoria morala de a ne indruma pe drumul cel bun in viata, pe drumul care ni se potriveste cel mai bine. Profesorul este singurul care poate face studiul atractiv, ne poate face sa venim de placere la scoala, iar nu materia stufoasa, foarte aglomerata pe care o impun cei din minister.

In functie de abilitatea acestuia de a ne atrage, eu l-as identifica pe profesorul ideal ca fiind o persoana calda, cu limbaj calm care in acelasi timp trebuie sa impuna si respect in randurile elevilor.

Dupa parerea mea, pentru a putea merge in fata unei clase de elevi este necesara o pregatire de specialitate si nu numai. Pentru ca atunci cand se prezinta in fata unor elevi sau studenti sa cunosca materia amanuntit, continutul disciplinei si utilitatea practica a acesteia si sa nu se limiteze numai la informatiile din manual.

Rabdarea este o alta conditie esentiala a unui profesor, deoarece nu toti elevii sunt genii incat sa priceapa informatiile transmise din prima. Profesorul trebuie sa abordeze diferentiat elevii, sa faca tot posibilul sa nu descurajeze elevii mai slabi la invatatura. Astfel ei se vor teme sa raspunda chiar daca vor sti raspunsul corect. Este mult mai eficienta metoda incurajarii elevilor, cand primesc sfaturi utile, cand li se vorbeste cu blandete.

Profesorul ideal este acela care nu pune accent pe notarea elevului pentru ca nu notarea conteaza, nu notarea este cardinala. Nu ne formeaza in nici un fel aceasta notare. Cel mai important este ca profesorul sa ne invete sa fim corecti cu noi insine dar si cu ceilalti, sa muncim cinstit si sa ne respectam pentru ceea ce suntem nu pentru ceea ce parem a fi.

Profesorul ideal este cel care ramane peste vremuri in amintirea noastra, este cel care ofera mereu lumina, caldura si dragoste.

2. Exerciiu individual Atitudini pedagogiceFigura urmtoare surprinde corespondena dintre cele trei modele teoretice i atitudinile pedagogice

corespunztoare. Le poi identifica? Model: ereditaristModel: ambientalistModel: interacionist

ereditate

ereditate

ereditate

mediu

educaie

mediueducaie

mediueducaie

Atitudine:Atitudine:Atitudine:3. Exerciiu individual sprijinirea dezvoltrii psihosociale a elevuluiPropune msuri concrete pentru organizarea activitii la clas care s vizeze dezvoltarea psihosocial a elevului. Prezint colegilor i preia ideile dezvoltate de ei. -corespunde conflictului ntre construirea identitii i confuzia la nivelul asumrii rolurilor;- Relaiile determinante sunt cele dezvoltate la nivelul grupului de prieteni.

Inlocuirea atitudinii autoritare cu una colaborativ(dicuii de la egal la egal)

Evitarea evalurilor contradictorii (ex: eti mare de acum, trebuie s fi responsabil i Atta vreme ct eti copilul meu faci ce-ti spun eu!)

colar mare (14-18/20 ani)Intimidate/ izolarePrin raportarea la partenerul de via sau prieteni i formez sau nu capacitatea de relaionare prin mpartirea identitii Rolul educativ revine propriei persoane(autoeducaie)

4. Exerciiu identificarea nivelului de dezvoltare cognitiv a elevilorCaracterizai principalele vrste colare din punct de vedere al dezvoltrii cognitive i identificai dificultile de nvare care intervin n cadrul fiecrei etape. Grupul I:precolar (3-6/7 ani)Grupul II:colarul mic (7- 10/11 ani) GrupuL III: colarul mijlociu (10/11- 14 ani) Grupa IV:colarul mare (14- 18/19 ani)

(Grupul I: precolar (3-6/7 ani)

Dezvoltarea cognitivPerioada preoperaional este caracterizat printr-o gndire intuitiv, simbolic. Termenul operaie se refer la acele procese, care sunt guvernate de reguli logice; preoperaional implic faptul c copiii nu stpnesc nc astfel de reguli. Ei practic noile deprinderi ntemeiate pe reprezentarea obiectelor, chiar dac organizarea reprezentrii lor este incomplet. Gndirea este preoporional, intuitiv, i egocentric.

Gndirea copilului la aceast vrst este strns legat de dezvoltarea senzaiilor i percepiilor. Gndirea copilului ncepe prin investigaii practice asupra obiectelor i fenomenelor din jurul lui, bazndu-se n continuare pe actul percepiei (din acest motiv se spune c la acest moment gndirea copilului este concret).Dificultile de nvare care intervin la precolar

n aceast perioad datorit unor defecte anatomice ale mandibulei (buze de iepure), anomalii ale maxilarului, prezena unor vegetaii adenoide, lipsa dinilor se observ deficiene n articularea anumitor cuvinte, sunete, consoane etc.Specific stadiului preoperaional este faptul c gandirea copilului are un caracter prelogic. Astfel se explic specificul contradictoriu al gndirii sale(ex: Am fost la cumaraturimine, Mama, cine s-a nscut primul, tu sau eu?).Gandirea este intuitiv deoarece ntelegrea de catre copil a fenomenelor este centrat pe aspectul perceptual cel mai evident- modul in care apar lucrurile(aparen). La aceast vrst copilul este tentat s gndeasc ceea ce vede(gandirea lui este intuitiv ntruct tinde s se lase amagit de aparene, de ceea ce l las s cunoasc organelle sale fara sim, fr a mai prelucra relativ). Spre exemplu, puns n faa unui kg de cuie va spune c mai grea este lna datorit aspectului visual pe care il are aceasta.

O caracteristic a gandirii n acest stadiu o constituie alunecarea operaional, erorile specific care dau un character n acelai timp straniu i nostim perspectivelor cognitive oferite de copil.Finalismul- reprezint tendina de a percepe intru ceva realitatea cu care vine n contact. Totul este perceput ca avnd o finalitate, un scop. Ex: Ziua este ca s nu jucm, noaptea ca s dormim.

Realismul- tendina de a traduce imaterialitatea n termeni concrei, palpabili. Ex: visul este definit ca mici tablouri, filme video.Animismul- tendina de a nsuflei intreaga realitate, inclusiv obiectele fizice;

Artificialismul- credina c orice realitate, inclusive cea natural, este produs(artefact) de mna omului. Ex: mam, de ce au pus smbure n fiecare cirea, fiindc noi oricum l aruncm?

Egocentrismul- raportarea realitii la o singur perspectiv- cea proprie.Sincretismul- gndirea amestecat, nedifereniat, amalgam, care exprim o raportare golbal i puin nuanat la realitate.

Reversibilitatea- este capacitatea gndirii de a executa aceeai aciune n dou sensuri de parcurs. Altfel spus, ea const n apariia i integrarea n aceeai unitate funcional a traiectoriei inverse a transformrii de la situaia B la situaia iniial A. Aadar, avem de-a face cu dou transformri: una direct, care nseamn trecerea situaiei iniiale ntr-o oarecare stare final, i alta indirect, cu sens opus, care permite revenirea pe plan mental la situaia iniial.

Conservarea- capacitatea de a percepe c anumite proprieti ale unui obiect rmn aceleai(constante) n ciuda unor moficri n aparen a obiectului(apare dup 5-6 ani)Aadar, dup cum se poate obeserva, copilul are tendina de a stabili legturi subiective, sintetice, preologice intre fapte i obiecte. Gndirea sa este precauzal, cauza fenomenelor fiind localizat de copil n intenii. Explicaiile pe care copilul le ofera sunt astfel de cele mai multe ori atropomorfice, astfel nct gandirea preoporional a fost considerat o gandire magic, fabuloas.

(Grupul II: colarul mic (7- 10/11 ani)

Dezvoltarea cognitiv Copiii de varsta scolara mica sunt extrem de curiosi si atrasi de lucrurile interzise sau necunoscute. Conform clasificarii luiPiaget, scolarul mic se afla instadiul concret operational al dezvoltarii cognitive, caracterizat de transformarea fanteziei infantile in gandire logica si capacitatea de a intelege relatiile cauza - efect.

Odata cu introducerea in mediul scolaritatii, copiii au ca activitate principalainvatatulsi, in scoala primara,cunostintele se acumuleaza piramidal, avand la baza aptitudinile achizitionate deja - in claseleIII,IVcitirea unui paragraf inseamna intelegerea continutului, descifrarea cuvintelor fiind realizata deja in primele clase primare. Volumul de cunostinte, precum si solicitarile, cresc in complexitate odata cu trecerea anilor, iar scolarul poate evolua numai daca si-a insusit cunostintele si deprinderile de baza in invatare.

Afectiunile care impiedica o invatare normala la scolar se manifesta prin:inversarea literelor sau cifrelor, citirea extrem de inceata, confundarea simbolurilor matematice, a cuvintelor asemanatoare sau a cifrelor.

Gandirea- Copilul se remarca prin gandirealogica,organizatasiconcreta, ceea ce inseamna ca ideile abstracte - cum ar fi notiunile de forta sau energie din fizica - nu sunt intelese. Datorita gandirii logice copilul intelegeprincipiul conservarii(1 kg puf = 1 kg de fier), spatialitatea, distanta si directia. Principiul conservarii cantitatii apare la7 - 8 ani,cel al greutatii la9 - 10 ani, iar cel al conservarii volumului apare la11 - 12 ani. O caracteristica dobandita de gandire in aceasta perioada estereversibilitatea, in special a numerelor: de ex. daca 3+4=7, atunci 7-4=3.Eliminarea egocentricitatii infantileii face pe scolari capabili sa inteleaga lucrurile din perspectiva altor persoane, totodata disparand miturile legate de Mos Craciu, Mos Nicolae, etc.

Memoria- La scolarul mic memoria este predominantmecanicasiinvoluntara, fiind influentata in special de sentimentele copilului. Abia in jurul varstei de9 anicopilul memoreaza voluntar, iar in jurul varstei de10 animemorarea devinelogicasiselectiva.Uitareaeste frecventa si se manifesta mai ales in planul actiunilor - de ex. copilul uita des pensarul acasa, sau schimbul de la sport la scoala.

Atentia- Dezvoltarea cognitiva la scolarul mic presupune trecerea de la atentia involuntara si spontana la cea voluntara - copilul se poate concentra30 - 40de minute si pana la50de minute la varsta de10 - 11 ani, insa atentia ii este distrasa foarte usor. Atentia la aceasta varsta devine selectiva, adaptabila si planificata.

Imaginatia- Pana la varsta de8 - 9 aniimaginatia este mai saraca, urmand ca apoi sa devina mai bogata si bazata pe elemente logice.

Perceptia- La scolarul mic perceptia nu mai este spontana ci esteintentionata, transformandu-se inobservatie.

Afectivitatea- Emotiile se echilibreaza si aparesentimentul datoriei.

Vointa- Scolarul mic are o vointainstabilasi declansata de actiunea autoritatii adultilor.

Limbajul- In perioada scolaritatii mici vocabularul se dubleaza, iar copilul isi modifica in mod pozitiv limbajul, prin insusirea regulilor de gramatica si pronuntie, achizitionarea aptitudinilor de scris si citit, invatarea sinonimelor si antonimelor, imbunatatirea exprimarii. (Grupul III: colarul mijlociu (10/11- 14 ani)

Dezvoltarea cognitiv Perioada scolaritatii mijlocii este marcata in mod special de transformarile unice suferite in perioada pubertatii; aceste schimbari afecteaza comportamentul, precum si dezvoltarea cognitiva, sociala, emotionala si intelectuala. Conform clasificarii luiPiaget, scolarul mijlociu se afla instadiul formal operational al dezvoltarii cognitive, caracterizat de achizitionarea unor noi "unelte" in manipularea informatiei -gandirea abstracta,deductia,formularea ipotezelor,abordarea flexibilaa problemelor, etc.

Gandirea- In primul rand, puberii devin capabili sa perceapadimensiunea ipoteticaa lucrurilor, incepand sa se gandeasca si la lucrurile posibile, nu doar la cele reale. O alta calitate pe care gandirea o dobandeste la varsta preadolescentei estecaracterul abstract- copiii inteleg mai bine metaforele, proverbele si analogiile, ceea ce ii ajuta sa fie interesati de mai multe domenii: politica, filosofie, religie, moralitate. In jurul varstei de12 - 13 anicreste foarte mult randamentul activitatii intelectuale. Exista si variatii intre copii - unii reusesc sa imbine gandirea logica cu cea abstracta, in timp ce altii sunt concentrati inca pe aspectele logice.

In perioada scolaritatii mijlocii copiii devin capabilisa observe obiectiv si sa-si analizeze propriile procese mentale, fapt ce poate deveni riscant atunci cand scolarul devine preocupat in exces de propria persoana. Alte caracteristici noi ale gandirii scolarului mijlociu suntmultidimensionalitateasirelativitateacu care sunt privite lucrurile. Copiii isi dau seama ca exista mai multe fatete ale unui lucru sau a unei realitati.

Memoria- Scolarul mijlociu memoreazalogicsiselectiv, utilizand scheme si asocieri.

Atentia- Capacitatea de concentrare creste, insaatentia este mentinuta datorita motivatiei si mai ales deprinderilor formate anterior, de mentinere a atentiei.

Afectivitatea- Puberul trece printr-o gama larga de emotii,osciland intre extremesi izbucnind deseori in mod necontrolat. Creste necesitatea anturajului, insatimiditateapoate impiedica contactul cu alte persoane de aceeasi varsta.

Imaginatia- Acest aspect cognitiv este utilizat cu preponderenta in relatie cu sexul opus.

Limbajul- Scolarul incepe sa inteleaga si sa foloseasca cuvintele din argoul scolar, epitetele, figurile de stil si alte elemente de limbaj cu subanteles. La fel ca si comportamentul, limbajul scolarului mijlociu este caracterizat deteribilismsivulgaritate.

(Grupa IV: colarul mare (14- 18/19 ani)Dezvoltarea cognitiv Activitatea cognitiv reflect aviditatea pentru achiziionarea de cunotine i disponibilitatea pentru confruntarea de idei.

Se evidenieaz gndirea discursiv i se constituie concepia despre lume i via. Inteligena se maturizeaz, astfel nct la 16-18 ani atinge un nivel maxim de operativitate. Operaiile formale prezente n gndirea puberului spre 13-14 ani se dezvolt n continuare. Specifice acestei vrste sunt jocurile de perspicacitate, de isteime, adolescenii cutnd situaii care le stimuleaz capacitatea cognitiv.

Adolescentul gndete din ce n ce mai logic i mai sistematic, reuind astfel s rspund solicitrilor colare din ce n ce mai complexe.

Performanele intelectuale sunt influenate de potenialul cognitiv al adolescentului, dar i de talentele, preferinele lui, de atitudinea fa de via i nvtur.

Cu toate c n aceast perioad dezvoltarea cognitiv este evident, adolescentul are dificulti n a gndi raional n legtur cu experienele lui imediate. Aceast trstur a cogniiei adolescentine definete egocentrismul specific vrstei (Elkind 1978). Adolescenii consider, de exemplu, c problemele prin care trec ei, sentimentele pe care le au, experienele pe care ei le traverseaz sunt unice. Adolescentul, n acelai context al gndirii egocentrice, i creeaz un auditoriu imaginar (de exemplu i poate vorbi n oglind ore n ir imaginndu-i cum ar vorbi ceilali despre el). Tot de egocentrismul cognitiv ine i explicarea tendinei de a transforma imposibilul n posibil (muli tineri i imagineaz c sunt imuni fa de regulile morale ale societii i astfel pot s i asume riscuri nebnuite). Tot n acest sens adolescentul i imagineaz c viaa lui personal este una deosebit asemenea eroilor din crile sau filmele preferate.

Dezvoltarea limbajului este evident i devine din ce n ce mai mult un instrument, un mod de exprimare a propriei personaliti. Adolescentul caut cuvinte i expresii, i nuaneaz vorbirea pentru a putea face fa solicitrilor specifice acestei perioade. Studiul literaturii, al gramaticii, dorina de a citi i descoperi lumea prin lectur, modelele verbale folosite n familie, iat civa factori care influeneaz i condiioneaz dezvoltarea limbajului.

J. Rousselt n lucrarea sa "Adolescentul acest necunoscut" relev trei forme mai importante de conduit ce se produc prin prisma dorinei adolescentului de a fi unic:

1. conduita revoltei: - adolescentul refuz sistematic i ostentativ ceea ce nvat sau a fost obligat s nvee; el adopt atitudini negativiste, contrazice fr temei, ironizeaz, utilizeaz un limbaj ieit din comun, de multe ori agresiv

2. conduita nchiderii n sine - se interiorizeaz, se izoleaz, aspecte care determin ndeprtarea de societate

3. conduita exaltrii i a afirmrii - adolescentul caut confruntarea cu alii pentru a-i verifica calitile fizice i intelectuale, adopt atitudini extreme fa de tot ceea ce dispreuiete sau concord cu atitudinile sale.

Dificultile de nvare care intervin la colarul mare:

-Familii dezorganizate;

-relaii violente ntre prini;

-ruperea comunicrii ntre prini i copii.

Toate aceste stri se pot agrava i complica, ducnd la modificri negative n comportamentul adolescentului, afectndu-i modul de nvare.Cnd conflictele i frustrrile mbrac forme acute i cnd acestea se prelungesc n timp, pot aprea tulburri comportamentale (abandon colar, furt, minciun, violen etc), tulburri emoionale (depresie, anxietate).5. Exerciiu Cauze i remedii pentru trsturi negative de caracterIdentificai cauze i remedii pentru urmtoarele trsturi negative de caracter: minciuna, ncpnarea,timiditatea. Minciuna(Printre cauzele minciunii se numr:

frica de pedeapsa-care favorizeaza minciuna de aparare-apoi interdictia activitatilor placute (ludice); incercarea de justificare a unor incalcari; dorinta de a iesi in relief; Lacomia Obinerea unui avantaj Placerea de a mini.(Ca remedii se propun:

dezvoltarea simtului realului;

deprinderea cu exactitatea;

redarea fidela a faptelor observate;

corectarea cu tact a fabulatiei exagerate s.a.ncpnarea

(Printre cauzele dezvoltrii ncpnarii se numr:

Atitudinea de protest impotriva unei educatii excesiv de autoritare, in care domina tonul de comanda, vociferarile, jignirea si ofensa;

Reaciea copilului rsfat, alintat, crescut intr-o atmosfera de lauda si admiratie, de tutelare marunta a fiecarui pas cu o exigenta scazuta;

Insuficienta exigentelor si al respectului fata de copil in familie;

Greselile de educatie; supararea fata de profesori: un act de inechitate, jignire sau ofensa nemeritata, ceea ce face ca elevul sa reactioneze prin tacere ostentativa legata de profesorul in cauza.

(Ca remedii se propun: educatia prin munca, prin activitate (pentru ca incapatanarea apare ca reactie la sarcini si obligatii); justa folosire a recompensei, laudei, aprobarii;

ignorarea temporara, dupa preceptul: observati totul dar nu reactionati la orice;

amanarea indeplinirii sarcinilor/cerintelor: in starea de incapatanare incercarea de influentare imediata provoaca impotrivire, orice propunere provoaca o reactie contrara; copilul sau adolescentul trebuie pus in fata cerintelor dar se cere executarea lor mai tarziu, starea de incapatanare fiind una din imprejurarile in care reactia imediata nu este indicate;

abaterea atentiei spre alt obiectiv (metoda eficace mai ales la cei mici);

prezentarea cerintelor ca sfaturi, indicatii, chiar rugaminti (deci nu se ordona) ctigarea ncrederii.Timiditatea(Printre cauzele timiditii se numr:

parintii (ii includem aici si pe bunici). Lipsa de afectiune si atentie din partea parintilor, prea multe critici, neglijenta sau chiar violenta din familie (asupra copilului sau a altor membri ai familiei) duce in mod sigur la timiditate; Cauzele genetice: mostenirea genetica pare sa fie o cauza importanta a timiditatii. Nu s-a descoperit o gena care sa determine acest comportament, dar s-a observat ca din parinti timizi se formeaza tot copii timizi;

Factorii de mediu. Crestera copiilor este foarte importanta, in aceasta perioada a copilariei formandu-se comportamentul lor de adult. Astfel ca acei copii cu diverse afectiuni care ii izoleaza de restul copiilor sau ii determina pe ceilalti sa faca glume proaste pe seama lor, experientele traumatizante sau o o educatie fie prea severa fie deficitara ii determina pe acesti copii sa fie timizi;

Lipsa stimei de sine, esecuri repetate sau un esec major din viata unei persoane poate declansa acest tip de comportament; Lipsa de tact a cadrelor didactice.(Ca remedii se propun: Sarcini colare care permit obinerea de succes;

Includerea in grupuri scolare in care s fie apreciat;

Oferirea de modele de comportare;

mbriarea copilului mai des, are nevoie sa stie ca este in siguranta pe lumea acesta atat de mare pentru el;

Adresarea la persoana unui copil timid folosind cuvantul "linistit". Nu il eticheta niciodata ca timid, devreme ce acest termen are o conotatie negativa in societatea noastra;

Nu il grabi in situatii noi. Este normal pentru oamenii timizi sa cantareasca activitati nefamiliare inainte sa se implice;

Acordarea copilului nenumarate ocazii sa se amestece cu prieteni de virsta lui. Invitati prieteni frecvent acasa sau in parc; Determinarea copilului s nu se ma teama de esec. Orice actiune implica riscul insuccesului, iar acest risc si-l asuma si ceilalti;

ncurajarea copilului s nu se mai teama de respingerea celor din jur. ncurajarea copilului s aib incredere in el, s zmbeasc, s se uite in ochii celuilalt si s comunice. Veti vedea cum ideile de comunicare si frazele se vor lega de la sine;

Determinarea copilului s citeasc carti despre comunicare, tehnici de comunicare. Astazi s-a acordat mult interes acestor subiecte, aadar exist o gama vast de documentaii;

Sftuirea copilului sa nu fie perfectionist si nu se autocritice in exces.

6. Exerciiu individual - Autocaracterizare motivaionalPropune o list personal de motive care stau la baza frecventrii disciplinei Psihologia educaiei. Din punct de vedere personal, studiul Psihologia educaiei m motiveaz pentru obtinerea urmatoarelor competene: Utilizarea corecta a limbajului fundamental al disciplinei

Explicarea si intelegerea proceselor, starilor, relatiilor i mecanismelor psihologice din domeniul educational

Aplicarea cunostintelor in rezolvarea de probleme bine definite care privesc predarea-invatarea-evaluarea i intervenia psihologic primar

Autogestionarea invatarii.7. Exerciiu - Identificare de strategii de mobilizare emoional Identificai strategii prin care s determinai i s ntreinei emoia de curiozitate a elevilor! Pentru determinarea i ntreinerea emoiei de curiozitatea a elevilor profesorul trebuie s: nceap predarea printr-o anecdot, o istorioar legat de teoria ce urmeaz a fi predat sau printr-o problema de soluionat; S chestioneze elevii asupra cunostiinelor lor anterioare n legtur cu fenomenul ori teoria ce urmeaz a fi explicate; S organizeze cunotiinele sub form de scheme, care permit evidenierea legturilor dintre concept; Sa dea exemple care s strneasc interesul elevilor;

S utilizeze analogiile;

Atunci cand predarea vizeza rezolvarea anumitor probleme, sa-l ajute pe elev sa invete mai intai pasii necesari si apoi sa-l sprijine in exersare;

Sa evalueze elevii concentrandu-se pe progres si nu pe deficit. Se stie ca este indicata mai degraba utilizarea recompensei, decat a pedepsei;

Sa invete pe elev sa se atutoevalueze. Sa le dea sansa sa cunoasca sis a utilizeze instrumentele pe care le folosete in evaluarea;

Si mai ales profesorul trebuie sa fie entuziast! Profesorul trebuie sa fie el insusi un model de motivare a invatarii. Lipsa de motivatie a profesorului poate fi sursa lipsei de motivare a elevului.

8. Exerciiu - ADHD i calitile ateniei Identificai cauze ale sindromului ateniei deficitare - ADHD. Raportai-v la calitile ateniei!

Identificai remedii educative n cazul sindromului ateniei deficitare - ADHD. Raportai-v la calitile ateniei! cauze ale ADHDremedii educative propuse pentru ADHD

Cauze de natur neurofiziologic

Ereditatea Alte cauze descoperite sunt:

- lobul frontal functioneaza deficitar - inca nu s-a descoperit de ce

- mama nu a renuntat la tutun, narcotice sau alcool pe timpul sarcinii

- rani minore sau traumatisme nedetectate ale creierului, care probabil au rezultat din infectii sau complcatii la nastere

- zaharul rafinat si aditivii alimentari, care intretin hiperactivitatea si lipsa de atentie in copilarie

Sindromului ateniei deficitare ADHD se manifest prin: Distragerea i oscilaia ateniei

Instabilitatea- nemeninerea orientrii si concentrrii ateniei ntr-un anumit interval de timp;

Nedistribuitivitatea- imposibilitatea desfurrii concomitent a doua sau mai multe activitii; Imobilitate- imposibilitatea deplasarii si reorientarii atentiei de la un obiect la altul in intervalele cerute de desfasuraea activitatii. Copilul va primi tratament medicamentos pentru ameliorarea simptomelor: il vor ajuta sa se concentreze putin mai bine sau sa ramana pe scaun in timpul lectiei ceva mai mult timp;

Copilul are nevoie sa fie invatat cum sa isi gestioneze gandurile sau impulsurile; Stimularea lobului frontal al creierului prin jocuri de sah, puzzle-uri si constructii din piese si cuburi;

Trebuie invatat sa isi creeze o rutina. Sa se pregateasca pentru scoala in acelasi stil, in acelasi ritm si la aceeasi ora, in fiecare zi; Pentru a-si pastra motivarea, are nevoie de recompense mai des decat alti copii;

Trebuie sa aiba un program potrivit, unul cu indicatii si reguli clare, simple; Poate fi ajutat sa isi noteze lucrurile importante pe biletele si post-it-uri;

Are nevoie de alternative simple pentru momentele in care uita ce avea de facut sau ramane in urma.

9. Exerciiu n perechi Informaii pentru fiecare emisfer cerebral Lucreaz mpreun cu un coleg pentru a identifica aspecte ale disciplinei pe care o vei preda care se adreseaz emisferei stngi i aspecte care se adreseaz emisferei drepte.emisferei stngiemisferei drepte

Informaii specifice disciplinei pe care o voi preda(cultur civic) care se adreseaz functia limbajului(comunicare verbala)

( Spre ex: Profesorul le comunica elevilor atribuiile pe plan extern ale Preedintelui.

sintetizarea si exprimarea rezultatelor cunoasterii in imagini/fotografii;

(spre ex: Profesorul cere elevilor s recunoasc personajele din fotografii.(B. Obama, N. Ceauescu, Sarkozy, T. Bsescu) Cu ce se ocup aceste persoane?

Ce reprezint ei pentru stat?

Proceseaza limbajul simbolic (litere, cifre, cuvinte, idei, concepte)

( Spre ex: Profesorul cere elevilor s citeasc art. 80, Capitolul II, Titlul III din Constituia Romniei i s identifice rolul Preedintelui.

prezentarea logica a faptelor

poseda arta de a structura frazele

cautarea de explicatii pentru orice, gandirea fiind metodica si structurata. constituirea informatiilor intr-un tot unitar.

(Spre ex: Profesorul va folosi metoda ciorchinelui pentru a verifica cunostintele acumulate de elevi la lectia predata

percepe ordinea temporal

( Spre ex: profesorul prezint elevilor lista cu efii de stat pe care Romania i-a avut din 1989 pn n prezent(cu specificarea duratei mandatului fiecaruia).-memorie vizual spatiala(fise de lucru, scheme realizate la tabla);

(Spre ex: Profesorul scrie pe tabl titlul leciei (Preedintele) i prezint planul de predare nvare.

10. Exerciiu pe grupe nelegereaCare sunt indicatorii din activitatea didactic prin care elevii fac dovada c au neles o informaie?

Indicatorii din activitatea didactic prin care elevii fac dovada c au neles o informaie sunt:

profesorul cere elevului sa aplice regula la situatii concrete si cat mai diverse. (Profunzimea intelegerii se realizeaza in trepte: mai intai are loc raportarea la o calasa foarte generala, apoi integrarea intr-o anume categorie clar delimitate si cunoscuta, cunoasterea nu numai a generalului cetegoriei ci si a perticularului, specificului;

profesorul verifica nivelul certitudinii elevului in legatura cu cele afirmate. (Claritatea se exprima prin siguranta pe care o are subiectul in legatura cu notiunile insusite. La inceput simtim ca e correct, apoi apare o anume siguranta pentru ca, in final, sa se instaleze certitudinea; profesorul cere elevului sa argumenteze cele afirmate. (Fundamentarea intelgerii este legata de justificarea logica(capacitatea de argumentare)

Care sunt factorii care condiioneaz o bun nelegere n activitatea didactic? Factorii care condiioneaz o bun negere in activitatea didactic sunt:

existena unui fond prealabil de cunotiine; selecia i sistematizarea cunotiinelor vechi si a celor ce trebuie intelese;

utilizarea unor demersuri applicative specific(in functie de sarcina);

precizarea de la inceput a intentiilor celui care explica si a punctelor de vedere pentru a ghida intelegerea.

11. Afiul publicitar Realizai un material publicitar (afi, pliant) prin care s promovai:-Universitatea tefan cel Mare din Suceava-Departamentul pentru Pregtirea Personalului Didactic-Centrul de Consiliere i Orientare n Carier

12. Identificai bariere care pot reduce eficiena comunicrii. Ce forme pot lua acestea n

comunicarea profesor-elev?

Blocaje ale comunicrii n general

n general comunicarea se blocheaza atunci cnd interlocutorul ajunge la concluzia c cellalt nu il ntelege- mai exact nu ine seam de nevoile sale de baz.Blocaje ale comunicrii profesor-elev critica: nu te strduieti suficient; dirijarea: trebuie s!/ nu trebuie s; lauda n vederea manipulrii: eti foarte talentat lan-ai putea sa; sfatul: de ce nu faci asa...?; logica de suprafa: dar e normal s; punerea n prim plan a propriei persoane: mie mi s-a ntmplat i mai i; ncurajarea prin negarea problemei: nu-i f griji, va fi bine.Vrsta colarStadiul de

dezvoltare

psihosocialMsuri educative propusePrecolar (3-6/7 ani)Intiativ/ retragere

Prin raportare la familie ii definete capacitatea se a propune aciuni i de a le pune n practic.Evitarea criticismului excesiv i nlocuirea lui cu direcionarea flexibil a iniiativelor copilului.colar mic (6/7-10/11 ani)Competen/ inferioriate

Prin raportare la mediul educative ii descoper sentimentul eficienei sau ineficinei in anumite domenii.Atitudine de ncurajare, apreciere referitor la realizarea unor sarcini;

Oferirea posibilitii de obinere a succesului(ex: acordarea diplomelor pentru cel mai bun la n locul unei clasificri generale- premiul I, II, III) colar mijlociu (10/11-14 ani) Identitate/ confuzie