evaluare investitie transgaz

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN

BUCUREŞTI

FACULTATEA DE FINANȚE, ASIGURĂRI, BĂNCI ȘI BURSE DE

VALORI

PROIECT LA INVESTIȚII

Evaluarea unui proiect de investiții la

Transgaz S.A.

BUCUREŞTI

2013

2

Cuprins

Prezentarea generală a societăţii ............................................................................................................... 3

Analiza diagnostic ....................................................................................................................................... 4

Diagnostic juridic ...................................................................................................................................... 4

Diagnostic comercial ................................................................................................................................ 8

Analiza SWOT ........................................................................................................................................ 11

Diagnosticul resurselor umane ................................................................................................................ 12

Diagnosticul mediului ............................................................................................................................. 16

Diagnosticul tehnic ................................................................................................................................. 17

Diagnosticul financiar ............................................................................................................................. 21

Analiza echilibrului financiar.................................................................................................................. 24

Analiza performanţei financiare.............................................................................................................. 26

Pragul de rentabilitate ............................................................................................................................. 28

Principalele rate de rentabilitate .............................................................................................................. 29

Analiza fluxurilor financiare ................................................................................................................... 35

Analiza Cash-Flow-ului disponibil (CFD) .............................................................................................. 36

Studiu de fezabilitate privind investiţia .................................................................................................. 37

Prezentarea proiectului de investiţii ........................................................................................................ 37

Metodologia cercetării ............................................................................................................................ 39

Analiza investiției în mediu cert .............................................................................................................. 39

Analiza investitiei in mediu incert ........................................................................................................... 45

Analiza de sensibilitate ........................................................................................................................... 45

Tehnica scenariilor .................................................................................................................................. 59

Concluzii .................................................................................................................................................... 64

Bibliografie ................................................................................................................................................ 65

3

Transgaz S.A.

Prezentarea generală a societăţii

Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale “TRANSGAZ” S.A. a fost

înființată în aprilie 2000, este o societate comercială pe acțiuni, companie a statului , fiind

operatorul tehnic al sistemului national de transport gaze naturale din România.

Transgaz asigură servicii de înaltă calitate, răspunde de funcţionarea în condiţii de

calitate, siguranţă, eficienţa economică şi protecie a mediului înconjurător și are ca scop

îndeplinirea strategiei naţionale stabilite pentru transportul,tranzitul internaţional, dispecerizarea

gazelor naturale, cercetarea‐proiectarea in domeniul transportului de gaze naturale prin

efectuarea, cu respectarea legislaţiei romane, de acte de comerţ corespunzătoare obiectului de

activitate aprobat prin statut.

Societatea este partener în proiectul conductei Nabucco și are o capacitate totală de

transport de 30 de miliarde m³ de gaze naturale și de o rețea de conducte de 13.000 km. În

viitorul apropiat, Transgaz va deveni un operator de transport gaze pe piața internațională ,

perfecționându-și sistemul de operare , un sistem național de transport reabilitat , beneficiind de

un management ridicat conform standardelor internaționale.

Compania este în permanență dezvoltare , viziunea acesteia înglobând dorința de atingere

a performanței, responsabilitate față de populație, competitivitate și condiții de siguranță deplină.

Misiunea Transgaz prevede numeroase obiective precum implementarea unui

management participativ în toate domeniile de acțiune, modernizarea sistemului național de

transport gaze și dezvoltarea relațiilor cu țările învecinate.

Obiectul principal de activitate al Transgaz este transportul de gaze naturale, activitate

prestata in regim de monopol natural si care este un serviciu public de interes national. Transgaz

asigura legatura intre producatorii de gaze (ex. Romgaz, Petrom, gaze din import etc.) si

distribuitorii de gaze (ex. GDF SUEZ Energy Romania, E.ON Gaz Romania etc.). Totodata,

Transgaz asigura transportul international de gaze care tranziteaza teritoriul Romaniei.

4

Sursa: www.distrigaz.ro

Principalii participanti pe piața gazului natural din România sunt: producătorii (SNGN

Romgaz, Petrom, Amtomco Energy LLC New York), importatorii (Distrigaz Sud, E.ON Gaz

Romania, Termoelectrica, Wirom, s.a.), furnizorii (Distrigaz Sud, Distrigaz Nord, Petrom,

SNGN Romgaz, Congaz, s.a), operatorul S.N.T. Transgaz, distribuitorii (Distrigaz Sud, E.ON

Gaz Romania, Petrom, s.a.), operatorii de înmagazinare subterană (SNGN Romgaz,

Depomures, Amgaz), consumatorii eligibili și consumatorii captivi.

Analiza diagnostic

Diagnostic juridic

Structură acționariat

"Transgaz" S.A. este organizată şi funcţionează ca o societate comercială pe acţiuni, în

temeiul prevederilor Legii nr. 31 /1990, privind societăţile comerciale, republicată şi a Statutului

său de organizare şi funcţionare aprobat prin H. G. nr. 334 /2000.

Acţiuni în direcţia privatizării

În baza prevederilor Memorandumului nr. 20 /6365 /E.B. /20.05.2004, s-a aprobat

programul guvernamental "O piaţă puternică - dezvoltarea pieţei de capital" în care s-au stabilit

5

măsurile, precum şi termenele de realizare a acestora, pentru agenţii economici din portofoliul

MEC - OPSPI, nominalizaţi pentru oferta publică iniţială primară listarea pe piaţa de capital.

"Transgaz" S.A. Mediaş a fost propusă pentru listarea pe piaţa secundară de capital cu un

pachet minoritar de acţiuni, conform H. G. nr. 881 /03.06.2004 pentru aprobarea Strategiei de

privatizare a unor societăţi comerciale aflate în portofoliul MEC, pentru anul 2004 şi H.G. nr.

1329 /19.08.2004 privind mandatul instituţiei publice implicate şi aprobarea strategiei de

privatizare prin ofertă publică a unor societăţi.

În acest sens, "Transgaz" S.A. a elaborat un program propriu de măsuri cu termene privind

"Procesul de listare şi ofertă publică", care a fost avizat în şedinţa Consiliului de administraţie

din data de 01.07.2004 (H.C.A. nr. 8 /01.07.2004) şi aprobat în şedinţa Adunării Generale a

Acţionarilor din 01.07.2004 (Hotărârea A.G.A. nr. 5 /01.07.2004).

Ca urmare a înfiinţării S.C. Fondul Proprietatea S.A., şi a listării la bursă, structura

acţionariatului s-a modificat după cum urmează:

Acţionar Nr. acţiuni

Număr

Cota de

participare

Drepturi

de vot

MINISTERUL

ECONOMIEI,

COMERTULUI SI

MEDIULUI DE

AFACERI

8.654.917 73,5097

% 8.654.917

S.C. FONDUL

PROPRIETATEA S.A. 1.764.620

14,9876

% 1.764.620

PERSOANE FIZICE 751.730 6,3847 % 751.730

PERSOANE JURIDICE 602.577 5,1179 % 602.577

TOTAL 11.773.844 100 %

6


Îmbinând în mod eficient în cursul anilor experienţa profesională cu devotamentul,

TRANSGAZ este astăzi unul dintre actorii importanţi şi competitivi ai scenei energetice

naţionale şi internaţionale.

În contextul noii politici energetice europene, TRANSGAZ are în vedere atât creşterea

siguranţei energetice – prin asigurarea capacităţilor de transport al gazelor naturale în scopul

satisfacerii cererii de consum din economia naţională, sporirea eficacităţii prin modernizarea

Sistemului de Transport al gazelor naturale (SNT), asigurarea compatibilităţii operării acestuia în

corelare cu sistemele de transport similare europene şi creşterea flexibilităţii în operarea SNT cât

şi implementarea principiilor de dezvoltare durabilă prin modernizarea sistemelor de

odorizare a gazelor naturale, dezvoltarea activităţii de cercetare ştiinţifică şi proiectare în

domeniul transportului de gaze naturale, instituirea zonelor de protecţie şi siguranţă aferente

componentelor din SNT.

Capitalizarea bursieră a Transgaz se cifrează la jumătatea lunii aprilie 2010 la aproximativ

741,8 mil.Є iar Transgaz este astăzi unul dintre emitenţii activi ai pieţei de capital din România,

acţiunile sale tranzacţionându‐se pe piaţa reglementată a BVB la categoria I.

7

EVOLUŢIA ACŢIUNII TGN IN PERIOADA 2008‐2010


SIGURANŢA ENERGETICĂ:

accesul tertilor la SNT în condiţii transparente şi nediscriminatorii în limitele

capacitatilor de transport si cu respectarea regimurilor tehnologice;

asigurarea capacităţilor de transport pentru satisfacerea cerinţelor de consum din

economia naţională;

reabilitarea si modernizarea SNT si a conductelor de tranzit internaţional al gazelor

naturale;

Proiectul Nabucco – în vederea diversificarii surselor de aprovizionare cu gaze naturale

şi a rutelor de transport gaze naturale;

interconectarea SNT cu sistemele similare de transport gaze naturale din ţările vecine şi

cresterea capacităţii transfrontaliere de transport gaze naturale;

implementarea sistemului de comandă şi achiziţie date SCADA;

implementarea regulamentelor comunitare privind piata internă a gazelor naturale

SANATATE

Susținerea în continuare prin sprijin financiar a investitiilor Spitalului Municipal Medias si

acordarea de ajutoare sociale financiare pentru solutionarea unor cazuri medicale fie ale

salariaților, ale rudelor acestora sau celor care solicită sprijin în acest sens.

8

MEDIU

”Cu totii ne dorim o viata sanatoasa si un mediu curat si de aceea ne preocupa tot ceea ce

este în jurul nostru!”

Obiective:

Sustinerea financiara prin parteneriatele încheiate de ONG-uri, cu scoli sau institutii

publice pentru proiecte de protectie a mediului înconjurator si amenajare de spatii verzi;

Sprijinirea proiectelor de ecologizare initiate de administratia publica locala Medias

precum si pe cele initiate de alte primarii din tara, acolo unde Transgaz are unitati.

Prin toate obiectivele propuse în ceea ce privește responsabilitatea socială corporativă

precum și prin acțiunile de sponsorizare și donații întreprinse, SNTGN TRANSGAZ SA se

angajează în mod etic și contribuie prin practica afacerilor transparente și responsabile la

dezvoltarea sustenabila a economiei și la coeziunea sociala, îmbunatatind în acelasi timp, atât

calitatea vietii salariatilor si a familiilor acestora cât si a comunitatilor locale si a societatii în

care își desfașoară activitatea.

Pentru activitatea de tranzit international se negociaza acorduri bilaterale intre statul roman

si alte state pe o perioada de timp limitata:

• Contractul cu Bulgargaz este scadent la 31 decembrie 2011 si nu include clauze de

prelungire;

• Contractul incheiat in 1987 cu Gazprom Export, scadent la 31 decembrie 2011,

contine o clauza de prelungire pe perioade succesive de 5 ani, daca nici una din parti

nu renunta la contract cu 4 ani inainte de scadenta.

• Cel de al doilea contract cu Gazprom, incheiat in 1999 si scadent in 2023 contine de

asemenea aceeasi clauza de prelungire mentionata mai sus.

Diagnostic comercial

Clienți Transgaz

Transgaz Mediaş (TGN) a încheiat la data de 28 iunie 2011 mai multe contracte importante

de transport al gazelor naturale cu cei mai mari consumatori din România care totalizează peste

un miliard de lei (circa 300 mil. euro). Cele patru firme care au semnat cu Transgaz au o

contribuţie de circa 80% la afacerile companiei.

9

"Contractele sunt încheiate pe un an gazier care începe la 1 iulie, aşadar contractele au fost

încheiate pe perioada 01.07.2011-01.07.2012. Având în vedere faptul că tarifele de transport

gaze naturale practicate de Transgaz nu s-au schimbat de la 1 septembrie 2009, valoarea

insumată a contractelor este aproximativ egală cu cea a contractelor semnate anterior cu aceiaşi

clienţi", au precizat reprezentanţii Transgaz.

În 2010, cel mai bun an pentru profitabilitatea Transgaz, afacerile transportatorului de gaze

naturale s-au cifrat la 1,3 mld. lei (311 mil. euro).

Transgaz va furniza servicii de transport de gaze pentru grupul Interagro, controlat de omul

de afaceri Ioan Niculae, în valoare de 229 mil. lei (54,3 mil. euro).

Cel mai mare contract semnat de transportatorul de gaze la aceeaşi dată este cu E. ON

Energie România Târgu-Mureş şi se ridică la 396,1 mil. lei (93,9 mil. euro). GDF Suez Energy

România va plăti către Transgaz în calitate de utilizator al sistemului de transport suma de 282,4

mil. lei (66,9 mil. euro). Electrocentrale Bucureşti a semnat pe un an un contract în valoare de

118,8 mil. lei (28,2 mil. euro).

Printre clienţii importanţi ai Transgaz din primul semestru al acestui an se mai numără

Gazprom Export, OMV Petrom Gaz, Azomureş Târgu-Mureş, Bulgargaz EAD, Electrocentrale

Galaţi şi Conef Gaz - trader de gaze deţinut de ruşii de la Alro Slatina. Compania nu a făcut

publice şi restul contractelor semnate în acest an cu aceşti clienţi.


10

Concurența

Punctele tari ale emitentului includ: transportul de gaze naturale in Romania este monopol,

Transgaz fiind singurul operator de transport;

Relaţii cu investitorii

Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ SA Mediaş a fost admisă la

tranzacţionare pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti în urma derulării

în perioada 26 noiembrie – 7 decembrie 2007 a ofertei publice iniţiale primare de vânzare

acţiuni, iniţiată în conformitate cu prevederile Hg nr.1329/2004 modificată prin HG

nr.708/2005.Este cea de-a doua mare companie din domeniul utilităţilor, aflată în portofoliul

statului român şi care în îndeplinirea obiectivelor cuprinse în programul"O piaţă puternică –

dezvoltarea pieţei de capital", a oferit public acţiuni reprezentând 10% din capitalul majorat,

respectiv 1.177.384 acţiuni.

Profilul de activitate şi statutul de monopol natural în domeniu, poziţia deţinută pe piaţa

energetică în general şi pe piaţa gazelor naturale în special, profilul financiar robust au fost doar

câteva din atuu-rile pentru care compania a prezentat atractivitate şi credibilitate în faţa

investitorilor, fapt ce a contribuit la realizarea unui IPO de succes, succes ce a scris istorie pe

piaţa de capital din România. IPO-ul Transgaz a fost o premieră! Şi aceasta datorită faptului că a

avut cea mai mare valoare a acţiunilor puse în vânzare, respectiv 226 milioane lei (~ 65 milioane

Є), cea mai mare cerere de acţiuni din istoria României, oferta fiind suprasubscrisă pe total de

peste 28 de ori şi primul IPO din istoria BVB căruia i-a fost ataşat un nou instrument financiar

numit "drepturi de alocare".Tranzacţionarea la BVB sub simbolul TGNRO1, a drepturilor de

alocare ataşate acţiunilor nou emise a început la data de 19 decembrie 2007 şi s-a încheiat la data

de 18.01.2008, respectiv cu trei zile înainte de începerea tranzacţionării cţiunilor.Tranzacţionarea

la BVB a acţiunilor Transgaz a început în data de 24.01.2008 şi se derulează la categoria I sub

simbolul TGN.

Capitalul social al SNTGN Transgaz SA s-a majorat în urma IPO-ului cu valoarea celor

1.384.956 acţiuni, din care 207.572 au reprezentat acţiuni subscrise de SC Fondul Proprietatea

SA în exercitarea dreptului de preferinţă iar diferenţa de 1.177.384 au fost acţiunile oferite

public.

11

Majorarea capitalului social a fost aprobată de Consiliul de Administraţie în exercitarea

atribuţiilor delegate acestuia de Adunarea Generală a Acţionarilor, în conformitate cu dispoziţiile

art.14 alin.5 lit.c din Actul Constitutiv actualizat şi a fost înregistrată la Oficiul Registrului

Comerţului, iar CNVM a eliberat Certificatul de Inregistrare al Valorilor Mobiliare

nr.3371/9.01.2008.

Şi pentru că, listarea la BVB a acţiunilor companiei reprezintă o deschidere către acţionarii

săi şi către instituţiile pieţei de capital,Transgaz va urmări asigurarea legală şi transparentă a

cadrului de comunicare şi dialog, oferind în acest sens şi în conformitate cu cerinţele şi termenele

legale de raportare, acces egal tuturor acţionarilor la o informaţie reală, corectă, suficientă şi

publică la momentul oportun. Toate informatiile necesare investitorilor si actionarilor, conform

legislatiei si reglementarilor în vigoare, vor fi transmise institutiilor pietei de capital, CNVM si

BVB, si vor fi publicate pe site-ul companiei.

Analiza SWOT

Puncte tari/Oportunități

Compania deține monopolul pe piața transportului de gaze naturale în Romania;

Metodologia de stabilire a venturilor de tip plafon generează un nivel stabil al veniturilor

obținute din activitatea de transport al gazelor naturale;

Profitabilitatea ridicată rezultată în urma activității de tranzit de gaze;

Grad mic de îndatorare.

Puncte slabe/Amenințări

Contractele de tranzit încheiate în prezent au o valabilitate limitată, iar cursul de schimb

poate influența câștigurile pe aceasta filieră a activității;

Profitabilitatea poate fi afectată în cazul în care costurile din activitatea de transport

depășesc costurile recunoscute de Autoritatea de Reglementare;

Posibilitatea redusă de îmbunătățire a profitabilității.

12

Diagnosticul resurselor umane

Încă de la înfiinţarea S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Mediaş prin H.G. nr. 334 din 28

aprilie 2000 privind reorganizarea Societăţii Naţionale de Gaze Naturale "Romgaz" ‐ S.A,

Direcţia organizare resurse umane a asigurat, cum era şi firesc, îndeplinirea sarcinilor rezultate

din strategia şi programele societăţii privind: administrarea personalului; administrarea

drepturilor salariale; gestiunea personalului; calculul costurilor cu personalul; formarea şi

perfecţionarea profesională.

Exploatarea S.N.T. este efectuată de către personalul muncitor, organizat în formaţii de

lucru, respectiv sectoare şi regionale, constituite conform Normelor de structură şi a

organigramelor aprobate de Consiliul de Administraţie.

Având în vedere că, potrivit H.G. nr. 334/2000 – art.8 - S.N.T.G.N. “Transgaz”- S.A. este

operatorul tehnic al S.N.T. şi răspunde de funcţionarea acestuia în condiţii de calitate şi

siguranţă, societăţii îi revine obligaţia asigurării cu personal calificat a tuturor capacităţilor de

producţie şi în special a SRM-urilor, indiferent de proprietar.

Dimensionarea forţei de muncă în cadrul Transgaz se face având în vedere particularităţile

şi specificul activităţilor prin care trebuie asigurată siguranţa în funcţionare a instalaţiilor şi

continuitatea livrărilor de gaze indiferent de cantităţile de gaze vehiculate în întreaga perioadă a

anului.

Deşi S.N.T. s-a dezvoltat în mod semnificativ, numericul de personal a avut o evoluţie

aproximativ constantă.

Pentru ridicarea calificării profesionale a salariaţilor, societatea are întocmite programe de

instruire şi perfecţionare a acestora, care se realizează prin Centrul de instruire şi formare

profesională propriu, precum şi în colaborare cu furnizori de formare profesională autorizaţi.

Perfecţionarea personalului

Obiective urmărite:

creşterea performanţelor individuale;

valorificarea capacităţilor şi stimularea potenţialului uman;

dinamica activităţii societăţii;

actualizarea cunoştinţelor şi perfecţionarea pregătirii profesionale în ocupaţia de bază,

13

precum şi în ocupaţiile înrudite;

asimilarea unor cunoştinţe avansate, metode şi procedee moderne;

schimbarea calificării, determinată de restructuarea societăţii, de mobilitatea socială sau

de modificări ale capacităţii de muncă.

Acţiuni specifice:

prin centrul propriu de instruire şi formare profesională în baza planurilor anuale aprobate

de Consiliul de Administraţie;

institute de învăţământ superior (masterat, cursuri postuniversitare);

furnizori de formare profesională.

Protecţia socială a angajaţilor

Obiective urmărite:

crearea unui cadru propice dezvoltării activităţii pentru angajaţii companiei;

Acţiuni specifice:

îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;

certificarea echipamentelor;

înlăturarea cauzelor care pot genera incidente tehnice periculoase;

sistem de salarizare stimulator.

La data de 31 decembrie 2011, Transgaz înregistra un număr de 4.962 angajaţi cu contract

individual de muncă, din care 4.936 pe perioadă nedeterminată şi 26 pe perioadă determinată.

Evoluţia numărului de angajaţi al societăţii în perioada 2009-2011 este prezentată în tabelul

de mai jos:

14

Sursa: www.transgaz.ro

Evoluţia structurii personalului pe categorii de studii releva interesul societăţii de a acoperi

nevoile de personal prin angajarea de specialişti cu înaltă calificare, precum şi calificarea

personalului existent.


http://www.transgaz.ro/

15

Sursa:www.transgaz.ro

În domeniul formarii şi perfecţionării continue a salariaţilor, în cursul anului 2011 au fost

organizate cursuri de formare profesională şi perfecţionare cu formatori interni pentru 1.382

angajaţi, în meserii specifice domeniului de activitate al societăţii. În aceeaşi perioadă, un număr

de 643 salariaţi au participat la cursuri organizate cu formatori externi.

La 31 decembrie 2011, gradul de sindicalizare al forţei de munca era de 98.83%, din totalul

de 4.962 salariaţi, 4.904 fiind membri de sindicat.

Există 4 organizaţii sindicale la care sunt înscrişi angajaţii Transgaz, şi anume:

Sindicatul “Transport Gaz” Mediaş;

Sindicatul Liber SNTGN TRANSGAZ SĂ Mediaş;

Sindicatul Cercetare Tehnologie “CERTEH” Mediaş;

Sindicatul Profesional “Metan” Mediaş.

Raporturile dintre angajator şi angajaţi sunt reglementate prin Contractul colectiv de muncă

la nivelul societăţii, precum şi prin contractele individuale de munca ale salariaţilor.

Conducerea executivă a companiei Transgaz este formata din :

Ioan RUSU - Director General

Gabriela MAREȘ-Director General Adjunct

Ilie LAŢA-Director General Adjunct

Ioan ŞTEFĂNESCU -Director Departament Economic

Ion TĂTARU-Director Departament Dezvoltare

Vasile FLOREA-Director Departament Operare

Florin COSMA-Director Departament Exploatare

Marius Vasile LUPEAN-Director Direcţia Contabilitate

Angela MATEŞ-Director Direcţia Organizare Resurse Umane

Adrian BUCUR-Director Direcţia Calitate-Mediu, Prevenire şi Protecţie

Elisabeta GHIDIU-Director Direcţia Strategie şi Management Corporativ

Gheorghe STOIA-Director Direcţia Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii

Ioan RĂU-Director Direcţia Echilibrare Comercială

Gheorghe Marius STROIA-Director Direcţia Operator Piaţă Gaze Bucureşti

Olga IDU-Director Direcţia Juridică

16

Mihai PĂTÎRNICHE -Director Dispeceratul Naţional de Gaze Naturale

Dumitru MARIN-Director Direcţia Buget, Finanţe

Alexandru ŞAI-Director Direcţia Măsurare şi Calitate Gaze Naturale

Vasile MEDEŞAN -Director Direcţia Siguranţă şi Prevenire

Tudor Gabriel BOUARIU -Director Direcţia Achiziţii Publice şi Contractări

Ioan Tudor TOMOŞ -Director Sucursala Mediaş

Diagnosticul mediului

"TRANSGAZ" S.A. este operatorul tehnic al sistemului naţional de transport şi răspunde

de funcţionarea acestuia în condiţii de calitate, siguranţă, eficienţa economică şi protecţie a

mediului înconjurător.

Misiunea Transgaz

Implementarea managementului participativ în toate domeniile de acţiune al Transgaz;

Armonizarea reglementărilor specifice cu legislaţia UE în domeniul gazelor naturale;

Elaborarea unor proiecte de acte normative şi acţiuni de susţinere a acestora tip lobby;

Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea SNT pe principalele direcţii de consum;

Interconectarea SNT cu sistemele de transport ale ţărilor învecinate.

Obiective strategice

Siguranţa energetică

Asigurarea capacităţilor de transport pentru satisfacerea cerinţelor de consum din

economia naţională:

Reconsiderarea şi reabilitarea SNT;

Dezvoltarea şi modernizarea SNT;

Dezvoltarea tranzitului de gaze naturale – realizarea pe teritoriul României a unor

capacităţi de tranzit integrate în coridorul de transport al gazelor din regiunea Marii

Caspice spre vestul Europei;

Interconectarea SNT cu sistemele de transport gaze naturale din ţările vecine, în baza

17

unor acorduri/convenţii interguvernamentale;

Implementare SCADĂ;

Implementarea prevederilor codului reţelei.

Dezvoltare durabilă

Modernizarea sistemelor de odorizare a gazelor naturale;

Reducerea impactului proceselor tehnologice asupra mediului înconjurător;

Reducerea consumurilor tehnologice;

Cercetare ştiinţifică şi proiecte în domeniul transportului gazelor naturale.

Implementarea de programe de responsabilitate socială în vederea creşterii gradului de

coeziune socială.

Competitivitate

Modernizarea SNT pentru asigurarea compatibilităţii operării acestuia în corelare cu

sistemele de transport europene în vederea integrării în piaţa unică europeană;

Creşterea flexibilităţii în operarea SNT în conformitate cu evoluţia pieţei de gaze;

Creşterea eficienţei energetice prin recuperarea potenţialului de detenta a gazelor naturale

şi a energiei conţinute în gazele arse;

Creşterea eficienţei economice în condiţiile operării unui sistem de transport echilibrat şi

competitiv;

Diversificarea şi consolidarea, în cadrul stabilit la nivel european, a relaţiilor de

colaborare cu ţările de tranzit al gazelor naturale;

Instituirea zonelor de protecţie şi siguranţa aferente conductelor din SNT.

Diagnosticul tehnic

"TRANSGAZ" S.A. are ca scop îndeplinirea strategiei naţionale stabilite pentru

transportul, tranzitul internaţional, dispecerizarea gazelor naturale şi cercetarea-proiectarea în

domeniul transportului de gaze naturale prin efectuarea, cu respectarea legislaţiei române, de acte

de comerţ corespunzătoare obiectului de activitate aprobat prin Actul Constitutiv.

"TRANSGAZ" S.A. poate desfăşura complementar şi alte activităţi conexe pentru

18

susţinerea obiectului principal de activitate, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu statutul

propriu, dar nu poate achiziţiona gaze din producţia internă sau din import.

TRANSGAZ deţine statutul de monopol în transportul gazelor naturale din România şi

vehiculează circa 90% din totalul gazelor naturale consumate.

Din totalul veniturilor realizate în 2011, circa 17% sunt realizate în valută, din activitatea

de tranzit internaţional de gaze.

Sursa:www.transgaz.ro

Sursa: raport anual 2012 Transgaz

19

Capacitatea de transport şi tranzit a gazelor naturale este asigurată prin reţeaua de conducte

şi racorduri de alimentare cu diametre cuprinse între 50 mm şi 1200 mm, la presiuni cuprinse

între 6 bar şi 40 bar, cu excepţia tranzitului internaţional (54 bar).

Exploatarea SNT se face prin intermediul a 9 exploatări teritoriale de transport şi o

exploatare teritorială de tranzit, compuse la rândul lor din 9 subsisteme regionale de transport

gaze naturale.

Date tehnice privind principalele imobilizări aflate în proprietatea societăţii


Veniturile activităţii de exploatare realizate în perioada 2009-2011 se prezintă astfel:


20

Comparativ cu anul precedent, veniturile din exploatare sunt mai mari datorită :

- Creşterii cantităţilor de gaze naturale transportate;

- Creşterii altor venituri din exploatare cu 32 555 mii lei, determinată, în principal, de

încasarea unor amenzi şi penalităţi.

Principalele servicii oferite de societate:

- Activitatea de transport al gazelor naturale;

- Activitatea de tranzit internaţional al gazelor naturale;

- Alte activităţi cu o contribuţie marginală la cifra de afaceri a societăţii.

În vederea menţinerii capacităţii de transport a S.N.T. în condiţii de eficienţă, randament şi

securitate, programul de mentenanţă al S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A., prevede şi lucrări de

curăţire a cavităţii interioare a conductelor, operaţiuni foarte complexe, de o mare

responsabilitate şi cu grad ridicat de risc.

În perioada lunilor iunie – august 2008, astfel de lucrări de curăţire (godevilare), au fost

realizate pe conductele magisterale de tranzit ce traversează teritoriul românesc prin zona

Dobrogei spre ţările de pe culoarul balcanic, Bulgaria, Turcia, Grecia, Macedonia, folosindu-se

echipamente de curăţire proprii, apoi echipamente de inspecţie şi diagnosticare ale unei firme

specializate.

Cu această ocazie, pentru prima dată în sistemele de transport gaze naturale din zona de est

a Europei, s-a folosit un echipament denumit “Active Cleaning” specializat pentru îndepărtarea

“Prafului Negru” termen ce desemnează depunerile din interiorul conductelor, în special ale

oxizilor şi sulfaţilor de fier, impurităţi care pot genera fenomene de coroziune şi implicit de

uzură asupra pereţilor conductelor iar prin antrenarea lor de fluxul de gaze, pot afecta

echipamentele aflate în instalaţiile tehnologice de filtrare şi măsurare.

Derularea şi urmărirea acestor operaţiuni de către personalul de specialitate al

Departamentului, al Serviciului de resort cât şi al specialiştilor străini, au asigurat încheierea cu

succes a curăţirii şi diagnosticării, rezultatele obţinute confirmând integritatea conductei, a

capacităţii sale de transport nemodificate, oferind de asemenea informaţii detaliate privind toate

caracteristicile tehnice ale acesteia.

21

Date tehnice privind principalele mijloace fixe aflate în proprietatea societăţii


Diagnosticul financiar

BILANŢ (În valori nete)

Activ 2009 2010 2011

Active imobilizate 2.956.719.655 3.275.070.816 3.402.786.965

Imobilizări necorporale 496.083.022 497.791.432 11.296.624

Imobilizări corporale 2.441.455.964 2.731.187.567 3.323.009.903

Imobilizări financiare 19.180.669 46.091.817 68.480.438

Active circulante 476.824.992 558.979.824 684.878.301

Stocuri 34.955.150 27.654.123 43.247.769

Clienţi 235.753.742 318.160.782 357.256.587

Alte creanţe exploatare 9.549.835 15.558.276 9.612.398

Investiţii financiare pe TS 0 171.851.407 255.607.046

Disponibilităţi 196.566.265 25.755.236 19.154.501

22

Cheltuieli înregistrate în avans şi venituri

angajate 1.340.719 1.540.861 1.371.954

Total Activ 3.434.885.366 3.835.591.501 4.089.037.220

Pasiv 2009 2010 2011

Capitaluri proprii 2.363.368.738 2.586.426.275 3.262.877.964

Datorii>1 an 527.448.777 564.224.722 75.147.643

Datorii<1an 336.853.787 357.177.874 358.127.194

Furnizori 112.327.235 154.522.365 133.649.611

Alte datorii exploatare 165.106.858 159.503.227 171.261.309

Credite de trezorerie 59.281.631 38.942.605 50.230.970

Provizioane 31.286.516 31.249.312 42.427.376

Venituri în avans 175.927.548 296.513.318 350.457.043

Total Pasiv 3.434.885.366 3.835.591.501 4.089.037.220

Cont de profit şi pierdere

2009 2010 2011

Cheltuieli de exploatare 874.867.226 899.269.259 961.793.267

Cheltuieli cu MP şi materiale 176.011.417 158.443.002 161.140.055

Cheltuieli cu personalul 224.549.127 250.644.153 303.199.187

Cheltuieli cu amortizarea 127.557.350 135.266.706 163.318.194

Cheltuieli cu provizioane de exploatare 9.130.682 7.818.207 15.917.248

Alte cheltuieli de exploatare( impozite, taxe,

vărsăminte) 124.925.289 151.782.676 147.983.324

Cheltuieli cu active cedate 508.608 2.053.044 2.190.792

Cheltuieli financiare 22.319.167 26.336.116 39.451.411

23

Cheltuieli cu dobânzile 12.645.100 5.462.109 9.269.198

Cheltuieli cu diferenţe de curs valutar 9.674.067 20.874.007 30.182.213

Cheltuieli extraordinare 0 0 0

Cheltuieli totale 897.186.393 925.605.375 1.001.244.678

2009 2010 2011

Venituri din exploatare 1.220.014.804 1.342.933.371 1.404.364.126

Cifra de afaceri 1.187.350.293 1.312.997.932 1.343.321.806

Producţia stocată

Venituri din reluarea proviz de exploatare 7.519.622 7.855.411 4.739.183

Venituri din cedarea activelor 0 0 -716.324

Venituri financiare 38.453.094 34.176.525 59.141.024

Venituri din dobânzi 34.717.805 14.836.179 18.719.668

Venit din diferenţe de curs valutar 3.735.189 19.340.175 40.399.080

Venituri extraordinare 0 0 0

Venituri totale 1.258.467.898 1.377.109.896 1.463.505.150

Profit brut 361.281.505 451.504.521 462.260.472

Impozit pe profit(16%) 57.805.041 72.240.723 73.961.676

Profitul net 303.476.464 379.263.798 388.298.796

Cont de profit şi pierdere(clasificare după CV şi CF)

2009 2010 2011

CA(incl celelalte venituri) 1.258.467.898 1.377.109.896 1.463.505.150

24

CV exploatare(44,5%) 560.018.215 612.813.904 651.259.792

CF exploatare(fără Amo şi

Provizioane) 187.835.046 164.244.449 161.480.246

Amortizări şi Provizioane 136.688.032 143.084.913 179.235.442

Dobânzi 12.645.100 5.462.109 9.269.198

Profit brut 361.281.505 451.504.521 462.260.472

Impozit pe profit 57.805.041 72.240.723 73.961.676

Profit net 303.476.464 379.263.798 388.298.796

BILANŢ

PERMANENT

2009 2010 2011 2009 2010 2011

IMO 2.956.719.655 3.275.070.816 3.402.786.965 CPR 2.363.368.738 2.586.426.275 3.262.877.964

ACRn -65.902.140 -124.419.819 -64.761.358 DTL 527.448.777 564.224.722 75.147.643

AE 2.890.817.515 3.150.650.997 3.338.025.607 AE 2.890.817.515 3.150.650.997 3.338.025.607

Analiza echilibrului financiar

Situaţia Netă = Activ total-Datorii totale-Provizioane-Venituri în avans=CPR

Fondul de Rulment = CPR+ DTL- IMO

Fondul de Rulment propriu = CPR- IMO

Fondul de Rulment străin = DTL

Nevoia de Fond de Rulment = Stocuri+Creante-Datorii din exploatare=(ACR-Atrezorerie)-

(DCR-Ptrezorerie)

Trezoreria Netă = FR-NFR = Active trezoreri-Pasive trezorerie

2009 2010 2011

SN 2.363.368.738 2.586.426.275 3.262.877.964

FR -65.902.140 -124.419.819 -64.761.358

FRp -593.350.917 -688.644.541 -139.909.001

FRs 527.448.777 564.224.722 75.147.643

NFR -203.186.774 -283.083.857 -289.291.935

TN 137.284.634 158.664.038 224.530.577

25

TN 137.284.634 158.664.038 224.530.577

Situaţia netă reflecta activul neangajat în datorii; este o imagine contabilă a averii

acţionarilo,r se identifica sub aspectul mărimii cu capitalurile proprii.Se poate observa că în toţi

cei 3 ani, situaţia netă are valori pozitive şi este crescătoare, ceea ce reflecta o stituatie financiară

favorabilă.

Fondul de rulment reflectă echilibrul pe termen lung al întreprinderii. Fondul de rulment

mai este denumit şi capitalul de lucru net (Net Working Capital = NWC), acesta reprezentând

sursa permanentă de finanţare a întreprinderii. În situaţia noastră, putem observa că fondul de

rulment este negativ, ceea ce înseamnă că avem dezechilibru financiar pe termen lung.

Fondul de rulment are două componente: Fondul de rulment propriu (FRp) şi Fondul de

rulment străin (FRs). Fondul de rulment propriu pune în evidenţă măsura în care echilibrul

financiar se asigura pe seama capitalurilor proprii, respectiv gradul de autonomie şi independenta

financiară. Deoarece fondul de rulment propriu este negativ în toţi cei 3 ani, sursele proprii nu

sunt suficiente pentru a acoperi imobilizările, de aceea firma este nevoită să apeleze la datorii pe

termen lung. Fondul de rulment străin se identifica permanent ca mărime cu valoarea datoriilor

financiare pe termen lung. Având în vedere că acesta este pozitiv pe toată durata analizată putem

concluziona că firma apelează la datorii cu exigibilitatea mai mare de un an.

Nevoia de fond de rulment este negativă, fapt favorabil deoarece stocurile şi creanţele

sunt integral acoperite de datoriile pe termen scurt, firma are o gestiune eficientă a activităţii

financiare caracterizată prin vânzarea stocurilor şi creanţe mici încasate repede. De asemenea,

firma având un trend de creştere din 2009 până în 2011 datorită creşterii elementelor bilanţiere

putem afirma că Transgaz se află într-o situaţie favorabilă în ciuda valorii negative obţinute.

Trezoreria Netă reprezintă rezultatul întregului echilibru financiar şi reflectă interacţiunea

dintre echilibru pe termen lung şi cel pe termen scurt. Valoarea pozitivă a indicatorului în cele

trei exerciţii financiare succesive ne sugerează că întreprinderea va genera fluxuri pozitive de

numerar din operaţiunile efectuate, acesta fiind scopul final al activităţii unei companii, alături de

obţinerea de profit din activitatea curentă. Transgaz are posibilitatea de a plasa rentabil aceste

disponibilităţi pentru a-şi întări poziţia pe piaţă.

26

Analiza performanţei financiare

Marjele de acumulare anglo-saxone

Fiecare marjă de acumulare reflectă rezultatul gestiunii financiare la treapta respectivă de

acumulare după deducerea diferitelor categorii de cheltuieli. Principalele marje de acumulare

utilizate în analiza performanţei financiare sunt:

1. Marja asupra cheltuielilor variabile (MCV)

2. Excedentul brut al exploatării (EBITDA)

3. Profitul înainte de dobânzi şi de impozit (EBIT)

4. Profitul înainte de impozit (EBT)

5. Profitul net (RN)

6. EBIT- Imp profit=RN+ Dob

7. EBIT(1-Ʈ)=RN+Dob(1-Ʈ)

2009 2010 2011

MCV=CA-CV expl 698.449.683 764.295.992 812.245.358

EBITDA=MCV-CF expl( fără AMO şi

PROVIZ) 510.614.637 600.051.543 650.765.112

EBIT= EBITDA- AMO şi PROZIV 373.926.605 456.966.630 471.529.670

EBT=EBIT-Ch dobânzi 361.281.505 451.504.521 462.260.472

RN=EBT-Imp profit 303.476.464 379.263.798 388.298.796

EBIT- Imp profit=RN+ Dob 316.121.564 384.725.907 397.567.994

EBIT(1-Ʈ)=RN+Dob(1-Ʈ) 314.098.348 383.851.969 396.084.923

Din marja asupra cheltuielilor variabile urmează să se acopere cheltuielile fixe, iar

ceea ce rămâne să constituie capacitatea brută de autofinanţare a dezvoltării întreprinderii. Faptul

că marjă asupra cheltuielilor variabile este pozitivă înseamnă că există un excedent privind cifra

de afaceri în raport cu cheltuielile variabile, adică firma obţine profit din activitatea desfăşurată.

27

Excedentul brut al exploatării exprimă rezultatul brut al exploatării înainte de aplicarea

politicilor specifice întreprinderii de amortizare, de îndatorare şi de impozitare. Cum EBITDA>0

înseamnă că firma a înregistrat un profit brut al exploatării de 510.614.637 lei, 600.051.543 lei,

650.765.112 lei, iar activitatea de exploatare se reflectă la nivelul trezoreriei printr-un surplus

monetar.

Profitul înainte de dobânzi şi de impozit exprimă potenţialul contabil de remunerare a

acţionarilor cu dividend şi a creditorilor cu dobânzi. Faptul că EBIT>0 înseamnă că avem un

potenţial contabil de remunerare atât a acţionarilor cât şi a creditorilor în valoare de 373.926.605

lei în 2009, 456.966.630 lei în 2010, iar în 2011 avem 471.529.670 lei.

Profitul înainte de impozit reprezintă rezultatul activităţii curente (de exploatare şi

financiară). Cum EBT>0 în toţi cei 3 ani rezultă că avem un profit din activitatea curentă de

361.281.505 lei, 451.504.521 lei şi 462.260.472 lei, deci se poate spune că firma este

performantă.

Profitul net - acest rezultat exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare cu care

sunt remuneraţi acţionarii pentru capitalurile proprii investite, acesta urmând să se distribuie sub

formă de dividend în raport cu numărul de acţiuni. Faptul că RN>0 pe toată perioada analizată

înseamnă că firma Tranzgaz S.A. a înregistrat profit net.

Relaţia EBIT- Imp profit=RN+ Dob Reprezintă performanţa exploatării activului

economic dar şi a îndatorării cu efecte fiscale benefice. În cazul nostru performanţa exploatării

activului economic are o valoare de 316.121.564 lei (2009), 384.725.907 lei (2010) şi

397.567.994 lei (2011).

Relaţia EBIT(1-Ʈ)=RN+Dob(1-Ʈ) exprimă capacitatea activelor întreprinderii de a

genera în exploatare rezultate pentru cei ce aduc capitaluri, indiferent de modul de finanţare a

întreprinderii. De asemenea, acest rezultat face comparabile întreprinderile între ele din

perspectiva capacităţii lor tehno-economice şi nu ca urmare a unor politici sfecifice de finanţare.

La Tranzgaz S.A. avem o capacitate a activelor de a genera în exploatare rezultate pentru cei ce

aduc capitaluri de 314.098.348 lei, 383.851.969 lei şi 396.084.923 lei.

28

Capacitatea de autofinanţare (CAF)

Capacitatea de autofinanţare reflectă forţa financiară a unei întreprinderi, garanţia

securităţii şi independenţei acesteia. Ea indică potenţialilor investitori că întreprindera este

capabilă să utilizeze eficient capitalurile încredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare.

Pentru creditori, mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de

rambursare dar şi nivelul riscului de neplată.

CAF = RN-Venituri nemonetare + Cheltuieli nemonetare

= RN - (Venituri din reluare provizioane + Venituri din cedare active) + (Cheltuieli

cu amortizarea + Cheltuieli cu provizioane de exploatare + Cheltuieli cu active cedate).

2009 2010 2011

RN 303.476.464 379.263.798 388.298.796

Venituri nemonetare 7.519.622 7.855.411 4.022.859

Cheltuieli nemonetare 137.196.640 145.137.957 181.426.234

CAF 433.153.482 516.546.344 565.702.171

Faptul că CAF>0 înseamnă că Tranzgaz S.A. a fost capabilă să utilizeze eficient

capitalurile aflate la dispoziţia sa, fapt ce conduce la creşterea încrederii acţionarilor şi a

creditorilor.

Pragul de rentabilitate

Rata marjei asupra costului variabil: MCV% = MCV/CA

CA aferentă pragului de rentabilitate: CAprag = CF/MCV%

2009 2010 2011

CA (inclusiv celelalte venituri) 1.258.467.898 1.377.109.896 1.463.505.150

CF 337.168.178 312.791.471 349.984.886

MCV 698.449.683 764.295.992 812.245.358

MCV% 55,50% 55,50% 55,50%

CA prag 607.510.231 563.588.237 630.603.399

29

Pragul de rentabilitate reprezintă acel nivel al cifrei de afaceri pentru care rezultatul net

este nul. Studiile din economia dezvoltată apreciază situaţia firmelor în raport cu pragul de

rentabilitate astfel:

- instabilă, când CA se afla deasupra PR cu mai puţin de 10 puncte procentuale

- relative stabilă, când CA este deasupra PR cu maxim 20 %

- confortabilă, când CA depăşeşte punctul critic cu peste 20 %

Transgaz S.A. se încadrează în cel de-al treilea caz deorece cifra de afaceri depăşeşte

pragul de rentabilitate cu peste 40% în toţi cei 3 ani (48,27% în 2009, 40,93% în 2010 şi 43,09%

în 2011)

Principalele rate de rentabilitate

Ratele de marjă

1. Rata marjei brute = EBIT(1-T)/CA

2. Rata marjei nete = PN/CA

2009 2010 2011

CA 1.187.350.293 1.312.997.932 1.343.321.806

EBIT(1-T) 314.098.348 383.851.969 396.084.923

PN 303.476.464 379.263.798 388.298.796

RATA MJ BRUTĂ 26,45% 29,23% 29,49%

RATA MJ NETĂ 25,56% 28,89% 28,91%

Rata marjei brute măsoară nivelul rezultatului brut de exploatare independent de

politica financiară, politica de investiţii, de incidenta fiscalităţii şi a elementelor extraordinare.

Valoarea ridicată a acestei rate reflecta posibilitatea financiară de reînnoire rapidă a

echipamentelor întreprinderii. În anul 2010, faţă de anul 2009 rata de marjă brută a înregistrat o

creştere de 2,78%, pe când în anul 2011 faţă de 2010 s-a înregistrat o creştere de doar 0,25

puncte procentuale.

30

Rata marjei nete exprimă capacitatea întreprinderii de a realiza profit şi de a rezista

concurenţei. Acesta a urmat acelaşi trend crescător ca şi marja brută, având o creştere de 3,33%

în 2010 faţă de 2009, şi de doar 0,02% în 2011 faţă de anul 2010.

Rata de rentabilitate economică – ROA

ROA = EBIT(1-T)/AE0 = EBIT(1-T)/CA*CA/AE0

2009 2010 2011

CA 1.187.350.293 1.312.997.932 1.343.321.806

PN 303.476.464 379.263.798 388.298.796

AE 2.890.817.515 3.150.650.997 3.338.025.607

CA/AE 42,82% 45,42% 42,64%

EBIT(1-T)/CA 26,45% 29,23% 29,49%

ROA 11,33% 13,28% 12,57%

Rata de rentabilitate economică exprima eficienta activului economic. Aceasta reflectă

capacitatea firmei de a degaja o acumulare brută sau neta prin capitalurile angajate de această

activitate.

Valoarea ROA pe perioada analizată evidenţiază faptul că activul economic investit are

capacitatea de a degaja un flux monetar pozitiv, care să asigure autofinanţarea creşterii

economice a firmei şi remunerarea acţionarilor.

Rata de rentabilitate financiară - ROE

ROE=PN/CPR0

2009 2010 2011

PN 303.476.464 379.263.798 388.298.796

CPR0 2.363.368.738 2.586.426.275 3.262.877.964

ROE 13,87% 16,05% 15,01%

31

Rata rentabilităţii financiare exprima corelaţia dintre venitul acţionarilor şi capitalul

investit în firma de către aceştia.

În anul 2010 faţă de anul 2005 se o constata o creştere a ROE cu 2,18%, ceea ce duce la o

situaţie favorabilă pentru firmă, însă în anul 2011 faţă de 2010 are loc o uşoară scădere a ratei de

rentabilitate financiară cu 1,03%.

Rata dobânzii – Rdob

Rdob = Dob1(1- Ʈ) / DTL0

2009 2010 2011

Dob(1-Ʈ) 10.621.884 4.588.172 7.786.126

DTL 527.448.777 564.224.722 75.147.643

Rdob 1,82% 0,87% 1,38%

Tranzgaz S.A. are cheltuieli cu dobânzi şi comisioane anuale foarte mici.

Rate de rotaţie

Durata rotaţie stocuri = Stocuri/CA *365 zile

Durata rotaţie clienţi = Creanţe/CA *365 zile

Durata rotaţie furznizori = Furnizori/CA *365 zile

Coeficient rotaţie imobilizări = CA/Active Imobilizate

Coeficient rotaţie active totale = CA/Total Activ

2009 2010 2011

CA 1.187.350.293 1.312.997.932 1.343.321.806

Stocuri 34.955.150 27.654.123 43.247.769

Clienţi 235.753.742 318.160.782 357.256.587

Furnizori 112.327.235 154.522.365 133.649.611

Active imobilizate 2.956.719.655 3.275.070.816 3.402.786.965

32

Active totale 3.434.885.366 3.835.591.501 4.089.037.220

2009 2010 2011

Durata rotaţie stocuri 11 zile 8 zile 12 zile

Durata rotaţie debite-clienti 73 zile 89 zile 98 zile

Durata rotaţie furnizori 35 zile 43 zile 37 zile

Coeficient rotaţie imobilizări 0,4016 0,4009 0,3948

Coeficient rotaţie active totale 0,3457 0,3423 0,3285

Durata de rotaţie a stocurilor a fost mai mică în 2010 faţă de 2009, ceea ce înseamnă că

stocurile se transforma în lichidităţi într-o perioadă mai mică de timp, situaţie favorabilă pentru

întreprindere. Nu acelaşi lucru îl putem spune comparând anii 2010 şi 2011, deoarece observăm

că a avut loc o creştere a numărului de zile în care stocurile pot fi transformate în lichidităţi,

situaţie nefavorabilă pentru companie.

Viteza de rotaţie a debitelor-clienti indica eficacitatea societăţii în colectarea creanţelor

sale. Compania Transgaz S.A. prezintă o situaţie nefavorabilă de-a lungul celor 3 ani, deoarece

se poate observa că numărul de zile creşte în fiecare an.

Durata de rotaţie a furnizorilor este în creştere în anul 2010 faţă de anul 2009 şi în

scădere în 2011 faţă de 2010; însă putem observa că este mult mai mică decât durata de încasare

a creanţelor. Se recomanda accelerarea ritmului de încasare a debitelor clienţi astfel încât să fie

corelate cu ritmul platii datoriilor pe termen scurt; în caz contrar întreprinderea risca să nu-şi

poată onora datoriile scadente.

Coeficientul de rotaţie al imobilizărilor exprima numărul de rotaţii efectuate de activele

imobilizate pentru realizarea cifrei de afaceri. De asemenea, se evaluează eficienţa

managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate prin

exploatarea acestora. Valoarea obţinută în anul 2009: 0,40 exprimă eficacitatea managementului

activelor imobilizate prin obţinerea unei cifre de afaceri de 1.187.350.293 lei, generată de o

cantitate de active imobilizate în valoare de 2.956.719.655 lei. În anii următori observăm că toate

aceste valori au crescut uşor.

33

Coeficientul de rotaţie al activelor totale evaluează eficienta mangementului activelor

totale prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de activele societăţii.

Ratele de solvabilitate

Solvabilitatea patrimonială = CPR/Total Pasiv ≥ 33%

Gradul de îndatorare = DTL/AE ≤ 50%

Levierul de îndatorare = DTL/CPR ≤ 100%

2009 2010 2011

AE 2.890.817.515 3.150.650.997 3.338.025.607

Total pasiv 3.434.885.366 3.835.591.501 4.089.037.220

Dobânzi 12.645.100 5.462.109 9.269.198

CPR 2.363.368.738 2.586.426.275 3.262.877.964

DTL 527.448.777 564.224.722 75.147.643

Solvabilitate patrimonială 68,80% 67,43% 79,80%

Gradul de îndatorare 18,25% 17,91% 2,25%

Levier 22,32% 21,81% 2,30%

În toţi cei 3 ani se poate observa că solvabilitatea patrimonială este mai mare decât

limita de 33% şi de asemenea se poate constata doar o uşoară scădere în 2010 faţă de 2009

Gradul de îndatorare exprima în ce măsură firma îşi finanţează activele prin fonduri

împrumutate şi este recomandat ca acesta să nu depăşească limita de 50%, condiţie ce este

respectată pe toată perioada analizată, în 2011 înregistrându-se chiar un procent foarte mic de

doar 2,25%.

Levierul de îndatorare este subunitar în toţi cei 3 ani şi are un trend descrescător, în

2011 ajungând la o valoare mică, ceea ce arata un grad de îndatorare scăzut şi faptul că

angajamentele bancare ale firmei pe termen mediu şi lung sunt garantate de capitalurile proprii.

Firma poate apela în continuare la credite bancare pentru a-şi realiza volumul de resurse băneşti

necesare continuării activităţii, deoarece are posibilitatea să le ramburseze din capitalul său

propriu.

34

În urma analizării tuturor celor trei indicatori de solvabilitate putem afirma că firma

Transgaz S.A. nu a avut probleme de solvabilitate în perioada 2009-2011.

Ratele de lichiditate

Rata curentă de lichiditate = ACR/DCR > 1

Rata rapidă de lichiditate = (ACR-Stocuri)/DCR ≥ 0,8

Rata imediată de lichiditate = (Disponibilităţi+InvestiţiiTS)/DCR

2009 2010 2011

ACR 476.824.992 558.979.824 684.878.301

DCR 336.853.787 357.177.874 358.127.194

Stocuri 34.955.150 27.654.123 43.247.769

Investiţii pe TS 0 171.851.407 255.607.046

Disponibilităţi 196.566.265 25.755.236 19.154.501

Rata curentă de lichiditate 1,42 1,56 1,91

Rata rapidă de lichiditate 1,31 1,49 1,79

Rata imediată de lichiditate 0,58 0,55 0,77

Rata curentă de lichiditate reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a

se transforma într-un timp scurt în lichidităţi pentru a achita datoriile curente. Aceasta este pe

întreaga perioadă analizată mai mare decât limita de 1 şi prezintă un trend crescător ceea ce

sugerează o îmbunătăţire a lichidității.

Rata rapidă de lichiditate reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate în

creanţe de a acoperi datoriile curente; se scad stocurile deoarece dintre activele cirulante sunt cel

mai puţin susceptibile de a deveni rapid numerar. Ratele din cei 3 ani sunt mai mari decât limita

de 0,8 ceea ce înseamnă că firma nu a avut probleme cu stocurile, iar trendul pe care aceasta îl

prezintă este unul crescător ceea ce sugerează o situație din ce în ce mai bună a lichidității rapide

Rata imediată de lichiditate prezintă valori bune, înregistrându-se doar o mică scădere

în 2010.

Firma Transgaz nu a întâmpinat dificultăți din punctul de vedere al lichidității, toate

ratele calculate prezentând un trend crescător şi fiind în limitele normale.

35

Analiza fluxurilor financiare

Analiza Cash-Flow-rilor întreprinderii (CF)

CF = CFgestiune + CFinvestitii + CFfinantare = ∆TN

CF = CFgest + CFinv + CFfin 117.923.455 21.379.404 65.866.539

CFgest = RN + Amortizări & Provizioane nete – Venituri financiare - ∆ NFR –

Profit cesiunea imobilizărilor

2009 2010 2011

Proviz nete = Ch proviz - Ven proviz 1.611.060 -37.204 11.178.065

∆ NFR -38.287.462 -79.897.083 -6.208.078

Profit cesiune imobilizări = Ven active cedate

- Ch active cedate -508.608 -2.053.044 -2.907.116

CFgest 432.987.850 562.266.902 512.769.225

Cash-Flow-ul este pozitiv şi are o valoare suficient de mare ca să acopere restul plăţilor.

CFinv = Venituri financiare + Profit cesiune imobilizări - ∆ Imobilizări brute

2009 2010 2011

∆Imob nete 275.483.751 318.351.161 127.716.149

∆ Imob brute = ∆Imob nete + Amo&Proviz

nete 404.652.161 453.580.663 302.212.408

CFinv -366.707.675 -421.457.182 -245.978.500

Cash Flow-ul de investiţii este negativ ceea ce înseamnă că firma investeşte.

CFfin = ∆ CPR – RN + ∆ DTL

2009 2010 2011

∆ CPR 175.359.394 223.057.537 676.451.689

∆ DTL -57.435.939 36.775.945 -489.077.079

CFfin -185.553.009 -119.430.316 -200.924.186

36

Analiza Cash-Flow-ului disponibil (CFD)

Acest cash-flow este utilizat pentru determinarea valorii întreprinderii privită ca un

portofoliu de investiţii şi exprimă capacitatea întreprinderii de a rambursa capitalul investit în ea

şi de a remunera acest capital cel puţin la rata normală de rentabilitate pentru riscul asumat.

CFD după origine = CF gestiune - Creştere economică

2009 2010 2011

CFgest origine = EBIT(1-Ʈ) + Amo&Proviz

nete 443.266.758 519.081.471 570.581.182

CFgest destinaţie = RN + Dob(1-Ʈ) +

Amo&Proviz nete 443.266.758 519.081.471 570.581.182

∆ACRn -157.560.296 -58.517.679 59.658.461

Creştere economică = ∆ Imob brute + ∆ACRn 247.091.865 395.062.984 361.870.869

CFD origine 196.174.893 124.018.487 208.710.313

CFD după destinaţie = CFD acţionari + CFD creditori

2009 2010 2011

CFD acţionari = RN - ∆CPR 128.117.070 156.206.261 -288.152.893

CFD creditori = Dobânzi(1-Ʈ) - ∆DTL 68.057.823 -32.187.773 496.863.205

CFD destinaţie 196.174.893 124.018.487 208.710.313

37

Studiu de fezabilitate privind investiţia

Prezentarea proiectului de investiţii

Transgaz SA doreşte să construiască o nouă conductă de transport gaze Turnu-Măgurele –

Corabia. Cei 27,1 km de reţea, cât are conducta de transport, vor fi realizaţi de S.C. T.M.U.C.B.

S.A. Bucureşti, urmând ca reţeaua de distribuţie să fie pusă în practică de firma S.C. WIROM

Gas S.A.

Conducta de transport gaze naturale contribuie la dezvoltarea infrastructurii de gaze din

România fiind un factor esenţial pentru încălzirea celor nu mai puţin de 28 de obiective social -

culturale, 2.500 de apartamente şi 6.700 de locuinţe individuale din Corabia, ceea ce ar duce la

scăderea cheltuielilor actuale de încălzire a instituţiilor aflate în administrare cu 50%.

Rezervoarele supraterane pot fi izolate termic cu materiale incombustibile sau acoperite cu

pământ (rezervoare supraterane acoperite). Rezervorul suprateran cu pereţi dubli neacoperit va fi

montat obligatoriu în cuve de retenţie prevăzute în vederea protejării împotriva împrăştierii

necontrolate din rezervoare a produselor petroliere ca urmare a unor neetanşeităţi sau cauze

accidentale. Depozitul este prevăzut cu o unitate de recuperare a vaporilor pentru emisia

controlată a hidrocarburilor, sistem de colectare a apei uzate, sistem de protecţie împotriva

incendiilor prevăzut cu dispozitive automate de alarmare și avertizare ȋn caz de incendiu,sistem

automat de control și administrare a procesului tehnologic și al ȋntregii activităţi din depozit.

Rezervorul se va echipa cu:

- indicator de nivel local şi/sau cu transmisie automată a nivelului la sistemul managerial al

staţiei, cu semnalizare a valorilor minime şi maxime; - limitator de umplere;

- supape de respiraţie, prevăzute cu opritor de flacără;

- orificii de luat probe şi pentru efectuarea măsurătorilor, de tip etanş, cu bucşe din

materiale care nu produc scântei prin lovire sau frecare;

- robinete de izolare pe conductele de alimentare, respectiv pe conducta de livrare spre

pompele de distribuţie;

- traseu pentru transvazarea produselor dintr-un rezervor în altul, în caz de avarie sau

incendiu; - sisteme de captare şi scurgere la pământ a electricităţii statice şi după caz a

descărcărilor electrice;

38

- racord pentru sistemul de recuperare al vaporilor.

Investiţia iniţială, în valoare de 18.000.000 lei, va fi finanţată din fonduri proprii. Proiectul

se va realiza pe o durată de 3 ani, amortizandu-se liniar. Durata ACRn este de 18 zile.

Anul 2009 2010 2011

CA 1,187,350,293.00 1,312,997,932.00 1,343,321,806.00

∆%CA - 0.11 0.02

∆%CA

medie 6.45%

Am considerat că CA fără proiectul de investiții va crește cu 6 %, iar rata de creștere a CA

după adoptarea proiectului va crește cu 3 puncte procentuale mai mult astfel:

CA farapr 1,423,921,114.36

CA cu pr 1,464,220,768.54

CA pr 40,299,654.18

Cheltuielile variabile reprezintă 40 % din CA şi sunt formate din:

-Cheltuieli cu materii prime şi materiale

-cheltuieli cu personalul - direct productiv (55 %)

- indirect productiv ( 45 %)

-cheltuieli cu apa si energia

-alte cheltuieli exploatare

Cheltuielile fixe în valoare de 6,044,948.13 RON fără Amortizare şi Provizioane şi sunt

formate din:

-cheltuieli cu personalul indirect productiv

-cheltuieli cu protectia mediului

39

Metodologia cercetării

Proiectul se va desfăşura pe o perioadă de 3 ani, metodologia cercetării fiind asigurată de

directorul de proiect şi cercetătorii cu experienţă, alături de membrii colectivului de lucru

implicat în proiect.

Responsabilul de proiect va stabili metodologia de lucru, elaborând proceduri pentru

utilizarea cercetărilor specifice, conform tematicii şi obiectivelor proiectului.

Activităţile de management sunt prevăzute la fiecare etapă, pe întreaga perioadă şi vor

urmări desfăşurarea corectă a proiectului, atât din punct de vedere al concretizării acestuia, cât şi

din punct de vedere financiar.

Analiza investiției în mediu cert

Ipotezele de la care s-a pornit analiza proiectului de investiții sunt :

Investiția inițială este de 18.000.000 RON ce se amortizează liniar pe o perioadă de 3 ani

(Amo anuală =6.000.000 RON);

Durata investiției este de 3 ani (n=3);

Investiția se realizează din resurse proprii, din autofinantare, deci cheltuielile dobânzilor

sunt nule (Dob=0);

Se consideră că nu se mai fac alte investiții suplimentare (∆Imo brute=0);

Se estimează că investiția va aduce companiei o creștere a cifrei de afaceri de 9 % pe an

ce se menține constantă pe perioada investiției;

Cheltuielile variabile reprezintă 40% din CA;

Cheltuielile fixe în valoare de 6,044,948.13 RON rămân constante pe toată durata

proiectului;

Prețul de vânzare al investiției după 3 ani este estimat la 9.000.000 RON;

Rata de actualizare k=20% pe care am determinat-o astfel:

40

Deter k

CAPM

indice beta 0.76

Rata fara risc 12.67%

Prima de risc=Rm-Rf 10%

k=costul capitalului propriu = Rf+(Rm-Rf)*Beta 20.27% Aprox k=20%

Rentabilitatea cerută de acționari ROE=15%;

Cota de impozit ;

Pentru calculul CFD am folosit următoarele formule:

( )

unde:

(

)

∑

Pentru fundamentarea CA din anul 2012 am considerat următoarele:

Anul 2009 2010 2011

CA 1,187,350,293.00 1,312,997,932.00 1,343,321,806.00

∆%CA - 0.11 0.02

∆%CA

medie 6.45%

Am considerat că CA fără proiectul de investiții va crește cu 6 %, iar rata de creștere a

CA după adoptarea proiectului va crește cu 3 puncte procentuale mai mult astfel:

CA fara pr 1,423,921,114.36

41

CA cu pr 1,464,220,768.54

CA pr 40,299,654.18

Pentru fundamentarea duratei ACRnete am considerat următoarele:

An 2009 2010 2011

Durata

ACRnete 21 35 18

Medie 24.67

Am considerat durata ACRnete pentru proiectul de investiții de 20 de zile.

Calculul CFD al proiectului de investiții pe perioada 2012-2014

Element\AN 2012 2013 2014

CA 40,299,654.18 43,926,623.06 47,880,019.13

-CV(40% din CA) 16,119,861.67 17,570,649.22 19,152,007.65

-CF 6,044,948.13 6,044,948.13 6,044,948.13

-Amo 6,000,000.00 6,000,000.00 6,000,000.00

-Dob 0.00 0.00 0.00

PB 12,134,844.38 14,311,025.71 16,683,063.35

PN 10,193,269.28 12,021,261.59 14,013,773.22

Cfgestiune 16,193,269.28 18,021,261.59 20,013,773.22

-∆Imo brute 0.00 0.00 0.00

-∆ACRnete 2,236,630.81 201,296.77 219,413.48

=CFD 13,956,638.47 17,819,964.82 19,794,359.73

Calculul ACRnete:

Element\An 2011 2012 2013 2014

ACRnete 0 2236630.807 2437927.58 2657341.062

42

Calculul valorii reziduale:

Pret de

vanzare 9,000,000.00

∆ACRn+1 2,657,341.06

VR 4,902,658.94

Calculul indicatorilor specifici mediului cert:

Io CFD1 CFD2 CFD3+VR VAN RIR RIRM IP

-

18,000,000.00 13,956,638.47 17,819,964.82 24,697,018.67 20,297,763.81 77.15% 52.35% 1.13

k 20%

ROE 15%

Termenul de recuperare

Anul CFD CFDactualizat CFDcumulat

2012 13956638.47 11,630,532.06 11,630,532.06

2013 17819964.82 12,374,975.57 24,005,507.63

2014 19794359.73 11,455,069.29 35,460,576.92

VR 4,902,658.94 2,837,186.89 38,297,763.81

18,000,000.00

TR= 1 an + 185.29

TR= 1 an + 186 zile <3 ani

Rezultatele proiectului de investiții:

VAN 20,297,763.81 >0

43

RIR 77.15% >20%=k

RIRM 52.35% >15%=ROE

IP 1.13 >0

TR 1 an si 186 zile <n=3

Interpretarea rezultatelor:

VAN-Valoarea actualizată netă a invetiției

Acest criteriu presupune utilizarea unei anumite rate de actualizare și compararea

fluxurilor financiare viitoare cu capitalul investit inițial.

Pentru determinarea valorii actualizate nete se folosește următoarea formulă :

∑ ( )

( )

( )

( )

( )

unde:

- valoarea netă a cash-flow-ului disponibil din anul i;

- investiţia iniţială;

k- rata de actualizare;

n - numărul de ani.

Van-ul investiției noastre s-a calculat în Excel cu ajutorul funcției ,,=NPV()’’ și a

rezultat o valoarea pozitivă de 20,297,763.81 , ceea ce înseamnă că proiectul de investiții

este rentabil pentru că aduce un plus de valoare companiei.

RIR-Rata internă de rentabilitate

Rata intrenă de rentabilitate este acel factor de actualizare pentru care VAN =0 și

se determină ca soluție a ecuației:

∑

( )

( )

RIR se poate determina prin aproximare cu ajutorul relației:

RIR = ( )

44

În Excel RIR se poate calcula cu ajutorul funcției ,,=IRR()’’, iar în cazul nostru

am obținut un procent de 77.15% care este mai mare decât rata de actualizare , fapt ce ne

indică că proiectul de investiții este rentabil.

RIRM-Rata internă de rentabilitate modificată

RIRM consideră reinvestirea fluxurilor financiare la costul capitalulul și nu la

proiectul de investiții analizat.

Se poate calcula cu ajutorul formulei:

RIRM = √∑ ( )

unde = rata de rentabilitate specifică firmei la care pot fi reinvestite cash flow-urile

viitoare.

În Excel RIRM se poate calcula cu ajutorul funcției ,,=MIRR()’’, iar în cazul

nostru am obținut un procent de 52.35% care este mai mare decât rentabilitatea cerută de

investitori, fapt ce ne indică că proiectul poate fi acceptat.

IP-Indicele de profitabilitate

Indicele de profitabilitate arată care este câştigul obţinut pentru o unitate monetară

investită. Se calculează după formula:

IP = ∑

( )

( )

=

Proiectul de investiții are un IP de 1.13 care este mai mare decât 0 , deci proiectul

este rentabil.

TR-Termenul de recuperare

Termenul de recuperare exprimă numărul de ani de recuperare prin cashflow-urile

anuale, a sumei alocate pentru efectuarea investiţiei.

Se calculează astfel:

∑ ( )

( )

unde m este anul pentru care suma CFD actualizate pentru primii m ani < , iar suma

CFD actualizate pentru primii (m+1) ani > .

45

TR este de 1 an și 186 de zile și este mai mic decât durata investiției, deci

proiectul este rentabil și din privința acestui criteriu.

Analiza investitiei in mediu incert

Analiza de sensibilitate

Analiza de sensibilitate este o tehnică modernă de evaluare a proiectelor de

investiții ce ia în considerare faptul că valoarea indicatorilor de performanță ai unui

proiect de investiții este determinată de mai mulți factori.

În cazul proiectului nostru de investiții am identificat patru factori ce pot influența

valoarea indicatorilor de performanță si anume: modificarea cifrei de afaceri, modificarea

cheltuielilor variabile, modificarea cheltuielilor fixe și modificarea duratei ACRnete.

Modificarea CA cu 10 %

Scenariu optimist: CA crește cu 10 %

Element\An 2012 2013 2014

CA 44,329,619.60 48,319,285.36 52,668,021.04

-CV 17,731,847.84 19,327,714.14 21,067,208.42

-CF 6,044,948.13 6,044,948.13 6,044,948.13

-Amo 6,000,000.00 6,000,000.00 6,000,000.00

-Dob 0.00 0.00 0.00

PB 14,552,823.63 16,946,623.09 19,555,864.50

PN 12,224,371.85 14,235,163.40 16,426,926.18

Cfgestiune 18,224,371.85 20,235,163.40 22,426,926.18

-∆Imo brute 0.00 0.00 0.00

-∆ACRnete 2,460,293.89 221,426.45 241,354.83

=CFD 15,764,077.96 20,013,736.95 22,185,571.35

46

Element\An 2011 2012 2013 2014

ACRnete 0.00 2,460,293.89 2,681,720.34 2,923,075.17

Pret de vanzare 9,000,000.00

∆ACRn+1 2,923,075.17

VR 4,636,924.83

I0 2012 2013 2014 VAN RIR RIRM IP

-18000000 15,764,077.96 20,013,736.95 26,822,496.18 24,557,437.95 88.50% 57.77% 1.36

k 20%

ROE 15%



2012 15,764,077.96 13,136,731.64 13,136,731.64

2013 20,013,736.95 13,898,428.43 27,035,160.07

2014 22,185,571.35 12,838,872.31 39,874,032.38

VR 4,636,924.83 2,683,405.57 42,557,437.95

18,000,000.00

TR=1an+ 125.97

TR=1an si 126 de zile

VAN 24,557,437.95 >0

RIR 88.50% >20%=k

RIRM 57.77% >15%=ROE

IP 1.36 >0


47

Scenariu pesimist: CA scade cu 10%

Element\An 2012 2013 2014

CA 36,269,688.76 39,533,960.75 43,092,017.22

-CV 14,507,875.50 15,813,584.30 17,236,806.89

-CF 6,044,948.13 6,044,948.13 6,044,948.13

-Amo 6,000,000.00 6,000,000.00 6,000,000.00

-Dob 0.00 0.00 0.00

PB 9,716,865.13 11,675,428.32 13,810,262.20

PN 8,162,166.71 9,807,359.79 11,600,620.25

Cfgestiune 14,162,166.71 15,807,359.79 17,600,620.25

-∆Imo brute 0.00 0.00 0.00

-∆ACRnete 2,012,967.73 181,167.10 197,472.13

=CFD 12,149,198.98 15,626,192.70 17,403,148.12

Element\An 2011 2012 2013 2014

ACRnete 0.00 2,012,967.73 2,194,134.82 2,391,606.96


∆ACRn+1 2,391,606.96

VR 5,168,393.04

k 20%

ROE 15%

I0 2012 2013 2014 VAN RIR RIRM IP

-18000000 12,149,198.98 15,626,192.70 22,571,541.16 16,038,089.66 65.62% 46.51% 0.89

Temrenul de recuperare


2012 12,149,198.98 10,124,332.49 10,124,332.49

48

2013 15,626,192.70 10,851,522.71 20,975,855.19

2014 17403148.12 10,071,266.27 31,047,121.46

VR 5,168,393.04 2,990,968.20 34,038,089.66

18,000,000.00

TR= 1an + 261.28

TR= 1 an si 262 de zile

VAN 16,038,089.66 >0

RIR 65.62% >20%=k

RIRM 46.51% >15%=ROE

IP 0.89 >0


Modificarea CV cu 10%

Scenariu optimist: CV scad de la 40% la 30% din CA

Element\An 2012 2013 2014

CA 40,299,654.18 43,926,623.06 47,880,019.13

-CV 12,089,896.25 13,177,986.92 14,364,005.74

-CF 6,044,948.13 6,044,948.13 6,044,948.13

-Amo 6,000,000.00 6,000,000.00 6,000,000.00

-Dob 0.00 0.00 0.00

PB 16,164,809.80 18,703,688.01 21,471,065.26

PN 13,578,440.23 15,711,097.93 18,035,694.82

Cfgestiune 19,578,440.23 21,711,097.93 24,035,694.82

-∆Imo brute 0.00 0.00 0.00

-∆ACRnete 2,236,630.81 201,296.77 219,413.48

=CFD 17,341,809.42 21,509,801.16 23,816,281.34

49

Element\An 2011 2012 2013 2014

ACRnete 0.00 2,236,630.81 2,437,927.58 2,657,341.06


∆ACRn+1 2,657,341.06

VR 4,902,658.94

I0 2012 2013 2014 VAN RIR RIRM IP

-18000000 17,341,809.42 21,509,801.16 28,718,940.28 28,008,626.87 97.65% 62% 1.56

k 20%

ROE 15%



2012 17,341,809.42 14,451,507.85 14,451,507.85

2013 21,509,801.16 14,937,361.92 29,388,869.77

2014 23,816,281.34 13,782,570.22 43,171,439.99

VR 4,902,658.94 2,837,186.89 46,008,626.87

18,000,000.00

TR=1an+ 85.52

TR=1an si 86 de zile

VAN 28,008,626.87 >0

RIR 97.65% >20%=k

RIRM 61.90% >15%=ROE

IP 1.56 >0


50

Scenariu pesimist: CV cresc de la 40% la 50% din CA

Element\An 2012 2013 2014

CA 40,299,654.18 43,926,623.06 47,880,019.13

-CV 20,149,827.09 21,963,311.53 23,940,009.57

-CF 6,044,948.13 6,044,948.13 6,044,948.13

-Amo 6,000,000.00 6,000,000.00 6,000,000.00

-Dob 0.00 0.00 0.00

PB 8,104,878.96 9,918,363.40 11,895,061.44

PN 6,808,098.33 8,331,425.26 9,991,851.61

Cfgestiune 12,808,098.33 14,331,425.26 15,991,851.61

-∆Imo brute 0.00 0.00 0.00

-∆ACRnete 2,236,630.81 201,296.77 219,413.48

=CFD 10,571,467.52 14,130,128.48 15,772,438.13

Element\An 2011 2012 2013 2014

ACRnete 0.00 2,236,630.81 2,437,927.58 2,657,341.06


∆ACRn+1 2,657,341.06

VR 4,902,658.94

k 20%

ROE 15%

I0 2012 2013 2014 VAN RIR RIRM IP

-18000000 10,571,467.52 14,130,128.48 20,675,097.06 12,586,900.74 56.13% 41% 0.70

51



2012 10,571,467.52 8,809,556.27 8,809,556.27

2013 14130128.48 9,812,589.23 18,622,145.49

2014 15772438.13 9,127,568.36 27,749,713.85

VR 4,902,658.94 2,837,186.89 30,586,900.74

18,000,000.00

TR= 1an + 337.17

TR= 1an si 338 de zile

VAN 12,586,900.74 >0

RIR 56.13% >20%=k

RIRM 41.42% >15%=ROE

IP 0.70 >0

TR 1 ani si 338 zile <n=3

Modificarea CF cu 1.000.000 RON

Scenariu optimist :CF scad cu 1.000.000

Element\An 2012 2013 2014

CA 40,299,654.18 43,926,623.06 47,880,019.13

-CV 15,313,868.59 16,692,116.76 18,194,407.27

-CF 5,044,948.13 5,044,948.13 5,044,948.13

-Amo 6,000,000.00 6,000,000.00 6,000,000.00

-Dob 0.00 0.00 0.00

PB 13,940,837.46 16,189,558.17 18,640,663.73

PN 11,710,303.47 13,599,228.86 15,658,157.54

52

Cfgestiune 17,710,303.47 19,599,228.86 21,658,157.54

-∆Imo brute 0.00 0.00 0.00

-∆ACRnete 2,236,630.81 201,296.77 219,413.48

=CFD 15,473,672.66 19,397,932.09 21,438,744.05

Element\An 2011 2012 2013 2014

ACRnete 0.00 2,236,630.81 2,437,927.58 2,657,341.06


∆ACRn+1 2,657,341.06

VR 4,902,658.94

I0 2012 2013 2014 VAN RIR RIRM IP

-

18000000 15,473,672.66 19,397,932.09 26,341,402.99 23,609,380.86 86.12% 57% 1.31

k 20%

ROE 15%



2012 21,724,149.03 18,103,457.52 18,103,457.52

2013 27,206,513.98 18,893,412.49 36,996,870.01

2014 30254941.02 17,508,646.42 54,505,516.43

VR 4,902,658.94 2,837,186.89 57,342,703.32

18,000,000.00

zile 357.94

53

TR=358 de zile

VAN 23,609,380.86 >0

RIR 86.12% >20%=k

RIRM 56.59% >15%=ROE

IP 1.31 >0

TR 358 de zile <n=3

Scenariu pesimist : CF cresc cu 1.000.000 RON

Element\An 2012 2013 2014

CA 40,299,654.18 43,926,623.06 47,880,019.13

-CV 16,925,854.76 18,449,181.68 20,109,608.04

-CF 7,044,948.13 7,044,948.13 7,044,948.13

-Amo 6,000,000.00 6,000,000.00 6,000,000.00

-Dob 0.00 0.00 0.00

PB 10,328,851.30 12,432,493.25 14,725,462.97

PN 8,676,235.09 10,443,294.33 12,369,388.89

Cfgestiune 14,676,235.09 16,443,294.33 18,369,388.89

-∆Imo brute 0.00 0.00 0.00

-∆ACRnete 2,236,630.81 201,296.77 219,413.48

=CFD 12,439,604.28 16,241,997.55 18,149,975.41

Element\An 2011 2012 2013 2014

ACRnete 0.00 2,236,630.81 2,437,927.58 2,657,341.06


∆ACRn+1 2,657,341.06

54

VR 4,902,658.94

k 20%

ROE 15%

I0 2012.00 2013.00 2014.00 VAN RIR RIRM IP

-18000000.00 12439604.28 16241997.55 23052634.35 16986146.75 68.11% 47.86% 0.94



2012 6,640,484.05 5,533,736.71 5,533,736.71

2013 9,059,430.49 6,291,271.17 11,825,007.88

2014 10180805.44 5,891,669.82 17,716,677.69

VR 4,902,658.94 2,837,186.89 20,553,864.58

18,000,000.00

TR= 3ani+ 35.95

TR=3ani si 36 zile

VAN 16,986,146.75 >0

RIR 68.11% >20%=k

RIRM 47.86% >15%=ROE

IP 0.94 >0

TR 3 ani si 36 de zile <n=3

Modificarea Duratei ACRnete cu 10 zile

Scenariu optimist: Durata ACRnete scade de la 20 la 10 zile

55

Element\An 2012 2013 2014

CA 40,299,654.18 43,926,623.06 47,880,019.13

-CV 16,119,861.67 17,570,649.22 19,152,007.65

-CF 6,044,948.13 6,044,948.13 6,044,948.13

-Amo 6,000,000.00 6,000,000.00 6,000,000.00

-Dob 0.00 0.00 0.00

PB 12,134,844.38 14,311,025.71 16,683,063.35

PN 10,193,269.28 12,021,261.59 14,013,773.22

Cfgestiune 16,193,269.28 18,021,261.59 20,013,773.22

-∆Imo brute 0.00 0.00 0.00

-∆ACRnete 1,116,300.42 100,467.04 109,509.07

=CFD 15,076,968.86 17,920,794.56 19,904,264.14

Element\An 2011 2012 2013 2014

ACRnete 0.00 1,116,300.42 1,216,767.46 1,326,276.53


∆ACRn+1 1,326,276.53

VR 6,233,723.47

I0 2012 2013 2014 VAN RIR RIRM IP

-18000000 15,076,968.86 17,920,794.56 26,137,987.61 22,135,287.18 82.17% 55% 1.23

k 20%

ROE 15%



2012 15,076,968.86 12,564,140.72 12,564,140.72

56

2013 17,920,794.56 12,444,996.22 25,009,136.94

2014 19904264.14 11,518,671.38 36,527,808.32

VR 6,233,723.47 3,607,478.86 40,135,287.18

18,000,000.00

1 an + 157.24

TR=1 an si 158 zile

VAN 22,135,287.18 >0

RIR 82.17% >20%=k

RIRM 54.73% >15%=ROE

IP 1.23 >0

TR 1 an si 158 de zile <n=3

Scenariu pesimist: Durata ACRnete creste de la 20 la 30 de zile

Element\An 2012 2013 2014

CA 40,299,654.18 43,926,623.06 47,880,019.13

-CV 16,119,861.67 17,570,649.22 19,152,007.65

-CF 6,044,948.13 6,044,948.13 6,044,948.13

-Amo 6,000,000.00 6,000,000.00 6,000,000.00

-Dob 0.00 0.00 0.00

PB 12,134,844.38 14,311,025.71 16,683,063.35

PN 10,193,269.28 12,021,261.59 14,013,773.22

Cfgestiune 16,193,269.28 18,021,261.59 20,013,773.22

-∆Imo brute 0.00 0.00 0.00

-∆ACRnete 3,356,961.19 302,126.51 329,317.89

57

=CFD 12,836,308.09 17,719,135.09 19,684,455.32

Element\An 2011 2012 2013 2014

ACRnete 0.00 3,356,961.19 3,659,087.70 3,988,405.59


∆ACRn+1 3,988,405.59

VR 3,571,594.41

k 20%

ROE 15%



2012 12,836,308.09 10,696,923.41 10,696,923.41

2013 17,719,135.09 12,304,954.92 23,001,878.33

2014 19684455.32 11,391,467.20 34,393,345.53

VR 3,571,594.41 2,066,894.91 36,460,240.44

18,000,000.00

TR= 1an+ 213.66

TR=1an si 214 zile

VAN 18,460,240.44 >0

RIR 72.12% >20%=k

RIRM 49.88% >15%=ROE

58

IP 1.03 >0

TR 1 an si 214 de zile <n=3

Centralizând datele obținem:

Matricea VAN

Scenariu

Pesimist Normal Optimist

CA 16,038,089.66 20,297,763.81 24,557,437.95

CV 12,586,900.74 20,297,763.81 28,008,626.87

CF 16,986,146.75 20,297,763.81 23,609,380.86

Durata ACRn 18,460,240.44 20,297,763.81 22,135,287.18

Factor de

influenta Scenariu pesimist Scenariu normal Scenariu optimist

CA 36269688.76 40299654.18 44329619.60

CV 50% 40% 30%

CF 7,044,948.13 6,044,948.13 5,044,948.13

Durata ACRn 30 zile 20 zile 10 zile

Coeficient de elasticitate

Factor de

influenta Scenariu pesimist Scenariu optimist

CA 2.10 2.10

CV -1.52 -1.52

CF -0.99 -0.99

Durata ACRn -0.18 -0.18

59

Coeficientul de elasticitate s-a calculat cu formula:

Interpretare:

Creșterea cu 1 % a cifrei de afaceri față de nivelul prognozat în scenariul de bază va

determina creșterea cu 2,1% a VAN.

Creșterea cu 1 % a cheltuielilor variabile față de nivelul prognozat în scenariul de bază va

determina scăderea cu 1,52% a VAN.

Creșterea cu 1 % a cheltuielilor fixe față de nivelul prognozat în scenariul de bază va


Creșterea cu 1 % a duratei ACRnete față de nivelul prognozat în scenariul de bază va


Se observă că modificarea cifrei de afaceri și a cheltuielilor variabile influențează cel mai

mult politica de investiții în cazul valorii indicatorului VAN, iar cea mai slabă influență o are

modificarea duratei ACRnete.

Tehnica scenariilor

Tehinca scenariilor prezintă avantajul de a oferi o imagine de ansamblu asupra

indicatorilor de performanță aferenți proiectului de investiții în condițiile luării în considerare a

mai multor variabile și a legăturii existente între acestea pentru fiecare scenariu avut în vedere.

Scenariu pesimist:

-scăderea CA cu 10 %, creșterea CV la 50%, creșterea CF cu 1.000.000, creșterea duratei

ACRnete cu 10 zile

Element\An 2012 2013 2014

CA 36269688.76 39533960.75 43092017.22

-CV 18134844.38 19766980.38 21546008.61

60

-CF 7044948.127 7044948.127 7044948.127

-Amo 6000000 6000000 6000000

-Dob 0 0 0

PB 5089896.254 6722032.248 8501060.482

PN 4275512.853 5646507.089 7140890.805

Cfgestiune 10275512.85 11646507.09 13140890.8

-∆Imo brute 0 0 0

-∆ACRnete 3022474.064 272022.6657 296504.7056

=CFD 7253038.79 11374484.42 12844386.1

2011 2012 2013 2014

ACRn 0 3022474.064 3294496.729 3591001.435


∆ACRn+1 3,591,001.43

VR 3,968,998.57

I0 2012 2013 2014 VAN

-18000000 7,253,038.79 11,374,484.42 16,813,384.66 5,673,114.48

k 20%

Scenariu optimist:

-creșterea CA cu 10 %, scăderea CV la 30%, scăderea CF cu 1.000.000, scăderea duratei

ACRnete cu 10 zile

Element\An 2012 2013 2014

CA 44329620 48319285.4 52668021

61

-CV 13298886 14495785.6 15800406

-CF 5044948 5044948.13 5044948.1

-Amo 6000000 6000000 6000000

-Dob 0 0 0

PB 19985786 22778551.6 25822667

PN 16788060 19133983.4 21691040

Cfgestiune 22788060 25133983.4 27691040

-∆Imo brute 0 0 0

-∆ACRnete 1231378 110824.049 120798.21

=CFD 21556682 25023159.3 27570242

2011 2012 2013 2014

ACRn 0 1231378.322 1342202.371 1463000.585


∆ACRn+1 1,463,000.58

VR 6,096,999.42

I0 2012 2013 2014 VAN

-18000000 21,556,681.57 25,023,159.32 33,667,241.15 36,824,452.43

k 20%

Pentru determinarea intervalelor de încredere ale VAN se folosesc următoarele formule:

∑

62

√∑( )

=

( )

( )

( )

Scenariu Probabilitatea CA CV CF

Durata

ACRn VAN

pesimist 0.25 0.9 50% 7,044,948.13 30 zile 5,673,114.48

normal 0.5 1 40% 6,044,948.13 20 zile 20,297,763.81

optimist 0.25 1.1 30% 5,044,948.13 10 zile 36,824,452.43

VAN mediu 20,773,273.63

Varianta 121,526,841,561,404.00

deviata standard 11,023,921.33

coeficient de

variatie 0.53

medie 20,773,273.63

sigma 11,023,921.33

CV 0.53

aprox 68% interval de

incredere z=1

limita superioara 31,797,194.97

limita inferioara 9,749,352.30

63

aprox 95% interval de

incredere z=2


limita inferioara -1,274,569.03

aprox 99,7% interval

de incredere z=3


limita inferioara

-

12,298,490.37

Sursă proprie

VAN pesimist

VAN normal

VAN optimist

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

5,673,114.48 20,297,763.81 36,824,452.43

Distribuția de probabilitate a VAN

64

Concluzii

În urma analizei financiare efectuate se poate observa că firma prezintă o situaţie netă

favorabilă, se afla în proces de expansiune, are autonomie financiară putând să-şi finanţeze

dezvoltarea şi activitatea de exploatare din surse proprii.

Firma Transgaz nu a întâmpinat dificultăți din punctul de vedere al lichidității şi al

solvabilităţii, toate ratele calculate prezentând un trend crescător (în cazul lichidităţii) şi,

respectiv descrescător (în cazul solvabilităţii), ceea ce semnifică o scădere a îndatorării. Toate

aceste rate se afla în limitele normale.

O situaţie nefavorabilă cu care se confrunta compania este aceea a fondului de rulment

negativ, ceea ce înseamnă că avem dezechilibru financiar pe termen lung. Firma prezintă un

deficit de resurse permanente care ar putea fi acoperit prin contractarea de credite bancare pe

termen mediu şi lung

Este important de reţinut faptul că, SNTGN TRANSGAZ SĂ Mediaş, se alătură astfel,

prin comportamentul său etic, prin practica afacerilor transparente şi responsabile, marilor

companii din România care, prin acţiunile şi programele CSR iniţiate, contribuie la dezvoltarea

sustenabilă a economiei, la creşterea gradului de coeziune socială, la îmbunătăţirea calităţii vieţii

comunităţii în care îşi desfăşoară activitatea.

În urma analizei în mediu cert și incert , după analiza impactului tuturor factorilor de

influență asupra investiției am ajuns la concluzia că proiectul de investiții este rentabil deoarece

investiția într-o nouă conductă în valoare de 18.000.000 RON prezintă un VAN semnificativ mai

mare ca 0, indice de profitabilitate mai mare ca 0, o rată de rentabilitate mai mare decat cea a

costului de oportunitate utilizat de noi și un termen de recuperare mai mic decât perioada de

investiție.

65

Bibliografie

1. Dragotă, Victor (coordonator), Evaluarea şi finanţarea investiţiilor directe. Culegere de studii

de fezabilitate, Ed. ASE, Bucureşti, 2009

2. Dragotă, V. Și colectivul, 2003, Management financiar-volumul II, Editura Economică,

București

3. Stancu, Ion, 2007, Finante-Piete financiare si gestiunea protofoliului. Investitii directe si

finantarea lor. Analiza si gestiunea financiara a intreprinderii, Editia a IV-a, Editura Economica,

Bucuresti

4. Raport anual Transgaz 2012

5. www.goldring.ro

6. www.kmarket.ro

7. www.transgaz.ro

8. http://www.gazetanoua.ro

11. http://www.transgaz.ro/Downloads/10_ani/brosura_10_ani_transgaz.pdf

12. http://www.petroleumclub.ro/downloads/12_Liviu_Pintican_Transgaz_RO.pdf

13. http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/care-sunt-cei-mai-mari-clienti-ai-transgaz-8684180

14. http://www.transgaz.ro/Downloads/10_ani/resurse_umane_prezentare_10_ani.pdf

15. http://www.tranzactiibursiere.ro

http://www.goldring.ro/

http://www.transgaz.ro/

http://www.petroleumclub.ro/downloads/12_Liviu_Pintican_Transgaz_RO.pdf

http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/care-sunt-cei-mai-mari-clienti-ai-transgaz-8684180

http://www.transgaz.ro/Downloads/10_ani/resurse_umane_prezentare_10_ani.pdf

evaluare investitie transgaz

Documents