evaluare igsu 2014

Str. Banul Dumitrache nr. 46, sect. 2, Bucureşti

Tel. 021.208.46.09; 021.208.61.50/27109, 27288; fax. 021.208.47.88 www.igsu.ro, e-mail:[email protected]

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Bucureşti, 28 ianuarie 2014

EVALUAREA

activităţii desfăşurate de

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

în anul 2014

Astăzi, 28 ianuarie a.c., la sediul Ministerul Afacerilor Interne s-a desfăşurat evaluarea activităţii

Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), derulată în anul 2014 şi a structurilor aflate în

coordonarea acestuia, respectiv, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul General de

Aviaţie, Salvamont, Serviciul de Ambulanţă şi unităţile de primiri urgenţe.

*

* *

În anul precedent, unităţilor subordonate Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă le-au

fost atribuite, prin Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă - 112, 810.844 apeluri de urgenţă,

cu o medie de 2.221 apeluri/zi/inspectorat.

Pe parcursul anului 2014, la nivel naţional au fost înregistrate 355.338 urgenţe (în medie 974 pe zi), în creştere cu 14% faţă de anul 2013, în special ca urmare a creşterii solicitărilor de răspuns pentru

prim ajutor medical calificat.

Din totalul acestora, 340.368 au fost gestionate de către serviciile profesioniste pentru situaţii

de urgenţă, cu o medie zilnică de 933 intervenţii, cele mai multe dintre acestea fiind efectuate la nivelul

municipiului Bucureşti - 61.283. În urma misiunilor derulate în cooperare cu celelalte componente ale

Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (poliţie, jandarmi, poliţie de frontieră, unităţi

ale Ministerului Apărării Naţionale) au fost salvate 5.603 persoane (4.483 adulţi şi 1.120 copii) şi

protejate bunuri în valoare de peste 2,33 miliarde lei.

În funcţie de tipurile situaţiilor de urgenţă, s-a intervenit la 306.942 solicitări de asistenţă medicală

de urgenţă şi descarcerare (86% din totalul intervenţiilor), 20.114 incendii şi incendii de vegetaţie uscată

– 6%, 11.458 acţiuni pentru protecţia comunităţilor – 3%, 5.591 asistenţă persoane – 2% şi 11.223 alte

situaţii de urgenţă – 3%.

Prin analiza consumului de resurse umane şi materiale, se remarcă faptul că, deşi misiunile

SMURD reprezintă majoritatea intervenţiilor executate, ponderea privind resursele disponibilizate

este mult mai mare în cazul altor tipuri de misiuni (înlăturarea efectelor inundaţiilor, stingerea

incendiilor, acţiuni de sprijin a comunităţilor în cazul fenomenelor meteo periculoase). Exemplificând, în

ceea ce priveşte asistenţa medicală de urgenţă, timpul mediu/ intervenţie/membru echipaj a fost de 55

minute, în timp ce pentru stingerea incendiilor, incendii la fondul forestier şi incendii de vegetaţie uscată,

acesta a fost de 3 ore şi 47 minute, iar în cazul gestionării situaţiilor de urgenţă determinate de inundaţii şi

alunecări de teren, fenomene meteorologice periculoase - altele decât inundaţiile, precum şi în misiuni

pirotehnice şi acţiuni de protecţie, timpul mediu/ intervenţie/membru al echipajului a totalizat 9 ore şi 44

minute.



Serviciile mobile de urgenţă, reanimare şi descarcerare au acţionat, în medie, la 841 cazuri pe zi,

acordând prim-ajutor şi asistenţă medicală de urgenţă unui număr de 283.660 adulţi şi 29.854 copii,

(reprezentând 1,5 % din totalul populaţiei României), pentru următoarele afecţiuni: medicale generale -

45%, traumatisme - 27%, prim-ajutor la accidente rutiere - 5%, intoxicaţii - 5%, boli cardiace - 6%,

probleme neurologice-psihiatrice - 6%, precum şi alte afecţiuni - 6%.

În ceea ce priveşte tipul acţiunilor SMURD, 97% din total îl reprezintă primul ajutor medical

calificat, 1% intervenţii la accidente de circulaţie şi 2% asistenţă persoane.

Faţă de anul 2013, au crescut cu 14% atât numărul cazurilor de urgenţă la care au participat

echipajele SMURD, cât şi numărul persoanelor asistate.

Timpul mediu de răspuns al echipajelor SMURD a fost de 11 minute, menţinându-se constant

faţă de anul 2013.

De menţionat este faptul că activităţile de medicină la dezastre desfăşurate în anul precedent au

vizat creşterea capacităţii de intervenţie medicală şi dezvoltarea SMURD.

În cele 13 centre de pregătire/formare paramedici, existente la nivel naţional, au fost instruite, în

acordarea primului ajutor calificat, 1.978 persoane (1876 subofiţeri operativi din cadrul inspectoratelor

pentru situaţii de urgenţă şi 102 persoane din cadrul altor instituţii abilitate prin lege să desfăşoare activităţi

în domeniul asistenţei medicale de urgenţă). Totodată, conform angajamentelor asumate la nivel

guvernamental, în centrele de pregătire din zona de est a ţării s-a asigurat pregătirea a 19 pompieri din

Republica Moldova.

Până la sfârşitul anului 2014, numărul total al personalului cu pregătire paramedicală din

inspectoratele pentru situaţii de urgenţă a atins cifra de 10.833.

Referitor la stadiul de operaţionalizare SMURD, acesta funcţionează pe întreg teritoriu

naţional, având în componenţă 402 echipaje, din care media zilnică a resurselor aflate în intervenţie este

de 266 echipaje de prim ajutor calificat, 26 de echipaje de terapie intensivă mobilă şi 8 echipaje de terapie

intensivă mobilă nou-născuţi.

În scopul eficientizării dispecerizării şi coordonării unitare a resurselor umane şi materiale, în anul

2014 au fost înfiinţate trei noi dispecerate comune ISU-SAJ, astfel că la nivel naţional sunt operative în

prezent 37 dispecerate comune ISU-SAJ, iar în judeţele Mureş şi Hunedoara funcţionează dispecerate

integrate, care înglobează toate agenţiile responsabile în asigurarea răspunsului.

Ca urmare a manifestării fenomenelor meteo periculoase, au fost afectate aproximativ 790.000

persoane, dispuse în peste 900 localităţi (municipii, oraşe, comune şi satele aparţinătoare). Totodată, au fost

închise temporar de autorităţi pe unul sau mai multe sectoare peste 300 căi de comunicaţie rutieră naţionale,

judeţene sau comunale, respectiv peste 270 de drumuri publice au fost blocate de căderile de zăpadă şi

viscol.

În urma acestora au fost afectate 980 localităţi urbane şi rurale, impunându-se evacuarea a 1.609

persoane. Informaţiile centralizate redau următoarele efecte: 980 localităţi urbane şi rurale cu peste 2.200

localităţi aparţinătoare, peste 5.200 locuinţe inundate, 171 localităţi afectate de alunecări de teren, 134

diguri afectate, peste 800 persoane salvate şi 3.800 izolate.

Activităţile de prevenire s-au concretizat în 80.490 controale de prevenire în domeniul situaţiilor

de urgenţă, care au condus la identificarea a peste 263.460 deficienţe, din care 66.716 au fost înlăturate

operativ (25,3%), pe timpul controalelor. Numărul de deficienţe soluţionate pe timpul controalelor se

situează, pentru al doilea an consecutiv, pe un trend descrescător, de la 37% din total în anul 2012, la 32%

în anul 2013 şi, respectiv, 25,3% în anul 2014. Pentru încălcările la normele specifice s-au aplicat 22.914

amenzi, în cuantum de 24.574.800 lei şi 139.868 de avertismente.

De asemenea, pe parcursul anului trecut au fost organizate şi desfăşurate 35.741 exerciţii privind

modul de acţionare în cazul incendiilor, 1.288 exerciţii de alarmare publică, 6.860 exerciţii de evacuare şi

45 de exerciţii de testare a planurilor de urgenţă externă.



Segmentul informării preventive a fost susţinut de continuarea celor două campanii naţionale de

informare şi educare preventivă iniţiate în anul 2012: „Vreau să fiu voluntar” şi RISC - „Siguranţa nu

este un joc de noroc, proiectul II al campaniei derulate împreună cu E-ON România, partenerul

instituţional al MAI/IGSU, precum şi de realizarea a 101.852 acţiuni de informare preventivă a

cetăţenilor, prin organizarea a peste 69.901 instructaje în domeniul apărării împotriva incendiilor şi 31.951

privind modul de comportare pe timpul situaţiilor de urgenţă, transmiterea de mesaje prin publicarea de

9.759 articole în presa scrisă, realizarea de 6.544 emisiuni radio şi 5.289 TV, tipărirea şi distribuirea a

116.692 afişe, 52.993 broşuri şi 451.616 pliante.

Este de menţionat impactul pe care l-a avut în rândul societăţii civile campania RISC - „Siguranţa

nu este un joc de noroc”, aceasta obţinând „Premiul Special” la categoria „Susţinerea comunităţii” în

cadrul Galei „Romanian CSR Awards – 2014”.

În vederea pregătirii forţelor şi mijloacelor, în anul 2014, în baza Planului comun de intervenţie a

unităţilor MAI şi MApN pentru limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor pe teritoriul naţional au fost

organizate 102 exerciţii de cooperare, activităţi la care au participat 3.778 militari aparţinând celor două

instituţii. Pe parcursul momentelor tactice create au fost utilizate 486 mijloace tehnice specifice, precum şi

aparatura şi echipamentele de comunicaţii şi sistemele de prelucrare şi transmitere a datelor de care dispun

cele două instituţii.

Pentru eficientizarea acţiunilor de intervenţie pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi a

verificării viabilităţii planurilor de răspuns şi a capacităţii de reacţie a structurilor operative, în anul 2014 au

fost planificate, organizate şi desfăşurate 1.204 exerciţii având ca tematică gestionarea situaţiilor de

urgenţă complexe, generate de următoarele tipuri de risc: incendii (inclusiv la fondul forestier), accidente

chimice cu implicaţii pe amplasament/în afara amplasamentului, urgenţe radiologice, fenomene

meteorologice periculoase, cutremure şi accidente majore pe căile de comunicaţii.

Dintre acestea exemplificăm:

- exerciţiul de cooperare între România şi Bulgaria – „JRM 2014”, în cadrul proiectului strategic

„Joint Risk Monitoring during Emergencies in the Danube Area Border” finanţat în cadrul – Programului

de Cooperare Transfrontalieră Romania – Bulgaria 2007-2013.

- exerciţiul de cooperare Prut 2014 între Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă,

Inspectoratul General de Aviaţie din România şi Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale din

Republica Moldova.

În relaţia cu organismele Uniunii Europene, IGSU a avut ca deziderat îndeplinirea la standarde

conforme de calitate a obligaţiilor naţionale asumate. În acest context, instituţia noastră s-a implicat activ în

monitorizarea urgenţelor pentru care a fost activat Mecanismul Comunitar de Protecţie Civilă. Astfel, a fost

acordată asistenţă internaţională următoarelor state: Republica Slovenia, Ucraina, Republica Serbia,

Bosnia şi Herţegovina şi au fost desfăşurate acţiuni de coordonare a transportului celor şase

autoturisme Dacia Duster, donate de către Fundaţia pentru SMURD, în contextul solicitării de

asistenţă pentru combaterea efectelor bolii produse de virusul Ebola - EVD. Autosanitarele au fost

donate Ambasadei Franţei în Guineea pentru a servi echipelor medicale ce acţionează în acel stat.

În relaţia cu organismele Alianţei Nord-Atlantice, IGSU a acţionat în conformitate cu obiectivele

politicii naţionale, inclusiv prin participarea Reuniunea plenare ale Grupului de Protecţie Civilă (CPG), în

format EAPC şi format NATO, Reuniunea plenară ale Comitetului de Planificare a Urgenţelor Civile

(CEPC), Conferinţa NATO „Pregătirea pentru Ameninţări Nucleare şi Radiologice” şi Atelierul de Lucru

Internaţional de Lecţii Învăţate organizat de către Centrul Euro-Atlantic de Coordonare a Răspunsului la

Dezastre al NATO (EADRCC).

IGSU şi-a continuat eforturile de înscriere în circuitul european şi mondial al furnizorilor de

asistenţă internaţională la dezastre şi contributorilor la managementul consecinţelor dezastrelor, prin

dezvoltarea procesului de planificare, pregătire şi certificare INSARAG a echipei naţionale de

căutare salvare urbană RO-USAR (în conformitate cu angajamentul asumat în acest sens faţă de UN-

OCHA, în baza aprobării conducerii MAI).



Nu în ultimul rând, IGSU şi structurile subordonate au iniţiat sau au continuat implementarea, în

anul 2014, a următoarelor proiecte:

1. Proiectul strategic „Monitorizarea comună a riscurilor în zona de graniţă, pe timpul situaţiilor

de urgenţă”, în valoare de 11.508.928 Euro, finanţat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră

România - Bulgaria 2007 - 2013. IGSU, în calitate de lider, a implementat activităţile cuprinse în graficul

aprobat, împreună cu cei opt parteneri din România şi Republica Bulgaria.

2. Proiectul strategic “Îmbunătăţirea capacităţii de răspuns SMURD în zona comună de graniţă

Romania - Ucraina - Republica Moldova” în valoare de aprox. 5.5 mil. Euro, finanţat prin Programul de

Cooperare Transfrontalieră România – Ucraina - Republica Moldova 2007 – 2013.

3. Proiectul „RESCUECELL” în cadrul Programului FP7, ce îşi propune crearea unui produs

capabil să localizeze victimele prinse sub dărâmături sau zăpadă, prin stabilirea într-o manieră rapidă a

poziţiei acestora utilizând detecţia semnalului telefoanelor mobile pe care victimele le poartă asupra lor, cu

ajutorul unor repetoare care se instalează în zona de intervenţie.

4. USTDA - Pilot şi Studiu de Fezabilitate privind Tehnologii de Colaborare şi Comunicaţie la

Urgenţe.

5. Proiectul „EMERSYS - pentru un sistem transfrontier, integrat de detecţie şi proceduri

armonizate de răspuns rapid la situaţii de urgenţe nucleare, radiologice, biologice, chimice”, în cadrul

Programului de Cooperare Transfrontieră România - Bulgaria 2013-2015. Proiectul are o valoare totală de

6.428.807,22 Euro, din care pentru IGSU este alocată suma de 2.807.332 Euro, este finanţat din Fondul

European pentru Dezvoltare Regională şi din bugetele de stat ale României şi Bulgariei şi se derulează pe o

perioadă de 24 de luni (iulie 2013 – iulie 2015).

6. Proiectul Sprijin pentru îndeplinirea condiţionalităţii ex-ante 5.1. – evaluarea riscurilor la

nivel naţional (RO-RISK) - finanţat prin Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică 2007-2013, ce are

drept obiectiv îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante referitoare la prevenirea şi gestionarea riscurilor în

vederea accesării de către România a fondurilor europene în perioada 2014 - 2020. Rezultatul va fi

reprezentat de un set de instrumente utilizate pentru evaluarea unitară a riscurilor la nivel naţional

(metodologie, baze de date, portal GIS). Valoarea totală a investiţiei este de cca 7.000.000 Euro, perioada

de implementare fiind octombrie 2013 - decembrie 2016.

Principalele direcţii de acţiune ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă pentru anul

2015, se referă la:

Promovarea conceptului de voluntariat la nivelul comunităţilor şi operaţionalizarea serviciilor

voluntare pentru situaţii de urgenţă.

Dezvoltarea culturii de securitate şi a comportamentului preventiv în rândul societăţii civile.

Continuarea procesului de evaluare a riscurilor la nivel naţional prin implicarea autorităţilor abilitate

în gestionarea tipurilor de risc.

Modernizarea sistemului de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă, prin elaborarea manualelor

de tactică adaptată tuturor tipurilor de misiuni şi dezvoltarea capacităţilor de pregătire aplicativă a

personalului.

Îmbunătăţirea dotării cu mijloace tehnice de intervenţie în situaţii de urgenţă.

Dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii şi informatică în situaţii de urgenţă şi asigurarea

interoperabilităţii tuturor componentelor cu responsabilităţi în domeniu.

Participarea activă la procesul de creare a Capacităţii Europene de Răspuns la Dezastre şi

perfecţionarea mecanismului naţional de management integrat privind asistenţa internaţională.

Dezvoltarea şi extinderea relaţiilor de cooperare internaţională cu statele vecine în domeniul

situaţiilor de urgenţă, prin elaborarea planurilor şi a procedurilor comune de intervenţie.

BIROUL INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

evaluare igsu 2014

Education