evaluarea musculara si articulara

7/27/2019 Evaluarea Musculara Si Articulara

1/14

Evaluarea mobilitatii articulare

Bilantul articular reprezinta masurarea amplitudinilor de miscare in articulatii, pe

toate directiile de miscare. Odata cu finalizarea acestor masuratori putem face si alte

aprecieri asupra articulatiei evaluate( miscari anormale, temperatura crescuta, cresterea

de volum) si bilantul muscular adaugand examenul radiologic.

Acest bilant poate fi interferat de factori precum:

- imbracamintea excesiva,

- durere,

- necooperarea pacientului datorata durerilor creeate de mobilizari,

- asezarea incorecta a goniometrului,

- iluminatul difuz al camerei.

Aprecierea unghiului maxim al unei miscari se poate efectua prin:

- evaluare direct subiectiva- din ochi trasanduse un unghi drept de !" ulterior

calculam la #umatatea si gasim unghiul de $%" la care se raporteaza pozitia

segmentului care se misca,

- evaluarea direct obiectiva- cu goniometru & care raporteaza mobilitatea articulara

la o amplitudine ideala de miscare. 'e interes in recuperarea medicala, este

dobandirea unghiurilor utile de mobilitate pentru realizarea activitatilor zilnice.

'enumite si unghiuri functionale

- o alta metoda pentru a aprecia un progres in cm ar putea fi observata in

masurarea catetei cu un metru de croitorie,

- valuarea indirecta- radiologica- prin doua evaluari la nivelul executiei miscarii

(la initierea si finalul miscarii) . nghiul *obb se poate utiliza in vederea

unghiului maxim la nivel lombar.

nghiurile de miscare articulara variaza, fiind conditionate de constitutie, varsta,

sex, antrenament, etc.

Reguli generale de bilant articular:

- +ubiectul de testat sa fie relaxat,


2/14

- ozitia corecta a segmentului de testat este pozitia !, de la care se porneste

evaluarea,

- oniometrul se plaseaza pe fata laterala a articulatiei,

- Baratele goniometrului se pozitioneaza in paralel cu axele longitudionale alesegmentuluiarticular,

- obilitatea coloanei se masoara cu goniometre speciale pentru coloana. /n

absenta acestora mobilitatea coloanei vertebrale se apreciaza in baza unor indici

de mobilitate0

Testarea coloanei vertebrale

1$ de vertebre ale coloanei vertebrale, cu exceptia sacrului, se articulaza intre

ele printr,un dublu sistem articular2

3rticulatia discovertebrala(dintre doua corpuri vertebrale), o amfiatroza

(articulatie cu grad mic de mobilitate)cu cinci grade de libertate, la nivelul

careia au loc miscari de2

- 4lexia- extensia & in #urul unui ax transversal,

- /nclinarea laterala & in #urul unui ax sagital

- 5otatia & in #urul unui ax vertical

- 'e alunecare pe axe paralele ale corpurilor vertebrale,

- 'e apropiere si indepartare intre certebre datorita elasticitatii discului

intervertebral.

3rticulatiile interapofizare sau interfatetale (dintre apofizele0fetetele

articulare), artrodii (articulatii plane), permit miscari de alunecare

anterioara, posterioara sau laterala.


3/14

ozitia ! a coloanei vertebrale este cea realizata in ortostatism, in rectitudine,

avand ca repere2

- verticala firului cu plumb care cade de la protuberanta occipitala, de-a lungul

apofizelor spinoase vertebrale, in santul interfesier, intre cele doua maleole

interne6

- linia dintre varful scapulelor si linia bicreta(dintre crestele iliace ale oaselor

coxale) sunt orizontale si paralele6


4/14

- occipitul, zona dorsala medie, fesele si taloanele (calcaiele) sunt tangente in plan

vertical, la perete6

- apofiza spinoasa a vertebrei *7 este proeminenta si se palpeaza cu usurinta iar

la persoanele slabe se exteriorizeaza6

- orizontala care uneste spinele scapulei corespunde vertebrei '86

- linia bicreta (orizontala care uneste crestele iliace) corespunde spatiului dintre

vertebrele lombare 9$- 9% (si reprezinta reperul pentru abordul peridural &

infiltratii, anestezie).

:estarea coloanei vertebrale presupune testarea selectiva a segmenteleor

acesteia (coloana cervicala, dorsala si lombara) sau testarea globala

Testarea coloanei cervicalecu goniometrul. asurarea mobilitatii se

poate aprecia ca2

- flexie 8!- $%",

- extensie 8%- $%",

- inflexiune laterala ;%- 8!",

- rotatie $%- 7!" si circumductia rezultata din suma miscarilor

precedente.

Testarea coloanei vertebrale dorsolombare& se apreciaza o

mobilitate de2

- flexie

- lateralitatea 1%- 8!",

- rotatia8!- $!" si circumductia rezulta din suma miscarilor

anterioare.

*onsiderand rahisul (coloana vertebrala) in ansamblu, miscarile maxime pe care

le poate realiza sunt2

- flexie ;;!- ;8%"

- extensie %!- 7%"


5/14

- lateralitate =!- ;!%"

- rotatie 7%- ;!%"

ozitia de functiune a coloanei corespunde pozitiei !, cu coloana facand

curburile fiziologice & cervicala (8="), dorsala (8%"), lombara (%!"), calculateradiologic pe baza inclinarii platourilor vertebrale.

Testarea membrului superior

resupune testarea umarului, cotului si mainii.

Testarea articulatiei umarului:

marul realizeaza cea mai mare mobilitate, orientand astfel mana in cea mai

convenabila pozitie de lucru. ste organizat in % articulatii, 8 adevarate si 1 false,

care permit 8 grade de libertate (miscarea in 8 planuri).

3rticulatiile adevarate sunt2


6/14

- art. +capulohumerala este o enartoza formata din capul humeral si

cavitatea glenoida avand 8 grade de libertate,

- art. 3cromioclaviculara este o artodie6 avand rolul de blocare a miscarilor

claviculei in timpul mobilizarii umarului, contribuie la miscarile de abductie,

flexie si extensie, neavand rol in cele de rotatie6

- art. +ternocostoclaviculara este o articulatie de tip diartroza si contribuie la

miscari de abductie si flexie6

3rticulatiile false sunt2

- art. +capulotoracica sinartroza (articulatie fara elemente articulare) formata din

fata anterioara sa scapulei, cu muschiul subscapular si fata externa a coastelor

cu muschii intercostali. /ntre cele doua cuprafete articulare se intinde muschiul

dintat mare, delimitand doua spetii de alunecare2 intereseratosubscapular si

interseratotoracicul. iscarea de bascula a scapulei, maximum $%", asigura

amplitudinile mari de miscare ale bratului, mai ales in abductie peste 71 ca si in

miscarile de flexie peste =! si de extensie.

- art. +ubdeltoidiana (bursa seroasa subacromiodeltoidiana) este un plan de

alunecare intre fata profunda a muschiului deltoid si mansonul rotatorilor. Bursa

de la acest nivel permite alunecarea tesuturilor moi, care in acest fel nu

blocheaza amploarea miscarii umarului.

3rticulatiile sternoclaviculara, acromioclaviculara si scapulotoracica formeaza

centura scapulara.

9a evaluarea umarului se testeaza diferentiat miscarea centurii scapulare si

cea a membrului superior liber.

obilitatea centurii scapulare- realizeaza miscari proprii ale umarului2

- miscarea de proiectie anteriora0antepulsie(aducerea umarului in fata,

membrul superior fiind in pozitie !, ortostatism)

- miscarea de proiectie posterioara0retropulsie(ducerea umarului in spate cu

membrul superior in pozitia !, ortostatism)

*ele doua sumate realizeaza ;!-;1 cm.

- miscari de ridicare si coborare ale centurii scapulare pe o distanta de ;1-

;8 cm. (8 cm. pentru coborare si - ;!cm pentru ridicare).


7/14

obilitatea bratului in raport cu toracele. ozitia ! a membruluisuperior2 cu membrul superior de-a lungul trunchiului, mana in supinatie

priveste inainte2

- 4lexia0 anteductie0antepulsie> ;

centura scapulara- 8!" din articulatia sternocostoclaviculara si =!" dinglisarea scapulei pe cutia toracica si celelalte !" din articulatia

scapulohumerala)6

- xtensia0retroductia0retropulsia> %!- =!

- 3bductia> ;

abductie =!" si rotatie!".

Testarea cotului. *otul are un dublu rol2 de alungire sau scurtare a ti#ei care poartaorganul de prehensiune, pentru punerea acestuia in pozitie, precum si de

stabilitate in transmiterea presiunilor

ste format din trei articulatii2

- humerocubitala, cu rol de flexie- extensie a antebratului,

- humeroradiala

- radiocubitala superioara care participa la pronosupinati


8/14

*otul (din articulatia humero- ulnara) efectueaza miscari de flexie si

extensie si din articulatiile radio- cubitale miscari de pronatie si supinatie.

ozitia de zero este descrisa ca fiind cotul in extensie totala, bratul alungit

pe langa corm cu palma privind inainte. 3xele mediane longitudinale ale bratului

si antebratului fac un unghi de ;7! deschisspre lateral (marginea radiala) mai

accentuat la femei si copii. 'aca pronam mana mana din pozitia anatomica,

acest unghi dispare.

- flexia porneste de la ! si a#unge la ;$%"(flexie activa)- ;=!" (flexie pasiva)- extensia reprezinta reintoarcerea antebratului la pozitia !. /n cazuri de

hiperlaxitate ligamentara exista o hiperextensie a cotului de %"- ;!"

ozitia corecta pentru imobilizarea cotului este2 flexie !"-;!!", cu pana in

semipronatie (ca atunci cand scriem).


9/14

Testarea articulatiei coxofemurale

3rticulatia soldului se regaseste intre extremitatea proximala a femurului si

cavitatea acetabulara a osului coxal si indeplineste functia primara de a suporta

greutatea corpului atat in postura statica cat si dinamica.

3ceasta articulatie permite trei grade de libertate, fiind construita astfel incat

sa ofere maxim de stabilitate si mobilitate.

iscarile soldului efectuate cu genunchiul flectat sunt cu 1!- 8!" mai ample

ca cele efectuate cu genunchiul intins. 3stfel evaluarea se va efectua din pozitia decubit

dorsal, mai rar din decubit lateral si din decubit ventral.


10/14

Inregistrarea mibilitatii articulatiei coxofemurale.

a- flexia cu genunchiul extins, b- flexia cu genunchiul flectat, c- extensie, d-

abductie;

iscarile posibile la nivelul soldului sunt2

- flexia activa2 !" cu genunchiul intins si ;1%" cu genunchiul flectat6

flexia pasiva ;$%"-;%!". valuarea se efectueaza din decubit

dorsal. entru evaluare se imobilizeaza bazinul prin presarea cu

mana pe spinea iliaca anterosuperioara a pacientului6

- extensia activa2 ;%"- 1!" cu genunchiul extins si de ;!"cu el in

flexie6 extensia pasiva 8!". :estarea se realizeaza din decubit

ventral, pozitia ?inetoterapeutului fiind homolatarala6

- abductia $%" cu genunchiul intins si de %!-=!" cu el flectat. +etesteaza din decubit dorsal cu genunchiul extins, sau din decubit

lateral. Bascularea laterala a bazinului poate inregistra o eroare de

masurare6

- adductia este imposibila in pozitia anatomica ! cu membrele

inferioare aliniate, se poate testa combinanduse cu flexia soldului6


11/14

- rotatia interna sau mediala, are o amplitudine de 8%-$!". +e

testeaza din pozitia asezat sau culcat, cu genunchiul la marginea

patului, flectatla !"6 din decubit dorsal cu genunchiul extins si

piciorul la !" fata de gamba6 din decubit ventral cu genunchiul la

!", ducerea in afara a gambei realizeaza rotatia interna.

- 5otatia externa sau laterala are o amplitudine de $%". +e testeaza

pornind de la pozitia identica cu ale rotatiei interne, dar se testeaza

in sens opus6

- *ircumductia reprezinta rezultanta tuturor celorlalte miscari ale

soldului

ozitia corecta pentru imobilizarea este de flexie ;%", abductie

%", pozitia de repaus articular este de flexie8!", abductie 8!" si

rotatie externa.

Testarea genunghiului

/n alcatuirea genunchiului participa extremitatea inferioara a femurului, extremitateasuperioara a tibiei si peroneului, rotula care realizeaza trei articulatii2 femuro-tibiala,

femuro- peroniera superioara.

3rticulatia femuro- tibiala este formata din condilii femurali, cavitatile glenoide tibiale,

cele doua meniscuri realizeaza o congruenta perfecta pentru a asigura elasticitatea si

deformabilitatea intregii articulatii.


12/14

*apsula articulara este un manson fibros care fizeaza elementele articulare si prin

rezistenta poate suporta tractiunile mari pana la 8!! ?g.


13/14

+tabilitatea articulara este realizata alaturi de capsula articulara de aparat

ligamentar2 ligamentul colateral intern (9*/), ligamentul colateral extern(9*),ligamentul

incrucisat anterior (9/3) si posterior (9/),ligamentul capsular, ligamentul patelar,

ligamentul popliteap oblic(9*/) se opune fortei de valgizare, in timp ce 9* se opune

fortei de varizare.9igamentele incrucisate previn miscarile de sertar(anterior si

posterior).

enunchiul este o articulatie cu un grad de libertate, permitand miscarile de

flexie- extensie, care se asociaza cu o miscare de rotatie interna si externa datorita

inegalitatii condililor femurali sia ligamentelor incrucisate.ozitia preferata de testare

este din asezat, cu genunchiul in afara mesei de testare sau din decubit ventral.

- 4lexia porneste de la ! la ;1!- ;$!" cu soldul intins si respectiv flectat6 pasiv

a#unge la ;=!".

- xtensia !" se apreciaza deficitul de extensie sau hiperextensie (apare genu

recurvatum)

- 5otatia interna apare in timpul miscarii de flexie a genunchiului peste 7! ".

- 5otatia externa se produce odata cu extensia genunchiului.

- iscari de lateralitate si de sertar (antero-posterior) cand se pot evidentia seconsidera patologice si se datoreaza insuficientei ligamentare a articulatiei.


14/14

valuarea musculara

evaluarea musculara si articulara

Documents