1. CARACTERIZAREA GEOMORFOLOGICA, GEOLOGICA, HIDROGEOLOGICA

SI TOPOCLIMATICA A AMPLASAMENTULUI

2.1 Din punct de vedere morfologic, amplasamentul studiat apartine Unitatii majore

Campia Romana, subunitatea Baraganul Calmatuiului (sau Baraganul Central: Ialomita Calmatui),

zona cu dune (Fig. 2.1.1 si Fig. 2.1.2).

Fig. 2.1.1

Fig. 2.1.2

Conform Hartii geomorfologice a Romaniei (Fig. 2.1.3), zona studiata este situata pe un

relief de campie de acumulare cuaternara: campie fluvio-lacustra, acoperita cu depozite loessoide,

tabulara, nefragmentata (40 pe harta), zona cu dune.

Amplasament

Amplasament

2

Fig. 2.1.3

Terenul este usor valurit, cota in amplasamentul studiat variind in domeniul 53-56 mdM,

conform Planului de situatie prezentat in Anexa 2.

2.2 Din punct de vedere geologic (Fig. 2.2), amplasamentul se afla in perimetrul marii

unitati denumita "Platforma Moesica" (echivalent, din punct de vedere morfologic, cu Campia

Romana), subunitatea interfluviul Calmatui Ialomita. Acest din urma camp prezinta o

inclinare usoara de la N la S si in acelasi timp de la W la E. Caracterul plan al campului este

deranjat de un relief eolian care ocupa jumatatea de nord a interfluviului (zona de interes), in

care dunele (in majoritatea lor consolidate) sunt orientate NNE SSW si sunt despartite de

depresiuni alungite. Fundamentul platformei moesice in aceasta zona este constituit din sisturi

verzi de varsta Proterozoic superior (Pts), peste el depunandu-se cuvertura sedimentara

constituita din formatiuni ce apartin Paleozoicului, Mezozoicului si Neozoicului. In zona de

interes formatiunile sedimentare apartin Cuaternarului, cu aparitii locale ale Pleistocenului

superior (qp3) depozite loessoide predominant nisipoase, respectiv dezvoltare larga a

Holocenului superior (qh2) acumularile aluvionare ale luncilor si nisipurile eoliene. Aluviunile

grosiere puse in evidenta la partea inferioara a depozitelor de lunca a Calmatuiului, reprezinta

de fapt aluviunile vechiului curs al Buzaului care urmarea actuala vale a Calmatuiului. In zona

de interes, depozitele Cuaternare (qp + qh) ating grosimi de cca. 500 m si chiar mai mari.

In amplasament, lucrarile de investigare (foraje cu adancimea de 20 m) au evidentiat

urmatoarea structura litologica: pamant vegetal (cernoziomuri), pachet loessoid prafos-

nisipos-argilos, nisipuri si pietrisuri.

Amplasament

3

LEGENDA

Fig. 2.2

2.3 Din punct de vedere hidrogeologic, conform Hartii hidrogeologice a Romaniei, sc.

1:1.000.000 (Fig. 2.3.1) si Hartii hidrogeologice L-35-115 (37c, Foaia Reviga), sc. 1:100.000 (Fig.

2.3.2), amplasamentul se gaseste intr-o regiune cu ape subterane in roci poroase permeabile,

caracterizat prin strate acvifere intinse in roci cu granulatie mijlocie qp: nisipuri (Campia

Romana de Est) si strabatut de hidroizobata de 5-10 m. In amplasament, forajele au interceptat

apa subterana in jurul adancimii de 6-7 m, nivelul hidrostatic stabilizandu-se in jurul adancimii

de 5-6 m.

Amplasament

4

Fig. 2.3.1

Fig. 2.3.2

2.4 Conform zonarii topoclimatice - Harta topoclimatica a Romaniei, sc. 1:1.500.000 (Fig.

2.4), amplasamentul se incadreaza intr-un sector de clima continentala cu nuante de excesivitate ce

apartine etajului climatic de campie (0 ... 200 m), cu caracter uscat, topoclimat complex de campie,

district clima de silvostepa, topoclimat elementar de dune. Topoclimatul complex specific zonei (56

Baraganul de Est) se caracterizeaza prin urmatoarele elemente specifice: temperatura medie anuala

10 ... 11 C, temperatura medie in ianuarie (februarie) -2 ... -3 C, iulie (august) > 22 C, amplitudine

medie anuala 24 ... 25 C, zile cu inghet 90 ... 100, zile tropicale 40 ... 50, perioada fara inghet 190 ...

200 zile, precipitatii medii anuale 400 ... 450 mm, zile cu strat de zapada 35 ... 40, umiditatea relativa

in iulie < 56 %, zile senine 70 ... 80, directia dominanta a vanturilor locale este NE SW (vanturi calde

Amplasament

Amplasament

5

si reci, uscate). Este prezent fenomenul de inzapezire pe timpul iernii.

Fig. 2.4

3. INCADRAREA SEISMOLOGICA A AMPLASAMENTULUI

3.1 Amplasamentul situat in extravilanul localitatii Luciu, jud. Buzau, este incadrat din

punct de vedere seismic in zona de macroseismicitate I = 81, pe scara MSK (unde indicele 1

corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani), conform SR 11100/1-93 (Fig. 3.1.1).

Fig. 3.1.1

Conform Ordinului MDRAP nr. 2465/08.08.2013, Codul de Proiectare Seismica Partea I -

Prevederi pentru cladiri, indicativ P100-1/2013, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,

Amplasament

6

nr. 558 bis/03.09.2013, a intrat in vigoare din data de 01.01.2014 si a inlocuit Codul de Proiectare

Seismica Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P100-1/2006.

Prevederile P100-1/2013 sunt valabile la proiectarea sesimica a constructiilor noi si a

constructiilor cu structuri similare acestora (Art. 2 din P100-1/2013), in timp ce la evaluarea

seismica a constructiilor existente se utilizeaza in continuare P100-1/2006 (Art. 3 din P100-

1/2013).

In cele ce urmeaza, este prezentata incadrarea seismica a amplasamentului conform

celor doua normative:

Dupa vechiul Normativ P100-1/2006, amplasamentul se afla situat intr-o zona care se

caracterizeaza prin urmatoarele valori:

- acceleratia orizontala a terenului pentru proiectare (valoarea de varf PGA) ag = 0.28 g

pentru un interval mediu de recurenta IMR = 100 ani (Fig. 3.1.2);

- perioada de control (colt) a spectrului de raspuns: TC = 1.6 s (Fig. 3.1.3).

Dupa noul Normativ P100-1/2013, amplasamentul se afla situat intr-o zona care se

caracterizeaza prin urmatoarele valori:

- acceleratia orizontala a terenului pentru proiectare (valoarea de varf PGA) ag = 0.35 g

pentru un interval mediu de recurenta IMR = 225 ani (Fig. 3.1.4);

- perioada de control (colt) a spectrului de raspuns: TC = 1.6 s (Fig. 3.1.5)

Fig. 3.1.2

7

Fig. 3.1.3

3.2 Pentru analiza seismicitatii amplasamentului studiat, s-au intocmit: Catalogul

cutremurelor intermediare vrancene (subcrustale: 60 km h < 300 km), cu magnitudinea moment,

MW 5.0, pentru perioada 01.01.984 01.01.2015 (Anexa scrisa 1 - Tabel 2 si Anexa 3.1) si Catalogul

cutremurelor locale (crustale: 5 km h < 60 km) cu DE 50 km si Mw 2.0, pentru perioada

1890 2015 (Anexa scrisa 1 - Tabel 3 si Anexa 3.2).

Fig. 3.1.4 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului

pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani si 20% probabilitate de depasire in 50 de ani

P100-1/2013

8

Fig. 3.1.5 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), TC a spectrului de raspuns

In Anexa scrisa 1 - Tabel 1, sunt prezentate intensitatile maxime observate datorate

unui numar de sapte cutremure intermediare vrancene puternice care s-au produs in perioada

1800 2015.

Din analiza datelor prezentate rezulta ca intensitatea maxima observata in amplasament a

fost obsAI max = 9.0 (MSK) si s-a datorat puternicului cutremur intermediar care s-a produs in 1802 in

zona Vrancea. Valori ridicate de intensitate s-au evidentiat si pentru cutremurele produse in zona

Vrancea in 1940, IA= 8.4 (MSK), sau din 1977, IA= 8.0 (MSK).

Dintre cutremurele puternice mai recente mentionam pe cel din 1986 cu IA = 7.6 (MSK) si

1990 cu IA = 7.0 (MSK).

Pentru cutremurele locale (crustale) cu DE 50 km in jurul amplasamentului, cel mai

puternic s-a produs in anul 1960 (04 Ianuarie), la o distanta de cca. 42 km SSW de amplasament,

cu adancimea focarului la cca. 41 km, cu magnitudinea moment MW = 5.4 si intensitatea

observata in amplasament obsAI max = 4.8 (MSK), urmat de cutremurul produs in anul 1967 (27

Februarie), la o distanta de cca. 45 km SW de amplasament, cu adancimea focarului la cca. 46

km, cu magnitudinea moment MW = 5.0 si intensitatea observata in amplasament obsAI max = 4.4

(MSK).

Fata de cele anterior mentionate, se poate estima ca intensitatea maxima posibila in

amplasamentul studiat, poate fi: IA= 9.0 (MSK).

P100-1/2013

9

Pe baza datelor prezentate si utilizind relatiile Trifunac et Brady (1975), Murphy et OBrien

(1977), D. Lungu si altii (1996) Relatii corelative, prezentate in Tabelul 4 (Anexa scrisa 1), se pot

recomanda urmatoarele valori maxime ale acceleratiilor (aH) de calcul:

a1). pentru Cutremurul de Baza de Proiectare, OBE (DBE); IMR = 100 ani (conform P100-

1/2006): IA = 8.1 (MSK), careia ii corespunde pentru componenta medie orizontala valoarea aHmed

278 cm/s2 (0.28 g);

a2). pentru Cutremurul de Baza de Proiectare, OBE (DBE); IMR = 225 ani (conform P100-

1/2013): IA = 8.4 (MSK), careia ii corespunde pentru componenta medie orizontala valoarea aHmed

342 cm/s2 (0.34 g);

b). pentru Cutremurul de Evaluare a Sigurantei, SEE (MCE); IMR = 475 ani: IA = 9.0 (MSK),

careia ii corespunde pentru componenta medie orizontala valoarea aHmed 518 cm/s2 (0.52 g).

Pentru acceleratia componentei verticale se recomanda a se considera 2/3 din valoarea

acceleratiei maxime orizontale (aV = 2/3 aH).

3.3 In ceea ce priveste spectrele de proiectare, acestea au fost stabilite conform

normativelor P100-1/2013, P100-1/2006 si SR EN 1998-1/2004 EUROCOD 8.

Astfel, conform normativului P100-1/2013, tinand cont de conditiile seismice ale

Romaniei si de faptul ca amplasamentul este situat intr-o zona caracterizata prin perioada de

control (colt) TC = 1.6 s, pentru fractiunea de amortizare critica =5% se recomanda spectrul

normalizat de raspuns elastic al acceleratiilor absolute pentru componentele orizontale ale

terenului, (T), din Fig. 3.3.1.

Fig. 3.3.1 Spectre normalizate de raspuns elastic ale acceleratiilor absolute pentru componentele orizontale ale miscarii terenului, in zonele caracterizate prin

perioada de control (colt) TC = 1.6 s cf. P100-1/2013

10

Conform normativului P100-1/2006, se recomanda spectrul prezentat in Fig. 3.3.2.

Fig. 3.3.2 Spectre normalizate de raspuns elastic pentru acceleratii pentru componentele orizontale ale miscarii terenului, in zonele caracterizate prin

perioada de control (colt) TC = 1.6 s cf. P100-1/2006

Dupa SR EN 1998-1/2004 EUROCOD 8, spectrul de raspuns elastic recomandat este Tipul 1,

prezentat in Fig. 3.3.3, avand in vedere faptul ca magnitudinea maxima (MS) care influenteaza

amplasamentul este mai mare de 5.5 (Richter), fiind datorata cutremurelor intermediare

(subcrustale) vrancene.

Fig. 3.3.3 Tipul I de spectru de raspuns elastic recomandat pentru terenurile de tip A pana la E (5% amortizare), conform SR EN 1998-1/2004 (EUROCOD 8)

MS5.5 Richter

11

4. INCADRARE CONFORM NORMATIVE SI STANDARDE

4.1 Adancimea de inghet - Conform STAS 6054-77, Zonarea teritoriului Romaniei dupa

adancimea maxima de inghet (Fig. 4.1), amplasamentul studiat este strabatut de geoizoterma de

0C la adancimea de 70 ... 80 cm.

Fig. 4.1

Fig. 13 Zonarea teritoriului Romaniei dupa adancimea maxima de inghet

4.2 Incarcari date de vant si zapada

Conform CR 1-1-3/2012 (Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra

constructiilor), amplasamentul se incadreaza intr-o zona a carui valoare caracteristica a incarcarii

din zapada pe sol (definita cu 2% probabilitate de depasire intr-un an sau, echivalent, definita cu

un interval mediu de recurenta IMR = 50 ani), este sk = 2.5 kN/m2, (Fig. 4.2.1).

Fig. 4.2.1

12

Conform CR 1-1-4/2012 (Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantului asupra

constructiilor), amplasamentul se incadreaza intr-o zona unde valoarea de referinta a vitezei

vantului (viteza caracteristica a vantului mediata pe o durata de 10 minute, avand 2% probabilitate

de depasire intr-un an sau, echivalent, interval mediu de recurenta IMR = 50 ani, independent de

directia vantului, determinata la o inaltime de 10 m in camp deschis), este qb = 0.7 kPa, unde qb este

valoarea de referinta a presiunii dinamice a vantului, (Fig. 4.2.2).

Fig. 4.2.2