reactualizare plan de urbanism general - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/14535_raport de mediu...

RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova

S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti

R A P O R T D E M E D I U

privind

REACTUALIZARE PLAN DE URBANISM

GENERAL

Comuna Filipestii de Padure, Judetul Parahova

Beneficiar:

PRIMARIA FILIPESTII DE PADURE

Intocmit:

S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L.

2010

S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L.

Ploiesti, str. Buna Vestire, nr. 35 tel./fax: 0244/574074

e-mail:[email protected]

e-mail:[email protected]



CUPRINS:

1. INTRODUCERE

1.1. Informatii generale

1.2. Continutul raportului de mediu

2. CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI DE URBANISM

GENERAL

2.1. Introducere

2.2. Continutul si obiectivele principale ale planului

3. STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI ÎN ZONA FILIPESTII DE PADURE

3.1. Cadrul natural, Monumente ale naturii si istorice, valori ale patrimoniului

cultural, istoric, natural

- Asezarea teritoriala

- Relieful şi geomorfologia

- Clima

- Flora şi fauna

- Solul

- Hidrologia şi hidrogeologia

- Monumente ale naturii şi istorice, valori ale patrimoniului

3.2. Calitatea factorilor de mediu, situatia economica si sociala

- Calitatea apei

- Calitatea aerului

- Zgomotul şi vibraţiile

- Calitatea solului

- Starea florei şi faunei

3.3. Starea monumentelor naturale si istorice, a valorilor de patrimoniului


3.4. Situatia economica si sociala, starea de sanatate

3.5. Aspecte relevante ale evolutiei probabile a mediului si a situatiei economice

si sociale in cazul modificarii PUG-ului actual

4. ASPECTE ACTUALE DE MEDIU RELEVANTE PENTRU COMUNA FILIPESTII DE

PADURE, JUDETUL PRAHOVA

5. OBIECTIVELE DE PROTECŢIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU ACTUALIZARE

PUG COMUNA FILIPESTII DE PADURE

5.1. Obiective de mediu, tinte si indicatori



6. METODOLOGIA DE EVALUARE A EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI GENERATE

DE ACTUALIZARE PUG FILIPESTII DE PADURE

6.1. Introducere

6.2. Categorii de impact

7. EVALUAREA EFECTELOR POTENŢIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

ASOCIATE ACTUALIZARE PUG COMUNA FILIPESTII DE PADURE ŞI MĂSURI DE

PREVENIRE ŞI DE REDUCERE A EFECTELOR NEGATIVE ASUPRA MEDIULUI

7.1. Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu relevanti pentru

plan

8. EVALUAREA ALTERNATIVELOR

8.1. Alternativa „zero” sau „nici o actiune”

9. PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE URBANISMA GENERAL COMUNA FILIPESTII DE PADURE

10. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

11. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

11.1. Concluzii

11.2. Recomandari



RAPORT DE MEDIU

LA REACTUALIZARE PLAN DE URBANISM GENERAL

Comuna Filipestii de Padure, Judetul Parahova

1. INTRODUCERE

1.1. Informatii generale

Prezenta documentatie reprezintă Raportul de mediu intocmit de SANTEDIL PROIECT

pentru "Reactualizare Plan Urbanistic General, comuna Filipestii de Padure, judetul Prahova".

S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L este o societate comerciala cu sediul in Ploiesti,

strada Buna Vestire nr. 35, atestata de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor pentru

elaborarea studiilor de mediu din domeniul urbanistic.

Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/08.07.2004

privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu

recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de

mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor,

împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.

Planul Urbanistic General care au stabilit regulamentul si conditiile urbanistice pana la

aprobarea noului plan, a fost elaborat de S.C. CONSPROIECT S.A. in 1999. Dezvoltarea

economica si urbanistica din ultimii ani precum si cadrul legislativ impus de exigentele

normelor de dezvoltare ale Uniunii Europene au impus necesitatea elaborarii unui nou plan de

urbanism care sa reglementeze dezvoltarea localitatilor ce apartin comunei Filipestii de

Padure.

Planul Urbanistic General elaborat constituie in fapt o reactualizare a PUG-ului anterior

cu PUZ-urile aprobate in perioada 1997 - 2009, completata cu o serie de propuneri urbanistice

din care mentionam:

Dezvoltarea comunei prin propunerea extinderii zonelor de locuinţe;

Extinderea şi modernizarea reţelelor de distribuire apă potabilă;

Crearea unor zone de verzi care să rapsundă cerinţelor locuitorilor din Filipeştii

de Pădure şi celor ce locuiesc în zonele învecinate;

Modernizarea şi extinderea reţelei stradale.

In cursul desfăşurării studiului de evaluare a calitatii mediului au fost efectuate unele

modificări ale variantei iniţiale a planului de urbanism, în vederea diminuării impactului negativ.



Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial,

sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program

şi/sau ale alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultatele acestei evaluări şi

utilizarea acestor rezultate în luarea deciziilor.

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare -

aplicat la un stadiu raţional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau programelor - a

calităţii mediului şi a consecinţelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice

consecinţă este evaluată în timpul elaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor,

planurilor sau programelor.

Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori

interesaţi oportunitatea de a participa şi de a fi informaţi cu privire la deciziile care pot avea un

impact asupra mediului şi a modului în care au fost luate.

Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE

a fost adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii

de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Lista planurilor şi programelor

care intră sub incidenţa HG nr. 1076/08.07.2004 a fost aprobată prin Ordinul ministrului

mediului şi gospodăririi apelor nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006 se prevede că planurile

urbanistice generale intră sub incidenţa HG nr. 1076/08.07.2004.

1.2. Continutul raportului de mediu

Conţinutul Raportului de mediu pentru plan a fost stabilit în conformitate cu cerinţele

Anexei nr. 2 la HG nr. 1076/2004, întregul proces de evaluare şi de elaborare a Raportului de

mediu fiind efectuat în acord cu cerinţele HG nr. 1076/2004 şi cu recomandările cuprinse în

Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi

programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia

Naţională de Protecţia Mediului.

Prezentul Raport de mediu contine, în conformitate cu cerinţele Anexei nr. 2 la HG nr.

1076/200, urmatoarele aspecte:

expune conţinutul şi obiectivele principale ale planului, precum şi relaţiile cu alte planuri

şi programe relevante;

prezinta aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în

situaţia neimplementării planului propus;

descrie caracteristicile de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ;

evidentiaza problemele de mediu existente, care sunt relevante pentru plan;



prezinta obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau

internaţional, care sunt relevante pentru plan şi modul în care s-a ţinut cont de aceste

obiective şi de orice alte consideraţii de mediu;

evidentiaza potenţialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor

ca: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii

climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheologic,

peisajul şi asupra relaţiilor dintre acesti factori;

expune măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil

orice efect advers asupra mediului al implementării planului;

expune motivele care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului

în care s-a efectuat evaluarea;

descrie măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale

implementării planului

prezinta un rezumat fără caracter tehnic al informaţiei furnizate.

2. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI DE

URBANISM GENERAL

2.1. Introducere

Planul de urbanism general, analizeaza evoluţia localităţii şi a stadiului ei de dezvoltare,

evidenţiaza disfuncţionalităţile si posibilităţile de eliminare a acestora.

In baza opţiunilor populaţiei prin PUG se fac propuneri de dezvoltare şi reglementări

care vizează rezolvarea acestora optiuni.

In procesul de elaborarea a PUG pentru comuna Filipestii de Padure, se precizeaza ca

s-au luat in considerare urmatoarele studii de fundamentare si planuri de dezvoltare regionale:

- Suportul topografic întocmit de către S.C. Blominfo - Geonet 2008;

- PUG comuna Filipesti de Pădure elaborat de S.C. CONSPROIECT S.A. Ploieşti

2000;

- Proiect nr. 27/3649/2006 - S.F. Reabilitare DJ 720 Limită jud. Dâmboviţa-Floreşti

km 15+500-km 30+000 proiectat de S.C. IPTANA S.A.;

- PUD extindere intravilan cu teren 8400mp Filipeşti de Pădure pt S.C. CARNSAN

elaborat de arh. Mircea Mihail 2004;

- PUZ extindere intravilan unităţi agroindustriale pt S.C. RECUNOSTINTA,

elaborat de S.C. ARCADE DESIGN, 2005;

- PUZ extindere intravilan cu teren 9900 mp pentru construire hala prod. Utilaj



tehnologic greu pt S.C. VÂRLAN S.R.L., elaborat de arh. Mircea Mihail 2008;

- Alte informaţii puse la dispoziţie de Primăria comunei Filipeşti de Pădure precum

şi de Institutul Naţional de Statistică;

- Monografie Filipeştii de Pădure scrisă de Profesor Maria Apostol;

- Proiect Nr. 4/15119-2002 - „Extindere si modernizare retele apa Filipestii de

Padure” - faza S.F. proiectant SC Consproiect SA Ploiesti

- Proiect Nr. 5/2007 - „Reabilitare statie de epurare ape menajere Filipestii de

Padure, comuna Filipestii de Padure, judetul Prahova” faza S.F., proiectant SC KING Proiect

Construct SRL Ploiesti

- Proiect Nr. 733/2007 - „Extindere canalizare comuna Filipestii de Padure” faza

S.F., proiectant S.C. PROREP S.R.L Ploiesti.

La elaborarea planului urbanistic general, au fost analizate opţiunile şi propunerile, atât

a populaţiei comunei cât şi a administraţiei locale, materializând în final propunerile care au

fost considerate pertinente de care proiectant.

2.2. Continutul si obiectivele principale ale planului

Planul urbanistic general ce face obiectul evaluării de mediu are drept scop asigurarea

cadrului legal de dezvoltare a comunei Filipestii de Padure pe urmatorii 10 ani.

Perioada de evoluţie prognozată depăşeşte cadrul de elaborare a PUG (5-10 ani), dar

intervenţiile imediate includ şi măsuri cuprinse în perspectiva pe termen lung.

Intervenţii prioritare ale planului propus de Blominfo Geonet sunt

1. exploatarea durabilă a potenţialului natural productiv;

2. protecţia şi conservarea mediului prin protecţia solului, a fondului forestier, a

apelor;

3. practicarea unei agriculturi performante prin consultanţa şi asistenţa financiară şi

managerială;

4. atragerea investiţiilor în activităţi economice locale compatibile cu potenţialul

local;

5. creşterea gradului de urbanizare, echipare şi dotare :

• moderniarea infrastructurii;

• ridicarea calităţii locuirii, dotarea şi echiparea tehnico - edilitară;

• asigurarea instituţiilor publice de interes general;

6. protejarea mediului construit şi buna gestionare a teritoriului.

• segregarea zonei de locuit de zonele de industrie si depozitare.



• menţinerea in intravilan a unor spatii verzi cu rolul de a ameliora

microclimatul, de a fixa solul si de a imbunatati peisajul. Interzicerea

defrişarii zonelor impadurite.

Categoriile de reglementări şi servitutile pentru aplicarea propunerilor privesc:

respectarea zonificării funcţionale;

respectarea interdicţiilor temporare de construire până la elaborarea lucrărilor

urbanistice prevăzute pentru zonele respective;

respectarea cu stricteţe a interdicţiilor definitive de construcţie;

delimitarea şi respectarea zonelor protejate;

restricţionarea regimului de construire;

regim de aliniere, regim de înălţime, POT, CUT;

echiparea edilitară etapizată în funcţie de necesităţi până la acoperirea totală a

teritoriului;

îmbunătăţirea aspectului general al localităţii prin completarea cu funcţiunile ce

lipsesc - zone verzi, zone de protecţie - pana la realizarea indicelui de 26 mp/loc.,

controlul regimului de construire, respectarea şi aplicarea legilor în domeniu şi

structurarea unei zone centrale care să ofere accesibilitate la instituţiile publice

necesare.

Prezentarea continutului planului de urbanism general s-a facut in aceasta lucrare, prin

prisma urmatoarelor aspecte: dezvoltarea teritoriala propusa, dezvoltarea infrastructurii si

reglementarile functionale propuse privind protectia sanatatea populatiei si a mediului

inconjurator.

A. DEZVOLTAREA TERITORIALA

In relatie cu dezvoltarea teritoriala, planul de dezvoltare urbanistica proiectat de

Blominfo Geonet Targoviste prevede fata de varianta aprobata anterior, urmatoarele:

Posibilităţile de dezvoltare ale unor servicii:

turismul de tranzit – definirea şi promovarea unui brand turistic pentru

individualizarea, personificarea şi asigurarea unei atractivităţi specifice atât pentru

turişti cât şi pentru investitori;

înfiinţarea unei zone de agrement-turism-sport în nordul comunei;

dezvoltarea sectorului privat (societăţi comerciale pe acţiuni, cu răspundere limitată,

asociaţii familiale, etc) se va orienta fără îndoială spre domeniile ce pot exploata

resursele locale, specifice fiecărei localităţi.



Dezvoltarea agriculturii presupune măsuri şi acţiuni prioritare dintre care se

enumeră:

Măsuri simple de prevenire a degradării solului şi anume: arături pe curba de nivel,

asolamente de protecţie, controlul adâncimii nivelului freatic prin lucrări de desecare-

drenaj în vederea prevenirii excesului de umiditate freatică;

Susţinerea activităţilor agricole în mediul rural prin sprijinirea serviciilor specifice. În

acest sens se propune susţinerea înfiinţării cercului de maşini agricole şi servicii de

reparaţii ale maşinilor agricole;

Creşterea producţiei vegetale prin seminţe certificate, la îndemnul specialistului în

domeniu precum şi printr-o tehnologie completă;

Stimularea producţiei vegetale şi animale prin promovarea unui sistem de prime ce

poate fi acordat producătorilor agricoli;

Pentru dezvoltarea unei economii performante şi ridicarea nivelului de viaţă al

locuitorilor comunei se propune mobilizarea tuturor resurselor fizice şi umane, în corelaţie

cu conservarea mediului şi a patrimoniului.

B. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII

Privitor la infrastructura Planul Urbanistic General prevede realizarea urmatoarelor

lucrari publice:

1. Gospodarirea apelor si lucrări hidrotehnice

◘ alimentarea cu apa

situatie existenta

In prezent in comuna Filipestii de Padure alimentarea cu apă se face in sistem

centralizat care este compus din surse, aducţiune, staţie de tratare, rezervoare de

înmagazinare a apei şi reţea de distribuţie în localităţile Filipeştii de Pădure, Diţeşti, Minieri şi

Siliştea Dealului.

Sursele de apă potabilă sunt: frontul de captare ape subterane Măgureni, sistemul

hidrotehnic Paltinu – captare de suprafaţă:

Sursa Măgureni – Valea Boului este alcatuita din şapte puţuri forate la adâncimea de

100 m, amplasate la cca. 5 km la nord de Filipeştii de Pădure, pe teritoriul comunei Măgureni,

în albia majoră a pârâului Proviţa. Puţurile F.1 – F.4 alimentează comuna Măgureni. Comuna

Filipeştii de Pădure este alimentată din puţurile F.5, F.6 amplasate pe malul stâng al pârâului



Proviţa şi puţul F.7 amplasat pe malul drept. Puţurile sunt echipate cu electropompe

submersibile tip HEBE având debitele:

Q = 80 mc/h – la puţul F.5

Q = 20 mc/h – la puţul F.6

Puţul F.7 nu funcţionează în prezent fiind înnisipat. Potenţialul puţului F.7 este de 25

mc/h. În prezent în jurul puţurilor sunt instituite zone de protecţie sanitară cu regim sever,

împrejmuite, având forma şi mărimea astfel:

- pentru puţul F.5 – careu de 15 m x 15 m, împrejmuit cu sârmă ghimpată pe stâlpi de

beton;

- pentru puţul F.6 – careu de 25 m x 25 m, împrejmuit cu panouri de beton;

- pentru puţul F.7 – careu de 15 m x 15 m, împrejmuit cu sârmă ghimpată pe stâlpi de

beton.

Aducţiunea – realizată în anul 1956 şi extinsă în anul 1995 la puţul F7, este din

conducte de azbociment având Dn 400 mm şi conducte OL cu Dn 250 mm. Lungimea totală a

aducţiunii este de 7,9 km – între frontul de captare şi rezervoarele de înmagazinare a apei.

Traseul conductei de aducţiune urmăreşte cursul pârâului Proviţa pe care îl subtraversează

de trei ori. Montajul conductei este subteran, sub adâncimea de îngheţ (0,9 m).

Staţia de tratare este amplasată la baza versantului de NE a dealului Gorgan, zona

stadionului, la cca. 250 m de rezervoare. Tratarea apei se face cu clor gazos. Instalaţia de

clorinare este automatizată şi a fost pusă în funcţiune în anul 1995. Suprafaţa de teren

împrejmuită a staţiei de tratare este de 2500 m.p. (50mx50m) şi asigură zona de protecţie

sanitară cu regim sever, conform HG 930/2005.

Rezervoarele de înmagazinare a apei sunt: R1 de 1000 mc, R2 şi R3 de 500 mc

fiecare. Rezervoarele sunt din beton, cilindrice, semiîngropate, amplasate pe versantul de NE

al dealului Gorgan la altitudinea de +346 m (cota radier). În prezent funcţionează numai

rezervorul de 1000 mc, celelalte două sunt nefuncţionale fiind fisurate. Suprafaţa de teren

împrejmuită, ocupată de rezervoare inclusiv zona de protecţie sanitară cu regim sever, este

de 5220 mp (90 m x 58 m). Distribuţia apei în comuna Filipeştii de Pădure se face

gravitaţional. Reţeaua de distribuţie este de tip mixt cu porţiuni ramificate şi porţiuni inelare, şi

alimentează cu apă localităţile Filipeştii de Pădure, Diţeşti, Minieri şi Siliştea Dealului.

Conducta principală, de la rezervor şi până la Diţeşti pe DJ 720, este din OL, Dn 200

mm, dublată de o conductă având segmente de OL Dn 400 mm şi Dn 200 mm, alternând cu

segmente de azbociment Dn 400 mm şi Dn 200 mm. Celelalte conducte ale reţelei de

distribuţie sunt din OL cu diametre de 80 – 100 mm. Conductele sunt montate îngropat, sub

adâncimea de îngheţ şi urmează traseul drumurilor fiind amplasate în ampriza drumurilor, în



zona verde. Lungimea totală a reţelei de distribuţie este de 37,5 km, din care 23 km în

localitatea Filipeştii de Pădure, 9 km în localitatea Diţeşti şi 5,5 km în localitatea Minieri. Pe

reţeaua de distribuţie sunt montaţi hidranţi de incendii supraterani, care în prezent sunt

nefuncţionali fiind descompletaţi – funcţionează un singur hidrant de incendiu amplasat în zona

centrală a localităţii Filipeştii de Pădure. Cişmelele stradale instalate iniţial au fost desfiinţate

în totalitate.

Distribuţia apei la consumatori se face în regim permanent – 365 zile/an, 24 ore/zi –

prin branşamente individuale. Dintre locuinţele branşate cca, 90% sunt dotate cu instalaţii

interioare de apă rece şi apă caldă menajeră preparată individual. Din sursa de apă Măgureni

se asigură în principal debitul de apă necesar pentru populaţie, pentru instalaţiile publice, dar

şi o parte dintre agenţii economici. Numărul abonaţilor alimentaţi din sursa Măgureni este de

2450, dintre care 2350 contorizaţi şi 100 cu plata în sistem pauşal.

Consumul de apă înregistrat în luna iulie este de 20.500 mc/lună din care 16.500

mc/lună pentru populaţie şi 4000 mc/lună pentru agenţi economici.

Conform Autorizaţiei de Gospodărirea apelor nr. 130 din 03.08.2009, emisă de AN

„Apele Române”, Direcţia Apelor Buzău – Ialomiţa, Sistemul de Gospodărire a apelor Prahova,

debitele de apă autorizate şi asigurate din sursa Măgureni sunt:

- QIMzilnic max = 1657,53 mc/zi = 69,06 mc/h = 19,18 l/s (605,000 mc/an)

- QIMzilnic med = 1192,32 mc/zi = 49,68 mc/h = 13,8 l/s (435,190 mc/an)

Volumul de apă intangibil pentru combaterea incendiilor:

Vri = 250 mc – stocat în rezervorul de 1000 mc

Qri = 3 l/s – debitul de refacere a rezervei intangibile în 24 ore

Sistemul de alimentare cu apă din sursa Măgureni aparţine domeniului public al

comunei Filipeştii de Pădure şi este administrat de primărie prin Serviciul Public de

Gospodărie Comunală. Preţul actual (septembrie 2008) al apei este de 2,36 lei/mc (TVA

inclus).

Sursa Paltinu - conducta magistrală de aducţiune Paltinu – Movila Vulpii – ramura

Moreni asigură un debit important de apă în comuna Filipeştii de Pădure, in special pentru

societăţile economice cu consum mare de apă potabilă utilizată în scop tehnologic. Ramura

Moreni, din OL Dn 500 – 400 mm, tranzitează teritoriul comunei Filipeştii de Pădure prin

partea de E, în traseu paralel cu linia C.F. până la intersecţia cu DJ 101 I, unde

subtraversează linia CF şi DJ 101 I urmând spre SV pe DC 112, str. Zoicani şi DJ 720 spre

Moreni.

Din sursa Paltinu – ramura Moreni se alimentează cu apă potabilă, prin racordare

directă, societăţile comerciale cu activitate în special în industria cărnii, mari consumatoare de



apă, cum sunt: S.C. Recunoştinţa Prod Com S.A. Filipeşti, complexul S.C. Muntenia S.A.

Filipeşti, S.C. Vabon SRL Filipeşti, S.C. Petro Construct S.A., S.C. Principal Company S.A.

Minieri etc, dar şi locuinţe din zona Varniţa din Filipeştii de Pădure.

Consumul de apă din sursa Paltinu înregistrat este de 32.865 mc/lună, din care 32.765

mc/lună pentru agenţi economici şi 100 mc/lună pentru populaţie.

S.C. Recunoştinţa Prod Com S.A., cu un consum mediu de 20.000 mc/lună, este

racordată la ambele surse şi are propria gospodărie de apă compusă din rezervoare de

înmagazinare şi staţie de pompare cu hidrofor.

Conform Autorizaţiei de gospodărirea apelor nr. 130 din 03.08.2009 emisă de A.N

„Apele Române” – SGA Prahova, debitele de apă autorizate şi asigurate din sursa Paltinu

sunt:

QIP zilnic max = 864 mc/zi = 36 mc/h = 10 l/s (315.400 mc/an)

QIP zilnic med = 561,6 mc/zi = 23,4 mc/h = 6,5 l/s (204.900 mc/an)

Ramura Moreni din aducţiunea Paltinu face parte din reţeaua de distribuţie administrată

de Compania de Apă Târgovişte, judeţul Dâmboviţa – Centru Moreni.

Preţul apei este de 1,91 lei/m.c. (TVA inclus).

Conform Autorizaţiei de Gospodărirea Apei nr.130/2009:

o Necesarul de apă – total comună – este:

Qzi max = 2251,37 mc/zi = 93,81 mc/h = 26,06 l/s

Qzi med = 1566 mc/zi = 65,25 mc/h = 18,13 l/s

o Cerinţa de apă – total comună – este:

Qszi max= 2521,53 mc/zi = 105,06 mc/h = 29,18 l/s

Qszi med= 1753,92 mc/zi = 73,08 mc/h = 20,3 l/s

Intre reţeaua de distribuţie a comunei Filipeştii de Pădure şi ramura Moreni din

aducţiunea Paltinu există două puncte de legătură:

- cămin racord în Filipeştii de Pădure – zona Varniţa;

- cămin racord în Diţeşti – zona Săceni.

Prin aceste racorduri, la nevoie, debitul de apă din sursa Măgureni este suplimentat din

sursa Paltinu.

Exploatarea minieră Filipeştii de Pădure, care îşi desfăşoară activitatea în localitatea

Siliştea Dealului, este în prezent alimentată cu apă din sursă proprie – puţ forat şi rezervoare

de înmagazinare amplasate la altitudine pe dealul Siliştea.

Disfuncţionalităţi:

La sursa de apă Măgureni, forajul F.7 nu funcţionează fiind înnisipat;

Cea mai mare parte din conductele sistemului de alimentare cu apă sunt



vechi de peste 40-50 ani, din OL sau azbociment, cu un grad avansat de

uzură;

Pierderi mari de apă în sistem (aducţiune – distribuţie);

Diametrele conductelor pe unele tronsoane nu mai corespund cerinţelor

actuale;

Vanele de linie sunt la distanţe foarte mari comparativ cu cele normate, astfel

ca în cazul defecţiunilor din reţea, distribuţia apei se întrerupe pe zone mari;

Absenţa armăturilor de reducere a presiunii apei în localitatea Diţeşti, situată

în mare parte la cotele de nivel de +275 m – +280 m, unde presiunea apei

depăşeşte 60 m CA;

Hidranţii de incendiu sunt descompletaţi, deci nefuncţionali în caz de

incendiu.

situatie propusa

Odată cu dezvoltarea localităţilor comunei Filipeştii de Pădure şi a creşterii gradului de

confort se prevede şi dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă atât extensiv prin

dezvoltarea reţelei de distribuţie pentru noii consumatori, cât şi intensiv prin asigurarea

debitului de apă corespunzător creşterii gradului de confort.

In anul 2002 a fost elaborat proiectul nr.4/15119 „Extindere şi modernizare reţele

distribuţie apă Filipeştii de Pădure”, faza de proiectare SF, proiectant S.C. CONSPROIECT

S.A. Ploieşti.

Având în vedere disfuncţionalităţile constatate şi prevederile urbanistice de dezvoltare

din prezentul Plan Urbanistic General pentru dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă în

perspectiva anului 2030 propunem următoarele:

reabilitarea sursei de apa existenta prin deznisiparea, echiparea şi punerea în

funcţiune a forajului F7 Măgureni, care este innisipat in prezent;

reabilitarea integrală a reţelelor de distribuţie şi aducţiunii prin

redimensionarea şi înlocuirea conductelor vechi din OL sau azbociment cu

conducte din polietilenă de înaltă densitate PEHD;

extinderea reţelei de distribuţie în toate zonele construite şi în zonele nou

introduse în intravilan;

echiparea corespunzătoare a reţelei de distribuţie şi aducţiunii cu armături şi

construcţii accesorii;

mărirea volumului de înmagazinare a apei de la 1000 mc la 1500 mc, prin

reabilitarea construcţiei, hidroizolaţiei, modernizarea instalaţiilor şi punerea în



funcţiune a unuia din cele două rezervoare de 500 mc existente şi

nefuncţionale în prezent;

monitorizarea debitelor de apă în punctele principale – sursă, rezervoare,

reţea distribuţie.

Calculul debitelor de apă necesar pentru comuna Filipeştii de Pădure, s-a făcut în

conformitate cu prevederile Standardului Român, SR 1343-1/2006, STAS 1478-1990 şi

indicativ P 66 – 2001 aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 1214/2001.

Elemente de calcul:

- N = 12.000 locuitori – numărul locuitorilor estimat pentru etapa 2030 prin majorare cu

aproximativ 15% faţă de numărul locuitorilor existent în anul 2008.

- Localităţile Filipeştii de Pădure, Diţeşti şi Minieri fac un tot unitar – între sate nu va mai

exista distanţe.

- Gradul de dotare al locuinţelor – 100% cu instalaţii de apă rece, caldă şi canalizare, cu

prepararea individuală a apei calde menajere.

- qg=100 l/om-zi - debitul specific de apă necesar pentru nevoi gospodăreşti;

- qp=30 l/om-zi - debitul de apă necesar pentru nevoi publice – raportat la numărul de

locuitori;

- qa=10 l/om-zi - debitul specific de apă necesar pentru creşterea animalelor mari în

gospodărie – raportat la numarul de locuitori;

Qag.ec.=1500 mc/zi – debitul de apă mediu total pentru consum tehnologic şi menajer

evaluat prin majorare cu 15% a consumului actual la agentul economic;

Kzi = 1,3 - coeficient de variaţie zilnică a consumului de apă în

gospodării şi public;

Kzi = 1,2 - coeficienti de variaţie zilnică a consumului de apă la agenţi economici;

Ko = 1,7 - coeficientul de variaţie orară a consumului;

Kp = 1,1 - coeficientul de majorare pentru acoperirea pierderilor apă în sistem;

Ks = 1,05 - coeficientul de servitute pentru acoperirea necesarului de apă pentru

Localitatea Nr.locuitori 2009 Nr.locuitori 2030

Filipeştii de Pădure 5330 6100

Diţeşti 3545 4200

Minieri 1430 1620

Siliştea Dealului 32 80

Total comună 10.337 12.000



întreţinerea sistemelor de apă şi canalizare;

N = 2 - numărul de incendii teoretic simultane;

Qie = 10 l/s - debitul de apă normat pentru combaterea unui incendiu cu ajutorul

hidranţilor exteriori;

Te = 3 ore - timpul normat pentru combaterea incendiilor din exterior;

Tri = 24 ore - timpul de refacere a rezervei intangibile de incendiu (Vri);

qii = 2,5 l/s - debitul de apă normat pentru combaterea unui incendiu

cu ajutorul hidranţilor interiori (zona industrială–SC Recunoştinţa).

NECESARUL DE APĂ – DEBITE CARACTERISTICE

- pentru populaţie – consum gospodăresc şi public:

Qzi med =1/1000 x [12.000 x (100+30+10)] = 1680 mc/zi = 70 mc/h =19,44 l/s

Qzi max =1,3 x 1680,0 = 2184,0 mc/zi = 91,0 mc/h = 25,28 l/s

Qo max = 1,7 x 91,0 = 154,70 mc/h = 42,97 l/s

- pentru agenţi economici – consum tehnologic şi menajer :

Qzi med = 1500 mc/zi = 62,50 mc/h = 17,36 l/s

Qzi max = 1,2 x 1500 = 1800 mc/zi = 75 mc/h = 20,83 l/s

Qo max = 1,7 x 75,0 = 127,50 mc/h = 35,42 l/s

CERINŢA DE APĂ

- pentru populaţie:

Qs zi med = 1,1 x 1,05 x 1680 = 1940,4 mc/zi = 8o,85 mc/h = 22,46 l/s

Qs zi max = 1,1 x 1,05 x 2184 =2522,52 mc/zi = 105,11 mc/h = 29,20 l/s

Qs o max = 1,1 x 1,05 x 154,70 = 176,68 mc/h = 49,63 l/s

-pentru agenţi economici :

Q s zi med = 1,1 x 1,05 x 1500 = 1732,5 mc/zi = 72,19 mc/h = 20,05 l/s

Q s zi max = 1,1 x 1,05 x 1800 =2079 mc/zi = 86,62 mc/h = 24,06 l/s

Q s o max = 1,1 x 1,05 x 127,5 = 147,26 mc/h = 40,90 l/s.

Volumul de apă pentru incendiu

Vi=n x Qie x Tc x 3,6 = 2 x 10 x 3 x 3,6 =216 mc – volumul de apă necesar pentru

combaterea unui incendiu cu ajutorul hidranţilor exteriori.

Vcons = a x Qomax x Te = 1 x 127,5 x 3 = 383 mc – volumul de apă necesar pentru

consum la utilizatori pe durata combaterii incendiului.

Vri = Vi + Vcons = 216 + 383 = 599 mc – volumul de apă rezervă intangibilă pentru caz

de incendiu.



Qri = 599/24 x 24 = 599 mc/zi = 24,96 mc/h = 6,93 l/s – debitul de apă necesar pentru

refacerea rezervei intangibile în 24 ore.

Volumul de apă pentru compensaţie

Vcomp = 0,23 Q s zi max = 0,23 x 2522,52 = 580 mc – volumul de apă necesar pentru

compensaţia variaţiei orara de consum pe timpul unei zile (24 ore).

Volumul de apă pentru avarie

Viea var

=0,33 x 2522,52 = 833 mc – volumul de apă necesar pentru consum la utilizatori

timp de 8 ore – durata intervenţiei în cazul unei defecţiuni în amonte de rezervor.

Volumul rezervoarelor - pentru populaţie

Vrez=Vcomp + Vri +(Vavarie – Vri) = 580 + 833 = 1413 mc – volumul rezervoarelor

pentru asigurarea volumului de apă pentru compensaţie, volumul de apă rezervă intangibilă şi

volumul de apă rezervă de avarie pentru consum pe durata remedierii defecţiunilor.

Fabrica de preparate din carne S.C. Recunoştinţa Prod Com S.A., cel mai mare

consumator de apă dintre agenţii economici, este racordat atât la reţeaua Companiei de Apă

Târgovişte (sursa Paltinu) cât şi la reţeaua de distribuţie a comunei Filipeştii de Pădure (sursa

Măgureni) şi are propria gospodărie de apă compusă din rezervoare de înmagazinare (200 +

250) mc şi staţia de pompare cu hidrofor.

Pentru combaterea unui incendiu din exterior şi din interior este asigurată o rezervă

intangibilă de 250 mc.

Qri ag.ec = 250 mc/zi = 10,42 mc/h = 2,89 l/s

DEBITUL DE APĂ NECESAR LA SURSE

PT. POPULAŢIE PT. AG.ECONOMICI TOTAL COMUNĂ

Qszimax 2522,52 mc/zi 29,20 l/s

2079,00 mc/zi 24,06 l/s

4601,52 mc/zi 53,26 l/s

Kp Qri pop. 658,90 mc/zi 7,63 l/s

- 658,90 mc/zi 7,63 l/s

Kp Qri ag.ec. - 275,00 mc/zi 3,18 l/s

275,00 mc/zi 3,18 l/s

CERINŢA LA SURSE 3181,42 mc/zi 36,82 l/s

2354,00 mc/zi 27,24 l/s

5535,42 mc/zi 64,07 l/s

Sursa Măgureni va asigura :

34,72 l/s – potenţialul puţurilor F5 F6 şi F7, din care:

◘ 7,63 l/s – pentru refacerea rezervei intangibile

◘ 27,09 l/s – pentru consum – in principal populaţia

Completarea debitului de apă necesar la nevoie pentru populaţie se va face din sursa

Paltinu prin cele două racorduri între distribuţia SPGC Filipeştii de Pădure şi distribuţia

Companiei de Apă Târgovişte.



Sursa Paltinu va asigura :

29,35 l/s – din ramura Moreni – aducţiunea Paltinu, din care:

◘ 3,18 l/s – pentru refacerea rezervei de incendiu la SC Recunoştinţa

◘ 26,17 l/s – pentru consum – în principal agenţi economici.

Aducţiunea, între sursa de apă Măgureni şi rezervoarele de înmagazinare, va fi din

conducte PEHD, montate îngropat la adâncimea de 1,2 – 1,5 m şi prevăzută cu construcţiile

accesorii şi armăturile necesare (cămine de vizitare, subtraversări ape, subtraversări drumuri,

vane de linie la cca. 2 km)

Staţia de tratare – amplasată în zona de N-V a localităţii Filipeştii de Pădure la cca. 250

m de rezervoare. Dezinfectarea apei, în vederea îmbunătăţirii calităţii conform normelor

igienico – sanitare se face cu clor gazos. Instalaţia este automatizată.

Rezervoarele de înmagazinare sunt cele existente din beton, cilindrice, semiîngropate,

amplasate pe dealul Gorgan la cota +346 (cota radier). Capacitatea va fi de 1500 mc (R.1 =

1000 mc, R.2 = 500 mc) şi asigură volumul de apă pentru compensaţia variaţiei de consum

zilnic asigurat din sursa Măgureni, rezerva intangibilă pentru incendiu, precum şi rezerva de

apă pentru caz de avarie în amonte de rezervoare.

Reţeaua de distribuţie a apei potabile în localităţile comunei Filipeştii de Pădure va fi din

conducte PEHD montate îngropat, sub adâncimea de îngheţ (0,9 m), de-a lungul drumurilor în

zona verde. Distribuţia apei se face gravitaţional, sistemul este mixt (inelar cu porţiuni

ramificate).

Pe conductele reţelei de distribuţie se vor monta hidranţi exteriori de incendiu la

distanţe de 120 m. De asemenea se prevăd construcţii accesorii pentru subtraversări de ape,

drumuri sau linii C.F., cămine de vizitare pentru montarea vanelor de ramificaţii, vanelor de

linie, robineţilor de golire şi armăturilor de reducere a presiunii. La această reţea de distributie

sunt branşate gospodăriile populaţiei, instituţiile publice, agenţii economici cu activităţi publice

şi alţi agenţi economici.

Agenţii economici mari, cu consumuri foarte mari de apă pentru procesele tehnologice,

sunt racordaţi direct la reţeaua de distribuţie a Companiei de Apă Târgovişte, ramura Moreni,

aducţiunea Paltinu – Movila Vulpii, sursa Paltinu. Conducta (ramura Moreni) cu diametrul de

500 – 400 mm traversează teritoriul comunei Filipeştii de Pădure în partea de E, direcţia N – S

– SV către Moreni.

Dintre societăţile comerciale care se alimentează cu apă din reţeaua C.A.Târgovişte

exemplificăm: S.C.Recunoştinţa Prod.Com S.A. – fabrică de preparate din carne – cu un

consum înregistrat de 20.000 mc/lună; S.C.Principal Company SA – fabrică de preparate din

carne – cu un consum de 7000 mc/lună; S.C. Muntenia Nord SA – cu un consum de 5000



mc/lună; S.C. Sahprod Meteor S.A. – cu un consum de 1000 mc/lună.

Intre cele două reţele de distribuţie s-au realizat două puncte de legătură – în zona

Varniţa din Filipeştii de Pădure şi în zona Săcuieni din Diţeşti.

Exploatarea minieră Filipeştii de Pădure, situată în localitatea Siliştea Dealului, deţine

sistem propriu de alimentare cu apă - puţ forat şi rezervoare amplasate la altitudine pe dealul

Siliştea.

◘ Evacuarea apelor uzate

situatie existenta

In comuna Filipeştii de Pădure colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi

tehnologice se face atât în sistem centralizat cât şi în sistem local sau individual.

Sistemul centralizat de canalizare, din localitatea Filipestii de Padure existent în zona

centrală, se compune din colectoare secundare, colector principal şi staţie de epurare. De

acest sistem beneficiază cca. 30% din populaţia localităţii.

Reţeaua de colectoare secundare colectează apa uzată menajeră provenită de la

locuinţele tip apartament din blocuri, instituţiile publice, gospodăriile individuale şi agenţii

economici amplasaţi în zona centrală. Colectoarele sunt din tuburi de beton Dn 200 – 300 –

400 mm montate îngropat de-a lungul drumurilor.

Colectorul principal este din tuburi de beton Dn 500 mm, montat îngropat în zona verde,

de-a lungul DJ 720 şi str. Gării până la staţia de epurare.

Staţia de epurare este amplasată în zona de est a localităţii Filipeştii de Pădure, în albia

majoră a pârâului Proviţa, pe malul drept, la cca. 50 m de pârâu, cu acces din drumul de

legătură dintre Filipeştii de Pădure şi Minieri.

Metoda de epurare este mecano – biologică, iar metoda de dezinfectare este cu clor

gazos. Decantoarele principale sunt de tip Imhoff – 2 unităţi pentru 5000 locuitori, fiecare.

Exploatarea staţiei se face în totalitate manual. In prezent staţia de epurare funcţionează cu

deficienţe, echipamentele fiind uzate, parţial blocate sau lipsă. Deversarea apelor uzate se

face în pârâul Proviţa.

Debitele de ape uzate menajere şi tehnologice care necesită epurare, conform

Autorizaţiei de gospodărirea apelor nr. 130/03.08.2009, emisă de AN „Apele Române” –

S.G.A. Prahova, sunt:

Qu zi mediu = 851 mc/zi = 35,46 mc/h = 9,85 l/s

Qu zi max = 980 mc/zi = 40,83 mc/h = 11,34 l/s

Qu o max = 99,28 mc/h = 27,58 l/s



In satul Minieri sistemul centralizat de canalizare se compune din colectoare

secundare, colector principal şi staţie de epurare. Reţeaua de colectoare secundare, cuprinde

întreaga localitate şi este realizată din tuburi de beton Dn 200 - 300 mm, înaintate îngropat de-

a lungul drumurilor.

Colectorul principal, din tuburi de beton Dn 300 mm este amplasat pe str. M. Eminescu

şi pe DJ 101 I, în zona verde, de la sat Minieri până la staţia de epurare.

Staţia de epurare, în prezent nefuncţională, este amplasată pe malul stâng la cca. 20 m

de pârâul Proviţa, în zona de S-V a satului Minieri. Metoda de epurare: mecano – biologică,

dezinfectarea cu clor gazos.

În prezent, în staţia de epurare se realizează numai decantarea apelor uzate menajere

şi tehnologice. Deversarea apelor decantate se face în pârâul Proviţa.

Debitele de ape uzate menajere şi tehnologice care necesită epurare la SE Minieri,

conform Autorizaţiei de gospodărirea apelor nr.130/2009, sunt :

Qu zi mediu = 137 mc/zi = 5,71 mc/h = 1,59 l/s

Qu zi max = 190,65 mc/zi = 7,94 mc/h = 2,21 l/s

Qu o max = 11,43 mc/h = 3,18 l/s.

In satul Diţeşti precum şi în gospodăriile neracordate la canalizare din Filipeştii de

Pădure, Minieri şi Siliştea Dealului sunt folosite haznale vidanjabile, puţuri absorbante sau

latrine uscate în sistem individual.

In comuna Filipeştii de Pădure reţelele de canalizare însumează 11,9 km din care 7,9

km în Filipeştii de Pădure şi 4,0 km în sat Minieri.

Suprafeţele de teren aferente staţiilor de epurare, conform inventarului bunurilor din

domeniul public al comunei Filipeştii de Pădure, poziţiile 63 şi 64, sunt :

S teren = 5400 mp pentru SE Filipeştii de Pădure;

S teren = 3900 mp pentru SE Minieri.

Sistemele de canalizare centralizată din cele două localităţi aparţin domeniului public al

comunei şi sunt în administrarea primăriei prin Serviciul Public de Gospodărie Comunală

Filipeştii de Pădure.

Exploatarea Minieră Filipeştii de Pădure, situată în localitatea Siliştea Dealului, are un

sistem local propriu de colectare – epurare a apelor uzate. Deversarea se face în valea

Palanga. S.C. Recunoştinţa Prod Com S.A. are sistem local propriu de colectare – epurare a

apelor uzate menajere şi tehnologice compus din reţea de colectare de incintă şi staţie de

epurare mecano – biologică de 1200 mc/zi, cu deversare în pârâul Proviţa.

Alte societăţi comerciale cu sau fără staţii de epurare proprii sunt racordate la reţeaua

existentă sau colectează apele uzate în fose vidanjabile.



Canalizarea pluvială în comuna Filipeştii de Pădure se face la suprafaţa terenului prin

şanţuri şi rigole deschise, amenajate de-a lungul drumurilor, cu panta naturală, care

colectează apele meteorice şi le dirijează prin curgere liberă către emisari: pârâul Proviţa,

pârâul Roşioara, valea Palanga şi valea Cervenia.

Disfuncţionalităţi:

- Reţelele de canalizare, realizate în anul 1958 în satul Minieri şi în anul 1978 în

Filipeştii de Pădure, sunt în prezent degradate – tuburi fisurate, îmbinări neetanşe, cămine de

vizitare inaccesibile.

- Staţia de epurare din Filipeştii de Pădure, realizată în anul 1978 funcţionează cu

deficienţe. Echipamentele existente sunt degradate fizic şi uzate moral, parte din ele fiind

blocate.

- Exploatarea staţiei de epurare se face în totalitate manual şi în mare parte pe by-

pass;

- Staţia de clorinare nu funcţionează;

- Nu există pavilion administrativ;

- Debitele de apă uzată nu sunt monitorizate;

- Staţia de epurare din Minieri, realizată în anul 1958, este în prezent nefuncţională,

lipsesc echipamentele tehnologice atât la treapta mecanică cât şi la treapta biologică, iar

dezinfectarea nu se realizează. Nu mai există împrejmuire, nu există supraveghere;

- Apele uzate menajere şi tehnologice provenite din sistemul centralizat sunt deversate

la emisari fie epurate parţial, fie neepurate, iar apele uzate provenite din sistemele de

canalizare locale sau individuale sunt vidanjate cu descărcare la staţiile de epurare, sau

deversate direct la emisari sau infiltrate în sol, provocând poluarea mediului înconjurător - aer,

sol, ape freatice şi ape de suprafaţă;

- Sistemul de canalizare centralizată este puţin dezvoltat în comparaţie cu sistemul de

distribuţie a apei.

situatie propusa

Având în vedere disfuncţionalităţile constatat la sistemul actual de canalizare menajeră

centralizată şi faptul că atât canalizarea centralizată existentă cât şi canalizările în sistem local

sau individual constituie surse de poluare a mediului înconjurător propunem pentru viitor

realizarea lucrărilor de reabilitare şi extindere a sistemului de canalizare centralizată existent în

localitatea Filipeştii de Pădure şi în localitatea Minieri, şi înfiinţarea canalizării centralizate în

localitatea Diţeşti.

In proiectul privind extinderea canalizării şi staţii de epurare în comuna Filipeştii de



Pădure sunt propuse lucrări pentru realizarea a două reţele de canalizare şi staţiile de epurare

aferente fiecărei reţele.

Unul din sistemele centralizate de colectare – epurare a apelor uzate menajere este

propus pentru localitatea Filipeştii de Pădure împreună cu localitatea Diţeşti, iar cel de-al

doilea pentru localitatea Minieri. Reţelele de canalizare propuse sunt din conducte PVC tip G

cu diametre de 200, 250 şi 500 mm. Lungimea totală a reţelelor de canalizare va fi de cca.

50.500 m

Staţiile de epurare propuse sunt compacte, containerizate, modulate, automatizate,

monitorizate, cu două trepte de epurare – mecanică şi biologică – şi dezinfecţie cu raze

ultraviolete. Staţiile de epurare sunt prevăzute cu toate utilităţile necesare.

Canalizarea menajeră

Pentru canalizarea menajeră propunem:

- reabilitarea reţelelor de canalizare existente în Filipeştii de Pădure şi Minieri, prin

înlocuirea tuburilor de beton cu conducte PVC tip G şi recondiţionarea căminelor de vizitare;

- extinderea reţelelor de colectare a apelor uzate menajere în localităţile Filipeştii de

Pădure şi Minieri;

- infiinţarea unui sistem centralizat de colectare – epurare în localitatea Diţeşti.

- reabilitarea staţiei de epurare SE1 Filipeşti, prin reutilarea treptei mecanice, realizarea

treptei biologice cu module containerizate şi realizarea dezinfecţiei cu raze ultraviolete;

- realizarea a două noi staţii de epurare pentru localităţile Diţeşti şi Minieri.

Pentru canalizarea centralizată a apelor uzate menajere propunem trei bazine de

colectare, fiecare având propriul sistem de colectare – epurare.

1. Sistemul de colectare-epurare nr. 1 – Filipeştii de Pădure

2. Sistemul de colectare-epurare nr. 2 – Diţeşti (se preia şi partea de Sud a localităţii

Filipeştii de Pădure)

3. Sistemul de colectare-epurare nr. 3 – Minieri

Fiecare sistem se compune din:

- reţea de colectoare stradale secundare;

- colectorul principal;

- staţie de epurare mecano-biologică, tip ecologic.

Colectoarele secundare de canalizare menajeră se vor monta îngropat, de-a lungul

drumurilor, pozate de regulă în axul drumului. Adâncimea de montaj, va fi de minim 1,5 m faţă

de cota terenului natural. Colectoarele secundare vor fi din conducte PVC tip G cu diametre de

200 – 250 mm.



Colectoarele principale se vor monta îngropat, în zona verde, de-a lungul drumurilor

principale (DJ 720, DJ 101I) până la staţiile de epurare respective. Colectoarele principale se

vor realiza din conductele PVC – KG cu Dn 250-500 mm.

Configuraţia naturală a terenului asigură panta minimă pentru curgerea apelor uzate

cu viteză minimă de autocurăţare de 0,7 m/s. Pentru zona de Sud a localităţii Diţeşti, unde

cotele de nivel ale terenului sunt mai joase în raport cu cota staţiei de epurare, este necesară

realizarea unei staţii de pompare a apelor uzate menajere.

Intreaga reţea de canalizare din comuna Filipeştii de Pădure însumează aprox.50 km.

Reţeaua de canalizare va fi dotată cu construcţiile accesorii necesare – cămine de vizitare

pentru racordări, pentru ramificaţii, schimbări de direcţie, rupere de pantă şi spălare, după caz.

Debitele de apă uzată menajeră şi tehnologică, colectate în fiecare din cele trei

sisteme, calculate conform SR 1343-1/2006 şi STAS 1846, pentru etapa 2030, vor fi :

Pentru satul FIPEŞTII DE PĂDURE:

CERINŢA DE APĂ calculată pentru 6000 locuitori, instituţii publice şi o parte din agenţii

economici (majorare cu 20%) este :

Q s zi med = 1,1 x 1,05 x 1/1000 x 6000 x 140 x 1,2 = 1164,24 mc/zi

Q s zi max = 1,3 x 1164,24 = 1513,51 mc/zi = 63,06 mc/h.

Q s o max = 1,7 x 63,06 = 107,20 mc/h

DEBITUL DE APE UZATE va fi :

Q u zi med = 0,8 x 1164,24 = 931,39 mc/zi = 38,81 mc/h = 10,78 l/s

Q u zi max = 0,8 x 1513,51 = 1210,81 mc/zi = 50,45 mc/h = 14,01 l/s

Q u o max = 0,8 x 107,20 = 85,76 mc/h = 23,82 l/s

Staţia de epurare SE1 va avea capacitatea de 1300 mc/zi.

Pentru satul DIŢEŞTI

CERINŢA DE APĂ pentru 4500 locuitori, instituţii publice şi agenţi economici (majorare

cu 20%) este :

Q s zi med = 1,1 x 1,05 x 1/1000 x 4500 x 140 x 1,2 = 872,67 mc/zi

Q s zi max = 1,3 x 872,67 = 1134,47 mc/zi = 42,27 mc/h

Q s o max =1,7 x 47,27 = 80,36 mc/h

DEBITUL DE APE UZATE va fi :



Q u o max = 0,8 x 80,36 = 64,29 mc/h = 17,86 l/s

Staţia de epurare SE2 va avea capacitatea de 910 mc/zi.

Pentru satul MINIERI



CERINŢA de apă calculată pentru 1700 locuitori, instituţii publice şi agenţi economici

(aprox.300 mc/zi) este :

Q s zi med = 1,1 x 1,05 x 1/1000 x1700 x 140 + 300 = 618,29 mc/zi

Q s zi max = 1,3 x 618,29 = 803,78 mc/zi = 33,49 mc/h

Q s o max = 1,7 x 33,49 = 56,93 mc/h.

DEBITUL DE APE UZATE va fi:



Q u o max = 0,8 x 56,93 = 45,54 mc/h = 12,65 l/s

Staţia de epurare SE 3 va avea capacitatea de 650 mc/zi.

Staţiile de epurare sunt de tip ecologic, compacte, containerizate, modulate,

automatizate cu două trepte de epurare – mecanică şi biologică – şi sterilizare cu raze

ultraviolete.

In treapta mecanică se realizează reţinerea materiilor solide, reţinerea nisipului,

separarea grăsimilor, egalizarea şi omogenizarea.

In treapta biologică se elimină substanţele organice biodegradabile şi compuşii azotului

şi fosforului prin nitrificare – denitrificare.

Apa epurată mecanic şi biologic este dezinfectată cu raze ultraviolete şi deversată în

pârâul Proviţa. Staţiile de epurare vor fi dotate cu toate utilităţile necesare: energie electrică,

apă, canal, gaze, telefonie, împrejmuire şi drum acces.

SE 1 Filipeştii de Pădure, cu o capacitate de 1300 mc/zi va fi realizată prin reabilitarea

şi modernizarea staţiei de epurare existentă, amplasată în zona de sud – est a localităţii

Filipeştii de Pădure, pe malul drept al pârâului Proviţa, cu acces din drumul de legătură dintre

Filipeşti şi Minieri. Suprafaţa de teren necesară = aprox. 4000 mp.

SE 2 Diţeşti, cu o capacitate de 910 mc/zi, nou propusă, va fi amplasată în partea de

est a localităţii Diţeşti, pe malul drept al pârâului Proviţa, cu acces din DJ 101 I. Suprafaţa de

teren necesară = aprox. 2000 mp.

SE 3 Minieri, cu o capacitate de 650 mc/zi, nou propusă, va fi realizată pe

amplasamentul fostei staţii de epurare, în partea de sud – vest a localităţii Minieri, pe malul

stâng al pârâului Proviţa, cu acces din DJ 101 I. Suprafaţa de teren necesară = aprox. 1200

mp.

Deversarea apelor epurate se face în pârâul Proviţa cu respectarea prevederilor din

NTPA 001/2002 privind parametri calitativi ai apelor epurate descărcate în emisar.



Pentru zonele de protecţie sanitară, având în vedere că staţiile de epurare propuse sunt

containerizate, propunem o distanţă de 100 m de la împrejmuire. În zona de protecţie sanitară

se interzice autorizarea construcţiilor.

Altă variantă pentru canalizarea centralizată în comuna Filipeştii de Pădure este cea

propusă în SF 733/2007 „Extindere canalizare comuna Filipeştii de Pădure” care prevede

două staţii de epurare noi amplasate în Diţeşti şi Minieri.

S.C. „RECUNOŞTINŢA PROD COM” S.A. – fabrică de produse din carne – are un

sistem local propriu de colectare – epurare a apelor uzate menajere, tehnologice şi pluviale

compus din reţele de incintă şi staţie de epurare mecano – biologică având capacitatea de

1200 mc/zi. Deversarea se face în pârâul Proviţa.

Exploatarea minieră Filipeştii de Pădure are sistem propriu de colectare – epurare a

apelor uzate menajere şi tehnologice, cu deversare în valea Palanga.

Alte societăţi comerciale descarcă apele uzate epurate, preepurate sau neepurate în

reţelele de canalizare ale localităţilor comunei Filipeştii de Pădure.

Canalizarea pluvială se va face în continuare la suprafaţa terenului prin şanţuri şi

rigole amenajate de-a lungul drumurilor, cu pantă naturală şi deversare în reţeaua hidrografică

a comunei – pârâul Proviţa, pârâul Roşioara, valea Palanga şi valea Cervenia.

◘ Gospodarirea deseurilor

Strategia de dezvoltarea a judetului prevede colectare si depozitarea deseurilor

municipale de pe intreg judetul, in cinci locatii.

In teritoriul comunei Filipestii de Padure nu exista nici un astfel de amplasament

destinat stocarii deseurilor municipale. Localitatea dispune de o masina speciala care

colecteaza deseurile, acestea fiind transportate la rampa ecologica Veolia Boldesti Scaieni.

2. Căi de comunicaţie

Comuna Filipeştii de Pădure se află situată în partea de vest a judeţului Prahova, la 30

km faţă de municipiul Ploieşti, legătura cu acesta facându-se atât pe cale ferată cât şi pe

drumul judeţean DJ720 care asigură legătura spre est, prin Floreşti. Legătura cu alte localităţi

ale judeţului se face prin DJ-101 (Filipeştii de Târg) şi DC 114 care face legătura între satele

componente Filipeştii de Pădure şi Siliştea Dealului.

Reteaua stradală s-a dezvoltat odată cu construcţia de locuinţe, în lugul axului principal

care străbate localitatea: DJ 720 Răzvad-Moreni-Diţeşti-Filipeştii de Pădure.

DJ 720 este artera principală din localitate, reabilitată în anul 2008, pe tronsonul: Limită

Judeţ Dâmboviţa-Floreşti-DN1, km 15+500-km 30+000.



Prin această reabilitare s-au asigurat 2 benzi de circulaţie, sistemul de colectare şi

evacuare a apelor pluviale în lungul drumului, lărgirea corespunzătoare a podeţelor existente,

amenajarea drumurilor laterale şi asigurarea continuităţii evacuării apelor pluviale, montare

parapeţi de siguranţă în zonele care prezintă risc în desfăşurarea traficului, la podurile peste

râurile Roşioara şi Proviţa de la km 19+890 şi km 24+141, refacerea suprastructurii,

prevederea de lucrări de siguranţa circulaţiei-marcaje, indicatoare rutiere (complementare),

comletarea trotuarelor şi lărirea părţii carosabile între borduri pe toată porţiunea cuprinsă în

intravilan.

Zona de protecţie pentru şoseaua DJ720 este de 40m (20m din ax, stânga-dreapta), iar

zona de siguranţă de 1m de la marginea exterioară a şanţului.

Pentru zona de extravilan se vor respecta următoarele distanţe minime de protecţie de

la axul drumului până la marginea exterioară a zonei drumului, funcţie de categoria acestuia:

drumuri judeţene - 20 m; drumuri comunale - 18 m.

a) Legături rutiere

Legăturile comunei în teritoriu se realizează rutier, prin intermediul DJ 720 (Limit Jud.

Dâmboviţa-Diţeşti, Filipeştii de Pădure-Călineşti-Floreşti-DN1), DJ 101 I (Ploieşti Centru-Buda-

Nedelea-Filipeştii de Târg-Minieri-Diţeşti), DC 114 (DJ 720 Filipeştii de Pădure-Mina Palanga).

Înainte cu 10 ani exista şi DC 116 A (Filipeştii de Pădure DJ 145-DJ 720), acum însă

dezafectat.

b) Legături feroviare

Comuna este străbătută de o singură cale ferată cu un singur culoar şi neelectrificata:

intra pe teritoriul comunei prin partea de sud, se intersectează cu DJ 720 la nivel, ajungând

până la exploatarea minieră din nord-ul comunei. Linia ferată nu mai deserveşte şi transportul

de personae ci doar transportul indusrial, foarte rar (cam de două ori pe săptămână).

Căile de comunicaţie reprezintă (în total) cca 9,02 % din suprafata comunei.

propuneri

Din analiza datelor existente, a normelor tehnice în vigoare pentru proiectarea străzilor,

intersecţiilor, profilurilor caracteristice, parcajelor etc., şi din discuţiile cu factorii locali de

specialitate s-au evidenţiat o serie de disfuncţionalităţi, semnalându-se cu precădere

următoarele:

- nu toate profilele transversale ale străzilor corespund din punct de vedere tehnic noilor

STAS-uri;



- majoritatea străzilor din Satul Siliştea Dealului sunt din pământ, necesitand aplicarea

de îmbrăcăminţi rutiere sau cel puţin împietruiri;

- discontinuitatea trotuarelor;

- iluminat stradal insuficient;

- traficul eterogen (tractoare, căruţe, biciclişti, automobilişti şi pietoni) generează

accidente rutiere în special pe timp de noapte;

- străzi înguste care necesită lărgire;

- intersecţii neamenajate;

- lipsa de parcaje amenajate aferente principalelor dotări ale comunei, în zonele de

interes social şi comercial;

- trafic peste 11 000 vt/zi pe A2.

3. Reţele tehnico - edilitare

◘ Alimentare cu energie electrica

Situatie existenta

Comuna Filpeştii de Pădure cu localităţile componente: Filipeştii de Pădure, Diţeşti,

Minieri şi Siliştea Dealului este în prezent complet electrificată.

Alimentarea cu energie electrică se face din sistemul Energetic Naţional prin Staţia

Electrică Moreni 110/20/6 KV şi Staţia Electrică Floreşti 110/20 KV – 160 MVA.

Posturile de transformare din comună sunt alimentate din liniile electrice de medie

tensiune LEA 20 KV Moreni 1 şi LEA 20 KV Moreni 2.

Consumatorii de energie electrică din comuna Filipeştii de Pădure sunt alimentaţi prin

intermediul posturilor de transformare 20/0,4 KV montate aerian, PTA, la sol, PTSol sau în

cabină de zidărie PTZ. Posturile de transformare sunt racordate la liniile electrice de medie

tensiune aeriene LEA 20 KV, sau subterane LES 20 KV, după caz.

Complexul industrial (mică industrie) S.C. Muntenia S.A Filipeşti are staţie electrică de

transformare proprie de 110/20 KV, amplasată în incintă, care furnizează energie electrică şi

altor societăţi economice.

Puterile nominale şi amplasamentele posturilor de transformare sunt următoarele:

Sat Filipeştii de Pădure

Identificare trepte transformare putere nominală amplasament

Proprietar : S.C.Electrica S.A.

PTA 80 20/0,4 KV 100 KVA -fosta staţie de pompare

PTSol 29 20/0,4 KV 250+630 KVA -staţia betoane



PTA 173 20/0,4 KV 100 KVA -depozite

PTA 104 20/0,4 KV 160 KVA -fabrica de stingătoare

PTA 16 20/0,4 KV 160 KVA -str. Valea Rea

PTZ 138 20/0,4 KV 400+400 KVA -zona centrală-blocuri

PTZ 146 20/0,4 KV 400 KVA -zona centrală str. Liceului

PTA 11 20/0,4 KV 160 KVA -str. Platoului

PTA 90 20/0,4 KV 400 KVA -zona Varniţa

Alţi proprietari :

PTA 20/0,4 KV -stadion

PTA 25 20/0,4 KV -tipografie

PTA 20/0,4 KV -fabrica de cherestea

PTSol 20/0,4 KV 630 KVA - fabrica de vopsele

PTA 20/0,4 KV 400 KVA - tipografie

PTA 20/0,4 KV 250+2x400+2x630 KVA - SC Recunoştinţa

Sat Diţeşti

Proprietar SC Electrica S.A.:

PTA 17 20/0,4 KV - 400 KVA - Roşioara – str.Dulmăneşti

PTA 53 20/0,4 KV - 100 KVA - moară – DJ 101 I

PTSol 83 20/0,4 KV - 630 KVA - vis-a-vis de SC.Confind Câmpina

PTA 23 20/0,4 KV - 250 KVA - Cervenia – DJ 720

PTA 91 20/0,4 KV - 250 KVA - str. Principală

PTA 2055 20/0,4 KV - 100 KVA - zona Săceni

Sat Minieri

Proprietar S.C. Electrica S.A.

PTA 154 20/0,4 KV - 250 KVA - str.1 Mai

PTA 62 20/0,4 KV - 250 KVA - str.M.Eminescu

Alţi proprietari

PTA 20/0,4 KV - str.ROCAST SA

PTSol 20/0,4 KV - S.C. Principal S.A. - produse

carne

PTA 20/0,4 KV - SC EOXAL

PTA 20/0,4 KV - SC ROCAST SA

PTA 20/0,4 KV - plase sudate



PTA 20/0,4 KV -400 KVA - comerţ, depozit

Sat Siliştea Dealului

Proprietar SC Electrica SA :

PTA 128 20/0,4 KV -400 KVA - exploatare minieră

Alţi proprietari

PTZ 20/0,4 KV -400 KVA - Dragero

PTSol 72 20/0,4 KV - SC PROD CARN SRL

Posturile de transformare proprietate S.C. Electrica S.A. alimentează gospodăriile

populaţiei, instituţiile publice şi micii agenţi economici din domeniul comerţului cu amănuntul,

prestările de servicii, birouri.

Total putere nominală instalată pentru consum casnic, public şi o parte dintre agenţii

economici este de 5.790 KVA.

Distribuţia energiei electrice la consumatorii din comună se face prin reţeaua de joasă

tensiune, 0,4 KV, montată aerian pe stâlpi de beton armat sau subteran în zona centrală a

localităţii Filipeştii de Pădure (zona blocurilor de locuinţe).

Traseul reţelei de joasă tensiune urmăreşte trama stradală a localităţii şi cuprinde în

întregime zonele construite. Pe stâlpii reţelei de joasă tensiune este montată şi reţeaua de

iluminat stradal în localităţi.

Consumatorii de energie electrică: instituţii publice, locuinţe, mică industrie, prestări

servicii, spaţii comerciale, birouri, sunt racordaţi la reţeaua de distribuţie de joasă tensiune prin

branşamente individuale dotate cu contoare pentru înregistrarea consumului de energie

electrică.

Teritoriul comunei Filipeştii de Pădure este tranzitat în partea de Sud de traseul unei

linii de înaltă tensiune, LEA 110 KV.

Liniile electrice având tensiuni nominale de 110 KV, 20 KV şi 0,4 KV precum şi

posturile de transformare 20/0,4 KV menţionate sunt în administrarea S.C. Electrica Muntenia

Nord S.A. – Ploieşti.

Posturile de transformare ce deservesc societăţi comerciale sunt în administrarea

acestora.

propuneri

In următorii 5 – 10 ani se prevede creşterea consumurilor de energie electrică de cca.

25% atât prin apariţia de noi consumatori, cât şi prin mărirea consumului la cei existenţi.



Pentru asigurarea alimentării cu energie electrică în următorii ani sunt necesare

următoarele lucrări:

- mărirea capacităţii posturilor de transformare existente în funcţie de necesităţi;

- amplasarea de noi posturi de transformare în zonele neacoperite;

- extinderea LEA 20KV pentru racordarea noilor posturi de transformare;

- extinderea reţelei de distribuţie de joasă tensiune în zonele propuse pentru

construirea de locuinţe şi dotări, pe măsura realizării acestora;

- extinderea iluminatului public odată cu extinderea reţelei de joasă tensiune precum şi

modernizarea iluminatului stradal existent.

Pentru unităţile economice mai mari, alimentarea cu energie electrică se va face prin

intermediul unor posturi de transformare locale dimensionate pentru cerinţele unităţilor

economice respective.

◘ Alimentare cu energie termica

In prezent în localităţile componente ale comunei Filipeştii de Pădure: Filipeştii de

Pădure, Diţeşti, Minieri şi Siliştea Dealului, încălzirea clădirilor în sezonul rece se realizează

astfel:

- cu centrale sau microcentrale termice, proprii unei clădiri sau locuinţe,

funcţionând cu faze naturale;

- cu sobe funcţionând cu gaze naturale;

- cu sobe funcţionând cu combustibili solizi.

Gazele naturale sunt folosite pentru încălzire de aproximativ 50% din populaţie – cei

racordaţi la sistemul centralizat de distribuţie a gazelor naturale.

In prezent, centralele termice care asigurau agent termic pentru încălzirea centrală a

locuinţelor şi instituţiilor publice sunt dezafectate fiind preferat sistemul de încălzire locală cu

centrale termice sau microcentrale proprii fiecărei clădiri sau fiecărui apartament. Ocazional

pentru încălzire este utilizată şi energia electrică.

Societăţile economice mari au centrale termice proprii pentru prepararea agentului

termic şi a aburului tehnologic, utilizaţi pentru încălzirea clădirilor şi în procesul tehnologic.

Propuneri

In comuna Filipeştii de Pădure, având sistem centralizat de distribuţie a gazelor

naturale, se prevede o extindere a sistemului de încălzire local propriu fiecărei clădiri sau

fiecărei locuinţe, fie cu sobe funcţionând cu gaze naturale, fie cu calorifere funcţionând cu apă

caldă preparată în centrale sau microcentrale.



Sistemul de încălzire cu prepararea centralizată a agentului termic în centrale termice

pentru blocurile de locuinţe sau CT zonale a fost abandonat, iar centralele termice sunt

dezafectate sau în conservare. Pentru următorii 5 – 10 ani nu se întrevede revenirea la

sistemul centralizat de preparare a agentului termic şi apei calde menajere.

◘ Alimentare cu gaze naturale

Situatie existenta

Comuna Filipeştii de Pădure beneficiază în prezent de sistem centralizat de distribuţie a

gazelor naturale în localităţile Filipeştii de Pădure şi Diţeşti. În satul Minieri reţeaua de

distribuţie deja executată nu este încă pusă în funcţiune. Gazele naturale sunt utilizate pentru

prepararea hranei, prepararea apei calde menajere şi pentru consumuri tehnologice în tot

timpul anului şi pentru încălzirea clădirilor în timpul sezonului rece.

Alimentarea cu gaze a populaţiei, instituţiilor publice şi agenţilor economici se face prin

intermediul staţiei de reglare – măsurare Filipeştii de Pădure, amplasată în zona de Est a

localităţii Diţeşti, cu acces din drumul spre Mărginenii de Jos.

Debitul aprobat pentru comuna Filipeştii de Pădure este de 1806 Nmc/h.

SRM Filipeştii de Pădure este de tip modulat, are o capacitate de Q = 2820 Nmc/h şi a

fost dată în funcţiune în anul 1998.

SRM Filipeştii de Pădure este racordată printr-un racord Ø 6”, la conducta magistrală de

transport gaze naturale Ø 20” Filipeştii de Târg – Răzvad:

Pi SRM = maxim 40 bar; minim 1 bar.

Pe SRM = maxim 1 bar; minim 1 bar.

Suprafaţa de teren ocupată de SRM este de 450 m (în prezent împrejmuirea este

desfiinţată). De la staţia de reglare măsurare se dezvoltă reţeaua de distribuţie în toate

localităţile comunei.

Distribuţia gazelor în comuna Filipeştii de Pădure funcţionează în regim de redusă

presiune

(P calcul = 0,7 bar; P ultimul abonat = 0,2 bar). Conductele reţelei de distribuţie sunt din OL

montate îngropat de-a lungul drumurilor, în zona verde. Distribuţia centralizată a gazelor

naturale funcţionează din anul 1992 în localitatea Filipeştii de Pădure – zona centrală.

Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale din comuna Filipeştii de Pădure însumează în

prezent 26 km din care 15 km în Filipeştii de Pădure, 8 km în Diţeşti şi 3 km în Minieri.

Reţeaua de distribuţie este administrată de S.C. DISTRIGAZ SUD S.A. Consumatorii sunt

racordaţi individual, fiecare branşament fiind echipat cu post de reglare – măsurare.



Consumul mediu de gaze este de 200 mc/lună şi abonat, cu mari variaţii între perioada

de iarnă şi cea de vară.

Complexul industrial (mică industrie) S.C. Muntenia S.A. este alimentat cu gaze

naturale printr-o staţie de reglare măsurare amplasată în incinta SC Muntenia SA şi racordată

la conducta de medie presiune ce vine de la SRM Filipeştii de Târg. Distribuţia gazelor de la

SRM Muntenia se extinde şi în localitatea Filipeştii de Pădure până la linia C.F.

Conductele magistrale de transport gaze naturale ce tranzitează teritoriul comunei

Filipeştii de Pădure în zona de Sud sunt:

- conductă Ø 20” Filipeştii de Târg – Răzvad;

- conductă Ø 16” Filipeştii de Târg – Ghirdoveni .

Magistralele de transport – menţionate sunt în administrarea SNTGN „TRANSGAZ” SA

Mediaş.

Conform Normelor tehnice din domeniu, zona de protecţie şi siguranţă cu interdicţie de

construire este de 20 m de o parte şi alta din axul conductei magistrale.

Pe teritoriul comunei Filipeştii de Pădure mai există o conductă de gaze sărace (gaze

de sondă) de redusă presiune aflată în proprietatea şi administrarea ROMPETROL – Zona de

producţie 3, Moreni – Gura Ocniţei – Răzvad.

ALTE CONDUCTE

Teritoriul comunei Filipeştii de Pădure este tranzitat de trei conducte de transport

produse petroliere Ø 6 5/8” pentru transport ţiţei, Ø 3 ½” pentru transport gazolină si Ø 6 5/8”

prin care este introdusa fibra optica. Conductele tranzitează teritoriul comunei în zona de Sud

a localităţii Diţeşti fiind montate subteran la 0,8 – 1,2 m adâncime şi operează la presiuni mari.

Aceste trei conducte aparţin S.C. CONPET S.A. Ploieşti.

De asemenea pe teritoriul comunei Filipeştii de Pădure mai există o conductă de ţiţei în

zona de NV a localităţii Diţeşti aparţinând ROMPETROL – Zona de producţie 3 – Moreni –

Gura Ocniţei – Răzvad. Faţă de conductele ce transportă produse petroliere se impun,

conform prevederilor Ordinului nr. 196/2006 al ANRM, zone de siguranţă având mărimea de

10 m de o parte şi alta a conductei de ţiţei şi 15 m de o parte şi alta a conductei de gazolină.

In zonele de siguranţă se interzice efectuarea oricăror lucrări de construcţii şi montaj,

chiar cu caracter provizoriu.

Propuneri

In comuna Filipeştii de Pădure, unde există deja reţea de distribuţie centralizată a

gazelor naturale, pentru dezvoltarea sistemului de alimentare cu gaze naturale propunem:



- extinderea reţelei de distribuţie în toate zonele construite şi nou introduse în

intravilan;

- mărirea capacităţii staţiei de reglare pentru un debit de minim 8000 Nmc/h;

- redimensionarea tronsoanelor principale ale reţelei de distribuţie.

Reţeaua de distribuţie de redusă presiune (2-0,2 bar) va cuprinde toate localităţile

comunei Filipeştii de Pădure şi va fi în sistem mixt, inelar şi ramificat. Traseul conductelor va

urmări trama stradală în montaj subteran, direct în pământ, în zona verde a drumurilor.

Conductele vor fi din polietilenă de înaltă densitate, PEHD. Adâncimea minimă de montaj

pentru conductele de plietilenă este de 0,9 m de la suprafaţa terenului.

Pentru viitor – etapa 2030 – se apreciază o creştere de 15% a numărului de locuitori şi

implicit a locuinţelor. Consumul mediu actual de gaze este de 200 Nmc/lună.

Pentru consumul public şi o parte din agenţii economici se aplică o majorare de 20%.

În perspectiva anului 2030 consumul de gaze va fi:

Qconsum = 3280 locuinţe x 1,15 x 1,2 x 200 = 905,280 Nmc/lună

Luând în calcul pentru fiecare gospodărie un debit instalat de 2 x 0,6 mc/h pentru

încălzire şi 0,67 mc/h pentru bucătărie, debitul instalat va fi :

Qinstalat = 3280 x 1,15 x 1,87 x 1,2 = 8464 mc/h.

Staţia de reglare, măsurare, SRM Filipeştii de Pădure va avea o capacitate de minim

8000 Nmc/h.

Amplasamentul rămâne cel actual, în zona de est a localităţii Diţeşti, la 400 m distanţă

de conducta magistrală de transport gaze, Ø 20”, Filipeştii de Târg – Răzvad, la care este

racordată. Suprafaţa de teren necesară este de cca. 1000 mp.

Proiectarea şi execuţia lucrărilor de gaze naturale se va face numai de către specialişti

autorizaţi în domeniu.

Pentru autorizarea oricărei construcţii sau extinderi, inclusiv drumuri sau diverse

canalizaţii situate în zona conductelor de gaze, Primăria Filipeştii de Pădure va solicita în

mod obligatoriu, prin certificatul de urbanism, AVIZUL de amplasare emis de SNTGN

„Transgaz” SA Mediaş pentru conductele de transport gaze şi SRM pe care le administrează,

şi AVIZUL de amplasare emis de către S.C. DISTRIGAZ SUD S.A. Ploieşti pentru reţelele de

distribuţie.

Zonele de protecţie şi siguranţă, cu interdicţie de construire, faţă de conductele şi

instalaţiile de gaze naturale sunt în conformitate cu prevederile Legii Gazelor nr. 351/2004, a

Normelor tehnice de proiectare, execuţie şi exploatare a sistemelor de gaze naturale aprobate

cu Ordinul MEC nr.58/2004 şi Normelor tehnice de proiectare şi execuţie a conductelor de

alimentare din amonte şi de transport gaze naturale aprobate cu Decizia preşedintelui ANRGN



nr. 1220/2006. Pentru conductele de redusă presiune, distanţa normată este de 0,5 – 1,0 m

faţă de diverse construcţii şi instalaţii. Pentru conductele magistrale de transport distanţa este

de 20 m faţă de locuinţe individuale şi colective până la 45 de clădiri inclusiv. Începând cu a

46-a clădire, distanţa minimă este de 200 m.

Pentru staţia de reglare – măsurare, SRM (6000 – 30000 mc/h), P6 bar, distanţa este

de 15 – 18 – 20 m de la împrejmuire, până la clădirile învecinate, în funcţie de distanţa şi

gradul de rezistenţă la foc al acestora.

C. REGLEMENTARI FUNCTIONALE

Zonele de protecţie sanitară cu regim sever, conform HG 930/2005, sunt asigurate prin

împrejmuirile existente la puţurile forate, la rezervoarele de înmagazinare şi la staţia de tratare

(vezi pct.2.9.1.). Conform HG 930/2005 mărimea zonelor de protecţie sanitară cu regim sever

este:

- minim 10 m rază, cu centru pe foraj, la puţurile forate de mare adâncime. Pentru

sursele de apă, dimensiunile şi configuraţia zonelor de protecţie sanitară se stabilesc de către

specialişti, atestaţi de autoritatea publică centrală în domeniul apelor, prin studii hidrologice

întocmite conform instrucţiunilor.

- minim 20 m de la zidurile exterioare ale instalaţiilor de tratare;

- minim 20 m de la zidurile exterioare ale rezervoarelor îngropate.

- minim 10 m de la generatoarele exterioare ale conductelor de aducţiune;

- minim 3 m de la generatoarele exterioare ale conductelor de distribuţie faţă de

conductele de canalizare;

- minim 0,4 m pe verticală, deasupra conductelor de canalizare.

In zonele de protecţie sanitară se interzice amplasarea oricărei construcţii.

Delimitarea zonelor de protecţie şi siguranţă aferente capacităţilor energetice (Ordinul

ANRE nr.4/09.03.2007) faţă de liniile electrice aeriene trebuie respectate zonele de protecţie

şi siguranţă în scopul funcţionării LEA în condiţii de siguranţă, precum şi a protejării vieţii şi a

bunurilor materiale.

Mărimea acestor zone este :

- culoar de 24 m pentru LEA 20 KV

- culoar de 37 m pentru LEA 110 KV

- distanţă de 20 m faţă de PT-uri

Distanţă minimă de siguranţă cu interdicţia de construire este de :



3 m de la conductorul extrem al LEA 20 KV;

1 m de la stâlpii LEA 0,4 KV;

0,6 m de la LES 20 KV la fundaţia clădirilor;

20 m faţă de posturile de transformare.

3. STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI IN ZONA FILIPESTII DE PADURE

3.1. Cadrul natural, monumente ale naturii si istorice, valori ale patrimoniului


Asezare teritoriala

Comuna Filipeştii de Pădure este situată în partea central-vestică a judeţului Prahova.

Localitatea se găseşte la 29 km N-V de reşedinţa judeţului Prahova, municipiul Ploieşti, la 19

km sud de Câmpina, 8 km SV de Băicoi şi la 13 km E de Moreni (judeţul Dâmboviţa).

Vecinatatile imediate ale comunei Filipestii de Padure sunt:

la nord: comuna Magureni;

la est: comuna Floreşti (satul Călineşti) şi comuna Filipeştii de Târg;

la sud si sud-est: comuna Filipestii de Targ;

la vest: judetul Dambovita (comuna Iedera şi municipiul Moreni).

Comuna Filipestii de Padure are o populatie totala de cca. 10347 locuitori, iar din punct

de vedere administrativ – teritorial are urmatoarea componenta:

Sat Ditesti, se află situat la sud şi este strâns legat de satul reşedinşă ;

Sat Minieri, situat peste apa Proviţei la aproximativ 2,5km S-E în câmpia dintre

Filipeştii de Pădure şi Filipeştii de Târg;

Sat Silistea Dealului, situat pe dealul dintre apele Roşioara şi Palanga, la

aproximativ 3 km distanţă de vatra satului.

Intre satul reşedinţă şi satele componente există legături directe facilitate de prezenţa

drumurilor judeţene DJ720 (modernizat) care face legătura între satele Diţeşti şi Filipeşti; DJ

101I care face legătura între satele Diţeşti şi Minier şi DC114 care face legătura între satul

Siliştea Dealului şi satul reşedinţă.



Relieful şi geomorfologia

Relieful comunei Filipeştii de Pădure se caracterizează prin prezenţa dealurilor

subcarpatice (Subcarpaţii externi-Subcarpaţii Ialomiţei), un culoar de vale (al Proviţei), câmpia

înaltă a Cricovului Dulce, la care se poate adăuga interfluviul Proiţa-Prahova, respectiv

Câmpia Înaltă a Ploieştilor. Teritoriul comunei Filipeştii de Pădure are o altitudine cuprinsă

între 456 m altitudinea maximă în dealul Tulici şi 255m în Cîmpia Înată a Cricovului Dulce,

altitudinea medie fiind de 355m. Din categoria hărţii tripometrice reies trei categorii de relief. În

cadrul treptei de peste 400m se succed vârfurile Dealurilor Subcarpatice. A doua treaptă

hipometrică 300-400 m cuprinde o parte din culoarul de vale. Pe această treaptă se află satul

Siliştea Dealului. Versanţii au o mare mobilitate datorită pâraielor cu regim torenţial. Treapta

sub 300m se dezvoltă de o parte şi de alta a coloarului Proviţei, cuprinzând Cîmpia înaltă a

Cricovului Dulce şi Cîmpia înaltă a Ploieştilor. Pe aceasta treaptă se află satele Minier şi

Diţeşti, iar în zona de contact cu delurile subcarpatice, satul Filipeştii de Pădure.

Adâncimea fragmentării reliefului exprimă intensitatea sau profunzimea până unde a

pătruns eroziunea liniară generată în mod predominant de apele curgătoare. Adâncimea

minimă a fragmentării reliefului este de 0,5 (în stânga Proviţei), iar cea maximă de 20m (în



zona delurilor subcarpatice). Densitatea fragmentării reliefului prin care se înţelege gradul de

discontinuitate generat în plan orizontal al suprafeţelor morfologige din cadrul unei regiuni ca

rezultat al modelării şi compartimentării acestora prin acţiunea factorilor exogeni este în acest

teritoriu foarte slabă.Valori minime cuprinse între 0-1km/km se întâlnesc la nivelul terasei

Cîmpina, 1-2.5km/km în cadrul culoarelor văilor Proviţa, Roşioara, Palanga, Cervenia.

Raul Proviţa pe o lungime de 49km dezvoltă o vale cu numeroase particularităţi. În

cursul superior, până la Gura Drăgănesei, în profil transversal se evidenţiază două văi

înbucate. Valea mai veche cu profil de maturitate suspendată şi alea tânără care se îfăţişează

ca atare de la izvoarele celor două pâraie care o formează (Valea Ocina şi Valea Târsei).

Valea nu are terase în subcarpaţi, are umeri a căror racordare poate reconstitui vechile

talveguri. Astfel se separă trei niveluri neclare:

- nivelul inferior de 10 m care începe la Fricoasa unde, la o ruptură de pantă, se

desprinde un talveg;

- un nivel de 60 m convergent spre amonte, unde se pierde în talveg, la o ruptură

de pantă de 600 m altitudine absolută. Are aspect de platformă mai mult decât de terasă;

- nivelul superior, de 120 m, conergent spre amonte. Formele corespunzătoare

lui dau valea de maturitate pronunţată.

Proviţa intră în Subcarpaţii externi în punctul - satul Drăgăneasa. Până la Măgureni,

Proviţa se apropie de Prahova la mai puţin de 4 km deoarece curge oblic spre ea. Vasta

terasă care apare pe ambele maluri ale Proviţei, începând de la Măgureni şi în care Proviţa îşi

formează o vale neînsemnată, adâncă de 8,5,2 m, respectiv la Măgureni, Filipeştii de Pădure

şi Mărginenii de Jos, ne arată proviţa ca un intrus ce despică terasa Prahovei ulterior formării

ei.

De la Filipeştii de Pădure şi înălţimile malului drept se reduc cam după o linie Moreni-

Filipeşti. Este linia unui anticlinal care dedublează pe la nord anticlinalul Moreni. Aceasta se

îndreaptă spre Prahova către Novăceşti. Aici Proviţa suferă o remarcabilă ruptură de pantă

mai mare decât la toate celelalte râuri. De aici Proviţa trece brusc ca nivel sub adâncimea

Prahovei. După această ruptură de pantă, prin altitudinea talvegului său, Proviţa n-ar mai fi

putut rămâne afluent al Prahovei, admiţând că ar fi fost. De aici în jos albia râului fiind mică şi

imperfectă ne arată că este de dată recentă. Valea prezintă albie majoră bine dezoltată chiar

din cursul superior de la Proviţa de Jos. Lunca prezintă valori mici ale pantelor sub 3º şi are

formă neregulată în funcţie de intensitatea fenomenelor de versant şi de neregularităţile

impuse de presiunea exercitată de conurile de dejcţie ale afluenţilor. În aceste depozite

puternic umectate au loc frecvente alunecări de teren.



Colmatarea culoarului de vale este foarte activă. Panta mică, debitul scăzut al apelor,

cantitatea mare de aluviuni determină fenomene de albie, formându-se ostrove, grinduri, renii,

braţe părăsite, belciuge. De asemenea fenomenul de meandrare este frecvent în cursul

inferior. Coeficientul de meandrare pe alocuri depăşeşte valoarea de 2,2.

Văile afluente în cursul superior, Valea Lungă, Valea Sărăturei, Valea Drăgănesei au

versanţii dezorganizaţi de alunecări dezvoltate pe bazin hidrografic. Acumularea materialului la

baza râpelor de desprindere supraîncarcă panta şi reactivează dezechilibrul reliefului văii. În

cursul inferior, Valea Roşioara, Valea Seacă au profilul transversal mai conturat. Cursul inferior

prezintă o albie majoră bine dezvoltată. În zona de confluenţă cu Proviţa, văile se adâncesc,

malurile se apropie. Fenomenul este explicat prin activitatea eroziunii regresive determinate de

coborârea talvegului Proiţei, în urma coborârii nivelului de bază. Debitul solid determinat de

spălarea în suprafaţă a versanţilor colmatează albiile şi implocă mărirea coeficientului de

mendrare şi despletire. Proviţa prezintă luncă monolaterală, dezvoltată la Filipeştii de Pădure

numai pe dreapta. Aceasta este îngustă de maxim 100m, fiind o luncă inundabilă. Trecerea de

la luncă de câmpie se face printr-un abrupt de maxim 3m.

Valea Proviţei, se dezvoltă de la nord la sud în zona estică a teritoriului administrativ la

nord-est. În acest sector Proviţa îşi lărgeşte albia,îşi despleteşte apele în prundişuri şi îşi

schimbă firul principal după fiecare viitură.Debitul scăzut al apelor,panta mai redusă au

favorizat meandrarea. Fenomenul de meandrare este frecvent în cursul inferior astfel

coeficientul de meandrare în zona depăşeşte 2,2. înălţimea malurilor variază de la 5-6 m la

cea 1,5 spre sud. Colmatarea culoarului de vale este foarte activă. Panta mică,debitul scăzut

al apelor, cantitatea mare de aluviuni determină fenomene de albie. Se formează ostroave,

grinduri, renii, braţe părăsite, belciuge. În zonă afluienţii, Valea Roşioara, Valea Seacă au

profilul transversal mai conturat.

În zona de confluenţă cu Proviţa, văile se adâncesc, malurile se apropie. Fenomenul

este explicat prin activitatea eroziunii regresive determinate de coborârea talvegului Proviţei, în

urma coborârii nivelului de bază. Debitul solid determinat de spălarea în suprafaţă a versanţilor

colmatează albiile şi implocă mărirea coeficientului de meandrare şi despletire. Subcarpaţii

externi dintre Cricov şi Proviţa se pot caracteriza astfel: spre nord, chiar la contactul cu

subcarpaţii interni o traversă de dealuri înalte care culminează în vârful Teiş. Această traversă

de dealuri se găseşte pe aripa meridională a anticlunalului Colibaş-Gura Drăgănesei, fiind

flancat la N şi S de văi longitudinale. Înălţimea mare şi masivitatea dealurilor acestor traverse,

permit înfiriparea unor văi transversale pe direcţia cutării. Pretutindeni la limita inferioară a

platformei Drăgăneasa se observă la altitudini inferioare că dealurile prezintă urme răspicate

de netezire ciclică, deci suntem în faţa unei noi platforme de eroziune, numită platforma D.



Netezimea ei şi faptul că este cea mai bine conservată ne dă dreptul să o numim suprafaţă de

eroziune. Cea mai mare parte din aria ei de repartiţie se suprapune depozitelor de Cândeşti.

Platforma ne apare sub două aspecte:

- unul către limita superioară a ei, unde pătrunde ca nivel inferior prin regiunile cu relief

deprimat;

- altul la exteriorul subcarpaţilor, ocupând toate zonele de interfluii.

În dealul Măgurenilor din vestul Proviţei nievelul care domină valea este platforma D,

aici la 510 m. Între Măgureni şi Filipeştii de Pădure suprafaţa Cândeşti se îngustează şi ajunge

abia la 2 km. Dincolo de Cricov are 8 km. Aici este ceva mai înaltă decât la vest de Cricov, dar

redusă de afluenţii Proviţei. Deoarece la latitudinea suprafeţei Cândeşti cumpăna dintre

Proviţa şi Prahova este redusă la nivelul unei terase inferioare. Putem presupune că suprafaţa

Cândeşti venind dinspre apus se opreşte la Valea Proviţei, ultima culme care aparţine acestei

suprafeţe este delul Gorganul. Adâncimea fragmentării reliefului în zona dealurilor este

cuprinsă între 0-155 iar densitatea fragmentării reliefului este cuprinsă între 1,2 şi 2,6 km/km.

Câmpia înaltă a Cricovului Dulce este despărţită de dealurile subcarpatice printr-o

denielare de 100m. Faţă de regiunile mai joase din jur, Câmpia Cricovului Dulce este

delimitată prin abrupturi de 10-40m. În NE între Filipeştii de Pădure şi Mărgineni denivelarea

redusă ca înălţime prin supraaluvionarea Câmpiei Ploieştiului este pusă în evidenţă de valea

Roşioara, fiind mărginită de câmpii joase apare ca o treaptă de relief mai înaltă, cu suprafaţă

netedă şi uşor înclinată de la NV la SE. Panta sa generală este de 4%. Conul Prahovei,

supraaluvionat, s-a tot înălţat, având tendinţa de ase revărsa peste suprafaţa aluvională care

domină aici conul cu abia 5m. Din această cauză caracterul depresionar e şi mai pronunţat, iar

netezirea perfectă a suprafeţei permite instalarea câtora mici smârcuri. Lipsa de pantă e aşa

de pronunţată încât una dintre vâlcoalele acestea smârcoase sfârşesc la Roşioara printr-un

mic liman.

Câmpia Înaltă a Ploieştilor se dezvoltă la est de Valea Proviţei. Relieful acestei câmpii

se caracterizează printr-o densitate a fragmentării cuprinsă între valorile de 0-1, ceea ce

contrastează cu ce se ascunde în interiorul scoarţei, deoarece dacă am îndepărta cuvertura

cuaternară am da de un fundament cutanat. Câmpia Ploieşti este o câmpie piemontană, ce a

rezultat din suprapunerea şi îmbinarea unor conuri aluviale mari, dezvoltate de râurile

carpatice sau cu obârşii în Subcarpaţi, în pleistocenul superior-holocen, în condiţiile în care

unele sectoare sufereau subsidente active.

Depozitele aluvionare sunt alcătuite în partea superioară din argile, nisipuri argiloase

trecând în bază în pietrişuri cu stratificaţie torenţială şi cu intercalaţii subţiri de nisipuri grosiere

ce formează vastul con de dejecţie aluvionar Prahova - Teleajen pe o rază de aproximativ 40



de km, cu suprafaţa uşor bombată. Câmpia Ploieşti face trecerea de la zona subcarpatică

situată la nord şi zona Câmpiei Române situată la sud. Grosimea aluviunilor variază de la nord

spre sud, respectiv de la amonte spre aval, astfel încât de la o grosime de 70-80 m ajungând

la o grosime de 5 m. Datorită zonei de subsidenţă la periferia conului de dejecţie cursurile

râurilor îşi schimbă direcţia îndreptandu-se spre sud-est urmând panta generală a câmpiei. Din

punct de vedere morfologic suprafaţa câmpiei are o înclinare redusă, în care râurile au cursuri

foarte meandrate, divagante, cu frecvente modificări a albiei în trecut. Datorită poziţiei şi

oscilaţiei pânzei freatice sunt zone supuse la saturări, iar în trecut la înmlăştiniri de aceea au

fost îndiguite, desecate, transformate în terenuri agricole sau, în incinte piscicole. Altitudinea

câmpiei nu variază foarte mult sub raport hipsometric, media fiind de aproximativ 183 m, iar

altitudinea maximă scade de la 300 m (în nordul localităţii), pana la 265 m la limita sud-estică a

localităţii. Formele negative de relief, microdepresiunile sunt cauzate de fenomenele de

sufoziune iar cele pozitive sunt reprezentate de movile şi depuneri antropogene. Terenul este

plan cu o înclinare de aproximativ 1° de la nord la sud în direcţia de curgere a râului Proviţa şi

Prahova.

Geologie

Considerentele geologice conduc la ideea că arealul subcarpatic drenat actual de valea

Prahovei se înscrie geostructural într-un bazin de sedimentare care a funcţionat din Jurasicul

superior. Acumularea a continuat în regim de subsidenţă neîntreruptă până în Aptian, inclusiv.

La sfârşitul Aptianului, în faza austrică, s-a ridicat în bloc bazinul depositional.

Concomitent, spre exterior (sud), au avut loc scufundări într-o etapă cu mişcări negative

complementare fazei austrice. Faza subhercinica a condus la importante modificări

morfostructurale, bazinul reintrând în subsidenţa din Senonianul superior şi până în Miocen

când are loc ridicarea generală, în faza stirică veche. Sectoarele de vale se desfăşoară la

nord, în arealul flisului carpatic, iar spre sud, în arealul structural definit ca zonă de molasă şi

care corespunde avanfosei. Ea este amplasată la marginea structurilor cutate în faze finale de

evoluţie a orogenului şi s-a individualizat la începutul Miocenului, prin ridicarea Flisului extern.

În marginea Flisului a funcţionat o depresiune cu o subsidenţă activă, al cărei ax s-a deplasat

succesiv spre exterior (spre est şi sud). Fundamental avanfosei este mixt, reprezentat prin

unităţi carpatice şi unităţi de vorland. În avanfosă s-au acumulat depozite cu caracter molasic

ca stadium final al evoluţiei sistemului cutat carpatic. Sursa de alimentare a constituit-o

materialul din aria carpatică (în ridicare) şi din unităţile de vorland.

Un prim ciclu de evoluţie, în care s-a acumulat molasa inferioară, s-a desfăşurat pe

intervalul Miocen inferior - Sarmatian inferior. În Badenianul superior, prin mişcări stirice târzii,



avanfosa se extinde, cuprinzând şi marginea vorlandului, ca arie subsidentă în care se

acumulează molasa inferioară. Odată cu aceste mişcări are loc avansarea zonei flisului peste

depozitele de avanfosa. Datorită paroxismului moldavic, molasa a încălecat peste vorland şi s-

a încheiat prima etapă de evoluţie a avanfosei. În al doilea ciclu de evoluţie, la Curbură şi spre

sud, sedimentarea s-a reluat şi a continuat până în Pliocen. S-a format o molasă superioară,

care a acoperit transgresiv formaţiuni mai vechi. La exteriorul zonei molasă s-au acumulat noi

depozite pe intervalul Sarmatian - Pliocen (molasa superioară sau molasa sarmato-pliocenă).

Incepând cu partea superioară a Romanianului, la Curbură şi la vest de Prahova, s-au

acumulat depozite molasice cu caracter continental, reprezentate prin ceea ce se cunoaşte din

literatură ca "Strate de Candesti". Aceste formaţiuni au fost afectate de ultimele mişcări de

cutare din Cuaternar.

In sectorul dintre văile Teleajen şi Dâmboviţa, avanfosa este foarte largă - molasa

inferioră înaintează mult peste zona flisului, iar molasa superioară se suprapune în mare peste

molasa inferioară. În sudul şi sud-estul Subcarpaţilor, datorită structurii particulare determinate

de existenţa masivelor de sare, se identifică structuri cutate caracteristice, în care sunt

afectate şi depozitele sarmato-pliocene. Urmează spre sud sectorul aliniamentelor cutelor

diapire care au exercitat în Pliocen şi Pleistocen influienţe considerabile în desfăşurarea

morfostructurală. Ridicările recente, în Pleistocenul superior şi în Holocen, au determinat

modoficări morfologice la nivelul terasei inferioare şi a reţelei hidrografice active. În versanţii

Proviţei se remarcă relieful cuestic în depozite daciene şi romanciene, reprezentând flancul

sudic al sinclinalului Măgureni. Se recunosc trei generaţii de falii cu formare succesivă, care au

o serie de efecte în organizarea reţelei hidrografice. Aceste falii şi monoclinale, paleogen

superior - miocen inferioare şi Pliocene.

Pliocenul este reprezentat prin următoarele etaje: Meotian, Pontian, Dacian, Levantin.

Depozitele pliocene sunt dispuse discordant peste depozitele miocene care apar către nordul

regiunii. Meotianul şi Pontianul nu apar la zi în zona cercetata, ele fiind întâlnite numai în

sondajele petrolifere care le-au şi străbătut. Partea superioară a Pontianului s-a întâlnit şi în

unele foraje ISEM şi TPEM. Meotianul este format în general din două orizonturi:

- Orizontul inferior alcătuit din marne şi gresii caracterizat printr-o faună salmastra

(Dosinia meotica, Modyolus incrassatus, Pirinella caspica, Hydrobia caspica)

- Orizontul superior reprezentat prin marne, gresii şi nisipuri şi uneori chiar şi

conglomerate cu Unio subatavus, Psilunie subrecurvus, Theodoxus Stefanescul si Congeria

novoressica. Nisipurile şi gresiile conţin hidrocarburi gazoase şi lichide care fac obiectul

exploatărilor petrolifere din regiune.



Pontianul, concordant peste Meotian este reprezentat prin depozite marnoase şi marne-

argiloase cenuşii-verzi, în general compacte. Pe baza faunei fosile, depozitele pentiene se pot

grupa în trei subetaje şi anume: unul inferior cu Paradacna abichi, altul mediu cu Concoria

rhemboides şi al treilea superior cu Phyllocardium planus. Are o grosime mai mare decât

Meotianul (cca. 850m-fata de cca. 180m). Atât formaţiunile meotiene cât şi cele pontiene se

găsesc în structurile anticlinale Silistea-Dealului si Ciufu-Cervenia existente în perimetrul

cercetat.

Dacianul apare la zi în zonele axiale ale anticlinalelor având, împreună cu depozitele

levantine, cea mai mare dezvoltare în regiune. Dacianul este dispus normal peste Pontian.

Partea superioară a acestui etaj în general lipseşte datorită eroziunii pronunţate care 1-a

afectat. În văile principale din zona în care e cantonat zăcământul cercetat, ca Valea

Cerveniei, Palanga şi Roşioara, eroziunea a deschis şi baza etajului. Depozitele daciene au

dezvoltarea cea mai largă la zi în bolta anticlinalului Silistea-Dealului şi se afundă sub

depozitele levantine către nord şi sud, pe cele doua flancuri ale acestuia, cât şi pe direcţia vest

de Valea Cricovu Dulce (unde întreg complexul de formaţiuni pliocene prezintă cădere

periclinală). La est de Valea Proviţa formaţiunile Daciene în cea mai mare parte erodate se

întâlnesc sub depozitele de terasă ale acestei văi, afundându-se periclinal. Aceleaşi depozite

daciene apar în axul anticlinalului Ciufu Cervenia, situat la sud de anticlinalul Siliştea Dealului,

sub forma unui petic de contur alungit la est şi vest de Valea Cervenia. Dacianul este constituit

din marne nisipoase, nisipuri ,nisipuri mărnoase cu straturi de cărbune şi marne sau argile.

După faună, depozitele daciene se pot împărţi în două subetaje:

- un dacian inferior care este reprezentat prin Prosodacna heberti Cob., Prosodacna

serena Stef, Prosodacna munieri Stef., Prosodacna neumayri Fuchs, Buliman (Tylopoma)

pilari Neum, Dulimus carinatus Wenz.

- un dacian surerior cu Hydrobia grandis Cob., Dreissena rimenstiensis Font, Congeria

subcarpatina Andrussov, Unio rumanus Tourn.

Dacianul are o grosime normala de cca. 400m.

Levantinul se dezvolta peste depozitele daciene, pe flancurile anticlinalelor Siliştea

Dealului şi Ciufu Cervenia, ocupând în zona mediană a regiunii partea centrală a sinclinalului

Tulici. Între axul anticlinalului Siliştea Dealului, şi axul sinclinalului Tulici formaţiunile levantine

sunt limitate la nord de o fractura majoră, fractură paralela cu axul sinclinalului, care coboară

compartimentul sudic cu 30m la vest de Valea Cervenia şi 120m la est de Valea Palanga.

Levantinul este format din pietnsun şi nisipun cu intercalaţii de argile, argile cenuşii, albăstrui

compacte, gresii silicioase şi marno-calcare. Datorită faptului că uneori în baza Levantinului se



găsesc pietrişuri şi nisipuri cu o structură incrucisata datorita caracterului lacustru-torential al

acestor depozite, Levantinul pare ca se dispune discordant peste formaţiunile daciene.

Cuaternarul - acoperă depozitele pliocene din regiune. Este constituit din depozite

deluviale (argile nisipoase, nisipuri argiloase, sol vegetal nisipos argilos şi mărnos) şi depozite

aluviale (maluri nisipoase grosiere, pietrişuri şi prundişuri). Depozitele cuaternare întâlnite în

regiune au dezvoltarea cea mai mare la sud de formaţiunile levantine din cadrul perimetrului

Filipestii de Pădure şi sunt reprezentate prin depozitele aluvionare ale văilor Proviţa şi

Prahova.

Tectonica

După cum s-a arătat formaţiunile geologice ale zonei neogene au fost strâns cutate în

fazele orogenice neogene care s-au produs în continuarea fazelor orogenice ce au afectat

zonele mai interne (zona flisului şi zona cristalino-mezozoică). Fata de tectonica zonei

cristalino-mezozoică şi zonei flisului în zona neogenă tectonica este mult mai liniştită. Pe lânga

cute solzate se mai întâlnesc şi cute mai mult sau mai puţin normale. De asemenea este

caracteristică şi prezenţa cutelor diapire.

Prin lucrările de prospectiune, explorare şi exploatare pentru petrol şi cărbune, lucrări

executate până în prezent în regiunea Văii Prahova s-au pus în evidenţă existenţa unor cute

asimetrice anticlinale şi sinclinale, eşalonate paralel de la N la S cu direcţii aproximativ est-

vest.

Asimetria flancurilor se datoreşte pe de o parte unor fracturi care afectează direcţional

aceste structuri precum şi datorită căderilor diferite ca valoare ale formaţiunilor cutate.

Asimetria acestor cute este uneori şi un efect al străpungerii formaţiunilor Pliocenului inferior,

probabil şi a unei părţi din depozitele miocene de către sâmburii de sare care au dat naştere în

zona lor de influenţă la o serie de fracturi de-a lungul cărora a avut loc ridicarea sau coborârea

diferitelor compartimente. Puncte de diapirism sunt semnalate în câmpurile petrolifere Floreşti

şi Moreni. Accidentele tectonice direcţionale majore precum şi fracturile transversale pe

direcţia formaţiunilor (de obicei cu o amploare mică), situate la distanţe mari de punctele de

diapirism se datoresc mişcărilor de cutare geosinclinala produse la sfârşitul Dacianului (cutare

rodeniana). Aceste mişcări (cutare rodeniana) au dus la formarea a trei cute anticlinale in

regiunea Văii Prahova denumită de la N la S astfel: Siliştea Dealului, Ciufii Cervenia şi Filipeşti

a fost pus în evidenţă exclusiv prin lucrările de foraj pentru petrol. Sfârşitul mişcărilor de cutare

din zona rodeniana este marcat de apariţia depozitelor levantine cu stratificaţie încrucişată

dispuse discordant peste depozitele daciene. Forma definitivă a tectonicii regiunii a fost dată

de mişcările din faza valahică din Levantinul superior.



Intre aceste anticlinale precum şi în zonele marginale lor se dezvoltă sinclinale normale

sau faliate (sinclinalul Tulici situat între sinclinalul Siliştea Dealului şi anticlinalului Ciufu

Cervenia este afectat de o falie direcţională majoră care se dezvoltă aproximativ paralel cu

axul în apropierea acestuia şi anume la nord). În ceea ce priveşte poziţia formaţiunilor pliocene

încadrate în structurile anticlinale şi sinclinale au direcţia est-vest confundându-se cu direcţia

structurii, iar căderile spre nord şi sud au valori 45-50% pe flancurile normale şi înclinări mai

mari în apropierea zonelor fracturate unde prezintă treceri bruşte. În zonele de afundare

periclinala a structurior căderile formaţiunilor în imediata apropiere a axului au acelaşi sens cu

direcţia generala. În perimetrul care a cantonat zăcământul de lignit Filipeştii de Pădure pe

lângă falia direcţională care limitează la sud anticlinalul Siliştea Dealului de sinclinalul Tulici

mai apar o serie întreagă de fracturi, fracturi de amplitidine redusă, dar care vor fi analizate în

cadrul tectonicei zăcământului.

Evoluţia geologică a regiunii

Regiunea după cum s-a mai arătat se încadrează din punct de vedere geologic

structural în zona neogenă subcarpatică. Depozitele neozoice s-au depus după scufundarea

fundamentului de Cristalin Getic care s-a produs la începutul Senoniarului Marea a început în

partea de est a depresiunii din regiunea Dâmboviţei de azi, probabil încă din Cenomenian.

În Eocen marea a avut o dezvoltare mai mare. Depozitele acestui etaj s-au aşezat la est

de Olt direct peste Cristalinul Coziei şi s-au continuat apoi cu mici oscilaţii până la sfârşitul

Pliocenului. În această mare s-au depus depozite facies variabil. La început acestea au un

caracter lagunar cu sare şi gipsuri. În Sarmatian, fauna fosila indica un caracter de mare

salmastra pentru ca în Pliocen sa aibă un caracter de apă dulce. Succesiunea depozitelor

depuse de la sfârşitul Cenomanianului începutul Senonianului până în cuaternar inclusiv în

această regiune se intâlnesc şi în depresiunea getică care, în levantinul superior - Cuaternarul

inferior, a fost complet colmatată şi transformată în uscat şi care aici începe să se dezvolte

imediat la sud de depozitele şi de depozitele de terasă ale văilor Proviţa şi Cricovul Dulce. O

notă dominantă asupra morfologiei terenului o imprimă prezenţa numeroaselor alunecări şi

pornituri active şi stabilizate de teren care au afectat depozitele daciene şi levantine din cadrul

perimetrului cercetat. Caracteristice şi ajutătoare în urmărirea stratelor de cărbune formele

morfologice de teren după suprafaţa de strat puse în evidenţă prin eroziune.

In cadrul perimetrului cercetat se întâlnesc uneori şi izvoare cu ape feruginoase în

legătură cu reţeaua de torenţi existentă la obârşia văilor principale (cazul izvoarelor slab

feruginoase de pe văile Proviţa, Voiculet, Cervenia şi Trestia).



Substanţe minerale utile

Depozitele pliocene din regiunea Filipeştii de Pădure sunt purtătoare de strate de ţiţei

(depozite mectiene) şi de strate de cărbuni (depozitele daciene). Dintre substanţele minerale

utile solide cărbunele formează în exclusivitate obiectul exploatărilor miniere din regiune.

Exploatarea lignitului din zăcământul Filipeştii de Pădure datează încă înainte de 1920.

Având în vedere importanţa economică pe care o prezintă acest zăcământ după anul 1948 s-a

început cercetarea zăcământului prin foraje geologice şi hidrogeologice în scopul exploatării

sistematice şi raţionale. Explorarea a fost începută de întreprinderea Carboniferă de Stat

Filipeştii de Pădure şi continuată de AGEX, ISEM şi T.P.E.M.

Teritoriul comunei Filipeştii de Pădure face parte din bazinul hidrografic al Ialomiţei prin

afluentul său Cricovul Dulce, care la rândul său primeşte pe partea stângă ca afluent pârâul

Proviţa ce colecează de pe întreaga suprafaţă toate cursurile de apă permanente sau

intermitente.

Aspectele de ordin hidrogeologic reflectă natura petrografică, adică pietrişurile,

nisipurile şi marnele constituente.

Condiţiile climatice din această zonă şi anume cantitatea de precipitaţii, ritmul lor de

manifestare, durata şi grosimea stratului de zăpadă, sunt elemente cu o influenţă deosebită în

regimul scurgerii. Situaţia pânzelor de apă arată adâncimi variate în funcţie d erelief,

altitudinea acestuia şi depărtarea faţă de albiile râurilor.

In general, pânza de apă se află la mare adâncime, dar există şi excepţii:

- la nivelul albiei majore a pârâului Proviţa, apele freatice oscilează între 1-2 m;

- la baza versanţilor adâncimea variază între 8-6 m;

- în cazul dealurilor şi câmpiei, adâncimea apei freatice este între 18-20 m.

In partea de sud a teritoriului, nivelul apei freatice este mult mai ridicat atingând 0,50-

0,70 m şi se datorează faptului că se află într-o microdepresiune, în care sunt roci

impermeabile. Apa freatică se încadrează în limitele de potabilitate, excepţie făcând doar

clorul, care atinge maximul 42,00 mg/l.

Prin executarea unor foraje hidrogeologice ce s-au efectuat în zonă pentru complexul

minier Filipeştii de Pădure, s-au constatat cinci orizonturi acvifere cu un debit total de 12,5l/s.

Primul orizont acvifer se întâlneşte la adâncimea de 3-4m. Stratele acvifere cu un debit mai

constant se gasesc la adâncimi de peste 10m. În zonele cu alunecări active, nu apar izvoare

de coastă excepţie făcând un singur izvor, cu nivelul de 0,50m şi care se pare că a apărut într-

o zonă de unde se află capetele de strate. Deci, nu sunt condiţii de irigare decât prin

alimentarea cu apă captată cu ajutorul forajelor. Pentru alimentarea cu apă potabilă curentă a

comunei, s-au forat 5 puţuri chiar în albia pârâulii Proviţa, în nordul comunei Măgureni şi adusă



prin conducte. Principala arteră hidrografică care străbate teritoriul comunei este pârâul Proviţa

ce se găseşte în partea de est. Pârâul Proviţa are în total 49km lungime şi o suprafaţă de 218

km².

Câteva date sunt caracteristice pentru interpretarea aspectelor pe care le prezintă

această arteră hidrografică. Proviţa izvorăşte de sub plaiul Talea prin două râuleţe Valea

Ocina şi Valea Târsei. Ele confluează la nord de localitatea Secături unde râul ia direcţia NV-

SE. Până la Măgureni se apropie de pRahova la mai puţin de 5km, în dreptul localităţii

Măgureni-Lunca Prahovei, iar apoi se îndreapta spre SV depărtându-se de Prahova. De la

confluenţa râului Occina cu Valea Târsei, Proviţa are dezvoltare liniară cu torenţi pe ambii

versanţi (bazin simetric). În structura bazinului Proviţa, remarcăm confluenţe în serie ca

Occina-Secături, Valea Lungă-Drăgăneasa, care măresc debitul lichid al Proviţei.

In bazinul superior sunt mai multe artere hidrografice permanente: Ocina, Valea Lungă.

În cursul inferior, la sud de Drăgăneasca, bazinul hidrografic al Proviţei devine asimetric, cu

torenţi pe dreapta. De pe teritoriul comunei Filipeştii de Pădure primeşte de pe dreapta Pârâul

Roşioara, împreuna cu Pârâul Paranga şi Pârâul Cervenia. Toate aceste pâraie izvorăsc din

traversa de dealuri subcarpatice dezvoltată între Iedera şi Măgureni. De-a lungul râului se

găsesc rupturi de pantă ca cea de la 331m Filipeştii de Pădure, care funcţionează ca nuclee

de activare a eroziunii şi a degradărilor de pantă.

Lungimea cursului râului de pe teritoriul comunei Filipeştii de Pădure este de

aproximativ 6 km. Albia majoră a pârâului Proviţa este frecvent inundabilă, forată de grinduri,

meandre şi meandre părăsite. Lunca se dezvoltă numai pe dreapta, are întindere mică şi este

uneori inundabilă.

Pâraiele Palanga, Cervenia, Roşioara, au un debit temporar, puternic influenţat de

regimul precipitaţiilor şi de alţi factori climatici. Viiturile cele mai însemnate ale acestor pârâuri

se întâlnesc în timpul topirii zăpezilor sau în cazul unor adverse puternice. Debitul pârâului

Proviţa prezintă şi el evidente aspecte subcarpatice, având variaţii mari de la anotimp la

anotimp. Deci are debitul puternic influenţat de regimul pluviometric şi de factorii dinamici.

Adeseori, vara, debitul scade până la secarea completă neexistând deci condiţii de irigare a

terenurilor decât prin foraj.

Ape de suprafaţă. Analiza elementelor hidrografice în strânsă dependenţă cu ceilalţi

factori fizico-geografici prezintă o deosebită importanţă atât din punct de vedere teoretic

deoarece ajuta la descifrarea evoluţiei regiunii, cat si din punct de vedere practic, prin masurile

ce pot fi luate pentru amenajarea şi valorificarea potenţialului hidrografic în diferite domenii ale

economiei.



Reţeaua hidrografica de pe teritoriul comunei, aparţine sistemului hidrografic Ialomiţa,

prin afluentul sau de ordinul III râul Proviţa.

Cursurile de apă sunt pârâurile din zona deluroasă ce au o direcţie de curgere de la

nord-vest la sud-est, dintre care doar câteva au un debit permanent iar majoritatea sunt cursuri

temporare ce depind de volumul precipitaţiilor în perioada respectivă.

Apele de suprafaţa sunt alcătuite din:

- cursuri permanente de apă;

- cursuri temporare de apă;

- izvoare.

Intreaga reţea hidrografica de pe teritoriul administrativ al comunei este tributară râului

Proviţa, care o străbate de la nord la sud, pe o lungime de cca 6 km, având o pantă de 4,6

m/km şi un debit mediu de 2,4 m³/s. În verile cu temperaturi extreme debitul scade pâna la

dispariţie. Proviţa izvorăşte de sub plaiul Talea şi are în total 49 km lungime şi o suprafaţă a

bazinului hidrografic de 218 km 2 . Afluenţii de dreapta sunt (de la nord spre sud):

- Pârâul Roşioara

- Pârâul Cervenia

- Pârâul Palanga

Cursurile de apă temporare, cu caracter torenţial, colectate de pe versanţi aduc un

important nivel de debite în perioada cu precipitaţii maxime. Apele subterane din cuprinsul

teritoriului comunei depind de gradul de permeabilitate, grosimea şi de extinderea stratelor

geologice şi tectonica lor. Se constată situaţii diferite ale prezentei apei freatice pe diferite

unităţi morfologice. In zona subcarpaţilor externi apa se infiltrează în depozitele nisipoase ale

dacianului şi romanianului şi se acumulează în structurile acvifere de adâncime.

Pe terasa inferioară nivelul hidrostatic se situează la nivelul apei din râu şi prezintă

adâncimi variabile cuprinse între 1 - 2 m.

La baza versanţilor pe terasa superioară, nivelul hidrostatic se situează la adâncimi mai

mari 18-25 m şi se corelează cu nivelul apei din zona terasei inferioare din amonte. Apa este

vulnerabilă la poluare, de aceea s-a optat pentru alimentarea cu apă în sistem centralizat.

Situaţia pânzelor de apa arată adâncimi variate în funcţie de relief, altitudinea acestuia şi de

depărtarea faţă de albiile râurilor.

Apa freatică se încadrează, în limitele de potabilitate,excepţie făcând doar clorul, care

atinge maximum 42 mg/l. Din executarea unor foraje hidorgeologice ce s-au efectuat în zonă,

pentru complexul minier Filipeştii de Pădure, s-au constatat 5 orizonturi acvifere cu un debit

total de 12,5 1/s. Primul orizont acvifer se întâlneşte la adâncimea de 3-4 m. Stratele acvifere

cu debit mai constant se găsesc la adâncimi de peste 10 m. Pentru alimentarea cu apă



potabilă curentă a comunei s-au forat 5 puţuri chiar în albia râlui Proviţa, în nordul comunei

Măgureni şi adusă prin conducte.

Clima

Climatul subcarpatic în care este situată localitatea, se extinde în zona centrală a

judeţului şi este un climat temperat - continental. Aşezarea geografica a localităţii si relieful

sunt principalele elemente care influenţează în mod direct repartiţia şi evoluţia factorilor

radiativi şi climatici. De distribuţia cantitativă şi calitativă a acestora depinde sensul de evoluţie

al tuturor elementelor climatice, care la rândul lor se află într-o strânsa interdependenţă cu

ceilalţi factori fizico geografici ai mediului local.

Temperatura

Temperatura medie anuală a aerului este cuprinsă între 8,8 ºC în zona de deal

(Câmpina) şi

10 ºC în zona de câmpie (Ploieşti). Caracteristic climatului temperat de la latitudinile noastre

este succesiunea anotimpurilor. Aceasta este cauza care determină fluctuarea temperaturilor

de la lună la lună, înregistrând valori foarte variate. În luna ianuarie, cea mai rece lună a

anului, temperatura este cuprinsă între -1,5 ºC pentru zona de deal şi -1,8 ºC pentru zona de

câmpie.

Primăvara, temperatura medie a aerului înregistrează valori pozitive de 13,6 ºC.

Începând cu luna aprilie, temperaturile cresc uşor dar constant până în a doua jumătate a lunii

august, când curba temperaturii începe să coboare înregistrând valori de -0,7 ºC şi -0,3 ºC în

zona de câmpie în luna decembrie. În luna iulie, care este luna cea mai călduroasă a anului,

temperaturile sunt cuprinse între 19,0 ºC pentru zona de deal şi 21,1 ºC pentru zona de

câmpie. În ceea ce priveşte temperatura minimă absolută pentru zona de deal aceasta a fost

de -27,3 ºC înregistrată la 13.01.1985, iar temperatura maximă absolută a fost de +35,6 ºC

pentru zona de deal, în timp ce pentru zona de câmpie acestea au fost -22,3 ºC, respectiv

+44,5 ºC.

In ceea ce priveşte îngheţul, acesta îşi face apariţia la câmpie în ultimul interval al lunii

octombrie începutul lunii noiembrie, iar uneori, chiar spre sfârşitul lunii septembrie. În zona de

deal are loc la începutul lunii octombrie. Primăvara, pentru ambele zone, acest fenomel se

produce în luna aprilie. Alternanta îngheţ-dezgheţ, schimba structura fizică şi volumul argilelor

şi marnelor, facilitând infiltrarea apei şi supraumectarea rocii de fundament.

În zona de deal se pot delimita topoclimate specifice, în funcţie de expoziţia şi de gradul

de împădurire. Pe versanţii cu expunere sudică şi estică temperaturile sunt mai ridicate decât



pe versanţii nordici. De aceea, pe aceşti versanţi, s-au făcut plantaţii de pomi fructiferi. În

perioada rece a nului temperaturile scăzute persistă, mai ales pe văi unde circulaţia aerului

este diminuată.

Fenomenul de îngheţ - dezgheţ

Diferentele de temperatura ale aerului pe verticala se constata si in privinţa apariţiei si

dispariţiei inghetului. In Subcarpati îngheţul apare intre 1-10 octombrie. Alternanta îngheţului

cu dezgheţul in anotimpurile de tranziţie (primăvara si toamna) acţionează asupra reliefului

format din conglomerate, calcare, producând dezagregarea rocii, rostogolirea fragmentelor si

depunerea lor sub forma de grohotişuri pe care le vedem adesea la poalele dealurilor, in

special in N-V, pe pantele sudice ale dealurilor fiind expuse mai mult timp radiaţiei termice,

fenomenele de degradare fiind intense.

Nebulozitatea

In funcţie de circulaţia generala a atmosferei, de configuraţie si de altitudinea reliefului,

nebulozitatea are caracter variat: in zona se înregistrează nebulozităţi intre 5,5 – 6,0 zecimi,

daca ţinem seama ca in partea nordica a comunei se înregistrează 6,0 zecimi. In zona unde se

produc mişcări descendente ale aerului, cu efect de Foehn, nebulozitatea e mai mica.

Vântul

Datorită faptului că munţii Carpaţi constituie un onstacol pentru circulaţia generală

vestică, deplasarea aerului se face în mod diferit la înălţimea de peste 2500m şi sub această

altitudine.

In circulaţia atmosferică din aceste locuri, culoarul larg al Văii Prahovei joacă un rol

foarte important, întrucât el canalizează masele de aer. Din această cauză, în zona de deal se

înregistrează adesea valori ridicate ale vitezei vântului, asemănătoare cu cele din bazinul

superior al Prahovei.

Pentru zona de câmpie se remarcă influenţa predominantă a vântului de N, NE, E şi V

iar pentru zona de deal direcţia predominantă a vântului este din NV, N şi S. Vântul din NE mai

în toate anotimpurile produce scăderi bruşte de temperatură.

Precipitaţiile

Precipitaţiile reprezintă elementul cel mai activ în modelarea reliefului.

Cantitatea medie anuală a precipitaţiilor este de 92,0 mm pentru câmpie şi 113,8 mm

pentru deal. Apa meteorică din luna iunie reprezintă 40% din cantitatea de precipitaţii căzută în



perioada de vară. În zilele cu evaporaţie mare se pierde foarte mult din cantitatea de apă

acumulată în sol.

Cele mai mic cantităţi de precipitaţii au loc în primul trimestru al anului fiind cuprinse

între 29,4 mm şi 42,5 mm ca urmare a deplasării anticiclonului euroasiatic, uscat, pe teritoriul

ţării noastre. Pe fondul general, al desfăşurării obişnuite a regimului precipitaţiilor, se

suprapune sporadic ambundenţa unor ploi sau ninsori ocazionale, ale căror cantităţi extreme

sunt cauzate vara de procese convective şi de pasajul fronturilor reci, iar iarna de o frecvenţă

foarte mare a fronturilor calde sau reci. Valori extreme maxime ale cantităţilor lunare de

precipitaţii înregistrate au fost de 270,0 mm în iunie 1979 în zona de deal şi de 328mm la

câmpie în mai 1985. Au existat însă şi cazuri când cantitatea de precipitaţii a fost foarte mică

de 0,5 mm în luna octombrie a anului 1985 în deal şi 1,9 mm la câmpie.

Flora şi fauna

Teritoriul comunei Filipeştii de Pădure face parte din subzona pădurilor de stejar

penduculat în amestec cu şleaul de câmpie (la contactul cu vegetaţia din Câmpia Inalta).

Vegetaţia lemnoasă este reprezentată prin păduri de stejar penduculat (Quercus

penduculata), gorun (Quercus Petraea), fag (Fagus Silvatica), carpen (Carpenus Betulus) şi

ulm (Ulmus foliaceca). Se mai întâlnesc exemlare de Quercus cerris (cerul), Quercus frainette

(gîrniţă), Tilia cordata (teiul), Fraxinus excelsior (frasin) şi mesteacăn. Dintre arbuşti amintim

jugastru (Hacer campestre), porumbar (prunus spinosa), măceşul (rosa canina), sângerul

(Cornus sanguinea), cornul (cornus mos), alunul (corzlus evellane), cătina roşie şi albă

(tamaris galice). Vegetaţia ierboasă dezvoltată natural este reprezentată prin grupări de ierburi

mezoxerofile în care intră păişul (Festuca valtesica şi Festuca pseudoxina).

Covorul vegetal descris mai sus constituie mediul de viaţă al multor vietăţi. În această

localitate fauna este reprezentată prin animale ca: vulpea (vulpes vulpes), iepurele (lepus),

lupul (canis lupus), viezurele (Males Males), dihor (Putoris Putorius), şoarecele de câmp

(Microtus arvalis), cârtiţa (Talpa europanea), nevăstuica (Mustela Nivalis).

Dintre păsări menţionăm: turturica (Stertopelia turtur), rândunica (Hirundo rustica),

piţigoiul (Parus major), privighetoarea (Luscinia megarhznchos), cucul (Cuculus canarus),

pupăza (Upupa Epops), sticletele (Corduelis Corduelis).

Inlocuirea vegetaţiei spontane cu culturi dirijate scopului uman a condus la restrângerea

ariilor unor specii de vieţuitoare.

Monumente ale naturii şi istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric şi

natural



In zona centrală a localităţii Filipeştii de Pădure se află două monumente de arhitectură:

- biserica Sfinţii Trei Ierarhi, ridicata in anul 1688 de către Bălaşa Matei Cantacuzino şi

fiul acesteia Toma Spătarul Cantacuzino. Prin fericitele proporţii această biserică reprezintă un

adevărat monument de arhitectură şi nu numai istoric. Se distinge, de asemenea prin

prodvorul ei poligonal cu 2 caturi (dispoziţie extrem de rară), dacă nu chiar unică în ţara

noastră. Înşiruirea funcţiunilo este cea clasică: pridvorul (exonarthex) este urmat de pronaos

(narthex), de naos (chorul) despărţit de precedentul prntr-un perete susţinut de doi stâlpi de

piatră uniţi prin arcuri în semicerc. Biserica are o singură turlă care se ridică deasupra naosului

susţinută de patru arcuri mari prin intermediul celor patru pandantive;

- ruinele conacului Matei si Toma Cantacuzino construite in jurul anilor 1685-1688 au

beneficiat de experienţa acumulată de meşterii zidari pe parcursul unei jumătăţi de secol la

ridicarea beciurilor conacului postelnicului Constantin Cantacuzino din Filipeşti de Târg (1635-

1640) şi din Mărgineni, boltirea cilindrică simplă şi a palatelor de la Filipeşti (Pană Filipescu) şi

Măgureni, unde s-au folosit bolţi cilindrice de intersecţie dar fără arce dublou.

3.2. Calitatea factorilor de mediu, situatia economica si sociala

Calitatea factorilor de mediu în situaţia actuală a fost stabilită pe baza studiilor de

mediului intreprinse anterior, si in baza evaluarilor de mediu intreprinse de Santedil Proiect in

perioada de elaborare a Raportului de Mediu (iunie 2009 -octombrie 2009).

In subcapitolele următoare vor fi prezentate principalele rezultate cu privire la starea şi

la calitatea factorilor de mediu din zona intravilanului şi din perimetrul exterior acesteia care

poate fi afectat de implementarea Planului de Urbanism General.

Calitatea apei

Comuna Filipeştii de Pădure dispune de sistem de canalizare vechi care trebuie

modernizat dar trebuie construită o staţie de epurare modernă astfel încat să se prevină

poluarea cu ape uzate deversate în reţeaua hidrografica având în vedere că si vechile latrine

poluează stratul acvifer freatic. Acesta va trebui extinsă în toate localităţile aparţinătoare.

Apele uzate evacuate astfel se vor încadra în prevederile normativelor în vigoare, fiind

suficient epurate.

Starea factorului de mediu apă poate fi influenţată de deşeurile provenite de la locuitorii

comunei şi societăţile ce îşi desfăşoară activitatea pe raza comunei Filipeştii de Pădure.

Sursele poluante rezultate în urma desfăşurării activităţilor agricole cuprinse în STAS

12574/1987 se încadrează în limitele pragului de alertă prevazute de Ordinul nr.756/1997.



Poluarea solului şi a apei din sol se mai poate produce accidental din cauza curgerilor

de ulei mineral şi de combustibil de la utilajele de mecanizare.

Uleiul mineral căzut pe sol, de la motor, de la transmisie, sau de la instalaţia hidraulică

a tractorului sau a unei maşini agricole, nu este biodegradabil şi ajunge treptat în pânza de

apă freatică, pe care o poluează. Fenomenul acesta este deosebit de grav, iar consecinţele nu

pot fi practic eliminate.

Impactul asupra sănătăţii umane include boli infecţioase, boli hidrice în cazul

consumului accidental de apă din surse contaminate. Sistemele de alimentare învechite pot

permite contaminarea microbiologică a apei (bacterii, viruşi, protozoare) prin eventualele fisuri

sau neetanşeităţi existente. Pentru apa potabila o sursă de poluare o reprezintă apa subterană

contaminată şi utilizarea ei din puţuri/fântâni fără luarea măsurilor corespunzatoare de

protecţie.

Impactul asupra mediului: apar modificări ale compoziţiei chimice şi microbiologice a

apelor de suprafaţă afectate. Datorită creşterii cantităţii de nutrienţi apare fenomenul de

eutrofizare, cu efecte extrem de grave asupra ecosistemelor acvatice.

Impactul asupra calităţii vieţii este semnificativ, include afectarea fondului piscicol (a

pescuitului), imposibilitatea folosirii cursurilor de apă respective pentru activităţi de agrement,

costuri foarte ridicate pentru potabilizarea apei.

Calitatea aerului

Principalele activităţi - surse generatoare de gaze cu efect de seră ce se pot întâlni pe

teritoriul comunei Filipestii de Padure sunt: transport rutier, agricultură, construcţii.

Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie are mai multe surse: transporturi rutiere,

sistemului gospodaresc de încalzire cu combustibil lemn şi cărbune, construcţii, industria de

morărit şi panificaţie, etc.

Prin arderea motorinei se degajă CO 2 şi monoxid de carbon, carbon, oxizi de sulf, oxizi

de azot, precum şi alte substanţe, cum sunt anumite hidrocarburi aromatice se poate produce

poluarea atmosferei. Substanţele din gazele de ardere provoacă atât poluarea globală a

atmosferei, cât şi poluarea locală.

Dintre efectele poluante ale executării mecanizate a lucrărilor în agricultură, emisia de

CO 2 constituie factorul poluant cel mai grav.

Dioxidul de carbon rezultă inevitabil prin ardere şi ajunge, după un anumit timp, în

straturile superioare ale atmosferei, povocând, împreună cu alte cantităţi de CO 2 rezultat din

activităţi din diferite domenii, la agravarea efectului de seră, cu consecinţe negative serioase



asupra climei globului.

Modificările accentuate ale climei în special în ultimul deceniu confirmă ipotezele potrivit

cărora cauzele antropogene ale efectului de seră sunt mult mai grave decât s-a considerat

până nu demult.

Poluarea din cauza pulberilor degajate la executarea mecanizată a lucrărilor agricole

este un alt factor de degradare a mediului care poate apare pe teritoriul comunei Filipestii de

Padure. Emisiile de pulberi la executarea mecanizată a lucrărilor în agricultură sunt nocive

pentru sănătatea oamenilor care lucrează cu utilajele sau se află în apropiere de acestea. La

unele lucrări se răspândeşte praf, cu particule de dimensiuni diferite, rezultat din pulverizarea

solului uscat la anumite lucrări ale solului şi la recoltarea anumitor culturi, de exemplu cu

combina de cererale. Particulele mai mari de praf, cum sunt cele din această categorie, ajung

în partea superioară a căilor respiratorii.

Lucrările mecanizate din agricultură mai pot provoca împrăştierea în mediul apropiat a

unor pulberi din substanţele chimice cu care lucrează, de exemplu cu îngrăşămintele chimice.

Acţiunea nocivă a particulelor fine din gazele de ardere a combustibililor fosili în motoare cu

ardere internă a fost până de curând foarte puţin studiată. Cercetările din instituţii specializate

din diferite ţări au scos în evidenţă riscurile deosebit de mari asupra sănătaţii organismului

uman, în special prin provocarea de grave afecţiuni pulmonare la inhalarea involuntară a

gazelor de ardere. Concentraţia de particule fine provenite din gazele de ardere de la motoare

cu ardere internă şi de la instalaţii de ardere variază în cursul unei zile şi variază şi în funcţie

de anotimp şi de starea vremii. În timpul iernii rămân în aer mai multe particule decât vara.

Zgomotul şi vibraţiile

Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, jumatate din populatia europeana traieste

într-un mediu poluat fonic. In acelasi timp, o treime din populatia Europei este deranjata de

nivelurile de sunet in timpul somnului.

Expunerea prelungita la zgomot poate conduce la probleme serioase de sanatate

culminând chiar cu boli cardiovasculare sau ale aparatului endocrin. De asemenea, expunerea

prelungita la zgomot poate provoca dificultati de concentrare si comunicare, stres, tulburari ale

somnului, irascibilitatate conducând la scaderea productivitatii muncii sau la aparitia unor

probleme comportamentale. Nu în ultimul rând, zgomotul poate cauza si deprecieri sau

aprecieri nerealiste ale valorii proprietatilor, prin încurajarea migratiei dinspre zonele centrale

aglomerate si poluate fonic catre zonele rezidentiale.

Conform Ordinului nr. 536/iulie1997 al Ministrului Sanatatii, limitele maxime pentru

nivelurile de zgomot în cartierele de locuinte sunt:



- 50 dB(A), in timpul zilei între orele 6,00 si 22,00 valoare masurata la 2 m distanta de

fata de cladirii;

- 40 dB(A) în timpul noptii (între orele 22.00 – 6.00), valoare masurata la 2 m distanta

de fatada cladirii.

Valorile maxime ale zgomotului pentru strazi sunt stabilite prin Standardul STAS 10009-

88 "Acustica urbana", în conformitate cu intensitatea traficului corespunzatoare fiecarei strazi:

Valori max. admise

(dB)

Tipul de strada

75-85 Strada de categorie tehnica I, (magistrala)

70 Strada de categorie tehnica II, (de legatura)

65 Strada de categorie tehnica III, (de colectare)

60 Strada de categorie tehnica IV, (de deservire locala)

Calitatea solului si subsolului

Factorul de mediu sol poate fi afectat prin deversare acidentală de materiale provenite

de la societăţile comerciale porductive sau provenite de la gospodăriile rurală individuale şi

prin exloatare agricolă neraţională. Societăţile productive sunt prevăzute cu containere

metalice pentru colectarea temporară a deşeurilor menajere şi asimilabile, în vederea eliminării

lor finale la groapa de gunoi, sau până când sunt ridicate de catre firma de salubritate cu care

are contract comuna Filipeştii de Pădure.

Societăţile sunt prevăzute cu put sec pentru depozitarea definitivă a cadavrelor de

animale, platformă betonată pentru depozitarea temporară a deşeurilor metalice reciclabile,

astfel încât să nu influenţeze calitatea soului în zonă.

Compactarea solului, sau tasarea exagerată reprezintă una dintre cele mai frecvente şi

mai accentuate forme de poluare din cauza mecanizării. Compactarea de la suprafaţă este

provocată în general din cauza utilajelor grele – roţile tractoarelor grele, maşini agricole grele –

şi se agravează prin repetarea trecerilor cu agregate de maşini. Prin compactarea exagerată

se modifică negativ însuşirile solului, regimul de circulaţie al aerului şi al apei. Prevenirea

compactării solului la suprafată este posibilă prin: limitarea folosirii utilajelor grele; limitarea

numărului de treceri pe teren a tractorului în agregat cu maşini agricole. Compactarea

straturilor inferioare apare, de exemplu, la executarea repetată a arăturii la aceiaşi adâncime.

Diminuarea efectelor negative ale compactării straturilor inferioare se poate obţine prin

executarea periodică a unor lucrări de afânare de profunzime. Prevenirea compactării de



profunzime este posibilă prin configurarea tehnologiei şi evitarea executării repetate a lucrării

de arat la aceiaşi adâncime.

Lucrările solului provoacă, în anumite situaţii, condiţii favorabile pentru eroziunea

solului. Cu cât solul este mai mărunţit, pulverizat, cu atât riscul producerii eroziunii sub

acţiunea vântului pe teren plan este mai mare. De asemenea, lucrările mecanizate ale solului

pot accentua tendinţa de eroziune a solului pe terenuri în pantă, mai ales în combinaţie cu

acţiunea apei. In general, cu cât solul este mai intensiv lucrat, cu atât mai accentuate sunt

fenomenele de eroziune.

Eroziunea solului poate fi favorizată de unele lucrări mecanizate. Eroziunea solului are

multe cauze, dar în anumite condiţii şi mecanizarea poate acţiona agravant, de exemplu prin

executarea neadecvată a lucrărilor solului pe pante, dar şi prin lucrări care pulverizează solul

şi acesta este apoi antrenat de vânt.

Pe lângă tehnologiile de cultură care conservă solul, cum sunt cele care aplică

menţinerea acoperirii solului cu vegetaţie, riscul producerii eroziunii poate fi limitat prin

reducerea tasării de către utilajele agricole, de exemplu prin folosirea pneurilor cu balonaj

mare.

Poluarea solului şi a apei din sol poate fi provocată din cauza preciziei reduse la lucrări

mecanizate cu substanţe chimice, de exemplu de aplicare a îngrăşămintelor chimice şi la

lucrări mecanizate de combatere chimică a buruienilor şi a bolilor şi dăunătorilor plantelor.

Principalul vinovat de poluare este chimizarea, dar utilajele de mecanizare cu precizie mare

pot menţine efectele poluante în limite rezonabile. Dimpotrivă, precizia redusă a maşinilor, în

ceea ce priveşte mai ales uniformitatea dozării, fineţea şi uniformitatea picăturilor, agravează

efectele poluante ale chimicalelor.

Distribuţia neuniformă a îngrăşămintelor chimice duce la supradozare, respectiv la

subdozare cu substanţe nutritive. Prin subdozare plantele nu pot produce conform potenţialului

lor genetic şi pot fi de asemenea, sensibile la unii factori, ca de exemplu dăunători sau factori

meteo. La plantele care primesc doze mai mari pot să apară deprecieri ale calităţii, sunt

sensibile la boli şi dăunători şi au procese heterogene de maturizare. Totodată, îngrăşământul

în exces, în special azotul, neconsumat de plantă ajunge în straturile profunde ale solului până

în apa freatică.

Starea florei şi faunei

Teritoriul comunei Filipeştii de Pădure face parte din subzona pădurilor de stejar

penduculat în amestec cu şleaul de câmpie (la contactul cu vegetaţia din Câmpia Inalta).



Vegetaţia ierboasă dezvoltată natural este reprezentată prin grupări de ierburi

mezoxerofile în care intră păişul. Dintre arbuşti amintim jugastru, porumbar, măceşul,

sângerul, cornul, alunul, cătina roşie şi albă. Covorul vegetal descris mai sus constituie mediul

de viaţă al multor vietăţi. Inlocuirea vegetaţiei spontane cu culturi dirijate scopului uman a

condus la restrângerea ariilor unor specii de vieţuitoare.

Starea factorului de mediu vegetaţie nu suferă modificări majore şi nu este afectată de

surse de poluare majore. Vegetaţia poate fi afectată local în cadrul fermelor avicole şi

zootehnice si în cadrul gospodăriilor particulare prin deversare accidentală de ape menajere

sau depozitare necontrolată de gunoaie menajere.

Afectarea habitatelor naturale se datorează activităţilor antropice şi tăierilor abuzive

care se desfăşoară mai ales în păduri particulare unde lipsesc atât un sistem corespunzator de

gospodărire, cât şi un sistem eficient de pază şi control.

3.3. Starea monumentelor naturale si istorice, a valorilor de patrimoniului


Pe teritoriul comunei Filipeştii de Pădure au fost idetificate două monumente: biserica

Sfinţii Trei Ierarhi şi ruina conacului Cantacuzino, înscrise pe lista monumentelor istorice şi de

arhitectură la numerele 40I-1, respectiv 40I-2.

Dintre acestea, biserica Sfinţii Trei Ierarhi a fost construită la 1688, ctitor fiind Matei

Cantacuzino. Ea se caracterizează prin:

- boltire originală din cărămidă;

- pictură originală a lui Pârvu Mutu;

- tâmpla originală este lemn sculptat, aurit, cu icoane pictate de Pârvu Mutu.

Ruinele conacului Matei si Toma Cantacuzino construit între 1680-1690 caracterizate

prin:

- ziduri din bolovani de râu şi cărămidă;

- boltirea beciului este oiginală, din cărmidă.

3.4. Situatia economica si sociala, starea de sanatate

In comuna Filipestii de Padure există activităţi industriale dominante (industria carnii,

industria lemnului, industria materialelor de constructii), subordonat fiind activitatile agricole

într-un context semiurban, iar ca urmare mijloacele de trai sunt asigurate de locuri de muncă

din industria si serviciile locale, din locurile de munca din localitatile invecinate.

Principalele unitati industriale de pe teritoriul comunei Filipestii de Padure sunt:



S.C. RECUNOSTINTA PRODCOM IMPEX S.R.L. are ca obiectul de activitate

productia si conservarea carnii;

ROMAQ CONS S.R.L. obiectul sau de activitate fiind captarea, tratarea si distributia

apei;

MUNTENIA S.A. – Fabrica utilaje pentru extractii si constructii

OMIROM S.R.L. – Produce aparate pentru comanda si distributie electricitate;

OZEL STEEL PROFIL S.R.L. – Fabrica constructii metalice si parti componente ale

structurilor

DRAGERO COM S.R.L. are ca obiect de activitate Recuperarea deseurilor si

resturilor metalice reciclabile ;

PETAN GAS S.R.L. – Fabrica produse obtinute din prelucrarea titeiului;

ARTITAL PRODUCTION S.R.L. – Produce mobilier.

In tot teritoriul localitatii Filipestii de Padure, o serie de firme isi desfasoara activitati, din

care amintim: SC Vabon SRL, SC Yayla SRL, SC Rocat SA, SC Flexo Graphic SRL, SC

Alamco SRL, SC Alumil Extrusion SRL, SC Keta Style SRL, SC Marvan Prod SRL, SC Carsan

Prod SRL, SC Alka Pro SRL, SC Panify Preda SRL, SC Filpro Gold SRL, S.C. Principal

Construct S.A., S.C. Beldan S.R.L., S.C. Oyal Polteks S.R.L., S.C. Adya Metal S.R.L., S.C.

K.L.T. & CO INDUSTRIES SRL, etc.

Terenul arabil detine ponderea de 54,9 % din totalul suprafetei agricole, restul fiind

ocupat in mica masura de patrimoniul viticol (5,5%), de pasuni (7,6 %) si fanete naturale

(5,9%).

Serviciile comerciale sunt reprezentate de micile magazine de sat (asociatii familiale)

destinate sa indeplineasca necesitatile proprii ale comunei.

Situatia utilizarii teritoriului administrativ in anul 2009:

Specificare

UM

FILIPESTII DE PADURE

SUPRAFATA %

Teren agricol total din care: ha 2576 54,9

Arabil ha 1740 35,8

Pasuni naturale ha 369 7,6

Fanete naturale ha 287 5,9

Patrimoniul viticol ha 5 5,5

Patrimoniul pomicol ha 175 0,1



Teren neagricol total din care: ha 2288 45,1

Paduri ha 1302 27,4

Ape ha 78 26,7

Curti constructii ha 400,7 8,3

Neproductiv ha 444,3 9,1

Drumuri ha 63 1,4

Total administrative existent (ha) ha 4864 100,0

3.5. Zone cu riscuri naturale

3.5.1. Risc de inundabilitate

Geneza viiturilor este legata de regimul precipitatiilor. Marea majoritate s-au produs ca

urmare a ploilor torenţiale cu intensitate mare (viituri pluviale ) in timp ce viiturile pluvio-nivale

si nivale au o frecventa mai mica si afectează mai ales afluientii.

Fenomenul de risc este eroziunea malurilor, oprita prin lucrări de apărare de mal in

zona podului, efectuate in anii 1970, care sunt degradate si insuficiente pentru a stopa

fenomenul pe tot cursul râului Provita.

Panta mare a versanţilor şi a talvegurilor văilor permite scurgerea rapida a apelor din

pecipitaţii dar favorizează eroziunea malurilor. Nu au fost executat lucrări de consolidare de

mal a paraurilor de pe versant dar acestea trebuie sa cuprindă toate zonele unde fenomenul

persista. Exista pericolul de ravenare a versantilor in cazul in care drenajul este insuficient.

Fenomenul de inundabilitate se manifesta pe cursul Pârâului Rosioara în mare parte

datorită văii colmatate cu vegetaţie.

3.5.2. Riscuri antropice

Comuna Filipesti de Pădure este traversata de o serie de reţele de utilităţi astfel:

- cablu telefonic interurban;

- cablu telefonic urban;

- conducta distribuţie gaze;

- conducta gaz metan;

- conducta Petrotrans;

- conducta transport titei si gaze de sonda;

- linii de curent electric de joasa, medie si inalta tensiune.



Aceste reţele prezintă un risc in situaţia avarierii lor si de aceea la amplasarea

construcţiilor se va avea in vedere distanta impusa de reglementările in vigoare fata de aceste

ele.

Se va păstra zona de protecţie si siguranţa pentru calea ferata ce traversează teritoriul

administrativ de sud la nord de 100m de o parte şi de alta a axului feroviar.

La sistematizarea teritoriului se va tine cont de traseele de utilităţi si zonele de protecţie

ale diferitelor obiective din zona mai ales acolo unde aceste trasee au o densitate mare,iar la

autorizarea proiectelor de construcţie se va solicita avizul de la instituţiile competente (Apele

Române, Electrica S.A, Trans gaz etc.)

Riscul antropic al exploatării miniere, ce si-a restrâns activitatea, se menţine deoarece

perimetrele abandonate nu au fost ecologizate si redate in circuitul agricol sau forestier.

3.6. Aspecte relevante ale evolutiei probabile a mediului si a situatiei

economice si sociale in cazul nemodificarii PUG -ului actual

Unul din obiectivele majore ale PUG-ului propus spre aprobare este asigurarea unui

climat urbanistic modern in corelatie cu principiul dezvoltarii durabile si cu exigentele noilor legi

corelate cu programul de dezvoltare al Uniunii Europene.

Neimplementarea PUG-ului actual inseamna nerezolvarea unor aspecte ce tin de:

- proiectarea modului de colectare si evacuare a apelor uzate menajere de la

gospodariile individuale;

- stabilirea celor mai bune amplasamente pentru pozarea retelei de canalizare apa

uzata in localitatea Ditesti in raport cu amplasamentele constructiilor ce se vor realiza in viitor;

- stabilirea formei si dimensiunilor zonelor de protectie sanitara a unor obiective

(cimitire, statii de epurare, gospodarii de apa, conducte de transport, linii electrice, etc);

- stabilirea arealelor de protectie a monumentelor istorice si a valorilor de

patrimoniu cultural incluse in lista monumentelor istorice;

Desi mult mai numeroase, consideram ca sunt suficiente motive pentru a evidentia

necesitatea reactualizarii actualului PUG elaborat in anul 1999.

Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural şi construit a relevat

existenţa unor probleme de mediu si nu numai. Datorită incertitudinilor privind soluţionarea, cel

puţin parţială, a acestor probleme, se estimează că în cazul în care proiectul nu se va

implementa, aceste probleme se vor agrava, atât ca intensitate, cât şi ca extindere spaţială.



4. ASPECTE ACTUALE DE MEDIU RELEVANTE PENTRU ZONA COMUNA

FILIPESTII DE PADURE, JUDETUL PRAHOVA

In urma analizei stării actuale a mediului au fost identificate aspectele caracteristice şi

problemele relevante de mediu pentru teritoriul ce face obiectul planului urbanistic general.

Dintre factorii/aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere în cadrul evaluării de

mediu conform prevederilor HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE, pentru

planuri şi programe, au fost considerati relevanti urmatorii:

• populaţia;

• sănătatea umană;

• solul/utilizarea terenului;

• apa;

• aerul;

• valorile materiale;

• patrimoniul cultural;

• patrimoniul arhitectonic şi

arheologic;

• fauna;

• flora;

• peisajul.

• biodiversitatea;

Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru comuna

Filipestii de Padure sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Factor/aspect de mediu

Probleme actuale de mediu

Populaţia si sanatatea umana

- densitatea populatiei este de 212 locuitori/km2; - imbatranirea populatiei prin migratia tinerilor spre

orasele apropiate; - infrastructură de mediu dezvoltată insuficient; - sistemele de alimentare invechite pot permite

contaminarea microbiologica a apei prin eventualele fisuri sau neetanseitati existente;

- statia epurare din sat Minieri este in prezent nefunctionala, lipsesc echipamente tehnologice;

- eroziunea malurilor este oprita prin lucrări de apărare în zona podului, insa acestea sunt degradate şi insuficiente pentru a stopa fenomenul de inundabilitate pe cursul râului Proviţa.

- suprafetele ocupate de spatiile verzi intravilane nu satisfac cerintele OU nr. 114/2007. Art 11, pt 1.

solul/utilizarea terenului

- solurile sunt bune pentru agricultura in cea mai mare parte, predomina solurile din clasele de fertilitate II si III;

- relieful favorizeaza producţia agricola mecanizata pe suprafete;

- Principalul vinovat de poluare este chimizarea, dar



utilajele de mecanizare cu precizie mare pot menţine efectele poluante în limite rezonabile.

apa - apa subterana este vulnerabilă la poluare, de aceea s-a optat pentru alimentarea cu apă în sistem centralizat.

- in prezent toata comuna (Filipestii de Padure, Ditesti, Sat Minieri si Silistea Deal) sunt alimentate cu apa centralizat printr-un sistem de distributie stadal, nemaiutilizandu-se apa din fantani;

aerul - principalele surse de poluanţi atmosferici din zona sunt reprezentate de activitatea industriala (in special industria petrochimica si energetica), încălzirea rezidenţială (aproape exclusiv cu gaze), de traficul rutier din interiorul şi din exteriorul localităţilor.

- nivelurile concentraţiilor în aerul ambiental al poluanţilor principali (NOx, SO2, particule, CO) sunt frecvent peste valorile limită legale.

valorile materiale - resursele materiale ale zonei sunt reprezentate în primul rand de terenuri vazute prin prisma pozitie fata de Ploiesti si fata de un spatiu industrial prosper;

- alte resurse sunt reprezentate de terenurile agricole si padurile, care ocupă cea mai mare parte a extravilanului.

patrimoniu cultural, istoric

- studiul istoric intocmit pentru fundamentarea PUG-ului pune in evidenta că localitatea Filipestii de Padure are doua monumente istorice pentru care s-au instituit zone de protectie in conformitate cu legislatia actuala;

zgomot si vibratii - în prezent, principala sursă de zgomot şi de vibraţii din zonă este reprezentată de traficul rutier si activitatea industriala;

- nivelurile de zgomot generate de traficul rutier pe drumurile interioare, determinate prin masuratori au permis redactarea unei harti a zgomotului.

flora, fauna, biodiversitatea,

peisajul

- ca urmare a dezvoltării satelor în paralel cu activităţile agricole şi cu exploatarea pădurilor si mai tarziu cu dezvoltarea industriala, zona analizată este afectata sub aspectul diversitatii plantelor si animalelor;

- perimetrul se găseşte într-o zonă lipsită de interes din punct de vedere al biodiversităţii;

- evoluţia modului de utilizare a terenului atrage după sine o serie de implicaţii ce s-au răsfrânt în primul rând asupra componentelor peisajului natural, apoi asupra modului de habitat al populaţiei şi a diferitelor caractere ale aşezărilor umane;

- in prezent padurile din vecinatatea intravilanului contin specii de stejar, fag, carpen, ulm;

- vegetaţia ierboasă dezvoltată natural este reprezentată prin grupări de ierburi mezoxerofile în care intră păişul;

- structura peisajului şi a ecosistemelor initiale (naturale) a fost profund influenţată de activităţile antropice, neexistand habitate de interes din punct de vedere al conservării;

- conform OM nr. 1198/2005 - Tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor



speciale de conservare, nici unul dintre habitatele identificate în zona de influenţă a proiectului nu are statutul de „habitat prioritar";

- dat fiind faptul că nu s-au pus în evidenţă habitate unice, cheie, pentru menţinerea unor specii valoroase din punct de vedere eco-economic, ştiinţific, etc., nu se justifică luarea unor măsuri de protecţie în scopul conservării unor specii.

5. OBIECTIVELE DE PROTECŢIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU

REACTUALIZARE PUG COMUNA FILIPESTII DE PADURE

Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor

de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat.

In cazul proiectului de Reactualizare PUG Filipestii de Padure evaluarea s-a realizat

prin cuantificarea performanţelor planului de urbanism propus, în raport cu un set de obiective

pentru protecţia mediului.

Trebuie precizat că un obiectiv este un angajament definit, mai mult sau mai puţin

general, a ceea ce se doreşte a se obţine. Pentru a se atinge un obiectiv, sunt necesare

acţiuni concrete care, în conformitate cu procedurile de planificare, sunt denumite ţinte.

Pentru măsurarea progreselor în implementarea acţiunilor, deci în realizarea ţintelor,

precum şi, în final, în atingerea obiectivelor se utilizează indicatori, indicatorii reprezentând de

fapt acele elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea rezultatelor unui plan.

5.1. Obiective de mediu, tinte si indicatori

Obiectivele de mediu pot fi in raport cu planul vizat: generale (strategice) sau particulare

(specifice).

• obiective strategice de mediu, reprezentând obiectivele stabilite la nivel naţional,

comunitar sau internaţional;

• obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante pentru plan,

derivate din obiectivele strategice, precum şi obiectivele la nivel local şi regional.

Ţintele sunt prezentate ca sinteze ale măsurilor detaliate de reducere/eliminare a

impactului social şi asupra mediului prevăzute în planurile de management. Sintezele au fost

realizate astfel încât să prezinte imaginea cât mai completă a măsurilor menţionate.

Indicatorii au fost identificaţi astfel încât să permită elaborarea propunerilor privind

monitorizarea efectelor implementării planului asupra mediului.



Ţintele şi indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv, pentru

fiecare factor/aspect de mediu luat în considerare.

In tabelul de mai jos se prezintă obiectivele strategice, obiectivele specifice, ţintele şi

indicatorii pentru factori/aspecte de mediu relevanţi pentru evaluarea de mediu.

Factor/ aspect de

mediu

Obiective strategice de

mediu

Obiective specifice de

mediu Ţinte Indicatori

Apa - Imbunatatirea calitatii apelor de suprafaţă si a apelor subterane)

- eliminarea poluării apelor de suprafaţă si a apei subterane datorată evacuării apelor insuficient epurate sau neepurate. -combaterea degradarii malurilor cursurilor de apa datorita eroziuniilor laterale la debite mari.

- reabilitarea integrală a reţelelor de distribuţie şi aducţiunii prin redimensionarea şi înlocuirea conductelor vechi din OL sau azbociment cu conducte din polietilenă de înaltă densitate PEHD - salubrizarea albiilor cursurilor de apa in zona administrativa; - regularizarea cursului raului Prahova acolo unde se impun lucrari de stopare a degradarii terenurilor -echiparea corespunzătoare a reţelei de distribuţie şi aducţiunii cu armături şi construcţii accesorii.

-indicatori specifici de calitate ai apelor evacuate (NTPA-001); -mentinerea curateniei in albiile cursurilor de apa; -integritatii malurilor cursurilor de apa.

Aerul - imbunatatirea calitatii aerului atmosferic

- respectarea valorilor limită legale pentru concentraţiile de poluanţi la emisie (surse staţionare dirijate, surse mobile) -reducerea emisiilor de poluanţi de la sursele nedirijate

- mentinerea calitatii cailor de rulare, salubrizarea strazilor, controlul gestiunii deseurilor; - infiintarea unor perdele de arbori la zona industriala; - incurajarea dezvoltarii spatiilor verzi in arealele private;

-indicatori pentru monitorizarea calitatii aerului; -concentraţii de poluanţi la emisie pentru sursele dirijate; -inventarul anual al emisiilor de poluanţi; -indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: caracteristicile tehnice ale echipamentelo



r staţionare şi mobile, caracteristicile geometrice ale coşurilor de dispersie.

Zgomotul şi vibraţiile

-Limitarea la surse a poluării fonice; -Limitarea nivelurilor de vibraţii;

-respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică; -protejarea receptorilor sensibili la vibraţii;

-infiintarea unor perdele de arbori la zona industriala, calea ferata cu rol de protectie fonica;

-măsurile pentru reducerea nivelurilor de zgomot şi de vibraţii implementate; -niveluri de zgomot la receptori; -niveluri de vibraţii la receptori

Peisajul -Minimizarea impactului asupra peisajului (inclusiv cel arhitectural);

-organizarea sistemelor de spaţii verzi şi construcţii astfel încât să se realizeze ansambluri cât mai estetice

-marirea suprafetei spatiilor verzi; -protejarea suprafetelor de verzi din intravilan

-tipuri şi număr de acţiuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului în etapele de construcţie,

Solul/Utilizarea terenului

-Limitarea impactului negativ asupra solului; -Oprirea fenomenelor de degradarea a terenurilor;

-reducerea degradării solului; -diminuarea poluării solului prin depozitarea corespunzătoare a deseurilor; -stoparea evolutiei proceselor geodinamice de degradare a terenurilor;

-implementarea prevederilor Planului de management al deşeurilor; -indepartarea cauzelor de declansare si intretinere a proceselor de degradare a terenurilor; -impaduriri de suprafete neprodustive agricol;

-indicatori specifici pentru starea terenurilor şi pentru calitatea solului -tipuri şi număr de acţiuni pentru diminuarea impactului asupra solului (terenurilor).

Manage-mentul deşeurilor

-Respectarea legislaţiei privind colectarea, şi depozitarea deşeurilor;

Colectarea selectiva a deşeurilor menajere si transportul acestora la depozitele ecologice amenajate, fara

Implementarea prevederilor Planului de gestionare a deşeurilor menajere, industriale din demolari etc, care ia în considerare reducerea/eliminarea efectelor asupra mediului în condiţiile

Cantităţi de deşeuri pe tipuri; Compoziţie deşeuri pe tipuri; Documente de raportare; Documente de



depozitare temporara in teritoriul administrativ.

respectării legislaţiei în vigoare

expediţie şi facturi emise de operatorii de deşeuri;

6. METODOLOGIA DE EVALUARE A EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI

GENERATE DE MODIFICARE PUG FILIPESTII DE PADURE

6.1. Introducere

Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd să fie evidenţiate efectele semnificative asupra

mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul acestor

cerinţe constă în identificarea, predicţia şi evaluarea formelor de impact generate de

implementarea planului.

În cazul Planului de Urbanism General propus pentru comuna Filipestii de Padure ce

face obiectul planului evaluat în prezentul raport există o multitudine de forme de impact

asupra factorilor/aspectelor de mediu, forme de impact ce prezintă diferite magnitudini, durate

şi intensităţi.

În vederea evaluării sintetice a impactului potenţial asupra mediului, în termeni cât mai

relevanţi, au fost stabilite categorii de impact care să permită evidenţierea efectelor potenţial

semnificative asupra mediului generate de implementarea Planului de Urbanism General.

Pentru a evalua impactul asupra factorilor/aspectelor de mediu relevanţi sau stabilit,

pentru fiecare dintre aceştia, câte o serie de criterii specifice care să permită evidenţierea, în

principal, a impactului semnificativ.

6.2. Categorii de impact

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe necesită identificarea impactului

semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu al prevederilor planului avut în vedere.

Impactul semnificativ este definit ca fiind "impactul care, prin natura, magnitudinea,

durata sau intensitatea sa alterează un factor sensibil de mediu".

Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004, efectele potenţiale semnificative asupra

factorilor/aspectelor de mediu trebuie să includă efectele secundare, cumulative, sinergice, pe

termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative.

În vederea evaluării impactului activităţilor proiectului ce face obiectul Planului

Urbanistic General Filipestii de Padure s-au stabilit şase categorii de impact.

Evaluarea şi predicţia impactului s-au efectuat pe baza modelelor şi metodelor expert.



Conform HG nr. 1076/2004 este necesar ca, în evaluarea efectelor asupra mediului ale

prevederilor planului, să fie luate în considerare efectele cumulative şi sinergice asupra

mediului. Astfel, efectele cumulative pot apărea în situaţii în care mai multe activităţi au efecte

individuale nesemnificative, dar împreună pot genera un impact semnificativ sau, atunci când

mai multe efecte individuale ale planului generează un efect combinat.

7. EVALUAREA EFECTELOR POTENŢIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA

MEDIULUI ASOCIATE PROIECTULUI DE ACTUALIZARE PUG COMUNA FILIPESTII DE

PADURE ŞI MĂSURI DE PREVENIRE ŞI DE REDUCERE A EFECTELOR NEGATIVE

ASUPRA MEDIULUI

Evaluarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului generate de

implementarea PUG Filipestii de Padure a fost efectuată în conformitate cu metodologia

prezentată în capitolul anterior.

Astfel, pentru fiecare dintre factori de mediu relevanţi pentru plan, a fost efectuată

predicţia impactului potenţial generat de implementarea planului prin utilizarea de metode

expert.

Categoria de

impact

Calificativ

numeric Descriere

Impact

negativ

semnificativ

-3

Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra

factorilor/aspectelor de mediu

Impact

negativ -2

Efecte negative de scurtă durată sau reversibile asupra


Impact

negativ

nesemnificativ

-1

Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact neutru 0

Efecte pozitive şi negative care se echilibrează sau nici un

efect

Impact pozitiv +1

Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra


Impact pozitiv

semnificativ +2

Efecte pozitive de lungă durată sau permanente ale

propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu



Rezultatele sunt prezentate sintetic sub forma unor matrici, elaborate pentru fiecare

factor/aspect de mediu. Fiecare matrice include formele de impact potenţial principale,

specifice acelui factor de mediu, generate de activităţile proiectului, măsurile de

prevenire/reducere a impactului, categoria/categoriile de impact în care se încadrează

impactul rezidual şi modul în care sunt atinse obiectivele de mediu relevante pentru zonă.

7.1. Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu relevanti pentru

plan

In tabelele alăturate sunt prezentate rezultatele evaluării de mediu pentru proiectul ce

face obiectul planului urbanistic "Reactualizare PUG Filipestii de Padure".

Factor/ aspect de

mediu

Impact potenţial Măsuri de prevenire/diminuare

Categorie impact

apa -afectarea calităţii apei prin deversari de ape pluviale ce pot fi contaminate ca urmare a spalarii drumurilor, platformelor curtilor, din suprafetele propuse pentru extindere intravilan, in cursurile de apa ce dreneaza zona; -imbunatatirea calitatii apelor emisarilor actuali ai apelor menajere, prin epurarea acestor ape inainte de deversare; -inlaturarea eroziunilor laterale in malurile raului Prahova;

-lichidarea practicilor de depozitare necontrolată a deşeurilor pe cursurile de apa;

neutru [0]

aer -poluarea generată de cantitatile imense de poluanti specifici industriei emisi in atmosfera; -reducerea emisiilor de poluanti gazosi prin modernizarea drumurilor existente; -imbunatatirea calitatii aerului prin cresterea suprafetelor spatiilor verzi intravilane, infiintarea de paduri pe soluri slabproductive;

-limitarea emisiilor gazoase poluante prin imbunatatirea tehnologiilor, montarea de filtre gazoase; -program de întreţinere curentă a drumurilor;

neutru [0]

sol si terenuri -executarea lucrărilor de stabilizare pe zonele cu alunecări active, respectiv ziduri de sprijin, drenaj, pentru a stopa alunecarile de teren -cresterea valorii patrimoniului

-respectarea masurilor impuse de realizatorii studiului geotehnic; - dirijarea corespunzatoare a apelor pluviale;

neutru [0]



local prin introducerea in intravilan a unor terenuri pentru dezvoltarea urbanistica -limitarea procesului de degradare a unor suprafete prin regularizarea cursului paraului Rosioara

- impadurirea terenurilor cu risc antropic;

vegetatie, fauna, biodiversitatea

-modificarea suprafeţelor biotopurilor de pe amplasamentele propuse pentru extinderea intravilanului

-infiintarea de spatii verzi intre locuinte; - respectrea indicatorilor urbanistici propusi;

negativ [-1]

gestionarea deseurilor

-poluarea potenţială generată de producerea colectarea şi eliminarea deşeurilor generale şi municipale

-colectare în recipiente/containere şi eliminare la un depozit autorizat

neutru [0]

patrimoniu cultural, istoric

-protejarea patrimoniului istoric al localitatii prin stabilirea si instituirea zonelor de protectie la obiectivele clasate in lista monumentelor istorice; -stabilirea unor reguli care sa permita realizarea unui peisajului arhitectural valoros;

- nu sunt necesare pozitiv semnificativ [+1]

populatia si sanatatea populatiei

-scaderea efectelor negative datorate surselor de poluare; -scaderea riscului contaminarii apei din sistemul de alimentare cu apa; -eliminarea riscului de disconfort datorat amenajarii sistemului de canalizare; -eliminarea riscului de impact negativ asupra sanatatii populatiei indus de traseul unor linii de transport gaze naturale, energie electrica, canalizare, etc;

- amenajarea unei perdelevegetale formata din arbori cu rol de protectie fonica calea ferata; - extinderea iluminatului public odată cu extinderea reţelei de joasă tensiune precum şi modernizarea iluminatului stradal existent. - instituirea zonelor de protectie la gospodariile de apa si la conductele de transport si distributie a apei potabile;

pozitiv semnificativ [+2]

Evaluarea globala a impactului trebuie facuta plecand de la impactul estimat pentru

fiecare factor/aspect de mediu. Trecand peste neajunsurile utilizarii indicatorilor statistici in

stabilirea concluziilor, putem considera ca impactul asupra mediului a implementarii planului

de urbanism propus este acceptabil. Desigur, pentru fiecare factor/aspect de mediu este

necesara implementarea unor masuri de reducere a impactului negativ.



8. EVALUAREA ALTERNATIVELOR

8.1. Alternativa „zero” sau „nici o actiune”

Alternativa „zero" a fost luată în considerare ca element de referinţă faţă de care se

compară celelalte alternative pentru diferitele elemente ale planului de dezvoltare urbanistica

propus.

Principalele forme de impact asociate adoptării alternativei „zero" sunt:

• continuarea construirii locuitelor in zona de influenta a unor obiective antropice sau

naturale care au influnta negativa asupra spatiului rezidential: cimitire, gospodarii de ape

uzate, compleze zootehnice, platforme industriale, trasee de transport ape uzate, spatii de

depozitare deseuri sau zone inundabile, suprafete cu exces de umiditata, etc;

• continuarea poluării apelor şi solului din zona Filipestii de Padure prin: epurarea

necorespunzatoare a apelor uzate menajere inainte de deversarea in apele de suprafata,

evacuarea necorespunzatoare de apa din gospodariile individuale in rigole, viroage sau in sol;

• pierderea unor oportunităţi majore de crestere a valorii de intrebuintare a unor

terenuri aflate la limita extravilanului actual;

• pierderea oportunitatilor de implementare a unui regulament complex de urbanism

(in concordanta cu situatia actuala) care sa pastreze si sa puna in valoare peisajul arhitectural

al comunei, ca bun cultural local şi regional, sa traseze directiile de dezvoltare urbana, sa

stabileasca cadrul legal de amplasare, construire si interventie in raport cu suprafetele

existente, valentele acestora (conditii geotehnice, risc antropic, conditii hidrologice), restrictiile

impuse de existenta sau propunerea de amplasare a unor constructi si/sau instalatii (statii de

epurare, gospodarii de apa, conducte de transport, linii electrice, etc);

În tabelul de mai jos se prezintă o comparaţie a formelor de impact asupra mediului

corespunzătoare alternativei „zero" sau „nici o actiune” cu cele ale implementării Planului de

Urbanism General propus de BLOMINFO GEONET in 2009.

Factor/ aspect de

mediu

Opţiuni

Comentarii alternativa „zero”

implementarea proiectului

Calitatea apei

-continuarea impactului pe termen lung ca urmare a deversarii apelor menajere neepurate;

-impact pozitiv semnificativ pe termen lung ca urmare a planurilor de gospodărire a apelor (deversare in emisari doar a apelor epurate, regularizarile cursurilor de apa, etc)

-proiectul oferă beneficii semnificative pe termen lung comparativ cu alternativa „zero";



Calitatea aerului

-condiţiile actuale persistă pe termen lung:

-impact negativ asupra calităţii aerului generat de extinderea intravilanului, cresterea numarului de case,

-extinderile de intravilan propuse vor avea asociate surse noi de poluanţi atmosferici, dar acestea vor fi strict controlate prin măsuri tehnice şi de management; modernizarea drumurilor in intravilanul actual si o implementarea unei serii de alte masuri (marirea suprafetelor verzi din intravilan, impaduriri in extravilan, infiintarea unor perdele de vegetatie) vor avea impact pozitiv asupra calitatii aerului

Zgomot şi vibraţii

-condiţiile actuale, se vor menţine pe termen lung, adică

-infiintarea perdelei de protectie fonica va reduce nivelul zgomotului la limita locuintelor; -impactul generat de zgomotul şi vibraţiile aferente extinderii intravilanului propus va fi menţinut sub limitele pentru protecţia receptorilor sensibili;

-implementarea proiectului duce la reducerea poluarii fonice si a vibratiilor; -extinderea intravilanului va avea asociate surse noi de zgomot şi vibraţii, dar acestea vor fi strict controlate prin măsuri tehnice şi de management;

Sol/ Utilizarea terenului

-menţinerea pe termen lung a condiţiilor actuale de utilizare agricolă a solului (agricultură intensiva cerealiera in cea mai mare parte),

-impact pe termen lung prin ocuparea unei parti din terenurile localitatii cu case si alte constructii gospodaresti;

-ocuparea terenului va afecta solul dar vor fi utilizate terenurile functie de clasarea geotehnica si se vor lua masuri de stabilizare si fixare a terenurilor degradabile prin impaduriri si alte lucrari specifice.

Biodiversi-tate si peisaj

-condiţiile actuale vor prevala pe termen lung

-impact negativ pe termen scurt şi mediu ca urmare a ocupării terenului cu constructii si infrastructura specifica intravilanului.

-extinderea intravilanului va avea un impact negativ mai ales în etapele de construcţie, situaţie care se va ameliora după extinderea spatiilor verzi. -peisajul actual in zonele pentru care se propune extinderea intravilanului nu are o valoare ecologica semnificativa

Patrimoniul cultural

-continuarea deteriorării unor obiective cu statut de monumente

-impune reglementari specifice in concordanta cu legislatia actuala si cu

-implementarea proiectului va contribui în mod semnificativ la conservarea, reabilitarea şi punerea în



istorice determinat de neinstaurarea unor zone de protectie si de neimplementarea unor reguli mai stricte de construire si amenajare a terenurilor

situatia existenta, asigurand protectia patrimoniului cultural, istoric, arhitectural,

valoare a monumentelor istorice şi a siturilor arheologice

9. PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTĂRII PUG COMUNA FILIPESTII DE PADURE

Articolul nr. 10 al Directivei Uniunii Europene privind Evaluarea Strategica de Mediu

(SEA) nr. 2001/42/CE, adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/08.07.2004 privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, prevede

necesitatea monitorizării în scopul identificării, într-o etapă cât mai timpurie, a eventualelor

efecte negative generate de implementarea planului şi luării măsurilor de remediere necesare.

Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să permită

măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Aceşti indicatori trebuie să fie astfel

stabiliţi încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de implementarea planului.

In tabelul de mai jos se prezintă propunerile privind monitorizarea efectelor

semnificative ale implementării PUG-ului asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante.

Factor/aspect de mediu

Indicatori Frecventa Responsabilitati

Apa subterana freatica, apa evacuata in emisari, dinamica albiei raului Prahova;

- Indicatori specifici de calitate a apelor care să permită: compararea cu condiţiile iniţiale şi identificarea tendinţelor de evoluţie, compararea cu limite maxime admise de legislatia in vigoare; - Lungimi traseu curs apa regularizat;

semestrial Primaria Filipestii de Padure

Calitatea aerului - Indicatori specifici de calitate a aerului;


Zgomot si vibratii in zona

- Indicatori specifici de intensitate a surselor;


Solul/Utilizarea terenului

- Indicatori specifici pentru starea terenurilor şi pentru calitatea solului.


Protectia peisajului cultural si istoric

- Valoarea lucrărilor de întretinere sau restaurare

anual Primaria Filipestii de Padure



10. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Comuna Filipestii de Padure este situată in bazinul inferior al paraului Provita, la o

distanţă de 29 km de Ploieşti având în componenţă satele: Silistea Dealului, satul Minier si

Ditesti.

Relieful comunei Filipeştii de Pădure se caracterizează prin prezenţa dealurilor

subcarpatice (Subcarpaţii externi-Subcarpaţii Ialomiţei), un culoar de vale (al Proviţei), câmpia

înaltă a Cricovului Dulce, la care se poate adăuga interfluviul Proiţa-Prahova, respectiv

Câmpia Înaltă a Ploieştilor.

Prezenţa zăcămintelor de cărbune şi a petrolului a favorizat, de timpuriu, dezvoltarea în

comună, a unei varietăţi economice, odensitate ridicată a populaţiei şi un grad sporit de

modernizare, în comparaţie cu alte medii rurale.

Datorită faptului ca munţii Carpaţi constituie un obstacol pentru circulaţia generală

vestică, deplasarea aerului se face în mod diferit la înalţimea de peste 2500 m şi sub aceasta

altitudine. In circulaţia atmosferică din aceste locuri, culoarul larg al Văii Prahovei joacă un rol

foarte important, intrucat el canalizează masele de aer. Din această cauză în zona de deal se

înregistrează adesea valori ridicate ale vitezei vântului, asemanatoare cu cele din bazinul

superior la Prahovei.

Teritoriul Comunei Filipeştii de Pădure face parte din subzona pădurilor de stejar

pedunculat în amestec cu şleaul de câmpie. Vegetaţia lemnoasă este reprezentată prin păduri

de stejar peduncular, gorun, fag, carpen, şi ulm. Se întâlnesc exemplare de cer, gărniţă, teiul,

frasin şi mesteacăn. Dintre arbuşti amintim jugastru, porumbar, măceşul, sângerul, cornul,

alunul, cătina roşie şi albă. Vegetaţia ierboasă dezvoltată natural este reprezentată prin grupuri

de ierburi mezoxerofile în care intră păişul.

Actualmente 55% din teritoriul comunei este ocupat de terenurile agricol (peste 35%

dintre acestea sunt terenuri arabile) si 45 % de paduri, ape, curti si constructii, drumuri. Din

totalul suprafetelor comunei padurile reprezinta 27%, fanetele si pasunile 13,5%, apele 26,7%

iar terenul neproductiv 9,1%.

Teritoriul comunei este in afara unor areale protejate ecologic.

Intravilanul actual al comunei Filipestii de Padure este guvernat in prezent de Planul de

Urbanism General elaborat de Consproiect si aprobat in 1999. Dezvoltarea economica si

urbanistica din ultimii ani precum si cadrul legislativ impus de exigentele normelor de

dezvoltare ale Uniunii Europene au impus necesitatea elaborarii unui nou plan de urbanism

care sa reglementeze dezvoltarea localitatilor ce apartin comunei Filipestii de Padure.



Prin planul de Urbanism General propus de firma Blominfo Geonet Targoviste si

analizat in prezentul Raport de mediu se propun urmatoarele:

Dezvoltarea comunei prin propunerea extinderii zonelor de locuinţe;

Extinderea şi modernizarea reţelelor de distribuire apă potabilă;

Crearea unor zone de verzi care să rapsundă cerinţelor locuitorilor din Filipeştii

de Pădure şi celor ce locuiesc în zonele învecinate;

Modernizarea şi extinderea reţelei stradale.

Implementarea noului Plan de Urbanism General este un element suplimentar de

garantie pentru o dezvoltare durabila a localitatii.

11. CONCLUZII SI RECOMANDARI

11.1. Concluzii

Raportul de Mediu pentru „Reactualizarea Planului Urbanistic General al comunei

Filipestii de Padure” a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/08.07.2004 privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu

recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de

mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor,

împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.

Concluziile cele mai importante care s-au evidenţiat în cursul procesului de evaluare de

mediu şi de elaborare a Raportului de Mediu sunt următoarele:

• Estimarea evoluţiei probabile a mediului în cazul în care nu se va implementa PUG-ul

ce face obiectul planului analizat indică:

- agravarea poluării şi degradării fizice a mediului natural şi construit, ca

urmare a continuării deversarilor de ape menajere uzate neepurate;

- disparitia oportunitatii de a valorifica superior o serie de terenuri din

extravilan prin neintroducerea acestora in intravilan;

- pierderea oportunităţiilor pe care le vor crea investiţiile in zona, creşterea

veniturilor din taxe şi impozite la bugetele locale);

• Au fost stabilite obiective (strategice şi specifice) de mediu, ţinte şi indicatori pentru

factorii/aspectele de mediu relevanţi/relevante pentru plan, în scopul evaluării performanţelor

de mediu ale proiectului ce face obiectul planului. Obiectivele strategice de mediu,

reprezentând principalele repere necesar a fi avute în vedere în procesul de planificare a

acţiunilor pentru protecţia mediului, ca parte intrinsecă a oricărui plan care propune

dezvoltarea unor activităţi antropice, sunt următoarele:



- îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei;

- limitarea poluării la niveluri care să nu producă un impact semnificativ asupra

calităţii apelor (apa de suprafaţă, apa potabilă, apa subterană);

- limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ

asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili;

- limitarea poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot şi limitarea

nivelurilor de vibraţii;

- minimizarea impactului negativ asupra patrimoniului cultural, istoric;

- protecţia sănătăţii umane;

- îmbunătăţirea infrastructurii rutiere;

- minimizarea impactului asupra peisajului;

- limitarea impactului negativ asupra solului;

- respectarea legislaţiei privind colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor;

• Evaluarea efectelor potenţiale, ale planului asupra factorilor de mediu relevanţi s-a

efectuat prin metode expert, în raport cu criterii specifice. S-au luat în considerare măsurile de

prevenire/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu şi economico-sociali prevăzute de

PUG şi modul în care sunt atinse obiectivele de mediu.

• Rezultatele evaluării efectelor potenţiale remanente (după implementarea măsurilor de

prevenire/diminuare) ale planului asupra factorilor de mediu, au fost exprimate sintetic, în sase

categorii de impact care au permis identificarea efectelor semnificative. Principalele rezultate

pe care le pune în evidenţă evaluarea efectelor potenţiale cumulate ale proiectului de plan de

urbanism general propus de Blominfo Geonet, asupra fiecărui factor/aspect relevant de mediu

sunt următoarele:

- Populaţia si sanatatea populatiei - impact pozitiv semnificativ determinat de

prevederile planului privire la îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi economice ale comunităţii pe

termen scurt, mediu şi lung;

- Managementul deşeurilor - impact neutru asupra calităţii apelor şi solului, prin

prisma poluarii potenţiale generate de producerea colectarea şi eliminarea deşeurilor generale

şi municipale;

- Apa - impact neutru, cu menţiunea că prevederile privind colectarea şi epurarea

apelor uzate menajere va determina un impact cumulat pozitiv semnificativ asupra calităţii

apelor de suprafaţă şi subterane din întreaga zonă.



- Aerul - impact neutru, dat fiind faptul că extinderea cailor rutiere si a densitatii

traficului au influenta negativa in timp ce modernizarea drumurilor si restrictionarea traficului au

efecte pozitive.

- Biodiversitatea, flora şi fauna - impact negativ în etapele de construcţie.

- Patrimoniul cultural, arhitectonic şi arheologic - impact pozitiv semnificativ ca urmare

a măsurilor prevăzute de protectie a patrimoniului cultural.

- Solul/Utilizarea terenului - impact neutru, ca urmare a măsurilor de

prevenire/diminuare a impactului.

- Rezultatele analizei riscurilor permit să se contureze concluzia că implementarea

planul urbanistic general va avea un impact benefic asupra dezvoltarii localitatii Filipestii de

Padure.

Prin potentialul oferit de revigorarea economiei locale, prin atragerea de investitori va

duce la creşterea atracţiei pentru a locui şi a trăi în comuna Filipeştii de Pădure, va stabiliza

populaţia prin ocuparea în noile obiective economice.

11.2. Recomandari

Studiul de mediu intocmit de Santedil Proiect identifica urmatoarele aspecte care ar

putea duce la diminuarea impactul negativ in unele situatii si marirea efectelor pozitive asupra

mediului natural si mediului construit, in altele:

- Introducerea in intravilanul localitatilor a unor suprafete de spatii verzi egale cu

minimum 20 mp/locuitor pana la data de 31.12.2010 si de minimum 26 mp/locuitor pana la

data de 31.12.2013” [art II din Ordonanta de Urgenta 114/2007]. Avand in vedere numarul de

locuitori, suprafetele minime necesare sunt:

Filipestii de Padure 2,67 ha

Ditesti 1,78 ha

Minieri 0,72 ha

Silistea Deal 0,16 ha

- Prin scrisoarea ASP Prahova nr. 2502/2009 s-a solicitat zonarea functionala neta pe

planuri intre industria nepoluanta si poluanta (ex fabrica de medicamente este amplasata in

aceeasi zona functionala cu fabrica de utilaj minier, etc, realizarea distinctei dintre cele doua

tipuri de zone industriale in functie de tipul unitatilor existente (poluante/nepoluante). Conform

HG 1213 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului

asupra mediului industria comunei Filipestii de Padure nu influenteaza negativ factorii de

mediu.



- Se recomanda mărirea volumului de înmagazinare a apei de la 1000 mc la 1500

mc, prin reabilitarea construcţiei, hidroizolaţiei, modernizarea instalaţiilor hidro şi punerea în

funcţiune a unuia din cele două rezervoare de 500 mc existente şi nefuncţionale în prezent.

- Implementarea şi realizarea obiectivelor de colectare selective, reducerea

cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate, alături de extinderea zonelor deservite de

către serviciile de salubritate, cere implicarea tuturor factorilor responsabili şi realizarea unei

campanii susţinute de conştientizare a populaţiei. Vor fi respectate Normele de igiena privind

mediul de viata al populaţiei şi Normele de protecţia muncii in vigoare. Amenajare de spatii

verzi care vor fi suprafeţe inierbate, amenajări florale arbori si arbuşti.

- Revigorarea economiei locale prin atragerea de investitori va duce la creşterea

atracţiei pentru a locui şi a trăi în comuna Filipeştii de Pădure, va stabiliza populaţia prin

ocuparea în noile obiective economice.

- Din punct de vedere al circulaţiei pietonale, disfuncţiile majore sunt constituite de

lipsa trotuarelor pe numeroase străzi, discontinuitatea trotuarelor, precum şi starea rea de

viabilitate a majorităţii trotuarelor. Printre obiectivele prioritare ale administraţiei publice locale

în domeniul drumurilor trebuie înscrise, pe lângă modernizarea străzilor, şi amenajarea

corespunzătoare a trotuarelor, cu lăţime de minim 1.00 m.

- In vederea asigurării compatibilităţii funcţiunilor, autorizarea executării construcţiilor

trebuie sa ţină seama si de ORDIN MS nr. 536 din 23 iunie 1997 pentru aprobarea Normelor

de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei. Tinand seama de art. 11,

distanţele minime de protecţie sanitara între o serie de unităţi care produc disconfort si unele

activităţi din teritoriul comunei Filipestii de Padure, astfel: rampe de gunoi - 1000m, cimitire -

50m, staţie de epurare a apelor uzate modernizate si ecologice - 100m, cimitire de animale

(put sec) - 200m.

- In privinta gestionarii deseurilor municipale, strategia de dezvoltarea a judetului

prevede colectare si depozitarea acestora de pe intreg judetul, in cateva locatii, in teritoriul

comunei Filipestii de Padure nefiind nici un astfel de amplasament.

- Pentru dezvoltarea unei economii performante şi ridicarea nivelului de viaţă al

locuitorilor comunei se propune mobilizarea tuturor resurselor fizice şi umane, în corelaţie cu

conservarea mediului şi a patrimoniului.

Intocmit,

Ing. Bursuc Gheorghe

ing. Zamfir Alina

reactualizare plan de urbanism general - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/14535_raport de mediu...

Documents