1. Societatea ALFA achiziţioneazã pe data de 25 august anul N

un utilaj care se amortizeazã liniar în 10 ani, costul de achiziţie

210.000 u.m. La 31.12.N+2, societatea decide reevaluarea

valorii rãmase a utilajului, valoarea justã 160.000 u.m. Totodatã,

datoritã schimbãrii condiţiilor de utilizare, durata de viaţã utilã

rãmasã este reestimatã la 5 ani. În condiţiile aplicãrii IAS 16

„Imobilizãri corporale“, amortizarea aferentã exerciţiului N+3

va fi de:

a) 21.000 u.m.;

b) 60.375 u.m.;

c) 53.666 u.m.;

d) 53.333 u.m.;

e) 60.000 u.m.

Valoare intrare = 210.000 lei

Amortizare anuala = 210.000/10 = 21.000 lei

Amortizare la N+2 = 21.000/3 + 21.000 + 21.000 = 49.000 lei

Valoarea ramasa = 210.000 – 49.000 = 161.000 lei

Valoarea justa = 160.000 lei

Durata estimata de viata = 5 ani = 5 * 12 luni = 60 luni

Durata amortizata = 2 ani 4 luni = 28 luni

Durata de amortizat = 60 – 28 = 32 luni

Amortizarea pentru N+3 = 160.000 * 12/32 = 60.000 lei

1

2. Nu intrã în aria de aplicabilitate a IAS 36:

a) investiţiile în filiale;

b) investiţiile în întreprinderile asociate;

c) întreprinderile în asocierile în participaţie;

d) imobilizãrile corporale;

e) investiţiile imobiliare evaluate la valoarea justã, potrivit IAS 40.

raspuns e)

3. Care este rata implicitã a unui contract de locaţie care are urmãtoarele caracteristici:

– 12 redevenţe anuale a 10.000.000 lei fiecare, valoarea rezidualã estimatã de locator la sfârşitul contractului de locaţie 12.000.000 lei, valoarea justã 61.944.941 lei:

a) 12%;

b) 13%;

c) 10%;

d) 9%;

e) 18%.

1 1.13 1.13 10.000.000 8849558

1.13 1.13 1.2769 10.000.000 7831467

1.2769 1.13 1.442897 10.000.000 6930502

1.442897 1.13 1.630474 10.000.000 6133187

1.630474 1.13 1.842435 10.000.000 5427599

1.842435 1.13 2.081952 10.000.000 4803185

2.081952 1.13 2.352605 10.000.000 4250606

2

2.352605 1.13 2.658444 10.000.000 3761599

2.658444 1.13 3.004042 10.000.000 3328848

3.004042 1.13 3.394567 10.000.000 2945883

3.394567 1.13 3.835861 10.000.000 2606977

3.835861 1.13 4.334523 10.000.000 2307059

4.334523 12.000.000 2768471 61944941

4. Având în vedere elementele urmãtoare, nu corespund noţiunii de subvenţie guvernamentalã:

1) acordarea de asistenţã întreprinderilor care îşi desfãşoarã activitatea în sectoare recent privatizate;

2) scutirile de la plata impozitului pe profit;

3) acordarea de asistenţã întreprinderilor care îşi încep activitatea în regiuni subdezvoltate;

4) împrumut nerambursabil pentru care nu existã certitudinea respectãrii condiţiilor ataşate acestuia;

5) intervenţia unor echipe speciale pentru remedierea efectelor unor accidente de muncã;

6) deducerea fiscalã a amortizãrii accelerate.

a) 1+2+3+4;

b) 2+4+5+6;

c) 1+3+4+6;

d) 3+4+5+6;

e) 2+3+4+6.

5. Nu sunt active calificabile, în sensul normei IAS 23:

a) lucrãrile efectuate de o întreprindere de comunicaţii pentru adaptarea sistemului de distribuţie;

b) investiţiile imobiliare; 3

c) stocurile produse în cantitãţi mari şi pe o bazã repetitiva într-o perioadã scurtã de timp;

d) tutunul;

e) tronsoanele de conducte de transport petrol.

6. Sunt incluse într-un provizion pentru restructurare urmãtoarele costuri:

a) costuri ocazionate de recalificarea sau mutarea personalului care nu este afectat de restructurare;

b) costuri de marketing;

c) investiţii în noi reţele de distribuţii;

d) pierderile din exploatare pânã la data restructurãrii care nu sunt ocazionate de un contract oneros;

e) salarii compensatorii acordate salariaţilor disponibilizaţi ca urmare a restructurãrii.

7. Întreprinderea achiziţioneazã un echipament tehnologic la începutul exerciţiului N, la costul de 100.000 mii lei şi constituie un provizion pentru dezafectarea acestuia în valoare de 20.000 mii lei. Potrivit IAS 16, valoarea provizionului va fi inclusã în costul activului. Presupunem cã acest provision nu este deductibil fiscal. Care va fi raţionamentul corect privind recunoaşterea diferenţelor temporare?

Valoarea contabila a echipamentului tehnologic este 120.000 mii lei

Baza fiscala = Valoarea contabila - sume impozabile in viitor + sume deductibile in viitor = 120.000-120.000+ 100.000 = 100.000 mii lei

Diferenta temporara impozabila = 120.000 - 100.000 = 20.000 mii lei

Provizionul de dezafectare este o datorie care nu genereaza sume impozabile in viitor .

Baza fiscala a datoriei = Valoarea contabila + sume impozabile - sume deductibile= 20.000 + 0 - 20.000 = 0

Diferenta temporara deductibila de = 20.000 mii lei

Cele doua diferente temporare nu se recunosc deoarece:4

• ele sunt constatate cu ocazia recunoasterii initiale a unui activ respectiv a unei datorii;

• recunoasterea initiala a unui active sau datorie nu are incidenta asupra rezultatului contabil si niciasupra rezultatului fiscal.

Diferentele temporare sunt diferentele dintre valoarea contabila a unui activ sau datorie din bilant si baza fiscala a acestora.

Diferentele temporare pot imbraca urmatoarele forme:

- diferente temporare impozabile, care sunt acele diferente temporare care vor avea ca rezultat valori impozabile in determinarea profitului impozabil (pierderii fiscale) al perioadei viitoare,atunci cand valoarea contabila a activului sau a datoriei este recuprata sau decontata;

- diferente temporare deductibile, care sunt acele diferente temporare ce vor avea ca rezultat valorice sunt deductibile pentru determinarea profitului impozabil (pierderii fiscale) al perioadei viitoare,→ Datorie privin impozitul / profitul amanat6912 = 4412 „Cheltuieli cu impozitul „Impozitul pe profitul pe profitul amanat” amanat”sau

4412 = 7912

Impozitul pe profit Venituri din impozitul

amanat pe profit amanat

Asa cum se desprinde din IAS 12, cheltuiala (venitul) amanat figureaza ca pozitie distincta incontul de profit si pierderi.

8. Societatea M a achiziţionat 100% acţiunile societãţii F, la 1 ianuarie 2004. În 2003, societatea F a realizat vânzãri pentru care a oferit dreptul de returnare pe perioada de garanţie. Deşi, potrivit IAS 37, societatea F ar fi trebuit sã recunoascã un provizion pentru garanţii de 30.000.000 u.m., acesta nu a fost recunoscut. La 1 ianuarie 2005 (data trecerii la IFRS), suma necesarã pentru decontarea datoriei este estimatã la 26.000.000 u.m. Ce înregistrãri efectueazã M la data trecerii la IFRS, dacã se aplicã excepţia facultativã? Dar dacã se aplicã prevederile IFRS 3 retrospectiv?

5

Intreprinderile ar trebui sa aplice retrospectiv prevederile IFRS3 - Grupari de intreprinderi. Prin aplicarea exceptiei, informatiile referitoare la gruparile de intreprinderi care au fost recunoscute inainte de data trecerii la IFRS nu trebuie retratate.

M efectueaza urmatoarele inregistrari:

- daca aplica exceptia facultativa:

1172 = 1512 26.000.000

Rezultat reportat Provizioane pt garantii

acordate clientilor

- daca aplica IFRS 3 retrospectiv:

La data gruparii :

2071 = 1512 30.000.000

Fond comercial Provizioane pt. garantii

acordate clientilor

La data trecerii la IFRS:

1512 = 1172 4.000.000

Provizioane pt. garantii Rezultat reportat

acordate clientilor

9. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei): cheltuieli cu amortizarea imobilizãrilor 32.000; stocuri la 01.01.N 50.000; furnizori de stocuri la 31.12.N 90.000; venituri din

subvenţii pentru investiţii 6.000; cheltuieli cu dobânzile 12.000; rezultat înainte de impozitare 170.000; venituri în avans la 31.12.N 40.000 (din care 24.000 sunt subvenţiile pentru investiţii);

6

venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 7.500; clienţi la 01.01.N 30.000; venituri din cesiunea imobilizãrilor corporale

(încasate) 2.000; venituri (câştiguri) din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt 17.500; furnizori de stocuri la 01.01.N 58.000; stocuri la 31.12.N 45.000; venituri în avans la 01.01.N 60.000 (din care 18.000 sunt subvenţiile pentru investiţii); cheltuieli din cedarea imobilizãrilor corporale 10.000; clienţi la 31.12.N 60.000; impozit pe profit plãtit 70.000; cheltuiala cu impozitul pe profit 50.000; rambursãri de credite primite de la bãnci 30.000; încasãri din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt 40.000; plãţi cãtre furnizorii de imobilizãri 15.000; aporturi de capital în naturã 50.000.

Care este valoarea fluxului net din exploatare conform IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie”, ştiind cã se utilizeazã metoda indirectã?

(a) 87.000 lei;

(b) 152.000 lei;

(c) 122.000 lei;

(d) 102.000 lei;

(e) 95.000 lei.

Rezultat inainte de impozit 170000

Cheltuieli cu amortizare imobilizari 32000

Venituri dein subventii pentru investitii -6000

Venituri din ajustari pt. depreciere active circulante -7500

Castiguri din cedare investitii financiare pe termen scurt -17500

Venituri din cesiunea imobilizarilor corporale -2000

Cheltuieli din cedarea imobilizarilor corporale 10000

Cheltuieli cu dobanzi 12000

Variatia stocurilor 5000 (45000-50000)

Variatia creantelor din exploatare -30000 (60000-30000)

Variatia datoriilor din exploatare 32000 (90000-58000)7

Venituri inregistrate in avans -26000 (16000-42000)

Impozit pe profit platit -70000

Flux net de trezorerie din activitate de exploatare 102000

10. În viziunea Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborat de IASB, conceptul de capital financiar este sinonim cu (oferiti explicatii detaliate):

(a) capitalul social al întreprinderii;

(b) capitalurile proprii ale întreprinderii;

(c) capacitatea de producţie a întreprinderii;

(d) capacitatea de platã a întreprinderii;

(e) activele imobilizate ale întreprinderii.

În elaborarea situaţiilor financiare, conceptul financiar al capitalului este adoptat de majoritatea entităţilor. Conform conceptului financiar al capitalului, cum ar fi cel al banilor investiţi sau al puterii de cumpărare investite, capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalurile proprii ale entităţii. Conform unui concept fizic al capitalului, cum ar fi capacitatea de exploatare, capitalul reprezintă capacitatea de producţie a entităţii, exprimată, de exemplu, în unităţi de producţie pe zi.

Selectarea de către o entitate a celui mai potrivit concept privind capitalul trebuie să se facă în funcţie de necesităţile utilizatorilor situaţiilor sale financiare. Astfel, trebuie adoptat conceptul financiar al capitalului în cazul în care utilizatorii situaţiilor financiare sunt preocupaţi în primul rând de menţinerea capitalului nominal investit sau a puterii de cumpărare a capitalului investit. Dacă însă principala preocupare a utilizatorilor o reprezintă capacitatea de exploatare a entităţii, trebuie utilizat conceptul fizic al capitalului. Conceptul ales indică obiectivul urmărit în determinarea profitului, deşi pot apărea anumite dificultăţi de evaluare la punerea în practică a conceptului.

Conceptul financiar al capitalului defineste capitalul ca fiind"banii investiti sau puterea de cumparare investita", fiind sinonim cu activele nete sau cu capitalul propriu al intreprinderii.

8

11. În absenţa unui standard sau a unei interpretãri aplicabil(e), managementul trebuie sã utilizeze raţionamentul professional în alegerea unei politici contabile care sã conducã la informaţii relevate pentru utilizatori şi fiabile astfel încât situaţiile financiare:

(i) sã reprezinte poziţia financiarã, performanţa şi fluxurile de trezorerie;

(ii) sã reflecte substanţa economicã a tranzacţiilor sau evenimentelor şi nu doar forma lor juridicã;

(iii) sã fie nepãrtinitoare;

(iv) sã fie prudente;

(v) sã fie complete în toate aspectele semnificative;

(vi) sã se conformeze reglementãrilor fiscale.

(a) i + ii;

(b) i + ii + iii;

(c) i + ii + iii + iv;

(d) i + ii + iii + iv + v;

(e) i + ii + iii + iv + v + vi

9

1. Ce înţelegeţi prin competenţa expertului contabil?

Calitatea de expert contabil abilitat să efectueze expertize contabile este reglementată. El trebuie să se supună regulilor Corpului privind formarea profesională continuă, actualizarea și testarea permanentă a cunoștințelor pe care le posedă. Competența expertului contabil se impune din necesitatea apărării onoarei și independenței profesiei și organismului profesional precum și pentru a se conferi lucrărilor autoritatea științifico-profesională așteptată de către public.

Competența expertului contabil are două componente esențiale:1.Dobândirea competenței profesionale.

Calitatea de expert contabil se dobândește prin promovarea examenului de admitere, efectuarea unui stagiu profesional cu o durată de 3 ani și susținerea unui examen de aptitudini profesionale. 2.Menținerea competenței profesionale.

Menținerea calității de expert contabil și contabil autorizat se realizează prin înscrierea în Tabloul Corpului și obținerea vizei anuale de exercitare a profesiei. O importanță deosebită o reprezintă menținerea competenței profesionale printr-un program de dezvoltare profesională adecvat, respectând Norma profesionala nr. 38 și Programul Național de Dezvoltare Profesională Continuă elaborate de CECCAR în conformitate cu Standardul Internațional de Educație IES7 emis de IFAC.

Potrivit principiului fundamental al Competenței Profesionale, prevăzut în Codul Etic Național al Profesioniștilor Contabili, expertul contabil are datoria continuă de a menține cunoștințele și competențele profesionale la nivelul cerut, astfel încât, să se asigure că utilizatorii primesc avantajul unor servicii profesionale competente, bazate pe progresele curente înregistrate în practică și promovate în legislație.

Menținerea competențelor profesionale este un drept dar și o obligație a membrilor CECCAR.

2. Ce conţine un Raport de expertiză calificat?

Raportul de expertiză contabilă care cuprinde consideraţii personale ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiză contabilă cu observaţii.

În situaţia în care expertul contabil, pentru demonstrarea raţionamentului său profesional, îşi exprimă părerea asupra obiectivului/obiectivelor expertizei contabile, asupra suficienţei lor sau cu privire la alte aspecte asupra cărora doreşte să reţină atenţia beneficiarului expertizei, poate face aceasta fie în finalul Capitolului III, CONCLUZII, fie într-un capitol distinct, Capitolul IV, CONSIDERAŢII PERSONALE ALE EXPERTULUI CONTABIL, dar cu respectarea normelor de etică şi deontologie ale profesiei contabile exercitată liber (profesiei liberale). Acest Raport

10

este calificat drept Raport de expertiză contabilă cu observaţii (limitate la strictul necesar sau impuse de lege, în cazul expertizelor judiciare şi mai cuprinzătoare în situaţia expertizelor contabile extrajudiciare).

3. Care sunt principiile deontologice după care se ghidează expertul contabil în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare?

Principiile deontologice fundamentale, cărora trebuie să li se supună profesionistul contabil,

inclusiv expertul contabil, sunt explicit definite în Codul privind conduita etică şi profesională a

experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi din România (aprobat prin Hotărârea nr. 1/1995 a

Conferinţei Naţionale a Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi).Ele sunt:

- Integritate,

- Obiectivitate,

- Independenţă,

- secretul profesional,

- respectarea normelor tehnice şi profesionale,

- competenţă profesională,

- comportare deontologică.

Norma profesională CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, reţine şi comentează

explicit următoarele principii deontologice, după care expertul contabil trebuie să se ghideze în

efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare:

- independenţa expertului contabil,

- competenţa expertului contabil,

- calitatea expertizelor contabile

- secretul profesional şi confidenţialitatea expertizelor contabile

- acceptarea expertizelor contabile

- responsabilitatea efectuării expertizelor contabile.

11

4. Cum se menţine calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat?

Prin înscrierea în Tabloul Corpului. Înscrierea se realizează în baza îndeplinirii condiţiilor

privind acordarea calităţii de expert contabil sau de contabil autorizat. Înscrierea în Tabloul

Corpului conferă dreptul exercitării profesiunii pe întreg teritoriul ţării.

Anual se obţine licenţa de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licenţei sau nelicenţierea

atrage radierea din Tablou sau suspendarea exercităţii profesiei, a dreptului de a exercita.

Acordarea vizei anuale se dă dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile:

- achitarea în întregime a obligaţiilor faţă de Corp;

- plata la buget, la termen şi în cunatumul prevăzut, a impozitelor cuvenite statului;

- asigurarea pentru riscul profesional;

- dovada că nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice

dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale (cazier judiciar);

- nu a săvârşit fapte care să încalce regulamentul privind conduita profesională, pentru

care a fost sancţionat de Comisia de Disciplină;

- depunerea fişei individuale;

Trebuie respectate şi prevederile referitoare la libera practică: experţii contabili şi

contabili autorizaţi nu pot să îşi exercite atribuţiunile conferite de această calitate de durata în

care desfăşoară o activitate salarizată în afara Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor

Autorizaţi sau activitate comercială, cu excepţia activităţilor didactice, literare, publicistice în

domeniu şi cea de parlamentar, consilier local sau judeţean, pe durata mandatului.

5. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile?

Caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile sunt:

- deţinerea unei competenţe intelectuale specifice, obţinută prin formare şi învăţământ;

12

- respectarea de către membri a unui ansamblu de valori şi de reguli stabilite de

organismul profesional, cu deosebire cele care se referă la obiectivitate.

- recunoaşterea unei datorii faţă de public.

Uneori, datoria membrilor, privind profesiunea lor şi publicul, poate fi în contradicţie cu interesul lor personal pe termen scurt sau cu obligaţiile lor de loialitate faţă de angajator.

Ţinând seama de remarcile precedente este de datoria organismelor profesionale naţionale să definească reguli de etică pentru membri lor, încât să garanteze o calitate optimă a serviciilor şi să păstreze încrederea publicului în profesie.

Profesia contabilă liberală este bazată pe moralitate ireproşabilă, pe independenţă, pe ştiinţă în profesie, pe competenţă .

13

1. O societate pe acţiuni plătitoare de impozit pe profit, ale cărei acţiuni sunt deţinute de AA (persoană fizică) în proporţie de 70% şi de BB (persoană fizică) 30%, realizează în exerciţiul financiar 2008 venituri totale de 500.000 lei, din care venituri neimpozabile de 20.000 lei, respectiv cheltuieli totale de 400.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile 30.000 lei. Care este impozitul pe profit plătit de societate şi dividendele încasate de fiecare dintre cei doi acţionari, ţinând cont că 60% din rezultat este repartizat acestora?

Rezolvare

Calcul profit impozabil 500.000-20.000-400.000+30.000 = 110.000 leiImpozit pe profit datorat 110.000 * 16% = 17.600 leiRezulta un profit net = 110.000-17.600 = 92.400 lei, din care se repartizeaza 60%,adica 55.440 leiPersoana fizica AA primeste dividende brute de 55.440 * 30% = 16.632 leiImpozit retinut 16.632*16%=2.661 leiDividend net = 13.971 lei

Persoana fizica BB primeste dividende brute de 55.440 * 70% = 38.808 leiImpozit retinut 38.808*16%=6.209 leiDividend net = 32.599 lei

2. O societate comercială plătitoare de TVA înregistrează într-un an venituri în suma de 560.000 lei din care 1200 lei venituri din dividende de la o persoană juridică română. Cheltuielile înregistrate sunt : - cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 11.000 lei (există contracte încheiate, se justifică necesitatea lor şi sunt documente care să ateste prestarea lor efectivă); - cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 200.000 lei; - cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsă din gestiune, neimputabile 2500 lei; - cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii şi diferenţa contribuţii aferente fondului de salarii; - cheltuieli de protocol 2400 lei; - cheltuieli cu sponsorizarea în bani 1200 lei; - cheltuieli cu impozitul pe profit plătit în cursul anului 4.000 lei. Să se calculeze impozitul pe profit datorat pentru întregul an.

14

Rezolvare :

Total venituri = 560.000, din care:1.200 venituri din dividende primite de la o persoană juridică (neimpozabile).

Total cheltuieli = 284.600. din care 11.000 chelt. prestări serv. terţi (deductibile);200.000 chelt. materii prime (deductibile);2.500 chelt. stocuri lipsa neimputabile (nedeductibile, presupunem că nu există contracte de asigurare încheiate);63.000 chelt. personal (deductibile);2.400 chelt. protocol (deductibile limitat) – deductibile;1.200 chelt. sponsorizare (nedeductibile);4.000 chelt. impozit pe profit (nedeductibile).

Bază calcul chelt. protocol deductibile = (total venituri – venituri neimpozabile) – (total cheltuieli – chelt. impozit pe profit – chelt. protocol) = (560.000 – 1.200) – (284.600 – 4.000 – 2.400) = 267.800 leiCheltuieli protocol deductibile = 267.800 x 2% = 5.356 => integral deductibile

Profit impozabil = (total venituri – total cheltuieli) – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile = (560.000 – 284.600) – 1.200 + 2.500 + 1.200 + 4.000 = 281.900Impozit pe profit = 281.900 x 16% = 45.104 lei

Presupunem ca Cifra de afaceri = venituri impozabile = 558.800Conditii de indeplinit minime pentru sponsorizare : 3 la mie x CA 558.800x3/1000=1676,40 si 20% x Impozit pe profit 45.104 x20% = 9.020,80 , rezulta 1.676,40 > 1.200 – se va scădea integral din impozitul pe profit de virat la stat.Impozit pe profit de virat la stat = (45.104 – 1.200) – 4.000 = 39.904 lei

15

3. O persoană fizică obţine în anul 200X următoarele venituri din cesiunea drepturilor de autor: - 22 mai 9.000 lei din valorificarea drepturilor de autor ale unei opere literare; - 15 august 12.000 lei din valorificarea drepturilor de autor aferente unei opere monumentale; - 13 septembrie 3.000 lei din valorificarea unor drepturi de autor aferente unei opere literare, drepturile fiind moştenite. Societatea care gestionează aceste drepturi de autor percepe un comision de 500 lei. Să se stabilească impozitul datorat în cursul anului sub formă de plăţi anticipate, scadenţele de plată şi diferenţa de impozit de plată sau de recuperat ca urmare a regularizării din anul următor realizării veniturilor.

Rezolvare:

Potrivit Codului Fiscal, veniturile din cesiuni de drepturi de autor au dreptul la o deductibilitatelimitată a cheltuielilor ocazionate astfel:-Drept de autor operă literara 20%-Drept de autor operă monumentala 25%-Drept de autor din opera literară mostenită- cheltuieli deductibile admise sunt doarcomisioanele celui care administrează drepturile de autor.Tot conform Codului Fiscal in cazul veniturilor din cesiunea drepturilor de autor se aplică o cotăde impunere de 10% la venitul brut, diferența pană la 16% achitandu-se la regularizare, din carese deduc contribuțiile sociale obligatorii reținute la sursă potrivit titlului IX2 din Codul Fiscal..Contribuțiile sociale obligatorii reținute la sursă sunt:- Contribuția individuală de asigurări sociale 10.5%- Contribuția individuală de sănătate 5.5 %- Contribuția individuală pentru fondul de somaj 0.5 %, aplicate la venitul brut.Impozitul se declară și se achită pană la data de 25 a lunii următoare celei in care s-a incasatvenitul din drepturi de autor.1.Impozitul declarat și virat de către beneficiarul de operă literară pentru suma de 9000 lei va fi :Reținere contribuții individuale obligatorii:9000 lei x 10.5 % = 945 lei9000 lei x 5.5 % = 495 lei9000 lei x 0.5 = 45 leiTotal = 1485 leiCalcul impozit declarat și achitat până la data de 25.06.200X =9000 – 1485 = 7515 x 10% = 752 lei2.Impozitul declarat și virat de către beneficiarul de operă monumentală pentru suma de 12000 leiva fi :Retinere contributii individuale obligatorii :12000 lei x 10.5 % = 1260 lei12000 lei x 5.5% = 660 lei12000 lei x 0.5% = 60 lei

16

Total = 1980 leiCalcul impozit declarat și achitat până la data de 25.09.200X =12000 – 1980 = 10020 x 10% = 1002 lei3. 2.Impozitul declarat și virat de către beneficiarul de operă literară moștenită pentru suma de3000 lei va fi :Reținere contribuții individuale obligatorii :3000 lei x 10.5 % = 315 lei3000 lei x 5.5% = 165 lei3000 lei x 0.5% = 15 leiTotal = 495 leiCalcul impozit declarat și achitat până la data de 25.10.200X =3000 – 495 = 2505 x 10% = 251 leiTotal impozit declarat și achitat sub formă de plăți anticipate este de 2005 leiDeductibilitate operă literară 9000 x 20% = 1800 leiDeductibilitate operă monumentală 12000 x 25% = 3000 leiDeductibilitate operă literară moștenită 500 leiTotal cheltuieli deductibile = 1800 + 3000 + 500 = 5300 lei.Total venituri bute = 9000 + 12000 + 3000 = 24000 leiRețineri contribuții individuale obligatorii = 3960 lei.Total venituri impozabile = 24000 -3960 -5300 = 14740 lei.Total Impozit pe profit datorat = 14740 x 16%= 2358 leiImpozit pe profit de achitat cf regularizării = 2358 – 2005 = 353 lei.

4. S.C. Prestatorul, societate de leasing înregistrată în Bulgaria încheie la 5 Aprilie 2009 un contract de leasing financiar, cu S.C. Transportatorul, societate stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în România (art 153). Contractul are ca obiect leasingul unui autocar în valoare de 30.000 euro, achiziţionat de la Furnizorul, societate stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Bulgaria. La finalizarea contractului Transportatorul îşi exercită opţiunea de cumpărare, achitând valoarea reziduală a autocarului, în sumă de 1.000 euro. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei, iar rata lunară, inclusiv dobânda aferentă este 1.000 euro. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA.

Pentru firma din Romania, operațiunea reprezintă o achiziție intracomunitară care se supuneregimului de taxare inversă, in baza prevederilor art.133 alineat 2, conform căruia locul prestării se consideră a fi locul unde este stabilit beneficiarul.Serviciul este impozabil in Romania in condițiile in care:- Firma din Romania a comunicat Prestatorului din Bulgaria codul de inregistrare in scopuri de TVA- Prestatorul a considerat serviciul neimpozabil in Bulgaria.Rata lunară se facturează fără TVA din Bulgaria:1000 Euro x 4 lei = 4.000 leiPersoana obligată la plata TVA este beneficiarul, care are urmatoarele obligații:

17

1. Să impoziteze serviciul primit prin aplicarea regimului de taxare inversă prin formula:4426 = 4427“TVA deductibiă" "TVA colectată"2. Să evidențieze factura atat in jurnalul de cumpărări, cat și in jurnalul de vanzări.3. Să raporteze fiscal operațiunea prin declarația “390 Declarație recapitulativă privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare”.

5. Să se determine acciza pentru o cantitate de 20.000 sticle de alcool etilic a 0,5 litri fiecare ce are o concentraţie alcoolică de 93%. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele prevăzute de codul fiscal.Rezolvare:A= (C + K + R + Q)/ 100,unde:A = cuantumul accizeiC = concentrația alcoolică exprimată în procente de volumK = acciza specificăR = cursul de schimb leu/euroQ = cantitatea în hectolitriCursul de schimb este cursul din prima zi lucrătoare a lunii octombrie an precedent,publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru anul 2012 = 4.5223 leiAcciza specifică = 750 lei, conform anexei nr.1 la Titlu VII – Accize și alte taxespecialeA= (0.93 x 750 x 4.5223x 100)/ 100 = 3.154,30 lei

6. Un contribuabil persoană fizică deţine în proprietate la începutul anului: a) un apartament de 130 mp suprafaţă desfăşurată situat în mediul urban (coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile este 2,2), valoarea impozabilă unitară 669 lei/ mp suprafaţă desfăşurată, aflat într-un bloc de locuinţe cu trei etaje şi 6 apartamente, construit în 1963. Acest apartament este locuinţă de domiciliu până la data vânzării -10 iulie anul curent. b) o casă în mediul rural cu o suprafaţă totală desfăşurată de 120 mp, valoare impozabilă unitară 669 lei/mp suprafaţă desfăşurată, din care o mansardă locuibilă de 30 mp suprafaţă desfăşurată. Casa a fost achiziţionată în luna februarie, anul curent. Aceasta devine locuinţă de domiciliu dupa vânzarea apartamentului. Coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile unitare este 1. Să se calculeze impozitul datorat de către contribuabil, separat, pe cele două proprietăţi imobiliare.

Rezolvare:

La persoanele fizice impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 0.1% la valoarea impozabilă a clădirii. Valoarea impozabilă a clădirii se determină prin inmultirea suprafeței construitedesfășurate a acesteia, cu valoarea impozabilă corespunzatoare, ajustată cu un coeficient de

18

corecție in funcție de rangul localității și zona in cadrul localității. In cazul unui apartament labloc cu mai mult de 3 niveluri și 8 apartamente, coeficientul de corecție se reduce cu 10%.Valoarea impozabilă a clădirii se reduce și in funcție de anul finalizării acesteia, după cumurmează:- Cu 20 % pentru clădirile cu o vechime peste 50 ani la data de 01 Ianuarie a anului fiscalde referință.- Cu 10 % pentru clădirile cu o vechime cuprinsă intre 30 și 50 de ani inclusiv, la data de01. Ianuarie a anului de referință.

In cazul persoanele fizice care au in proprietate două sau mai multe clădiri ,impozitul pe clădiri se majoreaza astfel:a) cu 65% pentru prima clădire in afara celei de la adresa de domiciliu;b) cu 150% pentru a doua clădire in afara celei de la adresa de domiciliu;c) cu 300% pentru a treia clădire şi următoarele in afara celei de la adresa de domiciliu.Nu se aplică aceste majorări pentru persoanele fizice care deţin in proprietate clădiri dobandite prin succesiune legală.Impozitul datorat de contribuabil pentru apartament:SCD = 130 mpValoarea impozabilă = 130 mp x 669 lei/mp = 86.970 leiValoarea impozabilă după aplicarea coeficientului de corecție == 86.970 x 2,2 = 191.334Reducerea acordată datorită anului terminării este de 10%, avand o vechime intre 30 și 50 de ani =191.334 x 10% = 19.133,40Valoarea impozabilă după aplicarea reducerii == 191.334-19.133,40 = 172.200,60Determinarea impozitului anual de plată == 172.201 x 0.1% = 172,21Impozitul datorat pentru apartament se va plăti pană inclusiv in luna vanzării acestuia ==172/12x7= 100,33 lei, => Impozit apartament 100 leiImpozit datorat de contribuabil pentru casă:SCD= 120 mpValoarea impozabilă = (90 mp x 669 lei/mp)+ (30mpx669 leix70%) = 60.210+14049=74.259 leiValoarea impozabilă după aplicarea coeficientului de corecție =74259 x 1 = 74.259 leiDeterminarea impozitului anual de plată =74.259 x 0.1% =74,26leiImpozitul datorat pentru casă se va majora cu 65% pentru perioada martie – iulie, cand proprietarul a mai detinut un apartament cu adresă de domiciliu, si se va calcula astfel:(74/12 x 5 x 1.65) + (74/12 x 5) = 50,87 + 30,83 = 81.70 lei => Impozit casă 82 lei

19

1. În urma procesului de producţie se obţin: 1.000 buc. produs principal P şi 50 buc. produs secundar PS. Dupã obţinerea lui P, PS este supus unor prelucrãri suplimentare care ocazioneazã cheltuieli de 1.500.000 lei. Preţul de vânzare pe piaţã a lui PS în condiţii normale este de 100.000 lei/buc., iar cheltuielile estimate cu vânzarea acestuia sunt de 500.000 lei. Cheltuielile comune pentru obţinerea lui P şi PS sunt de 150.000.000 lei. Determinaţi costul de producţie al produsului P.

Valoarea realizabilă netă a lui PS este 50 buc. x 100.000 lei/ buc. - 500.000 lei - 1.500.000 lei =3.000.000 lei.Costul de producţie al lui P= 147.000.000 lei(Cheltuieli comune 150.000.000 lei - valoarea realizabilă netă a produsului secundar 3.000.000 lei),ceea ce înseamnă un cost unitar de 147.000.000 lei/ 1000 buc, rezultand un cost unitar al produsului principal P = 147.000.000 lei / 1000 buc = 147.000 lei / buc produs P.

2. Întreprinderea ALFA dispune de un stoc de produse finite obţinute la un cost de 150.000.000 lei. Valoarea realizabilã netã a stocului la sfârşitul exerciţiilor N şi N+1 este de 170.000.000 lei şi respectiv 130.000.000 lei. Care sunt înregistrãrile contabile efectuate la sfârşitul exerciţiilor N şi N+1? La ce valoare apare stocul în bilanţul exerciţiului N?

In exercitiul N nu se realizeaza nici o inregistrare, stocurile prezentandu-se la valoarea de150.000.000 lei. Nu se inregistreaza cresterea de valoare de 20.000.000 lei din motive de prudenta.In exercitiul N+1 se realizeaza urmatoarea inregistrare:6814=3945 20.000.000lei .Produsele finite apar in bilant cu valoarea de 130.000.000 lei.

3. Despre un stoc de marfã se cunosc urmãtoarele informaţii: – stoc la 1.05.N, 1.000 buc x 1.000 u.m./buc.; – achiziţie la 7.05.N, 2.000 buc. x 1.500 u.m./buc., TVA 24%; – vânzare la 15.05.N, 2.500 buc. x 2.000 u.m./buc., TVA 24%; – achiziţie la 23.05.N, 5.500 buc. x 1.800 u.m./buc., TVA 24%; – vânzare la 29.05.N, 5.800 buc. x 2.200 u.m./buc., TVA 24%. Determinaţi valoarea ieşirilor din stoc şi a stocului final, ştiind cã întreprinderea utilizeazã metoda FIFO.

Valoarea ieşirii din stoc la 15.05 va fi de 1.000 buc. x 1.000 u.m. + 1.500 buc. x 1.500 u.m. =3.250.000 u.m.Valoarea ieşirii din stoc la 29.05 va fi de 500 buc. x 1.500 u.m. + 5.300 x 1.800 u.m. =10.290.000 u.m.Valoarea celor două ieşiri este de 13.540.000 u.m.Valoarea stocului final va fi de 200 buc. x 1.800 u.m. = 360.000 u.m

20

4. Dacã preţul de facturare ar fi de 2.750.000 mii lei, care ar fi efectul în contul de profit şi pierdere al aplicãrii metodei procentului de avansare? Cum apreciaţi aceastã situaţie?

Metoda procentului de avansare a lucrărilor – metoda de contabilizare care recunoaşte veniturilerezultate dintr-un contract pe măsura avansării lucrărilor, prin compararea veniturilor contractualecu costurile contractuale inregistrate, pe baza gradului de finalizare a lucrărilor. (IAS 11)Altfel spus, această metodă permite repartizarea veniturilor şia costurilor contractului, in funcţiede procentul de avansare al lucrărilor in cursulfiecărui exerciţiu. Aşadar, atunci cand rezultatulunui contract de construcţii poate fi estimat in mod credibil, profitul (diferenţa intre venituri şicosturi) va fi recunoscut infuncţie de stadiul de execuţie.Pentru determinarea procentului de avansare alucrărilor , se are in vedere fie raportul dintre costul lucrărilor executate pană la data bilanţului şi totalul previzionat al costurilor de execuţie acontractului, fie referinţa la unităţile fizice, in sensul că se evaluează volumul lucrărilor executate(studii asupra definitivării proporţiei fizice a muncii contractuale). Ultima modalitate estemai pertinentă, mai ales atunci cand intreprinderea este tentată să inregistreze depăşiri de cheltuieli importante in raport cu bugetele iniţiale, doar pentru a inregistra un grad mai mare de avansare a lucrărilor.Metoda procentului de avansare a lucrărilor permite o mai bună conectare a cheltuielilor laveniturile contractuale, variaţia rezultatului de la un exerciţiu financiar la altul fiind redusă,obtinem un rezultat „netezit” care este apreciat mai bine de utilizatorii informaţiilor financiar contabile.

21

5. Întreprinderea ALFA utilizeazã metoda terminãrii lucrãrilor. Ea a înregistrat variaţii mari ale numãrului de contracte terminate în ultimii 5 ani. Care ar putea fi incidenţa acestor variaţii?

In caz de variatii mari ale numarului de contracte terminate de la un an la altul, rezultatele diversilor ani pot cunoaste evolutii ce denota fluctuatii, fapt ce face dificila comparatia in timp.Metoda procentului de avansare evita aceste distorsiuni, prin stabilirea unei legaturi directe intre rezultatul unui exercitiu si lucrarile efectuate in cursul perioadei (asigura o imagine fidela).Conform paragraf . 32 din IAS 11: „Cand venitul unui contract de constructie nu poate fi evaluat in mod credibil, atunci:- venitul trebuie recunoscut doar in masura in care costurile contractuale suportate este probabil a firecuperate;- costurile contractuale trebuie recunoscute drept cheltuieli in exercitiul financiar in care sunt generate”.Recunoasterea cheltuielilor la nivelul veniturilor presupune respectarea principiului prudentei.

6. Dacã procentul de avansare fizic este de 60%, care este diferenţa între rezultatul contabil şi rezultatul real al stadiului de avansare a lucrãrilor? Cum apreciaţi aceastã diferenţã? Trecere de la metoda terminarii lucrarilor la metoda procentajului de avansare se poate intalni si in cazul combinarilor de intreprinderi, cand filiala a contabilizat contractul prin metoda terminarii lucrarilor, iar societate mama considera ca sunt indeplinite conditiile pentru aplicarea metodei procentajului de avansare.

Gradul de avansare a lucrarilor = cheltuielile exercitiului/costul total estimat x 100Rezultatul exercitiului N = rezultat total estimat x grad de avansareRezultatul exercitiului va fi incorporat in costul lucrarilor.Variatia stocurilor = rezultatul exercitiului + cheltuielile exercitiului (in timpul derulariicontractului exercitiului N)Rezultatul final = venituri din vanzari - venituri din productia stocata - cheltuieli dupa naturaIn timpul derularii contractului rezultatul real este mai mic decat rezultatul contabil.La sfarsitul contractului rezultatul contabil este inferior celui real.Consideram urmatoarea speta:Costul estimat al contractului 1.000 leiVeniturile contractului 1.500 leiRezultatul estimat al contractului 500 leiCost cumulat al lucrărilor executate 800 leiProcentul de avansare contabil 80 %Rezultatul contabil al stadiului 400 leiRezultatul real al stadiului = 500 lei x 60 % = 300 leiÎntreprinderea raporteaza un rezultat inferior celui real.

7. Pornind de la exemplul anterior şi cunoscând cã preţul de facturare al lucrãrii este de 2.950.000 mii lei, cheltuielile angajate în N+2 de 750.000 mii lei iar costul efectiv de 2.850.000 mii lei, care va fi incidenţa asupra Contului de profit şi pierdere al exerciţiului N+2? Cum apreciaţi aceastã situaţie? Rezultatul efectiv al contractului = 2.950.000 - 2.850.000 = 100.000 mii lei

22

Rezultatul aferent al exercitiului N+2 = rezultatul efectiv - rezultatul exercitiului N- rezultat aferent exercitiului N+l = 100.000 - (125.000 - 325.000) = 100.000Rezultatul efernt exercitiului curent va ajusta costul lucrarilor: 750.000 + 100.000 = 850.000In contul de profit si pierdere al exercitiului N+2 exista urmatoarele influente:Venituri din vanzarea marfurilor + 2.950.000Variatia stocurilor - 2.100.000Venituri din provizioane pt riscuri si cheltuieli + 200.000Cheltuieli dupa natura  - 750.000Rezultat + 300.000In acest caz credibilitatea estimarilor este indoielnica. In cele din urma, contractul este profitabil (100.000 mii lei). In exercitiul N+l acesta a fost considerat deficitar, ceea ce a atras imputarea inrezultat a pierderii estimate si constituirea unui provizion.Provizionul este reluat la sfarsitul contractului deoarece nu mai are obiect .Practic, rezultatul exercitiului N+2 este majorat cu rezultatul contractului si cu venitul din provizioane.O asemenea utilizare a metodei procentului de avansare este defectuoasa. Mai potrivita ar fi fost metoda la terminarea lucrarilor.

8. La 31.12.N, întreprinderea ALFA are în stoc 200 kg produs P în curs de execuţie cu un grad de avansare de 50%. Cheltuielile necesare finalizãrii şi vânzãrii produsului în curs de execuţie au fost estimate la 2.500.000 lei. Produsul finit obţinut cu ajutorul lui ALFA se vinde pe piaţã cu 45.000 lei/buc. Concomitent au fost obţinute şi 300 kg produs finit. La începutul perioadei nu exista producţie în curs de execuţie. Cheltuielile necesare obţinerii produselor finite şi în curs de execuţie au fost de 20.000.000 lei. În bilanţul contabil, stocul de producţie în curs de execuţie este evaluat la: a) 5.000.000 lei; b) 2.500.000 lei; c) 8.000.000 lei; d) 15.000.000 lei; e) 20.000.000 lei.

Conform IAS 2, stocurile se evaluaeaza la minimul dintre valoarea realizabila neta si costul acestora.Valoarea realizabila neta a productiei in curs de executie = 200 kg x 45.000 lei/kg – 2.500.000 lei= 9.000.000 – 2.500.000 = 6.500.000 lei1)Cheltuieli comune stocurilor = 20.000.000 lei2) 200 kg produs in curs de executie de 50% = 100 kg produs finit

23

Din 1) si 2) rezulta:300 kg produs finit + 100 kg produs finit = 20.000.000 lei400 kg produs finit = 20.000.000 lei100 kg produs finit = 20.000.000 lei / 400 kg produs finit = 5.000.000 lei200 kg produs in curs de executie = 5.000.000 leiCostul productiei in curs de executie = 5.000.000 lei

24

25