Upload File

europa trebuie să o construim la noi -...

  • Home
  • Documents
  • Europa trebuie să o construim la noi - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001_013_3096.pdf · BţwuWj ’ ' zîarmdepmdmt ANUL XIII NR. 3096 ISSN
12
BţwuW j ’ ' zîarmdepmdmt ANUL XIII NR. 3 0 9 6 ISSN 1220-3203 LUNI, 15 IANUARIE 2001 16 PAGINI 3 .0 0 0 LEI Hidroelectrica a secai lacurile ca să exporte, păgubos, energie ILIE CALIAN *1 reşedinţele Blocului Naţional Sin- dical, Dumitru Costin, a afirmat că pînă recent SC Hidroelectrica SA a exportat, începînd cu 1999, energie electrică Greciei - cîte 100 MW ziua şi 60 MW noaptea - prin intermediul unor firme elveţiene. Mai mult, s-ar mai fi luat tot'atîta şi de la Termoelectrica (în pagubă, date fiind costurile energiei produse pe combustibili naturali), tot pentru Grecia, plus, recent, “500 de MW în bandă pentru Iugoslavia”. Desigur, românii au fost păgubiţi de două ori. O dată pentru că preţurile erau mici, a doua oară pentru că o parte din combustibili se importă pe bani buni. Dar marea ticăloşie este alta: din primăvara trecută meteorologii avertizaseră asupra secetei, deci a scăderii dramatice a rezervelor de apă necesară populaţiei, agriculturii şi unor ramuri industriale, lată’ că acum, una dintre cele dintîi probleme ale noului Guvern este aceea a prezervării unor cantităţi de apă pentru unele zone, în care se va ajunge probabil la închiderea robinetelor de apă pe lungi perioade ale zilei. fnsă nu trebuie să ne mirăm prea mult Din 1990 încoace bm asistat la o mulţime de acţiuni catastrofale, provenind fie din legi aberante, fie din neintervenţia guvernelor. România avea vreo 3,5 milioane ha irigate şi altele urmau a fi cuprinse în sistem. Praful s-a ales din sistemul nostru de Irigaţii, - pentru că nici un guvern nu a înţeles ori n-a fost interesat să înţeleagă că sistemul de irigaţii face parte din complexul de componente strategice ale securităţii ţării. Aceeaşi “atenţie” a fost acordată şi pădurilor, care au fost distruse, în unele zone, în proporţie catastrofală, alterînd clima şi solul, provocînd sau stimulînd alunecările de teren şl inundaţiile. Trebuie să ne gîndim şi la iresponsabilitatea cu care, prin distrugerea marilor ferme agricole şi zootehnice, s-a lovit în securitatea alimentară a ţării, tn ultimii ani am asistat la incapacitatea - de fapt dezinteresul - organelor de stat faţă de furturile masive de cabluri electrice, chiar zeci de,metri de şină de cale ferată. Dar de ce să ne mirăm? Energia electrică nu a fost păstorită de PD? Transporturile nu au fost pe mîna PD? Acei PD care, prin liderul său, ne spunea că a cîştigat pariul cu agricultura - iar acum am ajuns importatori de făină şi carne - şi care ne Informa că industria României este o grămadă de fier vechi - deci n-avem altceva de făcut decît s-o furăm şi s-o vindem ca fier vechi la străinii E bine că Guvernul PDSR a intervenit rapid în aceste probleme. Dar PDSR nu trebuie să uite că aceste fenomene au început pe timpul guvernării sale şi n-a reuşit: să ia măsurile necesare pentru stoparea lor., lată că acum are de făcut faţă unor urgenţe de foarte mare gravitate - de la energia termică la stoparea furturilor de combustibili lichizi din conducte, a instalaţiilor de siguranţă a traficului feroviar şi naval etc. Desigur, din toate aceste -enorme pagube aduse patrimoniului statului a beneficiat cineva. Cît despre privatizările din ultimii patru ani nici nu mai are rost să vorbim: să-i dăm cuvîntul justiţiei, atîta cît a mai rămas cinstită. Există însă unele semnale că, deşi la un nivel mai înalt s-a spus ferm că se va stopa clientelismul politic, PDSR nu a reuşit să se debaraseze cu totul de această racilă fanariotă. Pe de o parte este vorba să fie păstraţi cumva o serie din vechil corupţi ai PNL, PD şi UDMR, cu care PDSR are’ de conlucrat în Parlament, iar pe de alta să facă, totuşi, loc propriilor clienţi. Ar fi păcat! W*: -------- - . m lift® 182 mm§s wmm 11 Prefectul Vasile Soporan şi subprefectul Dan Canta au fost învestiţi, sîmbătă, în funcţii, în Sala mare a Prefecturii . Cluj, neîncăpătoare pentru număhil mare de invitaţi. Guvernul a fost reprezentat de doi miniştri: Ioan Rus de la Interne şi Vasile Puşcaş - negociatorul şef cu Uniunea Europeană. După ce Ioan Rus a citit hotărîrile de numire în funcţie a celor doi demnitari, noul prefect a declarat câ priorităţile sale se referă la relansarea economică a judeţului şi la eficientizarea administraţiei publice locale. ' ~ Prefectul s-a referit şi la “necesitatea prevenirii , unor acţiuni în contencios”. Trebuie spus că în justiţie zac o sumedenie de dosare din pricina unor puncte de vedere divergente ale primarului şi ale _ prefecţilor care s-au• succedat la “conducerea” judeţului. în acelaşi context, ministrul Rus a făcut apel la toţi aleşii şi numiţii să nu mai piardă vremea cu procese în contenciosul administrativ, care au ca unic rezultat cheltuirea banilor publici. în premieră pentru politica post- decembristă a României, ministrul Rus a spus că, prefecţii şi subprefecţii sînt numiţi pentru o perioadă de 6 luni. Dacă evaluarea ce va urma peste o jumătate de an îi va “scoate” cu calificativul "nesatisfăcător", demnitarii vor fi demişi. “Toţi cei pe care i-am numit sînt puşi acolo pentruşase luni, după care, cine ţioate şi ştie, rămîne, cine nu, pleacă’, spune Ioan Rus. Pînă la sfîrşitul lunii ianuarie, prefectul şi subprefectul trebuie să prezinte Guvernului planul de dezvoltare economică a judeţului. Titus CRĂCIUN măMlM aămMsm Deputatul Konya Hamar Sandor, liderul UDMR Cluj, a declarat sîmbătă că organizaţia pe care o conduce a renunţat să revendice postul de subprefect al judeţului Cluj. Konya Hamar afirmă că, totuşi, va continua, să negocieze menţinerea a două posturi în administraţia clujeană: conducerea Oficiului de Cadastru şi funcţia de inspector general şcolar adjunct. O nouă rundă de negocieri este programată azi, după spusele liderului UDMR Cluj. ' Consiliul Reprezentanţilor Judeţeni ai UDM R Cluj a decis, sîmbătă, să fixeze pentru data de 27 februarie şedinţa Adunării .Generale a organizaţiei clujene. 458 .de delegaţi vor alege, la Teatrul Maghiar, o nouă conducere a U DM R Cluj. A. M. fit Europa trebuie să o construim la noi 99 Rep.: D-le ministru, cum v-aţi obişnuit cu Bucureştiul? Vasile Puşcaş: La Bucureşti mă simt excelent pentru că nu fac altceva decît să lucrez, aşa câ nu am văzut nimic din ceea ce ar fi Capitala ca atracţie turistică, de exemplu. Plec dimineaţa devreme şi absolut tot timpul zilei mă împart între Parlament, ministere, agenţii guvernamentale şi organizaţii neguvemamentale sau alte instituţii cu care lucrez. Seara, tîrziu, după ora 23,00, cînd ajung acasă, nu fac aceste priorităţi. în administraţia altceva decît să pregătesc ziua ,publică e necesară o adevărată următoare. Rep.: Care sînt capitolele unde stăm mai slab în negocierile cu UE? . V.P.: Nu e propriu-zis vorba de capitole, ci de problemele pe care România trebuie să le rezolve. Este vorba de construirea unei economii de piaţă veritabile, iar în acest sens, • încă din primele şedinţe'ale Cabinetului Năstase, s-au trasat reformă: comunităţile locale trebuie să fie în măsură să aplice la nivel local cerinţele integrării europene. .Extrem de important, standardul de viaţă trebuie să crească, astfel ca fiecare cetăţean să se simtă demn, înseamnă că Europa trebuie şă o construim la noi. Titus CRĂCIUN continuare în pagina a 6-a Comisia Europeană punct considerat ca chestionare vor fi probabil, aşteaptă, astăzi, răspunsurile necorespunzător de Comisia înmînate la Bucureşti lui României la chestionarele Europeană. Autorităţile Enrico Grillo Pasquerelli, care verifică modul în care române vor anunţa în aceste responsabil pentru România autorităţile de la Bucureşti răspunsuri că două legi Ta Direcţia Generală pentru au îndeplinit cerinţele UE, : esenţiale pentru alinierea Extindere a Comisiei Euro- astfel îneît regimul de vize României la standardele faţă de România să poată fi europene în materie de modificat. Chestionarele afaceri interne, care au fost reprezintă de fapt un îndelung discutate în fostul inventar de cerinţe în Parlament, ar putea fi materie de . control adoptate pînă la sfîrşitul al frontierelor, securitatea lunii ianuarie: Legea privind documentelor de călătorie, regimul străinilor şi Legea migraţia şi regimul străinilor privind protecţia datelor. Răspunsurile la pene. Pasquarelli va efectua începînd de astăzi o vizită la Bucureşti pentru a face cunoştinţă cu noua echipă responsabilă de problema vizelor,; pentru a discuta priorităţile şi planurile pentru realizarea lor. în România. La fiecare dintre capitolele menţionate chestionarele conţin o parte de realizări, prezentînd măsurile luate de autorităţile de la Bucureşti în acest sens şi o parte din nerealizări, arătînd lipsurile legislative sau problemele practice din România.- Autorităţile trebuie să răspundă acestor menţiuni trecute la “nerealizări”, să prezinte evoluţia fiecp continuare în pagina a 6-a Hîaidanezii si... scormonitorii în gunoaie Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj a primit un credit nerambursabil de 10.0 0 0 de dolari din partea Ambasadei Olandei Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Cluj beneficiază de un credit nerambursabil în valoare de 10.000 de dolari acordat de Ambasada Olandei pentru amenajarea unei rezervaţii botanice, a declarat, sîmbătă, Marian Proorocu, directorul APM. Conducerea APM Cluj a declarat că banii vor fi folosiţi pentru amenajarea şi protejarea zonei Suatu şi înfiinţarea unui centru de informare în cadrul Şcolii din comuna Suatu. “Zona pe care o avem în atenţie este absolut unică în România şi .chiar pe plan mondial, datorită unei specii de plante, Astralagus peterfii, care trăieşte aici; în plus, există o serie de specii de plante şi forme de viaţă extrem de rare sau cu aspecte absolut unice”, au declarat reprezentanţii APM, precizînd că termenul "de finalizare a investiţiei este 5 iunie 2001. Valoarea totală a proiectelor propuse de APM Cluj în anul 2000 se ridică la 2,6 milioane de dolari, instituţia fiind implicată, în calitate de coiniţiator, şi în alte patru proiecte cu o valoare totală de’300.000 •de dolari. în acelaşi an au fost avizate 19 proiecte în valoare de 95 milioane de dolari. La nivelul judeţului Cluj există 20 de arii protejate de interes naţional, 34 de arii protejate de interes judeţean şi două arii de importanţă avifaunistică. Numărul total al ariilor de interes naţional din România se ridică la 586. biblioteca rr.AL.Î, UB1V

Upload: others

Post on 14-Sep-2019

8 views

Category:

Documents


0 download

Report

TRANSCRIPT

Page 1: Europa trebuie să o construim la noi - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001_013_3096.pdf · BţwuWj ’ ' zîarmdepmdmt ANUL XIII NR. 3096 ISSN

BţwuWj

’ '

zîarmdepmdmtANUL XIII NR. 3096

ISSN 1220-3203LUNI,

15 IANUARIE 2001 16 PAGINI 3 .000 LEI

Hidroelectrica a secai lacurile ca să exporte,

păgubos, energieILIE CALIAN

*1

reşedinţele Blocului Naţional Sin­dical, Dumitru Costin, a afirmat că pînă recent SC Hidroelectrica SA a

exportat, începînd cu 1999, energie electrică Greciei - cîte 100 MW ziua şi 60 MW noaptea - prin intermediul unor firme elveţiene. Mai mult, s-ar mai fi luat tot'atîta şi de la Termoelectrica (în pagubă, date fiind costurile energiei produse pe combustibili naturali), tot pentru Grecia, plus, recent, “500 de MW în bandă pentru Iugoslavia”. Desigur, românii au fost păgubiţi de două ori. O dată pentru că preţurile erau mici, a doua oară pentru că o parte din combustibili se importă pe bani buni.

Dar marea ticăloşie este alta: din primăvara trecută meteorologii avertizaseră asupra secetei, deci a scăderii dramatice a rezervelor de apă necesară populaţiei, agriculturii şi unor ramuri industriale, lată’ că acum, una dintre cele dintîi probleme ale noului Guvern este aceea a prezervării unor cantităţi de apă pentru unele zone, în care se va ajunge probabil la închiderea robinetelor de apă pe lungi perioade ale zilei.

fnsă nu trebuie să ne mirăm prea mult Din 1990 încoace bm asistat la o mulţime de acţiuni catastrofale, provenind fie din legi aberante, fie din neintervenţia guvernelor. România avea vreo 3,5 milioane ha irigate şi altele urmau a fi cuprinse în sistem. Praful s-a ales din sistemul nostru de Irigaţii, - pentru că nici un guvern nu a înţeles ori n-a fost interesat să înţeleagă că sistemul de irigaţii face parte din complexul de componente strategice ale securităţii ţării. Aceeaşi “atenţie” a fost acordată şi pădurilor, care au fost distruse, în unele zone, în proporţie catastrofală, alterînd clima şi solul, provocînd sau stimulînd alunecările de teren şl inundaţiile. Trebuie să ne gîndim şi la iresponsabilitatea cu care, prin distrugerea marilor ferme agricole şi zootehnice, s-a lovit în securitatea alimentară a ţării, tn ultimii ani am asistat la incapacitatea - de fapt dezinteresul - organelor de stat faţă de furturile masive de cabluri electrice, chiar zeci de,metri de şină de cale ferată.

Dar de ce să ne mirăm? Energia electrică nu a fost păstorită de PD? Transporturile nu au fost pe mîna PD? Acei PD care, prin liderul său, ne spunea că a cîştigat pariul cu agricultura - iar acum am ajuns importatori de făină şi carne - şi care ne Informa că industria României este o grămadă de fier vechi - deci n-avem altceva de făcut decît s-o furăm şi s-o vindem ca fier vechi la străinii

E bine că Guvernul PDSR a intervenit rapid în aceste probleme. Dar PDSR nu trebuie să uite că aceste fenomene au început pe timpul guvernării sale şi n-a reuşit: să ia măsurile necesare pentru stoparea lor., lată că acum are de făcut faţă unor urgenţe de foarte mare gravitate - de la energia termică la stoparea furturilor de combustibili lichizi din conducte, a instalaţiilor de siguranţă a traficului feroviar şi naval etc. Desigur, din toate aceste

-enorme pagube aduse patrimoniului statului a beneficiat cineva. Cît despre privatizările din ultimii patru ani nici nu mai are rost să vorbim: să-i dăm cuvîntul justiţiei, atîta cît a mai rămas cinstită.

Există însă unele semnale că, deşi la un nivel mai înalt s-a spus ferm că se va stopa clientelismul politic, PDSR nu a reuşit să se debaraseze cu totul de această racilă fanariotă. Pe de o parte este vorba să fie păstraţi cumva o serie din vechil corupţi ai PNL, PD şi UDMR, cu care PDSR are’ de conlucrat în Parlament, iar pe de alta să facă, totuşi, loc propriilor clienţi. Ar fi păcat!

W*:--------- .

m l i f t®

182mm§swmm

1 1

Prefectul Vasile Soporan şi subprefectul Dan Canta au fost învestiţi, sîmbătă, în funcţii, în Sala mare a Prefecturii . Cluj, neîncăpătoare pentru număhil mare de invitaţi. Guvernul a fost reprezentat de doi miniştri: Ioan Rus de la Interne şi Vasile Puşcaş -

negociatorul şef cu Uniunea Europeană. După ce Ioan Rus a citit hotărîrile de numire în funcţie a celor doi demnitari, noul prefect a declarat câ priorităţile sale se referă la relansarea economică a judeţului şi la eficientizarea administraţiei publice locale. ' ~

Prefectul s-a referit şi la “necesitatea prevenirii , unor acţiuni în contencios”. Trebuie spus că în justiţie zac o sumedenie de dosare din pricina unor puncte de vedere divergente ale primarului şi ale _ prefecţilor care s-au • succedat la “conducerea” judeţului. în acelaşi context, ministrul Rus a făcut apel la toţi aleşii şi numiţii să nu mai piardă vremea cu procese în contenciosul administrativ, care au ca unic rezultat cheltuirea banilor publici.

în premieră pentru politica post- decembristă a României, ministrul Rus a spus că, prefecţii şi subprefecţii sînt numiţi pentru o perioadă de 6 luni. Dacă evaluarea ce va urma peste o jumătate de an îi va “scoate” cu calificativul "nesatisfăcător", demnitarii vor fi demişi. “Toţi cei pe care i-am numit sînt puşi acolo pentru şase luni, după care, cine ţioate şi ştie, rămîne, cine nu, pleacă’, spune Ioan Rus.

Pînă la sfîrşitul lunii ianuarie, prefectul şi subprefectul trebuie să prezinte Guvernului planul de dezvoltare economică a judeţului.

T itus CRĂCIUN

măMlMaămMsm

Deputatul Konya Hamar Sandor, liderul UDMR Cluj, a declarat sîmbătă că organizaţia pe care o conduce a renunţat să revendice postul de subprefect al judeţului Cluj. Konya Hamar afirmă că, totuşi, va continua, să negocieze menţinerea a două posturi în administraţia clujeană: conducerea Oficiului de Cadastru şi funcţia de inspector general şcolar adjunct. O nouă rundă de negocieri este programată azi, după spusele liderului UDMR Cluj.' Consiliul Reprezentanţilor Judeţeni ai UDMR Cluj a decis, sîmbătă, să fixeze pentru data de 27 februarie şedinţa Adunării .Generale a organizaţiei clujene. 458 .de delegaţi vor alege, la Teatrul Maghiar, o nouă conducere a UDMR Cluj.

A . M.

fit Europa trebuie să o construim la noi 99

Rep.: D-le ministru, cum v-aţi obişnuit cu Bucureştiul?

Vasile Puşcaş: La Bucureşti mă simt excelent pentru că nu fac altceva decît să lucrez, aşa câ nu am văzut nimic din ceea ce ar fi Capitala ca atracţie turistică, de exemplu. Plec dimineaţa devreme şi absolut tot timpul zilei mă împart între Parlament, ministere, agenţii guvernamentale şi organizaţii neguvemamentale sau alte instituţii cu care lucrez. Seara, tîrziu, după

ora 23,00, cînd ajung acasă, nu fac aceste priorităţi. în administraţia altceva decît să pregătesc ziua , publică e necesară o adevăratăurmătoare.

Rep.: Care sînt capitolele unde stăm mai slab în negocierile cu UE?. V.P.: Nu e propriu-zis vorba de capitole, ci de problemele pe care România trebuie să le rezolve. Este vorba de construirea unei economii de piaţă veritabile, iar în acest sens, • încă din primele şedinţe'ale Cabinetului Năstase, s-au trasat

reformă: comunităţile locale trebuie să fie în măsură să aplice la nivel local cerinţele integrării europene.

. Extrem de important, standardul de viaţă trebuie să crească, astfel ca fiecare cetăţean să se simtă demn, înseamnă că Europa trebuie şă o construim la noi.

Titus CRĂCIUNcontinuare în pagina a 6-a

Comisia Europeană punct considerat ca chestionare vor fi probabil,aşteaptă, astăzi, răspunsurile necorespunzător de Comisia înmînate la Bucureşti luiRomâniei la chestionarele Europeană. Autorităţile Enrico Grillo Pasquerelli,care verifică modul în care române vor anunţa în aceste responsabil pentru Româniaautorităţile de la Bucureşti răspunsuri că două legi Ta Direcţia Generală pentru au îndeplinit cerinţele UE, : esenţiale pentru alinierea Extindere a Comisiei Euro-astfel îneît regimul de vize României la standardelefaţă de România să poată fi europene în materie demodificat. Chestionarele afaceri interne, care au fostreprezintă de fapt un îndelung discutate în fostulinventar de cerinţe în Parlament, ar putea fimaterie de . control adoptate pînă la sfîrşitulal frontierelor, securitatea lunii ianuarie: Legea privinddocumentelor de călătorie, regimul străinilor şi Legeamigraţia şi regimul străinilor privind protecţia datelor.

Răspunsurile la

pene. Pasquarelli va efectua începînd de astăzi o vizită la Bucureşti pentru a face cunoştinţă cu noua echipă responsabilă de problema vizelor,; pentru a discuta priorităţile şi planurile pentru realizarea lor.

în România.La fiecare dintre capitolele

menţionate chestionarele conţin o parte de realizări, prezentînd măsurile luate de autorităţile de la Bucureşti în acest sens şi o parte din nerealizări, arătînd lipsurile legislative sau problemele practice din România.- Autorităţile trebuie să răspundă acestor menţiuni trecute la “nerealizări”, să prezinte evoluţia f ie c p

continuare în pagina a 6-a

H îa id a n e z i i s i . . . s c o r m o n ito r i i în g u n o a ie

Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj a primit un credit

nerambursabil de 10.000 de dolari din partea Ambasadei

OlandeiAgenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Cluj

beneficiază de un credit nerambursabil în valoare de 10.000 de dolari acordat de Ambasada Olandei pentru amenajarea unei rezervaţii botanice, a declarat, sîmbătă, Marian Proorocu, directorul APM. Conducerea APM Cluj a declarat că banii vor fi folosiţi pentru amenajarea şi protejarea zonei Suatu şi înfiinţarea unui centru de informare în cadrul Şcolii din comuna Suatu. “Zona pe care o avem în atenţie este absolut unică în România şi .chiar pe plan mondial, datorită unei specii de plante, Astralagus peterfii, care trăieşte aici; în plus, există o serie de specii de plante şi forme de viaţă extrem de rare sau cu aspecte absolut unice”, au declarat reprezentanţii APM, precizînd că termenul "de finalizare a investiţiei este 5 iunie 2001.

Valoarea totală a proiectelor propuse de APM Cluj în anul 2000 se ridică la 2,6 milioane de dolari, instituţia fiind implicată, în calitate de coiniţiator, şi în alte patru proiecte cu o valoare totală de’300.000

•de dolari. în acelaşi an au fost avizate 19 proiecte în valoare de 95 milioane de dolari.

La nivelul judeţului Cluj există 20 de arii protejate de interes naţional, 34 de arii protejate de interes judeţean şi două arii de importanţă avifaunistică. Numărul total al ariilor de interes naţional din România se ridică la 586.

b ib l io te c arr.AL.Î, UB1V

Page 2: Europa trebuie să o construim la noi - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001_013_3096.pdf · BţwuWj ’ ' zîarmdepmdmt ANUL XIII NR. 3096 ISSN

• PR£FECTURA.C0NS1UULJUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRMÂRIADEJ: 21-17-90• PRLMÂRIA TURDA: 31 -31 -60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-SO-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-4S• PRIMÂRU GHERLA: 24-19-26• POUTLA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27•POLIŢIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13-19-76 •POUTLA DEJ: 21-21-21 •POUTLA TURDA: 31-21-21• POUTLA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POUTLA HUEDIN: 25-15-38• POUTU GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981• PROTECTLA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, im. 158 •DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI

PROTECŢIEI SOCIALE- 979 •SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR; 19-85-91 •INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTEf921 •ORA EXACTĂ: 958 • •RJATERMOF1CARE 19-87-48• SC MONTEN AY SA: 41 -51 -71• R A APĂ C.ANAE 19-63-02• SC. 'SALPREST* SA : 19-55-22 •SC PRIVAL-1743-86 •DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE - INTERVENŢII GAZE■ 928; 433424

• JAND.ARAIL 956 •GARA Cluj-Nipoci; 952•AGENŢIA CFR: - imeiruţioRaJ 13*40*09; -

inîcn ♦ 43*20*01;Turd* - 31*17-02; Dej *21*20-22

• ALIANŢA ASTISUJCID: 19-IM7

CURSE INTERNAŢIONALE .din Autogara II:

• CluJ-Napbca'-- Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca tn zilele de luni. marţi, joi ţi vineri Ia ora 7.00 şi înapoierea din Budapesta Tn zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbătă la ora 11.00.• Cluj-Napoca - Budapesta, cu

plecare in zilele de joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta in zilele de vineri ora 16.00.INFORMAŢII:

Autogara I nu mal funcţionează Autogara II: 43-52-78

F A R M A C I IFtrmtcii cu serviciu permenent

Farmacia "CORAFARM*. str. Ion Meşter nr. 4. telefon 42-65-40; Farmacia "CYNARA", Calea Floreşti nr.75, tel.42.62.72, orarnon-stop.Farmicil cu serviciu prelungit Farmacia

’ INTERPHARM", str. Primăverii nr. 5. telefon 42-71-95, orar 8-22, Farmacia ’ CLEMATISFARM", Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-1363, orar 8-22.' ’

G in ii de noapte:Farmacia nr. 6. Str. luSu Maniu nr. 10,

telefon 19-16-56, orar 20-8.

TAROMO RARUL C URSELO R INTERNE

PERIOADA 29 OCT. 2000 • 24 MAR. 2001 . luni

Cluj -9 Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj -> Otopeni 15,45 şi 16,35

marţiCluj -3 Băneasa 07,00C luj-> Otopeni 15,15

miercuriCluj -3 Băneasa 07,00 şi 17,00 Cluj -3 Otopeni - 20,35

leiCluj -3 Băneasa 07,00 şi 20,45 Cluj -> Otopeni 15,15

vineriC luj-> Otopeni 15,45 şi 20,35

simbâtăCluj -> Băneasa 09,00 şi 13,45

Preţ bilet 1.450.000 lei

ORARUL CURSELO R EXTERNE PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 Cluj -9 Frarikfurt **

marţi şi joi 9,40 (dec.)Frankfurt -9 Cluj, marţi şi joi 14,45 (ater.)CM -9 Miinchen

luni şi vineri 925 (dec.)Munchen-9 Cluj .

luni şi vineri 15,15 (ater.)Cluj -9 Vîenaluni, miercuri -11,25, vineri 15,10 (dec.) Viena-9Clujluni, miercuri. 16,35, vineri 17,05 (ater.) Cluj -9 Bolognaluni 11,15, miercuri, vineri 15,15 (dec.) Bologna -9 Clujluni 13,10, miercuri şi vineri 17,10 (ater.) Prej bilet Cluj - Bologna - Cluj: 235Î

TELEFON: 13-01-16.

fîTLfîSSIB

CURSE , INTERNAŢIONALE

Cluj > GERM ANIAziln icCluj > ITALIAluni, m iercuri, sim bâtă Cluj > FRANŢA marţi, s im bâtă

Cluj > AUSTRIA •duminicăCluj > SUEDIA ş4 curse/lună \ ţ§ Cluj > SPANIA ^marţi, vineri

INFORM AŢII Tel. 064/433.432 Fax 064/432.833.AdresaCluj, Piaţa Mihai Viteazul

nr. 11, bloc D, ap. 1.

[

-Republica - Mickey - ochi albaştri, premieră (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30);

"Ti -o o.r- i vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de12 - 18 ia n u a r ie | noapţe cu tarif redus de la ora 23 *

F I L M E

Victoria - Invizibil şl periculos, SUA (12; 14,30; 17; 19,30) * Arta- Eurimages - Băieţii nu plîng niciodată, SUA (12; 14,30; 17; 19,30) * Favorit - Asterix şl.Obelix contra lui Cezar - Franţa (13; 15; 17; 19) * Mărăştl - Legenda călăreţului fără cap (13; 15; 17; 19).

TURDA - Fox - Tinăr student închiriez organe, SUA (13; 15; 17; 19)

DEJ - Arta - Să moară Romeo, SUA (vineri-duminică: 15; 17,15; 19,30; luni-joi: 13; 15;.17,15; 19,30); vineri, sîmbătă, duminică - spectacol de noapte cu tarif redus de la ora 22

GHERLA - Pacea - O escapadă super, SUA (15; 17; 19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 21. Joi închis. - - ’

■ B.C.U. (‘Lucian Blaga” (strada Clinicilor 2):‘ Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30.Notâ: în sesiuni dc examene - program prelungit: zilnic 8-21, sîmbătă 8-20, duminica 8-14.

■ Biblioteca Judeţeană “ OCTAVIAN GOGA” : Sala de lectură (str. M. Kogâlniccanu nr. 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Alediatecă (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784): luni, miercuri, joi: 14,00 -19,45, marţi, vineri:9.00 - 14,45; Centrul de Informare .Comunitară (str. M. Kogâlniccanu nr. 7, tel. 195.620): luni -vineri: 11,00-18,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filialele: Mânăştur (str. Izlazului nr. 18, Bi. C, tel. 165.784), Âfârăşti (str. Aurel Vlaicu nr. 27, Bl. V), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni,’ miercuri, joi: 14,00-19,45, marţi, vineri:9.00 - 14,45; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 inL 177): luni - vineri: 9,00 - 16,00. Notă: Activitatea Sec(iilor de împrumut pentru adulţi f i a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cel Mare nr. I este suspendată provizoriu, in vederea mutării in sediul nou. Rugăm reslanţierii secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate la filialele de cartier. '""J

■ Biblioteca Academiei (strada Kogâlniccanu 12 - 14). Orar: luni - simbâtă 8 -12.45; 14-18.45.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Americană "J.F.K .” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10-18; vineri: 10-14, prima şi a treia simbâtă din lună: 9-14.' Oferim consultanţă pentru studii în USA.

* Biblioteca Britanică (strada Avram lancu U ). Orar. luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9 -14. .

* Biblioteca “ H eltaP (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; simbâtă: 9-13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogâlniccanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 -19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar luni-vincri: 10-19.

* Biblioteca Centrului Cultural German ’Tlcrmann Obcrth” (str. Memorandumului 18). Oran luni, hiarţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “ Valeriu Bologa” a Universităţii do Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni-vincri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţcbci nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale. -

* Biblioteca Creştină "Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune Ia dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

' , D isp e n sa r u l | P o lic lin ic c u P lată <|

oferă con su lta ţii de itoate specialităţile, tratam ente de reumatologiei mică chirurgie, ecografic, analize de laborator, radiologie, stomatologic la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională. - ~ _. Adresa: Ştefan Ludwig Roth nr. 19 (fosta Mâloasa). ’Ţel.: .130.330 sau 432.557.

Luni, 15 ianuarie7,Q0 Telematinal;

9,00)P|oaia de stele (r); 10,20 Un poliţist de treabă (r); 12,10

Surprize, surprize... (r); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 CiberFan. Lumea PC; 14,30 Pro- Patria; 15,30 Vorbeşte-mi! (s);16.00 Cronica (mag.sodal politic în Ib. maghiară); 17,30 încurcături în familie (s); 18,00 Corect!; 18,10 Români pentru mileniul trei: Eminescu; 19,00 Info-Mania; 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Pasiuni (s); 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sportr 20,45 lartă-măl; 21,45 Amprente; 22,00 Y2K (thriller SUA 1999); 23,45 Jurnalul de noapte; 0,00 Lumea dansului; regăsiri peste timp.

7,00 Familia • * ■ Porter (s/r); 7,25 Piatra magică (s/r); 7,50 Aventuri în patru labe; 8,15 Veni, Video, V ie i! (r); 8,35 Toţi, împreună; 9,25 Suferinţa femeilor (f/r); 10,55 Ştiri; 11,00 Teatru TV: .Insula”; 12,30 Celebrităţi ale sec.XX. (do); 13,15 Roţi şi aripi (do); 13,30 Răscruci; 14,00 Sally, vrăjitoarea; 14,45 Femeia ispititoare (s); 15,30 Veni, Video, Viei!; 15,45 Ştiri; 15,50 Jonathan Creek (s/r); 16,40 Spaţiu francofon; 17,10 Bastioanele credinţei şi civilizaţiei (do); .17,35 Serial de călătorii; 18,30 Telejurnal TVR 2; 19,00 Cinci pentru naţiune; 20,45 S Club 7 la L.A. (s); 21,10 Obsesia vitezei; 21,55 Sport plus; 22,40 Ştiri; 22,45 Ştiri bancare şi bursiere; 22,50 Baschet NBA; 0,50 NBA action (mag. sportiv).

-0 ţ l 7,00 Observator;8,00 ’Neaţa; 11,00

Dublă personalitate (s); 12,00 ■ Prezentul simplu (mag./r); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 A treia planetă de la Soare (s); 13,35 Brigada mobilă (r); 14,00 Orient expres (taikshow/r); 16,00 Zile din viaţa noastră (s); 17,00 Ştiri;. 17,20 Te voi iubi mereu (s);19.00 Observator; 20,00 Al treilea geamăn (thriller Canada - 1997, p.l); 22,00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator; 23,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea (div.); 0,30 Omul cu o mie de feţe (s); 1,30 Dragostea învinge (s); 2,30 Suflete rătăcite (s); 3,30 Uraganul (s); 4 ,30,Ape .liniştite (s );j5 ,30,Te voj iubi . mereu (s/r) , . ; . • ...

7,00 Bună | d l rrii n e a { a I ;

10,00 Tînăr.şi neliniştit (s/r); 11,00 Alty McBeal (s/r); 11,50 Tom show(s); 12,10

Cîntăreţul de jazz (dramă SUA 1980); 13,30 Picasso, artist şi demon (f/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 16,55 Jocuri magice; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,40 Sens unic; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Night Walk (thriller SUA ’89); 21,55 Ştirile Pro TV;- 22,00 Urmărire generală; 22,30 Avocaţii (s); 23,30 Omul care aduce cartea; 0,05 Pro TV te asdUltă ce vezi; 0,15 Seinfeld (s); 0,45 Chicago Hope (s); 1,45 Doug şi Came (s); 2,15 Ştirile Pro TV; 2,30 Chestiunea zilei (retrospectiva).

7,00 Salvaţi de ' clopoţel (s/r); 8,00

Prima Mix; 13,30 Milagros (s);.14.30 Cronica cîrcotaşului (r);15.30 Viper (s); 16,30 Salvaţi de clopoţel (s); 17,30 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus; 19,00 Real TV; 19,30 Impact; 20,00 Vrei să fii miliardar?; 21.0Q Point Break (SUA 1991); 23,00 Focus;23.30 Impact; 0,00 Viper (s/r)

H L & . 7 '00 B“ "ad i m i n e a ţ a , România; 10,00 Forţa destinului (r); 11,00 Cinetour; 12,00 Derrick (r); 13,00 Ora unu a venit; 16,00 Post Meridian;:17.00 Daţi vina pe Corina; 18,00 As show; 18,50 Pronosport;20.00 La ordinea zilei; 21,00 Telejurnal; 21,30 Documentar;

. 21,45 Gura lumii; 22,00 Ofsaid; 0,00 Ştiri; 0,10 Concert; 1,00 Ora unu a venit (r); 1,05 Post Meridian (r); 2,15 Telejurnal;1 2,45 Documentar (r); 4,00 Daţi; vina pe Corina (r); 5,00 As show. ..

■>* '■ 1 - — 7,00 Reluări;£ i £ £ } S 3 8,50 Dragoste şi putere (s/r); 9,15 Fiorellâ (s/r); 10,15 Ramona (s/r); 11,00 Trei femei (s/r); 12,25 Destine celebre: Mata Hari (do/r); 13,15 Serenada (f/r); 15,30 înger : sălbatic (s); 16,20 Căsuţa poveştilor; 16,30 Miracolul iubirii (s); 17,30 Dragoste şi putere (s);18.00 Fiorella (s); 18,50 Acasă la bunica; 19,00 Iubire fără limite, (s); 20,00 Ştirile de Acasă; 20,40 Dragoste nebună (s); 21,30 Luisa Femanda (s); 22,30 Jesse James (w.SUA 1939) .

ei£ Q & a 15.00 Retransmisie: ^ttjwocATele 7 abc; 17,50 Videoclipuri;-18,00 Daniela -

, prietena ta. - realizator Daniela, Dumbravă; 19,30 Spoturi şi., reportaje publicitare; 20,00 Retransmisie Tele 7 abc; 23,00 .închiderea programului.Redacţia nu îşi asumă responsa­

bilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune. .

srs'l. Luni, 15 ianuarie06:00 - 07:00 P rim a oră (Program informativ BBC . -‘6:00-6:30;. Meteo - 6:40;. Informaţii

utilitare - 6:50); 07:00 -10:00 P rim u l s a lu t-Ş te fa n C oro iart (07:00 S a lu t; Ş t ir i; 07:20 R e v is ta p re se i/oca/e, 07:40 R evista p re s e i cen tra le , 07:50, 08,50 H oroscop; 08:00 Ş tiri, 08:20 CD S p o rt cu Mihai Petruşcă, 08:40 Ş tir i pe s c u r t 09:00 Ş tir i, 09:20 Ce m a i crede lum ea); 10:00- 13:00 M e sa j FM - Tudor Runcanu (10:00 Ş tir i + Meteo, Mesaje de la ascultători, muzică, concursuri; 11:20 *Capra cu tre i ie z i* - trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret, acelaşi titlu etc.; 12:00 D iv e r t is R ad io B litz , 12:40 *Te le fonu l z i le i* - interviu telefonic cu un om obişnuit dar interesant; 13:00 - 16:00 C a le id oscop CD - cu Tiberiu Crişan (13:00 Ş t ir i + M eteo, 'Cetăţean de on oa re " - concurs pentru desemnarea celei mai... străzi a oraşului, 14:00,15:00 Ş tir i, 15:20 Ce m a i crede lumea (r.)); 16:00 - 19:00 C o n sp ira ţia - cu Horaţiu Nicoară (16:00,17:00 Ştiri, Telefoane surpriză în direct - farse + urări - pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17:20 CD S p o r t - Mihai Petruşcă 18:00 - 18:30 P rog ram in fo rm a tiv BBC , 18:40 D ive rtis Radio B litz ); 19:00 A utom an ia - emisiune auto (ştiri, interviuri, sporturi auto, istoric); 21:00-22:00 Ş tiri; C u iu l lu i Pepelea -jazz, ethno, rarităţi - Tudor Runcanu; 24:00, 02:00, 04:00 News F lash. ‘

( I I T ) l !' Luni, 15 ianuarie

ŞT IR i : 09.00,'10.00, 12.00, 15.00, 16.00;’- BBC-06.00,' 11.00 ,14:00 , 18.00; 6.30-9.00 -

S U P E R M ATINAL:. Ştirile locale, interviuri, horoscop. ' (6.40,7.20! 8.20), Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog (8.30), Buletin rutier(8.55); 9.00-12.00-PA TRU LA DE SERV IC IU : 9.30-Revista presei,. Punctul de vedere(10.15); -Concursuri (lb.3Q,12.30);12.'45-Sport pe mapamond; 13.20 - Sfatul Bătrînilor-BBC; 17.00-18.00 - Show pe ei - Cornelia: Pantea , Ionel Ignat, 19.30 - Pow er Play 12.00-18.00- CALEIDOSCOP fnr 20.00-SNrgia, 24.00-01.00 Nopţile* Crim inale— Nicu Alexandrescu, 01.00-6:00 Unde Magicef/ M ID f ffC D r t r l t r , • • Luni, 15 ianuarie ~

K g fliO p ro g ra m in fo rm a t iv B B C : 6,00- 6,30:8,00-8,20,11,00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00- 21,30, 23,00. 6,30-10,00 U nip lus de dimineaţa, 06,35, 8,20 C alendarul z ile i. Meteo. 06,4.5, 9,45 H oroscop. 9,00 Ş tir i locale . 9,20 P rogram u l cinem a. 9,55 in fo rm a ţii cu ltu ra le . 10,00, 12,00,13,00, 15,00, 16,00,. 17,00 Ş tir i na ţiona le ş i lo ca le . 10,00-14,00 P unc t... ş i de la Zece; 14,30-18,00 U niplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri hune.19,00 Ş tiri locale . 22,00; Ş tiri naţiona le 21-30-6,00; Uniplus nocturn .

. Luni, 15 ianuarie :R A D I O C L U J ) j - 6,00 Bună dimineaţa. O emisiune cu

. '»■— ---- — — informaţii, actualităţi şi muzică, prezentată deDan Moşoiu. 8,00 Emisiunea in limba maghiară. 10,00-11,00 De zece

ori România. Prezintă Dan Moşoiu. 11,05 A patra putere. Prezintă: Vasile Luca.12,00 Radiojurnal transilvan,12,45 M icrofonul ascultătorului; 12,45 Emisiunea în iim ba ucraineană; 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară; 13,55 Buletin de ştiri 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte - 95,6 MHz. Prezintă Sebastian Hetea;16,00 Emisiunea in limba maghiară. 18,00 Radiofăx. Prezintă Dan Horea; 18,30 Crochiuri muzicale, prezintă Alin Pop. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,30 Ucenic ia muze. Prezintă Oana Cristea Grigorescu; 20,00 Ştirii 20,05 Serata muzicală radio. Prezintă Ciprian Rusu; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

Luni, 15 ianuarie 6,00-10,00* ; C easu rile

dim ine ţii; 10,00-10,05 B uletin , in fo rm ativ, 10,10-10,40 S fin ţii

Părinţi, contemporanii noştri; 10,40-11,00 Muzică religioasă; 11,00-12,00 Concert; 12,00-13,00 Tineri a rtiş ti a i C lu ju lu i (Florina Gatea); 13,00-13,05 Buletin informativ, 13,05-18,00 Magazin (16,00 Scriitorii oraşului tă u - Flavia Teoc Bochiş;17.00 Vocile Psaimistului - Elena Chircev); 13,00-18,30 Sfinţii P ă rin ţ i, con tem p oran ii noştri (r); 18,35-19,00 C în tă r i

' religioase; 19,00-20.30 Parohiile Clujului (Dinu Criste); 20,30-21.00 Păhărelul cu hectar (E Magher); 21,00 Dileme XXI (talk- show); 22,50 Rugăciunile serii; 23,00-6,00 Lin iştea n o p ţii (program nocturn de muzică clasică).

R A D IO R ENAŞTER EA.91,2 MHz FM

CLUJ-NAPOCA, str.PROF CIORTEA rtr .

(cartter Grigorescu')

Prof.dr. LUCIAN(Ginecologie, Chirurgi©, Onco>c^ L, Mi: 15-18; Ma,Dr. VALENTIN P O P E S ^ 11

(Chirurgie; O n co lo g ie }M a, J : 14” -16; V : 1 5 - 1 '

' S : 9 - 1 1Dr. DAN-SORIN P O P E S C 11

(Urologie)L, Ml: 18-20; Ma, J : 1 8 :

V : -16-20 P R O G R A M A R E :

tel/fax (064) 1 8 .7 6 .0 -^ în timpul orelor de fu n c ţio r*^ *^

a cabinetului ~ ~ ~ —

^ POLICLINICA INTERSERVISAI^

str. Pascalv nr.5, cart. Gheorgl*eE*INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ N E t J R J LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ E N D O C R l^ LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ E C O G ţ o FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ D ERM ATO LA ţ GIE ♦ CHIRURGIE ♦ O R T O PE-D lt ♦ O.RL ♦ OFTALMOLOGIE ♦COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ P E D IA Ţ *a t

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE *

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVI , GASTROENTEROLOGIE . Electroencefalografle -

Electromlografie - ExamLnăJ"i Doppler - HlsterosalpingografiJ

pentru sterilitate feminină.Ecografle cardiacă

• ECO Doppler color ' -- Tratamente LASER - -

LABORATOR C O M P U T E R IZ A T (Biochimie - Bacteriologic Im unologie-* Parazitologie Determinare Rh - T es te 4 sarcină - Antigen HBS - Elisa T e s t • Examinări citologice pentru d e p is ta m cancerului de col uterin - Investigaţii p e n tn sterilitatea feminină $i masculină)

ZILNIC, inclusiv' ' DUMINICA (gardă)’ •

orele 7 - 2 1 - Medic de gardă: orele 21 - " 7 Rezervare, c o n s u lta ţ i i

v la tel. 41 .41.63. ' JCABINET MEDICAL E£ţ

STOMATOLOGIECalea Moţilor nr. 106, ap. 5

Dr. Socolov Gelu • medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic prim

Tratamente stomatologicimranlow

• terapie• protetică (ceramică) ,• chirurgie (rezecţii, împlânte) P r c j i a m i r i z Q n l c l a U L : 4 3 0 . 0 2 8

ORAR‘ t Luni • Vineri: 9*19 / 4

. Sîmbâta: 10-IJ .s* “

Pentru istudenţi, p e n s io n a i şomeriţireducere 20%. .„ţjiaif

PROF. DNIV. Dr. MIHAI CĂLUGĂRII Dr. AKGELA CÂLUGĂRU

Str. Prahovei nr. 1 T .(lîngă biserica Bob) ' .

PROGRAM OFTAI,MOLOGrE ■ L , M i, V - 17-20 .

S - 8 - 1 2 . 'Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

M EDIPRAX :......... Centru medical

Prof. Dr. HUTANU Ioan- Cluj-Napoca, . .

str. Ion Meşter 2/21 .CONSULTAŢII,

TRATAMENTE, URGENŢE:CHIRURGIE PEDIATRICĂ; ORTOPEDIE;MALFORMAŢIICONGENITALE;UROLOGIE PEDIATRICĂ;. PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ; .DERMATOLOGIE;HOMEOPATIE;BIOENERGIE;ECOGRAFIE, - :informaţii, programări la te le fon :

(064) 421805; 094-6,05935.

Linia telefonică de interveni? în crizâ şi prevenţie a suicidului înjţiată d e

LIIMTORTL RE S.HÎT1TE HDŢÎLÎ CLFJ stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 2 2 . Vă aşteptăm apelurile la numărul 166864.__________

Page 3: Europa trebuie să o construim la noi - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001_013_3096.pdf · BţwuWj ’ ' zîarmdepmdmt ANUL XIII NR. 3096 ISSN

1 Aici ar putea fi1 reclama dumneavoastră

Ziarul nostru foloseşte ştiri;furnizate de agenţiile

ROMPRES şi MEDIAFAX.

luni. 15 ianuar

“ SINDROMUL BALCANILOR”CONTINUĂ SĂ DIVIZEZE OCCIDENTUL’CORRIERE DELLA SERA "

Cele două reuniuni privind ’ posibilele efecte ale muniţiilor cu uraniu sărăcit folosite în Bosnia şi în Kosovo, reuniunea NATO de la Bruxelles şi cea a miniştrilor Apărării din ţările membre ale Uniunii Europene,

' confirmă faptul că' Occidentul este divizat din cauza unor cerinţe greu conciliabile. Atunci când porţi uniforma militarilor NATO trebuie să ţii seama de pactul militar care leagă Europa de SUA şi nu poţi fi indiferent cînd se află în joc reputaţia principalului aliat, însă cînd redevii persoană civilă simţi o evidentă jenă. Se vor forma comisii de anchetă, se va avea

■ grijă ca incidentul să nu afecteze relaţiile dintre cei doi piloni ai NATO,Şi vom afla, probabil, că- uraniul sărăcit nu poate fi cauza determinantă a maladiei care â

; provocat moartea unor militari.După primele reacţii emotive,

atenţia 7s-a concentrat asupra altor factori, destul de îngrijorători: dezastrul provocat mediului, gazele toxice emanate

în atmosferă, poluarea apelor şj a Dunării, în special. Scandalul uraniului sărăcit a atras atenţia asupra a două probleme care nu pot fi soluţionate de o comisie: războaiele umanitare şi modul lor de desfăşurare. Acum ştim care sînt caracteristicile acestora. Occidentul intervine pentru a-i pedepsi pe dictatori şi pentru a reinstaura democraţia, însă nu consideră că încălcarea drepturilor omului poate justifica moartea militarilor săi. Trebuie să se lupte, însă, de departe şi cu arme sofisticate ale căror efecte nu airtfost întotdeauna evaluate. Şi atunci cînd Inamicul reacţionează, trebuie extinsă aria obiectivelor şi întreaga ţară se transformă într-un vast cîmp de luptă. Integritatea Occidentului cere un preţ care este plătit în întregime de cei care au hotărît să-şi ofere ajutorul. Ceea ce s-a* petrecut în ultimii ani, mai ales în Serbia şi în Kosovo, demonstrează că, din păcate, războaiele cu # caracter umanitar au efecte inumane.

Cu puţin mai mult realism

vom reuşi în viitor să optăm pentru acefe intervenţii în care sîntem dispuşi să ne asumăm riscul.

Cea de-a doua problemă vizează relaţiile Europei cu SUA, care mai mult decît orice altă ţară membră a NATO, sînt hotărîte să învingă fără să pună în pericol viaţa propriilor săi cetăţeni. Mai mult decît orice altă ţară dispun de capacitatea de a folosi în luptă arme extrem de sofisticate din punct de vedere tehnologic. Şi mai mult decît alte ţări sînt dispuse să le experimenteze, mai ales, dacă cîmpul de luptă se află pe un alt continent,. Operaţiunile militare ale NATO sînt rezultatul unor iniţiative comune, dar imediat după declanşarea lor devin războaie americane. SUA sînt prea orgolioase, sînt izolate din punct de vedere cultural şi sînt supuse! presiunilor ■ exercitate de propria lor opinie publică pentru a nu fi solicitate să "acţioneze singure”, cu convingerea că interpretează în cel mai bun mod exigenţele "lumii libere”. :

REALITATEA BRUTA A ÎNCERCUIRII PALESTINIENE

’HA’ARETZ'

închiderea este forma de pedeapsă impusă în mod tradiţional de Guvernul israelian palestinienilor din Cisiordania şi Fîşia Gaza. Mai nou a fost introdusă însă şl o altă măsură disciplinară, după declanşarea, Intifadei Al Aqsa, şi anume “încercuirea”, Acest nou termen defineşte de fapt asediul asupra oraşelor şl satelor din teritoriile palestiniene. închiderea îl împiedică pe locuitorii din Cisiordania şi Gaza să treacă în Israel, iar încercuirea îi opreşte să treacă dintr-o localitate arabă în alta.

.Pînă de curînd, Israelul îi împiedica pe lucrătorii palestinieni să intre pe teritoriul său ca reacţie ta atacuri violente. Scopul declarat al închiderii este de a reduce la minimum posibilitatea unor atacuri teroriste. In practică însă ea a reprezentat un mijloc de presiune economică asupra Autorităţii Naţionale Palestiniene, menit să o determine să ia măsuri de prevenire a unor asemenea atacuri. •

încercuirea, sau, spus fără ocolişuri, asediul localităţilor palestiniene nu are nici măcar pretenţia de a urmări un scop de securitate. Este un veritabil instrument de pedeapsă drastică'şi colectivă. încercuirea localităţilor perturbă total viaţa de fiecare zi a palestinienilor. Locuitorii se deplasează cu mari dificultăţi sau nici nu se pot deplasa dintr-un loc într-altul pentru a merge la muncă, la şcoală sau cumpărături şl nu pot beneficia' de servicii elementare. încercuirea a scos parţial din funcţiune numeroase Instituţii de învăţămînt, a oprit complet producţia în fabrici şi lucrul în instituţii.

De multe ori încercuirea este pentru locuitori o sursă de reale suferinţe, în condiţiile în care oameni bolnavi nu (bot ajunge la spital pentru tratament

Valoarea încercuirii sub aspectul securităţii este minimă. Pentru un terorist care vrea să se deplaseze între localităţi sau să intre pe teritoriul israelian închiderea

. sau încercuirea nu reprezintă nici un obstacol. Teroriştii • şuntează punctele de control al forţelor armate israetiene

■ şi trec prin tranşeele care înconjoară acum localităţile din teritorii. în schimb, suferinţele impuse populaţiei în general sînt de multe ori de nesuportat.

Este posibil ca încercuirea să nu urmărească de fapt altceva decît să demonstreze opiniei publice israeliene că forţele de securitate se opurrcu fermitate revoltei? Dacă este aşa, este un lucru condamnabil. Iar dacă scopul presiunii este de a-i afecta pe palestinieni aşa încît să-i preseze la rîndu-le pe liderii lor să renunţe la lupta violentă, îşi găseşte oare justificarea o asemenea politică inumană?

Din punct de vedere umanitar este o pedeapsă inacceptabilă. Sub aspectul consecinţelor practice este inuSIă. Fapt este că poporul palestinian, deşi îndură multe de pe urma politicilor de închidere şl încercuire, nu exercită presiuni asupra liderilor săi pentru a pune capăt Intifadei. Din contră. Preşedintele Autorităţii Palestiniene, Yasser Arafat, şi oficialităţile din jurul său primesc tot mai multe semnale de la largi segmente ale opiniei publice palestiniene în vederea intensificării violenţei şi a sporirii numărului de atacuri împotriva Israelului. Acest lucru este, între altele, urmare a formelor de pedeapsă colectivă.

OBLIGATIVITATEA PLAŢII IN EURO- UN COLOSAL PARIU ECONOMIC, LOGISTIC Şl DE SECURITATE

"LE FIGARO"__________

Peste exact un an de zile, pentru cei aproximativ 304 milioane de europeni din 12 ţări, problemele legate de transporturi şi. preţurile la petrol vor fi înlocuite cu probleme legate de euro. Timp de încă un an 'consumatorul poate, efectua eizltante operaţiuni de conversie. Dar, începînd din

; 1 1anuarie 2002, fiecare cetăţean va trebui să plătească în euro. Va fi un adevărat şoc cultural, de exemplu, pentru muncitorul Italian, al cărui salariu va trece de la 1,5 milioane de lire la... 774 euro. Dar, nimeni nu va mai avea de ales.' Intre 1 ianuarie şl 28 februarie 2002 cel mal tîrziu, vechile monede vor mai putea fi schimbate, dar ele nu vor mal putea fi utilizate. Este vorba de un colosal pariu, economic, logistic şi securltar este vorba de

peste 50 de miliarde de piese noi şi 14,5 miliarde de bilete absolut noi de tipărit, transportat, depozitat şi distribuit. Vor trebui înlocuite, într-un timp-record, 12 monede cu opt piese de un cent pînă la 2 euro şi şapte bancnote de 5 pînă la 500 euro. Va trebui deplasată cantitatea de aproximativ 300.000 de tone de argint, echivalentul a 40 de turnuri Eiffel. Este vorba de o operă gigantică, de o valoare totală de 64 miliarde de euro. Viitoarea monedă nu poate fl distribuită fără a fi expusă unor contrafaceri. Bancnotele euro nu vor fl, aşadar, transportate sub escortă către bând. decît începînd din septembrie 2001, apoi vor fi distribuite de către acestea către comercianţi tn luna decembrie şi vor fi disponibile pentru persoane particulare sub forma unor pachete de 40 de piese - cu numai 15 zile înainte ca moneda să capete curs legat. Pînă la

retragerea monedelor naţionale, în decurs de opt săptămînl cel mal tîrziu, există riscul ca unele case de bani şi transporturi de fonduri să tenteze hoţii.

.Fiecare problemă creează o altă bătaie de cap. In unele ţări, ghişeele automate nu

. distribuie decît două tipuri de bancnote, tn Franţa, de exemplu, valoarea medie a unei tranzacţii Tn bani lichizi este de 4,5 euro; dacă flecare plăteşte cu bancnote de 20 de euro, comercianţii nu vor putea face faţă.

Să fie, oare, vorba de dificultăţi minore? Gara din Amsterdam a făcut o simulare: Cînd se va trece la efectuarea plăţilor în euro, timpul necesar pentru cumpărarea unul bilet de tren se va prelungi de la trei la 13 minute, iar numărul persoanelor care stau la coadă, de la şase la 18, pur şl simplu din cauza calculului de monedă.

R0ESJU91A ARE NEVOIE DE ÎNCURAIARE

(Articol de Alfred H. Moses, fost' ambasador al SUA în România)

"INTERNATIONAL HERALD TRIBUNE ti!

POLONIA ÎŞI REORGANIZEAZĂ APĂRAREA TERESTRĂ’JANE’S DEFENCE WEEKLY ‘

. Ministerul polonez al Apărării a anunţat că va înfiinţa un nou Inspectorat de Sprijin Terestru (IWT), pînă la sfîrşitul anului 2002. Inspectoratul care va reduce numărul personalului militar cu aproximativ 30 la sută, îşi va asuma responsabilitatea pentru viitoarele desfăşurări ele brigăzilor de apărare terestră poloneze, va supraveghea cele două districte militare ale sale, va

. implementa mobilizarea şi va coordona onorarea obligaţiei pe care şi-a asumat-o Polonia de a furniza militari forţelor NATO. Actualele

■ comandamente militare sînt restructurate în 16 comandamente de apărare terestre, care sînt sprijinite de comandamente regionale şi de garnizoană. Inspectoratul de Sprijin Terestru (IWT) va controla/ de asemenea, toată

logistica fixă (depozitele de carburanţi şi muniţie şl agenţiile care sprijină acţiunile forţelor armate) şl va funcţiona, de asemenea, ca un liant Tntre organizaţiile civice şi companiile locale. Forţele poloneze de apărare terestră sînt alcătuite din patru brigăzi de apărare terestră şi două batalioane de salvare cu baza tn Silezia. Acestea au primit arme şi echipament de la unităţile militare ale Ministerului de Interne, care acum stnt desfiinţate. In cazul unui conflict, ar putea fi mobilizate alte trei brigăzi suplimentare, ca şl un număr de unităţi mai mici. După mobilizare, forţele de apărare terestră poloneze ar trebui să numere cel puţin 100.000 de militari, care ar furniza sprijin forţelor operative permanente şl unităţilor pentru operaţiuni neplanificate tn spatele liniilor Inamice (în cazul unei ocupări a teritoriului Poloniei). ’ . '

ZEEV STERNHELL, ISTORIC ISRAELIAN: ISRfîEL SUB AMENINŢAREA FASCISMULUI

"EL PAIS"

Stemhell este profesor la Universitatea Ebraică din Ierusalim şi bine cunoscut pentru lucrările sale cu privire la fascismul european. In urmă cii cîteva săptămînl a fost publicată trilogia, sub titlul "La France, entre le nationalisme et le fesrisme”, care reuneşte cărţile sale, devenite deja clasice, despre Maurice Barres, dreapta revoluţionară şi ideologia fascistă.

întrebare: Despre ce ameninţare este vorba?

Răspuns: Ne ameninţă peri colul fascist, deoarece colonizarea, refuzul recunoaşterii drepturilor naţionale pentru palestinieni şi de a accepta principii universale ca bază de creare a unul stat palestinian, este ceea ce va corupe societatea israeliană. împingerea naţionalismului

w—i^ncolo de aceste limite favorizează această■ w u p ţie . • 7 . 1

t: La ce limite vă referiţi?. Crearea unui stat evreu a fost o necesitate istorică, existenţială, după un război, războiul de'' independenţă, în care a murit 1 la sută din populaţie. Victoria este cea care permite crearea

atului şi toate obiectivele sionismului se pot'■ ,na5 aîn. ca.drul limitelor teritoriale obţinute din

949 şi pînă în 1967. Există o deosebire esenţială

între ceea ce s-a cucerit înainte de '49 şl după ’67 (Cisiordania şi Gaza). Cuceririle obţinute după Războiul de şase zile au oferit legitimitatea fără de care Israelul nu putea pretinde recunoaşterea internaţională. Războiul ne-a fost impus, dar acest lucru nu justifică cucerirea Cisiordaniel. Aşa cum am retrocedat Slnaiul (1982), trebuie să restituim totul, cu excepţia Ierusalimului.

I: Acest lucru nu înseamnă că sînteţl -adeptul, asemeni OEP (Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei) pînă în 1974, al unul stat binaţlonal iudeopalestlnlan?

R: Nu un stat binaţional, ci un stat tn care„ evreii să fie majoritari şl în care palestinienii să se bucure de o egalitate autentică, nu doar formală. Trebuie să facem pace pe baza unui stat palestinian (95 la sută din Cisiordania şl Gaza) şi va trebui să evacuăm colonii evrei dincolo de Unia Verde; totul, mai puţin Ierusalimul. Trebuie să desfiinţăm aşezămintele din Fîşia Gaza, este o greşeală faptul că nu s-a inclus acest capitol în acordurile de la Oslo.

I: Sînteţl, mai presus de orice, un intelectual' angajat.

Rfîn anii ’70, Shimon Peres, Yitzhak Rabin, sau Golda Meir - pentru care palestinienii nici măcar nu existau - nu acceptau ideea unui stat palestinian.

Oamenii care au semnat acordurile fie la Oslo (1993) nu au recunoscut în acea vreme existenţa palestinienilor; pentru el, noi eram nişte trădători. Israel se găseşte acum într-un proces de

. decolonizare care trece prin desfiinţarea aşezămintelor, ceea ce presupune o confruntare ce ne poate plasa.în pragul unui război civil. Chiar dacă nu îmi fad iluzii asupra puterii intelectualilor, cred că, în timp, are loc un fenomen de acumulare care contribuie la aceasta. Am ajuns într-un punct important, poate crucial, în - care Israelul trebuie să înţeleagă că este vorba

^de un moment dificil şi dur, cel al decolonizării. '"Iar acest lucru nu se poate face pe bază de

consens. Ehud Barak a eşuat pentru că a refuzat să se angajeze pe acest drum, pe care oameni politici, precum De Gaulle, l-au urmat. Avem nevoie de cineva cu asemenea ţinută, iar eu nu văd pe nimeni. Dacă aşteptăm să se nască şi să crească un astfel de om, nu voi apuca să-l mai - văd. Elitele trebuie să se mobilizeze pentru a

- duce la bun sfîrşit anevoiosul proces al decolonizării. O altă problemă neglijată în negocierile cu palestinienii este cea a reîntoarcerii refugiaţilor. Se vor putea întoarce cei din fosta Palestină şl anume toţi cei aflaţi lâ est de frontiera din ’48-’49, dar nu şi cei din Lod, exceptînd cazurile în care este vorba de reîntregirea familiei.

în al doilea tur de scrutin pentru desemnarea preşedintelui, Comeliu Vădim :Tudor, un neofascist, a obţinut 30 la sută din voturi. Ion Iliescu şi Partidul Democraţiei Sociale, în mod greşit considerat în Occident drept fost comunist, au revenit la putere. Ambii candidaţi au fost învinşi cu patru ani în urmă când coaliţia de centru dreapta condusă de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat a cîştigat alegerile. Electoratul s-a dovedit neiertător întrucît Guvernul trecut a promis foarte mult, dar a făcut puţin. Şi în România, ca şi în alte ţări, realitatea economică, nu promisiunile, influenţează politica. Situaţia economică a României este dificilă, dar nu lipsită de speranţe. Se anticipează că economia.va creşte anul

‘ aceste cu 4 pînă la 5 procente. Rămîn însă probleme uriaşe. Sistemul bancar este fragil. Din cele 62 de mari întreprinderi de stat. desemnate de Banca Mondială pentru restructurare, privatizare sau lichidare doar una este profitabilă; aceşti dinozauri absorb credite şi alte resurse necesare noii economii. Din fericire, noul Guvern, condus de primul ministru Adrian Năstase, nu are nimic în comun cu Guvernul social-democrat care s-a aflat la putere din 1992 pînă în 1996, sub conducerea lui Nicolae Văcăroiu, care lucrase în planificarea centralizată sub dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu şi s-a dovedit a fi

. un premier neinspirat. Adrian Năstase se deosebeşte de acesta. Comparativ tînâr, el a apărut pe scena politică abia după căderea lui Ceauşescu şi nu poate fi considerat drept fost comunist. Acest lucru este valabil şi pentru, guvernul său,

. compus în cea mai mare parte din tineri care nu sînt membri de partid, dar au dovedit competenţă.- în fruntea listei se află ministrul de .Externe Mircea Geoană. La conducerea Ministerului Justiţiei .se află pentru prima oară o femeie. Cu excepţia Albaniei, nici o altă ţară nu a fost mai devastată politic şi economic de comunism ca România. Nu au existat oameni precum cehul Vaclav Havel sau liderul Solidarităţii din Polonia, Lech Walesa, care să-i inspire şi să Ie dea speranţă românilor. Singura persoană din România care l-a denunţat public pe Ceauşescu şi a supravieţuit a fost Ion Iliescu. în al

. doilea tur al alegerilor prezidenţiale, Iliescu a fost susţinut de- foşti adversari politici precum Uniunea Democrată a: Maghiarilor din România şi Alianţa Civică,, ce au încurajat revoltele studenţilor împotriva regimului Iliescu în 1990. Ion Iliescu şi Adrian Năstase ştiu că România nu are altă opţiune, decît să se alăture Occidentului. Aceasta înseamnă reformă economică. Aşa cum mi-au declarat cei doi în cursul unor recente întîlniri la Bucureşti, situaţia este foarte dificilă,-dar. direcţia este limpede - România trebuie să adere la NATO şi la Uniunea Europeană. Dacă noul Guvern va lua deciziile corecte, Iliescu va fi considerat drept un preşedinte de tranziţie sub care ţara a scăpat-de trecutul ei nefericit şi a început să se afirme ca un stat stabil şi democratic cu o economie de piaţă dezvoltată. România, cea de-a doua ţară ca mărime din Europa Centrală şi de Est, este mult prea importantă în plan strategic pentru ca Occidentul s-o ignore. Este în interesul Occidentului să nu respingă România atîta vreme cît există încă motive de speranţă pentru această ţară

Page 4: Europa trebuie să o construim la noi - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001_013_3096.pdf · BţwuWj ’ ' zîarmdepmdmt ANUL XIII NR. 3096 ISSN

ji i ar putea fireclam a dumneavoastră

1850 - S-a născut Mihai E m in es cu ,poet naţional-

W

P e w u u te ttte , fa f itc d u i d e ccd to n ă,

G A L E L E L I T E R A R E R A D I O C l u jdisputa creatori din toate generaţiile de scriitori din Transilvania, contează doar valoarea!

Amfitrionul Galelor - Florin Zaharescu, directorul Radioului clujean -, cu un cuvînt despre cei prea devreme'

J plecaţi, în amintirea celor care nu maiexistă, dar sînt evocaţi prin poezie, proză,

*’* •• prin CUVÎNT dăruit cu har. Din cerrăzbat vocile celor intraţi în Fonoteca de Aur... Premiul Ioan Alexandru acordat lui Ioan Pintea pentru volumul “Mormîntul gol”; Premiul Mircea Zaciu acordat lui George Vulturescu, sătmâreanul cu inima mereu la Cluj, pentru volumul Cultură şi literatură în ţ i n u t u r i I e"

acordat lui Mihai Goţiu pentru volumul de debut “Povestea unui poem discursiv”; Premiul “Prima verba” Laurenţiu Ulici acordat tînărului poet de 18 afti, Vlad Benea; Premiul de excelenţă pentru management cultural acordat lui Gavril Ţărmure, consilier şef al Inspectoratului pentm Cilltură al judeţului Bistriţa-Nâsăud.

Galele au fost precedate de prezentarea cîtorva dintre cărţile premianţilor primei ediţii a manifestării: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului. Dicţionar 1700- 2000 de George Vulturescu; Păstoritul în Munţii Maramureşului şi “Cîntece fără cuvinte” (poeme) de Vasile Latiş; “Povestea unui poem discursiv” de

Florin Zaharescu: "Un nou început, care sâ ne onoreze “Casa"

Casa Radio, această “catedrală” în care permanenţa faptului de cultură a devenit o plăcută obişnuinţă, a găzduit, vineri seara, prima ediţie a G A LELO R LITERARE. O iniţiativă culturală de prim rang, în spiritul unei fertile tradiţii, pe linia căreia Radio Cluj s-a înscris de 47 de ani! Şi o manifestare care are în vedere instituţionalizarea anuală a unor premii literare purtînd numele unor importante personalităţi

-ale culturii şi literaturii tomâne, legate organic de spiritualitatea transilvană.Astfel încît, recent dispăruţii - Ioan Alexandru,' Tcohar Mihadaş, Mircea Zaciu,Dumitru Vârtic, Liviu Pctrescu, Marian Papahagi, Laurenţiu Ulici şi Tudor Dumitru Savu vor deveni de aici înainte efigii ale unor premii de consacrare oferite literaţilor din spaţiul ardelean. Iar premiile şi le. vor putea

S ă t m a r u l u i .Dicţionar 1700-

,2000; Premiul Teohar Mihadaş acordat poetului bistriţean AL Cristian Miloş;Premiul Dumitru |Vârtic acordat | poetului şi fo lc lo r is tu lu i maramureşean Vasile Latiş;Premiul Tudorî.

Dumitru Savuj . acordat omului de f radio Mihai \Dragolea; Premiul Liviu . Pctrescu acordat prozatorului bistriţean Alexandru Uiuiu, autor al romanului “Ridicarea în genunchi”; Premiul Marian Papahagi

Poetul, istoricul literar, editorul şi managerul cultural adevărat, George Vulturescu (tn stingă imaginii), premiat de dl Ioan Vădan, preşedintele Fundaţiei “Dacia" •’ l.

S tr z c f tu a e c i. 'p d a t in u u tc c tc

Primul concert simfonic al anului, secolului şi mileniului

Mihai Goţiu.*Cu două secvenţe muzicale - un cîntec dedicat lui Eminescu şi priceasna “O, măicuţă sfîntă”, dedicată celui mai bun prieten, Mihai Săplâcan, şi celui de dincolo de lume, Laurenţiu Ulici - cantautorul Florin Săsărman, o voce distinctă ;a Radioului clujean. Galele Literare Radio Cluj - o reuşită, cu concursul echipei de realizatori coordonate de Radu Săplăcan, din care au mai făcut parte: Dan Banciu, Mihai Goţiu, Livia Inccu, Dan Moşoiu, Anca Mureşan; al Uniunii Scriitorilor din România şi al

'Asociaţiei Scriitorilor Cluj, în unele cazuri al familiilor celor dispăruţi şi,, desigur, al unor susţinători ai artelor.

Michaela BOCU Foto: N. PETCU

înscrierea pe primul afiş al anului 2001 de c ă tre Filarmonica “Transilvania” a muzicii lui J o h a n n Sebastian Bach (1685-1750) constituie u n omagiu adus compozitorului care în profunzimea gîndirii şi artei sale credea sincer că “m u z ic a este o expresie a Divinităţii”. într-adevăr, 'm arii muzicologi ai vremurilor âu relevat că B a c h , vestitul cantor de la Leipzig, avea în concepţia lui despre arta sunetelor ideea că “scopul suprem şi raţiunea finală a muzicii trebuie să fie gloria lui Dumnezeu şi recreerea minţii”. Mărturii ale acestor afirmaţii stau aproape toate lucrările bachiene, marele edificiu sonor pe care l-a creat Bach sub imboldul sacralităţii şi religiozităţii fiind încununat de grandioasele oratorii vocal-simfonice, d in tre care Patimile.după Evanghelia lui Matei, cu tex te desigur biblice şi “Arta fugii” (Die Kunst der Fug e) - lucrări colosale cu repercusiuni fericite tehnico- expresive peste veacuri - stau pe cerul arte i muzicii ca nişte faruri cu lumini dătătoare de viaţă, încercările muzicologilor şi es te tic ien ilo r materialişti de a devia sensul umanist al muzică lui Bach s-au soldat cu un mare eşec, “bachieneie sonore" aduc ş astăzi sfinţenia gîndului şi recreerea minţii. Albert Schweitzer, m edicul, organistul şi căutătorul în profunzimile a rte i bachiene, releva.în scrierile sale, că “Bach a încorporat în muzica lui motivele specifice aie terorii, durerii, speranţei etc... Nu se p o a te interpreta adevărat o lucrare de Jpharin S. Bach dacă nu se cunoaşte semnificaţia motivului’ .

Orchestra de cameră a Filarm onicii “Transilvania" dirijată de Răzvan C e rn a t (Bucureşti) şi avîndu-i ca solişti pe C ris tin a Anghelescu (vioară) şi Cătălin Costea (flaut) a interpretat în primul concert al “noului timp" Suita nr. 2 pentru orchestră în si minor BWV 1067, Concertele pentru vioară şi orchestră în la minor şi mi major - BWV 1041 şi 1042, toate de J.S. Bach, iar în partea a doua a concertului “Simfonia a 4-a în la major - Italiana" op. 90 de F. Mendelssohn-Bartholdy. Condeierul acestor rînduri are fixate în memorie şi sensibilitate cele două concerte pentru vioară şi orchestră de J.S. Bach, pe care le-a interpretat-dirijat cu ucenicii lui, orchestranţi şi solişti. Revenirea acestor lucrări în plan auditiv şi mental poate produce spectatorilor animaţi de dorinţe nobile o iluminare sufletească, efect al energiilor pline de har pe care Marele Bach le-a creat prin destăinuirile sale către oameni. Violonista Cristina Anghelescu, respectînd structurile interioare ale muzicii, ne-a putut oferi adevărul din mesajul bachian, ilustrînd cu prisosinţă bucuriile melosului baroc. Pe aceleaşi bune conduite stilistice, flautistul Cătălin Costea ne-a oferit în solourile din Suita a 2-a în si minor de Bach, frumoase sonorităţi încărcate şi cu stări afective de bun gust muzical, in fine, Răzvan Cernat a orientat melosul bachian spre zonele acurateţii tematice, iar în Simfonia a 4-a de F.M. Bartholdy cele patru părţi ale lucrării - Allegro vivace. Andante con moto, Con moto moderato-menuetto, Presto, au avut expresivitate, chiar dacă gestica lui se asemăna cu o “mişcare de balet" nonconformistă...

Emiliu DRAGEA

Recital de coarde, gest şi cuvinte... pentru EMINESCU ‘

Premianţii

Academia de Muzică “Gh. Dima“ cinsteşte astăzi ziua de naştere a Poetului printr-un spectacol intitulat Recital de coarde, gest şi cuvinte... pentru Eminescu, care va avea loc în Studioul de concerte, cu începere de la ora 18,30. Vor putea fi. audiate fragm ente din Cazara şi din corespondenţa lui Eminescu cu Veronica Micle, în lectura actorului Ruslan Bârlea, de la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca; în continuare, recitatul de chitară clasică susţinut de studentul Adrian Andrei (anul V), cu piese din creaţia compozitorilor: A. Barrios, L. Brower, A. Cartevaro, I. Albeniz, precum şi compoziţii proprii; tinerii violonişti Traian Covrig şi Răzvan C o cio dar, ambii din anul III, vor. interpreta: V . Filip - “Capriciul" nr. 3 pentru vioară solo, respectiv “Lăutarul" din Suita “Impresii din copilărie", op. 28 de G eorge Enescu; dansează studenta din anul I Daniela Timofte; cu participarea unui grup de elevi din dasa a Xll-a a Liceului de Coregrafie din Cluj-Napoca, solişti: Sabina Voinea şi Lucian Bacoiu (dasa prof. Rodica lstrate-David). Regia spectacolului este' semnată de Ina Hudea, coloana sonoră: Soos Attila.

După simpozionul de la sediul Asodaţiei Scriitorilor Cluj (astăzi, la ora 12) va avea loc festivitatea de premiere a laureaţilor celei de a doua ediţii a C oncursului interjudeţean de eseistică “Mihai Eminescu”. Juriul, prezidat de criticul literar Petru Poantă, din care au mai făcut parte publicistul Ilie Căliari - redactor şef al cotidianului

. “Adevărul de Cluj” - şi scriitorul Victor. Cubleşan - consilier la Inspectoratul pentru Cultură ai judeţului Cluj - i-a desemnat drept premianţi pe următorii: prof. dr. Florin AGAFIŢEI din Focşani, Marele Premiu “Mihai Eminescu”; Premiile “Mihai Eminescu” au revenit

' următorilor Călin CRISTEA, student la . Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba lulia; Angela Monica JUCAN,

: bibliotecară, Cluj-Napoca; ioan POP, scriitor, Cluj-Napoca: .

Eminescu - sărbătorit de elevii gherleni

de poezie şi simpozioane pe această temă. Nu face excepţie nici Şcoala Profesională, unde elevii manifestă un interes deosebit faţă de literatură şi artă.

Sub conducerea bibliotecarei Tania Sînmărtean, elevii şcolii de cooperaţie au pregătit un recital de poezie din lirica ' •eminesciană, precedat de o expunere privind viaţa şi activitatea literară a - “luceafărului poeziei româneşti". î n \ cadrul bibliotecii şcolii s-a deschis o expoziţie de fotografii reflectînd cele mai importante etape ale biografiei lui Eminescu.

In fiecare clasă s-au organizat medalioane literare, iar în “cafeneaua literară" (fiindcă în această şcoală există şi aşa ceva!), a avut loc o seară de poezie eminesciană. Elevii Şcolii Profesionale s-au' dovedit buni recitatori. Astfel de acţiuni literare se desfăşoară la Gherla şi la Biblioteca Municipală, şi la Penitenciar.

SZ. Cs.

CÂLCflUL LUI AHILE, primul de acest gen produs în România. Serialul - potrivit producătorului, cunoscutul Eugen Dumitru - se doreşte a fi o radiografie'comică a . stării de spirit a românului, reprezentat la nivelul mai multor paliere sociale,' în pragul- mileniului trei. Realizatorii speră, totodată, ca serialul să cîştige audienţa telespectatorilor prin modernitatea temelor abordate, prin inventivitatea scenariştilor şi distribuţiile inedite, dar: şi prin personajele selectate din lumea

dramatice constănţene, uitat într-un con de umbră de producătorii TV şi de film, după , '89. în rolul titular evoluează tînărul actor Dan Tudor, de la Teatrul de Comedie; debutează în acest serial două actriţe tinere şi frumoase: Delia Seceleanu şi Cristiana Răduţă. Regia artistică este semnată de Sergiu lonescu; consultant literar al serialului este Dumitru Radu Popescu; tele- play-ul poartă semnăturile iui Eugen Dumitru şi Cornel Udrea. Serialul va fi difuzat în fiecare sîmbătă, de la ora 13,00, pe canalul România 1,

Recital de autor- lulia Cibişesca-Daran

La începutul acestei săptămîni, întoate şcolile municipiului Gherla au loc manifestări literare prilejuite de sărbătorirea zilei de maştere a marelui nostru poet Mihai Eminescu. La liceele “Petru Maior” şi “Ana Ipătescu”, la şcolile generale nr. 1 şi 2 se organizează medalioane literare, seri

Serialul comic ~ CĂLCÎIUL LUI AHILE

• Despre noi şi multiplele noastre puncte vulnerabile

Sîmbătă, 13 ianuarie, canalul de televiziune România 1 a lansat, în noua grilă de programe, serialul comic

mass-media, a întreprinzătorilor mici şi mijlocii, a băieţilor de cartier, a pensionarilor-sau rudelor din diaspora etc. în distribuţie apar actori de excepţie ai teatrului şi filmului românesc: Ion Besoiu, George Mihăiţă, Tora Vasilescu, Dorina Lazăr, Ilie Gheorghe, George Ivaşcu, Mitică Popescu, precum şi Lucian Iancu, actorul de “greutate” al scenei

Mîine, 16 ianuarie a.c., la ora 18,30, va avea loc în Studioul de concerte al Academiei de Muzică “Gh. Dima” un Recital de autor - lulia Ciblşescu- Duran, la care îşi vor da concursul: Sorina Gaşpar, Cornelia Fucec, Eva Biro, Grigore Botâr, Olimpiu Moldovan, Mircea Borzoş, lulia Cibişescu-Duran, Eugen Cibişescu-Duran. în program-. Sonata a lll-a pentru violă şi pian; Sonata pentru clarinet solo; Reflecţii pentru, violoncel şi pian - p.a.a.; Suita pentru vioară solo; “Sentimentul,eonic” -■ lieduri pentru soprană şi viofă pe versuri de Dari Damaschin - p.a.a.

Rubrică realizată de M. BOCU

Page 5: Europa trebuie să o construim la noi - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001_013_3096.pdf · BţwuWj ’ ' zîarmdepmdmt ANUL XIII NR. 3096 ISSN

i Aici ar-putea fi ' >| reclama dumneavoastră

Nu există obstacole juridice pentru extrădarea cetăţenilor iugoslavi inculpaţi

pentru crime de război de către TPI

1994 - NATO a adoptat Parteneriatul pentru Pace, formulă de colaborare între Alianţa nord-atlanticâ şi ţările fostului Tratat de la Varşovia. România a fost

prima ţară semnatară a Parteneriatului.

de Clu

Ministrul iugoslav al Justiţiei, Momcilo Grubac, a afirmat că* nu există obstacole juridice pentru extrădarea cetăţenilor iugoslavi inculpaţi pentru crime de război de către Tribunalul Penal Internaţional (TPI) de la Haga, a relatat agenţia Beta, citată ,de AFP.

După inculparea fostului preşedinte Slobodan Miloşevici şi a patru dintre aliaţii săi pentru crime de război în Kosovo, de către TPI, autorităţile de la Belgrad au insistat asupra faptului câ prin Constituţia federală se interzice extrădarea cetăţenilor iugoslavi.

"Constituţia noastră iriterzice extrădarea cetăţenilor iugoslavi în alte ţări şi către tribunale externe, dar TPI ■ este o instituţie a Naţiunilor Unite, ceea ce • înseamnă că acest articol nu se aplică”, a declarat Grubac.

Ministrul a adăugat că toate ţările

ONU "ar trebui să respecte instituţiile ONU şi să le considere ca şi cum ar fi ale lor”. .

Ministrul iugoslav de Interne Zoran Zivkovici a declarat~ presei că afirmaţiile liii Grubac reflectă 'propria sa poziţie” şi "nu pe cea a Guvernului”.

Republica Federală Iugoslavia (RFI/ Serbia şi Muntenegru) şi-a reluat locul în cadrul ONU, în noiembrie, după plecarea lui Slobodan Miloşevici şi venirea la putere a, preşedintelui reformist Voislav Koştuniţa.

"Acest tribunal (TPI) ar trebui să fie considerat justiţia noastră (...), dar cu judecători străini”, a mai spus Grubac, care a adăugat că oficialităţile iugoslave ”s-au consultat în privinţa poziţiilor politice” pe care trebuie să le adopte, înainte de vizita la Belgrad, a procurorului TPI, Caria del Ponte, care este prevăzută pentru 23 februarie.

Camera Deputaţilor cehă a adoptat o : nouă Lege asupra televiziunii publice

Camera Deputaţilor a Parlamentului ceh a adoptat, în noaptea de vineri spre sîmbătă, o nouă Lege asupra televiziunii publice Ceska Televize (CT), care ar trebui să ducă la dezamorsarea conflictului care opune de trei sâptămîni pe o parte din jurnaliştii acestei televiziuni conducerii actuale, relatează AFP. ’

Legea, votată de o majoritate de ’ 133 din cei 144 de deputaţi, prezenţi la şedinţă (Camera are 200 de locuri), nu oferă, însă, o soluţie imediată pentru dezamorsarea crizei din televiziune. Ea conţine, totuşi, o prevedere care permite transferarea către Camera inferioară a. Parlamentului a atribuţiilor Consiliului CT, singurul organ abilitat să aleagă şi să destituie pe

directorul general al televiziunii publice.

Ultimii şase membri ai Consiliului au fost demişi, vineri seară, în cadrul aceleiaşi sesiuni extraordinare a Camerei Deputaţilor. Trei dintre cei! nouă membri ai Consiliului au părăsit ei înşişi posturile după declanşarea' conflictului cu noua conducere â canalului public. Noua lege urmează să fie examinată şi de Senat la 17 ianuarie. înainte de intrarea în vigoare ea va trebui să fie ratificată de preşedintele Vaclav Havel.

Camera Deputaţilor ar putea profita de puterile sale provizorii pentru ca, în următoarea sa sesiune, prevăzută pentru 23 ianuarie, să numească un administrator însărcinat cu formarea unui nou Consiliu, care,

la rîndul său, va avea ca sarcină alegerea unui nou director general al ' postului public de televiziune.

Alegerea, la 20 decembrie, a lui Jiri Hodac în postul de director general al televiziunii a provocat o mişcare de protest a jurnaliştilor şi salariaţilor televiziunii. După trei săptămîni de conflict, Hodac a demisionat, invocînd “motive de sănătate”.

Comitetul de grevă al jurnaliştilor şi celorlalţi salariaţi din CT a făcut apel, în noaptea de vineri spre sîmbătă, la membrii conducerii

: numite de Hodac, î.n special la directoarea. Departamentului Informativ, Jana Bobosikova, şi la directorul financiar, Jindrich Beznoska, cerîndu-le “demisioneze imediat”.

sa

Washingtonul recomandă resortisanţilor să «vite Israelul şi teritoriile palestinieneStatele Unite au lansat un avertisment

cetăţenilor americani,, recomandîndu-le să nu se deplaseze în Israel sau în teritoriile palestiniene, deoarece există o ameninţare ' sporită cu atentate teroriste, relatează AFP.

“Guvernul american are indicii relative cu privire la o ameninţare sporită cu atentate - teroriste în Israel, în Cisiordania şi în Gaza”, a informat Departamentul de Stat într-un comunicat intitulat “Avertisment către turişti”. “După mai multe atentate teroriste care au avut loc recent.în Israel şi avînd în vedere violenţele care continuă în > Gaza şi Cisiordania, cetăţenii americani vor trebui să fie extrem de prudenţi şi să evite

zonele comerciale, centrele, comerciale, autobuzele, cît şi locurile foarte frecventate şi manifestaţiile”, adăugă Departamentul de Stat. - " - '

Personalului diplomatic îi este interzisă folosirea autobuzului ca mijloc de transport în comun iar; atît angajaţii Ambasadei americane de la Tel Aviv, cît şi cei ai Consulatului american de la Ierusalim nu mai au voie să se deplaseze în Cisiordania, Gaza- şi cartierele arabe din estul Ierusalimului (partea arabă), sau în Cetatea Veche, decît pentru “activităţi esenţiale”.

Simplii cetăţeni americani vor trebui să evite aceste zone în acest moment, iar

americanii care. locuiesc în Cisiordania şi •Gaza vor trebui să.aibă în vedere găsirea unor “reşedinţe siguTe”, conform comunicatului.

Acest avertisment înlocuieşte un altul similar lansat în luna octombrie ă anului trecut, cînd au avut loc unele manifestări violente în faţa misiunilor diplomatice americane din Orientul Apropiat.

într-un comunicat separat, Statele Unite avertizează pe cetăţenii lor şi asupra pericolului pe care îl reprezintă pentru ei deplasarea în Liban, unde terorismul anti- american a fost deosebit de activ în cei 15 ani de război civil, între 1975 şi 1990.

Rusiafaie fectuat^de|echipament|huclea£în|Iran«ataş? IW IU JÎJ* * -V * « U -V- £9*3. «wjfSE'-rp'

Principalul fabricant rus de echipament pentru centralele nucleare a procedat la o primă livrare către Iran, a informat agenţia Itar-Tass, relatează AFP.

Rusia cooperează cu Iranul la construirea centralei nucleare de la Bushehr (Sudul Iranului), pentru care trebuie, să furnizeze două reactoare pe bază de apă presurizată.

Com pania Atommash a, livrat echipament pentru soclul reactorului, a declarat un purtător de cuvînt al societăţii, citat de agenţia rusă.

Site-ul reactorului,.

bombardat de Irak în timpul războiului din 1980-'88, a rămas inactiv pînă la încheierea acordului de cooperare cu Moscova, în 1995. Conform acestui acord, Rusia va furniza reactoarele necesare.'Iniţial, construcţia lor a fost înerdinţată filialei KWU' a grupului german Siemens, dar aceasta s-a retras, la cererea Guvernului german.

W ashingtonul - acuză Teheranul că încearcă'să se doteze cu arme atomice şi critică statele care facilitează transferul de tehnologie nucleară în Iran. • .

D oi palestinieni au fost executaţi pentru colaborare cu se rviciile speciale israeliene

Doi tineri palestinieni, condamnaţi la moarte pentru colaborarea cu serviciile speciale israeliene, au fost executaţi sîmbâlâ dimineaţă, , la Gaza şi respectiv în Naplusa. (Cisiordania), a: anunţat , un responsabil al Poliţiei palestiniene, citat de AFP.

Majdi Makaoui, 28 de ani, a fost executat, prin împuşcare, la sediul central al Poliţiei palestiniene din Gaza, în faţa unei asistenţe formate din peste 300 de persoane. El fusese condamnat la moarte, joi, de către Curtea siguranţei statului, pentm a fi furnizat serviciilor de securitate israeliene informaţii ce le-au înlesnit acestora asasinarea a patru activişti aparţinînd grupării Fatah (aripa militară a OEP). Allan Beni Ouda, 27 de ani, a fost executat la Naplusa, după ce fusese condamnat la moarte de aceeaşi instanţă, la 7 decembrie 2000, pentm că furnizase serviciilor israeliene date ce au dus la asasinarea vămlui său, care era principalul specialist în explozivi al grupării Hamas. Acestea sînt primele execuţii ale unor condamnaţi la moarte palestinieni acuzaţi de înaltă trădare".

Gel puţin 136 de persoane au murit în urma cutrem urului

din Am erica CentralăCel puţin 136 persoane au murit, , 500 au fost rănite şi

1.200 sînt date dispărute în urma cutremurului cu magnitudinea 7,9 pe scara Richter, care a fost resimţit în întreaga Americă Centrală, transmite AFP. • '

Potrivit seismologilor, a fost cel mai puternic cutremur din' zonă din ultimii 20 de ani şi a fost resimţit şi în Honduras, Nicaragua şi Costa Rica.

Cutremurul; care a durat cîteva zeci de secunde, a fost simţit în primul rînd în oraşul Santa Ana, la 60 de kilometri vest de capitala San Salvador. 260 de case au fost îngropate în comunitatea Las Colinas, la 12 kilometri Est de Capitală.

Munca echipelor de salvare este îngreunată de distrugerea liniilor de înaltă tensiune şi de distrugerea drumurilor.. Cutremurul a fost înregistrat Ia ora locală 11:33 (17:33 GMT) şi epicentrul a fost localizat , de seismologii Observatorului din Strasbourg pe coasta Pacifică a statului El Salvador la 14,53 grade latitudine nordică şi la 90,2 grade latitudine vestică. Aeroportul internaţional din San Salvador, unul dintre cele mai importante din America Centrală, a fost închis ca urmare a pagubelor provocate de cutremur.

Autorităţile au: convocat o întîlnire a Comisiei Naţionale de Urgenţă fonnată din membri ai forţelor armate, Poliţie şi servicii de urgenţă. Vicepreşedintele Salvadorului, Carlos - Quintanilla, a lansat un apel comunităţii internaţionale în : vederea ajutorării echipelor de salvare mobilizate în urma cutremurul ui. Responsabilul Comisiei Naţionale de Urgenţă, ■ Mauricio Ferrer, a spus câ Statele Unite urmau să trimită unităţi militare ale armatei pentru a ajuta echipele de salvare la transportarea răniţilor. 1, •

Cutremurul a avut 192 de replici uşoare. Două cutremure “uşoare” au fost înregistrate în California, în seara zilei de sîmbătă. Potrivit Biroului, de geologie americană, magnitudinea seimului'a fost între 4,1 şi 4,3 grade pe scara Richter. Nu s-a înregistrat nici opagubă. -

Vameşii unguri au capturat 109 kilograme de heroină la punctul de trecere a frontierei austro-ungare Hegyshalom• Vameşii unguri au capturat 109 .kilograme de heroină la punctul de trecere a frontierei austro-ungare Hegyshalom, a. anunţat un canal de televiziune'la Budapesta.

Cei 270 de saci cu praf alb au fost descoperiţi într-un camion? ungar cu destinaţia Olanda. . .

In afară de droguri, au mai' fost capturate 7.500 de cartuşe de ţigări de contrabandă. Valoarea drogurilor a fost estimată la peste două milioane de euro Şi cea a ţigărilor la 150.000 euro..

Conducătorul camionului, un tînăr ungur de 28 de ani, a fost arestat.

Liderul extremei drepte din fîustria ar fi făcut o vizită secretă în Rusia,

afirmă un sâptămînal austriacLiderul extremei drepte

din Austria, Joerg Haider, ar fi făcut o vizită secretă în Rusia, în ultima parte a anului trecut, peţitru a explora posibilitatea^ achiziţionării unor avioane de luptă ruseşti în valoare de circa 1 miliard de dolari, afirmă revista austriacă "Format”, citată de AFP. Joerg Haider s-ar fi întîlnit, la Moscova, cu mai mulţi oficiali ruşi, între care şi pe premierul Mihail Kasianov, căruia- i-a propus achiziţionarea de avioane de luptă. MIG- 29 în schimbul ştergerii datoriei de circa 1 miliard

de dolari a Rusiei către Austria. Legat de această vizită, purtătorul de cuvînt al lui Joerg Haider, K.H. Petritz, i-ar fi declarat recent unui redactor al revistei "Format” că ”dl Joerg Heider a avut la Moscova întîlniri de afaceri concrete”. Căutat, sîmbătă, pentruconfirmarea acesteideclaraţii, K.H. Petritz nu a fost, însă, de găsit.

Liderul extremei dreapta din Austria şi-a dobîndit reputaţia unui om • ’ce întreprinde deplasări misterioase, îndeosebi după vizita sa şecretă în

Libia, de anul trecut, cînd ă reuşit , să'obţină din partea liderului libian, Moammer Kaddafi, furnizarea unor cantităţi de petrol la preţ redus pentru nevoile provinciei Carinthia, unde el este guvernator. Preşedintele rus, Vladimir Puţin, urmează să facă o vizită oficială în Austria, în februarie a.c., şi n-ar fi exclus ca problema livrării de avioane MIG-29, antamatâ de Joerg Haider, să fie discutată de liderul rus cu cancelarul Wolfg'ang Schuessel şi cu preşedintele Klestik

Preşedintele Muntenegrului crede că ţara sa nu poate obţine un statut de

egalitate în cadrul unei federaţii cu Serbia

Preşedintele Muntenegrului, Milo Djukanovici, a declarat că, în opinia sa, Serbia nu poate trata în mod egal Muntenegru în cadrul unei Federaţii iugoslave, informează AFP. Vorbind în cadrul unui interviu acordat cotidianului, german Sueddeutsche Zeitung, preşedintele muntenegrean a afirmat: "După zece ani de experienţă, pot aprecia că. Muntengrul nu poate conta pe un tratament echitabil din partea Serbiei în cadrul unei federaţii comune serbo-muntenegrene şi nici pe o reprezentare obiectivă a intereselor sale pe plan extern”. El a adăugat că'"totuşi, un dialog rămîne posibil cu preşedintele Vojislav Koştuniţa, dacă fiecare doreşte ca acest dialog să fie sincer şi cît mai deschis”. Milo Djukanovici a insistat asupra faptului că un acord cu Serbia este foarte important pentm Muntenegru.,

Page 6: Europa trebuie să o construim la noi - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001_013_3096.pdf · BţwuWj ’ ' zîarmdepmdmt ANUL XIII NR. 3096 ISSN

C L U J - N A P O C A : l u n i - v i n e r i 8 - 1 6 ; s îm b ă tă 9 - 1 ^ 5T \ ____ J e l / f a x 1 9 - 7 3 - 0 4 ;— A S U B R E D A C Ţ I A T U R D A : l u n i - v i n e r i 8 - 1 4 ; te l/fa x 3 1 - 4 3 - 2 3 î

S U B R E D A C Ţ I A D E J : lu n i , m ie r c u r i , j o i 8 - 1m a r ţ i , v i n e r i 8 - 1 1 ; te l/fa x 2 1 - 6 0 - 7 5 ^

a k i M . s«... *,jlj~

TEL.: +-40(64)415.222 X 415.099 X X i y e ra p la s.a- * FAX: - -40(64)415.097 \ 415.537

-SEC RET AR1AT: 415.105-TELEX:31272

SC T erap ia SA, lider în producţia de m edicam ente d in R om ânia, angajează:

ŞEF BIROU INVESTIŢII ŞI REPARAŢII C E R IN ŢE:

- Studii superioare tehnice, preferabil în domeniul utilaj tehnologic

sau automatizări industriale în industria chimică;- Cunoştinţe bune de managementul proiectelor;- Experienţa sau specializarea în domeniul economic

sau ITConstituie un avantaj;- Cunoştinţe de limba engleză;- Cunoştinţe generale de utilizare PC.SC Terapia SA oferă condiţii atrăgătoare de salarizare,

un mediu de lucru agreabil, posibilităţi de pregătire profesională continuă şi oportunităţi de dezvoltare a carierei pe termen lung.

Dacă sînteţi o persoană onestă, cu iniţiativă, cu experienţă în poziţii de conducere, capabil să demonstraţi autoritate în domeniul tehnic şi capabil să urmăriţi respectarea term enelor şi a limitelor .bugetare în desfăşurarea proiectelor, vă rugăm să depuneţi în atenţia Departamentului de resurse umane o scrisoare de intenţie şi un CV cu fotografie pînă în data de 19.01.2001 inclusiv, la:

SC Terapia SA 'Str. Fabricii nr. 124 |Cluj-Napoca ISau e-mail [email protected]

TEL.: +40(64)415.222X415.099 ia s a. * FAX: +40(64)415.097 \

• SECRETARIAT:415.105• TELEX:31272SC T erapia SA, lider în producţia de medicamente din Rom ânia, angajează:

MANAGER TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE

CERINŢE:- Studii superioare în domeniul informatică/automatizări

şi calculatoare;- Cunoştinţe obligatorii de limba engleză;- Cunoştinţe limbaje de programare Fox Pro, C, C++,

administrare baze de date SQL, administrare reţele Novell şi Windows NT, depanare hardware, suport internet şi intranet.

SC Terapia SA oferă condiţii atrăgătoare de salarizare, posibilităţi de pregătire profesională continuă, astfel încît angajatul să poată ţine pasul cu noutăţile din domeniul său de activitate şi oportunităţi de dezvoltare a carierei pe termen lung.

Dacă sînteţi o persoană cu iniţiativă, bun organizator, aveţi experienţă în implementarea de proiecte informatice integrate şi consideraţi că sînteţi capabil $ă motivaţi şi să formaţi o echipă bine pregătită şi eficientă în domeniul IT, vă rugăm să depuneţi în atenţia Departamentului de resurse umane o scrisoare de intenţie şi un CV cu fotografie pînă în data de 19.01.2001 inclusiv, la:

SC Terapia SA •Str. Fabricii nr. 124 . " ICluj-Napoca • - ISau e-mail [email protected]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ SI FARMACIE "IULIU HATIEGANU" CLUJ-NAPOCA anunţa:

CONCURSpentru ocuparea postului de FIZICIAN, la Catedra '

Biologie celulară şi moleculară. ^CONDIŢII; '

- absolvent al Facultăţii de Fizică;- vechime în specialitate (dispus să lucreze în unitate nucleară)

şi:

CDCO<oCSI

CONCURSpentru ocuparea postului de SECRETAR la

Prorectoratul ştiinţific.CONDIŢII:

- studii superioare;- cunoştinţe limbi străine;- cunoştinţe operare pe calculator.

Informaţii şi înscrieri la sediul Universităţii din str. Em il Isac nr. 13 Serviciul Resurse Umane, pînă la data d e 19.01.2001.

S.C. EURO-CENTER SRL, cu sediu! în Bucureşti, Caiea Victoriei, nr.15, sector 3, telefon 01/3130154, fax 01/3112759, organizează

licitaţiePENTRU VÂNZAREA

Cotei părţi Indivize de 88,48% din Imobilul (HOTEL NAPOCA) situat în Cluj-Napoca, str. Octavian Goga, nr.1-3 şl a terenului aferent, precum şi a mijloacelor fixe şi obiectelor de Inventar aflate în dotare.

■ Licitaţia se organizează în data de 07.02.2001. Începând cu ora 10.00, la sediul societăţii.

■ Preţul de începere a licitaţiei este de 3.200.000 USD (plus taxa pe valoarea adăugată).

■ Caietul de sarcini poate fi procurat, contra cost, de la sediul societăţii, între orele 9.00-16.00, în zilele lucrătoare.

■ Ofertanţii care doresc date şi informaţii referitoare la activele scoase la licitaţie, pot consulta documentele la sediul societăţii şi, după caz, la locul activelor, după semnarea Angajamentului de confidenţialitate.

■ Pentru participarea la licitaţie este obligatorie cumpărarea Caietului de sarcini.■ Pepunerea.în pilc sigilat, a dosarului de participare la licitaţie seva face la sediul

societăţii din Bucureşti, Calea Victoriei nr.15, dna Spasiu Aurelia, tel. 01/3130154, fax 01/3112759 până la data de 05.02.2001, ora 16, acest termen fiind termen de decădere.

■ Deschiderea plicurilor cu documentele de participare se face în prezenţa tuturor ofertanţilor în data de 06.02.2001, ora 10.00, la sediul SC EURO-CENTER SRL din Bucureşti, Calea Victoriei, nr.15.

■ Verificarea şi analizarea documentelor de participare la licitaţie se va face până în data de 07.02.2001, ora 9.00, când se va întocmi şi atişa lista ofertanţilor acceptaţi.

Alte relaţii privind activele scoase la licitaţie şi organizarea licitaţiei se pot obţine de la Dna. Spasiu Aurelia. ______________ . (426386?)

[REPARAŢII ](APARATURA FOTOGRAFICA;

|. : ZcnoIr e in m r d t

Calea Mănăştur, inr. 8, CluJ-N.| Tel.: 092/ 460-169; 064/42-50-961

S O M E Ş U L SOCIETATE PE ACŢIUNI România, 3400 Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 77

ANUNŢCONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE AL

S.C. TRICOTAJE SOMESUL S.A. CLUJ-NAPOCA... CONVOACĂ

ADUNAREA GENERALĂ ORDINARĂ A ACŢIONARILOR SĂ I PENTRU DATA DE31 IANUARIE 2001, ORA 14 ÎNCLUBULDE L A SEDIUL SĂU DIN B-DUL 21 DECEMBRIE 1989 NR. 77, CU URMĂTOAREA ORDINE DE ZI:

1. COMPLETAREA CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE;2. DIVERSE. -- ÎN CAZ DENEÎNDEPLINIRE A CONDIŢIILOR CERUTE DE LEGEA

31/1990 REPUBLICATĂ, ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR SE CONVOACĂ PE DATA DE 1FEBRUĂRIE 2001, ÎN ACELAŞI LOC, LA ACEEAŞI ORĂ ŞI CU ACEEAŞI ORDINE DE ZI.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE LA TELEFON 064/197.534 INT.(4144118)

_______ut,....s.. ....

ijf • P -T A U N I 8 (Slijl. ■ T e l . / f a x : 0 6 4 - 4 21 SRL.ţ| . S R L " * ■ » . ' . -• , * »*•*>.

; R E C O N D I Ţ I O N Â R I C /

I M P R I M A N T

( L A S E R J E T , ^

> # i a

i r i i 4 - 5

(0 . 4 2 3 ■ fc

X R T U Ş E "

E ’ ‘

E C J E T -

N A P O C A P R E S Sangajează

vînzători presă şi carte la tonete stradale.

Informaţii la tel. 064-19.68.58. ^

Firma ASTRAL TELECOM sucursala f

CLUJ-NAPOCA ,§ caută sediu de firmă în zona centrală cu o suprafaţă de minimum 250 mp cu spaţiu

pentru parcări. Informaţii Ia telefon

432.435."

a U L lL- SC H I T R O M SA V a s l u i , lider naţional în producţia de carton bitumat

din România, caută a g e n t d e vînzări pentru judeţul Cluj. C o n d i ţ i i : - studii superioare tehnice sau economice;

-vîrstâ maximă 35 ani; -- domiciliu stabil în municipiul Cluj;- stagiul militar satisfăcut;

• , ; - telefon la domiciliu;- permis de conducere şi autoturism.

Transmiteţi C.V. pînă la data de 16.01.2001 inclusiv, la fax nr.035.315.093, saupe e-mail: [email protected]. Relaţii suplimentate la tel: 095.597525.

Hitrom SA produce carton bitumat, pază bitumată, membrane bituminoase, produse din vată minerală, polistiren expandat, plasă rabitz şi va participa la AMBIENT CONSTRUCT, în perioada 22- 26.02.2001. '• - • - (4358486)

C i t i ţ i z i ln ic

A D E V Â R U Ld e Cluj

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.

ADEVAIde Cluj

UL

mailto:[email protected]
mailto:[email protected]
mailto:[email protected]
Page 7: Europa trebuie să o construim la noi - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001_013_3096.pdf · BţwuWj ’ ' zîarmdepmdmt ANUL XIII NR. 3096 ISSN

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

- SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75. _________

C O N S IG N A Ţ IA LID IHB -d u l 21 D ecem brie nr. 3/2

vinde şi primeşte spre vînzare diverse bijuterii de aur, argint cu sau fără pietre preţioase, diverse obiecte vechi, tablouri vechi.

Zilnic orele 10-17 Telefon 430.491

Societate comercială angajează _1. Contabil cu experienţă vCerinţe; ' , |- studii superioare;- cunoştinţe soft de contabilitate;- cunoştinţe în domeniul operaţiunilor vamale.

Avantaje: - cunoaşterea limbii italiene.2. S trungari şi frezori cu înaltă calificare. . Programul de lucru este de 3 schimburi.Relaţii la telefon 415.528, zilnic între orele 9°°-1700.

CEA MAI BOGATĂ OFERTĂ Şl LA CELE MAI AVANTAJOASE . PREŢURI " v P-ţa Unirii nr, te l/fax: 064-19d58.58%« A

Eşti liniştit când ştii că tu şi partenerul tău de trafic v-aţi încheiat la . A R D A F asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto. .

încheie la A R D A F până la 31 D e c e m b r ie 2 0 0 0asigurarea obligatorie auto pentru to t a n u l 2 0 0 1 1 Vei beneficia de reducerea tarifului cu 1 0 % conform

legislaţiei..

Ai şansa de a prinde Marele P re m iu - un autoturism R e n a u lt M e g a n e şi multe alte premii

speciale: *• 4 1 0 a s ig u ră r i in d iv id u a le d e a c c id e n te• 5 p o liţe d e a s ig u ra re Căm inul^

7 seturi cauciucuri pentru Dacia• 10 b a te r ii a u to• 15 p a c h e te cu acceso rii a u to• 2 0 p a c h e te s u rp r iz ă A R D A F

Tragerea la sorţi a premiilor: 2 0 Februarie 2 0 0 1 .Lista câştigătorilor va fi publicată în_ cotidianul "Adevărul"din 2 3 Februarie 2001 .

ASIGURAREA OBLIGATORIE AUTO PENTRU TOT ANUL 2001

Cluj-Napoca: «Str. Cardinal luliu Hossu 11 *Str. Napoca 16 •Str. Fabricii 9 • Sfr. Pasteur 79* P-fa Cipariu 15 •Str. Avram lancu 30• Str. Horea 5 §

Str. Libertăţii 3 8•P-ta Unirii 1

. • * F i r m ă de T e h n ic ă m e d ic a lă , c ă u tă m s e c re ta ră p r e z e n t a b i l ă , in te lig e n t ă , din a m ică , cu spirit de in iţiativă, 20-30 a n i. T e l . 094-60-90-43. ( 1 2 7 1 7 5 7 )

m m * *

A N IV E R S Ă R I ,

M U L Ţ U M I R I

• Vînd garsonieră, pe str. Parîng, confort 1, nefinisată, parter, preţ 150 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament 1 cameră, pe Calea Dorobanţilor, finisat, etaj intermediar, preţ 189 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere pe str. Brateş, confort 1, etaj intermediar, finisat, preţ 350 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort unic, pe str. Ciucaş, semifmisat, preţ 185 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, pe str. Haţeg, confort 1; nefinisat, etaj intermediar, pret 250 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.) ~• Vînd apartament 4 camere, confort 1, etaj intermediar, pe str. Padin, nefinisat, preţ 260 milioane. Tel.

-430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 1 cameră, confort 1, finisat, etaj intermediar, pe str. Primăverii, preţ 160 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, pe str. Unirii, confort 1, etaj intermediar, semifinisat, preţ 10.500 USD. Tel:430.423. (Ag.i.) ' .• Vînd casă cu grădină, suprafaţa totală de 1040; mp, suprafaţa construită 130 mp, 5 camere, Spătărie, baie, cămară, 2 pivniţe, •atelier, 9 focuri de gaz, teracote, posibilităţi de privatizare, acces aut°, preţ 63.000 USD. Tel.430.423. (Ag.i.) 1•Vînd teren pe str. Mikzath Kalman,

^ mP fr°nt la stradă, pret 45 USD/mp. Tel. 430.423.(Ag.i.) ’

• P e n tru u n E x preşedinte de vo tat, pe care nu I-am u ita t, tra n s m ite m u n c ă ld u ro s- L a M u l ţ i A n i ! M a r ia n a , M a g d a , B u b a , T i b i . ( 1 2 7 1 * 6 )

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• SCC Apolodor Due SRL angajează tîmplar. Tel. 43-23-29; 43-23-30, (1305178) . *

• Caut tîmpiârpentru restaurare mobilă antică. Tel. 13-20-77; 18-99- 79. (1305197)• Euro-slăbire, 100%!Tel. 12-11-

86. (1271574)• SC "TALORA" SRL cheamă în

judecată pe soţia lui Kovacs Attila născută Farkas Vilma, soţia lui Nagy Dominic născută Kovacs Paraschiva, soţia lui Nesselfeld Eugen născută Kovacs Irma, soţia lui Nagy Iosif născută Kovacs filisabeta, Hanc Ioan şi soţia Hanc Maria, Iepure Petru şi soţia Iepure Virginica, toţi cu domiciliul necunoscut, în dosar civil nr. 5033/2000 cu termen la 15 ianuarie 2001 la Judecătoria Turda. (7302237)

• V î n d a pa rtam e n t 3 camere s e m ic e n tr a l e ta j3 , s t r . S c o rţa rilo r. T e l . 19 -0 1-5 2 , 19 - 19 -1 3 . (119583 6)

• V î n d v ilă nouă 5 cam ere, g a r a j, c u r te . P r e ţ a va n ta jo s . T e l . 4 2 -0 6 -9 2 ; 0 9 4 -77-3 8 -3 6 . (130 5105)

• C o le giul N a ţio n a l “ E m il R a c o v iţ ă ” C lu j- N a p o c a , s tr . M i h a i l K o g ă ln ic e a n u n r . 9 o rg a n iz e a ză lic ita ţie , p e n tru în chirie re chioşc a lim e n ta r,. în data de 23.01.2001 (m a rţi) , o ra 1 3 . (1 2 7 1 75 6 )

PIERDERI

• Cumpăr apartament cu 2 camere în cartierul Gheorgbeni sau Plopilor, decomandat, fară intermediar, la etaj intermediar. Tel. 095-61-76-44. (1195878)

• Cumpăr urgent garsonieră confort O. Ofer Maxim 170 milioane, plata pe loc. Tel. 19-14- 29,41-94-98. (1195875) /

• Pierdut legitimaţie de serviciu la SC SAMUS MEX SA Dej. O declar nulă. (3690649)• Pierdut carte de muncă pe numele Fuleki Daniel. O declar nulă. (3690648) '

DECESECOMEMORĂRI

DIVERSE• A n g a j ă m c a seriţă sală

jo c u r i, z o n a M ă n ă ş tu r. T e l . 4 1 - 30-90. (119 5 8 6 4 )

• F . N . P . “ H o r i a ” angajează t in e r i(e ) c u v îr s ta c u p rin s ă în tre 18 -2 6 a n i. P ro g ra m lejer de lu c ru . R e la ţii la tel. 095-46- 6 5 -7 8 s a u 0 9 5 -4 6 -5 4 -5 4 . (13 0 5 2 2 7)

• C u adîncă durere în suflet a n u n ţă m încetarea d in viaţă a iubitu lu i tată S U K E T A T T I L A . În m o rm în ta re a va avea Ioc în data 16 ianuarie 2 0 0 1, o ra 13 , la C im itir u l C e n tra l. Fa m ilia în d u re ra tă . (12 71 76 4 )

• P ro fu n d în du rera ţi ne lu ă m răm as b u n de la iu b ita noastră s o r ă , c u m n a tă şi m ă tu ş ă , M E S E Ş A N L E N U Ţ A E L E O N O R A . N u te vo m uita niciodată. D o rm i în pace. N e lu , A u r e l i a , G i n a şi L a u r a . (1 2 7 1 7 6 8 )

• C u d u r e r e î n s u f le t a n u n ţăm încetarea d in v ia ţă , d u p ă o lun gă s u fe rin ţă , a m u lt iubitei noastre m a m e , b u n ic i şi soacre, I A N C Ă U M A R I A , în v î r s tă de 7 5 a n i . În m o r m în ta r e a a re lo c a z i , 1 5 .0 1 .2 0 0 1, o ra 1 3 , în C im itir u l M ă n ă ş t u r , c a p e la v e c h e . Fa m ilia în d u re ra tă . ( 1 2 7 1 7 5 8 )

• C u adîncă d u re re în suflet a nunţăm încetarea din via ţă a scumpei noastre soţie, m a m ă şi bu n ic ă, M E S E Ş A N L E N U Ţ A E L E O N O R A , care s-a stins din via ţă du p ă o scurtă d a r grea suferinţă, la n u m a i 52 de a n i. N u ' te v o m u it a n i c io d a t ă . În m o rm în ta re a are Ioc a z i , 15 ia n u a r ie 2 0 0 1 , o re le 1 3 , la C i m i t i r u l C e n t r a l . F a m i l i a în d u re ra tă . ( 1 2 7 1 7 6 7 )

• P r o fu n d î n d u r e r a ţi de trecerea în nefiinţă a celui care a fo st p r ie te n u l n o s tru in g . M A R C E L C O R P O D E A N , transm item sincere condoleanţe fa m ilie i. F a m i lia B o d ic e a n u . (1 2 7 1 76 3 )

• S in c e re c o n d o le a n ţe fam iliei M a r c u P e tru p e n tru pierderea su ferită . C ole gii de la S e r v i c iu l A p r o v i z i o n a r e - R e m a r u l 1 6 F e b r u a r i e . ( 1 2 7 1 7 6 1 )

• P io s o m a g iu i u b i t u l u i no stru ta tă , b u n ic şi s trăb u n ic T E O D O R P E R N E Ş Ia 1 4 ani de la trec ere a î n e te rn ita te . D u m n e ze u să-l odihnească în pace. Fa m ilia . (130 5218)

• C o l e c t i v u l C a s e i M u n ic ip a le de C u ltu r ă C l u j - N a p o c a este a lă tu ri de d o a m n a contabil şef R o d ic a C o rp o d e a n la tre c e re a î n e te r n ita te a s o ţu lu i ei şi c o la b o r a to r u lu i n o s t r u , i n g . M A R C E L C O R P O D E A N . S in c e r e condoleanţe fam iliei. ( 1 2 7 1 7 6 2 )

• C o m e m o ră m a stă zi 15 ani de cînd d ra g a n o a s tră m a m ă , soacră, b u n ic ă şi s tr ă b u n ic ă , S P Ă T A R M A R I A d in D â r j a a p le c a t p e d r u m u l f ă r ă î n t o a r c e r e . D u m n e z e u s ă -i vegheze som n u l şi lin işte a . N u te vo m u ita n ic io d a tă . F a m ilia . ( 1 2 7 1 7 5 9 )

• C u m u lte la c rim i plin e de d u re re şi d o r s o ţia G h iz e la aminteşte că se îm plinesc 40 de z i le de Ia f u l g e r ă t o a r e a şi incredibila dispariţie în veşnicie a d ra g u lu i meu soţ Ţ I P L E A I R I M I E ( P I L U ) . D o r m i în pace, iub itu l m e u. C o m e m o ra re a va a vea lo c m a r ţ i , o r a 1 1 , la biserica o rto d o xă S f . D u m i t r u , s t n L i v i u R e b r e a n u (fo s ta B o r h a n c i ) . S o ţ ia G h i z e l a . . (1195869)

• C u suflete le s c ă ld a te în lacrim i a n u n ţă m în ceta rea din viaţă a -s c u m p u lu i n o s tru fiu , f r a t e , c u m n a t şi u n c h i M A R C E L C O R P O D E A N . T e vo m p ăstra m ereu în sufletele şi rugăciunile noastre! S ă -ţi fie ţărîna uşoară! A v e i şi Su sana C o rp o d e a n , M a rc e la , M ih a e la , C ă lin , T e o , C r is tin a , C o d r u ţ , V la d , B o g d a n şi F l a v i u . ( D .)

• C u d u re re în su fle t a n u n ţă m în c e ta r e a d i n v i a ţ ă , d u p ă s c u r t ă şi g r e a s u f e r i n ţ ă , s c u m p u lu i n o s tru s o ţ, tată şi s o c r u M A R C E LC O R P O D E A N , în vîrstă de 51 de a n i. În m o rm în ta re a va avea loc m a r ţi , 16 ia n u a rie , orele 14 Ia c i m i t i r u l C e n t r a l . S o ţia R o d ic a , copiii R o m i şi G a n a ,

S im o n a şi M ă d ă iin . ( T .)

D r a g ă R o d i c a , s în te m a l ă t u r i de t in e a c u m , c în d M A R C E L a p o r n it pe u ltim u l său d r u m . A m i n t i r e a Iu i va ră m în e vie în sufletele noastre. L u m i n iţ a şi V io r e l S tă n ic ă . ( T .)

L a c r i m i fie r b in ţi p e n tru u n c h iu l M A R C E L , c a re a plecat d in tre n o i. R o d ic a , D a n a şi R o m i , a lă tu ri de v o i. N u îl v o m u ita n ic io d a tă . C r is tin a şi A n d re e a S tă n ic ă . ( T .)

C o n d o l e a n ţ e f a m il ie i C o r p o d e a n p e n t r u g r e a u a p ie rde re s u fe rită la trecerea în n e fiin ţă a lu i M A R C E L . E le n a şi D o in a Stănică şi M ih a e la L i x a n d r u . ( D .)

• î n t r i s t a ţ i d e v e s te a decesului celui care a fost in g . M A R C E L C O R P O D E A N , transm item verişoarei noastre R o d ic a şi f a m il ie i s in c e re c o n d o le a n ţe . D u m n e z e u să -l odihnească în pace. F a m iliile K erekeş şi M o r a r iu d in T u r d a . (1 2 7 1 76 5 )

S im ţiţ i că n u m ai p u te ţ i t ră i

în această lum e în con tinuă

m işcare?

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

Page 8: Europa trebuie să o construim la noi - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001_013_3096.pdf · BţwuWj ’ ' zîarmdepmdmt ANUL XIII NR. 3096 ISSN

Stagiunea autumnală sub reflectorul analizei• Azi, în obiectiv, RAPID BUCUREŞTI Ţ m

în faţa Forestei (victorie a au participat 22 de jucători“pădurarilor” parafată de (vi-i prezentăm în ordineaautogolul lui Mutică), posturilor, în paranteze primaDegringolada din echipă a cifră consemnînd totalulcontinuat cu 1-1, acasă, cu prezenţelor în echipă, a douaUniversitatea Craiova. numărul partidelor integral

Au urmat: un succes norocos, jucate): PORTARI (1): Răzvan1-0 cu Astra (în deplasare), Lucescu (15-15, primul două remize consecutive acasă,\ integralist); FUNDAŞI (8):2-2 cu F.C. Naţional şi 1-1 cu N. Sfanciu (15-15, al doilea

Speranţe mari şi-au pus suporterii giuleşteni în favoriţii lor înaintea startului ediţiei: la cîrm3 tehnică a echipei a fost înscăunat cel mai titrat antrenor al secolului XX, generalul Anghel lordânescu, de numele'- căruia sînt legate trei reuşite ale fotbalului românesc: calificările tricolorilor pentru turneele finale ale C.M. de fotbal S.U.A. 1994 şi Franţa 1998, respectiv turneul final al lui EURO 1996. Atunci, la pregătirea ediţiei, se credea că o “etichetă” strălucitoare, conţinînd un nume de marc rezonanţă fotbalistică este suficientă pentru a prefigura forţa unei echipe. S-a greşit crezîndu-se că vechea “etichetă”, purtînd numele lui Mircea Lucescu, va fi rapid

uitată, garnitura giuleşteanâ impunîndu-se cu autoritate în faţa celorlalte competitoare. Nu s-a ţinut cont de valorile pierdute de Rapid. Lui Puiu Iordănescu i s-a cerut să atace titlul cu un lot amorf. Urmarea? Puiu Iordănescu a zăbovit pe banca tehnică a garniturii giuleştene zece etape după care s-a retras, ştafeta de antrenor fiind preluată de Mircea Rednic.

Semnificativă pentru bilanţul toamnei este “scurta istorie” a celor 15 etape ale turului: debut acasă, cu dreptul, 3-1 cu Petrolul, succes urmat de “remiza” 0-0 cu Dinamo (în groapa “Cîinilor roşii”) şi se părea că ediţia s-a propulsat oblu spre titlu pentru Rapid. Numai că a urmat un prim cutremur în Giuleşti, 2-3 cu Rocar, înfrîngere dublată de pierderea în deplasare, 0-1, partida cu F.C. Braşov. Un succes minor, 1-0 cu Gloria, acasă, a evidenţiat lacune în fazele dc construcţie şi finalizare, fapt demonstrat şi dc înfringcrca cu 0-1 la Suceava

iugMmţu.pţ

-an*.

“ V

- «&W-4

Suporterii gherleni în aşteptarea... militarilor

Azi, (in sfirşit) demarează pregătirile şi componenţii lotului OLIMPIEI Gherla. Mai tîrziu ca în alţi ani, fotbaliştii de pe Someş se adună din nou pe stadionul din parc, unde dispun dc condiţii foarte bune de pregătire. Antrenorul Mihai Pop are multe bătăi dc cap din cauza lotului “subţire", ţinînd cont dc plecările masive de jucători din ultima perioadă. “Reduta” gherlcană se întăreşte cu doi foşti militari, ambii venind pe filiera "U" la formaţia gherlcană. Este vorba dc Ignat şi Vâlean, foşti jucători ai divizionarei “D”, ASA Victoria Someşeni. De fapt, Ignat se află în “vizorul" conducerii tehnice a OLIMPIEI încă din vara trecută. în această iarnă el va deveni...' atacantul mult dorit do suporterii gherleni.

SZ. Cs.

Ceahlăul (rezultat ce-a însemnat retragerea generalului de la conducerea tehnică a echipei). Ultimele cinci partide ale toamnei au însemnat: 0-0 cu Steaua (în Ghencea), victorie acasă, din greu opintită, 2-1 cu Oţelul, egal în deplasare 0-0 cu Gaz Metan, o nouă “măciucă în moalele capului", acasă, 0-1 cu F.C. Argeş, ruşine dreasă în ultima etapă, în deplasare, 2-0 cu F.C.M. Bacău. Aceasta e “scurta istorie” a unei toamne halucinante pentru garnitura giuleşteanâ.

Transformat în date statistice, turul a însemnat pentru Rapid 5 victorii (3 acasă), 6 “remize” (3 în deplasare) şi 4 înfrîngeri (2 acasă), 15 goluri marcate (12 acasă), ce înseamnă locul 14 în ierarhia eficacităţii, 12 goluri primite (10 acasă), adică locul 2 în clasamentul apărărilor (interesant de consemnat că. de ar fi avut Rapidul un atac pe măsura defensivei, de departe ar fi stat în fruntea ierarhiei toamnei). La bilanţul toamnei

integralist), leneşi (13-11), Constantinovici (11-8), D. Chiriţă (10-4), Isăilă (9-6, reîntors la F.C. Braşov), Buta (8-5), Mutică (7-5) şi C. Bar (1-1); M IJLOCAŞI (9): Măldărăşanu (14-11), ’lftodi (14-7), Frăsineanu (13-12), Schumacher (11-4), Bundea (11-1), Raţ (5-5), Buga (3-0), Ghioane (2-2) şi T. Bălan (2- 0); ATACANŢI Ţ4): N. Constantin (14-3), Pancu (13- 3), Sergiu Radu (9-2) şi Sasu (9-0). Iată şi golgeterii echipei: Măldărăşanu şi Pancu, amîndoi cîte 4, Pancu unul din-penalty), Iftodi (2), leneşi, Frăsineanu, Schumacher, Sergiu Radu şi Sasu (cîte unul).

Ţinînd cont de lotul actual, de valoarea lui, optimismul exprimat de Mircea Rednic în privinţa returului mi se pare unul fără acoperire faptică în privinţa ascensiunii în primăvară a înălţimilor clasamentului.

Victor E. ROMAN*

fotbalisticCil treilea

preşedinteAzi are loc înscăunarea celui

de al treilea preşedinte al Colegiului Central al Arbitrilor, după cele două anterioare, soldate cu demisiile lui Adrian Porumboiu, respectiv Mircea. Neşu. Conform veştilor transmise de presa scrisă şi vorbită, noul preşedinte este Nicolae Grigorescu, reputatul asistent de linie cu reuşite prestaţii internaţionale. Deci, un “linior” va superviza prestaţiile la centru ale “fluieraşilor”. Cît va rezista Nicolae Grigorescu în funcţie?

Exigenţă medicală. Cazurile Vrăbioru şi Hlldan

au înăsprit exigenţa medicală, cel mai recent exemplu fiind oferit de controlul efectuat de trei fotbalişti de la Ceahlăul, opriţi de medicii de la INMS şi Spitalul Fundeni din Capitală. Concret, fotbaliştii nemţeni Cristi Duîca şi Axinia II au fost stopaţi din pregătiri pentru 6

perioadă de trei săptămîni, fiind depistate unele nereguli cardiace. Al treilea nemţean, Şerban, va efectua pe 22 ianuarie un nou control medical şi abia apoi se va alinia celorlalţi în corvoada pregătirilor pentru retur. .

Ofertă pentru Jean Pâdureanu

Criza de preşedinţie la U.F.C. Rapid l-a făcut pe George

: Copoâ să facă o tentativă de readucere în Giuleşti a olteanului-bistriţean Jean Pădureanu, care oricum a măi fost preşedinte al Rapidului şi are în degetul mic cunoştinţele de conducere a unui club de fotbal. Conform celor lansate de radio şi canale ale micului ecran, Jean Pădureanu a condiţionat revenirea . în Giuleşti: dacă după şase etape ale returului Gloria nu va avea probleme legate de retrogradare sau... baraj (altfel, reîntoarcerea se amînă pinii. în vară). O altă

condiţie ar fi autoritatea sa în privinţa deciziilor, neadmiţînd “cenzurarea” sau “contra­facerea” lor.

Pe 3 martie - prezentarea

oficialăConform veştilor lansate la

sfîrşitul săptămînii, cunoscutul moderator - TV, - Florin- Călinescu, este noul preşedinte al echipei Rocar. Opţiunea de bază aparţine . patronului echipei, Nicolae Florea, care-1 doreşte nespus de mult ca preşedinte pe realizatorul. emisiunii' “Chestiunea zilei”. Instalarea lui Florin Călinescu în funcţia de preşedinte ar urma să aibă loc pe data de 3 martie. Pînă atunci multe se mai pot schimba în privinţa opţiunilor.

12 "galbene” şir .. ' 4 "roşii”

Ploaie de cartonaşe în finala - turneului internaţional din

Canare (“Las Palmas”), dintre- Bayer Leverkusen - Galatasaray Istanbul 2-1. O finală urîtă, stricată de* un arbitraj incompetent care a acordat, în ambele tabere, cîte 6 “galbene” şl 2 “roşii” (în total 16 cartonaşe). Printre cei ce s-au ales.cu “galbene” s-a numărat di Gică Hagi, controlat cu asprime de cei de la Leverkusen. Punctele partidei au fost semnate de Paulo. Ring şi Kirsten (pentru învingători), respectiv Serkan (pentru învinşi). -

Romeo V.CÎRŢAN

fL •> -.1

(In nou contract pe 2 ani şi jumătateGlenn Hoddle, fostul antrenor al lui Dan Petrescu, i-a întins o

mînă ex-tricolorulmromân aflat în zona retrogradării cu Bradford. Drept urmare, Dan Petrescu a semnat un contract pe doi ani şi jumătate cu echipa Southampton. “Glenn Hoddle este un om de mare caracter” a spus Dan Petrescu despre fostul şi viitorul său antrenor. - - •

bir de orizont în aşteptarea..

MINERUL IARA

Anul înfiinţării: 1978 Culorile clubului: alb-negru Capacitate stadion: 500 locuri -Conducerea tehnică: Grigore Boca - antrenor principal, s

fost înlocuit după etapa a 14-a a turului cu ioan S a m o i l^ ’ Lucian Roşu - antrenor secund. ‘

Clasamentul final al turului: ~ , 13 5 0 8 17-26 1 SClasament acasă: 7 5 0 2 12-5 1 5Clasament deplasare: 6 0 0 6 5-21 °

Parcursul turului: (Et. 1. Minerul Iara - Viromet Victoria 2-0 (1-0)Et. 2. C.F.R. Cluj - Minerul Iara 1-0 (0-0)Et. 3. Minerul lara - Textila Prejmer 1-0 (0-0)Et. 4. Şoimii Sibiu - Minerul lara - 4-2 (2-1)

• Et. 5. Minerul lara - Nitramonia Făgăraş 2-0 (0-0)Eţ. 6 a stat.Et. 7. Minerul lara - F.C. Arieşul Turda 0-2 (0-1)Et. 8. Romradiatoare Braşov - Minerul lara 4-1 (1-1) -Et. 9. Minerul lara - Cimentul Hoghiz 3-0 (1-0)Et. 10. Minerul lara - Laminorul Beclean 3-0 (1-0)Et. 11. Gaz Metan Tg. Mureş - Minerul lara 4-0 (1-0)Et. 12 a stat.Et. 13. Chimica Tîmăveni Minerul lara 3-2 (1-1)Et. 14. Minerul lara - Olimpia Gherla 1-3 (0-1)Et. 15. l.S.C.T. - Minerul lara 5-0 (3-0)

Lotul utilizat Total Total N r.partide ' minute , p a r t id ®jucate ; jucate ■ (in tegra!® >

1. Septimiu Gherman 13 1.147 1 22. Mihai Nădăban 13 1.145 1 23. Dan lurişniţi . 13 1.130 1 04. Radu Vâtcă 12 - 1.080 1 25. Mihai Nicoară 12 1.016 V 1 06. Lucian Zoicaş 12 1.014 - 87. Radu Bica 12 965 I O8. Virgil Felner 10 895 99. Răzvan Ciuf 10 - 713 510. Aurel Pîrjol 12 ' 683 .411. Florin Vana ■ 9 506 . '■; 412. Adrian Iancu 8 472 ' ■ 113. Adrian Lazăr 5 420: '414. Alin Damian 6 388. , ■ r > 2 ' '.15. Dan Cordiş ' 5 296 216. Lucian Roşu 4 250 217. Cristian Hanc 7 219 118. Vasile Neag 2 150 1.19. Cosmin Bârz 6 127 . O20. lonuţ Buzgâu 3 117 . 021. Marcel Nicoară 1 25 ' O22. Alexandru Boca 1 20 o

Topul golgeterilor:(4 goluri/ 1 din 11 m) - Lucian Zoicaş.(2 goluri) - Adrian Iancu, Dan lurişniţi, Răzvan Ciuf, D a r »

Cordiş.(1 gol) - Radu Vâtcă, Florin Vana, Cristian Hanc, V i r g i l

Felner.Topul avertizaţilor (cartonaşe galbene): -M. Nicdară (5).Vătcă, lurişniţi,, Zoicaş, Lazăr (3). ; . . . . . ; .

! Vana (2). . ., Gherman, Neâg, Hanc, Bica, Felner, Ciuf, Damian, P â r jo l .

Iancu (1). ■ . ;.: .Cartonaşe roşii:Lazăr (1) - min. 70 - în etapa 14: Minerul lara - O lim p ia

Gherla 1-3 (0-1).Fără doar şi poate, de evoluţia minerilor din lara se le a g ă

în mare măsură şi numele ex-antrenorului Grigore B o c a debarcat de la cîrma echipei după eşecul suferit în etapa 1 4 , pe teren propriu, în faţă Olimpiei Gherla. .

In această perioadă, ocupanta locului 10 se pregăteşte pentru un cantonament la Băile Felix, preconizat p e n tru perioada 26. 01. - 3. 02. în vizorul clubului au intrat M a r iu s Predatu, cu care se duce tratative pentru ocuparea postului de antrenor, precum şi 2-3 jucători aduşi de la “IT Cluj c a r e să suplinească carenţele din centrul apărării. Tot la capitolul posibilelor achiziţii se pot încadra şi cei doi componenţi d e l a IS.C.T., Moldovan şi Picovici. -

în această' iamă au părăsit echipă Dan lurişniţi care s - a reîntors la “U” Cluj, Cristian Hanc care a plecat înapoi l a clubul “mamă*, F.C. Arieşul Turda şi Marcel Nicoară care a preferat să-şi pună în acest an “ghetele în cui”.

Alin BOŢIOC

J L

“Puşu” Nădăban s-a reîntors

Ia Iaraînţelegerea dintre F.C. “U” şi

Minerul lara este principala cauză care a făcut ca "Puşu" Nădăban, goalkeeper-ul formaţiei miniere în acest tur; de campionat să nu poată da curs ofertelor primite în pauza competiţională. Nădăban a fost împrumutat în vara trecută de "Şepcile-roşii” nou-promovatei Minerul lara, formaţie care,

conform contractuluirar f j trebuit să-i achite în Iu n a septembrie unica r a t ă contractuală în valoare de 1 -O q q DM: Banii nu au ajuns îr» buzunarul Tui Puşu, m o t i v pentru care acesta a refuzat s ă participe la primul antrenamental echipei. Chemat d e preşedintele executiv, dr. D a n " Dragoş Crăciun, să d e a

.explicaţii, Nădăban a f o s t convins în cele din urmă să s e reîntoarcă la Minerul lara, a l t fe l ar fi riscat o suspendare pe t r e iani. ( C .S .)

Page 9: Europa trebuie să o construim la noi - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001_013_3096.pdf · BţwuWj ’ ' zîarmdepmdmt ANUL XIII NR. 3096 ISSN

i f i a g 7,00 Telematinal; 9,00 Jurnal ftS S flH ! regional; 9,40 Practic TV; 10,30 TVR i t v O Cluj; 11,20 TVR laşi; 12,10 TVR KOHAMiM Timişoara; 13,00 Ora G ( r); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 CiberFan. Lumea Internet; 14,30 lartă-mă! (r); 15,30 Becker(s); 16,00 Puncte cardinale; 16,30' Cronica (magazin cultural în limba maghiară); 17,30 încurcături în familie (s); 18,00 Corect!; 18,10 Pentru dv., Doamnă!; 19,00 Info-Mania; 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Pasiuni (s); 20,00 Jurnal.. Meteo; 20,40. Sport; 20,45 Vis de licean (co.SUA 1999); 22,2Q„Şapte zile (s); 23,15 Jurnalul de noapte; 23,30 Economia; 0,15 Marele Jazz la Odeon;

7.00 Familia Porter (s/r); 7,25 S Club 74a L.A. (s/r); 7,50 Sally,

vrăjitoarea (s); 8,15 Veni, Video, Viei I (r); 8,35 Toţi, împreună; 9,20 Bastioanele credinţei şi civilizaţiei (do/r); 9,50 Obsesia vitezei (r); 10,35 în numele sportului (r); 11,05 Ştiri; 11,10 Sport plus (r); 12,00 Trupa DP 2 (r); 13,30 Tribuna partidelor; 14',00 Sally, vrăjitoarea; 14,45 Femeia ispititoare (s); 15,30 Veni, Video, Viei!; 15,45 Ştiri; ;15.50 Mike Hammer (s); 16,40 Tradiţii (r); 17,10 Călătorind prin ţară; 17,40 Familia şijegea (s); 18,30 Telejurnal TVR 2; 19,00 Cinci pentru naţiune; 20,45 S Club 7 la S.A. (s); 21,15 Pragul ; de sus; 22,40 Ştiri; 22,45 Ştiri bancare şi bursiere;22 .50 La răscrucea marilor furtuni (dramă | România 1981); 0,15 TVM Mesager. j

7.00 Observator; 8,00 ‘Neaţa; 11,00 Dublă personalitate (s);

12,00 La asfinţit (dramă SUA 1996); 14,00 Al treilea geamăn (f/r); 16,00 Zile din viaţa noastră (s); 17,00 Ştiri; 17,2b Te voi iubi mereu (s); 19,00 Observator; 20,00 Strategia supravieţuirii (f.SUA 19 9 5 ); 22,00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator;' 23,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea; 0,30'Omul cu o mie de feţe (s); 1,30 Dragostea învinge (s); 2,30 Suflete rătăcite (s); 3,30 Uraganul (s); 4,30 Ape liniştite (s); 5,30 Te voi iubi mereu (s/r). , : . ..

,’7,00 Telem atinal;. 9,00 Jurnal regional; 9,40 Practic TV; 10,30 TVR

«tOM.NIA Clui- 11.20 TVR laşi; 12,10 TVR Timişoara; 13,00 Tezaur folcloric (r);

I 14,00 Jurnalul de prînz; 14,145 CiberFan; 14,30 TVR Craiova; 15,30 Becker(s); 16,00 Panorama; 17,30 încurcături în familie (s); 18,00 Corect!; 18,10 Impas în doi;'.19,00 Info-Mania; 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Pasiuni (s); 20,00 Jurnal. Meteo; 20j45 Recurs la morală; 22,15 Cu ochii’n 4; 23,15 Jurnalul de noapte; 23,30 O noapte de coşmar (thriller SUA 1993).

î mTV

t v r @

E V * - » . 7,00 Bună dimineaţa!; '10,00 Tînâr nelini?tit <s/r); 11*00

SS—J * Chicago Hope (s/r); 12,00 Baby Talk (s); 12,20 Head Office (co. SUA 1986); 14,15 Night Walk (f/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 16,55 Jocuri magice; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,40 Sens unic; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Expertul (s); 21,00 Spitalul de urgenţă (s); 21,55 Ştirile Pro TV; 22,00 Chestiunea zilei; 23,45 Omul care aduce cartea; 23,50 Ştirile Pro TV; 0,05 Pro TV te ascultă ce vezi; 0,15 Seinfeld (s); 0,45 Chicago Hope (s); 1,30 Doug şi Carne (s); 2,00 Chestiunea zilei (retrospectivă); 3,45 Lucruri de trebuinţă (f.horror. SUA 1993).

' 7,00 Salvaţi de clopoţel (s/r); 8,00 Prima Mix; 13,30 Milagros (s); 14,30 Cinemagia; 15,00

Motor; 15,30 Viper (s); 16,30 Salvaţi de clopoţel (s); 17,30 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus - primele ştiri ale serii; 19,00 Real TV; 19,30 impact; 20,00 Sheeee’ll Take Românce (f.romantic SUA 1990); 22,00 Stil - magazin de modă; 23,00 Focus; 23,30 Impact; 0,00 Viper (s/r).

j fcD f

l / c x \fa l D C

7.00 Bună dimineaţa, România; 10,00 La ordinea zilei (r); 11,30

' Daţi vina pe Corina (r); 12,20 Gura lumii (r); 12,30 Ofsaid (s); 13,00 Ora unu a venit; 13,05 Ofsaid (cont.); 14,15 Cutia muzicală (r); 14,45 Defrick (s); 16,00 Post Meridian; 17,00 Daţi vina pe Corina; 18,00 24 din 24; 18,30 As show; 20,00 La ordinea zilei; 21,00 Telejurnal; 21,30 Documentar; 21,45 Gura lumii; 22,00 Măştile puterii; 23,15 Documentar; 1,00 Ora unu a venit (r); 1,05 Post Meridian (r); 2,15 Telejurnal; 2,45 Documentar (r).

7.00 Reluări; 9,15 Fiorella (s/ r); 10,20 Luisa Femanda (s/r);

.11,10 Iubire fără limite (s/r); 12,05 Dragoste nebună (s/r); 12,55 Doctorul casei (mag Jr); 13,30 Jesse James (f/r); 15,30 înger sălbatic (s); 16,20 Căsuţa poveştilor (d.a.); 16,30 Miracolul iubirii (s); .17,30 Dragoste şi putere (s); 18,00 Fiorella (s); 18,50 Acasă la bunica; 19,00 Iubire fără (imite

„(s); 20,00 Ştirile de Acasă; 20,40 Dragoste ■Ajebună; 21,30 Luisa Femanda (s); 22,30 Zorba

kîfecul (dramă Grecia/Anglia 1964). .

e& an A a ' Î5 .00 Retransmisie Teie 7 abc; ciuywpCA 17,50 Videoclipuri; 18,00 Topul meseriilor - realizator Nicoleta Ţăranu; 19,30 Spoturi şi reportaje publicitare; 20,00 Retransmisie Tele 7 abc; 23,00 Închiderea programului.

7.00 Tip-Top, Mini-Top (r); 7,30 S Club 7 la L.A. (s/r); 7,55 Sally,

vrăjitoarea (s); 8,20 Veni, Video, Viei? ( r); 8,35 Toţi, împreună; 9,40 Pragul de sus (r); 11,05 Ştiri,• 11,15 Călătorind prin ţară (r); 11,50 La răscrucea marilor furtuni (f/r); 13,15 Veni, Video, Viei! (r);13.30 Cronici votive; 14,00 Sally, vrăjitoarea; 14,45 Femeia ispititoare (s); 15,30 Veni, Video, Vicii; 15,45 Ştiri; 15,50 Documentar; 16,40 Serial

,-de călătoriii; 17,10 Mit şi istorie; 17,35 Familia şilegea (ş); 18,30 Telejurnal TVR 2; 19,00 Cinci pentru naţiune; 20,45 S Club 7 la L.A. (s); 21,15 Pe.muchie de cuţit; 22,10 Afaceri la cheie; 22,25- E dreptul tău!; 22,40 Ştiri; 22,45 Ştiri bancare şi bursiere; 22,50 Al treilea ochi (dramă SUA 1999, p.lll); 0,15 TVM Mesager.

7.00 Observator; 8,00 ‘Neaţa; y 11,00 Dublă personalitate (s);

| 12,00 Salome (dramă SUA '53);-14,00 Strategia i supravieţuirii (f/r); 16,00 Zile din vidţa noastră

(s); 17,00 Ştiri; 17,20 Te voi iubi mereu (s); 19,00 Observator; 20,00 „Palookaville (co.SUA 1996);22.00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator; 23,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea; 0,30 Omul cu o mie de feţe (s); 1,30 Dragostea învinge (s); 2,30 Suflete rătăcite (s); 3,30 Uraganul (s); 4,30 Ape liniştite (s); 5,30 Te voi iubi mereu (s/r).

7.00 Bună dimineaţa!; 10,00. Tînâr. şi neliniştit- (s/r); 11,00

ţ Chicago Hope (s/r); 12,00 Baby Talk (s); 12,30 În căutarea adevărului (dramă SUA 1990); 14,15 Fitz (s); 15,05 Expertul (s/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 16,55 Jocuri magice; 17,00 Ştirile pro TV; 17,40 Sens unicj 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Northern Lights (dramă SUA'97); 21,55 Ştirile Pro TV; 22,00 Chestiunea zilei; 23,45 Ştirile Pro TV; 0,00 Pro TV te ascultă ce vezi; 0,10 Seinfeld (s); 0,35 Chicago Hope (s); 1,30 Doug şi Carrie (s); 2,00 Chestiunea zilei (retrospectivă); 3,45 O femeie drept răsplată (co.SUA 1992).

7.00 Salvaţi de clopoţel (s/r); j {; j £ E | .0 1 8,00 Prima Mix; 13,30 Milagros

ţjAMLMA**' ^4 30 stil (r); 15,30 Viper (s);15.30 Viper (s); 16,30 Salvaţi de clopoţel (s);17.30 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus; 19,00 Real TV; 19,30 impact; 20,00 Program special;21.00 Raisirrg Arizona (co.SUA 1987); 23,00 Focus; 23,30 Impact; 0,00 Viper.

T E L Ţ 7 7,00 Bună dimineaţa, România;/ / 10.00 La'ordinea zilei (r); 11,30

Z / a b C Daţi vina pe Corina (r); 12,20 Gura lumii (r); 12,30 Măştile puterii (r); 13,00 Ora unu a venit; 13,05 Măştile puterii (cont.); 13,30 Lumea misterelor, (r); 14,30 24 din 24 (r); 15,00 Derrick (s); 16,00 Post Meridian; 17,00 Daţi vina pe Corina; 18,00 Clubul microbiştilor; 19,00 Documentar; 20,00 La ordinea zilei; 21,00 Telejurnal; 21,30 Documentar; 21,45 Gura lumii;22.00 Reporter Tele 7; 23,15 Documentar; 1,00 ora unu a venit (r); 1,05 Post Meridian; 2,15 Telejurnal; 2,45 Documentar.

7.00 Reluări; 9,05 Fiorella (sI C JS & sE S & I r); 10,05 Luisa Femanda (s/r);10.50 Iubire fără limite (s/r); 11,40 Dragoste nebună (s/r); 12,25 La casa de vis (mag./r); 13,00 Zorba grecul (f/r); 15,30 Înger sălbatic (s); 16,20 Căsuţa poveştilor (d.a.); 16,30 Miracolul iubirii (s);17.30 Dragoste şi putere (s); 18,00 Fiorella (s);18.50 Acasă la bunica; 19,00 Iubire fără limite (s); 20,00 Ştirile de Acasă; 20,40 Dragoste nebună (s); 21,30 Luisa Femanda (s); 22,30 Un anume zîmbet (f.romantic SUA 1958)

15,00 Retransmisie Tele 7 abc; ctuj+jAjpdA 17,50 Videoclipuri; 18,00 Labirintul tranziţiei - realizator Nicoleta Ţăranu; 19,30 Spoturi şi reportaje publicitare; 20,00 Retransmisie Tele 7 abc; 23,00 Închiderea programului.

7,00 Telematinal; 9,00 Jurnal regional; 9,40 Practic TV; 10,30 TVR Cluj; 11,10 TVR laşi; 11,50 TVR Timişoara; 12,30 Recurs la morală (r);

| 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 CiberFan; 14,30 | Drepturile omului; 15,30 Becker(s); 16,00 • Convieţuiri (mag.); 17,30 încurcături în familie (s); *18,00 Corect!; 18,10 Medicina pentru'toţi; 19,00 ! 'Info-Mania;. 19,10' Avanpremieră Ştiri; 19,15 J Pasiuni (s.); -20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; j 20,45 Justiţiarii (s); 21,45 Academia de presă; | 23,00 Reflecţii rutiere; 23,15 Jurnalul de noapte; I 23,30 Martorul tăcut (s). .I

î t V T ©7,00 Călătoriile lui Ies (r); 7,35

S Club 7 la L.A. (s/r); 8,05 Sally,* vrăjitoarea (s); 8,35 Toţi, împreună; 9,25 Veni, { Video, Viei! (r); 9,40 Documentar; 10,35 Afaceri J la cheie (r); 10,50 E dreptul tău! (r); 11,10 Ştiri; I 11,20 Pe muchie de cuţit (r); 12,20 D'ale Iu' Mitică ■ (r); 13,25 Tribuna partidelor parlamentare; 14,00 î Salyy, vrăjitoarea; 14,45 Femeia ispititoare (s); | 15,30 Veni, Video, Vicii; 15,45 Ştiri; 15,50 Comori f reciclate (do); 16,40 Atlas; 17,10 Documentar; j 17,40 Puls 2001 (anchete); 18,30 Telejurnal TVR• 2; 19,00 Cinci pentru naţiune; 20,45 S Club 7 la l 'L.A. (s); 21,15 Ora adevărului; 22,40 Ştiri; 22,45 j Ştiri bancare şi bursiere; 22,50 E scris pe apă

(dramă Argentina 1997); 0,15 TVM Mesager.

fK SFgW 7 ioo Telematinal; 9 ,00 Jurnal Jj regional; 9,40 Practic TV; 10,30 TVR

U iA N ÎA C lu j; 11Î2Q TVR laşi; 12,10 TVR Timişoara; 13,10 Medicina pentru toţi (r); 14,00 Jurnalui de prînz; 14,15 CiberFan. Gamemania;14.30 Garantat 100% (r); 15,30 Trupa de şoc (r);16.30 Tribuna partidelor parlamentare; .17,00' Obiectiv Europa; 17,30 încurcături în familie(s); 18,00 Corect!; 18,10 O vedetă ... populară; 19,00 Info-Mania; 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Pasiuni (s); 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 Ploaia de stele (div.); 22,15 Culise; 23,15 Jurnalul de noapte; 23,30 Profesioniştii (talkshow); 0,30 Rock la miezul nopţii.

tvr@

7,00 Observator; 8,00 ‘Neaţa; 11,00 Dublă personalitate (s);

12.00 Tokyo Joe (f. SUA ’49); 14,00 Al şaselea (f.SUA 1998); 16,00 Zile din viaţa noastră (s);16.50 Joi TeleeeEurobingo 2; 19,00 Observator;19.50 Din dragoste (div.); 21,30 Brigada mobilă;22.00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator; 23,30. Noaptea tîrziu cu Mircea Badea (div.); 0,30 Omul cu o mie de feţe (s); 1,30 Dragostea învinge (s); 2,30 Suflete rătăcite (sj; 3,30 Uraganul (s); 5,00

| Ape liniştite (s).

| . 7,00 Bună dimineaţa!; 10',00Tînăr şi neliniştit (s/r); 11,00

| chicago Hope (s/r); 12,00 Basby| Talk (s); 12,30 în căutarea adevărului (dramă SUA J 1990, p.ll); 14,15 Northern Lights (f/r); 16,00 Tînăr* şi neliniştit (s); 16,55 Jocuri magice; 17,00 Ştirile i Pro TV; 17,40 Sens unic; 17,45 Teo (talkshow); | 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Diggstown (co. SUA• 1992); 21,55 Ştirile.Pro TV; 22,00 Chestiunea J zilei; 23,45 Ştirile Pro TV; 0,00 Zero; 1,00 Pro TV I te ascultă ce vezi; 1,05 Seinfeld (s); 1,30 Chicago | Hope (s); 2,00 Nebun după tirie (s); 2,30 | Chestiunea zilei (retrospectivă); 3,45 Cement

7,00 Arta apărării (r);; 7,35 S Club 7 la L A (s/r); 8 ,05-Sally,

vrăjitoarea (s); 8,35 Toţi, împreună; 9,25 Ora adevărului (r); 10,55 Ştiri; 11,00 Veni, .Video, Viei! (r); 11,15 Comori reciclate (do/r); 12,05 E scris pe apă (f/r); 13,30 Mit şi istorie (r); 14,00 Sally, vrăjitoarea; 14,45 Femeia ispititoare (s); 15,30 Vineri, Video, Viei!; 15,45 Ştiri; -15,50 Samuraiul (s); 16,40 Arca lui Noe; 17,10 Spectacolul lumii văzut de loan Grigorescu(r); 17,40 Marele Bob ţs); 18,30 Telejurnal TVR 2; 19,00 Cinci pentru naţiune; 20,45 S Club 7 la L.A. (s); 21,15 D’ale Iu' Mitică; 22,15 Dezastre (do); 22,45 Ştiri; 22,50 Ştiri bancare şi bursiere; 23,00 Obligat să ucidă (f. SUA 1993); 0,30 TVM Mesager.

7,00 Observator; 8,00 ‘Neaţa; j « ■ *■ ** ** 11 oo Dublă personalitate; 12,00I Din dragoste (r); 14,00 Proiectul Pandora (f.SUA* 1998); 16,00 Zile din viaţa noastră (s); 17,00 Ştiri;* 17,15 Simţul dreptăţii (s); 18,10 Te voi iubi mereu I (s); 19,00 Observator; 19,50 Operaţiunea Delta | Force 3 ( f. SUA 1998); 22,00 Stargate SG-1 (s); t 23,00 Observator; 23,30 Noaptea tîrziu cu Mircea J Badea (div.); 0,30 Lanţuriie pasiunii (f.erotic SUA 1 1993); 2,30 Dragostea învinge (s); 3,15 Suflete | rătăcite (s); 4,00 Uraganul (s); 5,00 Ape liniştite | (s); 6,00 Te voi iubi mereu (s/r). ■-

! 7,00 Bună dimineaţa!; 10,00* TTnăr ?' neliniştit (s/r): 11,00j Chicago Hope (s/r); 11,50| Misionarul (dramă SUA.’92); 14,15 Diggstown (f/

r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 16,55 Jocuri magice;

7,00 Bună dimineaţa, România; 10,00 La ordinea zilei (r); 11,30

Garden (dramă Franţa/Ger. 1993).

7,00 Salvaţi de clopoţel (s/r); 8,00 pnma Mix; 13,30 Milagros

JM (S). 14i30 Reluări; 15,30 Viper (s); 16,30 Salvaţi de clopoţel (s); 17,30 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus ; 19,00 Real TV; 19,30 Impact; .20,00 Program special; 21,00

I Supravieţuitorul; 22,00 Obiectiv; 23,00 Focus; | 23,30 Impact; 0,00 Viper (s/r). .

\ T E lf 7

i Z / O k D C o aţi vina pe Corina (r); 12,20 Gura J lumii (r); 12,30 Reporter Tele f (r); 13,00 Ora 1 unu a venit; 13,05 Reporter Tele 7 (cont.); 13,30 | Clubul Microbiştilor; 14,30 Dem'ck (s); 16,00 Post | Meridian; 17,00 Daţi vina pe Corina; 18,00 As■ show; 18,50 Pariu trio- LOTO; 19,00 Documentar; J 19,30 La ordinea zilei; 21,00 Telejurnal; 21,30 I Documentar; 21,45 Gura lumii; 21,55 Pariu trio; | 22,00 Teiemedicina; 23,15 Documentar; 1,00 Ora i unu a venit (r); .1,05 Post Meridian (r); 2,45 j Telejurnal.

- 7,00 Reluări; 9,15 Fiorella (sI r); 10,20 Luisa Femanda (s/r);

J 11,10 Iubire fără limite (s/r); 12,05 Dragoste■ nebună (s/r); 12,55 la-mă acasă (mag./r); 13,30

( I n n m i m a ■ rîm k ftf./f/p V * 4 CZ O /V I n n A P A X l k A Î l AUn anume zîmbet (f/r); 15,30-înger sălbatic (s);* 16,20 Căsuţa poveştilor, 16,30 Miracolul iubirii I (s); 17,30 Dragoste şi putere; 18,00 Fiorella (s); I 18,50 Acasă ia bunica; 19,00 iubire fără limite j (s); 20,00 Ştirile de Acasă; 20,40 Dragoste | nebună (s);.21,30 Luisa Femanda (s); 22,30

Vînătorul (f.SUA 1980).

15,00 Retransmisie Tele 7 abc; 17,50 Videoclipuri; 18,00 Drumuri ale cunoaşterii

realizator Rada Muraru; 19,30 Spoturi şi reportaje | publicitare; 20,00 Retransmisie Tele 7 abc; 23,00 | închiderea programului. .

J 17,00 Ştirile Pro TV; 17,40 Sens unic; 17,45 Teo;I 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Vineri seara ne distrăm | cu Florin Călinescu; 22,30 Ştirile Pro TV; 22,35 ' i Alien (thriller SUA 11979); 0,30 Ştirile Pro TV;* 0,35 Omul care aduce cartea; 0,40 Pro TV te* ascultă ce vezi; 0,45 Seinfeld (s); 1,15 Vînătorul I de cerbi (dramă SUA 78); 2,15 Vineri seara ne | distrăm cu Florin Călinescu (r). •

7,00 Salvaţi de clopoţel (s/r); 8,00 Prima Mix; 13,30 Milagros-

| 0*®*“ * * * * ' ' '* * (s); 14,30 Obiectiv (r); 15,30 | Viper (s); 16,30 Salvaţi de clopoţei (s); 17,30■ Camera de rîs; 18,00 Focus; 19,00 Real TV; 19,30 J Impact; 20,00 Vrei să fii miliardar?; 21,00 Orhidee I sălbatică (erotic SUA 1990); 23,00 Impact (r);| 0,00 Viper (s/r).

I ■' dimineaţa, România;* 10.00 La ordinea zilei (r); 11,30I Daţi vina pe Corina (r); 12,20 Gura| lumii (r); 12,30 Teiemedicina (r); 1ş3,00 Ora unu■ a venit; 13,05 Teiemedicina (cont.); 19,30 Club .a b c (r); 14,00 Documentar; 14,45'Derrick (s);» 16,00 Domino; 17,00 Gala Tele 7; 18,00 As show;| 19,00 Documentar; 19,25 LOTO; 19,30 La ordinea j zilei; 21,00 Ţelejumal; 21,30 Documentar; 21,55* LOTO; 22,00 în justiţie; 23,15 Documentar; 1,00 . J Ora unu a venit (r); 1,05 Tentaţii (r); 1,35I Documentar.II «C" '""^5+S 7,00 Reluări; 9,15 Fiorella (s!■' r); 10,15 Luisa Femanda (s/r);*1 1 ,00 Iubire fără limite: (s/r); 11,55 Dragoste I nebună (s/r); 12,40 Acasă la români (r); 13,40 | Vînătorul (f/r); 15,30 înger sălbatic (s); 16,20■ Căsuţa poveştilor; 16,30 Miracolul iubirii (s); 17,30 . Dragoste şi putere (s); 18,00 Fiorela (s); 18,50* Acasă la bunica; 19,00 Iubire fără limite (s); 20,00 I Ştirile de Acasă; 20,40 Dragoste nebună (s);| 21,30 Luisa Femanda (s); 22,30 Femei în pragul | unei crize de nervi (Spania 1988) ., .

15,00 Retransmisie Tele 7 abc; 17,50 Videoclipuri; 18,00 Daniela -

| prietena ta - realizator Daniela Dumbravă; 19,30 j Spoturi şi reportaje publicitare; 20,00 Retransmisie | Tele 7 abc; 23,00 închiderea programului.

Page 10: Europa trebuie să o construim la noi - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001_013_3096.pdf · BţwuWj ’ ' zîarmdepmdmt ANUL XIII NR. 3096 ISSN

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI 431.367.

1929 - S-â născut pastorul negru american Martin L u t n er King. personalitate de prim plan a luptei pentru a p ă r a i a drepturilor civile ale populaţiei de culoare, pentru ju s t iţ i® .

laureat al Premiului Nobel pentru Pace (m 1 9 6 8 )'

luni, .15 ianuarie 20

Ambasadorul SUA, James Rosapepe, a anunţat că peste4.000 de români au utilizat serviciile D H L pentru a solicita viza americană fară a se mai deplasa la Bucureşti.

“înţeleg foarte bine de ce solicitarea unei vize poate fi extrem de frustrăritâ’, a spus ambasadorul. “în timp ce consulatul nu poate elibera vize pentru toţi cei care doresc aşa ceva, noi putem totuşi sâ oferim un serviciu avantajos, care sâ respecte demnitatea fiecărui solicitant de viză.

Am lansat programul DHL acum doi ani şi jumătate

pentm a reduce dificultăţile de deplasare ale persoanelor care locuiesc în provincie.”

Ambasada americană la Bucureşti nu solicită tuturor persoanelor care doresc să obţină o viză temporară să vină în Capitală pentm a da un interviu. De fapt, mai mult de 40% din solicitanţi îndeplinesc condiţiile de obţinere a vizei fară a mai da interviu. Ţinînd cont că au existat peste 43.000 de solicitanţi de vize turistice anul trecut, înseamnă că mii de români pot obţine vize fără a mai veni la consulat

“Oricît de greu le-ar veni

. oamenilor să creadă”, a spus Rosapepe, “majoritatea românilor care solicită vize turistice, le obţin”. în anul 2000 mai mult de 57% din cererile de viză temporară au fost aprobate, iar în cadrul acestui grup 82% din cererile de vize de afaceri au fost obţinute. ..

De asemenea, 75% din persoanele care au solicitat viza prin intermediul serviciilor DHL au primit-o.

Pentm a beneficia de acest serviciu, solicitanţii trebuie să plătească o taxă de viză la, Banca Transilvania şi apoi să meargă cu paşaportul,

formularul de viză, chitanţa de la bancă şi toate celelalte documente solicitate Ia cel mai apropiat birou DHL. în schimbul unei taxe în valoare de 20$, DHL le va livra Ambasadei şi va returna persoanei paşaportul acasă, după ce Secţia consulară a procesat cererea. în prezent există 19 centre DHL care acceptă paşapoarte şi care deservesc practic întreaga Românie. în general, durează trei sau patru zile pentm ca un paşaport să fie retumat persoanei care a solicitat viza, după ce a fost lăsat la un birou DHL.

Programe pentru bolnavii de epilepsie

Confederaţiile sindicale consideră incomplet conţinutul acordului social în forma propusă de Guvern

, In cadrul unei întîlniri organizate da Primăria municipiului Cluj-Napoca, în 18 august 2000 s -a constituit Asociaţia Naţională a Bolnavilor d e Epilepsie, cu-scopul de a cunoaşte şi sprijini toate persoanele cu acest handicap.

în colaborare cu Asociaţia Caritatea Umanitar Internaţională şi la sediul acesteia, din strada Colonia Hajongard nr. 5A (în spatele blocului de,pe strada Lunii 16), Asociaţia Naţională a Bolnavilor d e Epilepsie a început o serie de programe pentru persoanele suferind de această boală. ■ '

Bolnavii de epilepsie sînt invitaţi să se alăture asociaţiei, contactînd conducerea acesteia:1a^adresa mai sus menţionată,- în zilele de marţi, între orele 16 - 19,30. Cei interesaţi pot obţine informaţii suplimentare la tel. 15-70-40 (seara) s'au. 095/25-65-46. -

M .T R IPO N

liderii confederaţiilor sindicale se declară nemulţumiţi de conpnutul acordului social Tn forma propusă de Guvern, cetind ca prevederile acestuia sâ fie completate şl mult mal explicite, astfel încît semnatarii lui să poată fi traşi la răspundere Tn cazul Tn care Tşl încalcă angajamentele.

'Programul înaintat de Ministerul Muncii reprezintă, de fapt. o serie de extrase din programul de guvernare. Perioada electorală a trecui totuşi, aşa că ar trebui să vedem şi ceva concret', a declarat Marius Petcu, preşedintele CNSLR-FrtţSă. El a apreciat mult prea general conţinutul proiectului de pact social şi a adăugat că, Tn aceste condiţii, pentru CNSLR-Frâţia un astfel de document este Inutil, cit timp confederaţia are un acord de colaborare cu PDSR.

'Din varianta propusă de guvernanţi lipsesc foarte multe lucruri', consideră, ta rîndul său, Bogdan lullu Hossu, preşedintele ‘Cartelului Alfa'. El a declarat că deşi sindicalişti sînt deschişi negocierilor, resping ereq propunerilor lor va duce ia nesemnarea acordului social. ‘Atunci nu ar râmîne decît ca noii guvernanţi să îşi asume răspunderea pentru escaladarea tensiunilor sociale din anul care a început*, a mal

spus Hossu. Liderii sindicali sînt de părere că acordul social trebuie încheiat înainte ca Executivul să înceapă negocierile cu organismele financiare Internaţionale, întrucît acesta ar fi o dovadă de credibilitate şi de susţinere din partea populaţiei. N

Guvernul a propus CNSLR- Frâţia. 'Cartelului Alfa', BNS, CSDR şl ‘ Meridian", prin Intermediul Ministerului Muncii şl Solidarităţii Sociale, un proiect de acord tn dnd puncte, privind' stabilitatea macroeconomică, politica sodatâ, angajarea forţei de muncă, relaţiile de muncă, protecţia socială şi măsurile fiscale din 2001. Proiectul trimis confederaţiilor sindicale a fost însoţit de solicitarea ca acestea să îşi prezinte, pînă vineri, punctul de vedere şl eventualele propuneri.

Propunerile guvernamentale vizează diminuarea Inflaţiei, creşterea productivităţii muncii şi a disdpiinel financiare, facilităţi pentru crearea de locuri de muncă şi dinamismul pieţei interne. De asemenea, este prevăzută majorarea pensiilor, a alocaţiilor pentru copil şl Indexarea automată a salariilor şi a drepturilor de ajutor sodat, precum şl sprijinirea familiilor sărace, fâ râ a se avansa vreo dfră în acest sens. Alte măsuri vizează combaterea mundi la

negru, programele pentru Integrarea tineretului, reducerea impozitelor directe şi Implementarea noului sistem de Impozitare pe venitul global.

Varianta de' acord a sindicaliştilor este structurată pe opt puncte,, cu multe detalii, cuprinzlnd parametrii economld şi sociali pe care partea guvernamentală ar urma să îi respecte, pe durata anului 2001. Deşi cele cinci confederaţii sindicale promit In schimb un an fără proteste, proiectul de acord pe care l-au elaborat nu indude nld o prevedere în acest sens.

Sindicatele vor să partidpe la elaborarea strategiilor sectoriale şi a Legii bugetului de stat şt la: stabilirea defldtului bugetar. Cer ca majorarea taxelor şl Impozitelor să fie anunţată cu şase luni înainte, datoriile societăţilor de stat să fie transformate In acţiuni, preţuri diferenţiate la gaz metan şl electricitate, în funcţie de consumator, plata salariilor prin cont bancar pentru anumiţi agenţi economld şl penalizarea băncilor care ' realizează transferurile financiare în mal mult de 48 de ore. In privinţa salariilor, sindicatele cer ca acestea sâ fie calculate în euro şi actualizate trimestrial, pentru păstrarea puterii de cumpărare, fiind aplicat un sistem unitar de plată pentru bugetari, fie ei

demnitari ori simpli angajaţi. în opinia sindicaliştilor, angajatorii trebuie încurajaţi In crearea locurilor de muncă, prin reducerea cu cel puţin 50 la sută a contribuţiilor plătite, prin scutirea temporară de impozite a societăţilor falimentare care încearcă să se relanseze şi prin creditarea întreprinderilor aflate în blocaj financiar. De asemenea, se cere penalizarea drastică a celor care angajează ‘ la negru* şl obligativitatea plăţii asigurărilor sociale pentru angajaţii care au contracte de colaborare. Potrivit sindicaliştilor, fondurile pentru măsuri active ar trebui alimentate cu 15 la sută din bugetul Agenţiei de Ocupare şi Forţă de Muncă şi cu cel puţin Jumătate din amenzile încasate de Inspecţia Mundi.

Sindicatele mal cer şase lasută din PIB pentnj învăţămînt

enfru cercetare,şl 1,5 la sută pen reducerea TVA la produsele alimentare, majorarea fondurilor pentru Investiţii bugetare, acordarea tichetelor de masă şl introducerea impozitării globale pe veniturile familiale. Alte prevederi ale proiectului se referă la modificarea legislaţiei sindicale, la conducerea prin rotaţie (de către sindicate, patronate şi GuvernŢ a instituţiilor tripartite şi la înfiinţarea unui comitet de monitorizare a aplicării acordului.

J»**««**£*& >1 10 amintire eu Paul Ev era e

u

R

N

A

L

Luni, 22 februarie 1982. Merg încet spre redacţie. Oraşul pare pustiu... Deodată, vine spre mine un om ce seamănă bine cu Everac: are bărbuţă mică şi băţoasă, pălărie cu boruri largi, mersul legănat, figură de boier, de pe vremea ţarilor.

Culmea: e chiar Everac. Ne stringent mîinile, îşi scoate pălăria, ne îmbrăţişăm şi zice cu blîndeţe:

- Domnule, norocul mi te-a scos în cale. Nu vrei să ajuţi un biet bătrîn care n-are stare şi umblă aşa, vai de capul lui...

- Ba vreau, domnule Everac. Cum? Cu ce? _

- Domnule, nu mă simt prea bine, poate am ceva la inimă!

Aş vrea sâ mă duci la un medic. La unul bun. Dacă-i place şi teatrul e mai bine... Or poate mai râu, că se va pricepe mai bine la teatru decît la bolile de inimă!?

- Mergem la profesorul Vlaicu, e un cardiolog de excepţie şi e la doi paşi..

- Bine, mergem. E ardelean?- Moţ, din Apuseni, din părţile

Călăţelelor, a Huedinului...Ajungem la clinică; ^tocmai se

terminase raportul de dimineaţă şi holul era plin de studente Everac zice:

- Ce privelişte pişcătoare, domnule.

Aici nu poţi fi bolnav. întotdeauna e aşa?!.Intrăm în cabinetul profesorului, fac

prezentările. Cu surîsul lui bonom, Vlaicu spune:

- Vă cunosc, domnule Everac, şi din scris, şi din vedere, adică de la TV!

- Ei, atunci, vă rog să mă suportaţi ca pacient cîteva minute, domnule profesor.Azi, noapte inima mea a bătut tare, des, m-am şi sufocat la un moment dat...

Deseară am opremieră la Arad şi ‘ nu ştiu dacă pot, dacă e bine să-mi încarc ’ inima cu o emoţie în plus... Săraca, a suportat destule, pînă acum.- - Aţi visat urît? i- Da, zice Everac,

surprins, ca un elev la r ‘ tablă, după ce a făcuto poznă. De unde ştiţi?!

- Aţi avut o masă măi îmbelşugată? continuă profesorul, examinîndu-i discret doar faţa şi ochii de aproape.

- A fost o masă şi lungă şi bogata. E drept. Dar eu de inimă vă întrebam. Văd

că ştiţi tot!?!- La cererea profesorului, Everac se

dezbracă; urmează un scurt examen; tensiunea bună, pulsul bun, stomacul balonat cît se poate... '

-• Am avut şi un coşmar, mă băteam cu unii, fugeam...

- Aţi mîncat prea mult şi inima a Scut un efort mare. Ca şi cum aţi fi fugit

; de-adevăratelea. Aţi mîncat repede?

ffi tî - De obicei, comitaceastă greşeală, r e-c u n o a ş t e dramaturgul.

- Aţi mîncat salate, vinete...?

- De toate/ îmi plac. Am vrut sâ evit carnea... E grea...

- Astea fermentează mai tare! Să vă reţineţi şi să mîncaţi mai

încet... Să nu mai fiţi hămesit! Ştiţi ce e asta? •

- Cum să nu? se miră Everac, doar sînt ardelean. Dar ce să fac, domnule profesor, mîncarea e singura plăcere care mi-a mai rămas!?!

- Mai sînt şi altele, zice Vlaicu ş i - l asigură că nu trebuie decît nişte colîbil ş i triferment şi o masă de formă, la prînz. Tensiunea e 14-9, pulsul 72. Sînteţi încă fecior.

Everac se îmbracă şi trece la glume, semn că deja se simte bine:

- Domnule profesor vă mulţumesc m ult, vă rămîn dator şi aş mai îndrăzni o întrebare: - Nu fac rău atîţia îngeraşi?

- Vă referiţi la fetele astea?! :- Cînd le-am văzut, iertaţi-mă, am

început să mă simt mai bine; toate în alb, frumoase, tinere... Nu fac rău?

- Depinde la ce, i-o întoarce Vlaicu.'- La inimă, domnule profesor?!

Nu. E o baie de tinereţe. Chiar ajută, dacă inima e cuminte.

Everac e disperat şi continuă: ' .- Dacă inima e cuminte, la ce m a i

Rîd amîndoi. Despărţirea c a ld ă , prietenească, jfiecare fiind cucerit d e * celălalt* Merg cu Everac spre centru. Z ic e ;

- Nu-şi poartă morga profesorul, ^ tandru, cald... E ardelean de-al nostru. E )a » ştii că mi-ar plăcea să fiu profesor în tr -o astfel de clinică?! Nu ştiu dacă aş rezista mult...

O dimineaţă nostimă cu Paul Everac.

Viorel CACOVEANU

Page 11: Europa trebuie să o construim la noi - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001_013_3096.pdf · BţwuWj ’ ' zîarmdepmdmt ANUL XIII NR. 3096 ISSN

POLIT IA CLUJ: 955 şi 43-27-27 J A N D A R M E R IA : 956 r PO M P IER II: 981 .. : _

Program dc TOT în management financiarfn primăvara acestui an, Fundaţia pentru Dezvoltarea. Societăţii

Civile: Departamentul de Instruire şi Consultanţă va organiza un program de TOT (Training of Trainers) în Management Financiar.

.. Programul'se va derula în colaborare cu MANGO - Management Accounting for Non Gouvemamental Organisations, fiind finanţat de Charity Know How din Marea Britanie. Potrivit Buletinului

' informativ “Voluntar”, obiectivul programului este introducerea unui sistem de management financiar eficient în .cadrul organizaţiilor nongu’vemamentale. Procesul de instruire' va fi susţinut, în prima săptămînă a lunii martie, de către instructorii MANGO, pentru un număr de 8-10 participanţi. Partea a doua a programului va include un workshop, în cadrul căruia beneficiarii instruirii vor explica liderilor ONG interesaţi de managementul financiar noţiunile însuşite. . . ! i

- : Sînt invitaţi să se-înscrie instructori şi lideri de organizaţii -nonguvemamentale.- Termenul limită pentru înscriere (FDSC, B-dul Carol I, nr. 78, etaj 3, sector 2, Bucureşti, tel. 01/310-01- 77, fax. 01/310-01-80, e-mail: [email protected]) este 26 ianuarie 2001. Informaţii privind criteriile de selecţie, programul în detaliu ş.a. se pot obţine de la FDSC.

M. TRIPON

evarul de Clu

1991 - In urma finalizării dialogului purtat între.-c o n d u c e r e a .Ministerului Lucrărilor Publice,'

Transporturilor şi Amenajării Teritoriului şi sindicatul personalului navigant, TAROM şi-a reluat activitatea, după ce greva se declanşase la 14 decembrie 1990.

Băieţi si fete, haideţi Ia S.R.I.!Serviciul Român de Infor­

maţii selecţionează tineri - băieţi şi fete - în. vederea participării la concursul de admitere, sesiunea 2001, în cadrul Academiei Naţionale de Informaţii, Facultatea de Psihosociologie şi Facultatea de Ştiinţe ale Comunicării.

Concursul de admitere se • desfăşoară în două etape.

Etapa I (eliminatorie) constă în: limbă străină (engleză; franceză, germană, rusă) - test grilă; probă de aptitudini

Inotrice; examen medical; proba de creativitate şi expresivitate; examen psihologic şi de aptitudini pentru activitatea de .informaţii.

Etapa a Il-a cuprinde probe scrise: test de inteligenţă; test de cultură generală.

Media de admitere se calculează luîndu-se în considerare ponderea notelor obţinute, astfel: mediaexamenului de bacalaureat - 20%; nota la testul de cultură, generală - 20%; nota la testul

de inteligenţă - 60%.Precizăm că testul de cultură

generală cuprinde serii de întrebări din materiile studiate în liceu, nefiind o verificare a volumului cunoştinţelor dobîndite; ci o modalitate de apreciere a calităţii acestora, a maturităţii intelectuale şi a flexibilităţii gîndirii. Proba nu se bazează pe discipline distincte de concurs şi nu este jjrevăzută o bibliografie.

Pentru testul de limbă străină se cer cunoştinţele prevăzute în

bibliografia recomandată la examenul de bacalaureat, sesiunea 2001.

Condiţii de participare la concurs: absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat, în vîrstă de cel mult 23 de ani; media la purtare minimum 8 (opt) în toţi anii de liceu; rezultate bune şi foarte bune la învăţătură.

Relaţii suplimentare la Secţia judeţeană de informaţii Cluj, str. Traian nr. 27, telefon 192.117, în zilele de marţi- vineri, între orele 14,30 - 16,30.

TL&gea pensiilor m il i ta r i i

t - A i V f msttr n s t o f w ."to g O INfiÂNO M «IIV&Al/l CV Q P £ M fil£ .> C ^ = -= = ;

96 fi£ NO fg-AI OOSJ9 i t m g u

TCMULET

Gomisiile^ senatoriale reunite de muncă şi de apărare au finalizat raportul la Legea pensiilor militare.

Principalele'amendamente aduse de cele două comisii se referă la corelarea acestui proiect legislativ cu Legea

sistemului public de pensii, ambele urmînd să intre în vigoare la 1 aprilie 2001.- Astfel, senatorii au acordat - pensionarilor din MApN, M I şi ŞRI dreptul să obţină, dacă îşi continuă activitatea după vîrstă de pensionare, o

pensie maximă egală cu ultima soldă lunară brută. Proiectul prevedea că pensia maximă nu poate depăşi

'90% din solda lunară brută.Un alt amendament al

comisiilor propune ca pentru pensionarii militari care au

ocupat-iilterior-.funcţie. de demnitate publică pensiile să se calculeze în raport ,cu toate indemnizaţiile pe care

.-.le-auavut, şi nu în raport cu ultima, mdemni-zaţie de demnitar, : după -cum prevedea proiectul iniţial.

* şte * * - f a i r f y ţ » * ' * ■ * *

' ORIZONTAL:". Lună de iamă. 2. Cea a îndrăgostitului este fierbinte şi iama - închisoarea cu foc veşnic a păcătoşilor,3. Franci' -,A aşeza 4. Itinerar de iamă spre cabane - Crăciun pe sfîrşite! 5. Jumătate de iglu! - Acrişoara 6. început de iamă! - Unul care şi zăpada o vede neagră 7. Lună de iamă 8. Zece! - E... nea! 9. Căutată iama, ocolită vara.’ VERTICAL: 1. Iama soarele e cu... - încălzeşte iama 2. Sursă

modernă de căldură şi lumină 3. A da un fragment din “Iama pe uliţă” de Coşbuc - Ager 4. Pusă în circulaţie - Darul pomilor 5. Omăt în centru! - întoarce vorba 6. Ou clocit - Rece iama cînd

■ îl tragi pe nas 7. îngheţat de ger, curge pe dedesubt - Are şi ea-. Vatra ei.(în Bistriţa-Năsău'd) 8.- Lună de iamă 9. Rai mitic - A întrecut măsura la încălzire:., centrală.

D i c ţ i o n a r : ENEASoluţia careului din numărul trecutAGARBICEANU • DACIAN • SCOR *ÂLO • R • A • RUS •

MARINESCU • U • ENDO • MARTA • STANCULEASA • T •T • ATLA • CI • EI • ILEA • PE • ARAMA • TRATA • N • U • RAICU • C • UDROIU • ALBU . . •/■ , . 7 -

Ioan POP

Motto:E-n vacanţă frig ideru l, a-ngheţat ca loriferu l...

1 2 3 4 ,■ 5 6 7 8 9

2V .... -

3 *

4 :ELfeJ

5 .

C olaborări in Soiosul fam iliei şi copilu lui• Fundaţia Română pentru Copii,

Comunitate şi Familie (FRCCF) a semnat, recent, o Convenţie de colaborare cu. Direcţia Generală Judeţeană pentru Protecţia'Drepturilor Copilului Cluj. Colaborarea se va realiza în cadrul proiectelor Centrul de plasament nr. 5. “Sf. Nîcolae” Cîmpia Turzii şi Centrul de plasament nr. 7 Gilău, dar şi'în cadrul oricăror alte proiecte privind protecţia copilului aflat în dificultate, derulate de FRCCF în judeţul Cluj. Obiectivele acestei colaborări vizează, printre altele, prevenirea abandonului şi instituţionalizării copilului, reintegrarea familială a copilului instituţionalizat, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi educaţie a copilului. < -

• Un Protocol de colaborare a fost semnat'

de FRCCF. şi cu Inspectoratul de Poliţie al . Judeţului Cluj - Compartimentul de Prevenire a Criminalităţii? în vederea prevenirii şi combaterii în comun'a

'delincventei juvenile. în cadrul acestei'- colaborări se are în 'vedere: asocierea îri

‘ vederea organizării unor întîlniri interactive. cu minorii asistaţi de FRCCF, în scopul discutării problemelor cu care se confruntă aceştia şi găsirii unor mijloace adecvate de soluţionare a lor; desfăşurarea unor activităţi menite să faciliteze crearea şi dezvoltarea unui comportament civic corect, în rîndul tinerilor; iniţierea unor : activităţi de educaţie civică, juridică şi antiinfracţională. De asemeni, se intenţionează identificarea şi monitorizarea familiilor dezorganizate, a celor aflate în

situaţii de criză şi unde se consumă în mod frecvent alcool şi intervenţia pentru prevenirea instituţionalizării, .abandonului şi violenţei intrafamiliale; ■

» Avînd în vedere că unul dintre " programele FRCCF are ca scop dezvoltarea

comunităţii, şi a spjritplui comunitar prim sprijin acordat în identificarea şi rezolvarea problemelor specifice fiecărei comunităţi, se intenţionează înfiinţarea cîte unui centru comunitar FRCCF în fiecare cartier al municipiului Cluj-Napoca. Aceste centre vor oferi servicii de asistenţă socială, de îndrumare medicală, consiliere juridică şi psihologică pentru familiile incluse în proiect.

Q O c o r m o n i r o r i i

u n Q s i i eIeri, pe strada Mogoşoaia, în

cartierul Mănăştur, o haită de cîini vagabonzi a atacat un bâtrîn care scormbnea într-un container jn căutare de-resturi Menajere. în timp ce “cocălarul” - se afla în mormanul de? gunoi, ’î'ri maidanezi flâmînzi s-au • tfprbpiat de plasa: în care erau pîine • şi resturi de mincare alterată şi au început să mănînce. & zor. . . -

Omul a vrut să-şi'salveze “comoara”, cînd un dulău jigărit l-a înhăţat de mîneca paltonului

şi" şi-a înfipt colţii în mîna dreaptă. Bătrînul a strigat după •ajutor'.

Administratorul blocului l-a ; ajutat să scape de cîini. Bărbatul

un om mai milos le aruncă o bucată de pîine. Bupă “nunta” la cîini, din luna februarie, cartierele oraşului vor fi pline de cîini vagabonzi. Maidanezii

speriat a dispărut în întuneric, • terorizează lumea, mai ales pe strada Ion Meşter. Nu este noaptea, prin lătrături nesfârşiteprimul caz in care'crinii comunitari atacă locatarii blocurilor din zonă.-Aici, în “buricul” cartierului, poţi întiîni zeci de cîini ai nimănui căutînd resturi de mîncare prin lăzile de gunoi, fiind lihniţi , de foame. Rar, cîte

la lună şi la stele. Oamenii sînt treziţi din somnul dulce,

.blestemînd patmpezii hoinari şi gălăgioşi, dar... şi pe edilii oraşului. Da’ pînă cînd, oameni buni?!

b.z.

i i ®I S l IM: A

1

M.TRIPONw m

Fundaţia “Ajutorul Familiei” se extinde In... Balcani

în paginile ziarului nostru am scris de mai multe ori despre acţiunile umanitare întreprinse de Fundaţia “Ajutorul Familiei” din Cluj-Napoca. Sprijinind spitalele, căminele de pensionari şi penitenciarele, fundaţia clujeană şi-a cîştigat deja un renume prin activitatea caritabilă întreprinsă în ţară. In cuţînd, voluntarii clujeni se vor deplasa şi în... străinătate'. Prin amabilitatea doamnei dr. Silaghi Stanca de la Fundaţia umanitară “Ajutorul Familiei’ Cluj-Napoca am aflat că un fost deţinut al unei închisori juvenile dip SUA, Allen Center, doreşte să sprijine în continuare cu calculatoare Penitenciarul Oradea şi închisoarea din... Bitola (Macedonia). Acum doi ani şi Penitenriarul Gherla'a fost dotat cu cinci calculatoare. Pastorul american Rufus Waynat, promotorul, acestor acţiuni umanitare, doreşte să acorde şi în viitor un ajutor material puşcăriilor din ţara noastră, dar şi celor din Balcani: Primul pas va fi făcut prin sprijinirea Penitenciarului Bitola (Macedonia). Pe'lîngă ajutorul propriu-zis, aceste acţiuni umanitare constituie şi un mesaj christic, aşa cum bine ne-a precizat doamna dr. Silaghi Stanca.

Mai menţionăm că ajutoarele sosesc din SUA gratuit, TAROM acordînd tot sprijinul în realizarea acestui adevărat pod aerian New York -

■ Cluj-Napoca... : .SZ.Cs.

ir

i i

S#SR

'J& M

Foto: Ion PETCU

mailto:[email protected]
Page 12: Europa trebuie să o construim la noi - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001_013_3096.pdf · BţwuWj ’ ' zîarmdepmdmt ANUL XIII NR. 3096 ISSN

O întîlnire între oficiali israelieni şi palestinieni, prevăzută să aibă loc în cursul serii de ieri, a fost anulată, a anunţat un repsonsabil palestinian de rang înatt, transmite AFP.

Zece persoane şl-au pierdut viaţa, ieri,-în urma prăbuşirii unui elicopter care transporta cetăţeni străini şi mongoli, la . circa 1.000 kilometri distanţă de Ulan âator, au informat surse guvernamentale mongole şi funcţionari ai Naţiunilor

• Unite, relatează AFP-

isu i iun t;în tîln ire cu m inistre! iin ă tă t ii s i Fam ilial

s an' a ra t o p rim iSindicaliştii din Sănătate au

avut o primă întîlnire cu ministrul Sănătăţii şi Familiei, Daniela Bartoş, la sfirşitul acestei săptămîni, sindicaliştii prezentînd, ministrului solicitările pe care le au pentru perioada următoare, a declarat, ieri, Marius Petcu, preşedintele Federaţiei Sanitas.

Principala cerefe sindicală este modificarea Legii asigurărilor de sănătate, astfel încît să existe un cadru unitar privind asistenţa medicală în sistemul asigurărilor. .

Odată cu modificarea legii, sindicaliştii ar dori introducerea unor facilităţi pentru angajaţii din Sănătate şi anume reducerea sau anularea contribuţiei obligatorii către fondul de sănătate.

- Totodată, sindicaliştii au cerut garantarea unui nivel minim al salariului în asistenţa medicală primară, indiferent de unitatea sanitară. Ei au amintit că, anul trecut, problemele în finanţarea cabinetelor medicale au făcut ca în unele locuri asistenţii medicali să primească mai puţin de jumătate din salariu.

Alte cereri vizează acordarea celui de al 13 salariu pe anul 2000 şi a tichetelor de masă, sindicaliştii arătînd că există bani pentru plata acestora, dar că direcţiile unităţilor sanitare nu ştiu să-i administreze cum trebuie.

“Ministrul Daniela Bartoş s-a arătat dispus la dialog”, a afirmat Petcu, adăugind că se pregăteşte un nou proiect al

Legii asigurărilor de sănătate, care va înlocui atît fosta lege, cît şi ordonanţele de urgenţă prin care. aceasta a fost modificată.

Potrivit lui Petcu, ministrul' este interesat în “recîştigarea autorităţii Ministerului Sănătăţii”, avînd în vedere că atribuţiile Colegiului Medicilor, spre exemplu, au sporit mult în ultima vreme în detrimentul ministerului. ’. Părţile au convenit să se consulte permanent prin intermediul Comisiei de dialog social de la nivelul ministerului.

La discuţii au participat conducerea MinisteruluiSănătăţii, reprezentanţiiFederaţiilor Sanitas, Ambulanţa şi cei ai Câmerei Federative a. Medicilor.

Guvernul intenţionează să adopte un Cod administrativ

Guvernul intenţionează să adopte un Cod administrativ care să asigure coerenţa, continuitatea şi stabilitatea administraţiei publice locale, a anunţat ieri, la Suceava, ministrul Administraţiei Publice, Octav Cozmîncâ.

Cozmîncâ a spus câ Ministerul Administraţiei Publice pregăteşte un Cod administrativ care va cuprinde legi care' sînt în vigoare sau noi acte legislative.

“Am în vedere Legea de organizare şi funcţionare a Guvernului României, Legea de organizare şi funcţionare a administraţiei publice. Legea privind statutul funcţionarului public, Legea privind statutul aleşilor locali, despre care nu există absolut nimic pînă în momentul de faţă, Legea responsabilităţii ministeriale şi este posibil ca şi alte reglementări care să fie cuprinse într-un Cod administrativ care să asigure coerenţa, continuitatea şi stabilitatea administraţiei publice locale”, a spus Cozmîncâ.

Directorul desemnat al SRI, Radu Timofte, promite că va face lumină în afacerea

Solventul” şi în cazul ”Jimbolia’w

într-o declaraţie acordată în exclusivitate Pro FM, Radu Timofte a afirmat că nu poate rămîne indiferent la acuzaţiile de contrabandă cu petrol pe care fostul preşedinte Emil Constantinescu le-a adus Administraţiei Iliescu din perioada 1996. ”Nu ştiu foarte multe despre afacerea Solventul, dar cu siguranţă mă voi documenta şi voi face o analiză foarte serioasă”, spune Timofte.

în. opinia directorului desemnat al SRI, presupusele

dezvăluiri ale lui Emil Constantinescu afectează în continuare imaginea României şi a noii Administraţii de la Bucureşti, de fapt aceeaşi care a condus ţara şi în timpul embargoului impus Iugoslaviei de ONU.

Anul trecut, Emil Constantinescu a făcut referire şi la dosarul ”Jimbolia”, aflat în faza de anchetă, în care se- cercetează trecerea unor trenuri cu produse petroliere prin gara Jimbolia spre Iugoslavia, în

perioada în care această ţară se. afla sub embargoul petrolier impus de ONU. Preşedintele şi premierul din acea perioadă, Ion Iliescu şi Nicolae Vâcăroiu, au negat în mai multe rînduri că ar fi avut cunoştinţă de aşa ceva. Constantinescu a spus atunci că îşi sprijină acuzaţiile şi pe baza unor date primite de îa SRI. Radu Timofte afirmă că nu va lăsa lucrurile aşa şi va încerca să afle dacă Emil Constantinescu a spus sau nu adevărul.

Senatorul PDSR Gheorghi Prisăcaru precizează că imunitatea parlamentară acţionează numai pentru

fapte comise pe perioada mandatuluiSenatorul PDSR de Suceava Gheorghi

Prisâcani a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că, potrivit reglementărilor în vigoare, imunitatea parlamentară este valabilă “pentru opiniile pe care persoana respectivă-le exprimă din momentul în care devine parlamentar”. “Pentru opiniile pe care el le exprimă în mo­mentul in care este parlamentar, funcţionează imunitatea. Nu funcţionează imunitatea pentru opiniile şi pentru faptele pe care el le-a săvîrşit înainte de a fi parlamentar sau după ce nu mai este parlamentar”, a spus Prisăcaru. Curtea Su­premă de Justiţie se confruntă tot mai des cu

dosare în care sînt inculpate persoane care au dobîndit imunitate parlamentară în urma ale­gerilor din noiembrie 2000, fiecare magistrat trebuind să decidă în cazul acestora. Vineri, un complet al instanţei supreme a fost sesizat despre faptul câ fostul colonel de Securitate Andrei Zeno, acuzat de ofensă adusă autorităţii, a devenit deputat în urma scrutinului din 26 noiembrie 2000. Avocatul lui Andrei Zeno a susţinut că fostul ofiţer este deputat PRM de Caraş Severin, iar acest mandat îi conferă imunitate în acest. moment. Instanţa supremă urmează să decidă dacă procesul proaspătului deputat va înceta.

Filialele judeţene filba ale RpR şi PDSR au stabilit condiţiile fuziunii

Filialele judeţene Alba ale APR şi PDSR au stabilit condiţiile fuziunii, şapte dintre foştii lideri ai filialei judeţene a Alianţei primind diverse funcţii în conducerea judeţeană a PDSR. ’ .

Protocolul de fuziune va fi semnat în cursul 'săptămînii viitoare. ,

Consiliul Judeţean al ApR Alba a decis, vineri, cu 32 de voturi din 35, fuziunea filialei cu PDSR. Vicepreşedintele ApR Alba, Nicolae Gavrilă, a declarat că decizia a fost adoptată în urma negocierilor cu PDSR, conform cărora intrarea în acest partid va fi realizată sub forma fuziunii prin absorbţie. Gavrilă a declarat că, dacă nu se va integra în PDSR, Alianţa pentru România va fi lipsită de orice’ perspectivă politică.

Camera Deputaţilor

ar putea dezbate, astăzi.

Raportul de mediere la

Legea caselor naţionalizate

Raportul de mediere la Legea caselor naţionalizate va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor “probabil” astăzi, a decla­rat ieri, la Suceava, preşedintele Camerei Deputaţilor, Vaier Domeanu.

Dorneanu a precizat, într-o conferinţă de presă, că va fi discutat Raportul de mediere care a fost adoptat de Senat în formula convenită de partidele politice parlamentare din legislatura 1996-2000.

“Noi, ca un partid serios, care îşi respectă cuvîntul, vom respecta acest protocol, care a fost de fapt tot o iniţiativă de-a noastră, prin care am deblocat procesul legislativ. în principiu, am discutat cu liderii partidelor parlamentare-din Camera Deputaţilor şi, cu mici excepţii, există dorinţa de a respecta soluţiile Senatului, deci soluţiile cuprinse în protocol”, a spus Domeanu..

Vechiul Senat a adoptat Raportul de mediere la Legea imobilelor naţionalizate în data'de 14 noiembrie 2000, cînd Parlamentul urma să-şi suspende lucrările din cauza desfăşurării campaniei electorale. Camera Deputaţilor ar' fi trebuit să aprobe Raportul de mediere în aceeaşi zi, însă acest lucru nu a fost posibil din cauza lipsei de cvorum. Conform Constituţiei, în perioada dintre alegeri şi valida­rea noului Parlament, Legislativul nu mai poate adopta legi organice, din această categorie ■ făcînd parte şi Legea imobilelor naţionalizate.

~ Ziariştii aflaţi în delegaţia pot beneficia

de reducerea tarifelor de cazare

Ministrul Turismului, Dan Matei Aghaton, a emis vineri un ordin privind acordarea unor facilităţi pentru ziarişti şi reporteri de radio şi televiziune, informează un comunicat al ministerului. Conform hotărârii, agenţii economici care deţin hoteluri sau alte tipuri de structuri de cazare pot acorda, în funcţie de politica tarifară, reduceri sau scutiri la tarifele de caza re. practicate pentru ziariştii aflaţi în. delegaţie în scopul promovării turismului.

Moscova are in vedere apiicareă principiuiui unanimităţii in chestiunile privitoare la regiunea Casnică

Emisarul rus pentru regiunea Mării Caspice, Viktor Kaliujnîi, a preconizat ca statutul juridic şi partajul resurselor din această mare să fie reglat în unanimitate de cele cinci ţări riverane, a 1 informat, ieri, agenţia oficială iraniană IRNA, transmite AFP.

Kaliujnîi, aflat în vizită fa Teheran, a apreciat că o soluţionare a acestor'chestiuni urmează să se facă “prin unanimitatea ţărilor riverane” şi a afirmat că tara sa “nu va face

nici un lucru care ar putea afecta interesele iraniene”.

La rîndul său, viceministrul iranian de Exteme, Aii Ahanl, a afirmat că Iranul nu va “accepta acordurile bilaterale cu privire la partajul resurselor din regiunea Caspică, decît dacă interesele sale sînt garantate”.

“Reţinînd în continuare - soluţia unui partaj echitabil al mării între ţările riverane, Iranul se va strădui şă parvină la o bază adecvată în cursul reuniunii de la Teheran”, a

adăugat el, fără a preciza data şi natura acestei reuniuni.

Iranul a făcut cunoscut încă de joi că nu recunoaşte acordurile bilaterale cu privire ia regiunea Caspică. “Uri regim juridic nou cu privire la regiunea Caspică trebuie să completeze regimul actual, dar astăzi, doar acordurile (dintre Iran şi URSS) din 1921 -şi 1940 sînt valabile, nici un alt acord nefiind acceptabil”, a declarat un oficial al Ministerului de Externe.

LOTO SPECIAL 6/49 14 decem brie 2001( ^ 1 □ □ ( 3 2 )

Fond de cîştlguri: 35.225.178.648 lei

Cat. 1 REPORT ' 120.869.175.448Cat. a ll-a . 134 variante a 53.567.176Cat. a lll-a 6.675 variante a j 1.075.356

NOROC Fond de cîştfguri: 1.631.123.328 lei

>«a

l iO mu . o «•c ow -o <93

t/b

Cat. I REPORT 379,135.547Cat. a ll-a 2 variante a 110.469.510Cat. a fll-a , , 14 variante a 15.781.358Cat. a IV-a 144 variante a 1.534.298Cat. a V-a 1.536 variante a 287.681Cat. “N+3”. REPORT 73.646.340Cat. “N-3” ' REPORT 73.646.340

□ E ED ITURĂ

^ S .R .L .Autorizată prin S.C. nr. 128 /1991, judecătoria Cluj-

Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

ILIE C A LIA N (redactor şef);V A L E R C HIOR EAN U (redactor şef adjunct); C R ISTIAN BARA (redactor şef adjunct). - Tel. 19.16.81,fax: 19.28.28;E-mail:[email protected] - redacţia

; REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16CULTURĂ: TEL; 19.74.90 - MICHAELA BOCII; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.:19.75.07-ALINTUDORBÂIESCU;SPORT: TEL: 19.21.27 CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04 - RÂUL-

E-mail; [email protected] - publicitate. SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL:. 19.49.81. - . ■ , , V. .. - STELAPETCU; CONTABILITATE:TEL..-19.73.07-LIVIAPOP;

S ecretar de redacţie: lei/rax: subredacţiaturda:teufaX:31 .43.23Horea PETR UŞ 19.74.18 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

T IP A R U L E A F I T T A T LA n Garam ond7/ — »m —

mailto:[email protected]
mailto:[email protected]

De ce avem nevoie sa construim exemple precum Sibiu?

ISSN 2069 – 7961 ISSN-L = 2069 – 7961

Vreme extrem de rece ziari ndependentdspace.bcucluj.ro/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001_013_3171.pdfziari ndependent f : dntcj. ro/adevaruT ANUL XIII NR. 3171 ISSN 1220-3203 1 0 1 , 12

Aa - Manute Pricepute - Construim o educatie ALTFEL

Cum construim si masuram o campanie online?

PROIECT “EDUCÂND PREZENTUL, CONSTRUIM VIITORUL!”

“SA CONSTRUIM IN SIGURANTA”

Sa construim senzori - Libris.ro construim senzori - Tero Karvinen, Kimmo...bani!) la instalarea unui mediu de lucru confortabil. Mai tirziu, cind proiectul ajunge si funcfioneze,

Înaltul Comisar adjunct Omului în vizită la Chișinău ...uspee.md/wp-content/uploads/2016/10/Ziarul_Dreptul_15-4.pdf · ISSN 1857-3185 VINERI 18 aprilie 2014 Anul XIII nr. 15

Cum Construim Un Modul

Cu DEMNITATE și ÎNȚELEPCIUNE Să construim O UNIVERSITATE

Construim Imperii

Cum Sa Construim o Campanie Electorala Castigatoare

Ne dezvoltăm, investim pasiune și construim relații bazate

s 259 Construim Maracasul Tamburina Toba Mic 259

a şi oameni DirkiRutze ... - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72574/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_200…^3^ i i „ u C J . ro/adevarul] ^ ANUL XIII NR. 3220 ISSN 1220-3203

Istros XIII - Rezumate

Culturalã HELIS...REVISTÃ DE CULTURÃ - ISSN 1584-5672 • ANUL XIIi, nr. 1 (141), ianuarie 2015 • Apare lunar la SLOBOZIA • 1,0 LEI black yellow magenta cyan Editor: Asociaþia

BOEM@Boem@ (143) 1/2021 2 BOEM@ Ianuarie 2021 (Anul XIII) Nr. 1 (143) - 42 pagini ISSN 2066-0154 Apare sub egida A.S.P.R.A. Asociaţia Scriitorilor pentru Promovarea Realizărilor

CJRAE Galati – Construim viitorul alaturi de tine!

La mulți ani!amsem.ro/revista/20120322_Nr6 2011 Info Amsem_corectat[2...Semințe și Material Săditor Anul XIII, Numărul 6, Decembrie 2011, Preț 9 lei ISSN 2068-6862 La mulți

Curs Xiii- Xivnou Bun

Construim matricea personala

Mai 2021 • An XIII • Nr. 117 ISSN 2067 - 0605 www

jiii Cînd domnul I Iiiescu vorbeşte lila “popular”dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72478/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_200…\o&n-rE: [ . dntcj. ro/adevaruT} ANUL XIII NR. 3119 ISSN

Midanne – Construim spatii de incredere

adspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72554/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · rr—m // a ituaJ Vi ii ir rit ^ {\v. dntcj. ro/adevarul ANUL XIII NR. 3198 ISSN 12204203 VINERI, 18

07 Cum Construim o Casa

O: ASTRA - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72562/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_200…'3 \ V /,/ O: \ I I'viiS [ 0 0 11-a ANUL XIII NR. 3207 ISSN 1220*3203 MARTI, 29 MAI

J&O ANUL XIII NR. 3197dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72553/1/BCUCLUJ_FP...J&O [ j ^ ANUL XIII NR. 3197 ISSN 1220-3203 JOI, 17 MAI 2001 16 PAGINI 3.000 LEI rif m

Solarii Cum Sa Construim

adevarurj - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72459/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...m a r m d m a n d ttm f: [ ANUL XIII NR. 3100 ISSN 1220*3203 VINERI, 19 IANUARIE

construim-antreprenori.ro · Web viewchestionar, vă exprimați interesul de a fi informat (ă) cu privire la activitățile derulate în cadrul proiectului, “ Construim antreprenori

ISSN 2734 - 7486, ISSN-L 2734 – 7486

Construim Imperii - Daniel Zarnescu