evaluarea

5
BORODEA ANDREEA, STAGIAN AN II, SEM II, EC EVALUAREA INTREPRINDERII Aplicaţia 11. Să se stabilească valoarea utilajlui X, având în vedere datele pentru trei utilaje comparabile A, B şi C: Elemente de comparaţie Subiect de evaluat Comp. A Comp. B Comp. C Preţul de licitaţie ? 20.000 22.000 14.000 Vârstă 5 7 4 10 Condiţie Excelent Bun Excelent Slab Producţie/minut (buc) 1.000 750 600 500 Pentru efectuarea corecţiilor aferente elementelor de comparaţie se cunosc următoarele: a) corecţia pentru vârstă este de 10% pe an; b) corecţia pentru condiţie (slab, mediu, bun, excelent) este de 5% pentru un grad; c) corecţia pt producţia/minut este de 10% pentru fiecare 100 bucăţi. Să se stabilească preţul de licitaţie pentru utilajul X, utilizând metoda procentajului din cost. RASPUNS: Corectia pentru fiecare diferenta de conditie (stare) este de 5%, iar pentru fiecare 100 de bucati de productie de 10%. Fiecare an din varsta impune o corectie de 10%. Elemente Comparabil a A Comparabil a B Comparabil a C Linie inj. complet a Varsta, ani 7 4 10 5 Corectie ptr varsta -20% +10% -50% Conditie Bun Excelent Slab Excelen t Corectie ptr. stare +5% 0 +10%

Upload: andreea-borodea

Post on 03-Feb-2016

24 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

an 2

TRANSCRIPT

Page 1: evaluarea

BORODEA ANDREEA, STAGIAN AN II, SEM II, EC

EVALUAREA INTREPRINDERII

Aplicaţia 11.Să se stabilească valoarea utilajlui X, având în vedere datele pentru trei utilaje comparabile A, B şi C:

Elemente de comparaţieSubiect de evaluat

Comp. A Comp. B Comp. C

Preţul de licitaţie ? 20.000 22.000 14.000

Vârstă 5 7 4 10

Condiţie Excelent Bun Excelent Slab

Producţie/minut (buc) 1.000 750 600 500

Pentru efectuarea corecţiilor aferente elementelor de comparaţie se cunosc următoarele:a) corecţia pentru vârstă este de 10% pe an;b) corecţia pentru condiţie (slab, mediu, bun, excelent) este de 5% pentru un grad;c) corecţia pt producţia/minut este de 10% pentru fiecare 100 bucăţi.

Să se stabilească preţul de licitaţie pentru utilajul X, utilizând metoda procentajului din cost.RASPUNS:

Corectia pentru fiecare diferenta de conditie (stare) este de 5%, iar pentru fiecare 100 de bucati de productie de 10%. Fiecare an din varsta impune o corectie de 10%.

Elemente Comparabila A Comparabila B Comparabila C Linie inj. completa

Varsta, ani 7 4 10 5Corectie ptr varsta -20% +10% -50%Conditie  Bun  Excelent Slab  ExcelentCorectie ptr. stare +5% 0 +10%Productie/min.buc 750 600 500 1.000Corectie productie +15% +40% +100%Corectie totala 0% +50% +60%Pret licitatie 20.000 € 22.000 € 14.000 €Corectie ptr.   pret licitatie

20.000 € 33.000 € 22.400 €

Se considera de catre evaluator pentru grupul de active un pret de licitatie de 33.200 €.

Aplicaţia 17.Se constatã cã o halã industrialã, în valoare rãmasã de 145.000 mii lei, nu mai are utilizare

Page 2: evaluarea

BORODEA ANDREEA, STAGIAN AN II, SEM II, EC

de peste trei ani, iar situarea ei în partea perifericã a uzinei face posibilã vânzarea terenului încã liber de orice sarcinã. Cheltuielile de demolare a halei sunt estimate la 85.000 mii lei, iar transportul si taxele materialelor nerecuperabile la suma de 35.000 mii lei. Pentru materialele recuperabile se estimeazã obtinerea din vânzarea acestora a sumei nete de 45.000 mii lei. Stabilind bilantul economic, cu ce sumã urmeazã a fi ajustat (corijat) în minus, bilantul contabil?

Profit din recuperare materiale = 45.000 -35.000 = 10.000 mii lei

Suma corijată in minus in bilanţul contabil = 85.000 – 10.000 = 75.000 mii lei

Bilanţul economic oferă masa de date necesară aplicării metodelor de evaluare. Rolul bilanţului economic in evaluarea unei întreprinderi:

- oferă masa de date necesară aplicării metodelor de evaluare; - este instrumentul de lucru pe baza căruia se evaluează o întreprindere;

- reprezintă patrimoniul, rentabilitatea întreprinderii, actualizate şi corectate in funcţie de exigenţele pieţei, pe baza constatărilor din diagnosticul de evaluare;

- reprezintă patrimoniul adus la nivelul pieţei.

RASPUNS : 75.000 mii lei;

Aplicaţia 18.O întreprindere neredresabilã, cu un activ net pozitiv, intrã în lichidare având urmãtoarele date estimative:– activ net contabil = 120.000 mii lei;– plus valoarea imobilizãrilor = 5.000 mii lei;– minus valoarea imobilizãrilor = 6.000 mii lei; (plusul si minusul sunt estimate a fi rezultate în urma lichidãrii vânzãrii imobilizãrilor);– cheltuieli de dezafectare si functionare în timpul lichidãrii = 2.000 mii lei. Care este valoarea estimatã a trezoreriei disponibilã dupã lichidare ?

Raspuns:

Valoarea trezoreriei: 120.000+5000-6000-2000=117.000 lei

40.Ce este valoarea de rentabilitate continuã si cum se determinã?

RASPUNS:

Valoarea de rentabilitate (profitabilitate) (Vr). Aceasta valoare are la baza capitalizarea

(actualizarea) veniturilor si consta in corelarea profitului mediu cu un multiplicator (k), care

reprezinta rata de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara.

Page 3: evaluarea

BORODEA ANDREEA, STAGIAN AN II, SEM II, EC

K=1/i

Acest coeficient e inversul ratei de capitalizare si exprima numarul anilor de profituri nete pe

care cumparatorul e dator sa le plateasca.

În consecinta:

Vr = PN x K sau Vr = PN/i, unde:

Vr – valoarea de rentabilitate;

PN- profituri nete.

Valoarea de rentabilitate e direct proportionala cu capacitateaintreprinderii de a propune profit

sau capacitatea beneficiara (CB) si invers proportionala cu rata de plasament a

disponibilitatilor pe piata financiara.

Daca in operatiunea de evaluare se practica o rentabilitate sub nivelul ratei de actualizare,

aceasta situatie ein favoarea cumparatorului.

Valoarea de rentabilitate limitata se bazeaza pe actualizarea profiturilor anuale viitoare

limitate la un numar de ani.

Valoarea de rentabilitate continua, conform acestui procedeu se considera

valoareaintreprinderii data de profitul mediu anual previzionat, la care se adauga valoarea de

rentabilitate.

61.Explicati rolul evaluãrii pentru elaborarea situatiilor financiare ale întreprinderii.

RASPUNS:

Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilro financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare: cost istoric, cost current, valoare relizabila, etc

63.Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea întreprinderii?

RASPUNS:

Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarea intreprinderii instrucat intrucat acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel metoda lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile de amortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea costurilro indatorarii la un moment dat determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in cheltuiala perioadei.

Page 4: evaluarea

BORODEA ANDREEA, STAGIAN AN II, SEM II, EC

Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o întreprindere (amortizarea scriptica este inferioara amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii.

Includerea anumitor cheltuieli (IAS 16, IAS 2, IAS 22 etc.) in valoarea activului (tratament alternativ)

mareste valoarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de baza (afectarea costului perioadei) determina micsorarea patrimoniului intreprinderii.

             Evitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea intreprinderii in timp ce constituirea excesiva de provisioane conduce la micsorarea valorii intreprinderii.