filosofia dreptului (usm)

7/24/2019 Filosofia Dreptului (USM)

1/64

FILOSOFIA DREPTULUI


2/64

TEST 1: Obiectul, problematica si metoda flosofei dreptului

11 Def!i"i obiectul de studiu al flo#ofei dreptului,

aspectele, problemele $u!dame!tale %i $u!c"iile eiFilosofa dreptului, dup cum rezult i din numele su, este disciplinapreocupat de studierea dreptului. Dreptul, ns, este studiat i detiinele juridice speciale, fecare dintre acestea examinnd dreptuldin punctul de vedere al nelegerii lor specifce i a procedeelor destudiere a obiectului dat, de pe poziiile deosebite ale obiectului lor destudiu.

!rin cuvntul obiect se are n vedere ceea ce nc urmeaz a f studiati neles, iar prin conceptul de obiect de studiu al tiinei " deja o

nelegere oarecare teoretic#tiinifc$ a obiectului, %orma sacognitiv&semantic de exprimare #legea sau principiul$, o anumitconcepie a nelegerii i reprezentrii lui. 'a tiin teoreticgeneral, flosofa dreptului studiaz dreptul n esena sa universal ,spre deosebire de tiinele juridice speciale care studiaz dreptul nnatura i caracterele lui particulare. (ici o tiin juridic special nupoate explica ce este dreptul n general , ce are el universal, preciznddoar ce este dreptul la un anumit popor ,ntr&un anumit moment dat .

!roblematica flosofei dreptului)

*.'are sunt condiii le de justifcare a dreptului&caleaaxiologiei juridice

+.'are sunt condiiile de valabilitate a categoriilorjuridice&calea epistemologiei juridice.

.'are sunt condiiile de adeverire a omului prin dreptulpozitiv&calea ontologiei juridice.

-n ceea ce privete %unciile flosofei dreptului, ele sunt celecaracteristice tuturor tiinelor, i anume) in%ormativ,cognitiv,educativ etc. n a%ar de acestea, flosofa dreptului are caprincipale urmtoarele %uncii) %uncia conceptual i %unciametodologic

Funcia conceptual a flosofei dreptului const in aceea c eanarmeaz oamenii cu cunotine generale despre drept,despre principiile realitii juridice. /eprezentnd atitudinea omului%a de existena juridic, viziunile lui asupra scopului i sensului vieii,asupra legturii dintre interesele i necesitile lui i sistemul de dreptgeneral social, flosofa dreptului st la baza orientrii sociale, aactivitii oamenilor, a atitudinii lor %a de %enomenele juridice ale

vieii sociale. 0st%el, datorit %aptului c flosofa dreptului are un obiectde studiu raportat la ntreaga realitate juridic, ea o%er o concepie de


3/64

ansamblu asupra lumii juridice in care 1i gsete realizarea dialogulpermanent dintre om i lume.

Funcia metodologic a flosofei dreptului const in aceea c datoritobiectului ei de studiu, ea contribuie la elaborarea unor noi procedee i

metode de lmurire, studiere i trans%ormare a realitii juridice.2etodele generale de activitate, scopurile i idealurile elaboratei promovate de flosofa dreptului in msur egal se re%er i laactivitatea tiinifc. De aceea, flosofa dreptului se mani%est cametodologie general pentru tiinele juridice speciale, pe care le ajuts&i organizeze i sistematizeze propriile sisteme de cunotine. nconcluzie, trebuie s menionm c nectnd la %aptul c flosofadreptului este o disciplin teoretic i abstract, ea are i o importanta%uncie practic " propune i pregtete recunoaterea pozitiv aidealului juridic.

1& Elucida"i arse!alul metodolo'ic al flo#ofei dreptului

'a ramur a flosofei, Filosofa dreptului se supune exigenelormetodologice ale acesteia. 0vnd, ns, un obiect distinct de cercetare,dreptul, cruia i sunt proprii anumite disponibiliti de cercetare,Filosofa dreptului este mai sensibil la un anumit universmetodologic i mai opac la altele. Filosofa dreptului se serve1te deambele perec3i de metode caracteristice si flosofei si anume) inducia

" deducia4 analiza&sinteza. n cercetarea logica a dreptului dominadeducia, adic se %ace o analiza raional, findc trebuie sa secerceteze condiiile care determina posibilitatea dreptului si acunoa1terii sale. !rin analiza logica trebuie sa se gseasc un criteriunnscut in spiritual nostru ast%el ca experiena sa nsemne ajutor darnu baza cercetrii. !e cnd in cercetarea %enomenologica a dreptuluidomina inducia. ar in cercetarea idealului dreptului de asemeneadeducia. n a doua cercetare unde este vorba de observarea evoluieiistorice adic de %enomenologia dreptului prevaleaz inducia. 0ici seaduna %aptele se examineaz instituiile juridice pozitive ale di%eritor

popoare) se ndepline1te o cercetare empirica. 2etoda inductive sesubmparte in metoda genetic care studiaz originile sic eacomparativa care con%runta diverse sisteme juridice. !rima pentru adobndi o cunoa1tere integrala a evoluiei dreptului4 a doua pentru cadreptul unui anumit popor prezint totdeauna caractere unilaterale. -nperspectiv istoric, evoluia Filosofei dreptului nu ar f %ostposibil %r inovaiile metodologice ale lui 5ocrate, !laton, 6omad708uino, 9ant, :egel .a. 6oma d708uino, mpreun cu ntreagaflosofe medieval descoper esena divin a dreptului, prin metodatranscendental de %actur religioas, n timp ce 9ant %olosete aceeai

metod, dar de %actur laic,cobornd transcendena din cer, n spirituluman i conturnd, ast%el, ideea de drept subiectiv, n opoziie cu cel


4/64

obiectiv. ;ogicismul flosofc, precum i curentele ce i&au urmat,ndeosebi 0naliza logic a limbajului au %cut posibil dezvluireavalenelor conceptuale ale noiunii dreptului, n timp ce Filosofa vieii,, cea maive3iculat tem contemporan de Filosofe politic i juridic.:ermeneutica, dei o metod trzie a flosofei, operant iniial maiales n istorie i antropologie, aduce cu sine importante avantajepentru Filosofa dreptului, ndeosebi n cercetarea esenei icauzalitii unor %enomene istorice de drept.

1( Aprecia"i rolul %i )!sem!*tatea flo#ofei dreptului,coraportul ei cu alte %tii!"e +uridice

5tudiind dreptul in esena sa universal, flosofa dreptului ncepe deunde se s%r1e1te tiina dreptului, creia de alt%el, ii d temeiurile inoiunile %undamentale.Filosofa dreptului este strns legat de alte tiine. ?iorgio del @ecc3ioenumer opt tiine nrudite cu Filosofa dreptului)Aurisprudena,Filosofa teoretic, !si3ologia, Filosofa practic,5ociologia, Demografa i 5tatistica,


5/64

Filosofa dreptului este teoria dreptului natural, obiectiv, aa cum seinstituie el pe baza nelegerii esenei finei umane i a colectivitilorsociale, tiina dreptului este teoria dreptului pozitiv, subiectiv, aacum este el conceput de ctre sistemul instituional al unei organizristatale determinate i pe baza unei doctrine juridice asumate.


6/64

TEST &: coala sof-tilor

11 Pre#e!ta"i pri!cipalele idei politico . +uridice ale sof%tilor

5of1tii erau cei ce susineau ca in plan uman totul este relativ.


7/64

1( Ealua"i importa!"a %colii sof%tilor pe!tru doctri!elepolitice %i de drept

Edat cu sof1tii se produce o adevrat revoluie intelectual pentruc n aceasta perioada se pun cu adevrat bazele nlocuirii cauzelordivine cu cele naturale. Gna din caracteristicile eseniale ale curentului

sofst consta in %aptul ca relativizarea, scoate in prim plan individuluman, acesta find Imsura tuturor lucrurilor>. 0 susine primatulindividualitii corespunde unei activiti subversive care putea atragedin partea cetii grave sanciuni. De aceea se considera ca sof1tii au%ost iniiatorii iluminismului grec. 5ofsmul a %ost o perioad de tranziiede la flosofa presocraticilor spre o flosofe matura care a atins culmileodat cu 5ocrate, !laton si 0ristotel. 5of1tii au %ost cei ce au combtutabsolutismul si au investit ncredere in individ, iar individualismulsof1tilor presupune democraie a1a cum democraia presupunelibertate individuala. !rincipalul merit al softilor este acela de a f

intuit valoarea i importana omului n Univers, motiv pentru care aundreptat flosofa asupra condiiei umane. 5of1tii sunt cei ce produco ruptura intre etica si politica, pentru ei legea nu avea nici o inuentaasupra naturii individului si nu este capabila sa %ac din acesta uncetean bun si corect. ;egea nu are alt rol dect sa %ac posibila viaain societate a indivizilor. 'alitatea lor etica nu are nici o importanta.

J


8/64

TEST (: Socrate

11 Pre#e!ta"i ideile politico 3 +uridice a lui Socrate )! raportcu ideile sof%tilor

5ocrate nu accepta predarea contra unei remuneraii, si de asemeneael nu era de acord cu relativizarea tuturor conceptelor pe care le puneain practica sof1tii. 5ocrate promova ideile con%orm crora era necesarao supunere absoluta %ata de regulile cetii, pe cnd sof1tii scoteau inprim plan individul uman. 5ocrate i ajuta pe oameni sa ajung laadevr, pe cnd sof1tii practicau nelciunea. Dar totu1i att sof1tiicit i 5ocrate prin metode di%erite si adeseori contradictorii aurevoluionat gndirea greaca prin concentrarea ateniei peindividualitatea uman.

1& E/plica"i sem!ifca"ia ma/imei lui Socrate 0Eu %tiu c* !u%tiu !imic2

ndividualismul socratic se ntemeiaz pe adevr, care porne1te de laacel) cunoate&te pe tine nsui nimic prea mult>. 0ceasta cunoa1tereeste individuala si semnifca ntoarcerea privirii din exterior spreinterioritate spre ceea ce nseamn cu adevrat fina uman.'unoa1terea de sine este renunarea la egoism pentru a te descoperiintr&un plan superior. 0ceasta este semnifcaia afrmaiei %recvente alui 5ocrate cum ca singurul lucru pe care l 1tiu este ca nu 1tiu nimic>.

0ceast maxima semnifca punerea in discuie a noastr si a valorilorce ne guverneaz propria viaa. 0 te ndoi de tine nsui este calea spreadevr. 0devrata problema nu este deci de a ti un lucru sau altul cide a f intr&o maniera sau alta. Din maxima lui 5ocrate derivascepticismul sau in ceea ce prive1te actul cunoa1terii. 5ocrate aduce indiscuie o problema importanta, anume aceea a posibilitilor noastrede cunoa1tere si spun pentru prima data rspicat ca noi nu putem sacunoa1tem totul, ca posibilitile noastre de cunoa1tere sunt limitate sica nu trebuie prin urmare sa ne ntindem cu cunoa1terea dincolo deceea ce nu putem cunoa1te. Gniversul este mult prea cuprinztordect ceea ce poate cuprinde oc3iul uman si nu totul poate f explicat.!rin aceasta maxima 5ocrate ajunse la simpla concluzie & ca numai zeiiposeda nelepciune iar in %ata acestora oamenii nu sunt altceva dectni1te mrunte creaturi %r darul nelepciunii. Dar din acelea1i motivesuntem capabili de iubire si putem aspira la nelepciune.

1( A!ali#a"i raportul le'e 3 cet*"ea! por!i!d de la ideilepolitico 3 +uridice a lui Socrate

;ui 5ocrate ii aparine %raza)>o lege nedreapta este tot o lege>.5ocrateca si urma1ii si promovau ideile con%orm crora era necesara osupunere absoluta %ata de regulile cetii. Austiia, ca criteriu de

K


9/64

mani%estare a legalitii, este identic. 'eea ce este just, este i legal,acest raport existent find caracteristic att legilor scrise, ct i celornescrise, de natur divin.

!rintr&o ast%el de mani%estare de respect, 5ocrate i afrm credina santr&o justiie superioar, pentru valabilitatea creia nu este nevoie de

o sanciune pozitiv. !entru a nu nclca aceast justiie ceteanultrebuie s se supun c3iar i legilor rele, ca s nu&l ncurajeze peceteanul ru s le violeze pe cele bune. 0tt dreptul cit si statul suntbazate pe o convenie, iar nerespectarea unei legi ar duce ladrmarea att a dreptului cit si a statului.

L


10/64

TEST 4: Plato!

11 Pre#e!ta"i pri!cipalele co!cep"ii politico 3 +uridice ale luiPlato! pe ba#a dialo'urilor 0Despre stat2 5Republica6 %i0Despre le'i2

n concepia lui !laton educarea indivizilor umani are un mare rol inbunul mers al societii si in organizarea de stat. (umai prin educaiepoate f instaurata dreptatea in stat. (umai in %elul acesta omul vaalege acea %orma de organizare a statului care ii va asigura in cel maimare grad libertatea. n concepia lui !laton un floso% trebuie saconduc statul, deoarece doar el poate aduce individul la luminaadevrului. Mazndu&se pe oameni cu caractere puternice statul va fputernic si va asigura %ericirea tuturor, pentru ca statul mprumuta dela oameni caracterul acestora. !entru ca un stat sa fe drept si deosebit

trebuie ca cetenii si sa fe educai in spiritul dreptii, singurul carepoate inalta cetatea la ideea de Mine.

!laton distinge urmtoarele %orme de guvernmnt) 6imocraia,Eligar3ia, Democraia, 6irania. !laton spune ca cel mai bun stat estestaul unde toi sunt egali, si toate bunurile sunt comune. ndividultrebuie sa se supun autoritii statului, legii.

1& A!ali#a"i raportul di!tre or'a!ismul i!diidual %ior'a!ismul social la Plato!

!entru a f mai sigur n posibilitatea edifcrii unei ceti ideale, !latona sc3iat cu grij o paralel ntre stat i individ. Erice individ posedtrei %aculti) raiunea care domin, curajul care acioneaz isentimentul care se supune. 6ot aa i n stat se disting trei clase) anelepilor #destinat s domine$4 a lupttorilor #care trebuie s apereorganismul social$4 a meteugarilor i agricultorilor #care trebuie s&intrein$. Gna dintre ideile centrale ale dialogului /epublica, prin care!laton explic %enomenele politice, este analogia de esen ntresuetul individual i suetul cetii, alt%el spus ntre =constituia>

interioar a suetului individual i constituia statului, ce apare ca un%el de mare suet colectiv. Dreptatea interioar produce, aadar,dreptate exterioar4 justiia, dreptatea trebuie s fe inerentinterioritii omului.

5ocietatea este nc3ipuit de !laton a f analoga cu un organism, inspea cu organismul uman. !laton crede ca trataturile psi3ologice aleindividului se regsesc in anumite grupuri sociale, ca in %ata vieiigrupurile sociale reacioneaz in mod asemntor cu individul, ca celce cunoa1te psi3ologia individuala posedaimplicit cuno1tinele necesare organizrii politice a societii.

*N


11/64

1( E/prima"i.* atitudi!ea $a"* de co!ceptul statului ideal$ormulat de Plato! Ar'ume!ta"i

!laton descrie in opera sa /epublica %orma ideala de stat. !laton spuneca rostul de a f a 5tatului deal este acela de a n%ptui !rincipiileMinelui si Dreptii. 0cest stat se bazeaz pe cele trei caste numite mai

sus) conductorii #flozofi$, militarii i gardienii, agricultorii imeseriaii. Fiecare trebuie s&i ndeplineasc stric %unciile sale ndependen de capacitile proprii. 'onduc cu ara oamenii detepi,flozofi, militarii asigur ordinea public, iar ceilali produc bunurilemateriale. 2ai aproape de statul ideal este republica aristocratic.5tatul ideal se va baza pe o ast%el de educaie care sa sesizeze pringndire dreptatea, %rumosul si binele. E cetate este buna in m*sur* i!care i!diidual uma! prime-te o educa7ie corespu!#*toare I!statul ideal !u este !eoie delegi deoarece legea este nscris insuetul fecruia.

**


12/64

TEST 8: Aristotel

11 Pre#e!ta"i co!cep"iile lui Aristotel re$eritor la apari"ia,ese!"a %i $orma statului

Maza organizrii statale este 'onstituia care izvor1te din naturasociala a omului. 5e susine ca statul a aprut din cauza insufcienteide sine a individului uman. ;a 0ristotel statul este anterior individului,aceasta idee sprijinindu&se pe %aptul ca ntregul este anterior prii.5tatul find asimilat unui organism complet este anterior individuluiuman care nu este dect o parte a acestui organism. 0st%el la nceputdup 0ristotel a %ost cstoria si sclavia din care ia fin casa locul incare locuie1te %amilia. Din comunitatea mai multor case apare satul iarcomunitatea %ormata din mai multe comune este statul complet.'onstituia este cea ce determina in stat organizarea sistematica a

tuturor puterilor dar mai ales a puterii suverane iar suveranul cetii intoate locurile este guvernmntul.

Dup 0ristotel exista %orme de stat)regalitatea, aristocraia sirepublica.

1& 9lasifca"i +usti"ia dup* Aristotel %i caracteri#a"icate'oriile acesteia

/aportul dintre politic i etic 0ristotel ni&l dezvluie n abordarea sa

cu privire la problema justiiei. Austiia, n concepia lui, i are sursa nvirtute i este orientat n %olosul altuia, al societii ntregi. Austiia ivirtutea snt identice ca esen, ns, dup mani%estrile lor, ele, nparte, se deosebesc) justiia se mani%est n raport cu alii, iar virtuteaeste o calitate deosebit a suetului.

!rincipiul justiiei este egalitatea aplicat n di%erite %eluri. 0st%el,0ristotel distinge dou specii de justiie) distributiv i corectiv.

Justiia distributiv #calitativ$ exprim relaiile dintre colectivele deindivizi n baza ideii de proporionalitate.


13/64

numai ntre persoane libere i egale care aparin unei comuniti, iarprerogativele i dreptul trebuie s fe n mod necesar identice. -nsinatura lucrurilor respinge puterea unei singure persoane asupra tuturorcetenilor, deoarece aceasta ar da natere bunului plac. 'ea maiefcace surs a libertii este suveranitatea legii.

1( Aprecia"i corela"ia $ormei de 'uer!*m!t %i re'imuluipolitic por!i!d de la co!cep"ia aristotelic* despre $ormastatului

'onstituia este cea ce determina in stat organizare sistematica atuturor puterilor, dar mai ales a puterii suverane iar suveranul cetii intoate locurile este guvernmntul. ?uvernul este nsi 'onstituia.'onstituiile care au in vedere interesul ob1tesc sunt pure , cele careau in vedere numai %olosul celor ce guverneaz sunt de%ectuoase si

sunt %orme corupte ale constituiilor bune. !rimele guverneaz pesteoamenii liberi celelalte sunt despotice tratndu&i pe guvernani ca peni1te sclavi.


14/64

TEST ;:


15/64

'uvntul PmperiuP vine de la latinescul PimperioPQ a trium%a. -n %ormasa nobil, acest cuvnt desemna trium%ul spiritului asupra materiei,sau viaa aservit Divinitii. ;a nivel politic, ar f trebuit s nsemnearmonizarea contrariilor.

5tatutul de cetean al lumii nsemna, pentru stoici, o stare de spirit,

caracterizat prin dominarea propriului eu. 0cest statut l putea obineorice om civilizat, indi%erent de %ormele culturale sau politice crora leaparinea. . 5toicii i impuneau o nalt inut moral, i aveau dreptmodus vivendi aciunea just.-n mperiul "oman, stoicismul a gsit unteren %avorabil. /omanii au acceptat cu uurin ideea de cetean allumii. Di%erena dintre cetate i provincie disprea treptat. /omanii au%ost nu att colonizatori#cei care impuneauo cultur$, ct cuceritori#civilizatori #au construit ceti, au o%erit o baz material teritoriilorcucerite$.5toicismul roman a impus ideea de om liber.

1( Aprecia"i i!=ue!"a %colii stoice asupra flosofei cre%ti!e

Filosofa stoic a inuenat 1i pe unii din Iprinii bisericii> cre1tineca6oma de 08uino1i 5%ntul 0ugustin. -n timpul /ena1teriitrzii, s&adezvoltat un adevrat I(eo&stoicism>, al crui reprezentant renumit a%ostAustus ;ipsius. nuena acestui neo&stoicism se resimte n scrierilelui 2ic3el de 2ontaigne, nainte de orientarea lui spre scepticism, 1i ngndirea lui /enR Descartes. Si flosofa moral a lui mmanuel9anteste impregnat de stoici$

*
http://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_de_Aquinohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Augustinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Justus_Lipsius&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Michel_de_Montaignehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Scepticismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ren%C3%A9_Descarteshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Immanuel_Kanthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Immanuel_Kanthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_de_Aquinohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Augustinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Justus_Lipsius&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Michel_de_Montaignehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Scepticismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ren%C3%A9_Descarteshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Immanuel_Kanthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Immanuel_Kant


16/64

TEST >:


17/64

1& Determi!a"i cau#ele apari"iei statului dup* Epicur


18/64

TEST ?: 9icero

11 E/pu!e"i pri!cipalele idei re$eritoare la stat %i drept alelui 9icero

?ndirea social&politica si juridica a lui 'icero este ntemeiata peconceptul de bine suprem.


19/64

TEST @: Doctri!ele politico.+uridice %i cre%ti!ismul

11 E/pu!e"i ideile politico 3 +uridice a s$ Toma dABui!o

6d0 subordoneaz ideea de drept natural raiunii divine ast%el ca

%enomenul juridic nu poate f dect raional. Dreptul este ntemeiat peraiune.


20/64

ocup de interesele spirituale. -n acest caz ele nu se opun, pentru csunt amndou voite de !roviden4 cretinul datoreaz ascultareputerii temporale, dar, n acelai timp, trebuie s asculte Miserica nproblemele mntuirii suetului su. 0tt statul, ct i Miserica suntsupuse Austiiei. !e de alt parte, ele i datoreaz reciproc ajutor, iarstatul trebuie s acorde protecie Misericii. /aporturile dintre Miseric i5tat se bazeaz pe urmtoarele principii) Miserica are dreptul deprotecie de la 5tat, n timp ce ereziile i toate cultele %alse nu potreclama aceste %avoruri.


21/64

TEST 1C: icolo aciaelli

11 Pre#e!ta"i doctri!a politico 3 +uridic* a lui icoloaciaelli

'entrul doctrinei lui 2ac3iavelli este concepia umanista. !rin aceastaconcepie autorul se ndeprteaz de concepia religioasa despre lume.0semenea umani1tilor 2ac3iavelli concepe omul in calitate de centrual concepiei despre lume, creator al istoriei. 5tatul se ntemeiazpotrivit doctrinei lui 2ac3iavelli pe relaiile dintre guvernani siguvernai. 0ceasta relaie constituind totodat si %undament alstabilitii guvernelor. 5copul statului este sigurana cetenilor sigarantarea stabilitii proprietarii private. Forma de organizare aguvernrii statului prin care se atinge cel mai nalt grad al stabilitiistatului si a guvernrii pentru autor este republica. 2ac3iavelli afrma

necesitatea conceperii si nelegerii realitii politice in calitate decategorie distincta a activitii umane. -nelegerea si principiileactivitii politice sunt distincte de cele ale religiei si moralitii laice)relaiilor politice le sunt specifce legalitile politice.

1& Stabili"i sem!ifca"ia ma/imei 0Scopul scu#* mi+loacele2pe ba#a ideilor lui icolo aciaelli

n opera sa principele 2. spunea ca in vremurile grele cnd e vorba de

salvarea statului, omul de aciune nu trebuie sa se mpiedice de nici unconsiderent de justiie sau injustiie, de omenie sau con%uzie, de ru1inesau glorie) esenialul care prevaleaz asupra orice afrma 2ac3iavellieste de asigura salvarea si libertatea. -n acest context a %ost %ormulatsloganul Iscopul scuza mijloacele> care a primit numele demac3iavelism. n %ond 2ac3iavelli a teoretizat cu sinceritate si curajceea ce 1tia de cnd lumea , anume ca ceea e conteaz in politica suntinteresele si %ora nu consideraii de justiie si morala. n vederearealizrii scopului politic urmrit 2ac3iavelli propune in calitate demijloace de atingere a scopurilor politice) 1iretenia, viclenia, trdarea,

violenta, cruzimea etc. 0semenea mijloace %r ndoiala erau utilizatela scara larga in acele timpuri. -nsa %aptul ca au %ost propuse in moddesc3is a inuenat negativ asupra renumelui autorului. 0ceasta%ormula)>scopul scuza mijloacele> nu este utilizata in opera lui2ac3iavelli c3iar daca se deduce din aceasta si reecta coninutulpolitic al operei acestui autor.

1( Ealua"i 0maciaelismul2 ca pri!cipiu istoric %i carealitate

aciaelismeste un termen re%eritor la teoria politic expusde (iccolU 2ac3iavelli, n cartea cu titlul !rincipele, aprut n **, n

+*
http://ro.wikipedia.org/wiki/Niccol%C3%B2_Machiavellihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Principelehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Niccol%C3%B2_Machiavellihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Principele


22/64

care, cu sinceritate, dar mai ales cu cinism, a susinut c n politic sepot %olosi absolut orice mijloace ce pot duce la atingerea scopuluipropus) vicle1ug, minciun, lips de scrupule, s%orrie, manevrediabolice, trdare, corupere etc. V*W, de unde 1i principiul Pscopul scuzmijloaceleP.6ermenul mac3iavelism, este utilizat pentru a descrieprincipiile puterii politice, iar persoanele care %olosesc aceste principiin viaa politic sau personal sunt numii %recvent mac3iavelici.

++
http://ro.wikipedia.org/wiki/Machiavelismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Machiavelismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Machiavelismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Machiavelism


23/64

TEST 11: Gea! Hodi!

11 Descrie"i ideea suera!it*"ii statului )! co!cep"ia lui Gea!Hodi!

5tatul este prezentat de gnditorul %rancez in calitate de totalitate a%amiliilor asupra crora se rs%rnge o conducere suverana. 5tatul sedeosebe1te de alte %orme de asociere sociala prin caracterul sau juridicsi suveran al statului. n fecare stat trebuie sa existe potrivit doctrineilui Modin o putere suprema ,unica si indivizibila. Deoarece nu existastat %r putere suverana, ea se instituie in calitate de elementdistinctiv al existentei statale. /eprezentnd puterea permanenta siindivizibila a statului, suveranitatea este reprezentata de autor incalitate de realizare de ctre stat a celor mai importante activiti)

*.0doptarea legilor4+.Declararea si nc3eierea rzboaielor4

.(umirea %uncionarilor4

C./ealizare justiiei inclusiv graierea4

.5tabilirea si colectarea impozitelor.

1& Stabili"i %i caracteri#a"i tr*s*turile $u!dame!tale alesuera!it*"ii dup* Gea! Hodi!

!rincipalele trsturi ale suveranitii potrivit doctrinei acestui gnditor%rancez sunt)

*.'aracterul permanent&puterea de stat se instituie pentru o perioadade timp care nu se determina in mod anticipat. !otrivit doctrinei luiModin, deintorul puterii de stat, investit in %uncie pentru o perioadadeterminata de timp nu este suveran

+.'aracterul absolut&suveranul nu poate f supus legilor create de el.5uveranul este deasupra legilor, comportamentul lui nu poate f supus

reglementarilor juridice. @oina suveranului este mai presus de lege sivoina celorlali subieci de drept.

.'aracterul indivizibil si unitar&autorul %rancez afrma necesitateadeinerii depline a puterii de stat de ctre o persoana sau organ deconducere, respingnd %orma mixta de guvernare.

C.'aracterul necondiionat si continuu)autorul afrma dreptuldeintorului puterii de stat de a soluiona problemele social&politice%r a f obligat sa&si coordoneze propriile decizii cu alte persoane sauinstituii.

+


24/64

1( Ealua"i tr*s*turile $ormelor de 'uer!*m!t )! co!cep"iapolitico.+uridic* a lui Gea! Hodi!

Formele de organizare a statului sunt determinate in baza criteriuluiapartenenei puterii de stat. Modin afrma existenta a %orme alesuveranitii)

*.Democratia) puterea ntregii sau a majoritarii cetenilor+.0ristocratia) puterea celor ale1i

.2onar3ia) puterea unei singure persoane.

Modin afrma ast%el existenta a %orme de guvernare care sunt identicecu %ormele de organizare a statului) democraia, aristocraia, monar3ia.

Dar el opteaz pentru monar3ie, ca %orm de guvernare n stat n caredeintorul puterii este o singur persoan, care este capabil isu0cients menin suveranitatea unic i indivizibil. Dar se opune

categoric monariei tiranice i monariei senioriate.


25/64

TEST 1&: u'o Jrotius

11 Def!i"i %i determi!a"i $u!dame!tul, pri!cipiile %imetodele de cu!oa%tere a dreptului !atural dup* u'oJrotius

!uternic inuenat de noua orientare de gndire produsa de /ena1tere,convins find ca dezbinrile teologice nu pot duce la principii unitarecare sa ntemeieze activitatea politico&juridica, ?rotius considera casingurele care pot asigura aceasta unitate sunt principiile dreptuluinatural. ?rotius considera dreptul natural izvor1te din nevoia de a traiin societate, din grija pe care o are omul de a pstra societatea. ?r.afrma ca aparine dreptului natural tot ceea ce este in con%ormitateacu natura raionala si sociala a omului. De asemenea dreptul naturalnu aparine voinei fe ea umana sau divina. 5usinnd ca dreptul

natural este imuabil, ?rotius va spune ca aceasta nu numai ca nudepinde de voina omului ci nici c3iar voina lui Dumnezeu nu&l poatesc3imba. Deci dreptul natural este o dispoziie a raiuni care ii tragevaloarea din natura sa din puterea sa nnscuta dintr&un imperativnscut din con1tiina sociala a omului.

1& Determi!a"i co!tribu"ia lui Jrotius )! dreptuli!ter!a"io!al public

!remergtor tratatului de pace de la Xest%alia, juristul olandez :ugo

?rotius #*K&*HC$, considerat printele tiinei dreptuluiinternaional, prin operele sale i ndeosebi 3are 4iberum #2area;iber$ i .e jure belli ac pacis #Despre dreptul rzboiului i pcii$,realizeaz prima expunere de ansamblu a

dreptului internaional.


26/64

statele continentului. :. ?rotius %ormula principiul libertii de comer,navigaie i pescuit n

largul mrii n sensul c marea Idincolo de o anumit limitde larm nu poate f nsuit de state sau persoane particulare, prinocupaie sau alte mijloace, iar %olosirea mrii de un stat s nu

mpiedice libertatea altor state.

1( Ar'ume!ta"i aplicabilitatea pri!cipiului 0pacta su!tsera!da2 )! dreptul i!ter! %i )! dreptul i!ter!a"io!al

!rincipiul %orei obligatorii, exprimat i prin adagiul pacta suntservanda, este acea regul de drept potrivit creia actul juridic civillegal nc3eiat se impune prilor #n cazul contractelor$ sau prii #ncazul actelor juridice unilaterale$ ntocmai ca legea. -n alte cuvinte,executarea actului juridic civil este obligatorie pentru pri, iar nu

%acultativ. -n aplicarea principiuluipacta sunt servanda, s&a decis c oparte contractant nu poate s modifce, n mod unilateral, preulconvenit n momentul nc3eierii contractului

+H


27/64

TEST 1(: Tomas obbes

11 Pre#e!ta"i teoria co!tractului social )! i#iu!ea luiTomas obbes

Eamenii mereu se aa intre ei intr&o stare de rzboi, aceasta stare estedeterminata pe de o parte de %rica oamenilor de moarte iar pe de altaparte de cauzarea gloriei. Dar aceasta este si starea care treze1te infecare con1tiina necesitaii instituirii unei puteri politice care inndu&ipe toi la respect va putea sa stabileasc principiile unei pci si uneiconcordii civile. :obbes susine ideea ca statul este ntemeiat printr&unac voluntar prin care fecare om se angajeaz %ata de fecare altul de ainvesti un ter cu dreptul de al guverna. 0st%el toi oamenii prin acestcontract social abandoneaz dreptul de a se guverna pe ei n1i1i,suveranului. n concepia lui :obbes exista doua contracte)cel prin care

indivizii se asociaz intre ei si cel prin care ei cedeaz toate drepturilesuveranului.

1& Determi!a"i raportul di!tre drept %i le'e dup* Tomasobbes

:obbes %urnizeaz urmtoarea %ormula) autoritatea, nu adevrul estecea care %ace legea. ;egea este expresia voinei celui care dispune dedreptul de a comanda, ea nu este validata nici de particulari nici de

juri1ti ci unicul legislator este suveranul, singura sursa a legislaieipolitice

1( E/prima"i o atitudi!e $a"* de ideea lui Tomas obbesdespre e'oismul )!!*scut al omului

:obbes afrma ca omul nu este sociabil de la natura , omul este in modnatural egoist, cuta numai binele sau propriu este insensibil %ata decel al altora. Daca omul ar f privit ca guvernat numai de natura sa artrebui sa se recunoasc drept inevitabil un rzboi permanent intre

fecare individ si semenii si, pentru a fecare cuta sa aib un %olos indauna celorlali

+J


28/64

TEST 14: Go! LocKe

11 Descrie"i teoria co!tractului social )! i#iu!ea lui Go!LocKe

;ocY afrma ca omul este o fina sociala,daca omul nu ar f ast%elsocietatea civila nu ar f %ost posibil sa fe constituita. 6recerea de lastarea de natura la societatea civila a %ost posibila pentru ca starea denatura are unele caracteristici care o apropie de societatea civila si%ace posibila aceasta trecere. ;ocY susine ca trecerea de la stareanaturala la societatea civila a avut loc in urma unui consens generalprin care oamenii au dorit un maximum de securitate si libertate.6recerea de la 5tatul natural la statul civil sa %cut in baza unuicontract bazat pe consimmntul comun. Ebiectul contractului estegarania drepturilor naturale nu suprimarea lor in %avoarea suveranului.

5ingurul drept pe care asociaii l pun la dispoziia societii civile esteacela de a pedepsi si a %ace dreptate.'a in orice contract daca unadintre pri nu respecta obligaia, contractul poate f anulat.

1& A!ali#a"i pri!cipiile obli'atorii pe!tru stabilirea re'imuluide libertate eide!"iate de Go! LocKe

;ibertatea indivizilor reprezint o regul imuabil de via, obligatoriepentru toi membrii societii. ?arania libertii o constituie egalitatea

tuturor, obligativitatea legii. ;egile elaborate de stat trebuie scorespund legii naturale, ca expresie general pentru toi, att pentrulegislator, ct i pentru indivizi. 2embrii societii trebuie s se conducde acele legi de care se conduce societatea, deoarece toi snt egalidup legea naturii.

1( Aprecia"i co!tribu"ia lui Go! LocKe la $ormularea teorieisepar*rii puterilor

Dup convingerea lui ;E'9 n statul englez contemporan lui, ar

exista urmtoarele puteri)a.1utere le/islativ #puterea suprem, care edicteaz legi

obligatorii$4

b.1uterea e-ecutiv #ca putere a monar3ului$4

c. 1uterea 5ederativ #atribuit statului, o putere a regelui$.


29/64

;ocY considera ca nici o putere in stat nu poate f o putere absolutarbitrara. !entru aceasta puterile in stat trebuie sa fe separate pentruc exercitarea puterilor in stat de ctre acela1i organ al puterii poateduce la tentaia de a abuza de aceasta, in %elul acesta drepturilenaturale ale omului putnd f inclcate.

+L


30/64

TEST 18: 9arles o!tesBuieu

11 Pre#e!ta"i doctri!a politico.+uridic* a lui 9arleso!tesBuieu

'3arles&;ouis de 5econdat 2ontes8uieu elucideaz problema dreptuluii statului n opera sa cea mai reprezentativ Despre spiritul legilor.!reocuprile lui au avut drept obiect de cercetare problema privindlibertatea politic ca %undament al dreptului i statului. 2ones8uieususine c pentru a asigura aceast libertate este nevoie de existenaunor legi juste i de o organizare corespunztoare a statului.

'ercetnd natura uman, el constat c la di%erite popoare existdi%erite legi i moravuri i c acestea rezult nu numai din %anteziaarbitrar a oamenilor, ci i din o cauz comun . ;egile in concepia lui

2ontes8uieu nu trebuie s fe separate de mprejurrile n care au %ost%cute. Erice lege trebuie s corespund %actorilor geografci, climei,particularitilor poporului, numrului populaiei unui stat, tradiiilor%ormate, etc. 6oi aceti %actori determinai creeaz spiritul legilor, caexpresie a raionalitii, legalitii, justiiei, care preced existenaacestora.

1& Determi!a"i complet*rile %i preci#*rile aduse de 9arleso!tesBuieu teoriei co!tractului social

n concepia lui 2. preocuparea pentru conservarea finei sale in %acepe om %ricos. Datorita %ricii fecare se simte in%erior %ata de toi ceilali%apt pentru care oamenii se simt egali intre ei. 6eama ii %ace pe oamenisa se %ereasc unii de alii dar de vreme ce ar vedea ca teama lor ereciproca, ei vor simi necesitatea de a se apropia unii de alii. Dup 2.nc din starea de natura oamenii simeau nevoia de a trai mpreuna inpace. 5tatul civil apare ca urmare a mani%estrilor de voita a tuturorvoinelor individuale. ;a 2. 5tarea de rzboi ncepe odat cuconstituirea societii. De ndat ce se aa in societatea oamenii pierdsimurile slbiciunilor, egalitatea care exista intre ei nceteaz si ncepe

starea de rzboi. n societate oamenii devin con1tieni de %ora lorncercnd sa obin cit mai multe avantaje. Fiecare societatecon1tienta de %ora sa va ncerca sa obin avantaje in relaie cu altesocieti, ceea ce duce la starea de rzboi intre popoare. 5tarea derzboi duce la apariia legilor pozitive in cadrul societii. 0ceastasocietate nu sar putea menine %r un guvernmnt, de aceeagruparea tuturor %orelor individuale %ormeaz ceea ce se c3eamstatul politic.

N


31/64

1( Aprecia"i co!tribu"ia lui 9arles o!tesBuieu lade#oltarea teoriei separa"iei puterilor

2eritul lui '3arles&;ouis de 5econdat, baron de 2ontes8uieu este ca sistematizat toate ideile re%eritoare la teoria separrii puterilorexistente pn la el i le&a dat o nou interpretare n sensul existenei

unor puteri distincte, atribuite unor organe separate i independenteunele de altele. 5pre deosebire de predecesorii si, 2ontes8uieu arealizat c aplicarea efcient n practic a teoriei respective igarantarea drepturilor i libertilor %undamentale ale cetenilor esteincompatibil cu imixtiunea puterilor, de aceea este necesar existenaa trei puteri distincte i anume) legislativ, executiv ijudectoreasc. 0ceast tez este expus n opera I5piritul ;egilor>,potrivit creia puterea executiv revine regelui, puterea legislativ "adunrilor populare #'amera 'omunelor$, iar puterea judectoreasceste ncredinat unui corp de judectori pro%esioniti i independeni.

0cestea trebuie s fe clar separate, s nu inter%ereze una n,,treburile> celeilalte, fecare avnd %uncii bine defnite) elaborarealegilor, aplicarea lor i judecarea corect a conictelor care apar nsocietate, n %uncie de prevederile legii existente la un moment dat. -nacest context, %r ndoial, Icertifcatul de natere> a teoriei separriiputerilor n sensul atribuit n prezent este opera I5piritul ;egilor7 ncare 2ontes8uieu %ace celebra descriere a celor trei puteri ale statului,descriere care contureaz o teorie rmas pentru totdeauna ncontiina celor care cred n valorile democraiei i libertii) ,,-n fecarestat exist trei %eluri de puteri) puterea legislativ, puterea executiv

privitoare la c3estiunile care in de dreptul ginilor i puterea executivprivitoare la cele ce in de dreptul civil.

*


32/64

TEST 1;: Gea! G Rousseau

11 Pre#e!ta"i teoria co!tractului social )! i#iu!ea lui Gea! GRousseau

n concepia lui /ousseau acordul voinelor libere este cauza apariieisocietii. ;ibertatea este principiul care o %ace sa existe si totodat sasubziste. 'ontractul social nu este obligatoriu pentru popor dect dacael este liber consimit. !acea sociala nu poate f obinuta dect printr&oconvenie, oamenii au ajuns intr&un stadiu in care nu mai puteaurmnea in starea de natura. 0ceasta necesitatea ia mpins pe indiviziiizolai spre unirea %orelor pentru a nvinge orice rezistenta. Dacacontractul nu este respectat fecare din asociai l poate denuna si vareintra in drepturile sale naturale anterioare. Fiecare asociat se une1tein %elul acesta cu toi si nu se une1te cu nimeni in particular el nu se

supune dect lui nsu1i si rmne liber ca nainte. n concepia lui/ousseau societatea nu este o adunare de indivizi ci o structura derelatii , de relatii juridic stabilite si aparate, protejate de corpul social inntregul sau.

1& 9ompara"i cau#ele de apari"ie a statului dup* Gea! GRousseau %i Tomas obbes

;a :obbes Eamenii mereu se aa intre ei intr&o stare de rzboi,

aceasta stare este determinata pe de o parte de %rica oamenilor demoarte iar pe de alta parte de cutarea gloriei. Dar aceasta este sistarea care treze1te in fecare constiinta necesitaii instituirii uneiputeri politice care inndu&i pe toi la respect va putea sa stabileascaprincipiile unei pci si unei concordii civile. :obbes susine ideea castatul este ntemeiat printr&un ac voluntar prin care fecare om seangajeaz %ata de fecare altul de a investi un ter cu dreptul de alguverna. 0st%el toti oamenii prin acest contract social abandoneazdreptul de a se guverna pe ei nii, suveranului. n concepia lui:obbes exista doua contracte)cel prin care indivizii se asociaz intre ei

si cel prin care ei cedeaz toate drepturile suveranului. ;a /ousseaunsa oamenii in starea lor naturala sunt %ericii , liberi, independeni siinoceni. 'on%orm opiniei lui /. 0socierea nu este in fina omului,asocierea oamenilor find un act de deliberare, o decizie prin careoamenii contrar tendinelor lor naturale se asociaz pentru a %ace %atampreuna ameninrilor.

1( Aprecia"i i!=ue!"a doctri!ei lui Gea! G Rousseau asuprapro'ramului reolu"iei $ra!ce#e

/ousseau a inuenat 3otrtor, alturi de @oltaire1i Diderot, spiritulrevoluionar, principiile de drept 1i con1tiina social a epocii4 ideile lui

+
http://ro.wikipedia.org/wiki/Voltairehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Diderothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Voltairehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Diderot


33/64

se regsesc masiv n sc3imbrile promovate de /evoluia %rancezdin*JKL./asunetul ideilor lui /ousseau este dovedit de %aptul caPDeclaraia drepturilor omului si ale ceteanuluiP, devenita program al/evoluiei de la *JKL, din Frana a %ost elaborata pe baza P'ontractuluisocialP, regsit, n mare parte apoi, n prima 'onstituie republicana aFranei, precum si n alte constituii europene. mpactul puternic alideilor contractualiste rousseau&iste a %ost asupra iacobinilor care auvzut n mini tratatul de drept politic, I'ontractul social>, instrumentulde distrugere a statului monar3ic&%eudal, de construire a unei noi ordinipolitice. Aean AacY /ousseau n lucrri criticnd regimul din Frana ascos Zn evidenta noi cai de soluionare. n special /ousseau susinndca statul aparine poporului i nu conducerii a %ost efcient n nsuireanelesului de stat&naiune. 0 iniiat prbu1irea suveranitii divine aregelui i n loc a scos n evidenta vederea suveranitate a poporului./ousseau susinnd ca toi oamenii s&au nscut egali i liberi a

subliniat stringenta continurii i n viaa sociala a egalitii i libertii.'u noiunea de consens social a atras atenie la reprezentarea voineigenerale, a pus bazele legilor i constituiei actuale. /zboaiele la carea participat n sec. *K Frana a adus statul n pragul %alimentarii cuexcepia regelui i aristocraiei poporul tria n srcie i mizerie, toateacestea au constituit motive ce au instigat revolta.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1789http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1789


34/64

TEST 1>: Imma!uel a!t

11 Pre#e!ta"i ideile lui Imma!uel a!t re$eritor la stat %idrept

Filosofa sa politic pleac de la flosofa sa moral, care are n centrunoiunea de lege universal a raiunii, umanitatea ca scop n sine.5copul 5tatului, dup 9ant, este numai protecia dreptului4 statultrebuie s asigure cetenilor posibilitatea de a se bucura de drepturilelor, dar nu trebuie s se amestece n activitile individuale, nici sngrijeasc de activitile individuale.


35/64

1( Adapta"i ideile lui Im a!t di! lucrarea 0Despre paceaperpetu*2 la ideea co!tempora!* despre i!te'rareeuropea!*

0 gndi pacea nu este o iluzie politic, le amintete 9anteventualilor si detractori) este un ideal spre care umanitatea trebuie

s tind. IDespre pacea perpetu>, tratat tiprit de 9ant n *JL,prezint principiile flosofce ale dreptului internaional. 9ant susine cvocaia umanitii este de a %orma un 5tat unic4 timpul cnd popoarelese vor uni n acest mod este nc departe, dar nu putem tgdui ctendina este n acest sens, nici nu ne putem ndoi c scopul va f atins.Fr ndoial c opera lui mmanuel 9ant marc3eaz etapa cea maiimportant n istoria doctrinei pacifsmului. ;ucrarea 7um e8i/e9riedenreprezint concluziile practice ale conceptelor sale sociologiceasupra rzboiului si a pcii. 5e pronun pentru crearea unui 'ongres al5tatelor, mprt1ind ideea c pacea se va statornici defnitiv pe

msur ce libertatea popoarelor va f c1tigat si rzboiul nlturatpentru totdeauna. !lanul lui 9ant de organizare a lumii preconiza oGniune de state, aceasta find, dup el,singurul mijloc de a mpiedecarzboiul si de a nltura violena. 9ant credea c rzboaiele pot fnlocuite cu arbitrajul. De alt%el, toate principiile stabilite de ctre el n5pre pacea etern sunt astzi aproape universal recunoscute. 0ceastane arat c doctrine de acest %el nu sunt numai exerciii dialectice, cic3iar %actori istorici, care nsoesc si reglementeaz progresul real.


36/64

TEST 1?: Utilitarismul e!'le# 5GeremM He!tam, Go! ill,erbert Spe!cer6

11 E/pu!e"i ideile lui GeremM He!tam ca $o!dator al

utilitarismului e!'le#Ment3am considera ca utilul este cel care poate aduce %ericirea unuinumr cit mai mare de oameni, constituindu&se ast%el o adevratademocraie %ondata pe interconexiunea indivizilor ce 1i urmrescfecare interesul. Ment3am nu ntemeiaz utilul pe raiune ci pe plcereca simplu sentiment. M. nlocuie1te contractul social cu utilul, elconsidera ca contractul este un simplu sofsm, menit sa consolidezepoziia guvernrii. 5tatul si dreptul sunt un sistem de ec3ilibru intreinteresele fecruia si interesele comunitii.


37/64

concepiei lui 5pencer este organizarea vieii sociale, ast%el nctindividului s i se permit maximum posibil de drepturi i liberti,statul find doar un protector al acestora.

1( Aprecia"i co!tribu"ia lui Go! ill la de#oltarea doctri!ei

utilitariste

2ill va sc3imba in totalitate utilitarismul, adaptndu&l societii. . 2ill nuabandoneaz teoria lui Ment3am 1i accept utilitatea ca find unprincipiu al valorilor morale motiv pentru care o aciune poate fjudecat n %uncie de %ericireape care o aduce unui anumit numr deindivizi. 5pre deosebire deAerem\ Ment3am, 2ill accentueaz di%erenadintre plceri 1i imagineaz o ierar3ie a plcerilor care ar sta la bazaconceptului de %ericire. 2ill nu este un 3edonist#3edonismul privit ca oIdoctrin a porcilor>$, el vorbe1te de dou categorii de plceri) trupe1ti

1i spirituale. Gltimele sunt dezirabile, cci spune acesta, suntsuperioare calitativ plcerilor trupe1ti, deci implicit conduc la o %ericiremai mare. 2ill 1i construie1te propria viziune despre utilitarism avndn vedere distincia bine personal & bine public. 0cesta este un altpunct n care utilitarismul lui 2ill se deosebe1te de cel al lui Ment3am,motiv pentru care utilitarismul lui 2ill este numit 1i Utilitarism altruist.De1i 2ill este con1tient c un obiectiv ca acela de a ajusta binelepersonal n %uncie de binele public este un demers difcil care nu poatef atins cu u1urin, el consider c sacrifciul unui individ poate fconsiderat cea mai nalt virtute

J
http://ro.wikipedia.org/wiki/John_Stuart_Millhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moral%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fericirehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fericirehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jeremy_Benthamhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hedonism&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pl%C4%83cere&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/John_Stuart_Millhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moral%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fericirehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fericirehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jeremy_Benthamhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hedonism&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pl%C4%83cere&action=edit&redlink=1


38/64

TEST 1@: Jeor'e e'el

11 Relata"i pri!cipalele idei politico 3 +uridice a lui Jeor'e'el

Gn exponent al istoricismului, i anume al curentului istoricismuluiflosofc sau idealismului obiectiv, se consider floso%ul german ?eorgXil3em :egel -n abordarea problemei dreptului :egel pornete de laideea de baz a sistemului su flosofc & ce este raional este real i ceeste real este raional. 0ceast idee, dup :egel, st la baza att aspiritului universal, ct i a naturii.

5tatul n]i pentru sine este eticul n ntregime, realizarea libertiireale care este, n acelai timp, scopul absolut al raiunii. deea etic astatului presupune ca universalul s fe legat cu libertatea deplin a

particularilor i cu propirea indivizilor ast%el, ca interesul %amiliei i alsocietii civile s se reuneasc, impunndu&se statului, dar, totodat,n recunoaterea c universalitatea scopului nu poate progresa %rtiina i voina proprie a particularitii, care trebuie s&i pstrezedrepturile ei. Deci numai atunci cnd n ambele momente generalul iparticularul i pstreaz puterea, numai atunci un stat poate fconsiderat ca stat pe deplin articulat i cu adevrat organizat.

1& A!ali#a"i eolu"ia spiritului obiecti dup* Jeor' e'el

6rebuie s reinem c :egel a %ost, n primul rnd, un floso% idealist, acrui gndire nu a ncremenit la nivelul unui cult al statului, adic lanivelul spiritului obiectiv4 el a %ost pro%und i defnitiv ataat de ideeaabsolut. Gna din nuanele subtile ale spiritului universal se re%er laspiritul&naiune. Fiecare popor are propria sa istorie g3idat de un spiritnaional specifc, care atinge cea mai nalt %orm de exprimare ncadrul statului&naiune. Fiecare popor are constituia pe care o merit.(aiunile au o evoluie proprie i se dezvolt gradual, trecnd prinetapele de cretere, maturitate i declin. Dac spiritul subiectivaparine entitilor individuale, iar

spiritul obiectiv este specifc contextelor sociale, spiritul absolut iese neviden ca stadiu nalt de dezvoltare metafzic. ;ocul suprem ncadrul acestei evoluii e rezervat de :egel artitilor i flosoflor,singurele entiti capabile s se simt con%ortabil n cercul restrns algndirii pure.

1( Ealua"i disti!c"ia di!tre stat %i societatea ciil* por!i!dde la ideile politico . +uridice ale lui Jeor' e'el

:egel i apoi 9arl 2arx defnea societatea civil ca) I...o stare atinsde popoarele avansate, dar marcate ns de egoism i avariie, lips decoeziune moral, deci se re%erea n special la ordinea economic i

K


39/64

social cu principii proprii, independent de cerinele etice, juridice saupolitice>.

deea de societate civil reprezint treapta de mijloc pe drumulorganizrii sociale de la %amilie la stat.

Destinul conceptului de societate civil n opera lui :egel trebuie

judecat de pe un palier teoretic n care statul apare ca ntruc3ipareabsolut a ideilor universale de libertate, dreptate i moralitate.6otodat, statul exprim ideea de ntreg, de unitate civil deplin ireprezint un %actor unic de stabilitate social i politic. la bazaconstituirii societii civile se a trei moment eseniale) deplinacoeren ntre trebuinele individuale i sistemul trebuinelor sociale4asigurarea libertii individuale4 alturi de ocrotirea proprietii,impunerea unei puteri administrative care s aib grij de intereseparticulare i comune ale societii. /e%erindu&se la ideea de stat :egeli&a imaginat o structur piramidal de organizare politic iadministrativ. -n pre%aa I!relegerilor de flosofe a istoriei> a o%erit untop cratologic n cadrul cruia locul suprem revine monar3ului.Grmtorul nivel este ocupat de %uncionarii de stat i guvernani, iarultimul loc revine corporaiilor i strilor. /elaia individului cu statuleste mediat de societatea civil, n sensul c realizarea idealurilorindividuale este n strns legtur cu satis%acerea intereselor comuneale cetenilor.

L


40/64

TEST &C: a!s else!

11 Descrie"i !ormatiismul %i premi#ele teoriei pure adreptului la a!s else!

n principala sa lucrare, IDoctrina pura a dreptului>, considerata deexegei ca find expresia desvr1ita a normativismului juridic, autorulrespinge categoric teoria dreptului natural, teoria sociologica privindjustitia si teoria scolii istorice asupra dreptului. 'onvingerea lui 9elsenera ca teoria dreptului trebuie sa fe pura, adic sa resping oriceinuenta de natura politica, morala, sociologica ori istorica, sa fe oteorie Ieliberata de orice ideologie politica si de toate elementele1tiinelor naturii, con1tienta de legitatea proprie a obiectului ei si inacest %el con1tienta de specifcul ei>

9elsen a sintetizat urmtoarele premise ale teoriei pure a dreptului)& scopul teoriei dreptului este s readuc 3aosul imultiplicitatea la unitate4

& teoria pur a dreptului este tiin.


41/64

care l califc ca atare. Er, ncercarea de a legitima un stat ca Istat dedrept> este n realitate per%ect inadecvat, pentru simplu motiv corice stat trebuie s fe cu necesitate stat de drept. 0st%el inaccepiunea lui 9elsen 5tatul ale crui elemente eseniale sunt poporul,teritoriul si puterea se defne1te ca o ordine juridica relativcentralizata, limitata in domeniul sau de validitate spaial si temporalsupus direct dreptului internaional si efcace in ansamblu si in general.!entru ca statul si dreptul sunt unul si acela1i %enomen a vorbi despreun stat de drept devine un pleonasm. 5tatul nu este altceva decitpersonifcarea ordinii de constrngere.

1( Aprecia"i tr*s*turile !ormei +uridice por!i!d de la ideilelui a!s else!

Dup 9elsen, norma juridic se caracterizeaz prin cinci

trsturi)& imperativul ipotetic, spre deosebire de imperativul categoric#norma moral$ care&i %r condiii, %r de ce, %r pentru c,prevederile normei juridice snt subordonate unei condiii,dac nu plteti datoria, confscarea bunurilor4 svr1irea uneiin%raciuni & pedeapsa etc.4

& constrngerea4

& validitatea, norma juridic provine dint&o norm superioar,preexistent, deoarece ea este conceput ca o component a

sistemului4& nlnuirea " dreptul constituie un sistem ordonat, coerent.0ceast ordonare se realizeaz pe niveluri, care constituiepiramida nivelurilor juridice. Er, ordinea juridic este opiramid, o ierar3ie %ormat dintr&un anumit numr de niveluride norme juridice, ntre care exist o condiionare cedetermin %undamentul validitii sale, existnd i norma%undamental & ?rundnorm. 0ceasta nu %ace parte din teoriapur a dreptului, natura acesteia %ormnd obiectul tiinei

politice, eticii sau religiei.& efcacitatea " norma juridic este valabil numai dac estee%ectiv.

Din concepia lui 9elsen asupra dreptului rezult aa&numitulmonism Yelsian) identitatea statului cu dreptul4 a dreptului obiectiv cucel subiectiv4 a dreptului public cu cel privat4 a dreptului naional cu celinternaional

C*


42/64

TEST &1: erbert art

11 Relata"i ideile !eopo#itiiste a lui erbert art

:erbert ;ionel 0dolp3e :art susine ca fecare norma, fecare

cuvnt, %raza ar avea un sens, o accepie centrala unica nesusceptibilade dispute, determinata de uzajul lingvistic comun si care poate fdescoperit prin analiza contextului si re%erina la limbajul comun.Funciile eseniale ale dreptului, ca mijloc de control social, trebuiecutate nu in litigiile private ci in modul in care este %olosit pentru acontrola, conduce si organiza viaa in a%ara instanelor. (ormele secaracterizeaz prin generalitate si permanenta. (ormele de baz seclasifc n trei categorii) analitice " ntlnite la :ans 9elsen, normative" ntlnite la 9ant i empirice " ntlnite la :art. ;a :art dreptul casistem de reguli capt realitatea sa nu de la stat ci de la o oarecare

norma %undamentala, regula fnala, superioar.

1& Stabili"i co!di"iile mi!ime ale e/iste!"ei u!ui sistem dedrept dup* erbert art

:erbert :art porne1te de la idea %undamental c scopul minim a vieiisociale a omului e supravieuirea. 0ceasta creeaz necesitateaexistenei dreptului 1i morale. Din punct de

vedere structural, dreptul este %ormat din dou categorii de

norme) norme juridice primare 1i secundare. 'ele primare au dezavantaje)incertitudinea, caracterul static, inefcacitatea presiuniisociale care asigur norma data. Erice sistem juridic este %ormat dinunitatea normelor primare 1i secundare.


43/64

rspunsul la ntrebarea dac toate legile ar trebui conceptualizate nsens de ordine constrngtoare sau de comenzi morale. :art susinec nu exist o legatur logic necesar ntre lege i constrngere, nicintre lege i moral.


44/64

TEST &&: 9o!cep"ii !eoKa!tie!e

11 Pre#e!ta"i pri!cipiile $u!dame!tale a !eoKa!tismului

'urentul neoYantian se structureaza pe multiple inconsecvente ale

sistemului flosofc Yantian, el pretinzind prin numerosii saireprezentanti ca este mostenitorul Yantianismului si sustinind ca prinreinterpretarea acestuia va ajunge la esenta sape care sa o puna invaloare in continuare. (eoYantianismul juridic se constituie ca o reactiela ideile pozitivismului ingust si ale empirismului englez care reduceaorice cercetare la nivelul cunostintelor pozitive bazate pe experienta.6eoria lui 9ant era singura care putea servi la %undamentarea uneiconceptii idealiste cu privire la etic si la drept ca o contrapondere laempirismul pozitivist.

1& A!ali#a"i pri!cipiul +usti"iei ca $u!dame!t al flosofeidreptului )! co!cep"ia lui Jior'io del Neccio

n opera sa, ?iorgio del @ecc3io incearca sa %undamenteze o flosofe adreptului pornind de la un principiu a priori in con%ormitate cu modelulYantian, principiu care se constituie ca limita ultima si pe care sesprijina intreg edifciul juridic.0cest principiu %undamental esteprincipiul justitiei. !rin acest principiu se poate accede la semnifcatiaraporturilor juridice, care %ara acest element nu ar putea exista. Fata

de raporturile juridice pozitive acest principiu este un model regulatorsi transcendent. Del @ecc3io gindeste justitia a priori pentru a puteaintreprinde o cercetare pur logica a dreptului in care preponderenta iirevine metodei deductive. 0 prioriul lui Del @ecc3io vizeaza centrul deuniversalitate&suetul uman care se constituie in %orma logica pe carese sprijina orice raport juridic concret.

?iorgio del @ecc3io are o opera vasta in care %ace o analiza ampla adreptului si a statului. 'onceptia sa de baza este cea a unui a prioriaat in constiinta de sine a fintei umane care transcede intr&o ordineideatica raporturile ce se instituie la nivelul dreptului pozitiv. Din acest

punct de vedere Del @ecc3io impartaseste intrun mod originalconceptiile adeptilor dreptului natural.Filosofa se pune in centrulsistemului juridic individual uman pentru ca ideea de justitie este adincimprimata in constiinta subiectiva.

1( Ar'ume!ta"i aportul lui Rudol$ Stammler la $ormarea %ide#oltarea flosofei !eoKa!tie!e

5tammler a %ost un important neoYantian care a scris opere in care a

incercat sa depaseasca conceptia Yantiana asa cum a %ost ea expusa in'ritica ratiunii pure.'a toti neoYantienii 5tammler incearca solutii noicu privire la flosofa Yantiana.


45/64

conceptul de perceptie si cel de vointa.'eea ce este mai important la5tammler consta in %aptul ca in opinia sa dreptul este cel care studiazaun domeniu in care scopurile se unesc cu mijloacele.5tammler asiguraunitatea dreptului si pune bazele autonomiei stiintei dreptului in raportcu morala, istoria si celelalte stiinte umane.n conceptia lui 5tammlerjustitia este un ideal social ale carui mani%estari variaza istoric dupatimp, locuri si moda.Forma dreptului asigura permanenta dreptului darse combina cu realitatea normelor care asigura emergenta sa istoricadupa %ormula dreptul just este un drept natural cu continut variabil.

C


46/64

TEST &(: 9o!cep"ii !eoe'elie!e

11 Pre#e!ta"i pri!cipalele deriate a doctri!ei e'elie!e

1& 9ompara"i doctri!a e'elia!* %i co!cep"iile !eoe'elie!e

Dup cel de&al doilea rzboi mondial neo3egelianismul #n primul rndcel german i cel italian $, orientat spre ndreptirea regimurilor %ascisti nazist, a %ost nevoit s prseasc scena politico&juridic. -nperioada postbelic direciile principale ale nvturii 3egeliene audevenit teoriile care au ncercat s curee motenirea creatoare a lui:egel de %alsifcrile neo3egeliene, s depeasc extremitile natitudinea %a de flosofa 3egelian a dreptului, s e%ectueze oapreciere obiectiv a locului i rolului ei n dezvoltarea gndirii

flosofco&juridice.

1( Ealua"i diersitatea doctri!elor !eoe'elie!e


47/64

TEST &4: Doctri!a liberalist*

11 Pre#e!ta"i $u!dame!tele liberalismului

'urentul liberalist asa cum reiese c3iar din denumirea sa este legat de

conceptul de libertate. 5< cunoaste ca dea lungul istoriei liberalismul a%ost criticat pentru ca ideile liberale nu se gasesc in viata sociala realasi ca aservirea a continuat sa ramina una din rocile societatiicontemporane. 'u toate acestea liberalismul a ramas o miscare care acondus la afrmarea individualitatii umane, constituita ca ocontrapondere la etatism. n zilele noastre liberalismul a stat la bazamiscarilor care a condus la eliminarea totalitarismelor. ;iberalismuleste un curent rational si ec3ilibrat a carui conceptie se%undamenteaza pe afrmarea individului dar nu prin desfintareaoricarei autoritati ci prin crearea unui climat social in care puterea sa

fe limitata prin drept. /educerea s%erei de inuenta a statului inproblemele ce tin de domeniul privat este unul din telurile democratieiliberale.

1& A!ali#a"i e'alitatea co!di"iilor ca pri!cipiu de ba#* ademocra"iei eide!"iat Ale/is de TocBueille

0lexis de 6oc8ueville n lucrarea =Despre democraie n 0merica> este

de %apt o ^meditaie asupra nobilimii, pentru c 6oc8uevillencurajeaz egalitatea n drepturi, iar nobilimea este acea classocial,care, prin dorina de a domina, nu permite dezvoltarea acesteinoi concepii.

-i atrage atenia urmrile pe care le produce aceast egalitate acondiiilor. 0cest %apt implic o anumit orientare a spiritului public, o%ormulare ct mai accesibil a legilor, atrage dup sine percepte noiale guvernanilor, iar celor guvernai le %ormeaz o atitudine %a desuperiorii lor, aa cum 6oc8ueville nu a mai cunoscut&o.


48/64

.

:a\eY afrma ca ordinea sociala se poate stabili numai avind ca reperindividul uman ca scop si nu ca mijloc.

CK


49/64

TEST &8: Doctri!a sociolo'ic*

11 Pre#e!ta"i co!cep"ia sociolo'ico 3 +uridic* a lui a/eber

'ea mai cunoscut lucrare a sa este eseul , deoarece nu vizeaz Isensul obiectiv alaciunii>, ci Isensul gndirii>. 6otodat, el a adus o contribuie valoroasn dezvoltarea metodologiei tiinelor umaniste i, n special, atiinelor politice. 2ax Xeber %ace o distinctie categorica intre viatasociala reala si modul nostru de a cunoaste aceste realitati. Ericit deper%ectionata si orice metoda ar %olosi o stiinta sociala ea nu poatesurprinde intreaga bogatie a vietii reale.

1& Determi!a"i co!"i!utul !o"iu!ii 0mas* de co!%tii!"e

i!diiduale2 )! cadrul teoriei dreptului obiecti a lui Lo!Du'uit

.u/uit susine c supremaia unei voine asupra alteia e o noiunemetafzic implicnd o ierar3ie a persoanelor i a valorilor ce trebuieexclus dintr &o disciplin pozitiv. @oina general se poate impune,dar cu condiia ca ea s fe legitim, adic con%orm cu dreptul obiectivi cu morala politic.5tatul e doar un aparat de gestionare a serviciilorpublice nsrcinat cu realizarea solidaritii sociale. 0ntivoluntarismul lva mpinge pe.u/uit s conteste i noiunea de drept subiectiv ce

atribuie voinei individuale o putere aproape mistic " metafzic.Dar dac dreptul nu este ceea ce doresc guvernanii, atunci ceeste_.u/uit cere guvernanilor s respectedreptul obiectiv, adiccere s existe independent de voina lor. 5tabilitatea acestui drept s&ar%ace prin constatarea sa sociologic i ar f constituit din ceea cemasaspiritelor

dorete s impun printr&o reacie social organizat.

Emul este n acelai timp individual i social i aceste doucaracteristici inseparabile ale contiinei i voinei lui se %ortifcate

reciproc. 0sociat, omul se simte mai om " n grupurile corporativeindividualitatea crete. 0st%el, Duguit trage concluzia c solidaritatea

CL
http://ro.wikipedia.org/wiki/Etica_protestant%C4%83_%C5%9Fi_spiritul_capitalismuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Etica_protestant%C4%83_%C5%9Fi_spiritul_capitalismuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Occidenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Orienthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Protestantismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Capitalismhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Birocra%C5%A3ie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Politica,_ca_%C5%9Fi_voca%C5%A3ie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Stathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Etica_protestant%C4%83_%C5%9Fi_spiritul_capitalismuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Etica_protestant%C4%83_%C5%9Fi_spiritul_capitalismuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Occidenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Orienthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Protestantismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Capitalismhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Birocra%C5%A3ie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Politica,_ca_%C5%9Fi_voca%C5%A3ie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Stat


50/64

oamenilor este un %apt prim i c acest %apt real al solidaritii este%undamentul dreptului. Dreptul devine un %apt social derivat dinsolidaritate, care este sursa real a regulilor de drept i ainstituiilor juridice.

1( Ealua"i raportul di!tre stat %i i!diid la Emile DurKeim

=Dreptul reprezinta %orma esentiala de structura a societatii> stabilea


51/64

TEST &;: Teoria psiolo'ic* a dreptului

11 Descrie"i ideile lui icolae Petra+i"KM ca $o!dator a teorieipsiolo'ice a dreptului

6eoria psi3ologic a %ost ntemeiat la nceputul sec. 0l TT&lea, finddezvoltat n lucrrile savantului ;.;. !etras\cYi.


52/64

TEST &>: ircea D+uara

11 Descrie"i pri!cipalele idei flosofco . +uridice a lui irceaD+uara

E contribuie remarcabil a lui 2ircea Djuvara s&a produs n planulanalizei raportului dintre drept, stat i naiune. /espingnd ideeadreptului pur i pozitivismul juridic care au instaurat divinizareaabsolut a autoritii legii scrise %r s o controleze prin apelul laideea de justiie, dovedindu&se a f ast%el o concepie greit i c3iarprimejdioas, 2ircea Djuvara a %ost convins c dreptul se ntemeiazpretutindeni pe realitile istorice ale comunitii umane concrete.0st%el, poporul romn i ntemeiaz dreptul pozitiv pe viaa naional.(aiunea este o realitate istoric ridicat la rangul de ndatorire eticsuprem, iar statul a devenit numai expresia ei juridic. Djuvara

sustine ca Filosofa dreptului se leaga de teoria cunoasterii si estenevoita sa&si intinda cercetarile in domeniul epistemologiei. 2.Djuvarapune in centru atentiei individual uman,acesta find cel ce creazavalorile, morale sau juridice avind inscrisa in el in mod apriori principiuljustitiei.

1& A!ali#a"i raportul di!tre dreptul po#iti %i dreptul ra"io!alla ircea D+uara

Dreptul, precizeaz 2. Djuvara arat Iactele permise, interzise sauimpuse n societate pe baza ideii de justiie>.


53/64

1( Aprecia"i rolul oi!"ei le'islatorului la aplicarea le'ii,por!i!d de la ideile lui ircea D+uara

!entru realizarea justiiei este nevoie de o conducere politic,pentru

realizarea unei ordini in aciunile naiunii este nevoie de conducereaunei elite politice, de o legatur solid ntre condui i conductori. atde ce 2ircea Djuvara considera c politicul nu poate f des%cut dejuridic, ci el este %orma cea mai nalt a juridicului,ntruct sesubordoneaza ideii de justiie. 0sa find, activitatea rationala alegislatorului nu mai pare sufcienta pentru realizarea acestei ordini dedrept rational. !entru aceasta 2ircea Djuvara merge cu concepereajudiciarului pana la interzicerea avocatilor de a %ace greva) pentru caavocatul ,, este si trebuie sa ramana aparatorul ordinii legale, elreprezinta in defnitiv subtilitatea rafnata a ratiunii si a convingerii,

adica Dreptul insusi, in lupta victorioasa cu %orta patimasa si brutala>.


54/64

TEST &?: Eu'e!iu Spera!"ia

11 E/pu!e"i pri!cipalele idei despre stat %i drept ale luiEu'e!iu Spera!"ia

!rincipalele sale opera)!rincipii %undamentale de flosofe juridic#*LH$, @ia, spirit, drept i stat #*LK$, ntroducere in flosofadreptului #*LCH$. Din activitatea sa flosofco&juridica putem delimita citevaprobleme c3eie care au %ost abordate de ginditor)&contributia sa la conturareastatului dreptului ca stiinta&aprecierile cu privire la opera de legi%erare siautoritatea legii&combaterea teoriilor rasiste privind dreptul&raportul dintredrept subiectiv si drept obiectiv&preocuparea de a descoperi legile obiectiveale evolutiei dreptului. 5tatul este prin originea sa o dezvoltare,o amplifcare anevoii de justitie. 5tatul tinde sa devina un scop insine.5 copul principal si%undamental al statului dupa


55/64

1( Estima"i sa!c"iu!ea ca eleme!t def!itoriu pe!tru drept5pri! prisma ideilor lui Eu'e!iu Spera!"ia6

5perana afrma ca sanciunea sau ne&sanciunea nu caracterizeaznumai normele de drept, ea se exercita sub toate aspectele vieiisociale. 5ocietatea ns1i este o realitate care ne constrnge si ne

obliga sa ne subordonam modului ei de a f. 5perania afrma caconstrngerea este o modalitate de imitaie prin ea procesul deuni%ormizare deci de imitaiune se generalizeaz si se nlesne1te.'onstrngerea dup Djuvara este o consecina a nevoii de identitate.;a nivel social normele sunt impuse de mase care instinctiveelaboreaz normele coercitive. (ormele pe care aceste sanciuni suntdestinate sa le garanteze, nu sunt ele nsele creaia legislatorului cisunt %ormule agreate si adaptate %anatic de catre spiritul colectiv.


56/64

TEST &@:


57/64

TEST (C: Istoricismul )! drept

11 Pre#e!ta"i pri!cipiile $u!dame!tale a cure!teloristoricismului

deea principala era opozitia absoluta %ata de lege, nu se recunosteaulegile, legile reprezinta o stopare a evolutiei dreptului , unicul izvor al

dreptului este obiceiul. De asemenea era considerat ca izvor aldreptului constiinta juridica populara. 5e negau codifcarile si legile. Ealta teza a acestui curent era ca dreptul se naste in mod spontan ca silimba, se cristalizeaza in mod inconstient, se dezvolta in strinsalegatura cu spiritul poporului.E alta teza este ca legiuitorul este unorgan al constiintei umane, el nu dispune de putere creatoare de drept.5i o ultima teza a acestui curent este ca legile nu au o valabilitate si oaplicabilitate universala.

1& Determi!a"i %i ar'ume!ta"i le'*tura di!tre istoricismul+uridic 5%coala istoric* a dreptului6 %i istoricismul flosofc

1( A!ali#a"i raportul drept.obicei )! co!te/tul ideiloristoricismului +uridic 5%colii istorice a dreptului6

(u legea, ci cutuma reprezint principalul izvor al dreptului i bazaacestuia. -n raport cu cutuma, legea nu are dect o importansecundar,legea nu %ormeaz reguli contiente, ea nu poate %ace

altceva dect s capteze ceea ce s&a dezvoltat de la tine n viaasocial de&a lungul istoriei unui popor si s&i asigure %ormularea. 6eoriaacestei coli afrm c exist o corelaie esenial intre oricemani%estare juridic igeniul naional al poporului respectiv. !entruaceast coal dreptul nu se nate ca un produs reectat allegislatorului4 dreptul este un produs organic al societaii i legea, cand%ormeaz reguli constiente, nu %ace decat s prind ceea ce a crescutde la sine n viaa social i istoric, spre a&l pune n %ormule. -n acestecondiii dreptul de astzi este produsul lent i %oarte complex al uneilungi des%surri istorice. Bcoala istoric a dreptului a asociat ast%el

dreptul cu istoria. Dreptul sustinea 5avign\ Inu e %acut, ci se %acesingur>. Dreptul este un un %enomen natural, comparat de catre5avign\ cu limba pe care o vorbim,care nu este o creaie individual inici nu se nate din vointa cuiva.


58/64

TEST (1: Po#itiismul )! drept

11 Pre#e!ta"i pri!cipalele idei a lui Au'uste 9omte ca$o!dator al cure!tului po#itiist

6ermenul de Ipozitivism> a %ost %olosit pentru prima oara de :enri,contele de 5aint&5imon pentru a indica metoda stiintifca si legtura ei

la flosofe. 0doptat n cele din urm de 0uguste 'omte, acesta devineun puternic curent flozofc ce a inuentat di%erite domenii ale stiintei,ncepnd cu secolul al T@&lea. 'omte a urmrit infinarea uneiflosofi pozitiviste, corespunztoare ultimului stadiu la care omenireatrebuia s tind, dup ce a trecut prin starea teologic i aceametafzic, ce reprezentau trepte necesare ale omenirii, in mersul ei dela copilrie spre maturitate pe care o reprezint cea de a treia treapta,a spiritului pozitiv. doctrina pozitivist promovat de 'omte selimiteaz la instaurarea unui stat totalitar n care puterea esteacaparat de un grup de savani, care n numele tiinei trans%ormpolitica n dogm. 5e resping deci, ideile revoluionare promovate pnla el, numite Idrepturile omului>, drepturi naturale i morale,inalienabile. ndividul find doar un titular de drepturi pe care i lecon%er societatea. !rin urmare tot punctul de greutate al concepiei lui'omte cade asupra %aptelor omeneti, asupra relaiilor dintre oameni,relaii care&i constituie pe oameni ntr&un tot, ntr&o societate n careoamenii sunt legai printr&o interdependen, o solidaritate %oarteactiv ntre ei. -n aceste condiii nu poate f vorba de drepturi, existnumai puterea societii de a ne constrnge s %acem anumite lucruri.

;egea intervine cu constrngerea e%ectiv social.1& A!ali#a"i raportul stat.drept pe ba#a co!cep"iilor

po#itiismului etatic

E doctrin desprins din coala pozitivist, care ncepe s se afrme n?ermania secolului al TT&lea i ine pn la inceputul secolului TT,este pozitivismul etatic n care se pune accentul pe puterea de stat.0rgumentele ce au stat la baza constituirii acestui nou curent, pot fsintetizate ca find, singurele drepturi subiective sunt cele garantate de5tat, iar aceste drepturi trebuie s fe izvorte din sursele juridice

etatice4 dreptul este %aptul etatic pozitiv, adic dreptul este validat prinstat4 dreptul se nate din voine exterioare individului i reglementeazcondiia exterioar a acestuia4 statul este legat doar de reguli createde el nsui4 se promoveaz ast%el autolimitarea statului. Deosebit deinteresant este teoria autolimitri statului ca singurul corectiv posibilal ntregii puteri de 5tat. 0utolimitarea puterii este necesar pentru cIdac absolutizm puterea de stat, i atunci el va putea din punct devedere juridic s %ac totul, el nu poate s suprime ntreaga ordinejuridic s %ondeze anar3ia, pentru c ast%el el se distruge pe el nsui>.5tatul este limitat de ordinea juridic a crei expresie suprem este

ordinea constituional Ipentru c 'onstituia determin %ormele saucondiiile de exercitare a puterii publice, ea excluznd orice putere carese exercit n a%ara acestor condiii de %orm #...$>.Din punctul de

K


59/64

vedere al dreptului, voina oamenilor care au creat statul a %ostdeterminat de %ore, provenind din propriile lor instincte desociabilitate, i de aceea nu trebuie con%undate aceste impulsurinaturale care sunt causa remota a 5tatului, cu actul de creaie e%ectiva statului care este causa proxima.

1( Determi!a"i $u!c"iile dreptului por!i!d de la ideile

cure!tului po#itiist

Dreptul este un %enomen istoric, sub %orma instituiilor, pe caresociologia l studiaz.


60/64

TEST (&: Fu!dame!tele o!tolo'iei +uridice

11 Def!i"i co!ceptul de realitate +uridic* %i eide!"ia"i$ormele ei

/ealitatea juridica alaturi de altele cum sunt)realitatea morala,realitatea politica, realitatea artistica sunt inalienabile realitatii sociale

in conditiile istorice determinate.


61/64

peste tot, i n toate acele cazuri i %enomene, unde se respect i seaplic principiul egalitii %ormale

H*


62/64

TEST ((: Determi!ismul ca pri!cipiu metodolo'ic )! e/plicareadreptului

11 E/plica"i ese!"a determi!ismului %i pre#e!ta"i cate'oriileacestuia

Determinismul este o parte componenta a ontologiei in cadrul careia

ocupa un loc major.


63/64

TEST (4: Eleme!te de epistemolo'ie +uridic*

11 E/plica"i !o"iu!ile de '!oseolo'ie, epistemolo'ie, ade*r,ade*r +uridic

?noseologia #gnosis Q cunoatere4 logos Q teorie$ juridic este teoriageneral a cunoaterii dreptului, care cerceteaz cum are loc

cunoaterea dreptului i care este adevrul despre drept!rin epistemologie se intelege teoria cunoasterii stiintifce, iarepistemologia juridica se ocupa cu cercetarea modului cum juristiidobindesc verifca si aplica cunostintle in domeniul dreptului.

0devar&'oncordan ntre cuno1tinele noastre 1i realitatea obiectiv4oglindire fdel a realitii obiective n gndire4 ceea ce corespunderealitii, ceea ce exist sau s&a ntmplat n realitate.

0devar juridic&

1& Ide!tifca"i modurile de abordare %i aspectele ade*rului+uridic

1( Estima"i specifcul cu!oa%terii )! drept

'unoasterea juridical constituie o realitate care in toata complexitateaei este paralele cu realitatea sociala si suprapusa ei , dar ea nu se

poate niciodata produce separat ci se aplica intotdeauna acestorrealitati.5pecifc pentru orice domeniu al cunoasterii jridice este caconstructiile sunt abordate de pe pozitiile a cel putin douapersoaneplasate intr&u raport juridic determinat . Fenomenul supuscunoasterii juridice este legatura intre aceste doua sau mai multepersoane care isi coreleaza interesele si convietuiesc in grupuriorganizate, respectind un anume ec3ilibru a relatiilor soiale, subiectulsi obiectul cunoasterii juridice se unesc intro singura realitate acea aomului ca personalitate culturala care actioneaza si savirseste anumite%apte.

H


64/64

TEST (8: Fu!dame!tele a/iolo'iei +uridice

11 Def!i"i co!ceptul de aloare %i eide!"ia"i tipurile dealori

@alorile sunt expresia e%ortului omului de a restabili un acord ntre eli lume,acord care nu este dat, ci trebuie creat de el i impusexistenei.

filosofia dreptului (usm)

Documents